Din moment ce recunoaterea are drept obiect persoane 1 03,
exist c azuri cnd ea este num a i recunoaterea
uneia de ctre ceal alt ; aceasta se ntmpl cnd nu exist ndoia1 asupra i dentitii uneia dintre cele dou persoane ; snt i cazuri cnd recunoaterea privete amndou persoanele ; astfel, Ifigenia 1 04 e recunoscut de 5 Oreste 1 04, n urm a trimiteri i scrisorii, dar n ce-l privete pe Oreste, fa de lfigenia, trebuia o a lt recunoatere. In aceasta deci gsim dou pri alctuitoare ale subiectul ui : peripeia i recunoa terea ; a tre i a parte este 1 0 evenimentul pa tetic 1 3 . Peripeia i re,:unoasterea au fost l murite ; e\ en imentul p atetic este o aciune care aduc d istrugerea sau sufenina, de p i ld a gon i i le artate pe scen 1'06 , durerile sf ietoare, ca i rnile i toate el elalte de acest fel. 12 Am vorbit mai n ainte despre pri le tragediei, de are trebuie s ne folosim ca pri a lctuitoare ; dac ns considerm ntin derea tragediei i diviziunile n care se mparte, iat care snt prile ei : prologul, epi1 03 D e vreme ce s - a s t a bi l i t c aC 2asta este c e a m a i i n d icat. 1 04 Se f a ce aluzie l a versur i l e 7-2' i urm. d i n trage d i a lui El'd'pi ,de ",I:f i gen i,a n Tauris " (v. m a i jas, nat,:l e sub. 1 453a 20 i 1 454a 29) , n care I f i gen i a ncr e d i nea z l u i Pyl a d e a scrisaare p e n t r u Oreste, pe care l c r e d e depa rte, ajungn([ astfel s fie reCascut de fratele e i . La rndul ei, lf igenia l r "cunaate pe Orest e vZnd c Pyl ade li d l u i 'scr i so.area, ca a devr.aiul ui d est i natar. . 1 05 Iao, a ici ,n sen sul tehnic definit m a i jas i n "Met a f i z id" IV, 2 1 , 1 022b 1 9. 1 06 Evita te , cu a s ingu r excepie, de cei teei mari paei tragiei ( E schy l , Safacle. Eu ripi d e) , d a r p ract icate n aintea lui Eschyl , d e vreme c e se spune c el a f a s t cel care le - a nlturat ; c I . i Haraiu "Arta petic" vv. 1 85- 1 86.