Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T.

Popa Iasi
Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie

Universitatea de Medicina si Farmacie

Gr. T. Popa Iasi
Facultatea de Medicina Dentara

Posterior resin composite restorations with or without resin-modified,

glass-ionomer cement lining: a 1-year randomized, clinical trial

Test clinic la 1 an al restaurarilor posterioare cu rasini compozite

cu sau fara lining cu ciment glass-ionomer modificat cu rasini

Gurbet Mihail

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie

Rezumat
Scop: investigarea efectului la un an a liningului cu ciment glass-ionomer modificat cu rasini asupra
calitatii restaurarilor posterioare cu rasini compozite, la care s-a folosit un adeziv in doi timpi (totalgravant sau auto-gravant)
Metode: au fost informati si recrutati pacienti cu carii primare ocluzale in numar de 1-4, medii spre
adanci, la nivelul molarilor. Un total de 110 restaurari cu compozit au fost efectuate la 75 de participanti,
cu una din patru proceduri restauratoare: (a) cu adeziv total-etch (Single Bond 2); (b) cu ciment glassionomer (Fuji Lining LC), si apoi adeziv total-etch; (c) cu adeziv auto-gravant (Clearfil SE Bond); si (d)
cu ciment glass-ionomer, si apoi cu adeziv auto-autogravant.
Rezultate: dupa un an un numar de 57 de participanti (86 de restaurari) au participat la studiu. Fiecare
restaurare a fost evaluata si I s-a atribuit un scor de la 1 (clinic excelent) la 5 (slab clinic) folosind
urmatoarele criterii: (a) satisfactia pacientului; (b) fractura si retentia; (c) adaptarea marginala; (d) cariile
recurente si (e) sensivitatea post-operatorie. Dupa un an calitatile restauratiilor nu au fost afectate
semnificativ de folosirea linerelor de ciment glass-ionomer, indiferent de adezivul folosit ( p > 0.05).
Majoritatea restaurarilor au obtinut punctaj 1 pentru toate criteriile.
Concluzii: beneficiul folosirii linerelor de ciment glass-ionomer in restaurarile cu rasini compozite este
indoielnic.

Introducere

Astazi, rasinile compozite sunt folosite frecvent pentru restaurari ale dintilor anteriori si
posteriori. Intr-o cavitate adanca, un liner/base, cum ar fi cimentul glass-ionomer (CGI), este plasat de
obicei in dentina pe peretele pulpar pentru a proteja pulpa fata de o posibila iritatie. In plus, folosirea
linerelor CGI poate reduce micsorarea la polimerizare a rasinii compozite prin reducerea cantitatii de
material restaurator, la fel de bine actionand ca un strat ce absoarbe stressul. Mai mult, lipirea la dentina
profunda este sub o presiune pulpara simulata este o provocare pentru adezivele rasinice, in special cele
total-etch. Aceasta rezulta in cresteterea permeabilitatii dentinare si cresterea umiditatii suprafetei
dentinare datorate debitului lichidului dentinar. Pe de alta parte, CGI este un ciment pe baza de apa ce este
capabil sa adere chimic la dentina profunda cu mai putina sensitivitate din partea tehnicii. Asadar,
restaurarile cu mai putin spatiu sau microscurgeri sunt posibile daca sunt folosite linerele CGI.
Cum am mentionat anterior, se pare ca aplicarea linerelor CGI ar putea fi folositoare pentru
restaurarile cu rasini compozite, desi s-a raportat ca incidenta formarii spatiilor interne la restaurarile cu
rasini compozite cu liner CGI este mai mare decat la cele fara lining. Asa ca, sigilarea interna de-a lungul
fundului cavitatii poate fi afectata in mod negativ, longevitatea acesteia fiind deteriorata. Pana recent, s-a
sustinut ca folosirea linerelor CGI poate reduce sensivitatea la tehnica in cazul restaurarilor cu rasina
2

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
compozita. S-a constatat ca inflamatia pulpara a dintilor fara leziuni carioase sau a celor restaurati fara
liner CGI este mai mare decat a celor restaurati cu rasina compozita cu liner CGI.
Cu toate astea, rezultatele testelor nu sunt clare; un studiu a aratat beneficiul linerelor CGI
modificate cu rasini in reducere sensitivitatii post-operatorii, in timp ce alte studii nu au adus dovezi
concludente. Din cauza acestor motive, beneficiul folosirii linerelor CGI sub restaurari cu rasina
compozita ramane controversat.
Scopul acestui test clinic aleator a fost de a investiga efectul folosirii linerelor CGI asupra calitatii
restaurarilor posterioare cu rasina compozita, la care s-a folosit un adeziv fie total-etch fie auto-adeziv,
dupa 1 an. Ipoteza nula a fost ca nu exista diferente semnificative a calitatii restaurarilor cu sau fara lining
CGI printre grupurile ce au participat la test, indifirent de adezivul folosit.

Materiale si metode
Studiul a fost condus urmand Consolidated Standards of Reporting Trials Statement si
Recommendations for Conducting Controlled Clinical Studies of Dental Restorative Materials de la
Postgraduate Clinic of the Faculty of Dentistry, Mahidol University, Bangkok, Thailand. Proiectul a
fost aprobat de comitetul Universitatii Mahidol din Tailanda.

Recrutarea participantilor
Au fost recrutati pacienti cu varste intre 18-40 de ani ce prezentau macar o leziune carioasa
moderata spre adanca la nivel ocluzal (2-4 mm in adancime fara a fi expusa pulpa) la nivelul unui molar
(primul sau al doilea) maxilar sau mandibular. Fiecare recrut a fost instiintat despre natura studiului,
acestia dandu-si consimtamantul.
Criteriile de includere si excludere din studiu sunt listate in Tabelul 1. Participantii nu au fost
inscrisi daca prezentau afectiuni medicale sau daca nu s-ar fi putut intoarce pentru programarile
ulterioare. Criteriile de investigare a dintilor sunt de asemena trecute in Tabelul 1. Pe scurt, dintii folositi
in test au fost diagnosticati ca avand leziuni carioase medii spre adanci, primare, ocluzale si nu mai
prezentau alte defecte si aveau cel putin un dinte antagonist. Dintii erau exclusi daca adancimea cavitatii
era mai mica de 2mm sau era expusa pulpa (caz in care se recomanda aplicarea de hidroxid de calciu).
In fiecare caz detaliile pacientului au fost inregistrate. Pentru a mentine intimitatea si
confidentialitatea s-a generat un numar de serie care sa inlocuiasca numele pacientilor. S-au adunat
istorice medicale si dentare. Dintii investigati, tesuturile parodontale de sustinere si existenta
dintelui/dintilor antagoniste au fost examinate temeinic. Pentru a elimina posibilitatea existentei cariilor
proximala s-a efectuat o examinare pre-operatorie cu radiografii tip bite-wing.

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
Tabelul 1. Criteriile de includere si excludere in recrutarea pacientilor
Criterii de includere
Dentare:
Carii medii spre adanci, ocluzale ce au fost diagnosticate clinic; nu s-au detectat carii pe alte
suprafete;
Fara semne sau simptome de boala pulpara sau periapicala;
Poate prezenta sensitivitate pre-operatorie dar care dispare la inlaturarea stimulului;
Are macar un dinte antagonist cu contact ocluzal mai mare de 50% din suprafata ocluzala;
A avut tesut gingival sanatos sau foarte putin inflamat, fara retractie gingivala sau resorbtie
osoasa.
Criterii de excludere
Pacientii prezinta una din urmatoarele afectiuni medicale:
Tulburari psihologice;
Boli neurologice;
Tulburari temporo-mandibulare;
Sarcina sau alaptare la san;
Luarea in mod regulat a analgezicelor sau a anti-imflamatoarelor;
Alergia la materialele folosite in acest studiu.
Dentare:
Cu restaurari precedente, cu sau fara pierdere de suprafete dentare (atritie, eroziune, abrazie sau
abfractie);
Diagnosticat cu sindromul dinte crapat;
Cu tratament ortodontic in ultimele 3 luni.

Procedurile restauratoare
In cazul in care nu se putea controla umezeala se aplica o diga pentru a izola campul operator. In
caz contrar, se foloseau bulete de vata si aspirator de saliva de viteza inalta. Dupa caz se administra pentru
controlul durerii dentare sau a senzitivitatii un anestezic local, hidroclorid de mepivacaina 2% cu
epinefrina 1:100.000 (Scadonest 2% special, Septodent, Saint-Maur-des-Fisses Cedex, France).
Leziunile carioase au fost indepartate prin metode conservatoare. Pentru a intra in procesul carios
s-au folost freze diamantate sferice sau fissure (Intensiv SA, Grancia, Switzerland) pentru turbina cu
racire pe aer.
In incercarea de a ghida pasii operatorul in inlaturarea indepartarii leziunilor carioase, acestea au
fost colorate cu un colorant detector de carii (caries detector; Kuraray Medical, Okayama, Japan) timp de
10 secunde si inlaturate conform specificatiilor producatorului. Suprafetele colorate au fost inlaturare
folosind freze metalice sferice de viteze reduse (Emil Lange, Engelskirchen, Germany) de marime
similara cu cea a leziunilor carioase si a excavatoarelor (Scir-Dent, Alonquin, IL, USA) pana cand dentina
a capatat o culoara roz-pal cu duritatate relativ mare. In acest studiu operatorul a incercat sa indeparteze
majoritatea dentinei moi infectate si tinand dentina sclerotica si/sau afectata cat mai mult posibil. Folosind
4

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
o sonda parodontala (PCP-UNC 15; Hu-Friedy, Chicago, IL, USA) s-a masurat marimea si adancimea
cavitatilor la cele mai mari valori (mm), dupa indepartarea cariilor.

Intre 1-4 restaurari au fost alocate aleator un plan de tratament de un operator conform unei liste
generate de calculator. Niciun participant nu-si stia tipul de restauratie. Cavitatea preparata a fost
restaurata aleator folosind una din urmatoarele proceduri restauratoare: (a) Single Bond 2 (SB2); adeziv
total-etch (SB2) fara lining; (b) SB2/Fuji Lining LC (FLC): liner ciment glass-ionomer modificat cu
rasini, si apoi adeziv total-etch; (c) Clearfil SE Bond: cu adeziv auto-gravant (Clearfil SE Bond) fara
lining si (d) SE/FLC cu liner de ciment glass-ionomer, si apoi cu adeziv auto-autogravant. Detalii despre
materialele restaurative sunt trecute in Tabelul 2, toate materialele fiind aplicate in conformitate cu
instructiunile producatorului.
Tabelul 2. Materiale, componente, numarul lotului, producatori
Material
Fuji
Lining
LC Paste Pak

Single Bond 2

Clearfil
Bond

SE

Filtek
Supreme XT
(nuanta A2B)

Componenta
Pasta A: sticla alumino-silicata 70-80%,
HEMA 10-15%, UDMA 5-10%;
Pasta B: HEMA 30-40%, acid poliacrilic 2535%, ingrediente nedezvaluite 5-10%, pudra
de siliciu 1-5%
Gravant: acid fosforic 35%
Bonding: BisGMA, HEMA, dimetacrilat,
nano-umplutura coloidala 10%, solvent, apa
SE primer: 10-MDP, HEMA, dimetacrilat
hidrofilic, dl-camfochinona, N,N-dietanol-ptoluidina, apa
SE bond: 10-MDP, Bis-GMA, HEMA,
dimetacrilat hidrofobic , dl-camfoquinona,
N,N-dietanol-p-toluidina, siliciu coloidal
BIS-GMA, UDMA, TEGDMA, Bis-EMA,
umpluturi anorganice 59.5% (din volum)

Nr. lot
0611082, 0605093

Producator
GC, Tokyo,
Japan

7 KH, 7JB
7KH, 6 JR

3M ESPE, St
Paul, MN, USA

00683A, 00664A

Kuraray
Medical,
Okayama, Japan

00976A, 00946A

6GY

3M ESPE, St
Paul, MN, USA

In grupul cu lining CGI, liningul a fost aplicat in strat gros de 0.5-1mm pe toata suprafata
dentinei. Cavitatea a fost umpluta cu rasina compizta cu nano-umplutura (Filtek Supreme XT, nuanta
A2B; 3M ESPE, St Paul, MN, USA) si tratata cu lumina timp de 40 de secunde de la o dioda emitatoare
de lumina (Bluephase, Ivoclar Vivadent AG, Schaan, Liechtenstein) cu intesitate de 1100 mW/cm. a
urmat verificarea si corectarea interferentelor ocluzale cu ajutorul frezelor pentru turbina si contraunghi,
racite cu aer, restauratia fii terminata complet si lustruita cu o serie de cupe de lustruire din silicon
ipregnate cu abrazivi sub jet de apa.
Participantii au fost rechemati, restaurarile fiind evaluate de un operator dupa 1 an. La rechemare
examinatorul nu stia ce tip de restaurari erau efectuate. Fiecare restaurare a fost evaluata si I s-a acordat
un scor de la 1 la 5, criteriile fiind listate in Tabelul 3. Satisfactia pacientilor a fost obtinuta prin
5

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
intervievarea fiecarui pacient in parte in timp ce fractura si retenta, formarea de goluri si recurenta cariilor
au fost evaluate de examinare vizuale si tactile folosind o sonda dentara. Sensitivitatea post-operatorie din
timpul rechemarii a fost raportata de pacient.

Cand vitalitatea dintelui era indoielnica, cum ar fi la pacientii cu istoric de dureri dentare sau
inflamatii gingivale, s-a testat electric pulpa. Pacientii ce nu au venit la rechemare au fost sunati si
intervievati in legatura cu restaurarile lor.
Tabelul 3. Criteriile folosite in evaluarea restaurarilor
Scor
1 = clinic
excelent

Satisfactia
Pacientului
satisfacut
complet

Fractura si
Retentie
fara fractura
sau retentie

2 = clinic bine

satisfacut

o
fractura
mica

3 = clinic
satisfacator

disconfort estetic
si
lipsa
comfortului
la
masticatie

doua sau mai

multe fracturi;
nu afecteaza
integritatea
marginala

gol marginal
moderat,
neindepartabil
; fracturi mici
de smalt sau
dentina

4 = clinic
nesatisfacator

dorinta
imbunatatire

de

ciobiri
ce
afecteaza
integritatea
marginala;
fractura
voluminoasa
cu sau fara
pierderi
partiale (<1/2)

5 = clinic slab

complet
nesatisfacut
si/sau
efecte
adverse, prezenta
durerii

pierderea
partiala
sau
completa
a
restaurarii

gol larg sau

dentina
expusa;
margini
de
fractura
sau
ciobire;
fracturi
notabile
de
smalt
sau
dentina
obturatia este
slabita dar in
situ

Adaptare
Marginala
nu
exista
spatii
sau
decoloratii
mic
gol
marginal ce se
indeparteaza
prin finisare

Carii recurente
fara
carii
primare
sau
secundare
demineralizari
mici,
localizate; nu
este
necesar
tratament
operator
arii largi de
demineralizare
;
doar
tratament
preventiv este
necesar (fara
dentina expusa
carii cavitare
ce
pot
fi
localizate
si
reparate

carii profunde,
inaccesibile
pentru
tratament

Sensitivitate
post-operatorie
fara
hipersensitivitate,
vitalitate normala
hipersensibilitate
scazuta
si
limitata; vitalitate
nomala

hipersensibilitate
putin crescuta sau
usor intarziata; nu
necesita tratament

hipersensibilitate
foarte intensa sau
foarte intarziata;
este
necesar
tratament

hipersensibilitate
severa
sau
pulpita;
este
necesara
inlocuirea
sau
tratament

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
endodontic

Analiza statistica
Operatorul nu cunostea datele inainte de analiza, acestea fiind analizate cu programul statistic
Mitiab 14. Testul non-parametric Kruskall-Wallis a fost folosit pentru a copara scorurile fiecarei evaluatii
intre grupuri. Scorurile au fost apoi comparate in grupuri cu ajutorul testului Mann-Whitney, cu un nivel
de semnificatie setat la 0.05.

Rezultate
Intre decembrie 2007 si decembrie 2008 au fost realizate 110 obturatii la 75 de participanti dintre
care 57 de femei si 18 barbati, cu varste cuprinse intre 18 si 37 de ani (media de varsta a fost de 22.8 ani
3.8 ani). 18 pacienti (insemnand un numar de 24 de obturatii) nu au participat la testul clinic dupa 1 ani,
prin urmare, acestia fiind exclusi; totusi, pacientii nu au raportat vreo problema legata de obturatiile lor
cand au fost intervievati prin telefon. Au fost evaluate un total de 86 de obturatii coresponzand celor 57 de
participanti ramasi. Cu toate acestea 3 restauratii au fost excluse inainte de analiza datelor din cauza ca la
acesti pacienti obturatiile initiale au fost extinse de alti dentisti in sens ocluzo-proximal din cauza unor
leziuni carioase marginale (2 dinti), cel de-al treilea fiind extras din cauze parodontale. In total au fost
evaluate 83 de restaurari. Nu s-au efectuat teste de vitalitate deoarece nici un dinte nu prezenta simptome
de boli periapicale sau pulpare. Numarul restaurarilor de baza si cele de dupa un an este inscris in Tabelul
4.
Tabelul 4. Numarul restaurarilor, perioada rechemarii, si marimea cavitatii (coresponzand fiecarui grup
dupa excluderea celor 3 restaurari)
Grup
1. SB2
2.
SB2/FLC
3. SE
4. SE/FLC
Total

Restaurari
la baza
26
26

Restaurari
dupa 1 an
19
23

Timpul de
rechemare
12.0 (2.2)
11.5 (2.0)

Latimea si lungimea
cavitatii (mm)
2.9 (1.2), 4.1 (1.4)
2.6 (1.0), 3.9 (0.9)

Adancimea
cavitatii (mm)
2.9 (0.6)
1.6 (04.)

28
30

20
21

11.6 (2.1)
11.4 (1.6)

2.7 (2.3), 910

2.8 (1.4), 3.9 (1.3)

2.7 (0.5)
2.8 (0.8)

110

83

11.6 (2.0)

2.7 (1.2), 4.0 (1.1)

2.7 (0.6)

Rezultatele criteriilor de evaluare sunt prezentate in Tabelul 5. In toate grupurile, satisfactia

pacientilor si sensitivitatea post-operatorie au fost notate cu 1 (clinic excelent), in afara de o singura
7

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
restaurare in grupul SB2 fara liner cu ciment glass-ionomer (grupul 1), ce a primit 5 (clinic slab) in
ambele criterii, avand in vedere ca acea restaurare a fost schimbata la 3 luni din cauza sensitivitatii postoperatorii cronice. La majoritatea pacientilor adaptarea marginala a primit scor de 1; totusi 4 restaurari din
grupul SB2 cu liner (grupul 2) si SE fara liner (grupul 3) au primit 2, din cauza unor defecte marginale
minore. La restul criteriilor toate restaurarile din toate grupurile au primit 1. Global, rata de succes a
restaurarilor a fost de 98.8% dupa 1 an. Analiza statistica a criteriilor a aratat ca nu exista diferente
semnificative intre grupuri, indiferent de timpul de adeziv sau de prezenta linerelor pe baza de ciment
glass-ionomer (P > 0.05).

Tabelul 5. Rezultatele criteriilor ce evalueaza restaurarile fiecarui grup

Grup

Satisfactia
pacientului
Score
1
=
94.7%
Score 5 = 5.3%
Score 1 = 100%

Fractura
si
retentia
Score 1 = 100%

Adaptarea
marginala
Score 1 = 100%

Carii recurente

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

3. SE

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

4. SE/FLC

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

Score
1
=
91.3%
Score 2 8.7%
Score 1 = 90%
Score 2 = 10%
Score 1 = 100%

Sensitivitate
post-operatorie
Score
1
=
94.7%
Score 5 = 5.3%
Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

Score 1 = 100%

1. SB2

2.
SB2/FLC

Score 1 = 100%

Discutie
In acest studiu rata de supravietuire a restaurarilor ocluzale cu compozit, dupa un an, a fost de
aproximativ 100%. Asadar, cariile ocluzale pot fi restaurate cu succes cu rasina compozita cu microumplutura fixata cu adeziv in doi timpi auto-gravant sau total gravant, indiferent de prezenta linerelor pe
baza de ciment glass-ionomer, ce corespunde cu rezultatul altui studiu asemanator. Doar o restaurare a
fost schimbata din cauza sensitivitatii post-operatorii cronice, lucru ce este posibil din cauza unei erori
critice in procedura de fixare a adezivului total gravant. In plus, celelalte doua restaurari au fost inlaturate
ulterior din cauza cariilor proximale si un dinte restaurat a fost extras din cauza unei probeleme
parodontale. Prin urmare aceste restaurari nu au fost esecuri din punct de vedere al criteriilor selectate.
Sensitivitatea post-operatorie este asociata cu restaurari posterioare cu rasina compozita, in
functie de marimea si adancimea cavitatii ce urmeaza a fi restaurata. De fapt, este unul din rezultatele
negative produs atunci cand un adeziv dentinar nu este folosit in mod corespunzator, lucru ce poate fi usor
prevenit prin folosirea cu atentie a adezivului, urmarind specificatiile producatorului. In mod curent,
sensitivitatea post-operatorie poate fi usurata si poate deveni asimptomatica odata cu trecerea timpului
fara a necesita tratament ulterior. Totusi, sensitivitatea poate cateodata persista si poate deveni cronica
astfel incat un alt tratament restaurator este necesar. Se pare ca aplicarea unui liner pe baza de ciment
glass-ionomer nu afecteaza incidenta sensitivitatii post-operatorii de scurta durata. In plus, folosirea unui

Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa Iasi

Facultatea de Medicina Dentara
Disciplina : Cariologie
adeziv total gravant nu pare sa creeze o predispunere mai mare la sensitivitatea post-operatorie decat
adezivul auto-gravant.
Se crede ca plasarea unui liner de ciment glass-ionomer poate imbunatati calitatea restaurarii prin
reducerea contractiei de polimerizare si ulterior permitand obtinerea unei adaptari marginale superioare.
Dimpotriva, rezultatele acestui studiu nu au indicat vreo diferenta semnificativa a adaptarii marginale
intre restaurarile cu si restaurarile fara liner ciment glass-ionomer dupa un an. Din pacate, niciun alt
studiu care sa dezbata aceasta problema nu a fost gasit in literatura. Asemanator, adaptarea marginala a
restaurarilor fixate cu un adeziv total gravant nu a fost superioara celei fixate cu adeziv auto-gravant,
lucru regasit in alte studii.

Formarea cariilor recurente se poate sau nu corela cu defect marginal sau fisuri. Totusi daca
defectul marginal este destul de mare sa devina sit pentru retentia placii, incidenta cariilor recurente este
mare. Teoretic restaurarile cu liner pe baza de ciment glass-ionomer poate avea adaptare marginala mai
buna (mai putine fisuri marginale) decat restaurarile fara liner. Ca urmare a rezultatului acestui test,
plasarea unui liner de ciment glass-ionomer nu a imbunatatit calitatea marginala a restaurarilor pe termen
scurt. In acest studiu, defecte marginale minore au fost gasite in gasite in putine restaurari si au putut fi
refinisate si relustruite. Din punct de vedere clinic orice exces de material restaurativ poate fi lasat
neintentionat la marginea cavitatii dupa finisare/lustruire, ce se poate usor ciobi in timpul realizarii
functiilor masticatorii ducand la crearea un defecte marginale minore.
Plasarea unui liner/baza poate afecta negativ rezistenta restaurarii, din moment ce linerul este mai
slab decat materialul restaurator. Mai mult, formarea golurile interne intre liner si dentina, cauzate
probabil de forta de retractie generata de contractia la polimerizare a rasinii compozite, s- a constatat a se
petrece la nivelul peretelui pulpar al restauratiei. Cu toate acestea ratele fracturii si retentiei a restaurarilor
posterioare cu rasini compozite, in acest studiu, nu au fost negativ influentate de plasarea linerelor de
ciment glass-ionomer, si au fost independente fata de adezivul folosit.
In concluzie, dupa un an, nu s-au gasit diferente semnificative intre restaurarile cu sau fata liner
de ciment glass-ionomer modificat cu rasini la niciun criteriu evaluat, indiferent de tipul de adeziv folosit.
Cariile ocluzale medii spre adanci pot fi restaurate cu succes cu rasina compozita cu micro-umplutura si
fixata cu adezivi in doi timpi, indiferent daca folosim sau nu liner de ciment glass-ionomer. Pe termen
scurt, linerul de ciment glass-ionomer nu afecteaza calitatea unei restaurari posterioare ocluzale cu rasina
compozita ce are marginile inconjuratoare din smalt. Totusi linerul de ciment glass-ionomer poate furniza
beneficiul remineralizarii dentinei afectate de carie, lucru ce nu a fost urmarit in acest studiu. Mai mult,
rata supravieturii si a calitatii restauratiei trebuie observata mai amanuntit pe o perioada mai lunga de
timp pentru a confirma aceste gasiri de scurta durata. In plus, beneficiul linerului de ciment glass-ionomer
in restaurarile ocluzo-proximale cu margini de dentina sau smalt ar trebui investigat mai amanuntit

Bibliografie
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.2041-1626.2010.00036.x/abstract