Dup ce am fixat aceste pri alctuitoare, s vedem

acum ce fel trebuie s fie mbinarea faptelor, deoarece

acesta este cel dinti i cel mai nsemnat element al tragediei.
Am stabilit c tragedia este imitarea unei aciuni depline i ntregi, avnd o
anumit ntindere ; cci un lucru
poate fi ntreg i s n-aib ntindere. I ntreg e ceva ce
are nceput, mijloc i sfirit. Inceput este ceea ce, prin
natura lui, nu urmeaz n chip necesar dup alt lucru,
dar dup care urmeaz a l t lucru, n mod firesc sau adugat. Sfrit, dimpotriv,
e ceea ce urmeaz, n chip firesc
i obinuit, dup altceva, fie c aa trebuie sau c aa
se obinuiete, i dup care nu se mai ntmpl nimic.
Mij loc este ceea ce urmeaz firesc dup altceva i e urmat
de alt lucru.
Aadar, subiectele bine a lc tuite nu trebuie s nceap , nb s sfreasc la
ntmplare, ci trebuie s res
pecte principiile pe care le- am artat.
25
30
Afar de aceasta, deoarece un animal frumos i orice 35
lucru fruf0s, alctuit din pri, presupune nu numai o
ornduire n aceste pri, dar i o ntindere, care nu-i
ntmpl toare, cci frumuseea st n mrime i n ordine 78, i de aceea un
animal frumos nu poate fi nici din
cale afar de mic (viziunea fiind nedesluit, cnd este
a b i a percep tibi l ) , nici foarte mare (n acest caz, neputnd fi cuprins cu
ochii, ci, dimpotriv, unitatea i tota li- 145 1
tatea scpnd vederii privitorului ; cum ar fi, de pil d,
un animal care ar avea o lungime de mi i de stadii) ,
78 .\ ristotel definete caracterele frumosului n "Metafiz ic"
I I I , 1 2, 1 078a 36 : "Ordinea, msura si limi tarea", iar aici le
a plicii operei de art, dup ce, ,n alte iucrri, le-a a'plicat naturii ,
s<lc ieLl j i i, viei i indi viduale etc. Cf. i Etica N icomachic, 1 1 23b 7.
Poet ica 8, 14