Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect Ecotehnologie si Dezvoltare


Durabila

Anul universitar 2012-2013

Cuprins
1. Stabilirea rolului functional al piesei
2. Alegerea materialului optim
3. Stabilirea diagramei de elaborare
4. Stabilirea diagramei de flux
5. Stabilirea surselor de poluare
6. Calculul coeficientilor de poluare partiali
7. Calculul coeficientului de poluare total

Analiza ecotehnologica a procesului tehnologic


Ecotehnologia ca stiinta a aplicarii stiintelor cu scopul
transformarii substantei in bunuri cu o anumita utilitate sociala in
conditiile unei dezvoltari durabile presupune mai intai cunoasterea
inregului traseu tehnologic al substantei de la starea naturala (roca,
minereu etc) la produsul finit intrat in exploatare, avand apoi urmatoarele
obiective:
- identificarea fiecarei etape a procesului tehnologic in care apare un
anumit impact asupra mediului;
- identificarea momentului in care se produce impactul asupra
mediului;
- stabilirea coeficientului de poluare;
- determinarea gradului optim de reducere a poluarii;
- stabilirea de metode de prevenire a impactului negativ asupra
mediului, produs de etapa respectiva, la momentul respectiv;
- stabilirea de noi metode de reducere a impactului asupra mediului
sau de poluare zero daca este posibil;
Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la
rolul functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul
si sa aiba un impact cat mai mic asupra sa. Produsul este rezultatul unui
proces tehnologic, desfasurat intr-una sau mai multe locatii si care pentru
inceput, este ca o cutie neagra in care exista un flux de iesire care,
aproape in totalitate conduce la o poluare mai mare sau mai mica asupra
mediului. De aceea, fiecare etapa a procesului tehnologic trebuie
cunoscuta foarte bine in desfasurarea logica a transformarilor si a
impactului de etapa asupra mediului, pentru a proiecta procesul
ecotehnologic, desfasurat in aceleasi locatii, dar cu impact redus sau daca
este posibil impact zero asupra mediului.
Schema de principiu diagrama flux de realizare a procesului
tehnologic de realizare a .... se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina
gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi procesul
ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce
impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu un asterisc (*) in toate
schemele folosite in continuare.
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele
necesare este utila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic
corespunzator procesului ce se vrea realizat.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina
gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul
ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce
impactul de mediu.

Capitolul 1. Stabilirea rolului functional al


piesei
Rolul functional este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa
in spatiu, de aceea in primul rand se stabileste rolul functional al fiecarei suprafete.
Aceasta problema se rezolva folosind metoda de analiza morfofunctionala a
suprafetelor ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Descompunerea piesei n suprafeele cele mai simple ce o delimiteaz n
spaiu (plane, cilindrice, conice elicoidale, evolventice, cicloidale)
2. Notarea tuturor suprafetelor ce delimiteaza piesa in spatiu, pornind de la o axa
sau suprafata de dimensiuni maxime, intr-o anumita ordine (sensul
trigonometric, ascendent etc.)
3. Analizarea fiecarei suprafete in parte din urmatoarele puncte de vedere: forma
geometrica, dimensiunile de gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma,
precizia de pozitie si gradul de netezime;
4. Intocmirea unui graf suprafete-caracteristici, care este o sinteza a tuturor
conditiilor tehnice de generare a fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in
spatiu;
5. Stabilirea tipului de suprafata si a rolului functional tinand cont ca pot exista
suprafete de asamblare, suprafete functionale, suprafete tehnologice si
suprafete auxiliare;
6. Stabilirea rolului functional al piesei facand analiza sintetica si corelatica
pentru fiecare tip de suprafata luata in ansamblu.

Figura 1. Impartirea si numerotarea in suprafete simple a geometriei piesei

Figura 2. Piesa proiectata intr-un soft specializat


Se va face o analiza morfo-functionala a fiecarei piese din tabelul 1.1 din
urmatoarele puncte de vedere: forma de geometrica a suprafetei, dimensiunile de
gabarit, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, rugozitatea si
unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie.

Nr.
crt
.

Suprafata

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9

10 S10
11 S11
12 S12
13 S13
14 S14

Forma
geometrica a
piesei

Plana

Dimensiuni de
gabarit

692.2

Caracteristici

Preci
zia
dime
nsion
ala

Rugo
zitate
a

6,3

Duritatea

Functie de
material
Functie de
material

Tipul si
rolul
suprafet
ei

Functi
onala
Plana
750
1,6
De
asambl
ar
Plana
701.5
6,3
Functie de
Auxili
material
ara
Plana
613
6,3
Functie de
Functi
material
onala
Cilindric 914.4 3,2
Functie de
Auxili
a
material
ara
Cilindric 565.6 6,3
Functie de
Functi
a int.
material
onala
Cilindric 22
Functie de
Auxili
a ext
material
ara
Cilindric 40
Functie de
De
a int.
material
asambl
are
Troncon 15
Functie de
Auxili
ica
material
ara
Cilindric 701.5 Functie de
De
a ext.
material
asambl
are
Toroidal 15
Functie de
Auxili
a
material
ara
Troncon 15
Functie de
Auxili
ica ext.
material
ara
Cilindric 609.5
Functie de
De
a ext.
material
asambl
are
Toroidal 15
Functie de
Auxili
a
material
ara
Tabelul 1.1 Analiza morfo-functionala a suprafetelor

Procedee
tehnologic
e posibile
de
obtinere

T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D
T,A,D

Corespunzator desenului de executie al flansei, prezentat in figura 1, tabelul 1.1


prezinta analiza morfo-functionala a suprafetelor din care rezulta ca acest tip de piesa
se poate folosi in general la realizarea imbinarii intre doua conducte, a centrarii si a
fixarii acestora.

Capitolul 2. Alegerea materialului optim


Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, mpreun cu concepia de
proiectare i tehnologia de fabricaie, determin nivelul performanelor tehnicoeconomice pe care piesa le poate atinge. Alegerea unui material optim pentru piesa
este o problem deosebit de complex ce trebuie rezolvat de proiectant.
De obicei, se mizeaz pe experiena proiectantului i pentru o alegere rapid a
materialului se pleac de la cateva date referitoare la: solicitrile din timpul
exploatrii, condiiile de exploatare (temperatura, viteza, presiunea, mediul de lucru,
etc.), clasa din care face parte piesa i condiiile de execuie. Abordarea problemei n
acest mod este neeconomic deoarece nu sunt valorificate corespunztor toate
caracteristicile materialelor. De aceea, pentru a valorifica la maximum ntregul
ansamblu de proprieti funcionale, tehnologice i econimice, n condiiile concrete
de realizare a piesei, se folosete metoda de analiz a valorilor optime.
Principalele etape ce trebuie parcurse sunt:
a. Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale
acesteia
Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare
ale acesteia se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor.
b. Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegereii materialului
optim
Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei materialului optim
se face luand in considerare intreg ansamblul de proprietati functionale (fizice,
chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare si estetice), proprietati
tehnologice
(turnabilitatea,
deformabilitatea,
uzinabilitatea,
sudabilitatea,
calitabilitatea) si proprietati economice (pretul de cost, consumul de energie, de
materie prima, poluarea etc.)
c.Descompunerea factorilor analitici in elemente primare
Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de
conditiile rezultate la paragrafele anterioare (a,b). In cazul flansei se iau in considerare
cel putin proprietatile: conductibilitate termica, temperatura de topire, duritatea,
rezistenta la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenta la rupere,
duritatea si rezistenta la oboseala. De asemenea, se iau in considerare cel putin
turnabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, calibilitatea, sudabilitatea si pretul de
cost. Toti factorii sunt luati in considerare in graful materiale-proprietati.
d.Aprecierea cantitativa a factorilor analitici
Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem
de notare in functie de valoarea fiecarei proprietati k, acordandu-se o nota tk. Se alege
sistemul de notare de la 1 la 3.
e. Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar
Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de
rezultatele obtinute la paragrafele precedente, acordand fiecarei proprietati k, o
pondere dk. In stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere
respectarea conditiei:

=1

in care m reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.


Evident, in cazul flansei se accepta ponderea cea mai mare pentru pretul de
cost si turnabilitate (d7= 0.2 si d10= 0.2). Pentru proprietatile tehnologice de
deformabilitate si uzinabilitate, ca si pentru rezistenta la coroziune (proprietate
chimica) se acorda ponderea de 0.1.
Pentru celelalte proprietati s-a ales ponderea de 0.05.
f. Alegerea solutiei optime la momentul dat
Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul:
tk*dk = max
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este
recomandabil sa fie confectionata din otel de tip P355H. (Anexa 2- Alegerea
materialului optim).

Nr.
Material
crt

Densitate
[kg/dm3]

Fizice
Conductibilitate
termica [cal/cms0C]

Proprietati functionale
Chimice
Rezistenta la
Duritate
croziune [mm/an]
[HB]

Mecanice
Rezistenta la rupere [daN/mm2]

Propr
econ.
Pret
[um/kg]

Proprietati tehnologice
E*106
[daN/cm2]

Turnabilitatea

Deformabilitatea

Uzinabilitatea

Calibilitate

Sudabilitate

t1

t2

t3

t4

t5

t6

calificativ

t7

calificativ

t8

calificativ

t9

calificativ

t10

calificativ

t11

t10

0
1
2

1
CuZn37
FgnA2

2
8.6`
7,3

3
2
2

4
0,3
0,14

5
2
1

6
<0.05
>0.05

7
1
3

8
60
180

9
2
1

10
64
70

11
3
3

12
1,2
1,6

13
2
2

14
FB
FB

15
3
3

16
S
N

17
1
0

18
FB
FB

19
3
3

20
N
N

t10
0
0

21
S
B

t11
0
1

20
1000
250

21
1
3

1,37
1,96

CuSn6

8,8

0,25

>0.05

20

60

1,5

FB

FB

900

2,03

OL50

7,3

0,2

<0.5

164

58

FB

FB

2250

2,1

OL60

7,3

0,2

<0.5

174

66

FB

2250

2,22

OLC15

7,7

0,2

<0.5

135

48

2,1

FB

2375

1,91

0,2

<0.5

190

50

2,2

FB

2500

2,01

FB

2375

2,13

OLC 20

7,4

OLC45

7,7

0,2

<0.5

207

70

2,1

FB

OT500-3

7,8

0,2

<0.05

138

50

2,1

FB

FB

475

1,95

0,2

<0.05

110

40

2,1

FB

FB

FB

400

1,73

<0.5

169

60

2,1

FB

FB

2125

1,91

10

OT450

7,8

11

OT 600

7,8

0,2

12

16Mo3

8.3

0,42

<0.5

80

20

2.1

FB

FB

FB

5000

2,30

0,19

<0.05

211

88,8

1,9

FB

10500

1,76

13

18MoCr10

14

28MoCr11

7,5

0,2

<0.05

217

95

2,1

FB

FB

FB

750

1,67

0,2

<0.02

187

60

2,1

1300

1,55

217

98

1,4

FB

7500

1,76

15

37Cr10

7,5

16

40Cr10

7,2

0,1

<0.05

17

ATSi8Cu3
FC100

2,7

0,32

<0.05

95

21

0,71

FB

RB

3500

2,02

7,4

0,13

<0.1

150

10

1,15

FB

FB

1500

2,42

FC250

7,2

0,3

<0.1

210

20

1,25

FB

FB

FB

1600

1,62

0,16

>0.5

260

30

1,35

FB

FB

1750

2,42

21

FC300
FC350

7,3
7,2

0,16

>0.5

260

30

1,35

FB

B.

1625

2,22

22

ATNSi10Mg

2,6

0,3

<0.01

90

20

0,8

FB

625

2,01

0,14

>0.05

250

65

1,6

FB

FB

390

2,06

>0.5

160

32

0,18

FB

FB

1950

2,21

18
19
20

23

Fmn370

7,4

24

Fmn320

7,3

0,14

25

Fmp700

7,3

0,17

>0.5

280

70

0,18

FB

FB

1950

2,25

8,4

0,2

<0.03

65

30

1,2

FB

FB

1200

1,33

26

CuZn39Pb1
Ponderea dk

0,01

0,01

0,05

0,1

0,02

0,01

0,1

0,1

0,1

0,1

0,1

0,3

Capitolul 3. Stabilirea diagramei de elaborare a materialului


Materii prime

Energie

Fier vechi

Combustibil
gazos

Apa
Apa
demineralizata

Electricitate

Apa de proces

Diverse
Electrozi de
grafit

Var
Carbune

Aditivi de
aliere

Oxigen
Burete de fier

Adaosuri
Carbune

Gaze inerte

Elaborarea otelului in
cuptoare electrice

*Produse

Otel
- sleburi
- blumuri
- tagle
- lingouri

Gaz de
cuptor

*Ape uzate

*Caldura
recuperabila
Pierderi de
caldura

*Gaze arse.
Fumuri
Praf
COV

Abur

*Deseuri solide.
Subproduse

Zgura

CO

Praf

Metale grele

Materiale
refractare

PAH
PCDDF

Zgura
Carbon organic
Benzen
HF, HCL,
PCB, HCB

Capitolul 4. Stabilirea diagramei flux


Pentru a putea proiecta traseul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila
cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea
realizat. O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de
realizare a unui produs se prezinta in figura 4.1. Pentru a putea calcula coeficientul de
poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea poluarii si pentru a putea
intocmi traseul echotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se
produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu un asterisc(*) in toate schemele
folosite in continuare.

Analiza contractului

*Curatire
semifabricat
*Control

Primirea comenzii

Controlul proiectarii

*Aprovizionare
materii prime

Materii prime
necesare

*Receptie materii
prime

*Elaborare
materiale

Receptie
semifabricat

*Executie
semifabricat

Produs

*Prelucrari
mecanice

*Controlul
fabricatiei
*Controlul produsului
neconform

*Rebut
nerecuperabil

Stocare

*Deseu

*Inspectii si
incercari

*Manipulare,
depozitare, ambalare
si livrare

*Service in garantie

*Scoatere din uz

*Deseu

*Echipamente de
manipulare,
ambalare si livrare

Capitolul 5. Stabilirea surselor de poluare


Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului si de producere a
dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la verbul latin polluo-ere = a
murdari, a degrada).
Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca
disconfort, sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza
componentele abiotice ale mediului, producand dezechilibre ecologice. In prezent,
poluarea este o problema internationala a omenirii, deoarece poluantii au atins valori
mari, perturbatiile sunt puternice si transfrontiere.
1. Poluarea aerului
Poluarea aerului reprezinta orice contaminare artificiala a atmosferei care dauneaza
mediului ambiant.
Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2)
in proportie de aproape 4/5 (78,2%), molecule diatomice de oxigen (O2) (20,5%),
argon (Ar) (0,92%), dioxid de carbon (CO2) (0,03%), ozon sau oxigen triatomic (O3)
si alte gaze, praf, fum, alte particule in suspensie, etc.
In atmosfera se intalnesc diferite substante poluante, prezentate in tabelul urmator:
Substanta
Aer nepoluant
Prag de poluare (ppm)
CO
10-15
25
NO
0-0,5
0,5
NO2
0-0,1
0,1
Oxidanti
0-0,15
0,15
Hidrocarburi
0-2
2
SO2
0-0.12
0,2
Fluoruri
0-0,04
0,08
H2S
0-0,005
0,9
Pb
0-10
30 mg/m3
Tabelul 5.1. Substante poluante in atmosfera
In marile orase, autoturismele constituie astazi sursa principala de poluare a aerului.
Poluantii emisi in gazele de esapament sunt: CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse,
aldehide, oxizi de plumb in cazul arderii benzinei reformate cu plumb tetraetil. Astfel
substantele rezultate din arderea unui kilogram de carburnt (benzina, sau motorina)
sunt urmatoarele:
Poluant
Emisia din benzina (g)
Emisia din motorina (g)
CO
465
21
NOx
23
27
RH nearse
16
13
SO2
0,8
7,8
aldehide
0,9
0,8
Tabelul 5.2. Substantele poluante rezultate prin arderea 1kg de carburant

2. Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se
formeaz ntr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. El este necesar pentru
creterea majoritii plantelor i esenial pentru toat producia agricol. n orice
ecosistem care cuprinde i solul (abiotic), solul are 2 funcii eseniale: depozitar i
furnizor de elemente nutritive i ap i recipient i transformator de reziduri i
deeuri; deci avnd rolul de reglator al ecosistemului i de purificator al mediului
nconjurtor.
Poluarea solului este acumularea de compui chimici toxici, sruri, patogeni
(organisme care provoac boli), sau materiale radioactive care pot afecta viaa
plantelor i animalelor.
Contaminarea cu microorganisme (virusi, microbi etc.) prin aer, sau din apa,
de pe suprafata solului poate provoca imbolnaviri chiar in masa.
Poluantii pot fi:
- pesticide
- petrol, titei, gaze
- metale grele (Zn, Pb, Cd, Hg)
- izotropi radioactivi
- caldura
- factori biologici germeni patogeni

Nr.crt.

Tipul
Poluantului

Concentratia
normala [ppm]

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Arseniu
Cadmiu
Crom
Mercur
Plumb
Seleniu
Stiblu
Fluor
Cianuri
Benzen
Toluen
Fenoli

5
1
30
0,1
20
1
2
50
1
0,01
0,05
0,02

Limita maxim Limita


admisa [ppm]
interventie
[ppm]
20
50
3
10
100
400
2
10
100
1000
3
10
50
300
200
750
10
100
0,5
5
3
30
1
10

13

Fluoranten

0,1

10

100

14

Piren

0,1

10

100

15

Clorbenzen

0,05

10

16

Clorfenoli

0,01

0,5

17
18
19

de

Compusi
0,05
1
10
aromatici
Naftalen
0,1
5
50
Reziduuri
100
1000
5000
petroliere
Tabelul 5.3. Substante care polueaza solul si concentratii ale acestora

3. Poluarea apei
Efectele poluarii resurselor de apa sunt complexe si variate, in functie de natura si
concentratia substantelor impurificatoare. Rezolvarea acestor probleme ridicate de
poluarea apei se realizeaza prin tratare, prin care se asigura conditiile necesare pentru
consum.
Indicatori de

Concentratie

Concentratie

Concentratie

Cauzele poluarii

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Total azot
X
X
X
Total fosfor
X
X
X
Cd si compusii
X
X
X
X
Cr si compusii
X
X
X
Co si compusii
X
X
As si compusii
Hg si compusii
X
X
Ni si compusii
X
X
Pb si compusii
X
X
X
X
Zn si compusii
X
X
X
X
Sn si compusii
X
X
X
X
Compusii organici halogenati
X
X
X
X
Fenoli
X
Hidrocarburi: aromatice,
X
X
X
X
X
policromatice
Carbon organic
X
X
X
X
X
Cloruri
X
X
X
X
Cianuri
X
X
X
X
Floruri
X
X
X
X
Tabelul 5.5. Poluantii relevanti pentru pentru emisia in apa

Turnatorie

Acoperiri

Forje

Laminare

Furnal

Aglomerare

Cocserie

avizata (mg/l)

Poluant

medie
maxima
masurata
masurata
(mg/l)
(mg/l)
1
2
3
4
5
CB05
15
72,8
72,8
-deficiente
contructive
la
Suspensii
25
48
48
tratare
biologica
CO-Mn
25
79
79
Reziduu fix
1200
695
695
-statie
H2S+sulfuri
0,1
1,5
1,5
subdimensionala
Extractabile
5
12
12
Fenoli
0,02
0,0031
0,0031
-functionare
P tot.
0,1
3,056
3,056
defectuoasa
a
Azotati
35
2,26
2,26
retelei
de
Azotiti
3
0,116
0,116
canalizare
Amoniu
3
37,49
37,49
Cianuri
0,01
0,0108
0,0108
PH
6,5-8,5
7,6
7,6
Tabelul 5.4. Principalele surse de poluare a apelor din Romania

Nr. Crt.

calitate avizati

X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila a


comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste resure.
Substanta
Valori ale CMA, mg/dm3
Ape categoria 1
Ape categoria 2
Ape categoria 3
Amoniac liber
0,1
0,5
0,5
[NH3]
Arsen
0,05
0,2
0,5
Benzen
0,5
0,5
0,5
Cadmiu
0,005
0,3
0,2
Cianuri
0,01
0,02
0,05
Clor liber
Abs
Abs.
Abs
Cupru
0,1
0,1
0,3
Detergenti anionici 1
2
3
Fenoli
0,001
0,002
0,2
Hidrogen sulfurat
abs
Abs
Abs
Mercur
0,005
0,1
0,02
Nicotina
1
1
1
Nitrat [NO7]
13
30
Plumb
0,1
0,1
0,1
Tetretilplumb
Abs
Abs
Abs
Zinc
0,001
0,1
0,1
Consum biochimic 5
1
12
de O
Bacili coli
1,10
Nu se normeaza (NSN)
(indiv./dmc]
Tabelul 5.6. Valori ale concentratiei maxime admise (CMA) pentru substantele toxice
din apele de suprafata

Capitolul 6. Calculul coeficientilor de poluare partiali


n urma aplicrii acestui criteriu a rezultat ca piesa luat n studiu este
recomandabil s fie confecionat din oel tip OLC 45.

Mpiesa semifabricat=251,5 Kg
Mpiesa finita= 250 kg
Cantitatea de material pierduta prin prelucrari mecanice a fost de 1,5kg.
6.1.Aprovizionare materii prime:
Transportul se realizeaz cu vehicule de mare tonaj.Compuii chimici ai benzinei
produc poluarea aerului:
Cd=0,0001 kg/t ;
CO=9,5 kg/t ;
NH 3 =0,0005 kg/t;
Nox=1,35 kg/t.
Total =10,8506 kg/t emisii.
Cpta=10,8506 250=2712,65 kg/t emisii
6.2. Elaborare material
In general, pentru obtinerea unui material se porneste de la minereul corespunzator
care mai intai se supune unor operatii de preparare care, in general se fac dupa o
schema de principiu. Se pare asadar ca in afara de prima si ultima etapa de preparare,
toate celelalte etape au un impact foarte mare asupra mediului.
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

Emisia sau subprodusul

U.M.

Praf n aer
CO
SO2
NOx
CO2
Gaze arse (altele)
Zgur
Nmol
Praf depus
Alte depuneri
Refractare
Apa uzat
Uleiuri
TOTAL

Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel
Kg/kg oel

Cantitatea
(max.)
0.00132
0.43
0.00285
0.0021
3.1824
35.88
0.7098
0.09048
0.0468
0.01248
0.00624
0.032
0.001248
40,014

Cpp=Qtp*Qcom = (Qpa+Qpl+Qps)*Qcom [t emisii]


In care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare de minereu primar;
Qpa este cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl este cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps este cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp este cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

Acest proces de elaborare al otelului polueaza prin:


produsele introduce in cuptorul electric; caldura recuperabila degajata de
cuptor;
deseurile solide ramase in urma procesului.
apele uzate din acest proces polueaza panza freatica, iar acest tip de poluare
afecteaz extrem de grav resursele de ap potabil a comunitilor care se
aprovizioneaz din aceste resurse.
gazele arse si degajarea fumului polueaza atmosfera formand smogul de tip
londonez. Acesta este ca o negura densa cu impuritati particulate de funingine
si

6.3.Execuie semifabricat

Simbolul

Si

OLC45

0.650.75

0,150,45

Mn

Max Max 0.600.030 0.030 0.80

Pentru ap:
Cr=0,0001 kg
Cu=0,0001kg
A=0,00015 kg
S=1,1 kg
Qexa=1,100035 kg emisii
Mfabricat=250 kg
M semifabricat=251.5 kg
Msemifabricat- Mfabricat=1.5 kg(adaos pierdut dup prelucrare care polueaz)
Total=1,1000351,5=1,65 kg emisii
Pentru aer:
Praf =0,8500273 kg/t
Mn=0,001 kg
Si=0,006 kg
P=0,001 kg
Qexa=0,8580 kg emisii
Total=0,85801,5= 1,287 kg emisii
Cpcd=1,287250 = 321,75 kg emisii
6.4. Curire semifabricat:
Curirea, decaparea, degresarea snt etape foarte importante n proiectarea i
realizarea oricror produse deoarece nainte de oricare operaie tehnologic
pretenioasa trebuie executat curirea, decaparea i degresarea suprafeelor. Sunt
foarte multe situaii cnd curirea se face prin diferite metode: clasice manuale
(ciocniri, pcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de srm, sablare-alicare);
speciale (curirea chimic, alectrochimica, prin vibrare, cu plasm, cu laser,
ultrasunete, flacr i metal abraziv, termic, electrochimica, cu jet de ap, cu flcri,
etc.). Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra
mediului,n funcie de metodele folosite i de operaiile tehnologice viitoare,pentru c

exist o mare diferen ntre curirea suprafeelor n vederea sudrii i curirea


suprafeelor n vederea acoperirilor de protecie, sau ntre curirea suprafetlor
pieselor turnate dup dezbatere i curatirea suprafeelor instrumentelor medicale.
n cazul piesei Flansa curirea se face cu urmtorii compui chimici:
Pentru apa:
Cl=0,000002 kg/t
CH 4 =0,3 kg/t
CO 2 =0,274 kg/t
SO 4 =0,0004 kg/t
SO=0,00001 kg/t
Total=0,574412 kg/t emisii substane poluante
Pentru aer:
NMVOC=200 g/t=0,2 kg/t
Toluen=0,44 kg/t
Dicloretan=0,66 kg/t
Total=1,3 kg/t emisii substante poluante
Pentru sol:

-compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg


unde: Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire,
decapare degresare; Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia
de curire, decapare degresare; Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce
apare n operaia de curire, decapare degresare; Mu masa util a semifabricatului
sau a piesei - semifabricat
Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c
la degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd=1,874432250 = 468,608 kg/t
6.5.Prelucrri mecanice
Prelucrrile mecanice sunt operaii foarte importante la care sunt supuse
semifabricatele turnate, deformate plastic sau sudate, n urma crora se obin
dimensiunile finale i precizia geometric cerut de rolul funcional.
Aceste prelucrri se fac pentru a obine anumit precizie de form i de poziie
i o anumit rugozitate pentru fiecare suprafa ce mrginete pies n spaiu.
Principalele operaii de prelucrri mecanice prin achiere snt: strunjirea, rabotarea,
mortezarea, frezarea, gurirea, lrgirea, adancirea, alezarea, teirea, lamarea,
tarodarea, broarea, rectificarea, honuirea, lepuirea, supranetezirea, i rodarea.
Fiecare operaie se execut pe echipamente tehnologice specifice, cu SDV-uri
corespunztoare i n anumite secii de lucru ( anumii parametri ai procesului,
folosind anumite substane i emulsii de rcire sau accelerare a procesului de achiere,
dezvoltandu-se anumite temperaturi). n cadrul acestor operaii apar o serie de
substane care polueaz aerul, ap sau solul ntr-o msur mai mare sau mai mic,
aceasta depinznd de condiiile n care se desfoar procesul de achiere. De

exemplu, n cazul prelucrrii prin achiere apar o serie de compui organici volatili
(COV), care pot avea efecte directe asupra sntii i asupra mediului, prin
nocivitatea intrinsec i unele proprieti fizico-chimice, sau indirecte, prin
degradarea aerului (poluarea fotochimic i efectul de ser).
Valorile maxime ce nu pot fi depite, pentru aprarea sntii populaiei i
care pun seama i pe subiectii cu risc ridicat ( copii, insuficiente respiratorii, persoane
n vrst) sunt prezentate n tabelul 6.4.
n procesul de prelucrri mecanice mai apar vapori i picturi datorit utilizrii
emulsiilor de diferite categorii. n general, termenul de vapori se refer la picturi de
lichid de mrime microscopic (sub 10m). Dac diametrul este mai mare de 10 se
considera c este cu aerosol pulverizat sau pur i simplu picturi. Aceste picturi se
formeaz lng bule care explodeaz, lng pulverizatoare, dar mai ales lng
distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
Pentru ap:
Pb=0,000001 kg
Materii n suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpml=0,000112 kg
Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii n suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
Cpma=0,350162 kg
Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii n suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
Cpms=0,000112 kg
Qtpm=0,35038 kg emisii
Cpm=0,3856250=96,4 kg emisii

Tabel Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent


Denumire
Prezentare
Solvent
Developant
Norme
KD-CheckDP-1 -500ml, spray KD-Check
KD-Check
EN ISO 3452
PR-1
SD-1
-10l, canistra
9901
Rosu
KD-Check
-20 l butoi
PR-2
sau apa

Denumire
KD-Check
FWP-2
Fluorescent
Sensibilitate
maxima

Tabel Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent


Prezentare Solvent
Developant
Norme
-10 l
Apa
KD-Check SD- Nivel III,
canistra
1
AMS 2644
(MIL-I-20 l butoi
Sau
25135)
KD-Check DD1

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf
<10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2

9909