Din moment ce recunoaterea are drept obiect persoane 1 03,

exist c azuri cnd ea este num a i recunoaterea

uneia de ctre ceal alt ; aceasta se ntmpl cnd nu exist
ndoia1 asupra i dentitii uneia dintre cele dou persoane ;
snt i cazuri cnd recunoaterea privete amndou
persoanele ; astfel, Ifigenia 1 04 e recunoscut de 5
Oreste 1 04, n urm a trimiteri i scrisorii, dar n ce-l privete
pe Oreste, fa de lfigenia, trebuia o a lt recunoatere.
In aceasta deci gsim dou pri alctuitoare ale subiectul ui :
peripeia i recunoa terea ; a tre i a parte este 1 0
evenimentul pa tetic 1 3 . Peripeia i re,:unoasterea au fost
l murite ; e\ en imentul p atetic este o aciune care aduc
d istrugerea sau sufenina, de p i ld a gon i i le artate pe
scen 1'06
, durerile sf ietoare, ca i rnile i toate el elalte
de acest fel.
12
Am vorbit mai n ainte despre pri le tragediei, de
are trebuie s ne folosim ca pri a lctuitoare ; dac
ns considerm ntin derea tragediei i diviziunile n
care se mparte, iat care snt prile ei : prologul, epi1 03 D e vreme ce s - a s t a bi l i t c aC 2asta este c e a m a i
i n d icat.
1 04 Se f a ce aluzie l a versur i l e 7-2' i urm. d i n trage d i a
lui
El'd'pi ,de ",I:f i gen i,a n Tauris " (v. m a i jas, nat,:l e sub. 1
453a 20
i 1 454a 29) , n care I f i gen i a ncr e d i nea z l u i Pyl a d e a scrisaare
p e n t r u Oreste, pe care l c r e d e depa rte, ajungn([ astfel
s fie
reCascut de fratele e i . La rndul ei, lf igenia l r "cunaate pe
Orest e vZnd c Pyl ade li d l u i 'scr i so.area, ca a devr.aiul
ui
d est i natar. .
1 05 Iao, a ici ,n sen sul tehnic definit m a i jas i n "Met a f
i z id" IV, 2 1 , 1 022b 1 9.
1 06 Evita te , cu a s ingu r excepie, de cei teei mari paei
tragiei ( E schy l , Safacle. Eu ripi d e) , d a r p ract icate n
aintea lui Eschyl , d e
vreme c e se spune c el a f a s t cel care le - a nlturat ; c I . i
Haraiu
"Arta petic" vv. 1 85- 1 86.