FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC

Ionu
LABORATOR
113 A
METODE SI PROCEDEE TEHNOLOGICE
ANUL 1

NEDELEA

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A
MIEZULUI MAGNETIC
AL
MAINILOR ELECTRICE
TEHNO 4

Cuprins:

Noiuni de baz
Maini unelte utilizate la procesarea tolelor pentru miez

magnetic
Comentarea unui standard - SR EN 10106:2001
Tehnologia de fabricaie a miezului magnetic stator al unei
maini electrice
Activitatea de laborator
Concluzii
Bibliografie

Noiuni de baz
MATERIALE MAGNETICE MOI
Miezul magnetic = componenta principala a unei masini
electrice
Prin miezul magnetic se inchid majoritatea liniilor de camp
magnetic ale sistemelor electrice. Liniile de camp de dispersie se
deschid partial prin miezul magnetic.
Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul
histerezis ngust; ele au permeabilitate magnetic mare, cmp
coercitiv mic, se magnetizeaz puternic n cmpuri magnetice de
intensitate mic i ii pierd magnetismul la incetarea aciunii cmpului exterior.

Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.

Dac materialul magnetic moale este supus unui cmp
magnetic exterior H care variaz de la H la +H inducia
magnetic variaz dup ciclul de histerezis din figura 4.5.
Materialul iniial nemagnetizat parcurge curba de magnetizare
iniial de la 0 la Hmax, Bmax dup care scznd cmpul H pn la 0
inducia scade pn la valoarea Br (inducie remanent). Scznd
n continuare cmpul inducia dispare la valoarea Hc (cmp

magnetic coercitiv) dup care parcurge n continuare ciclul de

histerezis pn la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o
curb neunivoc i neliniar a crui arie este proporional cu
pierderile de putere activ (teorema lui Warburg). Locul geometric
al vrfurilor ciclurilor de histerezis se numete curb de
magnetizare i se aproximeaz n practic cu curba de prim
magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite att n domeniul
curenilor slabi, n curent continuu i n curentalternativ, de
frecvene industriale, pn la frecvene inalte i foarte nalte.
Acestor materiale li se cere,dup scop, inducie de saturaie mare,
permeabilitate iniial sau maxim mare, permeabilitate
constant sau variabil cu temperatura, ciclul histerezis normal
sau dreptunghiular i n orice caz pierderi minime.
n cmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie s
asigure pierderi minime de energie. Aceste pierderi se compun
din:
o pierderi prin histerezis
o pierderi prin curenti turbionari,
o pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datoreaz deformrilor reelei
cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri strine).
Pierderile prin cureni turbionari pot fi deduse din legea
induciei. Reducerea lor se obine prin micorarea grosimii
materialului sau prin mrirea rezistivitii lui prin aliere cu
elemente corespunztoare scopului. Pierderile reziduale apar la
variaia temporar a induciei i sunt proporionale cu frecvena i
intensitatea curentului. Aceste pierderi se datoreaz, ca i
pierderile histerezis, deformarilor reelei cristaline prin incluziuni
nemagnetice; migrrile atomilor de carbon n soluie i prezena
azotului sunt factori importanti pentru apariia pierderilor
reziduale. Cu descreterea impuritilor scad pierderile reziduale
i la un material pur ele sunt practic inexistente.
n corpurile feromagnetice se dezvolt cldur dac n ele
variaz, n timp, cmpurile magnetice exterioare. Se produc deci
pierderi de putere activ. Acestea sunt de 2 feluri:
Pierderile prin histerezis magnetic sunt proporionale cu
frecvena i cu aria ciclului de histerezis. Ele pot fi calculate cu
expresia lui Steinmetz.

p n f B nmax

(4.16)
pn cldura dezvoltat (pierderile) n unitatea de timp i n
unitatea de volum a materialului
f frecvena
o constant de material numit constanta lui Steinmetz
Bmax inducia magnetic maxim
n exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2)
Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis)
prezint pierderi mari prin histerezis.
Materialele magnetic moi (arie mic i valori mici ale lui H c)
au pierderi cu att mai mici cu ct ciclul de histerezis este mai
ngust.
Pierderile prin cureni turbionari se datoresc efectului JouleLenz care nsoete inducerea de cureni electrici n corpurile
feromagnetice de ctre fluxurile magnetice variabile n timp. ntro tol cu arie mare, de grosime i de rezistivitate electric , se
dezvolt, n unitatea de timp i de volum, cldura:
k
p f 2 f 2 B 2max

Pierderile totale n fier au deci expresia:

k
p Fe p n p f f B nmax 2 f 2 B 2max a f b f 2

a, b se pot determina experimental

n practic, pierderile n fier se raporteaz la unitatea de
mas a materialului, exprimndu-se n W/kg.
Materialele magnetice moi se clasific n mod raional dup
compoziie, lundu-se ca baz elementul principal de aliere, care
impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu
tabl silicioas slab sau bogat aliat.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite
sorturi de fier, fonta i otelul, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu
texturate, aliaje fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu
(Alsifer), aliaje fier-aluminiu(Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy),
aliaje cu permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constant,
aliaje cu ciclu histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducie de

saturaie
mare,
aliaje
termocompensatoare,
aliaje
magnetostrictive, pelicule metalice magnetice, materiale
nemagnetice.
Carbonul este elementul cel mai duntor pentru
materialele magnetice moi. El se dizolv n fierul topit i rmne
fie sub forma de soluie solid, fie sub form de pulbere grafitic;
el mrete cmpul coercitiv, micoreaz permeabilitatea i
produce mbtrnirea materialului.
Oxigenul se dizolv n fier i i influenteaz n msur mai
mic proprietile magnetice dect carbonul: el influeneaz
plasticitatea materialului.
Hidrogenul influeneaz proprietile magnetice n msur
mai mic dect oxigenul; el se elimina la temperaturi de peste
650 C. Hidrogenul poate servi, n anumite mprejurri, ca
dezoxidant, devenind astfel un element util.
Azotul are o influent asemntoare carbonului, ns n
msur mai mic; el favorizeaz mbtrnirea magnetic.
Sulful mrete cmpul coercitiv i pierderile prin histerezis.
Fosforul mrete pierderile prin histerezis i influeneaz
mai puin cmpul coercitiv.
Manganul favorizeaz formarea cementitei n fier; influena
lui ca element duntor este mai slab dect a fosforului i
sulfului.
Siliciul ca soluie solid, n fierul pur, produce scderea
induciei de saturaie.
Adaosuri favorabile.
Nichelul influeneaz favorabil permeabilitatea magnetic i
reduce cmpul coercitiv.
Cobaltul este singurul element care mrete inducia de
saturaie.
Siliciul mrete rezistivitatea materialului, deci micoreaz
pierderile prin cureni turbionari, favorizeaz mrirea granulelor
mrind astfel permeabilitatea; micoreaz precipitarea carbonului
n grafit i contribuie astfel la reducerea cmpului coercitiv i a
pierderilor prin histerezis.

Aluminiul micoreaz energia cristalin n fier;un daos de

0,1-0,2% n fier previne mbatrnirea; n procente mai mari pn
la 16% (Alfenol) imprima caracteristici magnetice foarte bune, n
special permeabilitate maxim i cmp coercitiv comparabil cu
cele ale permalloyului.Materialul este ductil i poate fi laminat la
dimensiuni foarte reduse, de ordinul micronilor.
Cromul, molibdenul i cuprul sunt elemente faorabile de
aliere n anumite aliaje fier-nichel, imprimnd materialului
caracteristici speciale.
Prelucrrile mecanice ca: tierea, tanarea, presarea,
ndoirea, gurirea etc., n general solicitrile mecanice,
nrutaesc calitile magnetice; cu ct solicitarile mecanice sunt
mai pronunate, cu att mai mult se nrutesc calitatile
magnetice. Materialele cu permeabilitate foarte mare i cmp
coercitiv foarte mic devin, la eforturi mecanice pronunate, uneori
complet inutilizabile. Materialele care au suportat eforturi mecanice trebuie tratate termic la un regim corespunztor aliajului.
Anumite prelucrri mecanice degrori pronunate, deformri
plastice avansate) imprim materialelor magnetice caracteristici
speciale prin texturare; materialele astfel prelucrate devin anizotrope n direcia efortului.

Tratamentele termice constituie un factor hotrtor pentru

obinerea unor caracteristici magnetice i mecanice, att dup
elaborarea materialului ct i dup prelucrri mecanice. Prin
tratamente termice se pot restabili total sau parial caracteristicile
magnetice care au fost micorate prin eforturile mecanice
suportate de piese. Scopul tratamentelor termice, aplicate la
materialele magnetice moi, este n primul rnd de a reduce
tensiunile interne care iau nastere la eforturile mecanice; prin
tratamente termice se obine i mrirea granulelor. Prin reducerea
tensiunilor interne i mrirea granulelor scade cmpul coercitiv.
Este important ca tratamentele termice s fie corect conduse, cu
respectarea strict a temperaturilor de tratare, dup specificul
materialului de tratat.

Feritele sunt cristale mixte sau amestecuri ale oxizilor de

fier (Fe2O3), cu unul sau mai multi oxizi metalici (NiO; MnO; ZnO;
MgO; CuO; BeO; CdO; BaO; CoO etc.). Feritele au rezistivitatea
foarte mare (102...107 ohmi), ceea ce face ca pierderile datorate
curentilor turbionari sa fie reduse chiar la frecvente inalte. In
radiofrecventa, cele mai utilizate sunt feritele pe baza de Ni-Zn,
Zn-Mn, Cu-Zn sau Li-Zn. Feritele cu Zn-Mn se folosesc la frecvente
reduse pana la 100KHz). In US se folosesc feritele Cu-Zn si Li-Zn
avand permeabilitati de ordinul 100...250. In UUS se folosesc
feritele pe baza de Ni-Pb, cu permeabilitati de ordinul zecilor.
Proprietatile materialelor magnetice sunt caracterizate de:
permeabilitatea magnetica efectiva (care arata de cate ori creste
inductanta unei bobine cu miez fata de una fara miez), gama
frecventelor de lucru, pierderile si stabilitatea in raport cu
temperatura. Acestia sunt parametri de care trebuie tinut cont
atunci cand se realizeaza anumite bobine. Permeabilitatea
efectiva depinde de dimensiunile si de natura materialului din
care este confectionat miezul. Valoarea permeabilitatii se gaseste
in cataloage sau se poate aprecia masurand o bobina cu un
numar de spire cunoscut.

Material Ferimagnetice (ferite):

Ferite folosite pt. miezurile masinilor electrice: spinel mixte

o Proprieti:
rezistivitate ridicat -> pierderi prin cureni turbionari reduse
factori de calitate ce permit funcionarea la frecvene
ridicate - 103-106 Hz
inducie de saturaie, inducie remanent mai mici dect la
materialele feromagnetice.
Temperatura Curie mai sczut
puternic dependent de H

Masini unelte utilizate la procesarea tolelor

pentru miez magnetic
Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece
Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in
industria electrotehnica mai mult de 50% din totalul pieselor care
intra in componenta echipamentelor electrice se fabrica din
materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul
ce se prelucreaza prin taiere (stantare) sau prin deformare
plastica (indoire, ambutisare) efectuate de matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba
forma si dimensiunea initiala a materialului de prelucrat sub
actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la
cald prin care matrerialul se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele
avantaje:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

simplitatea in procesul de lucru;

durata redusa de prelucrare;
precizie mare a dimensiunilor obtinute;
calitate superioara a suprafetelor;
productivitate mare;
pierderi de material minime;
sculele au durata mare de functionare
procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate
sau chiar robotizate.

Dezavantaje:

a. sculele folosite sunt destul de complicate;

b. sculele necesita o durata mare de executie;
c. sunt rentabile doar la productia de masa;
d. fabricate din oteluri scumpe;
e. cost ridicat.
Taierea este operatia prin care materialul este separate in
mai multe parti diferite, dupa un contur inchis sau deschis prin
intermediul a doua conjugate. Taierea se poate face prin doua
procedee:
1. Stantarea
Este
operatie
de
prelucrare
mecanica
prin
care
semifabricatul este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu
ajutorul unei scule numite stanta.
Stanta este alcatuita din doua parti:
i. Placa taietoare
ii. poanson.

Fig. 4. Stantare

Stanta este alcatuita din doua subansamble din care unul fix
numit placa taietoare si care se pozitioneaza pe masa piesei si o
parte mobile numita poanson si care este prins in bebecul mesei
sau in culisa. Forta taietoare este furnizata de masina unealta
numita presa: F=t*g*P* unde P perimetru

Principalele
operatii
de
stantare
intalnite
in
ind
electrotehnica
sunt
retezarea,decuparea,
perforarea,crestarea,slituirea,tunderea.
Procesul
ethnic
de
stantare
este
influentar
de
anumiti
factori
tehnologici(dimensiunile si forma conturului de stantare,duritatea
mat,jocul dintre poanson si placa taietoare,calitatea muchiilor
taietoare,starea sub materialelor).intre acesti factori jocul dintre
poanson si placa taietoare are o influenta deosebita asupra
calitatii pieselor si a duratei de viata a stantelor. In general real
jocului dintre poanson si placa taietoare este intre 4-18%,doar la
tabla silicioasa sau tabla elth care are pana la 5% si jocul este
intre 6-7%.Daca jocul este prea mic pot aparea fisuri,suprafata de
forfecare nu este neteda iar impingerea mat in matrita necesita
eforturi mari.In plus stanta se real relative repede. Daca jocul este
prea mare piesa se deformeaza.
Procesul de stantare este analog cu procesul de taiere prin
forfecare , deoarece muchiile taietoare ale poansonului
compotandu-se ca si muchiile de cutit.
Principalele operatii de stantare folosite in electrotehnica
sunt:
a.Retezarea;
b.Decuparea;
c.Perforarea;
d.Crestarea;
e. Slituirea;

2) Forfecarea
Este operatia de taiere prin care suprafata se realizeaza cu
ajutorul a doua taisuri associate. Utilajul tehnologic folosit pentru
aceste operatii este foarecele cu lame plane sau inclinate,
ghilotina.

Fig. 1. Cutitul mobil al

foarfecei cu lame inclinate
Fig. 2. Forfercare cu
lame inclinate

Forfercare cu discuri

Prelucrarea prin deformarea plastica

Este insotita de o serie de fenomene care afecteaza
materialul supus prelucrarii modificandu-I in mod substantial
comportarea in timpul silicitarilor sau a prelucrarilor ulterioare. In
timpul prelucrarii prin def plastica la rece se constata o modif a
propr mecanice ale mat in sensul cresterii rezistentei la
rupere.Cresterea
duritatii,
scaderea
propr
ce
oglindesc
platicitatea,alungirea,gatuirea,apar modif in structura,se modif
propr fizice(conductibilitatea el si term)se modif propr
magnetice,propr chimice(rez la coroziune). Ansamblul acestor
modif ce afecteaza mat deformat poarta denimirea de ecruisare.
O importanta deosebita o are fen de ecruisare asupra plasticitatii
mat prin faptul ca la un anumit grad de def plastica, plasticitatea
acestuia scade in asa masura incat este foarte greu sa mai poata
fi prelucrat in continuare deoarece apar fisuri iar fortele de
actionare sunt foarte tari. Pt o revenire a propr mat trebuie sa
procedeze la un tratament de revenire. Forta taietoare este
proportionala cu perimetrul P, aceasta fort ape care trebuie sa o
dezvolte presa nu este suficienta pt desfasurarea proc de
stantare; mai este necesara forta exercitata de inelul de fixare si
forta exercitata de aruncatorul piesei si astfel Ft=1,15F
Tipuri de stante in functie de operatiile pe care le executa
stantele stantele pot fi: stante cu act simpla; cu actiune
combinata;cu actiune succesiva. Stantele cu actiune simpla:
decupeaza printr-o singura lovitura o figura pe un contur inchis
cum este axul de la tola rotor sau o crestatura(stanta pas cu pas)
Stantele cu actiune succesiva pot executa, in acelasi
timp, mai multe operatii de stantare prin deformare succesiva a
semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului.
Stamtele ce actiune sccesiva au, de regula, poansoanele
situate la o
distanta de inaltime (o diferenta de lungime unul fata de altu) de
cel putin egala
cu grosimea materialului, ceea ce necesita o forta mai mica,
respective o forta corespunzatoare suprafetaei mai mari.

Stanta cu actiune succesiva:

a.

Procesul de stantare
succesiv:
a. piesa obtinuta;
b.

b.

vedere asamblu
asupra stantei.

Debitarea mat prin stantare se face pe baza unui plan care

urmareste utilizarea cat mai rationala a mat.Intre piese se lasa o
punte si o margine in scopul compensarii erorilor de avans si de a
putea fixa mat in matrita eleminand rebuturile prin decuparea
incomplete a pieselor
Stantare cu actiune combinata: pot executa la o cursa a
piesei mai multe operatii:decupare,ambutisare,indoire. Aceste
stante au o buna productivitate si sunt utilizate cu precadere in
aparate de serie mare.

Activitate laborator
n timpul laboratorului, ni-i s-a prezentat ghilotina cu
care am taiat tabla.
Am consultat si standardele:
STAS 12305-85 ALIAJE MAGNETICE MOI
SR EN 10107:2001 Table si benzi de otel cu graunti
orientate
SR EN 10106:2001 Table magnetice cu graunti
neorientati. Laminare la rece si livrate in stare finita.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027
Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35; 0.5; 0.65; 1.

Concluzii
Chiar dac fenomenele magnetice se cunosc i au fost
studiate nc din antichitate, odat cu descoperirea electricitii
materialele magnetice au fost mai intens studiate datorit
potenialului lor de a fi utilizate n diverse aplicaii ce in de
electricitate. Aceste materiale se regsesc n aproape toate
aplicaiile din jurul nostru pornind de la motoarele electrice,
transformatoare i pnla mediile de stocare magnetic.
Materialele magnetice au fost mprite n funcie de
caracteristicile lor n materiale magnetice moi i dure. Materialele
magnetice moi sunt caracterizate de inducia remanent mic,
inducia de saturaie relativ mare, ciclul de histerezis ngust i
pierderi mici prin histerezis i cureni turbionari. Cele mai utilizate
materiale magnetice moi (din punct de vedere cantitativ) sunt
tablele electrotehnice care sunt realizate din aliaje ale fierului cu
un anumit procent de siliciu din masa total a aliajului.

Bibliografie

SR EN ISO 1412:1997 -ASRO

Ro.wikipedia.org
www.referate.ro