Sunteți pe pagina 1din 32

Concluzii finale :

Procese convenionale de tratare zgur pot fi mprite n dou grupe, prelucrare la cald i ruta
la rece.Traseul de prelucrare la cald este frecvent utilizat pentru prelucrarea zgurei albe.
Abordarea industriala actuala pentru tratamentul BD (zgura neagra) urmeaz traseul de
prelucrare la rece i se bazeaz fie pe un proces uscat sau pe unul umed.n ambele cazuri,BD este
lovit/degresat off i lasat s se rceasc natural,nainte de continuarea treatmentului.
Procesul uscat implic zdrobirea i cernerea pentru a separa aluminiu captat de la tortul de sare.
In procedeul umed,turta de sare este supusa leierei prin adugare de ap.Oxizii nu sunt solubili
n ap,dar srurile sunt,produsele nemetalice pot fi filtrate i reciclate,iar apa de filtrare,care este
bogat n sruri,este trimisa pentru treatment de evaporare i cristalizare.
n etapele de leiere,de ngroare i filtrare,sunt generate gaze nocive.Este extrem de important
ca acestea sa fie capturate,diluate pn la elimina riscurile de explozie i tratate n continuare la
recuperarea constituentilor.Pentru a minimiza formarea de gaze toxice nocive,pH-ul trebuie s
fie meninut sub 8 i preferabil peste 5 n timpul tratamentului.Sunt necesare adaosuri de acizi,
care mresc costul global al procesului.
In cazul produselor nemetalice i a srurilor,acestea pot fi produse cu costuri mai mici,direct de
la materia prima,prin procedee termice.
Prin urmare,prelucrarea umed a BD nu este nc justificat din punct de vedere economic
Factorii care determina dezvoltarea tratamentului umed sunt n mod clar bazati pe considerente
de mediu,legi i de costurile de depozitare a deeurilor.Prin urmare,industria aluminiului este n
cutarea unui proces de tratare,viabil din punct de vedere economic,pentru BD.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 1

Zgura de sare,un amestec de sruri, oxid de aluminiu,aluminiu metalic i impuriti,este un rest tipic
generat n timpul retopirei deeurilor/zgurei sub un strat de sare n cuptoare rotative (de pn la 500 kg
de zgur de sare pe tona de aluminiu metalic).A fost clasificat ca deeu toxic i periculos (puternic
inflamabil,iritant, i nociv),pentru care depunerea in depozit este interzis n majoritatea rilor europene
i trebuie s fie reciclat.Tratamentul conventional pentru zgura de sare este format din mcinarea
zgurii,sortarea pentru recuperarea de metal,urmat de leiere in ap pentru a dizolva sarea,care este n
cele din urm recuperata prin filtrare i evaporare.Reziduul nemetalic ar putea fi depozitat sau reutilizat.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 2

Reziduurile cu mai mult de 45% Al se numesc "skimming" iar materiale care conin mai puin de 45% Al se
numesc "zgur"[dross].
Zgura poate fi,de asemenea,separat n "zgur alb" [white dross] de la topitoriile primare fr acoperire de
sruri i "zgur negr"[black dross] de la topitoriile secundare.
Zgura alb poate conine de la 20% pn la 45% aluminiu metalic recuperabil i cuprinde o pulbere fin de colectare
aluminiul topit.
Zgura negr conine aluminiu metalic (10-20%),un amestec de sare-flux (40-55%) i oxidul de aluminiu (20- 50%).
Rezidiul nemetalic [non-metal product NMP] generat din operaiunile de topire deeu/zgur [scarp/dross smelting]
este adesea numit "tort de sare" [salt cake] sau "zgur de sare"[salt slag] i conine 5-7% aluminiu rezidual
metalic,oxid de aluminiu 15-30%,clorur de sodiu 30-55%, i 15 -30% clorur de potasiu i,n funcie de tipul de
deeuri,poate conine carburi,nitruri,sulfuri i fosfuri.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 3

Piata Europeana : reciclare salt slag aluminiu :

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 4

BEFESA Spania

RVA-Franta

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 5

K+S Entsorgung GmbH Germania

ScholzAlu Stockach Germania

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 6

Raffineria Metalli Capra Italia

Engitec Technologies SpA - Italia

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 7

Jesse Brought Metals Group International (JBMI) - UK

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 8

KVS EKODIVIZE a.s.-Cehia

Company Confal, Inc.+ VRP FBERG Kosice Slovacia

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 9

Alur,alvinnsla hf (Alur)-Islanda

MHM Australia

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 10

ALSA-Canada

USA
Dross . . . 150 kg, containing 60 kg of salts,15 kg of Al and 75 kg of oxide

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 11

Tehnologia B.U.S,: RVA/France,Vedani/Italy,BEFESA/Spain+UK, Recicla/Brasil,ALSA


Services Canada inc.,Lnen Hannovre en Allemagne,filial Berzelius Umwelt-Service AG (BUS)

ALUSALT - Efficient Aluminium Salt cake Recycling Technology


"Salt cake is a by product in the aluminium recycling process using a rotary furnace. Salt cake is a mixture of
aluminum oxides and aluminum nitrides, metal and salts (mainly NaCl and KCl, with small amounts of MgCl2 and
CaCl2).
The salt cake is a growing environmental problem. It is proving very difficult to dispose in the Europe and is
regarded as hazardous waste. The reason is that when saltcake gets wet it gives of gases, e.g. hydrogen, methane,
ammonia.
Also water leaching out of the land fill would contain chlorides.
The alternative is to try and recycle the saltcake and reclaim the aluminium, aluminium oxide and salt. This is done
by grinding up the saltcake and separating out the free aluminium. The residue if then mixed with water, which
dissolves out the salts, which are later re crystallised and sold back to the secondary aluminium smelters and
aluminium oxide,which may be used in abrasive industry or in the manufacturing of cement.
The current technology has high initial and operating cost and not economical in small volume and that is why there
are only few aluminium salt cake recycling facilities exist in the Europe. All the salt cake generated by the
aluminium recycling plants have to transport the salt cakes to these facilities, which results a large amount of cost
due to transportation and associated CO2 emission.
The project aims to develop an in situ salt cake recycling technology that will utilize the excess of heat from the flue
gas from the rotary furnace and able to reprocess salt cake more efficiently and more economically also in small
volume.
The process will allow recycling salt cakes in situ at the aluminium recycling plant, without the need for transporting
the salt cakes to the salt cake recyclers. This will reduce to cost for transportation, CO2 emission and increase the
competitiveness of the European aluminium recycling industry."
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 12

Trebuie de avut in vedere si ultimele tendinte,pentru alegerea variantei fezabile si a


sigurantei bazei de materii prime :
- imbunatatirea proceselor de topire in cuptoare rerveberatoriu si rotative pentru a micsora
cantitatea de salt cake (ex.: Tilt Type Rotary Melting Furnace- ALTEK)
- folosire ALTEK Salt Slag Press - si pentru reducerea cantitatilor de gaze,in special nitruri,din
slag cake
- folosirea unei alte tehnologii de topire,cu plasma,care nu mai are nevoie de saruri
- folosirea procesului DROSRITE- un proces fr sare pentru recuperarea metalelor din dross.
n plus fa de producerea unui reziduu fr sare,aceasta nu produce nici CO2 sau gaze NOx. Procesul este extrem
de eficient energetic i nu are nevoie de o surs de cldur extern,cum ar fi : o tor de plasm,un arc electric sau
un arztor cu gaz sau petrol,dar in atmosfera de argon.

- noi conceptii de integrare a tehnologiilor de recuperare salt cake in procedeul de topire


secundara Al proiect CORDIS (agent termic de furnal la evaporarea sarilor recuperate)

Tehnologii alternative salt cake


Au fost propuse procese alternative,cum ar fi cristalizarea prin ngheare,extracia cu solvent /
antisolvent,efectul ionului comun,procesul de presiune nalt/la temperaturi ridicate i a
sistemelor de capilare-efect pentru procesarea tortului de sare salt cake.
a.= Procese bazate pe crioscopie si presiune (fara evaporarea clasica)
1.= "Procesul freeze-cristalizare" implica rcirea soluiei dincolo de punctul de saturaie.In
acest moment,srurile ncepe s cristalizeze i se precipit din soluie.Rcirea continuat pn
cristale de ghea pure ncepe s formeze i s se ridice la suprafa,rezultnd precipitarea multe
sruri. Rcirea soluiei realizate prin intermediul schimbului indirect de cldur sau direct.Cu
aceast metod este posibil s se recupereze apa pur i clorur de magneziu din soluia ntr-o
puritate comercializabile.Recuperarea clorura de magneziu este de dorit s previn acumularea n
fluxul reciclat sub form de impuritate.
2.= Procesul temperatur nalt/ presiune inalta " se bazeaza pe leierea srurilor la
temperaturi ridicate utiliznd lichidul sub presiune (apa).Cresterea temperaturii de la circa 200C
la 300C, a crescut solubilitatea clorurile de sodiu i potasiu n ap lichid cu aproximativ 40% i
110%, respectively.Multe sruri pot fi dizolvate la temperaturi mai ridicate de fiecare kilogram
de apa sub presiune..Leierea srurilor la temperaturi ridicate au putut fi integrate cu metode de
separare mai eficiente,cum ar fi procesul de ngheare -cristalizarea.Cu exceptia ventilarii gazelor
generate n timpul procesului de leiere (cantiti mici de abur),procesul este nchis i astfel apa
este reciclat.
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 13

b.= Procese bazate pe precipitarea fortata,netermica,pe principiul lui Le Chatelier


3.= "Procesul solvent/antisolvent" a fost propus ca o alternativ la evaporation.Initial,turta
de sare concasata este extras cu ap la temperatura.Solidul (oxid de aluminiu) n efluentul de
leiere este splat cu ap pentru a ndeprta srurile reziduale.Soluia salin clarificat este n
primul rnd concentrat la saturaie utiliznd un evaporator cu circulaie forat.Fluxurile de
saramura saturate i de reciclare,sunt apoi introdui n reactor antisolvent cu aceton (raport
aceton / volum de ap de 1/1).
4.= "Proceul ionului comun" a fost bazat pe conceptul de srare n srurile tort de sare dintr-o
soluie saturat prin adugare de compui care conin ionul clorur.In cazul folosirii acidului
clorhidric comercial (38% n greutate acid clorhidric),55.2% din coninutul de sare a fost
precipitat.Soluia rezidual acidulat se filtreaz pentru a ndeprta srurile precipitate i
reconcentrata prin ndeprtarea unei pri din coninutul de ap prin fierbere sau congela pentru
cristalizare.
c.= Procese bazate pe procedee de transfer de masa prin membrane
5.= Procesul electrodializa - o alternativ la evaporare
Cercetatorii de la Argonne National Laboratory au identificat electrodializa ca fiind un proces
promitator pentru recuperare de sare,care poate fi la un cost mai mic prohibitiv dect evaporarea.
Experimente de laborator a sugerat c avantajul de cost de electrodializ ar putea fi mbuntit
n continuare prin selectarea membranelor, reduce consumului de putere i prin operarea cu o
presiune diferenial pentru a reduce transferul apei prin membrane.O instalaie pilot de
electrodializ la scar larg a fost proiectata i construita pentru a verifica rezultatele de laborator
i viabilitatea comercial a procesului.Experimentele sunt n present n curs de desfurare
pentru a caracteriza efectele presiunii difereniale,diferena de concentrare i densitatea de curent
pe transferul de ap i eficiena actual a operaiunilor de electrodializ cu saramuri concentrate

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 14

d.= Procese termice


6.= Proces de prelucrare termica (la presiune redusa)
Eliminarea de sare de zgur prin tratament termic a fost experiment n condiii diferite,att n
cuptor staionar cu rezisten cat si intr-un cuptor rotativ la scar de laborator.
A fost stabilit s creasc gradul de ansamblu de ndeprtare clorur n funcie de timp i
temperatur,precum i prin reducerea presiune.Sub presiunea atmosferic,cel mai nalt grad de
ndeprtare clorur s-a obinut o prob de 20 g dup 10 h la 1,523 K rezultnd o 98%
ndeprtarea i un coninut final de clorura de 0,3% greut. n reziduu.Sub presiune redus,
concentratul de clorur a fost redus la 0.2% greut.,dup tratamentul termic al unui eantion 20 g
la 1,473 K pentru 8 ore.n cazul a 200 g mostre tratat ntr-un cuptor rotativ,concentratia de
clorur a fost 2.5% greut. dup 14 h de la 1523 K, reprezentnd o ndeprtare de 87%.Sub 0,3 %
n greutate. coninut de clorur,materialul este considerat un deseu nepericulos.
n general, se poate concluziona c:
- Prin reducerea presiunii,eliminarea clorurii a fost imbunatatita.
- Temperatura de tratament,precum i exploarea timp,au fost parametri la fel de importanti n
mbuntirea eliminarii clorurilor.
- Formarea MgOAl2O3 i oxidarea AlN va avea loc n timpul tratamentului termic.
- Pentru optimizarea valoarea rezidual de sare din eantioane mai mari,proiectarea cuptorului
experimental ar trebuie s fie modificata pentru a asigura o amestecare suficienta i astfel la
mbuntirea contactului ntre sare i faza gazoas.
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 15

e.= Procese chimice


7.Prelucrare pe cale chimica

the illustrated traditional and proposed methods for the recycling of salt cake

UCTM-Bulgaria

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 16

Salt Partners Ltd.-Elvetia


HYDROSAL hydroextraction process was selected for desalting. This counter-current process
achieves high desalting efficiency and high brine concentration,minimizing energy consumption
for evaporation and crystallization. The fully desalted slag is used as cement additive. It is
virtually a zero discharge process.L.Haberny Co.,Inc.,Chagrin Falls, Ohio,USA,built the plant.
GEA Messo PT - Germany
Salt from Secondary Aluminum Slag
When aluminum scrap is molten down, the liquefied aluminum must be protected from exposure
to the atmosphere to avoid its oxidation. This protection is provided by a layer of molten sodium
chloride / potassium chloride that float over the aluminum. This salt remains as slag after the
recoveryof the aluminum. This slag is very reactive. Humidity causes evolution of poisonous and
explosive gases, the leachate is saturated with salts. Consequently, processes had to be developed
to solve this environmental problem. The slag is fed to a cascade leaching process to achieve
degassing under controlled process conditions and to dissolve the salts. The gases evolved are
fed to an incinerator that allows the plant to recover the combustion energy. The remaining
residue is separated from the salt solution by filtration and given to landfill. The solution is fed to
a MVR driven evaporative FC crystallizer. The mixed salt product is separated, dried and reused
in the same process).

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 17

Inertizarea deseului :
Procedeu IDALSA-Spania

Fig. 1. Localization of Ibrica de Aleaciones Ligeras, LTD, IDALSA.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 18

Scheme 3. Production processes carried out at IDALSA.

Procedeu K&GSGermania
ntr-un proces patentat, un substrat format din diferite componente zgur este utilizat ca baz
pentru ecologizarea iazului de steril de potasiu a instalaiei Sigmundshall.

K.E. LORBER AND H. ANTREKOWITSCH - TREATMENT AND DISPOSAL OF RESIDUES FROM


ALUMINIUM DROSS RECOVERY Navid H. Jafari - CLASSIFICATION AND REACTIVITY OF SECONDARY ALUMINUM PRODUCTION
WASTE
A paper submitted for review and possible publication in the ASCE Journal of Hazardous, Toxic, and Radioactive
Waste November 8, 2012
G. Vincent Calder,and Timothy D.Stark,Aluminum Reactions and Problems in Municipal Solid Waste Landfills
PRACTICE PERIODICAL OF HAZARDOUS, TOXIC, AND RADIOACTIVE WASTE MANAGEMENT ASCE /
OCTOBER 2010
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 19

Propuneri tehnologice

Etapele elaborarii proceselor tehnologice


Pentru a se eleabora un proces tehnologic nou si instalatia tehnologica aferenta se parcurg urmatoarele etape:

1.-conceperea procesului tehnologic;


2.-etapa dimensionarii tehnologice a utilajelor;
3.-etapa proiectarii procesului tehnologic;
4.-comanda si montarea utilajului;
5.-punerea n functiune si rodajul instalatiei.
Conceperea procesului tehnologic
Etapele proiectarii sistemelor tehnologice sunt:
1.cercetarea preliminara;
2. cercetarea de laborator;
3. cercetarea de dezvoltare, care cuprinde etapele :
a-cercetare pe micropilot
b-cercetare pe pilot
c-cercetare pe instalatie semiindustriala
4.proiectarea sistemelor de productie.

Baza teoretica
7.2.3.3. Cristalizarea prin salefiere [sursa :Bazelele ingineriei chimice]
Dac ntr-o soluie binar se adaug o substan BM,care micoreaz solubilitatea lui AM,se
poate provoca suprasaturarea soluiei i cristalizarea srii AM.Metoda a fost numit cristalizare
salefiere.Substana adugat are,de obicei,un ion comun cu sarea care cristalizeaz.De aceea,
procesul poate fi reprezentat pe diagrama unui sistem ternar de tipul AM-BM-H2O.Ecuaia
caracteristic i procesele de transformare sunt:
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 20

(7.74)

AM H 2Ol BM s AM s AM BM H 2Ol

(7.75)

BM s
BM l

(7.76)

AM l
AM s

Exemple de aplicare industrial a salefierii:


separarea NaCl din saramur prin adugarea clorurii de magneziu sau a clorurii de calciu;
obinerea sulfatului de sodiu anhidru prin adugarea de NaCl n soluie;salefierea clorurii de bariu cu sare de
buctrie; cristalizarea sulfatului feros din soluii de decapare prin adugare de acid sulfuric concentrat
.a.Uneori, salefierea este un fenomen nedorit: de pild, cristalizarea NaCl la absorbia amoniacului n saramur.

Introducerea salefiantului solid are avantajul unui grad de separare maxim i meninerea unei
cantiti minime de ap n sistem.Dar,sarea cristalizat poate forma o crust compact pe suprafaa
granulelor nedizolvate de salefiant,crust care ncetinete sau chiar oprte procesul de dizolvare.n aceste
cazuri se recomand adugarea salefiantului sub form de soluie ct mai concentrat.

Uneori se adaug o substan organic (solubil n ap) care micoreaz solubilitatea srii din
soluie favoriznd cristalizarea acesteia.Astfel, la cristalizarea sulfatului feros din soluii de
decapare se adaug aceton ,iar la salefierea sulfatului de sodiu se folosete alcool etilic sau
metilic.Metoda salefierii cu substane organice,considerat mult timp costisitoare,este folosit tot
mai mult i la obinerea srurilor de mare tonaj,folosite ca ngrminte: KNO3,KH2PO4,.a..
Pentru a exemplifica reprezentarea i calculul procesului de salefiere vom considera varianta
clasic descris de ecuaia caracteristic (7.74).Procesele de transformare (7.75) i (7.76) au
efecte termice egale i de semn contrar.Ca urmare,salefierea este izoterm i poate fi reprezentat
pe o diagram de tipul celei din fig. 24.

Fig 24 Reprezentarea procesului de salefiere n sistemul AM-BM-H2O


Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 21

Se consider o soluie saturat de AM,reprezentat prin punctul figurativ P0(e1),n care se


dizolv sarea BM.Se duce dreapta de dizolvare,unind BM cu P0. punctul figurativ al sistemului
evolueaz pe dreapta de dizolvare,de la P0 la P.Punctul figurativ al soluiei rmne pe curba de
echilibru i evolueaz de la P0 la E.Punctul figurativ al srii cristalizate rmne n AM.
Se scrie bilanul fazelor, potrivit ecuaiei caracteristice (7.74):
(7.77)

m0 l mBM s m AM s m l

Componentul neschimbat este apa.Bilanul apei permite calculul cantitii de soluie final:
(7.78)

m0 l 1 x AM m l 1 x AM x BM

Din bilanul lui BM se obine masa de sare dizolvat:


(7.79)

m BM diz m

x BM

Bilanul srii AM permite calculul cantitii de sare cristalizat:


(7.80)

m0 l x AM m AM s m l x AM

i aici, ecuaia (7.77) servete la verificarea bilanului.Mrimile sunt coordonatele punctului


figurativ al soluiei finale.Pentru un grad maxim de separare acesta este tocmai punctul E. n
final se determin gradul de separare al srii:

AM

m AM s
0

m0 l x AM

precum i consumul specific de . BM m BM diz / m AM s


7.2.3.4. Procedee combinate
n practica industrial se aplic frecvent procedee combinate:

evaporare + rcire;

evaporare + salefiere;

dizolvare + rcire etc.

Un exemplu practic este separarea componentelor sistemului (NaCl + KCl) printr-un procedeu
ciclic ce include dizolvri i rciri succesive.Din tabelul 9.se vede c eutonicul ternar conine
21,70% KCl i 16,80% NaCl la 1000 C i respectiv 10,4% KCl i 20,7% NaCl la 200 C.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 22

Prin rcirea soluiei eutonice de la 1000 la 200 C cristalizeaz numai KCl.Dup separarea
cristalelor de KCl prin centrifugare sau filtrare soluia este nclzit la 1000 C i astfel devine
concentrat mai ales n KCl.
Adugnd silvinit n aceast soluie,se va dizolva selectiv KCl.Suspensia obinut este separat
obinnd un solid bogat n NaCl nedizolvat.Soluia saturat,de compoziia eutonicului ternar la
1000 C,este din nou rcit.Se realizeaz astfel o separare practic complet a componentelor.
Clorura de potasiu este principala surs de potasiu pentru industria ngrmintelor.
Sistemul

Date din literatur

Punctul

Date calculat

NaCl

KCl

NH4Cl

x NaCl

x KCl

x NH 4Cl

x H 2O

KCl-H2O

KCl

34,9

1,00

1,865

KCl-NaCl-H2O

E1-E1

17,15

20,4

0,456

0,544

1,665

KCl-NH4Cl-H2O

E3-E3

11,89

32,80

0,267

0,733

1,251

KCl-NH4Cl- NaClH2O

E-E

8,77

7,71

28,42

0,195

0,172

0,633

1,229

Fig. 1. The NaCl-KCl binary phase diagram.


Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 23

Echilibrul chimic al unei reacii se menine n anumite condiii; dac se schimb condiiile
reaciei reversibile,se schimb i echilibrul chimic i odat cu el se modific i constanta de
echilibru.Factorii care influeneaz echilibrul chimic sunt: concentraia substanelor care
reacioneaz,temperatura i presiunea, n cazul cnd la reacie iau parte gaze sau vapori.La
schimbarea a cel puin uneia din mrimile indicate, se distruge echilibrul,i concentraiile tuturor
substanelor care iau parte la reacie ncep s se schimbe.
Variaia concentraiilor continu pn cnd produsul concentraiilor substanelor formate,raportat
la produsul concentraiilor substanelor care intr n reacie, devine egal cu constanta de echilibru
a reaciei date la temperatura dat.n acest moment,se stabilete din nou echilibrul,dar de aceast
dat, pentru alte concentraii.Procesul de schimbare a concentraiilor,provocat de distrugerea
echilibrului,se numete deplasarea echilibrului.
n general,influena diferiilor factori asupra echilibrului chimic este dat de principiul lui Le
ChatelierBraun:
dac se modific unul din factorii care determin echilibrul chimic al unui sistem,echilibrul
se deplaseaz n sensul acelei reacii, care se opune schimbrii produse.
n cazul reaciei generale, la echilibru A + B C + D creterea concentraiei reactantului A,se deplaseaz
echilibrul spre dreapta,n sensul n care se consum mai mult din acest reactant.Dac ns crete
temperatura sistemului,echilibrul se deplaseaz n sensul creterii concentraiei substanelor pentru a cror
formare se consum cldur.n cazul mririi presiunii,echilibrul reaciei se deplaseaz n sensul formrii
substanelor cu volum mai mic.Apare n mod convingtor generalizarea:

cnd asupra unui sistem aflat n echilibru se exercit o restricie,echilibrul se deplaseaz


astfel nct s se opun restriciei, diminuind-o.

Reguli grafice solutii


1.= Regula dreptunghiului (paralelogramului)
Deoarece majoritatea proceselor tehnologice si celor din analiza chimica se realizeaza in solutie
este necesar sa se recurga la cele mai convenabile procedee pentru prepararea solutiilor de o
anumita concentratie.Daca unei solutii i se adauga o cantitate de dizolvant,concentratia acesteia
variaza invers proportional cu volumul de dizolvant adaugat.Amestecarea mai multor solutii de
substante diferite conduce la micsorarea concentratiei tuturor substantelor din amestec.
Atunci cand se amesteca doua sau mai multe solutii ale aceleiasi substante dar de concentratii
diferite, concentratia solutiei obtinute va fi diferita de concentratia fiecareia dintre ele si se
poate afla prin regula amestecurilor:
cantitatile de solutii care se amesteca sunt invers proportionale cu valorile absolute ale diferentelor
dintre concentratiile lor si concentratia solutiei finale obtinuta dupa amestecare.
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 24

Expresia matematica a acestei reguli se deduce facand presupunerea ca se amesteca doua solutii
A si B pentru a obtine o solutie C. Concentratiile solutiilor initiale sunt a ,respectiv b,iar a
solutiei rezultate c.Considerand gA si gB,cantitatile de solutii A si B,exprimate in grame (daca
concentratiile solutiilor sunt exprimate in procente) sau litri(daca concentratiile solutiilor sunt
exprimate in molaritate sau normalitate) si daca a > b,se poate scrie:
a gA + b gB = c (gA + gB)
gA (a c) = gB (c b)
de unde:

=
care este tocmai regula amestecurilor enuntata mai sus.
Aceasta expresie se poate reprezenta in mod simplu,prin regula dreptunghiului. In centrul
dreptunghiului se scrie concentratia solutiei care trebuie sa se prepare, in varfurile din stanga se
scriu concentratiile solutiilor initiale (concentratia mai mare sus, iar cea mai mica jos),in
varfurile din dreapta se scriu cantitatile de solutii ce se vor amesteca. Aceste cantitati se obtin
scazand pe diagonala valorile mai mici din cele mai mari.Schema de rezolvare a unei asemenea
probleme, cu ajutorul regulii dreptunghiului este urmatoarea :

m1 c1 + m2 c2 = (m1 + m2)cf
2.= Regula parghiilor
Pe langa raportul concentratiilor dintre cei doi componenti,exprimat prin fractii molare, se poate
cunoaste proportia dintre faza solida si lichida,la orice temperatura situata in intervalul de topire,
aplicand o metoda geometrica,reprezentata de regula parghiilor.
Se considera un amestec binar O, cu compozitia B, la temperatura TB. Sistemul este constituit
dintr-o faza solida s (cristale de C1) si o faza lichida, l, cu compozitia B. Daca amestecul are g
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 25

grame si cantitatea de cristale este de x grame, faza lichida l este prezenta in cantitatea (g-x).
Concentratia componentului C2 in amestecul O este C1B %, iar in faza lichida C1B %.

Cantitatea componentului C2 in amestecul considerat este:

iar in faza lichida:

Regula parghiilor

La temperatura TB componentul C2 este in faza lichida, astfel ca ultimele doua ecuatii sunt egale:

Rezulta:

Din ultima ecuatie rezulta ca raportul dintre cantitatea fazei lichide si cantitatea de cristale care coexista la o
temperatura data este egal cu raportul dintre segmentul delimitat de amestec (O) si componentul solid (s) si
segmentul delimitat de acelasi amestec si faza lichida (l), la temperatura TB, stabilita. Regula parghiilor,astfel
obtinuta,este onaloga cu legea parghiilor din mecanica: vectorul g, aplicat in punctul O pe parghia sl, se descompune
in componentele x si (g-x), aplicate la capetele parghiei, conform raportului bratelor parghiei, dat de ecuatia (8.55).
Determinarea proportiilor celor doua faze se realizeaza prin urmatoarea constructie grafica: se uneste punctul C2 cu l
si se prelungeste dreapta pana ce intersecteaza ordonata in punctul M. Punctul M se uneste cu O, prelungindu-se
dreapta MO pana ce intersecteaza abscisa, in punctul B. Aducand parghia la scara 100, bratele sale Os si Ol sunt
proportionale cu BC1 si BC2.BC1 reprezinta faza lichida, in procente, iar BC2 faza solida.
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 26

Tehnologie recuperare saruri fara evaporare :


Tehnologia se bazeaza pe principiul lui Le Chatelier pentru obtinerea unei solutii saturate de saruri,
[melaj KCl+NaCl] si cristalizarea la rece,folosind ionul comun,prin procesul de salefiere.

Dupa macinare si separarea aluminiului metalic,asanumitul produs nemetalic,NMP,se separa prin


procedeul de lesiere la rece cu apa.
Sarurile cristalizate urmeaza circuitul Al recuperat,la producator.
Oxizii se prelucreaza pe cale chimica,dupa schema propusa (pentru a creste valoare produselor
recuperate).
Gazele recuperate vor produce caldura pentru procedeele chimice si se va recupera N sub
forma de sulfat de amoniu, hidroxid de amoniu sau bicarbonat de amoniu..
Nu se foloseste evaporarea si cristalizarea clasica.
Instalatiile tehnologice sunt mult mai simple si mai ieftine,iar valoarea produselor obtinute
conduc la un proces eficient d.p.d.v.economic.
Problema de baza este de a reduce consumul de apa si de exista posibilitatea recircuitarii.
Se va folosi un raport L:S de 1:1.
Ex. :
In primul vas se pune 1 kg de deseu,dupa recuperarea Al,50% fractia groba la baza,urmata de
50% fractie marunta.
Se adauga 4 l apa tehnologica.
Se va obtine o saramura (apa va dizolva melajul de saruri).Aceasta se adauga in al doilea vas,in
care s-a pus,in aceleasi conditii,1 kg de acelasi tip de deseu.deseu.
Saramura de la vasul 2 se adauga in vasul 3,in care s-a pus,in aceleasi conditii,1 kg de acelasi tip
de deseu.deseu.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 27

Saramura de la vasul 3 se adauga in vasul 4,in care s-a pus,in aceleasi conditii,1 kg de acelasi tip
de deseu.deseu.
Saramura saturata de la vasul 4 se stocheaza untr-un bazin care poate fi prevazut cu o sursa de
incalzire (abur secundar sau panouri solare).Se poate lucra si fara aceasta sursa,dar timpul de
cristalizare va fi mai mare [a se vedea un procedeu folosit in Bulgaria,langa Varna,de
recuperarea sarii din apa de mare].
In fluxul PILOT si Semindustrial se va folosi tehnologia ionului comun ( cu acid clorhidric si cu
sare cristalizata),care se dozeaza peste saramura saturata.
Produsul final,in functie de solicitarile beneficiarului,poate fi trecut printr-un tunel cu aer cald
(de la sursa de incalzire sau folosind energie electrica).
In functie de scopul dorit :
1.= cele patru produse solide (din cele patru vase) se pot amesteca si stoca ca deseu nepericulos
(se incadreaza la TDS si cloruri cf.normativelor de mediu).
2.= daca se doreste valorificare pentru ciment,materiale refractare,etc.) atunci se face in
continuare un grup de vase,in care vasul nr.2 este primul in seria de patru [de preferat a se lucra
pe doua linii de cate 4 vase : in conditii industriale fiecare vas va prelua productia orara cca.2t]
3.= daca se doreste producere de oxizi de aluminiu de calitate superioara,se va face o spalare de
curatire,apa recircuitandu-se si se amesteca cu apa tehnologica (si cu apa de la cristalizare).
4.daca se doreste procesarea pe cale chimica,in functie de produsul dorit : sulfat,clorura,etc.) se
va decide care produs recuperat de oxizi se va folosii (fluxurile sunt discontinue)

Bilanturile tehnologice,dimensionarea utilajelor si a instalatiei tehnologice se pot face dupa


analizele de laborator si simularea pe o instalatie de laborator si de semipilot.

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 28

Schema tehnologica :

Salt cake

Apa

gaze

Saruri de Cl

oxizi de aluminiu
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 29

Prelucrarea pe cale chimica oxizi :

Overall methodology for the recycling of black dross

Ex.: Sulfat de aluminiu

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 30

Solutii de inertizare deseu


In depozitul protejat de geomembrane [dimensionat in functie de capacitate anuala a fabricii si de
perioada dorita de stocare] se aduce deseul care este trecut,imediat dupa macinare, printr-o baie
de silicat de sodiu prin stropire sau in solutie cu snec extractor,iar apoi impachetat in bentonita.
Peste fiecare strat de deseu se va pune un strat similar de bentonita.Toate bazinele si cuvele
colectoare se vor proteja cu apa stop (silicat de sodium).
In perspectiva,studierea posibilitatii de incapsulare a particulelor macinate (cele doua sorturi) in
polimeri ( in modalitatea practicata la ingrasaminte chimice si pesticide).Daca,dupa o anumita
perioada se doreste utilizarea acestor deseuri,polimerii pot fi biodegradabili (in luni sau ani)

Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 31

Date procesator :
materialul se numeste zgura salina de la topirea secundara (a aluminiului)-cod deseu 10 03 08*
Aceste doua pulberi difera doar ca si granulatie, in schimb sunt identice ca si compozitie chimica. Ele
sunt compuse aprox. 65% oxizi de aluminiu si cam 35% mix de saruri (compus la randul lui din aprox.
65% NaCl, 33% KCl si max. 2% florura de calciu). Fiind rezultate din proces termic, oxizii de alu si
mixul de saruri sunt fuzionati impreuna la nivel molecular.
Nr.
crt

Indicator

Valori obtinute,
mg/kg s.u
Proba :1103DEC

Valoare limita , mg/kg s.u


raport L/S=10 l/kg
deseuri
inerte

deseuri
nepericuloase

Deseuri
periculoase

Deseu zgura de sare


mg/kg SU
1

bariu

90

20

100

300

cadmiu

0,02

0,04

carbon organic dizolvat,


DOC

<2

500

800

1000

cloruri

152 800

800

15000

25 000

crom total

0,24

0,5

10

70

cupru

2,35

50

100

fluoruri

47

10

150

500

molibden

<0,02

0,5

10

30

nichel

0,75

0,4

10

40

10

plumb

3,31

0,5

10

50

11

sulfati

2 400

1000

20 000

50 000

12

total solide dizolvate


,TDS

277 000

4 000

60 000

100 000

13
zinc
1,59
4
50
200
Proba de deseu , zgura de sare a fost analizata in conformitate cu Ordinul nr.95/2005 privind stabilirea criteriilor de
acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate
in fiecare clasa de depozit de deseuri .Testul de levigare a fost efectuat in conformitate cu SR EN 12457-2/2003

Pe termen lung se doreste separarea oxizilor de alu si a mixului de saruri separate au ambele valoare
economica,impreuna sunt un deseu si un cost.Fiind fuzionate particulele, noi nu am gasit vreo varianta
uscata de separare a lor.Doar varianta umeda.Mixul de saruri se dizolva instant cu apa.Ramane problema
recuperarii sarurilor din saramura care rezulta, printr-o metoda cat mai eficienta si economica. Clasic se
foloseste cristalizarea.Noi cautam alte optiuni.
Pe termen scurt se doreste stabilizarea/inertizarea acestor pulberi pentru a le reincadra la deseu
nepericolos si pe a putea fi depozitate final in deponee de deseuri nepericuloase.
Concluzii finale reciclare aluminium salt cake ing.Leniuc Vasile 20015

Page 32