Sunteți pe pagina 1din 11

HORIA C.

MATEI
SILVIU NEAI4 o ION NICOLAE

ENCICLOPEDI,A

STATEI,OK LI.IMII
Editia a XIV-a
Cuvdnt inainte: Acad. Mircea Malita

Editura MDKONIA

CUPRINS

g
CuvAnt-inainfe .............
Lista abrevierilor gi siglelor .......... I I

STATELE IIIDEPENDENIE

Afghanistan

................. ls
Africa de Sud, Kepublica - ...........20

Albania
......24
Algeria
.......29
Andorra
,....82
Angola
...,...54
Antigua gi Barbuda
...,..52
Arabia Sauditd
.....,.....,40
Argentina
.................... 4b
Armenia
..,..4a
Australia
.... S1
Austria
......, b2
Azerbai{ian
................61
Bahamas
Bahrain
Bangladesh
Barbados
Belarus
Belgia
Belize
Benin
Bhutan
Bolivia

....65
......6g

.................2O
,,,.....,,,......,..2s
......26
..,.,...29
........8J
.........8b
.......87
.......89
tsosnia 9i Herfiegovina .................. 9b
Botswana
....................97
tsrazilia
...... 99
Brunei
...... f 04
Bulgaria
... tO6

CUPRINS

Paraguay
.........
Polonia
Portugalia
Perfi

Qatar
Romdnia
Rusia ........
Rwanda

..

b19

.................b25
.....827
..................852
.......537
..b4O

.................5b0
....559

Saint Kitts Si Nevis


.... b6b
Saint Lucia
................ 565
Saint Vincent gi Qrenadinele ......567

Samoa

..... b69

Ucraina
Uganda
Ungaria
Uruguay
Uzbekistan
Vanuatu
Vatican
Venezuela
Vietnam

'

...,.6A4
....690
....698
...698
................7O2

.,,706
.....2O9
.,,..,,..,...,,,,712

...716

Yemen

Zambia
....72b
Zimbabwe ................. ..........,...... 728

San Marino
................ 521
56o Tom6 9i Principe ..................b28

Senegal
....b26 TERITORII DEPENDEME
Serbia
......b79 sr cu STATUT SPECT,AL ........733
Seychelles
................. b8b
EVENIMENTD ISTOBICE
Sierra Leone
.............587
RECENTtr
.................74r
Singapore
.................. S89
Siria .........
.................592
......75s
Slovacia
...896 LISTE
Slovenia
...600 Statele lumii in ordinea:
Solomon, Insulele
.,,.,6A4
mdrimii suprafefei................... 7bb
Somalia
....602
mdrimii populafiei................... Zb6
Spania
Produsului Intern Brut total... .. 7 52
.....610
Sri Lanka
Produsului Intern Brut pe
..................616
Statele Unite ale Americii ...........619
locuitor.....
....,........759
indicelui dezvoltdrii umane ..... 7 60
Sudan
....,.62a
indicelui de percepfie
Sudanul de Sud......
..,.652
a corupfiei
.............262
Suedia
.....6bb
numdrului
de
turigti
strdini......
76b
Suriname
..................6b9
incasdrilor
din
turism.
.............
7 64
Swaziland
..................642
Statistici mondiale...
...766
Indicativul statului, prefixul
Tadjikistan
................645
telefonic Ai ora locaId........ ...... Z 6
Tanzania
..64A
Harta politicd a lumii (Data
Thailanda
..................652
proclamdrii suveranitafii) ........ 780
Timorul de Est
...........6b6
Togo ........
Forma organizdrii statale ............. BB
.................660
Tonga
.......662 Statele membre ale ONU............. 786
Trinidad 9i Tobago
....66b Statele lumii. Numele
Tunisia
.....668
locuitorilor 9i adjectivele
Turcia
corespunzdtoare .......,............. 788
......672
Z

Turkrnenistan ............ .....,,,......... 6Z 7


Tuvalu
....,.681

Relafiile diplomatice
ale Rominiei ..........,... ......,..... 292

STATELE
INDEPENDENTE

A_Z

islamizat, suferi de pe unna invaziilor mongole


(sec. 13-14 d.Hr.), dar renatte, cunoscdnd o

AFGHAl'llSIAl'l

primi

in timpul domniei lui Babur


Zahir Ed-Din (1483-1530), care face din K.
epocd de inflorire

ir

capitala Imp. Marilor Moguli. Timur $ah Durrani

muti, in 1775, capitala statului afghan

inde-

pendent. intemeiat de predecesorul sdu Ahmad Sah

Durrani, de

Nume oficial: Republica Islamici Afghanistan


(JomhEri-ye EslAmFye Afghanestan in dari;
DaAfghanestan Eslami Jamhuriyat - in pa5to) r

Situare: in partea central-sudici a Asiei o


Vecini: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan,
China, India, Pakistan, Iran r Suprafafi:
652225 km2 o Popula[iet 32 564 442 loc.
(estimdri oficiale - 27,5 miL loc., 2013) r
Densitate: 49,9 loc.lkm2 o Populatie urbani:
26,7% o Capitali: K6bul r Formi de stat:
republici islamicd prezidenliald r Diviziuni
administrative: 34 provincitlvelayat r Sirbitoare nafionali: 19 august (ziua independenlei)
o

Limbi oficiale: pa5to/afghana gi darilpersana


Culte: islamism 99% (sunnili 80%, qiitri l9%)

o
o

Alfabetizare:

38,2o/o o Acces

000 loc.): 59 o

Monedi: I Afghani =

la Internet (la
100 Puls

r PIB (mil. $): 60 810 r PIB/toc. ($): 1 900 r


Comerf exterior (mil. $): import - 12 190;

export - 2 679 r Datorie externi totali (mil. $):


1 280 r Indicele dezvoltirii umane: 0,465.

Ia

Kandahar

3678034 loc. (2015) (1929: 100 000; 1947:

1962:226 000). a Ridicat pe locul unei


din milen. 2 i.Hr., oragul devine o
metropoli a Regatului Greco-Bactrian (sec. 2
120 000;

agezdri

i.Hr.), apoi a Imp. KuEanilor. Ocupat de arabi si

timpul

zahirului gi a cimentului, materiale de constr.,


prod. textile, materiale plastice, pielirie $.a.), K.

este un cunoscut punct internaJional al


comercializirii pielicelelor karakul. Aeroport

internalional ,,Hamid Karzai". Nod de convergenld


principalelor cii de comunicafie. Legitura rutierd
modemd cu reg. din N include gi tunelul Salang
(lung de 2 675 m), aflat la 3 363 m alt. Dezvoltarei
ec. qi urbanisticd, afectatd intre 1979-2001 de
conflictul armat intern, a fost reluati in ultimul
a

deceniu, emblematicd

CAPI TALA. KEbul, oraq situat in E f6rii, la c.


I 800 m alt., intr-o depr. drenatd de rAul Kabul qi
dominatd de munlii Asmai qi Sherdawaza;

la K. in

intervenliei URSS in A. (1979*89), K. este cenirul


guvemului comunist prosovietic, pentru ca, dupd
proclamarea republicii islamice qi reizbucnirea
r[zboiului civil intre grupirile mujahedine, orasul
sd sufere imporranre distrugeri in timpul luptelor
date pentru stdpdnirea sa. Dupi retragerea trupelor
sovietice (1989) gi proclamarea republicii islamice
(l?92) luptele dintre grupdrile muhajedine
reizbucnesc qi se soldeazd cu instaurarea, pairu ani
mai tdrziu, a regimului islamic fundamentalist al
talibanilor la K. 70% din oraq este distrus, peste
jumdtate de mil. de loc. pdrdsind Capitala.
Atentatele insurgen{ilor talibani afecteazd, in anii
2005-2007, tot mai mult liniqtea Capitalei. i Cel
mai important centru ec. al 16rii, cu ind. relativ
diversificatd (maqini agr., utilaje pentru ind.

fiind dezvoltarea par{ii

nordice cunoscute drept Kdbul City New. O in K,


se afld cele mai importante institutii culturalqtiinlifice ale A.: Academia Afghani de gtiinle/
Pabto Tolana (f. 1979), doud universitili (Universitatea din K., f. 1932, cea mai mare din !ari, qi
Universitatea de Studii Islamice, f. 1988) qi 7

colegii (politehnic, agricol, de comer{, de arte


plastice S.a.), 6 institute de cercetare (Centrul
Intemalional pentru Studii Pa5to q.a.), 6 biblioteci

AFGHANISTAN

16

'
fiind Biblioteca Universitilii din I(,
Muzeul Nalional g.a. <} Monumente:

(cea mai mare

f. l93l),

palatul Chehel Sotun, Parcul istoric Bagh-e Babur


cu mausoleul lui Babur Zahir Ed-Din (sec. 16), cea
mai veche moschee - Pul-i Khisti (sec. l8), sediul

Darya/Piandi, fluviu ce formeazd granila cu


Tadjikistan, Uzbekistan qi, pa4ial, cu Turkmenistan. O alti reg. mai joasi este alcdtuiti din
cdmpiile nisipoase-pietroase Dasht-e-Margow qi
Rigestdn (in SV), spaliu arid, degertic in mare parte

Parlamentului (Dar al-Aman), Minar-i-Istaqlal

(precipitalii sub 100 mm/an). Singura reg. cu

(Coloana lndependenfei, 1919), clddirea Muzeului


Nafional (f. 1879), City Star Wedding Hall g.a.

precipitalii mai importante (500 mm/an) este cea


montani, cu unele influenfe ale musonului indian
in E-SE, care favoizeazd dezvoltarea vegetaflei

NATURA. fari lipsiti de acces direct la Oc.


Planetar, A. are un relief predominant muntos
alcituit din masivele gi lanfurile sistemului Hindu
Kush, ale cdrui alt. cresc de la V la E, culminind la
7 485 m in vf. Nowshak la granila cu pakistanul. in
partea central-esticd se afld podiqul inalt GhazniKandahar (alt. 2 000 m). in N, se desflqoard

cdmpia inalti, piemontanio a fl. Amu

Kffi

E 1* I

STAl*{-

forestiere.

Pe ansamblu, clima este continentald

(cu ierni foarte reci gi veri toride), cu nuanle de


ariditate extremd in SV. a Releaua hidrograficd
include cdteva fluvii importante: Amu Darya/
PiandZ (1 250 km pe terit. A.), Helmand/llilmend

(l 188 km), Murghab, K6bul (afluent al Indusului).


i Vegetalie predominant ierboasi, discontinui in
SV. Pddurile ocupd numai 3o/o din supr.

A. (in

tts *--1 Tr D
$ r{};
ffir
"if
\*'44"*':,
}"r
srsl/f,rr

$mt
I tr
tdr-**nirff

rtrmrf

affrHa

*rrftr
trl"+[clr
&ld-l.lH

.f rS'*
F

g1f6fJ-hb -&'S
a
g

\it

Irax.

&rJr
im
r lrrl

fimr-e"fffi

X*tdSr

&'*.-- |

t*{l

{rtdlf,fiAtrSt*il
0 t& !n*r

AFGHANISTAN <) 17
munlii din partea central-estici), fiind formate din

pin, ienupir, deodar (cedru de Himalaya) q.a.


Fauna, variati, include muflonul, arharul,

leopardul, gazela, capra ibex, yakul g.a. Existd


1 P.N. Band-i-Amir (f. 2009) qi 13 R.N.

POPULATIA

(201s). 32 s64 342loc. (1950:


1 1 900 000; 1972: 15 600 000); natalitate 38,60/oo,
mortalitate 13,9%o, spor natural 24,7o/oo; sperantra
de viald la nagtere: 49,5 ani (masc.) 9i 52,3 ani
(fem.); pop. wband 26,7%o. Orage principale (mii
loc.): Kandahar (533,8), Herat (477,4), Mazdr-eShadf (402,8), Qonduz (326,2), Taloqan (231,4),
I alalab ad (226,0). <) Afghani (padtuni) 42%, tadjici
27%o, hazarahi 9Yo, uzbecl 9o/o, aimak 4%o,
turkmeni 3Yo g.a. Pop. se concentreazd pe viile
principalelor rduri, in depr. din zona central-estice
(pdnd la 100*300 loc./km2 in reg. Ghazni-Kabul*
Kapisa) 5i la poalele nordice ale reg. muntoase
(20-50 loc./km2). ln zona aridd din SV. pop. este
rari (3-5 loc./km2). O parte importantd a pop. 1t,S
mi1. loc.) este incd nomad6. Dupd 2002 c. 6 mil. de
refugiaJi au revenit la casele lor, dar 1,12 mil. de
loc. gi-au schimbat domiciliul din cauza secetei
gi,isau a instabiliteii politice. Pe terit. A. se afl6 qi
241 641 refugia{i pakistanezi. Culte: islamism
99% (sunnili 80%, qiili 19%). Islamul este religie

oficiali.
I S T O R I A. Populat la 1200 i.Hr. de triburi indoeuropene (iraniene), stdpdnit apoi de pergi, greci,
kugani, pa4i, sasanizi, heftali{i, terit. A., culoar de
tranzit intre Asia Centrald gi India, este cucerit la
652 d.Hr. de arabi, care impun o noud culturd qi
religie. Inclus iniJial in Califatul Arab, A. devine,
in sec. 10-12, nucleul statului Ghaznavizilor, apoi
al Ghurizilor, cunoa$te, in sec. 13-14, pustiitoarele
invazii mongole (conduse de Ginghis Han gi
Tamerlan), fiind impdr,tit, in sec. 16*17, inhe
Persia Ei Imp. Marilor Moguli. Statul afghan independent ia nagtere la mijlocul sec. 18, in timpul
domniei lui Ahmad gab (1147-72), care cucerette
Kashmirul, Punjabul, Belucistanul, unele

pirli

din

Uzbekistan gi Tadjikistan. Sldbirea autoritdtii


centrale ca unnare a conflictelor intertribale,
pierderea, la inceputul sec. 19, a cuceririlor din
Iran gi NV Indiei fac din A. o lintd a tendin{elor

gxpansioniste ale Persiei, Marii Britanii gi Rusiei.


ln urma a doud rdzboaie afghano-engleze (183942

9i 1878-80), Marea Britanie igi instaureazi, in

1880, protectoratul asupra A., devenit astfel un stat


tampon inhe Imp. Rus qi lndia Britanicd, un no
manb land geostrategic. ) La 28.2.1919, A. iEi
proclamd independenfa, recunoscuti, dupi respin-

gerea intervenliei militare engleze (mai-iun.


1919), prin Tratatul de la Rawalpindi (8.8.1919).
La 10 apr. 1923, A. este proclamat regat, iar intre
1929 qi 1973, pfierea in stat este definuti de
dinastia Muhammad Nadir $ah. Procesul de

modernizare a societdtii este lent qi se lovegte de

rezistenla puternicd a tradifiilor ancestrale islamice

locale. Neutralitatea qi politica de nealiniere


rimdn, timp de peste o jumitate de veac, liniile
directoare ale politicii externe afghane. La
1.10.1964, se adopti o noud Constitutie, prin care
se instituie monarhia constitu1ional5, iar in sept.
1965 au loc primele alegeri parlamentare din
istoria A. La 17.7.1973, Muhammad Zahir gah
(1933-73) este inldturat, monarhia abotti gi A. se

proclamd republicd; Muhammad Daud, vdrul


fostului suveran Ei prim-min. intre 1953 Ei 1963,
devine preqedinte, instituind un regim autoritar.
Prin lovitura de stat din 27.4.1978, infiptuiti de p.
Democratic al Poporului (creat in 1965), puterea
este preluati de Consiliul Democratic Republican,
de orientare comunistd, condus de Nur Muhammad
Taraki, care proclami A. republici democraticE.

Misurile de reformare radicald a structurilor


sociale tradilionale adoptate de noua conducere
intdmpind opozilia pop. islamice conservatoare,

degener6nd intr-o inddrjiti rezisten{d armatd,.


Babrak Karmal, noul Eef al partidului 9i statului,
solicitd, Ia 28.12.197 9, intervenfia forfelor armate
sovietice, ,,cerere" satisfdcutd de guvernul URSS
in aceeaqi zi. ) Pdnd,in 1979, A. era o lare uitatd,
izolatJ,, mai apropiatd de lumea medievali decdt de
cea modern6. Brusc, prin invazia sovieticd,, ea
ocup6, pentru un deceniu, prim-planul interesului
intemafional, devenind un cAmp al confruntirii

in condiliile rdbufnirii
Rizboiului Rece. Daci SUA 9i URSS ajung in

americano-sovietice,

1988 la un acord care reduce tensiunea dintre ele,

A. rdm6nepdnd astdzi pradd unui pustiitor rdzboi


fratricid. In 1986, Muhammad Najibullah il
inlocuiegte pe Babrak Karmal din func1ia de gef al
Democratic al Poporului gi apoi Ei din cea de Eef

P.

al statului. In rdzboiul civil din A., guvemul


comunist este sprijinit de trupe sovietice, iar
rezistenla islamic6 afghani primegte ajutor din
partea SUA, a Pakistanului qi a lumii arabe
tradilionaliste de orientare sunnitd; in l0 ani de
conflict iqi pierd via{a 1,5 mil. afghani, alte 4-s
mil. p[risesc \ara, iar 15 000 de soldali sovietici
cad in operafiunile militare. Un acord mediat de
ONU, semnat la 14.4.1988, de cdtre puterile

qi SUA), prevede retragerea


trupelor sovietice, crearea unui stat afghan neutru
qi repatrierea a mil. de refugiali. incheierea

garante (URSS

retragerii trupelor sovietice

la

15.2.1989 qi

concesiile ideologice ficute de regimul de la Kdbul

(acceptarea sistemului pluripartit, eliminarea


oricdror referiri la socialism q.a.), confruntat singur
cu rezistenta mujahedinilor sunt urmate, la
1.1.1992, de intrarea in vigoare a unui acord rusoamerican, care prevede sistarea liwdrilor de armament pd4ilor angajate in conflict. in fala ofensivei

mujahedinilor, ajungi

la porlile

M. Najibullah este iddturat dupd

Kabulului,

o dictaturd de

18

'

AFGHANISTAN

6 ani de cdtre un grup de generali (16.4.1992), care


gredau, la 25.4.1992, Capitala for{elor rezistenfei
islamice antisovietice. Consiliul mujahedinilor,
constituit Ia 28.4.1992 in Kdbul, proclamd A.

republicd islamicd. r) Rezistenfa afghand s-a


remarcat, in cei 13 ani de rizboi civil izbucnit in
urma intewenliei armate sovietice, prin eroismul gi

ddrzenia ei in lupta cu adversarul, dar gi prin


imposibilitatea depdgirii intereselor tribale inguste,
prin rivalitdlile explozive dintre conducitorii celor
peste 20 de grupiri armate angajate in conflict.
Prdbusirea regimului prosovietic al lui Najibullah

nu a insemnat insd si restabilirea pdcii. intre


grupirile mujahedine anticomuniste din Kdbul
izbucnesc, dupd cdteva zile, noi lupte. Noul

civil face alte 40 000 de victime intre

rizboi

1992 Ei
1996. in 1994 apare un nou competitor in lupta
pentru putere, milifiile talibanilor fundamentaliqti,
recrutate din r6ndul studenlilor islamici afghani
ryryCt"ti in Pakistan. in sept.. 1996, talibanii Jcupd

Kabulul, controlul lor extinzdndu-se in 1998


asupra cvasitotalitilii terit. (peste 90%). La
26.10.1997. noile autoritdli proclamd Emiratul

fs]amlc al A. 9i trec la aplicarea severd a legilor


islamice tradilionale: femeile sunt obligate si apard
numai cu fala acoperitd,,le este interzis s6 meargi
la munc6, pedeapsa pentru adulter este lapidare-a,
vizionarea.televizorului gi ascultarea muzicii, ca qi
diversele jocuri (qah, cdrli) sunt interzise. Noul

regim islamic fundamentalist a fost recunoscut


numai de trei state: Pakistan, Arabia Sauditi
Ei
E.A.U. Rezolulia nr. I 333 din 19.12.2000 a
Consiliului de Securitate ONU solicitd ultimativ

regimului talibanilor sd inchidd taberele de antrenament teroriste qi si-l expulzeze pe multimilionarul de origine sauditi Osama bin Laden,
liderul al-Qaida, aavzat de organizarea atentateloi
de la ambasadele SUA din Kenya qi Tanzania,
soldate. in 1998. cu 230 de mo4i. Atacurile
teroriste din 11.9.2001 din SUA declanqeazd o
reac{ie in 1an! care schimb[ din nou radical mersul
istoriei A. Refuzdnd si se desparti de Osama bin
Laden, iniliatorul atentatelor soldate cu c. 3 000 de
victime, regimul talibanilor devine primul obiectiv
al coaliliei antiteroriste iniliate de SUA. Ofensiva
lansati de forlele afghane ale Alianlei Nordului
ostile talibanilor, aliate cu SUA, duce la ocuparea,
la 12.12.2001, a Capitalei abandonate fira luptd de
cdtre talibani gi la infrdngerea ultimei rezistenle a
acestora la Kandahar. t Cei 1 551 de delega{i ai
marii aduniri tradilionale Marele Consiliu (Loya
Jirga), reunili in prezenla fostului rege Muhammid
Zahir $ah, il desemneazS, cu 8l% din voturi. la

13.6.2002,

pe Hamid Karzai

pregedinte

,,a1

administraJiei islamice de tranzi\ie". inldturarea

regimului talibanilor a trezit speranfa in revenirea

normalitifi qi a pdcii. Forle militare strdine


stalioneazi in lari cu menirea de a contribui la

p6ni la formarea noii armate


naJionale. 5 500 de militari provenili din 31 de
state (intre care qi Romdnia) sunt reunili in ISAF
(Intemational Security Assistance Force); ei trec,
din 11.8.2003, sub comanddNATO. in subordinea
directd a Pentagonului se afld solda{i americani
rdmaEi in A. Proiectul unei noi constitutii este
reinstaurarea ordinii

aprobat

in

cadru festiv

la

26.1.2004. Potrivit

acesteia, ,,Republica Islamicd A." are un regim


prezidenlial (pregedinte ales prin vot universal

direct)

si un parlament

bicameral. Bdrbatii

si

femeile sunt egali in drepturi. in urmdtoarele luni


sunt inregistrate primele 10 partide politice. in

scrutinui prezidential organizat

la

9.10.2004,

Hamid Karzai esre ales pregedinte al republicii cu


55,4% dn sufragii. devenind primul qef de stat
democratic ales al A. in mart. 2OO3 erie repus in
funcJiune sistemul gcolar, 5 mil. de elevi (bdie{i
Ei

fete) reludndu-$i cursurile. Aproape

2 mil. de

refugiali revin din Pakistan la casele lor. I


Moqtenirea deceniilor de r-azboi civil, atomizarea

societSlii, sirdcia cruntd care afecteazd o mare


parte a pop. se dovedesc obstacole greu de dep6qit.

Atacurile organizate de rezistenta taliband


impotriva obiectivelor civile si militare. ca gi

atentatele impotriva noilor autoritdti. se inmulJesc.

Cei c. 50 000 de soldati \ATO si ai SUA au de


infruntat, in 2006-2008. atacurile sporite ale
fortelor talibane care se regrupeaza in S si E lerii.

Cbile de comunicatii sunt frecvent

minate.
convoaiele logistice atacare. reprezentanlii organi-

za,tiilor umanirare asasinati.

iar

atentitele

sinuciga5e. inspirare de realiulile din lrak, fac tot


mai multe victime pana in iaima Capitalei. pacea
intemi se indepdneazd cu fiecare zi mai mu1t. Atdt

alegerile prezidenriale din 2009. care

ii

aduc un

nou mandat lui H. Karzai. cdt si cele parlamentare


din 18.9.2010 relevd racile ale re_eimului politic de
la Kdbul - coruptia. frauda- nepotismul. derapajele

autoritare, incilcarea normelor democratice.


Tensiunile dinrre \\ashingon si Kabul continud sd
se ad6nceascd. Nici tratatit-ele iniliate cu reprezentanti ai rezistenlei talibane nu inregistreazi
weun progres. In pofida desfEguririi. la sfbrqitul
anului 2011, a 130 000 de militari ai fortelor

NATO qi SUA, acliunile talibanilor impoiriva

lintelor militare gi civile se intensificd. NATO este


preocupat de instruirea militarilor armatei gi a
forleior de polilie in vederea transferdrii responsabilitalilor de securitate integral cetre autoritdtile
afghane, mdsurd incheiatd in 20 13. Anul 20 1 4 este

dominat de alegerile prezidenliale menite

desemna un succesor pentru Hamid Karzai. Din cei


11 candidali alinia{i in primul rur, doi foqti minigtri

ai lui H. Karzai, Abdullah Abdullah 9i Ashraf


Ghani, se confrunt5, Ia 14.6.2014, in cel de-al
doilea tur a cirui desfdgurare o contestd ambii.
Renumdrarea

voturilor are 1oc timp de

aproape

AFGHANISTAN
3 iuni sub supraveghere ONU, invingitor fiind
;esemnat, cu 54,3o/o din sufragii, Ashraf Ghani,

;are. dupi depunerea jurimdntului (29.9.2014),


ibmreazi un guvern de unitate nalionali in care

rosrul oponent devine qef al administrafiei. Este


:rimul transfer paqnic al puterii la vdrf din istoria
:ecentd a A. La 30.9.2014 noul preqedinte sem:eazd acordul privind statuful unitdlilor americane
r 9 800 militari) care vor staliona in continuare,
:mpreund cu 2 000 de militari NATO, in A. dupd
:Etragerea, la31.12.2014, a tnrpelor misiunii ISAF
din !ard. Noua administra{ie este confruntatd cu
nrensificarea activit6fii talibanilor, ONU inre_ristrAnd, pentru 2014, 10 548 victime civile (dintre
:are 3 699 mo4i) in urma actelor de terorism, in
:rmp ce lideri talibani igi manifesti disponibilitatea
;olabordrii ct organizalia teroristd Statul Islamic;
-leste 2,6 mil. de afghani se afl6 in continuare

:efugiali in statele vecine.

STATUL.

Republici islamici prezidenJiald,

lonform Constitutiei din 2004. Islamul este religie


ee

sat. Parlamentul bicameral (Adunarea Nafionald)

rste compus din Camera Poporului (249

de

nembri, alegi prin vot direct, pentru un mandat de


,< ani, 68 de mandate fiind rezervate femeilor) gi
Camera B6trdnilor (102 membri; 1/3 sunt alegi de
citre consiliile provinciale pentru 4 ani, 1/3 de
:itre consiliile districtelor pentru 3 ani, iar 1.13

:umi1i de pregedinte pentru

5 ani). ln

cazuri

:xceptionale, guvernul poate convoca Marele

Consiliu (Loya Jirga). gef

al statului qi al
suvernuiui este preqedintele, ales prin vot direct,
:entru un mandat de 5 ani (reeligibil o singurd
iata). Preqedintele numeqte miniqtrii guvemului
;are sunt validati de cbtre parlament.
ECONOMIA. fard a cirei pozilie strategicd

in calea traseelor obligatorii ce leagi, din Antic.,


Europa de China qi India, iar in sec. 20, la zona de

;ontact a sferelor de influenli rusi,/sovietici gi


rccidentald) n-a constituit un avantaj, A. dispune
je insemnate resurse de subsol (hidrocarburi,
:ui1d, min. feroase gi neferoase, pietre semi:relioase, pdmdnturi rare q.a.), mai bine valorificat
iind g62ul metan (c. 50 md. m3 tezerve, 160 mil.
r-' an prod.) utilizat integral pe plan intem. in oct.
1012 a inceput extracfia de petrol (1,5 mil.
:arili/an). Cercetdri recente au ardtat cd in subsolul

-{

se afl6 rezerve minerale estimate

la 1 000 md. $.

hue ele, zdcimdntul de cupru de la Mes Aynak, cel


-rai mare din lume (valoare 100 md. $), a cirui

:uere in

valoare (investifie chinezd) va implica


:rstrugerea sitului arheologic omonim vechi de
ju00 de ani. Agr. concentreazd incd 314 din pop.
:cupatd 9i asiguri 1/4 din PIB, principala activitate
-:rd creqterea
nomadd qi transhumantd a ani:alelor (13,1 mil. ovine, 7 mil. caprine, 5,2 milr
:'".r-ire, 170 mii cimile). Se cultivi grtu (20% din

:.:pr. arabild, 5,37 mil.

t,

2014), porumb, orez

19

'
(537,0 mii t,2Ol4), orz (52t,0 mii t, 2014), cartofi
(340,3 mii t,2014) (pentru pia{a intemd), vi16-devie (610,6 mii t struguri, 2013) 9i pomi fructiferi
(pentru export) - migdali, meri, caigi, smochini.
Cultura macului (211 000 ha) face din A. primul

producitor mondial de opium (6 300 t, 2014),


asigurdnd mai mult de l/3 din PIB. Ind. prelucrdtoare (ciment, ingrdqdminte chimice, textile,

mobili, prod. alim. q.a.), concentratd in principalele oraqe, cunoa$te un reviriment in ultimii ani.
BalanJa comerciali este deficitard, exporturile
reprezentAnd doar 22%o din valoarea importurilor.
Principalii parteneri (20 14): India 33,5Yo, Pakistan

27yo,SUA7,lyo (la export), Pakistan 30,4%, Rusia


13,0%, SUA 10,7%, lndia 6,10/o, China 5,4% (la
import). Un rol insemnat il joacd ajutorul financiar
extem (echivalentul a 25,4% din PIB, 2013) qi
sumele trimise de cdtre emigranlii ec. (646 mil. $,
2015). Absenla accesului direct la mare, infrastructura precar6 (75 km cii ferate, numai 12 350 km
cdi rutiere pavate, 1200 km c6i fluviale), marea diversitate etno-culturald qi pozilia de stat-tampon
intre vecini cu interese divergente, precum qi alli

factori, fac dificild pdrdsirea eqalonului ldrilor


sirace ale lumii.

TURISMUL. 4 mil. turigti shdini; 89 mil. $


venituri (2013). Degi beneficiar al unui potenlial
turistic ridicat, atdt natural (munfi cu relief glaciar,
peisaje deosebite), cet 9i antropic (A. fiind situat la
confluenla principalelor civiliza[ii ale lumii antice
qi medievale asiatice), turismul este, practic, absent

din catza insecuritd{ii generate de acliunile


talibanilor. <) Principalele zone sau obiective:
Balkh (oraqul antic Bactria, supranumit ,,mama
oragelor"), vechile capitale HerEt (a Timurizilor) qi
Ghazni (a Imp. Ghaznavizilor), apoi capitala de
azi, Kdbl| cu infraskucturi hotelieri in curs de

modemizare (doud hoteluri in reJelele ,,Marriott" qi

,,Inter-Continental") qi variate atracJii turistice


(vezi art. Capitala), oragul Kandahar (cu mausoleul
Eahului Ahmed, sec. 18, gi o impresionantd
moschee) Ei Valea Bamiyan, cu vestita aqezare
monahald din sec. 21 d.Hr., cu locuinle gi - pAnl
in anul 2001, cdnd au fost distruse de talibani uriaqe statui rupestre ale lui Buddha, inalte de 50
m, sdpate in versanlii viii. Dinhe atracliile naturale
sunt de amintit: zona Band-i-Amir, cu cele T lacuri
glaciare - situate la alt. de c. 3 000 m * ce se varsd
unul in altul, areal aseminat cu Gran Canyon din
SUA qi R.N. a vdii Ajar (cu exemplare rare de
caprd ibex).

PATRIMONIUL UNESCO.

Peisajul

cultural qi vestigiile arhitectonice din Valea


Bamiyan (2003); Minaretul (din sec. 12) Jam/
Munar-e lam(2002).