Sunteți pe pagina 1din 9

LIMBAJUL DE PROGRAMARE C++

A. ALGORITMI
A1. OBIECTELE CU CARE LUCREAZA ALGORITMII.
1. Date
Datele pot fi:
- numerice , care pot fi intregi sau reale ;
- logice , care au doua valori TRUE (adevarat) si FALSE (fals) ;
- sir de caractere , reprezinta un sir de caractere cuprins intre apostrofuri ex. 'mesaj'
2. Variabile
Sunt urmatoarele tipuri de variabile:
- variabile de tip intreg notate integer ;
- variabile de tip real notate real ;
- variabile de tip logic notate boolean ;
- variabile de tip sir notate string ;
Pentru ca un algoritm sa poata folosii o variabila aceasta trebuie declarata astfel:
integer a, b;
real c;
string b.
3. Expresii
O expresie este alcatuita din doi sau mai multi operanzi legati intre ei prin operatori.
Operanzii reprezinta valorile care intra in calcul si care pot fii variabile sau constante.
Operatorii desemneaza operatiile care se executa spre a obtine rezultatul. Pot fi aritmetici,
relationali, logici
3.1. Operatori aritmetici
+ (adunare) ; - (scadere) ; * (inmultire) ; / (impartire)
- div (impartire intreaga) - operanzii trebuie sa fie de tip intreg si furnizeaza rezultatul corect
daca ambele valori ale operanzilor sunt naturale.
Ex. 14 div 5 rezultatul va fi 2 (5 intra de 2 ori in 14)
- mod (rest al impartirii) - operanzii trebuie sa fie de tip intreg si furnizeaza rezultatul corect
daca ambele valori ale operanzilor sunt naturale
Ex. 14 mod 5 rezultatul va fi 4 (restul impartirii lui 14 la 5 este 4)
3.2. Operatori relationali
<(mai mic); >(mai mare); =(egal); <>(diferit); <=(mai mic sau egal); >=(mai mare sau egal)
3.3 Operatori logici
NOT (negare) ; AND (si) ; OR (sau) ; XOR (sau exclusiv)

A2. OPERATIILE PE CARE LE EFECTUEAZA UN ALGORITM


1. Operatii de intrare / iesire
Operatia de intrare (citire) este read
Operatia de iesire (scriere) este write
Exemplu:
real a,b,c; // se declara variabilele a,b,c//
read a,b,c // se citesc variabilele a,b,c//
write a,b,c // se afiseaza valorile variabilelor a,b,c introduse de la tastatura//
2. Atribuiri
Prin operatia de atribuire se retine o anumita data intr-o variabila.
Tipul variabilei trebuie sa coincida cu tipul valorii atribuite, cu exceptia ca unei variabile
de tip real i se poate atribui o data de tip intreg.
Exemple de forma1:
integer a;
a:=10; // variabila a retine valoarea 10//
real b;
b:=9.55 //variabila b retine valoarea 9.55//
real c;
c:=8; // variabila c retine valoarea 8//
string d;
d:='limbajul C++' ; // variabila d retine valoarea de tip sir limbajul C++
Exemple de forma 2:
a) integer a,b;
a:=5 b:=10;
a:=b // variabilei a i se atribuie valoarea variabilei b //
Dupa aceasta operatie variabila a are valoarea 10 iar variabila b ramine cu valoarea 10
b) integer a,b;
a:=5 b:=10;
b:=a // variabilei b i se atribuie valoarea variabilei a //
Dupa aceasta operatie variabila a ramine cu valoarea 5 iar variabilei b i se atribuie valoarea 5
c) integer a;
a:=5;
a:=a+1
Dupa aceasta operatie variabilei a i se atribuie valoarea 6 (5+1=6)

Pentru a inversa continutul a doua variabile intre ele trebuie utilizata o variabila auxiliara care
realizeaza interschimbul de valori.
Exemplu:
integer a,b,m;
a:=1 b:=2;
m:=a //variabila m preia valoarea variabilei a si devine 1//
a:=b //variabila a preia valoarea variabilei b si devine 2//
b:=m //variabila b preia valoarea variabilei m si devine 1//
3. Operatii de decizie
Forma generala:
if expresie logica then operatia1 else operatia 2 endif
Mod de executie: se evalueaza expresia logica, daca este adevarata se executa operatia 1, iar
daca este falsa se executa operatia 2
Exemplul1.
integer a, b;
read a read b
if a>b then write a else write b
endif
Se citesc valorile variabilelor a si b. Daca valoarea lui a este mai mare decit valoarea lui b se
afiseaza valoarea lui a, iar daca este invers se afiseaza valoarea lui b.
Exemplul 2.
Se citesc patru valori reale a,b,c,d si se evalueaza expresia:
a+b , c+d>0
E = a-b , c+d=0
a*b , c+d<0

real a, b, c, d, rez;
read a, b, c, d
if c+d>0 then rez:=a+b
else
if c+d=0 then rez:=a-b
else
rez:=a*b
endif endif
write rez
B. PRINCIPIILE PROGRAMARII STRUCTURATE
1. Structura liniara
Exemplul1. Se citesc 2 valori si se afiseaza valoarea cea mai mare
real a, b;
read a, b
if a>b then write a else write b
endif

Exemplul 2. Se citesc 2 valori intregi a si b si se afiseaza media lor aritmetica


integer a, b
real medie
read a, b
medie:=(a+b)/2
write medie
2.Structura alternativa
Exemplul1. Se citeste o valoare intreaga. Daca aceasta este para se tipareste mesajul "am citit
un numar par"
integer a;
read a
if a mod 2 = 0 write 'am citit un numar par'
endif
Exemplul 2. Se citeste x numar real. Evaluati expresia:

x, x<0
2x 0≤x<10
f= 3x 10≤x<100
4x x≥100

real x,f;
read x;
if x<0 then f:=x
else
if x<10 then f:2*x
else
if x<100 then f:=3*x
else f:=4*x
endif endif endif
write f
3. Structura repetitiva
3.1. Structura WHILE DO
Forma generala. Fie E o expresie si S o structura.
while E
do S
endwhile
Se evalueaza expresia logica E, daca este adevarata se executa structura S apoi se repeta
executia pina ce expresia logica devine falsa.
Exemplu. Se citesc numerele naturale n1 si n2 si se calculaeaza produsul lor fara a utiliza
operatorul de inmultire.
integer n1, n2, s, i;
read n1 read n2
s:=0 i:=1
while i <= n2 do
s:=s+n1
i:=i+1
endwhile
write s

3.2. Structura FOR


Forma generala. Fie o variabila i (variabila de ciclare) si doua valori intregi a (valoare initiala)
si b (valoare finala) si o structura S
for i:=a, b
S
repeat
Variabila de ciclare i ia valoarea initiala a, si se executa structura S pina ce se ajunge la
valoarea finala b
Exemplu. Se citeste numarul natural n si se efectueaza suma primelor n numere naturale
integer n, s, i;
read n
s:=0
for i:=1, n
s:=s+i
repeat
write s

3.3 Structura REPEAT UNTIL


Forma generala.
Fie o structura S si o expresie logica E
repeat
S
until E
Se executa structura S, se evalueaza expresia E, daca este falsa se executa din nou structura
S, iar daca este adevarata se trece mai departe
Exemplu. Calculul sumei primelor n numere naturale n>0
integer n, i, s;
read n
i:=1 s:=0
do
s:=s+i
i:=i+1
until i > n
write s
C. ELEMENTELE DE BAZA ALE LIMBAJULUI C++
Un program scris in C++ este alcatuit din una sau mai multe functii. Fiecare functie are mai
multe instructiuni in C++ care codifica algoritmul programului. Instructiunile unei functii
reprezinta corpul functiei si sunt cuprinse intre { }. Dupa fiecare instructiune din corpul functiei
se pune semnul ;
Functiile de acelasi domeniu sunt grupate in fisiere header numite si directive.
La inceputul fiecarui program se specifica fisierele care contin functiile ce se utilizeaza in
program astfel: # include <numefisier.h>
Dupa specificarea directivelor trebuie scrisa functia radacina care se numeste main( ) sau void
main( ). Dupa numele directivelor sau a functiilor nu se pune semnul ;
1. Citiri , scrieri.
- pentru realizarea citirii se utilizeaza : cin>>nume variabila
cin>>a>>b>>c - citeste variabilele a, b, c
- pentru realizarea scrierii se utilizeaza: cout<<nume variabila
cout<<a<<b<<c - scrie variabilele a, b, c

Exemplul 1:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int L,l,h;
clrscr(); // sterge ecranul //
cout<<"Lungimea=" ; cin>>L;
cout<<"Latimea="; cin>>l;
cout<<"Inaltimea="; cin>>h;
getch(); // in C++ sub DOS permite vizualizarea rezultatului programului//
}

Exemplul 2:
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
int L,l,h,v;
clrscr();
cout<<"Lungimea=" ; cin>>L;
cout<<"Latimea="; cin>>l;
cout<<"Inaltimea="; cin>>h;
v=L*l*h;
cout<<"Volumul este"<<" "<<v;
getch();
}

2. TIPURI DE DATE.
2.1. TIPURI INTREGI.
- int (tip intreg care ocupa 16 biti)
- long (tip intreg care ocupa 32 de biti)
- unsigned int sau unsigned long (valorile datelor sunt fara semn, adica pozitive)
- char (tip caracter, aceste date se pun intre doua apostrofuri ' ' )
2.2. TIPURI REALE
- float (tip real care retin si numerele zecimale , ocupa 32 biti)
ATENTIE!! IN C++ LA SCRIEREA UNUI NUMAR ZECIMAL IN LOCUL VIRGULEI SE PUNE PUNCT
- double ( tip real care ocupa 64 biti)
- long double (tip real care ocupa 80 biti)
2.3. CONSTANTE
Pentru a da un nume constantelor se foloseste declaratia const care are forma:
const [tip] nume=valoare ;
[tip] - tipul constantei ; nume -numele constantei ; valoare - valoarea constantei
Exemplu:
const float a=12.6 constanta este de tip float, poarta denumirea a, are valoarea 12,6
3. OPERATORI C++
3.1. OPERATORI ARITMETICI.
+ (adunare) ; - (scadere) ; * (inmultire) ; / (impartire) ; % (restul impartirii intregi)
3.2. OPERATORI RELATIONALI.
< (mai mic) ; <= (mai mic sau egal) ; > (mai mare) ; >= (mai mare sau egal)
3.3. OPERATORI DE EGALITATE.
== (egalitate) ; != (inegalitate)
3.4. OPERATORI DE INCREMENTARE SI DECREMENTARE.
++ (incrementare) ; -- (decrementare)
Operatorii pot fi : prefixati (in fata operandului) situatie in care variabila este incrementata
sau decrementata inainte ca valoarea retinuta de ea sa intre in calcul postfixati (dupa
operand) situatie in care variabila este incrementata sau decrementata dupa ce valoarea
retinuta de ea intra in calcul.
Exemplu:
Daca a si b sunt variabile de tip int care retin valorile 1 si 3 atunci:
a++*b++ produce valoarea 3, dupa evaluare cele 2 variabile retin 2 si 4
++a*++b produce valoarea 8, dupa evaluare cele 2 variabile retin 4 si 4
3.5. OPERATORI LOGICI
! - negare logica ; && - SI logic ; || SAU logic
3.6. OPERATORI DE ATRIBUIRE
Apare foarte frecvent si reprezinta memorarea unei valori intr-o variabila
Este reprezentata prin semnul =
a=3 (atribuie variabilei a valoarea 3)
Se mai utilizeaza operatori de atribuire combinati:
+= ; -= ; *= ; /= ; %= ; &= ; <<= ; >>=
Exemplu: a=a+b este echivalent cu a+=b ; a=a*b este echivalent cu a*=b
3.7. OPERATORUL CONDITIONAL.
Forma generala e1 ? e2 : e3
Se evalueaza e1, daca este adevarata se executa e2, daca este falsa se executa e3
Exemplu: Citirea unuui numar x si tiparirea numarului |x| (modulul numarului x)
#include<iostream.h>
#include<conio.h>
void main()
{
float x;
clrscr();
cout<<"x=" ; cin>>x; cout<<"|x|="<<" "<<(x>=0?x:-x);
getch();
}

S-ar putea să vă placă și