Radiatii X

1. Scopul lucrarii:
Principiul de functionare, domeniile si modalitatea de utilizare a difractometrului de razeX.
2. Domenii de utilizare:
Razele X se folosesc pe larg im mai multe domenii in medicina, in indusrie pentru verificarea
efectuarii calitatii sudurilor, in fotografie.

3. Principiul fizic al metodei de control cu Rx:

Razele X au fost descoperite accidental n anul 1895 de fizicianul german Wilhelm Conrad
Rntgen pe timpul unor experimente ce utilizau fluxuri de electroni rapizi. Pentru aceast
descoperire, Rntgen a primit n anul 1901 premiul Nobel pentru fizic.
Razele X sunt generate la impactul dintre un flux de electroni de vitez foarte mare i atomii
materiei, mai precis electronii din afara atomului. n practic, razele Xsunt generate prin
accelerarea ntr-un cmp electric a electronilor emii de un catod (-).
Electronii sunt accelerai i focalizai spre un anod realizat din tungsten, cupru, molibden, argint,
platin sau aur. La impactul cu atomii din anod, 99 % din energia electronilor se transform n
cldur iar 1 % se transform n raze X.
Razele X sunt utilizate cu precdere n medicin pentru realizarea de radiografii sau
de tomografii computerizate.
Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William Crookes, cu un tub de
sticl parial vidat, coninnd doi electrozi prin care trecea curent electric. Ca rezultat al ionizrii,
ionii pozitivi lovesc catodul i provoac ieirea electronilor din catod.Aceti electroni, sub forma
unui fascicul de raze catodice, bombardeaz pereii de sticl.
Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Ca
mijloc de cercetare, radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria
cristalografiei. Folosind metoda difractiei, substantele cristaline pot fi identificate si structura lor
determinate. Metoda poate fi aplicata si la pulberi, care nu au structura cristalina, dar o structura
moleculara regulata. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili
marimea particulelor ultramicroscopice. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica
elementele chimice si izotopii lor. In afara de aplicatiile din fizica, chimie, mineralogie,
metalurgie si biologie, razele X se utilizeaza si in industrie, pentru testarea nedestructiva a unor
aliaje metalice. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137.

De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. Razele
X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor
picturi. In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. In
radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului. Aparatul computerizat, tomograful axial
(scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost
pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979.

4. Conrolul cu RX:
Examinarea cu raze X const n bombardarea piesei supuse controlului cu radiaii X, obinnduse pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei.
Generatoarele de raze X, n funcie de energia ce o furnizeaz i de domeniul lor de utilizare pot
fi:

generatoare de energii mici (tensiuni < 300 kV) pentru controlul pieselor din oel de
grosime mic (< 70 mm),

generatoare de energii medii (tensiuni de 300...400 kV) pentru controlul pieselor din oel
de grosime mijlocie (100...125 mm)

generatoare de energii mari (tensiuni de peste 1...2 MV i betatroane de 15...30 MV)

pentru controlul pieselor din oel de grosime mare (200...300 mm).

Schema de principiu:

Razele X iau nastere ori de cate ori un fascicol de electroni in miscare foarte rapida este
franat brusc, energia lor cinetica transformandu-se in energie radianta.
Pentru producerea razelor X este nevoie de un tub de raze X care este alimentat de
circuite electrice adecvate prin intermediul transformatorilor si in care se produc electronii,
carora li se imprima energii foarte mari, apoi sunt frinati brusc. Tubul de raze X, care se
intrebuinteaza in prezent, este tubul Coolidge cu vid, in care electronii se produc la catod prin
incalzirea unui filament.
Tubul de raze X (fig.1) are peretii constituiti din sticla, de forma sferica elipsoidala sau
cilindrica. La extremitatile sale se gasesc doua prelungiri tubulare in care sunt montati cei doi

electrozi, care poarta numele de catod, format dintr- un filament, si anod. Ei sunt reuniti cu polii
respectivi ai transformatorului de inalta tensiune.
In tub exista un vid foarte accentuat. de proportia a miliona parte din 1 mm Hg. Sticla
tubului si ceramica utilizata ca izolator, are particularitatea ca rezista la presiunea atmosferica
exterioara, care este foarte mare comparativ cu vidul din tub, ca si la incarcari electrice mari si
permite trecerea razelor X.
SR EN 1435 Examinarea radiografica a imbinarilor sudate.
SR EN 5817 Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor
Cod ASME sectiunea V
SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice din imbinarile sudate
Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN
Prescripii tehnice ISCIR CR 13 -2003 .
SR EN 444-1996 Examinari nedistructive. Principii generale
SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996Examinari nedistructive.Calitatea imaginii radiografiilor, indicatori
de calitate
Detectorul aflat n componena difractometrului prezentat mai sus este un system de detecie a
razelorX bazat pe tehnologia Medipix2 i este optimizat pentru a fi utilizat cu radiaie de cupru,
cu o eficien de 94 %, dar poate fi utilizat i cu alte tipuri deradiaii, eficiena acestuia avnd de
suferit.
Difractometrul de raze XPert PRO MRD aflat n dotarea laboratorului prezint oconfiguraie a
componentelor ce poate fi aplicat cu succes n maimulte domenii, n special n ceea ce privete
analiza pulberilor, a straturilor subiri i a probelor compacte(metalice i nu numai).

Procedura de analiz a unei probe este relativ simpl i const ntr-o serie de pai ce trebuie
respectai de ctre operator. Astfel, odat pus sub tensiune difractometrul, se
pornete rcitorul i apoi difractometrul mpreun cu PC-ul conectat la acesta. Dup lansarea
aplicaiei, se pornete procedura de pregtire a tubului de raze X prin apsarea butonului
BREED. n urma acestei proceduri, tubul de raze X se videaz, iar anodul icatodul se pregtesc
pentru utilizare. Aceast procedur poate fi efectuat n dou moduri: rapid sau normal (n
funcie de perioada dintre utilizri) i dureaz ntre 5 i 40minute. Dup finalizarea acesteia,
difractometrul este gata de utilizare i proba poate fi pozitionat pe suport. Parametrii scanrii
pot fi introdui in sistem prin intermediul softului special destinat acestei operaiuni i apoi
pornit analiza. Analizele ce pot fiefectuate cu ajutorul difractometrului difer foarte mult n
funcie de tipul lor i, implicit,timpul de lucru poate fi de la cateva secunde pn la 20 de ore. Pot
fi efectuate analize referitoare la starea cristalin sau amorf a unor materiale, compoziia
chimic, prezent anumitor faze, starea de tensiune rezidual, grosimea straturilor subiri etc.n
timpul scanrii probei, datele colectate de detector (intensitatea fasciculelor reflectate de ctre
prob, unghiul de reflexie etc.) sunt analizate i reprezentate grafic pemonitorul calculatorului
su b forma unei difractograme. Dup finalizarea scanrii, nfuncie de datele obinute, se
efectueaz analiza i interpretarea acestora.

Tubul de raze X poate emite n dou moduri: linie i punct, n funcie de precizia msurtorii, de
dimensiunea probei i de tipul analizei (cea mai des utilizat este poziia line focus).
Un aspect foarte important n ceea ce privete fasciculul de raze X estefaptul c de preferin,
acesta se dorete a fi ct mai larg pentru a se obine informaii clare cu privire la proba analizat,
dar din obligativitatea ca acesta s nu fie reflectat i de suportul probei i astfel analiza s fie
compromis, fasciculul de raze X este ngustat cuajutorul fantelor.

nregistrarea imaginilor cu Rx :
n cazul acceptrii imaginii radiografice a filmului, precum i a calitii mbinrii sudate pe care
o reprezint, interpretatorul va certifica acest lucru prin aplicarea tampilei pe o poriune a
filmului n afara zonei de interes .Laboratorul de examinri cu radiaii penetrante va avea i va
ine la zi un registru de eviden a lucrrilor executate, conform CR13-2003 .Rezultatul
examinrii prin radiaii penetrante va fi cosemnat ntr-un buletin de examinare ntocmit conform
anexei 1,din CR13-2003.
Planul de examinare radiografic face parte din desenul tip de ansamblu i este completat de
interpretatorul radiografiilor .