Sunteți pe pagina 1din 316

--=--e---,------

*tyrt?,,%.eV,,.k.Ekat )L,\,,
oA
,NW),44X-4
0
,Zq
(.,,& 4.
%,.., -..,%%,,.----,%/% ,,,L.4%"11
,

,A.. y /.. .%,


G../eV

(6) :,

._....,.,

...---

,K,_-_----

01.1
1 N>eV-1

,, .:.= 1

VA ft..
74:r,,)

\,

NI hitig

---t,<,

MEE

(44.t.ii
NV
5),
e;

l\in partea }Odor


SI actualtlor unc
tionari ai AcaSe

II

6..NA t

.,

r1
,
11No-/
2

implinirea a war

(-

nwisezeci Se ani

(-

GOBI;
S$211 LST. fi11SIDE'SC25

TWO-1_51TO:Xfcn

,oN

1.91S.
Is . PECUMR1U

ii

1,

i,

+0

mid Somatic la

_,._----Al_----

A
A

-t-

www.dacoromanica.ro

T 1-A
>t

diar;A; Zilviiti_fi

5.

1,0.,...4,

auc-410.A4.4::41e44..

24-1 elAlt#41:e
Pt4i44,-uket, 1. ireltd: GA

to:t40.44_

4..06:,6 ott-t:

ar.

..44.4n44.A...,

44.e..4.4,1.4.44,2

Gt44.

.0.
el3

,4;-

4.41 u_
-

G/4.4;

A.. eia)vat

fJ?1,47:4 -4...- -A
41A4.0-.ft..4...

64--4

_A . 4244A44

4 /SW.

64.441s k444.44._i

41

Ne-e.t.,114.1z

"I

..E.

-4.4.,

cr.

4.01:4 -41.444..;

444. r6t44:4 .4.4e..4.1t.,404.g .

k.

ce..

/3.etiurz4.44..e

itt.

Aika oet_.

Ao-o-.:4,1

..

? J.

0.
etaA4-1

Zit.W.A44,e-ac4.1

ra.444444 e,,,_

c*4444

,,...
c

A.

./f.

A.44,

%.701;4'
t

4 e4414,,...

j 044,44,

6L4

J)40-

1 71

A 14.4.4-v1-;4-4

.Efrezt.: 4.... gad. - et i -

*mitt

46, q

i9.

i e. 2: J14441 e.(4. 44-t-tt....4ai- -4

4+444'

.24t
_At,

9..

&48,14J(4_..44

Seeds% (101444 C44

4.14.41 -110.:,&; jf

iit

e)3

44-14.7 &A.A.) aa-- ze.e.a4

i*444.42(,4 -/-ttLvti
ili.kit."41-ii-4 A

14444A4411.

2.?
j4 1,

4141:k. .40

Apra
-0.4 .hit.4. st.ip-c.a- putz
www.dacoromanica.ro

3 d II.

www.dacoromanica.ro

Gdndul nostru cel bun a lost set sarbatorim, prin publicarea acestui volum, a sase:ecea aniversare a nasterii d-lui
Ion Bianu, bibliotecarul si directorul administrativ al Acadeziel Romane.

Dar izbucnirea razboiului iientru unitatea na(ionala ajar


in preajma acestei aniversari (August 1916), a intrerupt
lucrdrile de liparire si a impreistiat pe colaboratori in toate
pdr(ile, spre a-si face datoria Nei de patrie.
Au Irecut astfel mai bine de palm ani, pawl set putet
ratter activitatea intrerupta 4 set complectam partile volnmului, ramase nelerminate.
In acest limp am avut durerea sa pierdem pe doi dintre
cei mai buni colegi al nostri, mull regreta(ii S. Albini si
Al. T. Dumitrescu, cari ne-au parasit pentru vecie.
_nand la lumina lucrarea noastra cu o inteirziere atdt
de mare si cu regretul pierderii celor doi colaboratori iubi(i,

avem macar satisfactia ca apare intr'o (ara marita, care


cuprinde uni(i la un loc pe toti fii poporului romanesc.
Iar sarbatoritului, care se gaseste in pragul implinirii
celui de-al sasezec isi-cincilea an al vigil, i-o oferim cu
acelaq sentiment di, admiratie pentru munca nepregetata,
depusei spre propasirea institu(iel noastre.
Bucurecti, Ianuarie 1921.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA IN ARDEAL


CONSTATARI SI AMINTIRI

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA IN ARDEAL


CONSTATARI $1 AMINTIRI
DE

S. ALBINI
1.

Romnii de peste Munci, din generatiunea mea, au fost


crescuV in coala latinistA, sau, cum se numi aceasta in
ultima el fazA, in coala ciparian5. Departe de mine On-

dul de a vol sA micorez meritele acehii mare invillat


care a fost canonicul din Blaj Timoteu Cipariu, neobositul
scrutAtor al limbii romfineti i al trecutului ei, pe care
contemporanii sAi cu drept cuvant 1-au numit Pdrintele
filologiei rotneine. Din contra, stint de pilrere cA, din cauza
sistemului sAu greqit de reconstruire a limbii, i din cauza
ortograflei sale greoaie i exagerate, sub influen0 reacciei
legitime ce s'a produs contra acestui sistern, prea curand

prea uor s'au dat uitrii rezultatele tiintifice ale laborioasei sale activitti pe terenul filologiei romne. Mai
cred cl, acum cAnd unitatea noastr de limbl literarl este
si

aproape des6vAritA, in toate erile locuite de Romhni, i


and chestiuni de gramaticA, de lexicografie i de ortografie

nu ne mai desbinA i nu ne mai pasioneazA, va trebul sA

www.dacoromanica.ro

S. ALBINI

se revina asupra studiilor lui Cipariu, cari, din punctul de


vedere al gtiintei, vor constitui pentru totdeauna baza cercetarilor filologice despre limba romana.
Dar pe timpul la care se retell aceste expuneri, printre
anii 1860-1880, ciparianismul amenin0 s devina o primejdie reala pentru Romanii de peste Mun0. Primejdie in
douI directil : intiu, pentruca, prin limba liii artificiala i
neinteleas de popor, depart& pe Romanii gtiutori de carte
de massele mari ale acestuia, i a doua, pentruca produce&
o sciziune intro activitatea literar a scriitorilor din Romania libera gi a acelora de peste Munti, amenintand sa-i
izoleze pe acegti din urma de cei dintai gi sa indrumeze
astfel desvoltarea noastra literal% gi culturala in doua directii opuse. Unitatea noastr de limba, unitatea culturala
i chiar unitatea noastra na%ionala ar fi ajuns astfel in
primejdie, daca sciziunea aceasta ar fi persistat. Iar aceasta
fara nici un motiv serios, fart nici o necesitate reala, organict a limbii romanegti; gtim doar cu toii ca limba poporului nostru este aceeag gi a fost dela primele ei manifestari literare
i dincoace i dincolo de Carp4i, cu
foarte mid i neesentiale deosebiri provinciale. Deci numai
de dragul unei doctrine care, oricat de generoasa gi de
patriotict ar fi fost la inceputurile ei, in fond nu este nici
gtiintifica i nici naturala, Romanii de peste Munti erau
in primejdie sa se departeze, prin limba lor scrisa, gi de
poporul lor propriu, gi de migcarea literal% din Romania.
In ce consist% principiul fundamental al gcoalei latiniste,
sou mai precis cipariane? Foarte just a caracterizat-o stimatul jubilant caruia li este dedicat acest volum :
Idea predomnitoare in toate lucrarile filologice ale lui

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOVA IN ARDEAL

Cipariu, zice d-1 I. Bianu, am puteh-o exprima cam in urmatoarele cuvinte: A se formh o limba literal% romaneasca,
care sa fie comuna tuturor Romanilor dela Carpati i dela
Pind ; aceasta limba literal% sa fie pe de o parte cat se

poate de curatit de elementele lexice de origine nelatin a


pe de alta -parte O. fie din nou apropiata de latinitate prin
reinvierea cuvintelor i mai cu seama a formelor gramaticale uitate astazi, dar cari se gasesc in cartile bisericeqti
din secolii XVI 0 XVII ; la toate acestea adaoganduse neologisme din limba mama, latina, oricand trebuinta va cere.
Forma externa a acestei limbi, adica ortografia, sa fie
ah intocmit, Incat printeinsa, ca printeun giulgiu transparent, sa se vada cat se poate mai bine originile latinex (1).
Vedem dar ca principala preocupare a coalei lui Cipariu
erh, nu de a scrie in limba romaneasca vorbita i inteleasa
de toe% lumea, i cu o ortografie simpIl, uoar i practica, accesibila i muIhnii cu mai putina 1nvatatura, ci de
a dovedl, prin limb i ortografie, c noi suntem, nu RomOni, ci Romani. Nu descendentii coloniilor romane aduse
in Dacia din toate partile ImperIului, a1toii pe substratul
tracic al Dacilor i pe urma amestecati cu Slavi i alte r1ma0te de popoare ce au trecut peste teritoriul Daciei, sau
cu cari am trait impreun pe pamantul ei, ci urma0i cei
mai directi i mai puri ai Romanilor, vorbind limba latina
rustica, nealterata prin nici o influenta straina, ci numai
modificata, in cursul veacurilor, dupa legile evolutiei natu rale.

Cum Ins/ realitatea nu erh aceasta, aparenta acestei ima(1) I. Bianu, Timoteu Cipariu, in Iterista uouil, 1888, No. 2, pag. 46.

www.dacoromanica.ro

S. ALBINI

ginare stari de lucruri trebuia produsa pe cale artificiala:


Printr'o purificare silita, a limbii de toate elementele ei nelatine ; prin introducerea unui noian de neologisme luate
direct din dictionarul latin ; prin adaptarea formelor i fiexiunilor gramaticale ca sa, se vada cat mai bine ca stint
de origine latina, i inainte de toate printr'o ortografie
foarte savanta, dar grea i disgratioas, in care limba romaneasca primia, ce e drept, aspectul latinitatii pure, dar
nu mai era, limba romneasca vie i frumoasa, pe care ne-au
transmis-o pgrintii i stramoii.

In toate manifestatiile lor culturale, Roma,nii de peste


Muqi, aderenti ai coalei latiniste, nu aveau alta, preocupare mai ardenta, ca aceea de a dovedi, sau macar a produce aparenta ca suntem Romani pur sange.
E caracteristica In aceasta privinta organizatia gloatelor romaneti din 1848, ridicate contra Ungurilor revolutionari, la apelul Imparatului din Viena, sub auspiciile
comandamentului austriac din Sibiiu. Aceste gloate erau,
precum se tie, organizate In legiuni, subimpartite in cohorte,
centurii 1 decurii, gi comandate de prefec(i, tribuni, centu-

rioni i decurioni. Organizatia lor militara era cum a dat


Dumnezeu, i cum puteau sa o faca n4te tineri studenti
in drept i teologie, cari le conduceau, dar eticheta lor
romana era perfecta. Ba legiunea lui Avram lancu se nurnia,

nu In gluma, ci foarte serios, Legiunea gemind (1), ca i


cand nimic nu s'ar mai fi intampla t in Dacia dela imparatul Hadrian al Romei pan la Imparatul Ferdinand I al
Austriei !
(1) Vezi legenda autograffi de sub portretul lui A. Iancu, in colectia
Acad. Rom. No. 443.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA IN ARDEAL

Tot din aceastd tendent a rezultat si obiceiul generalizat la Romanii de peste Munti de a-si boteza copiii cu
nume luate din istoria Romanilor : Tiberiu, Semproniu,
Traian, Casiu, Brut, Nerva, Ulpiu, Virginia, Lucretia, etc.,
se gdsiau in toate familiile de preoti i intelectuali romfini
din Transilvania, din cari dispdruserd aproape cu desdvarsire numele crestinesti uzitate din vechime la poporul
nostru. In familia subsemnatului d. e., dintre noug frati
cati eram la pdrinti, nici unul nu aveh patron in calindarul
bisericii, cdci pe toti ne botezase tatl meu, fost tribun
in 1848 in Legiunea lui I. Acxente Sevpru, cu nume de ale
impdratilor, poetilor sau eroilor i eroinelor din Roma :
Septimiu Sever, Titu Liviu, Virgiliu, Aurelia, Cornelia, Vete-

ria, etc. Interesant este apoi c. chiar i fii de ta'rani, trecuti prin scoald, Ii addugeau in urmd, pe hingd numele
crestinesc primit din botez, i cate unul roman care le
sunk mai frumos. Astfel intro colegii mei din cl. VIII a
Liceului din Blaj, unul iscli loan Liciniu, altul Nicolae
Eliu, altul Ilie Deciu, etc. etc., desl din botez se numiau
numai loan, Niculae, Ilie, etc. Dar chiar i numele de familie

trebuiau sa sufere transformdri mai maxi sau mai mici,


pentru a suna mai latineste. Am cunoscut un Cdtana devenit Catone, un Cdtalind devenit Catilina, un Rosu devenit

Rosciu, un Map devenit Muciu, etc., si cam de aceeas


origine sant i numele fostilor academicieni Al. PapiuIlarianu si Aug. Treboniu-Laurianu, cari din casa pdrinteased se numiau altfel.
Mai mult Insd decht toate, era supusd la aceast procedurd de latinizare fortatd, biata limbd a crturarilor. Cu
cat era mai purificatd, adicd mai latinizat in forme gra-

www.dacoromanica.ro

S. ALB1NI

maticale i In material lexic, cu eat trecea de mai fru-

moasa $i mai culta. Imi aduc aminte cat de savanti ne


paream noua in$ine, and Invatam, Inca din clasele primare, pe de rost cum se Invach pe atuncia, fraze ca
aceasta :

Gramatec'a e scienti'a pre in care invetiamu a ne cunosce limb'a dupa natur'a $i legile el,
a vorbI si a scrie
bene si fora smentele (1).

Iar ebene $i fora smentele insemna o limba cat se


poate de latinizanta, ant ca fond lexical cat i cu deosebire
de forme gramaticale, pe care poporul nu o mai intelegea.
Pe cand eram student la Universitatea din Viena, intre
anii 1879-83, colegii veniti dela Liceul din Brapv, unde
se parasise ciparianismul ceva mai inainte, ne citau, zeflemisandu-ne, urmatorul specimen de liinb i ortografie
ciparian :

Cene vene mai antaniu la agru, talia palia si pusica


leporele de in vinea. (Cine vine mai intaiu la camp, taie
paie i purl iepurele din vie).

Acesta era un persiflaj, fire$te, dar scris in cea Mai perfectk limb
i ortografie etimologica a lui Cipariu.
i
Inca limba
ortografia lui Cipariu tot mai mergea, caci
el, cu toate exagerarile sistemului su, avea simtimantul
limbii romane$ti foarte just $i adancit prin studiul textelor
vechi din documente, cronici i cri biserice$ti, a$a, ca,
de$1 arhaiza i latiniza unde ii lipsiau In limba vorbita
cuvintele de origine latina, dar in definitiv vorbia, $i scria
romane$te (2). Discipolii i epigonii lui Ins, au trecut
(1) T. Cipariu, Compendiu de gramatec'a limbei romane. 131asiu 1855.

(2) Cf. T. Maiorescu, Critice, 1892, vol. I, pag. 140: Arhund filologic al d-lui Cipariu este scris in limb& curatn.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA iN ARDEAL

toate marginile. Ei nu mai scriau romane$te, ci o limbit


artificialil, purificath$1 intregith panh la schimonosire, Incat

nu mai erh de recunoscut in scrisul lor vechiul i dulcele


graiu al poporului $i al strhbunilor. Dovadh despre aceasta
sunt majoritatea cartilor tiparite in acea epoch in Blaj,
Orade, NAshud, Cluj, etc. Foarte curioase specimene s'ar
puteh culege In aceasth privinta, d. ex. din scrierile fostului

profesor de limba si literatura romanh la Universitatea


din Cluj, Dr. Gr. Si 14, altcum un barbat Invatat i foarte
bun Roman.
Dar nu numai filologii de profesiune,

i in general nu
numai oamenii invhtati, ci toath lumea, cu cat de putina
$tiin0 de carte, era in vremea aceea preocupath de purlficarea limbii, silindu-se fiecare s intrebui*ze nurnai
cuvinte de origine Iatin, i spre acest sfar$it sh stabileasch etimologia fiechrui cuvant ce IntrebuintA, pentru a
se puteh eliminh, din scriere i vorbire, toate slavismele
pi alte strhinisme (1). Toath lumea face& dar filologie, pi
obiectul de predilectie al discutiilor publice, i chiar al con-

versatillor particulare erau chestiuni de limbh, de ortoi cu deosebire de etimologie.


Preutii uniti nu mai cetiau, cum era scris In cartile rituale : In vecii vecilor, cu vrednicie i cu dreptate,
mila phcii, jertfa laudei, etc., ci ziceau dela ei: In seclii
grafie,

(1) gAutorii din Ardeal au mai tinut seamh de ash numita puritate
a limbil si pentru acest scop au crezut de bine a prick, lexiconul latinese i acelea ale limbilor romanice si a alungh toate cuvintele slavone, chiar cele mai nevinovate, chiar acelea cari la noi ii pierdusera
de mult intelesul kr primitivp. M. Eminescu, Despre litha cdrturarilor ronidni din Arcleal, in Opere complecte, ed. Iasi, 1914, pag. 380.

www.dacoromanica.ro

10

B. ALBINI

seclilor, cut demnitate i cu dreptate, Indurarea pacii,


sacrificiul Iaudei, iar in catedrala Mitropoliei din Blaj, pana

traditionalul salut al arhiereului: Intru multi ani sthpane 1 a fost inlocuit cu purificatul : Intru multi ani
dispunatorule 1

De toate nostimada sunt apoi etimologiile ce se stabiliau pentru cuvinte de origine necunoscuta, sau a caror
eliminare simtiau chiar i puritii ea merge greu, fie pentruca, sunt prea inradacinate in uzul cornun, fie pentruca
nu se gasiau in locul lor alto cuvinte adequate. AO d.
e. s'a incercat a se zice selbd, dela silva, In loc de padure,
dar vazandu- se ca nu prinde, s'a convenit ca si padure
este de origine latina, dela palus, palude, prin metateza
dura sisternul analogico-ablativic. Ce se mai zicem
apoi de etimologiile ilariante ca: tdr(a-pdr(a = tertia pars;
rdsmiritd = res militiae; brdnzd = prandea (pentruca se
mannca lq pranz), etc. etc. 1

(1)

Astazi, aceste constatari ni se par cornice, dar ar fi


nedrept sa condamnarn numai dupa infatiarea lor exterioara, i dupa rezultatele produse, sbuciurnarile Inaintasilor de a dovedi ea toate mijloacele latinitatea limbii i
printeinsa originea romana a nearnului nostril. Tendinta
aceasta este izvorita din cel mai curat, din cel mai sfant
patriotism, qi de aceea nu trebue s o luam In ras, ci mai
vArtos sa-i dam tributul cuvenit al respectului i pietatii
noastre. Caci la obarVa acestei tendinte, poate naive, ne(1) Vezi acestea i alte specimene, la Sorcov (Virgil Onitiu), Clipe
de rpaus. Brapv 1903, II, pag. 22.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOLTA 1N ARDEAL

11

stiintiflce si in tot cazul gresite sub raportul legilor de


desvoltare a limbilor vii, vom gasi inceputurile redestepOrli noaste nationale si temelia culturii noastre moderne.
Sub stapanirea secular% a Ungurilor, si tot asemenea
si sub a ImparaVlor Austriei, Romanii de peste Munti decii-

zurg, la ultima treaptl a mizeriei sociale si politice. Persecutati la inceput pentru legea lor rasariteank la care
ins a. tineau cu cerbicie, despartiVr apoi de clasa lor nobiMara, urmasii vechilor cneji si voevozi, cari, pentru a-si
salva averile si privilegiile s'au lepdat de lege si pe urma'
si de neam, Romanii au Arms un popor de .t6rani saraci
si aserviti pmntului, lipsiti de drepturi si de proprietate,
si tolera(i numai in patria lor strabunk usque ad beneplacitum regnicolarum. Istoria Romanilor din regatul Ungariei, in secolii de intuneric XIVXVIII, este istoria unui
martiriu, ca si care mai crancen si mai tragic nu credem
s6 existe in toat l. istoria omenirii l (1)
Pe la sfrsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX insa, iobagifromani au inceput sg se trezeasa din letargia lor seculark Dupa, unirea unei Orli din ei cu Biserica Rornei,
cativa din fiii lor iesiti din scoalele Apusului au inceput sa
propovldueasck de o parte luminarea poporului si de alta
revendicarea drepturilor la vieata nationall. Dar atunci
s'a deslAntuit in potriva lor, din partea Ungurilor si a
Sasilor conlocuitori, o furtunA de dusmanie fall pereche,
in scopul de a zilda'rnici orice miscare culturalk orice yeleitAti de emancipare naVonala, a Romanilor, si orice acor(1) Veil G. Barit, Plirti alese din Istoria Transilvaniei, Sibiu 18891891, tom. I, i A. Pepin llarianu, Istoria Romanilor din Dacia superiors, Viena 1852, tom. I.

www.dacoromanica.ro

S. ALBIM

12

dare de drepturi politice acestui popor care, dui-A vederile

lor, dar mai ales dup6 interesele lor, erau meniti pentru
vecie sA fie robii lor ; s moara, in timp de rgsboiu, pentru

apgrarea lor, 1 sI munceascI, in timp de pace, pentru


imbogatirea lor I
In fond, aceasta era o luptA politied, intre asupritori i
asupriti, intro stapani privilegiati i sclavi lipsiti de mice

drepturi. Dar cum spiritul timpului nu mai permitea ca


aceasta stare de lucruri sA, fie mAntinut6 numai cu puterea
brutara, i cum Romanii incepuse sa-i reclame partea ce

li se cuvenia din bunurile terii bazati pe argumente filozofice, istorice i juridice, s'au grabit i dusmanii lor sit
le opung un intreg sistem de teorii machiavelice, pentru a
dovedi ca Romanii nu au dreptul si pretindA nimic, nici
drepturi civile, nici proprietate, nici cultura romaneasca,
i cu atat mai putin drepturi politico (1).
Argumentul de fortA al scriitorilor unguri i sai insArcinati sit combatA aspiratiile i revendicArile Romanilor,
era a acetia nu sunt locuitori autohtoni ai terii, ci nite
venetici, piltruni in tarA pe incetul i pe furi, incepand
de prin sec. XIII, nu ca cuceritori, nu ca natie organizatA,
ci ca pAstori nomazi, refugiati cu turmele lor de prin Pe(1) Vezi amimunte despre aceste lupte ale RomAmilor, in scrierile
rriposatului Dr. Augustin Bunea, Episcopul loan Inocentin Klein, Blaj
1900, ;;i Episcopii Petra Paul Aron qi Dionisie Novacovici, Blaj 1902;
in studiile pirintelui Dr. I. Lupa.g, Misiunea episcopilor Gherasint
Adantovici f I loan Bob la curtea din Viena in 1792. Sibiiu 1912, Con-

tributinni la istoria Ronzdnilor ardeleni 1780-1792, in Anal. Acad.


Bon,. Mem. S. Ist. Tom. XXXVII, pag. 607, precum i la N. lorga,
lstoria Romdnilor din Ardeal i Ungaria dela miKarea lui Roria
pdnei asteizi. Buc. 1915.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOLLI iN ARDEAL

13

ninsula BalcanicA. Ei au fost primiti In tall numai din


interes economic,* apzati pe moiile regeti .5i particulare, pentru a le sporl veniturile, dar cu expresa conditle
cA vor fi tolerati pe locurile ocupate numai MA vreme
interesele tern i ale proprietarilor o vor permite.
Iar and din partea Romani lor un incai, un Petru Maior
i continuatorii lor din cunoscutul Supplex libellum Valachorum s'au incercat sA dovedeascA, pe baza izvoarelor istorice i a argumentelor linguistice, c5. Romanii sunt descendentii coloniOilor romani adui de Traian in Dacia cuceritl, unde au dMnuit panA in prezent fArA intrerupere,
iar bathe, romanl este fiica legitimA i incontestabilA a
limbii latine, atunci antagoniqtii lor au negat, nu numai
continuitatea Romanilor In Dacia, dar chiar romanitatea
limbii lor. Dup. ei Romanii ar fi rezultatul unui amesteG
bizar de popoare, plAmadit peste Dun Are, din Traci, Slavi
i franturi de alte popoare barbare, In care sangele roman
i elementul latin din limbA constitue numai o parte neinsemnat, i care In tot cazul nu are nimic a face cu colonizatia romanA din Dacia de pe timpul ImpAratului Traian.

Va sA zicA, dupA tiinta, curentA a Salilor i a Ungurilor din acele timpuri, Romanii nu erau nici autohtoni In
tarA, i nici de origine romanl. Grea situatie aceasta pentru

un popor slrac, asuprit i batjocorit, inteun timp and


clreptul istoric era principiul fundamental, dupA care erau
intocmite legile i institutiile terii i relatiile dintre popoarele ce o locuiau! Pentru ca Romanii sl-i poatA dar crek
o bazil, pe care sl-i sprijine revendicArile, era de neapArat nevoie sA dovedeascA, a argumentele dumanilor sunt
mincinoase : cA ei nu sunt cei din urmA sositi in tarA, ca

www.dacoromanica.ro

14

S. AI.BINI

nomazi furisaVi pe incetul, si deci fart nici un titlu la


drepturi si vieatO proprie naVonaI6, ci sunt in adevar urrnasii coloniilor romane ale lui Traian, cari de atunci si

pant in prezent au trait MI% intrerupere pe pdmantul


Daciei, si deci ei sunt cei mai vecbi locuitori ai derii.

A dovedi aceasta nu era numai un interes istoric, ci


inainte de toate un interes politic al Romani ion Mai era
apoi si o chestie de mandrie naVonald, sa arate dusmanilor neamului lor, cari ii dispretuiau si ii tratau neomeneste, c5, ei sunt de origine stralucitd, sunt descendenVi
poporului celui mai mare al antichitalii, care odinioart a
stApanit lumea si a produs o culturl care pant astazi este
baza culturii omenesti. CO, prin urmare, au si ei Romnii
dreptul s'd aspire la o vieatt mai orneneascd, sA-si imbunttateased soarta mizerabira la care i-a redus vitregia timpurilor si neomenia dusmanilor seculari, sa se cultive si
sit intre in randul popoarelor civilizate, cu limba lor frumoast si de ilusta origine, si cu aptitudinile lor culturale
ce nu pot fi contestate, caci sunt mostenite dela gloriosii
tor strabuni, Romanii.
Tata dar originea si marea importantt a scoalei latiniste 1
Scopul ei principal era, nu sa, fact stiinta i literaturd, ci
in prima linie sa justifice, prin argumente istorice si stiinVice, dreptul de existenta si de cultur/ nationahl a Romanilor din' Dacia Traiant ! De aceea ziceam mai sus, a
cel mai curat si cel mai slant patriotism a prezidat la naterea scoalei latiniste si se continuA in toata activitatea
sbuciumatt de un secol intreg a aderentilor ei.
CO acestia au ajuns, in cele din urmd, la exagerari, in
multe priviqe pdgubitoare desvoltdrii normale a gulturii

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA iN ARDEAL

15

noastre nationale, este adevarat. C. reactiunea care s'a


produs in contra coalei latiniste, i care in urma a biruit-o, a fost bine ca s'a produs, i a trebuit sa, se produca, este de asemenea adevarat. Dar adevarat este i
aceea, cl. astazi, and coala latinista nu mai este cleat
o reminiscenta istorica, o faza ca oriicare alta in cursul
desvoltarii noastre culturale i literare, faza care i-a avut
rostul, ratiunea i motivarea ei, nu ni se mai cuvine sa
vorbim cu dispret de reprezentantii ei, ci sa le recunoWem,
cu pietate i veneratiune, nobleta cugetului i patriotismul
care i-a inspirat in trudnica lor activitate

Revenind, dupa aceast excursiune in vremile apostolice ale marilor interneietori ai coalei latiniste, constatiim
Inca odatii, c, pe la anii 1860-1880, latinismul Romanilor
de peste Munti, nu erh o simpla directie literal* ci un curent national-politic. Pe atunci nationalismul era lupta
pentru diploma de nobleta a descendentei noastre romane,
iar filologia in directiune latinista erh arma principal cu
care se purta lupta. Filologia, i anume filologia in threetiune latinista purl, era deci notiune aproape identica pe
atunci cu nationalismul. Un bun Roman trebui s faca
illologie latinista, sau cel putin s o aprobe (1), zice cu
drept cuvant merituosul fost director al Liceului roman
din Brapv i membru corespondent al Acaderniei Romane.

regretatul meu arnic Virgil Onitiu. i tot (Tata mop al


lui, adica tipul intelectualului roman din epoca de care
vorbim, ne lamureqte pentru ce aceasta : Pentruca i noi
(1) Sorcov5. (Virgil Oni(iu), Clipe de repus. Brapv 1903, II, pag. 19.

www.dacoromanica.ro

S. ALIUNI

16

suntem Romani, si noi ne tragem din acel neam slAvit cuceritor al lumii, si trebue sA fim tare mandri, fiind asta o
unemesie mai mare cleat toate pieile de cane (1) nemesesti, cari s'au izvodit cu sute si sute de ani dupA noi (2)

Acest curent a avut efecte salutare intre Romanii de


peste Munti, in ceeace priveste trezirea si intArirea constiintei nationale. Acestea iau otelit in luptele lor nationale si au tinut vie intre ei speranta cA, in cele din urmA,
cauza lor nationalA va iesl biruitoare.
Dar in ceeace prive$te desvoltarea literarA a Romanilor
de peste Munti, efectele acestui curent au fost nefericite.
Mai intaiu, limba ce se scria pe atunci era, dupA cum am
vAzut, o schimonosire disgratioasA a frumoasei limbi romanesti, care in gura tAranului roman de peste Munti este
tot atat de dulce, tot atat de colorat A. si tot atat de armonioash ca si Intea celui din Moldova si Tara-RomaneascA. Pe urmA vecinica preocupare de forme gramaticale
si de etimologii, de puritatea latinA a cuvintelor intrebuin-

tate, a trebuit sA abrutizeze In scriitorii ardeleni, nu numai sentimentul pentru partea esteticA a scrisului lor, ci
in general sentimentul critic, privitor la valoarea ideilor
ce se puneau in circulatie. Chestiunea principala nu mai
era: ce se scrie, ci : cum se scrie, din punctul de vedere
al puritAtii limbii. Aceasta a produs In mod fatal o sterilitate lamentabilA de idei si de valori literare in tot cursul
epocei din chestiune. Nici un singur scriitor de valoare,
care sl insemneze ceva in istoria literaturii noastre na(1) A se numiau, in vorbirea comunfi, pergatnentele cu diplomele
nobilitare.

(2) /bid., pag. 26.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOUA IN ARDEAL

17

tionale, nu s'a putut ivl in aceast epoca in Transilvania.


Dela Andreiu Mureianu (t 1853) pang, la loan A. Lapedatu (t 1878) nici un poet de oarecare talent nu s'a nascut
din mijlocul lor (1). Mu lt putinul ce se seek in versuri i
in proza, erau, in afara de discutiile filologice, declamatii
umilate, lipsite de mice valoare literara.
Mai era ins/ un pericol i mai mare : Singurul izvor de
inspiratie i fructilicare literara a scriitorilor romani fiind
pe atunci dictionarul latin, i in foarte mica masurd literatura clasica latina, cultura lor literara trebuia sa fie foarte
redusa i. foarte unilaterala. Cad limba latina este o limba
moarta', iar literatura latina privete timpuri i chestiuni
foarte indepartate de timpurile noastre i de chestiunile
earl sbuciuma astzi societatile omeneti. In coalele secundare romaneti se invAta apoi aproape numai gramaLica, iar din literatura, foarte putin sau nimic. In fine nu
trebue sa uitam ca coale secundare romneti sunt putine
peste Munti (4 licee i 1 gimnaziu), aa, cit majoritatea
carturarilor romni sunt ieiti din scoale straine, ungureti
i

nemteti.

In acela timp contactul literar cu Romania libera era


destul de neinsemnat, i cum putinii scriitori buni din acele

timpuri de aicea nu erau latiniti, ba combateau i ironizau chiar aceasta directie (2), era firesc ca intro ei i cei
(1) Cf. feuilletonul eTribuneio din Sibiiu, 1889, No. 31 :

Cei din tara

debuteath de obiceiu cu versuri, ai nostri cu grumatices,


(2) Cf. Dictionarul grotesc al lui V. Alecsandri si scrierile lui Alecu
Russo, ed. P. V. Hanes, d. e. pag. 80-81 :... (In Franta) gramatica
s'a marginit o a da numai regule organizatoare a graiului unei limbi ce
se vorbia si se vorbeste, iar nu codul unei limbi inchipuiteo.
2

www.dacoromanica.ro

S. ALBINI

18

de peste Munci sil se produa un antagonism, care multh


vreme a impiedecat orice influenth binefAchtoare a celor
dintal asupra acestor din urmh. Cei din Cara ii numiau pe
cei din Transilvania pedan0 (1), iar acqtia ii Invinuiau pe
aceia a nu sunt buni Romani i c panghresc limba cu.
slavismele gi turcismele lor.

In aceast stare de lucruri, oricat de Inflharati nationaliti ar fi fost, in lipsa unei influence literare romanesti
shntoase, scriitorii de peste Munti vrand nevrhnd s'au
Ihsat influentati de lectura chrtilor i ziarelor nemteti fi
ungureti, care era aproape singura lor hran sufleteasch.
S,i astfel se explich in mod prea firesc c ei, deql se strhdulau sh scrie limba cea mai curath posibill, din punctul
de vedere al originii latine, se intelege, cu ortografia etimologich a lui Cipariu, care acelas lucru voeqte sh-1 dovedeasch, in ceeace privWe sintactica qi stilul, i-au format
o limbh care numai romaneasch nu erh. Mai curnd am
puteh zice c ei ghndiau i scriau ungurelte sau nernCete,
in cuvinte romaneti de origine latinh. Cu drept cuvnt
scrih dar d-1 T. L. Maiorescu in Criticele sale :
Jurnaliqtii romni de peste Carpati, nu rare ori, pe ici
pe colo, din schpare din vedere, ci sistematicete, duph deprinderea ollteasch, in fiecare numr publicat de danqii,
fac greeli neiertate in contra limbii romane, introducand
construcCiuni false de cuvinte, stil greoiu antiroman qi mai
intaiu o monstruoash germanizare in expresiuniD (2).
(1) Ibid.

(2) T. Malorescu, Limba ronuinil in jurnalele din Austria, in Critice, ed. 1892, vol. I, pag. 138.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOITA iN ARDEAL

19

II.

Vieat a literara, mult putinl cal era, a Romtmilor de


peste Munti, apucase dar pe cal greite, i astfel unitatea
noastrh de limba i de cultur naVonala era In primejdie.

Pentru a o salva, trebuih sa se produca o reaqiune puternica, care, din fericire, s'a produs phna n'a fost Inca
prea thrziu.

Inceputul acestei reaqiuni e greu de fixat. Putem insa


afirma, ca teza generala, a meritul de a se fi produs este
al literaturii frumoase din Romania. Dela un timp, se cam
saturase lumea i dincolo, cu deosebire tinerimea, de vecinicele discuVi filologice li etimologice, i gusth cu sete

productdile literare i In special poetice din Tara, ate


se puteau strecura pana la ei. In special operele lui Vasile Alecsandri au avut influenta covarsitoare in aceasta
privinta. 4 Poeziile poporale ale Rornanilor colectate

publicate de el, i tot asemenea i cDoinele i lacramioa.


rele, Pastelele i celelalte, se gasiau, chiar dela aparitia lor, prin multe case romtmeti i erau cetite cu. nespusa aviditate de tinerimea de atunci, dornica de lectura
buna. Tot asemenea Baladele lui D. Bolintineanu, poeziile
lui Gr. Alexandrescu i in general toate operele de literatura frumoas aparute lin acel timp.

Nu pqin au contribuit la indreptarea gustului literar


al Ardelenilor i turneurile intreprinse prin oraele Transilvaniei de marii artiti dramatici ai timpului, Matei Millo
i Mihail Pascaly (1). Romanii se strhngeau, ca in pelerinaj,
(1) Millo a fost, precat stiu, mai intitiu in 1868, in Brasov, iar Pascaly si-a fcut primul turneu in Transilvania in 1876.

www.dacoromanica.ro

20

g. ALBINI

la reprezentatiile acestora, i au avut astfel prilej sa cunoasca arta dramatica In dulcele graiu romhnesc si, entu
ziasmati de vraja ei, s'au putut convinge cat de frumoasa
poate ft limba lor, chiar amestecata cu cuvinte de origine
nelatina, dad, e vorbita i scrisa cu rost i pe intelesul

tuturor, de artisti i scritori cari au In sulletul lor focul


divin al Muzelor. Au inceput mai departe s inteleaga, ca
limba fiind un simplu instrument de exprimare a gandirii,
nu gramatica i ortografia este lucrul de capetenie, ci ideile
si simtirile ce se exprima printeinsa. Interesul pentru lectura buns romhneasca a Inceput deci sa se-trezeasca, indiferent de ortogralla in care erau scrise ponductele literare.

Adanc impresionati de arta dramatica a lui Mi llo si


Pascaly, s'a nscut apoi la Romanii de peste Munti dorinta
de a-si creh i ei un teatru romanesc. Inca din 1868 s'a
intemeiat, la Budapesta, din initiativa directorului revistei
<Familia', Iosif Vulcan, Societatea pentru fondul teatral,
care tinandu.si adunarile generale anuale in mod ambu-

lant prin diferite orw din province, propagh idea teatrului romanesc si strangeh fonduri pentru infiintarea lui.
Cu prilejul acestor Intruniri, se arangeau i reprezentatii
teatrale date de diletanti, earl incetul cu Incetul s'au generalizat, aft ca a devenit obiceiu ca toate convenirile sodale ale Romani lor, chiar i pe sate, sa, fie Impreunate cu
reprezentatii de diletanti. Iar repertoriul acestora, multa
vreme i chiar prima astazi, 1-au oferit tot scrierile dramatice ale lui V. Alecsandri. Cinel cinel, Rusaliile in satul
lui Cremene, Drumul de fier, etc. s'au jucat astfel de zeci
si sute de ori de diletanti romani din toate partile, preparand terenul pentru 0 noua directie literara, sau mai bine

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIIA iN ARDEAL

21

zis aproprierea Transilvnenilor de limba literal% din Romania libera.


Toate acestea se intamplau insa, ca sa zic a$h, in mod
neoficial, din partea publicului celui mare romtinesc, si In
special din partea tinerimii. Iar oficialitatea, sub care In
Ardeal trebue s intelegem, scoalele, bisericile i cel mult
Asociaciunea, din Sibiiu, a Vnut Inca multa vreme cu
cerbicie la vechea scoala cipariana. ExcepVe a facut, dela

o vreme, numai Liceul din Brasov, care sub primul ei


director, Gavril Munteanu, Inca nu s'a putut emanciph de

sub scoala latinistd, decat In parte si pe incetul (I), dar


sub urmasul sh'u, merituosul I. G. Mesota, si dela el incoace

a parasit aceasta scoala, a introdus fonetismul In ortografie si a imbraVsat direcida noud, in limba i literatura.
Tot asemenea i publicistica romana, ziarele i revistele
cultivau aproape flea exceptie limba i ortografia cipa-

riand, ba in multe privinte erau, precum am spus, mai


catolice decht papa, adica mai exagerate cleat Cipariu
in purismul limbii i In tot felul de preocupari fflologice
si etimologice.

Tinerimea ins, si ici li cob i chte un bhrbat mai matur,


factind cunostinVa, precum am vazut, cu marii scriitori din

tara al generatiei trecute, erau mai atra0 de operele acestora, decht de vecinicele discutii filologice ale celor de
dincolo. Imi arnintesc d. e., cA pe la 1877, in timpul rasboiului indepedentei, noi elevii romhni din cele trei scoli
secundare din Sibiiu, ne intruniam In casa rposatului men
socru Visarion Roman, unde, In afara de scrierile lui Alec(1) Vezi despre Gramatica lui G. Munteanu la N. Iorga, Istoria liteTaturii, vol. III, pag. 335.

www.dacoromanica.ro

22

5. ALBI N I

sandri si alV scriitori buni din tarn, cetiam in Convorbiri literare Oda otailor romani , Pene Curcanul,
Dorobantul, cari se publicau atuncia. In acelas thnp inv4am, la bunul nostru profesor de romann, protopopul I.
V. Rusu, de acestea :

A justifich curatirea limbei, lucru in de sene ni-se


pare de prisosu. Exemplele altor limbe dein cele mai de
curendu, ne aru potd scush dein destulu.... Apol cea romanesca? Au nu a venit i preintru ea tempulu, ca filii ei sa.

nu o trateze c pre una barbara, se nu o mai scaimbe


dupa tOte limbele cu carele vine in contactu, ci se o
cerceteze ce-va-si mai cu de amenuntulu, ce este, ce a
fostu, si ce se cade se fia ? (1).
E usor de inteles ch, noi tineretul licean sorbiam fiecare numnr nou din Convorbiri, pe cand orele de Romann,

cu Principia-le lui Cipariu, erau un fel de torturn pentru noi.

Tot pe atunci s'a intamplat in Sibiiu un eveniment


care incepe o noun epoch in desvoltarea literarn a Ardealului. Mai multi tineri romani, reintorsi dela universitacile

din Germania, s'au grupat pe MO vechiul redactor al


Telegrafului Roman N. Cristea i au publicat, la 1876-77,

un supliment literar al acestuia, intitulat Foioara Telegrafului Roman. Aceasta a fost prima incercare in Ardeal
de a tipArl o publicatie periodic5, cu ortografia foneticn a
publicatiilor din tarn si in limbh nepurificatl, ci pe int,elesul tuturor. Telegraful Roman insus se publich lush,
tot cu vechea ortografie ciparianh, pe care a mai conti(1) T. Cipariu, Principia de limbo, f i de scriptura. Blasiu 1864, pag. 6.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA. NOUX iN ARDEAL

23-

nuat-o catva timp durd aceea. Tinerii literaci dela Foisoara Telegrafului Roman au fost Dr. Ilarion Puscariu,.
fratii Eugen si Dr. Emil Brote, D. P. Barcianu, I. Bechnitz, I. Popea, D. Comp, i alii, la cari s'a alIturat apoi
si rAposatul membru al Academiei Romane At. M. Marie-

nescu.
Nepublicandu-se decat un singur an, Foisoara n'a putut

desvolth o mare activitate literarA si din scrierile publicate in ea patine pot fi considerate ca opere de oarescare
valoare. Altcum redactorii ei nici n'au voit sA fie altcevk
decat un organ enciclopedic pentru popor. Meritul ei cel
mare InsA, este a a spurt ghia(a si a dat semnalul pentru
parsirea scoalei cipariane i pentru apropierea Ardealului
de vieata literarA a Romaniei.
Generatiile mai tinere ale Romanilor ardeleni au salutat cu
bucurie acest eveniment, socotinclu-1 de bun augur pentru
cultura romaneascA, tinzand spre unitatea in 1imb i literaturA a tuturor Romani lor. BAtranii insA multA vreme

nu s'au putut impAch cu noul sistem. Limba nepurificat.


a noilor scriitori nu le plAceh, dar mai ales le displAceh
ortografia foneticA cu semne si sedile pe litere si sub litere.
Imi aduc aminte cA, bAtranul academician de mai tArziu,.
Joan Cava ler Puscariu a tinut o conferincl, care s'a si publi.

cat in urmA, dar pe care numai din memorie o pot cith,


cAci nu am gAsit-o aicea. El combAteh fonatismul celor
tineri cu toatA convingerea, dar in ton ironic-glumec, sustinand cA cuvinte scrise cu ortografia foneticA, d. e. impdrteimte, i se par cA niste nueluse unse cu cleiu, de cari
s'au prins o mulcime de muste deasupra i dedesubt. Spre

www.dacoromanica.ro

24

S. ALBINI

sfaritul vietii insa', Purariu i-a schimbat pArgrile i a


prtrsit etiraologismul.

Timp indelungat Rornanii ardeleni au ramas aqa, divizati in etimologiqti (b5tranii i In special B15,jenii), i fone--

tiqti (tinerii i in special Sibiienii i Brarvenii).

Opera Inceputli de Foirara Telegrafului Roman a


continuat-o cu mai mult succes revista literal% Albina
CarpaVlor, intemeiat in 1877 la Sibiiu de Visarion Roman

ca proprietar editor, avand redactor pe tangrul profesor


din Brarv I. Al. UpOdatu. Acesta, bgrbat de culturg superioarg, eastigatd la universit5tile In Fratqa qi Belgia, avea
i un remarcabil talent poetic, i era astfel cel mai chemat
dintre scriitorii tineri din Ardeal, ca s5, Incetgeneasa noua
direcIie literal% peste Multi. Sub redaqia lui L5p6datu i
gratie siliacelor i sacrifIciilor lui V. Roman, Albina Car-

patilor s'a publicat in bune condip in curs de trei ani,


dela 18 August 1877 Nail la 10 Sept. 1880, qi promitea
sI aduca, marl servicii literaturii i culturii romfineti, grupand pe cei mai de seamA scriitori In jurul slu i sporindu-i meren numArul cetitorilor. Intre colaboratorii el mai

regulati ggsim pe I. MertA, St. S. Iosif, S. Fl. Marian,


los. Popescu, I. Slavici, I. G. Barq, At. M. Marienescu, etc.
Chiar marele V. Alecsandri a Incurajat aceastl revist, trimitandu-i spre publicare unele contribuiri.
Din nenorocire Ins6., I. Al. LIpMatu a incetat din vieatil
dupil mai putin de un an dela apariVa revistei, la 25 Martie

1878. V. Roman a mai continuat-o doi ani dup5, acoea,


redactand-o un timp oarecare singur, apoi luand ca redactor pe d-1 Ios. Popescu. Golul lsat de moartea prematurl,
a lui Lilpe'dat n'a putut insA ssa,-1 umple nici until din ei,

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIII iN ARDEAL

25

revista a inceput sA scaz5., si in cele din urma. V. Roman


s'a vzut silit s6 o sisteze, cu pierderi materiale destul de
simtitoare.
Aici trebue s amintim i activitatea literar a lui Iosif
Vulcan, directorul revistei Familia, apruth in 1865,1a inceput In Budapesta si in urni, dela 1880, in Oradea-mare.
Chiar i numai prin faptul c5, a publicat o revistA literara
romaneavli. in Ungaria, mai bine de 40 de ani frA intrerupere, ii asigur un loc de cinste in istoria misc5rii literare
de peste Munti. Vulcan a fost el insus un fecund scriitor,
si in proz a. si in versuri, dar prin propriile lui scrieri n'a
prea influentat acea miscare literal* cAci, din nenorocire,
talentul nu-i era in proportie cu devotamentul i cu struinta cu cari se puse Sn serviciul literaturii romilne. Dar
incontestabil este, a Familia lui Vulcan a fost ani indelungati cea mai rspndit revistrt literal* care se gsia.
dincolo .aproape in toate casele Romtmilor cu stiint de
carte. In afar de aceasta, Vulcan a stint s6-0 asigure colaborarea la revistA a o multime de scriitori de dincoace
si de din colo de Carpati, incat in Familia lui se oglindia
in adevrir mai mult sau mai putin Intreag5, vieat5, literar

tim doar cA insus Eminescu a debutat in


Familia cu cele dinti poezii ale sale.
La Inceputul activittii sale, Vulcan a fost, fireste, eti-

romneasca,.

mologist ciparian, i ash a trebuit s fie si revista sa Fami-

lia. Dar el n'a fost un intransigent. Va.zand ca curentul


tinerimii spre directia nou merge crescand, a inceput i
el sg. facl concesiuni, ceeace rezult6 din faptul, a de pe
la 1880 a inceput s modifice, pe incetul, ortografia revistei sale, iar in cele din urmg o publicA cu ortografie curat

www.dacoromanica.ro

26

S. ALBINI

fonetica. Dela 1891, find ales membru activ al Academiei


Romane, la ale carei sesiuni generale participa regulat in
fiecare an, Vulcan si-a qtiut stabill legaturi i mai intime
cu lumea literal% din Romania, cari au influentat in bIne

revista sa. i Vulcan cu (Familia) au contribuit astfel


intr'o msura oarecare la parasirea vechii directii i la
generalizarea celei noua, In vieata literal% a Romanilor de
peste Munti.

0 manifestatie, ca sa zic aa oficial, din partea Transilvanenilor pentru directia noua, a fost serbarea jubileului de 15 ani de existenta a revistei Convobiri literare
de catre societatea Romania juna a studentilor romani
din Viena, la 17 Iunie 1882 (1).
Pang, atunci, i tinerii romani cari 1i faceau studiile la
coalele superioare din capitala Austriei, erau divizati In
fonetiti i etimologith), dupa cum erau veniti dela
coalele din Blaj, Nsaud, Beiu, Brasov sau din Tara. In
edintele societatii lor Romania king, aceste doua curente se combateau, cate odata cu destula, invegunare.
De pe la 1880 Insa, s'a format intre membrii Romaniei
june un grup de prieteni cari, in afar% de edintele societatii, se intruniau, Duminecile i In alte zile libere, si
discutau chestii literare, cetiau carti i articole de reviste
de actualitate, sau Ii cetiau propriile br incercari, aceia
cari aveau i aptitudini literare. Capul acestui grup era d-1
I. S. Paul, astazi profesor in 14, iar din grup faceau parte
(1) Vezi darea de seam& amanuntita a acestei serbri in aGazeta
Transilvanieia, No. 66 i 67 din 1882.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIJA iN ARDEAL

27

aposatii I. T. Mera, Silvestru Moldovan, Dionisie FggIr4anu, precum i d-nii I. C. Pantu, S. Ha lit, Enea Hodo,
subsemnatul

altii.

Acest grup, ocupandu-se astfel mai sistematic i mai


intensiv cu chestii literare, iar unii dintre membrii lui
avand qi talent de scriitori, dupg cum au dovedit ulterior
prin scrierile lor, a inceput s domine edinte1e literare ale
Romaniei june i sA duel la biruint6 intre membrii societtii curentul al cAror aderenti erau : directia nou.
Rezultatul acestei micgri intre studentii romani din
Viena a fost serbarea jubileului de 15 ani de existenta a
Convorbirilor literare, Dat find c majoritatea studentilor romani din Viena erau Ardeleni i Bnateni, iar restul
Bucovineni (1) i numai foarte putini din Romania, srbiltorirea Convorbirilor, va s zicA a frunta01or nougi directii, era un eveniment care anunta, o prefacere esentialg
in vieata literar a Romnilor ardeleni. Scoala ciparianit

era pe sfar0te, b i noua directie literar, inauguratI de


Criticele d-lui T. Maiorescu i desrwarit prin activitatea
societAii literare Junimea i a revistei sale Convorbiri

literare se invedera c5, a ptruns triumfiltoare i peste


Munti. Aceasta rezultA din intreg decursul serbArii jubilare
dela Viena : din discursul festiv al preedintelui de atuncia

al Romaniei june, d-1 Dr. C. Popazu din Caransebeq,


i din disertatiile cetite de cativa membri ai societiiii (2).
(1) Pin& la acea epoch, Bucovinenii eran crescuti in ideile 5 principiile literare ale lui A. Pumnul; deci tot un fel de latinisti.
(2) I. Halith, Literatura romand inainte de anii 1860. T. Maioresca
qi directia noud, criticii, in literatura romancl; 1. T. Mera, Scriitorii
dela ,,Junimea"; S. Albini, T. Maiorescu i poaria rotincl.

www.dacoromanica.ro

28

B. ALBINI

Toci au tinut st arate, ct vechea scoala, latinista trebue


ptrtsitt, caci sub regimul ei vie4a literal% a amortit In
loc st progreseze ; cli vecinica preocupare de a dovedi,
prin limba si ortografle, originea roman/ a neamului nostru,

este cel putin inutila ; et nu puritatea limbii, ci ideile


si shntimintele exprimate in form/ .setetich constituesc
valoarea literal% a unei scrieri, si In sfarsit ca conducerea
literal% si culturalrt a neamului nu mai poate reveni Blajului sau altui centru de peste MunV, ci trebue st fie cedata i recunoscuta centrelor culturale si literare din Romania Ebert.
Gazeta Transilvaniei, publicand darea de seamt a seri:Aril dela Viena, lauda pe tinerii ei iniVatori, et se indeletnicesc cu asemenea preocuptri culturale. Celelalte ziare

de peste Munti lust, parte au trecut-o cu vederea, parte


au inregistrat-o cu raceall, ca pe un lucru de pqint importanta: Dovadt et in cercurile conducttoare ale btrbatilor din generatia precedent% mai persisth Inc/ crediqa
In principiile filologico-patriotice ale latinistilor i aversiunea fatt cu limba corcita a scriitorilor din Tart. De
aceea, mergand subsemnatul In vara anului 1882 la Blaj,
unde terminasem Liceul in 1879, fostii mei profesorialtcum oameni de bine i Romani admirabili m'au Intampinat cu sincere reprosuri, si m'au privit ca pe un fel de
apostat, pentruca m'am leplidat de ciparianism si am participat la sarbtrorirea celor dela Junimea.
Serbarea din 1882 a avut, in 1883, un frumos epilog
literar: publicarea Almanahului societatii social-literare Romania juna" (1). Scopul acestui Almanah, tinerii lui edi-

tori II aratau prin urmiltoarele cuvinte din prefaVI :


(1) Tiphrit in Viena, editura proprie a CRoma.niei june).

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOITA iN ARDEAL

29.

Dorinta noastra este, ca Almanahul s intruneasca in


fiecare an pe cei mai de frunte reprezentanti ai literaturii
romane ; astfel din an in an se va pute i in acest mod
observh mirarea noastra literara, ceeace Inca este o condicie pentru progres.
Ca unul care am participat la lucrarile alcatuirii i tipririi Almanahului, stiu pozitiv ca au fost poftiti s colaboreze la el toti scriitorii nostri cunoscuV din acea epoca,
indiferent de directia literal% careia aparOneau. Cu toate
acestea, acest prim volum al Almanahului Romaniei june-

este compus din scrieri de ale urmatorilor autori : Regina.


Elisabeta a Romaniei (Carmen Sylva) ; V. Alecsandri ; P.
S. Aurelian ; I. Creanga ; M. Eminescu ; N. Gane ; I. C. Negruzzi ; I. NeniOscu ; I. Popescu (1) ; I. G. Sbiera; I. Slavici ; N. Teclu ; I. Vulcan ; A. D. Xenopol. Va s zica,
dintre scritorii romani de peste Munti, numai trei (I. Popescu, I. Vulcan si N. Teclu) i en Bucovineanul I. G.
Sbiera patru au participat la publicarea Almanahului Romaniei june, iar toti ceiJaIi scriitori, in numar de unsprezece, call au contribuit la publicarea lui, sunt din Romania,
si aproape toti membri ai societatii literare Junimea, (2).
Si aceasta publicaVe a tinerimii universitare de peste
MunV este dar un nou pas inainte spre direcVa nota,
care, desi cercurile carturarilor mai in \Tanta de dincolo
stau Inca rezervate in fata ei, cucerise cu desavarsire generatiile rnai tinere. Erh acum numai chestie de timp, ca
(1) Fost profesor la Seminarul ort. rom. din Sibiiu, eel mai bun pedagog al timpului.
(2) D-1 I. Slaviei, desi originar din Ungaria, era de mult stabilit in
Bueuresti i membru al aJunimiip.

www.dacoromanica.ro

30

S. ALBINI

epoca coalei latiniste sh se incheie definitiv, i unitatea


1iterara a Romanilor subjugati cu cei din Romania liberA
sl fie deplin realizatA.
Intentia Romaniei june era, sI publice Almanahul sau

literar in mod periodic, In fiecare an. Aceasta dorin0 a


ramas nerealizata, ceeace este regretabil, nu atat pentru
societatea studentilor vienezi, care, este adevrat, urmilria
.cu aceastA intreprindere i un mic beneficiu bAnesc pentru
intampinarea trebuintelor sale, cat mai ales pentru publicul romanesc de peste Munti, care ar fi avut, in Almanahul
din Viena, o pretioasit antologie periodica a mivarii noastre
literare.
Numai un singur volum al Almanahului s'a mai publicat,
In 1888, cu contribuiri dela : Carmen Sylva ; V. Alecsandri,
M. Eminescu, A. Mocsony, A. Naum, I. C. Negruzzi, I. Nenitescu, D. C. 011anescu, M. Poni, I. Popescu, I. Slavici, N.
Teclu, St. Velovan, I. Vulcan, A. D. Xenopol, D. Zamfirescu.

Precum vedem, majoritatea scriitorilor sunt iar din Romania si In special membri ai Junimii.
Concursul ce Junimea a dat astfel acestei publicatii
trebue sa i-1 consideram ca un deosebit merit in desvol-

tarea noastra literal* cad el a constituit un puternic


sprijin pentru tinerimea de peste Munti in nazuintele ei
spre unitatea cultural* care este baza cea mai puternicA
a unitatii nationale.
Triumful directiei noua In Ardeal a fost desAvarit prin
infiintarea, In 1884, de cAtre grupul care publicase, la 1877,
,Foioara Telegrafului Roman, a ziarului Tribuna din
Sibiiu, sub direqia d-lui I. Slavici.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOIII iN ARDEAL

Nu este aici locul ca st vorbim de activitatea

31

oljtic

a Tribunei Eg a d lui I. Slavici in Transilvania. Dar dsa


i organul ce conduceh au implinit l o importanta, misiune literara, i culturalA intre Romanii de acolo, i aceasta

nu o putem trece cu vederea In irul acestor constatari.


Scriitor de talent i foarte productiv, d-1 Slavici a qtiut,
ajutat i sfatuit mai ales de rriposatul I Bechnitz, barbat
de cultura superioar i inzestrat cu un deosebit bun simt,
Inainte de toate s dea publicului romanesc un ziar bine
scris i cu ingrijire redactat, care, i ca forma, i ca fond,

i mai presus de toate ca limba, se deosebih in mod cat


se poate de favorabil de ziarele de dincolo aparute pan
atunci, pe cari d-1 T. Maiorescu le criticase atilt de aspra,
dar atilt de just in Criticele d-sale.
Prin Tribuna d-1 Slavici a facut coala literara in Tran-

silvania, a deteptat gustul i priceperea pentru lectura


buna i a creat un public cetitor in intelesul modern al
cuvantului.

Proclamand principiul, pentru care a fost mult certat,


dar fara dreptate, de publicitii mai batrani, ca Vicentiu
Babel, Pavel Rotariu i altii : ct nsoarele romdnismului
rdsare la Bucuresti",in intelesul eh' conducerea neamului
in activitatea sa culturala ii revine Capitalei Regatului
roman, caci numai acolo exista i pot A, existe oamenii,
mijloacele i condiVile necesare unei asemenea misiuni, a

facia pe Romanii subjugati sa inteleaga ca trebue sa-i


caute indrumarile literare qi culturale in scrieriie bune ale
literatilor din Regat i in general sa se conformeze curentelor i aspiratiilor manifestate aicea.
Astfel d-1 I. Slavici i Tribuna au izbutit s apropie

www.dacoromanica.ro

32

S. ALBIN I

sulletete pe Romfinii de peste Munti de fratii lor din


Begat, iar urmarea, pe at de fireasa., pe ant de salutar%,
a fost cl, de atunci incoace, contactul intre aid si dincolo
este mai viu, conduc6torii Romnilor de peste Munti s'au
obicinuit &a'. vie des in tard, sa, fad, cunostinte si sA lege
relatii cu fruntasii vietii publice si cu scriitorii de aicea,
cari, la randul lor, au inceput i el s5, se intereseze mai
mult si s6, caute a-i cunoaste mai bine pe cei de dincolo.

Inainte de toate insl, Tribuna a grupat in jurul ei


pe toti tinerii culti din Transilvania, cari nu numai in politica nationa16, dar si in micarea literal% au devenit colaboratorii si continuatorii d-lui I. Slavici. Cei mai buni scriifori, ba am puteft zice singurii scriitori buni din Ardeal
erau acum tribuniqti.
Citgm intre acestia pe I. T. Mera, Silvestru Moldovan,
Enea Hodos, Virgil Onitiu , G. Bogdan-Dui* I. Russuirianu, Grigorie Sima, loan Macaveiu, etc., si in fruntea
tuturor pe neintrecutul Gheorghe Coqbuc. Este un merit
deosebit al d-lui Slavici, ea a fost cel dintalu care a descoperit marele talent poetic al lui Cosbuc, 1-a imbrtipt,
1-a adus in Sibiiu la (sTribuna (1) i a patronat astfel inceputul activittii sale poetice, atat de rodnich si atat de
valoroasrt mai in urmg.
Tribuna i oamenii grupatd in jurul ei, dela inceppt
au inteles di pe lng% misiunea national-politica in yederea cgreia au infiintat acest organ, cel dintaiu cu aparitie
zilnicA peste Munti, au de implinit i o misiune culturallliterall. De aceea, nu numai prin exemplul d-lui I. Slavici
(1) Cele mai frumoase poezii ale Copuc au fost mai int'aiu publicate
in aTribunaD, d. e. Nunta Zamfirii in No. 108 dela 12/24 Main 1889.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOITA IN ARDEAL

33

i al celorlalci colaboratori regulati, ci in toate chipurile


eau silit sa creeze in Sibiiu un centru de activitate literar romaneascii, menita s. raspandeasca gustul de cetit
si cunotiMe folositoare in toate straturile poporului. Spre

acest sfOrit Institutul tipografic, editorul Tribunei,


chiar dela Inceput a publicat in mici brouri Biblioteca
populara a Tribunei, cu poveti i alte bucati de lectura
sOnatoas i instructiva pentru Omni ; in 1891 a publicat
Foaia ilustrat, cu lectura enciclopedica pentru clasele
culte, iar In 1893 a Infiintat Foaia poporului, cel dintaiu
ziar pentru trani, care dupa un an dela aparitie a ajuns
Ia numarul neateptat pe atunci de 6.000 de abonati. Toate
aceste publicatiuni erau scrise in limba curata, poporala,

avand de model pe bunii scriitori din Tara, i cu ortografia fonetica a acestora, foarte putin moderata prin mici
concesiuni etimologice.
Pentru a stimula pe tinerii incepatori, Tribuna a inceput sA publice i concursuri literare (1), cu premil baneti
si menciuni, i astfel a cautat sa-i asigure i pentru partea
literal% pe eel mai buni colaboratori ce se puteau ave pe
atuncia In Transilvania.
Dupa ce Tribuna din Sibiiu a fost suprimata, in urma

persecutiilor Intetite ale stapanirii ungurqti, i nu mai


putin i In urma unor intrigi i animozitati interne dintre
fruntaii romani de peste Munti, opera ei a fost continuat
de Tribtina poporului, Infiintata Inca din 1896 i deve(1) Vezi darea de seam& a unui astfel de concurs, in care premiul
int&iu 1-a ob(inut Virgil Onitiu, raposat anul trecut ca membru corespondent al Acad. Rom., in No. 264 dela 18/30 Noemvrie 1890 al aTribuneiv.
8

www.dacoromanica.ro

S. .M.BINI

34

Tribuna din Arad. i acestea, ca i Tr-bunau din Sibiiu, i-au dat mult silintA ca s impliheasck
pe langg cea politick i misiunea culturalizi-literara ce trebue s aibA presa national romaneascA in terile subju-

nit/ in

1903

gate. Toti scriitorii buni din generatia mai tanara, intre


cari calm pe Octavian Goga, Dr. I. Lupa, Al. Ciura, I.
Agarbiceanu, Dr. V. Ghibu i altii s'au strans in jurul ei,
i prin legaturile ce aveau cu lumea scriitorilor din Bucureti au atras pe multi dintre danii sa-si publice parte
din scrierile lor in acest ziar bine redactat al Romanilor
de peste Munti.
Para lel

si in aceea directie a lucrat apoi i revista

Luceafrul, intemeiata, in 1902, la Budapesta, de cativa

dintre scriitorii mai sus citati, incil de pe cand erau studenti, si continuatg, in Sibiiu dela 1906-1914.
Acurn insk directia nou5, era biruito are pe toata. linia.
.Scoala ciparianh este astzi i in Transilvania o simplI
reminiscenta istorick Nu mai exista nici un scriitor, nici
un publicist i nici o institutie culturall romaneasck sa nu
fi acceptat Ihnba literal% a scriitorilor din Romania i
ortografia foneticil a acestora.
Cand, la 1904, Academia Romanl a decretat actuala ei
ortografie, care a fost apoi introdusa si in invKamantul
public i in corespondenta oficiala a autoritAtilor Sltatului,

Rornanii de peste Munti s'au unit si ei sa. o accepte, in


publicistia, in scoale si in uzul institutiilor bisericeti si
culturale. Ziarele oficiale ale celor doull Mitropolii au publicat, printre cele dintai, regulele ortografice stabilite de Academie (1), i nimenea nu s'a mai gandit 0, se opunk sa' res(1) Vezi erelegraful RoinfinD din Sibiiu, No. 78 0 79 dela 20 i 22
lulie (2 i 4 Aug.) 1904, i aUnireau din Blaj, No. 34 dela 20 Aug. 1904.

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOTLI. IN ARDEAL

35

pinga sau macar s critice hotarIrea Academiei, care puictea.

sfarit, cu marea ei autoritate recunoscuta de toata ro manimea, ultimelor reminisce* ale coalei latiniste. Acesta

a fost un eveniment, a carui importan0 este mai mare


cleat faptul imbucur6tor ca. am ajuns, in fine, sa avem o
ortografie aceptata oficial de tuti Romanii. El Insemneaza..

consacrarea unitatii noastre literare i culturale, pe care


nadajduim ca in viitor nimic nu o va mai putea sdruncinft.
La 6 Fevruarie 1871, M. Eminescu scria d-lui I. C. Negruzzi:

Asupra imprejurarii ca din Transilvania capatati scrieri ,

a carora caracteristica e fraza patrioticrt, a. putea sa v.


citez douil cauze: Una ca, in genere Transilvanenii au foarte

pu(ina aplicare si talent pentru arta, i a doua ca in adevar sunt nenoroci(i, cu capcaunii ceia de Unguri (1).

Cred ca astazi, dupa ce Transilvania ne-a dat pe G.


Cobuc, St. 0. Iosif, Ion Gorun, Octavian Goga, I. Agarbicianu, etc., ca si nu mai amintim pe poqii i scriitorii
transilvaneni mai tineri, cari au debutat cu produqii destul
de promitatoare i doveditoare de talent real ; astazi and
din publicaVile facute in ultimele decenii rezulta, ca elementul romanesc de peste Munti are aceleali aptitudini,
ca i cel din Regat, In poezia, in muzica i In arta poporalti,
marele maestru al graiului i al gandirii romaneti, daca

ar trai, el singur n'ar mai sustinea prima parte a parerii


sale dela ,1871 : ea In genere Transilvnenii au foarte pu-

Vita aplicare i talent pentru artA.


Foarte adevrata ramane insa a doua cauz6 aratatA de
(1) M. Erninescu, Opere complete, ed. NO, 1914, pag. 647.

www.dacoromanica.ro

S. ALBINI

36

Eminescu : cd ei In adevdr sunt nenorociti cu cdpcdunii


ceia de Unguri ! Suferintele lor sub stapanirea dumanoasd
i brutala a Ungurilor au pricinuit atat inapoiarea lor politicd i economicd, cat qi pe cea culturald i literard. Jugul
stdpanirii ungureti a produs, printre celelalte efecte rele,
i pe acela de a-i fi izolat, pe un timp oarecare, de curentele culturale si literare de dincoace, amenintandu-i, nu
numai s ramana in urm, dar sd apuce intr'o directie de
desvoltare greitd, nefireascd i neromaneascd. Prigonirile
i batjocurile Ungurilor i-au fAcut, in fine, sa, se infiga, cu
tot fanatismul in directia latinist, prin care credeau cd-i
clovedesc originea strdlucitd de descendenti ai Ilomei, continuitatea lor pe pdmantul Daciei i prin urmare dreptul
istoric de locuitori bdtinai ai teritoriilor pe cari sunt aezati. A fost va sd zica. fatal i in mod necesar determinat
prin imprejurdrile triste ale istoriei i ale situatiei lor politice, ca Romanii de peste Muntd sd treaca, prin fazele de

desvoltare culturald prin cari au trecut, i deci I prin


coala latinist, atilt de stearpd sub raportul progresului
literar.

Dar tocmai de aceea, cu atat mai mare le este meritul,


cd au tiut O. se reculeagd la timp, dei stapanirea ungureascd mai dainuete Inca, ba este mai asupritoare ca ori
i cand. tim doar ca toata, politica de stat actuala a Ungurilor se rezuma in maghiarizare, adica In desnationalizarea In prima linie a Romanilor. qi tocrnai in aceasta
epocd de furioasa politica de niaglziarizare, s'a realizat
unitatea de litnba, unitatea literard si unitatea aspircqiilor
culturale ale tuturor Romdnilor de pretutindenea!

Evident a o mare parte a meritului de a fl ajuns la

www.dacoromanica.ro

DIRECTIA NOITA. iN ARDEAL

37

acest fericit rezultat, este al scriitorilor din Tara i in


general al fruntalilor culturii romaneti de aid, cari prin
superioritatea operelor lor, prin farmecul cuvantului i serisului lor, prin formularea i urmarirea consecventa, cu armele culturii, a idealului nostru naVonal, s'au impus i Ro-

manilor din terile subjugate i i-au readus la matca cea


adevarata a desvoltarii nationale.
Mai presus de toate Insa, acest fericit rezultat este o
stralucita dovada a vitalitatii i a aptitudinilor culturale ale
neamului romanesc i de bun augur pentru viitorul nostru,
care speram cu certitudine ca va II mai fericit i mai glorios decum ne-a fost trecutul.

www.dacoromanica.ro

CATEVA INSCRIPTII INEDITE


DIN PRAHOVA SI VLAFA

www.dacoromanica.ro

al:EVA INSCRIPTII INEDITE


DIN PRAHOVA

I VLASCA.

DE

N. A. CONSTANTINESCU

I. Mandstirea Mislea (Prahova).


1L1,t% A [ci.] flocflkWHik ciit
fissomifiemk
raceplUlfHNEiNk cfro Ag-4, AMHH. flak Illibcg MOMS Pak, cawkpmiii,
uot t cii rw MAPKO ROA, piltIEHIEJIA 6[Htlifilt
ILO HETPS
Ci

-1-

137011Afirk[p] H 11Z3HkiroKk WT VITHOHMIT4 CICH tieTH[kl] H erkii

VpANI, HZ (1) HMI Ilfrk


MELO

[=

1011[11]

CFL'PHI

Tp01111,A, H FICNECE

HAtT e-3.14

I Ail.

Cu voia Tatlui i cu ajutorul Fiului j cu savIrsirea

Sfantului Duh, amin. Eu robul lui Iisus Hristos al meu,


smeritul Ito Petru Voevod i flul meu Marcu Voevod, cu
ra,vng, dumnezeeascg am dorit qi am In51at din temelie
acest cinstit i sfnt templu, in numele Prea sflntei Treimi
i s'a inceput la anul 7045(=1537) luna Iunie in zece zile].
*

Biserica fostei Mnstiri, arzAnd la 10 Martie 1883, inscrip-

Va a fost copiat de pe piatra, care s'a sfArmat apoi in


(1) In copie: ca.

www.dacoromanica.ro

42

N. A. CONSTANTINESCIT

zece bucdti, de cdtre preotul parohiei Scorceni, Gh. Negoescu, care mi-a cornunicat-o din raportul ce a inaintat Sf.
sa la Ministerul Cultelor, in 1893.
Biserica poate sd fi avut inffitiprea paraclisului dela
Cozia zidit de acelas Petru Vv., nurnit In actele oficiale
Radul Voevod fiul marelui Radul Voevod, iar In cronici
Radul Paisie i Radul CAlugrul (1535-1545), dupd
numele ce purtase ca egumen la Arge. Deoarece Cronica
anonimd II tht pe Radu Paisie de ctitor al mandstirii Mislea,
iar inscriptia acesteia II numia, Petru Vv. pc ctitorul sdu,
s'a produs o confuzie in istoriografia noastrd care Mai intiu trei domni din until singur, Wind ce critica istoricd, mai
noud restabili adevdrul (1). InscripVa a fost cetitd de Mihail Cantacuzino (2), dela care o cunoate incai (3), iar
..tefulescu reproduce criteva cuvinte dintr'insa (4).

II. Schitul Roata (V1aca).


1. Pisania zugravith deasupra u0i pronaosului.

'Aviyeps [a]x piapcov 6 neptcptiloc ot5to; va6g, 6rc'bv6p..cat vi;


tthv 19.Eatxou xcd c40
livqcsewg 'brig 7cavaxpthrcou SEarci'v[rj]q
flapOivou Mccplicg, aciEd3ou xact acurdol; mthuSASH GoAltam, TOY
EvT7H1,071CaLW xoaseiyevecncitcov apx6v.cov 'lioivou 1167cz fluotioro (?)

nions Scac ciyca"; xai cpuxcxric crotnpfac au-caw xc

roviov xcci

43:36)cpC6v xce tizov othriov iiisp.ovipowcoc ToO sUaspeatOct[ou]xal

(1) Asupra chestiunii acesteia voiu reveni intr'un articol anume.


(2) Tunusli, Istoria, p. 235.
(3) G. incai, Chronicul Romdnilor, II, p. 263.
(4) Mandstirea Tismana, ed. II, p. 94, n. 1.

www.dacoromanica.ro

CATEVA INSCRIPIJI INEDITE DIN PRAHOVA

I VLAKA

43

izAccFrp[o]tit[ou] K. K. lor: Pc Boo Aicov Bo[e1[36Sa gopcov (sic)


orco ruc'imepnvoc xcd ,8.cog yak xcc iTsAil[op72
[irci] Emig 4pcs

S'a ridicat din temelii aceasta preavestita biserica, in


numele Adormirii neprihanitei doarnnei noastre Nscatoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Mariei, prin staruinta i cheltueala Mosului Serafim, a cinstitilor i nobililor
domni loan Popa Iani, pentru sfanta mantuirea sufle-

telor lor si a parinVor si a fratilor i a fiilor lor; In


timpul domniei piosului i luminatului Domn Io. Radul Leon
Voevod s'a inceput (?) acest prea desfatator i dumnezeesc
1ca

s'a terminat la anii 7176 (=1668)1.


2. Inscriptia dela proscomidie.

1744. Maiu 13: Pomelnecu ctitorilor, Ioanichie Arhiereu,

Joann, Serafim rnonah, Suto; Parthenie ieromonah, Constand[in], Pana biv (?), Mano[l]u Procu, Evgheno, Mihail iereu, Manta, Despina presvitera, Nicolaie, Joan, Lac (sic),
Peti ereu, Na..., Sima, Nicolai, Stan Ierei, Stan, Manolica,
Bala, Grigorie, Ilinca, Matoe ereimonlah], Georka[n]da,
Zoita, Ioanu ; demi notisan (?).
In 1861 s'a adoggat Inca un pronaos la aceasta bisericuta, in launtrul carei abiA de incap 10-12 persoane, cu
usi inguste, pere0 mai grosi de un metru i feresti de cetatuie. Cladirea in forma de cruce. bine proportionata, are
ca decor cateva, randuri de caramida dintata pe sub streasina In naos, deasupra usii dela intrare de o parte si de alta
portretele ctitorilor: Iani Popa i 'Mosul Serafim, tinand
biserica. Zugrveala cred ca, este cea dela inceput.

www.dacoromanica.ro

44

N. A. CONSTANTINESCU

Pe o icoana din 1836 Sept. S: Dimitrie zugravu arhiereu


Ilinca Presvitera: .

Icoane cu inscriptii in greceste i romaneste dela zugravi ot Roata se gasesc la bisericile din sateleinvecinate.
*

.In tot secolul XVII si mai ales in a doua jumatate, romana si greaca disput terenul paleoslavei pentru a o inlatura cu desavarsire in secolul urmator, din inscriptiile
bisericesti (1). Lipsa unui ccorpus z. al inscriptiunilornoastre,
cari afara de cele doua volume cu pretioase studii i adno-

tatiuni ale d-lui profesor N. lorga

au fost in parte publi-

cate pe apucate, oriunde s'a putut, in reviste i chiar in


ziare, ingreuneaza o orientare repede asupra chestiunii de
mai sus. Multe inscriptii chiar s'au pierdut, iar unele sunt
cunoscute fragmentar, WA a se sti dac a. sunt publicate,
cum este cazul cu cea dela Mislea.
Asupra domniei lui Radu Leon povestita pe larg In cronicile terii i asupra influentei greceti pe acea vreme, ne
(la lamuriri indestulatoare d-1 N. lorga in Istoria literaturii religioase (p. 118-20) si Istoria bisericii romdne (I,

p. 372-6). Data savarsirii acestei bisericute, la care colaboreaza, staruinta unui Roman Mosul Serafim cu a Grecului Iani, romanizat Popa Joan, este tocmai aceea a

mortii vestitului prelat roman, Mitropolitul tefan (1668),

dupa care a urmat in scaunul mitropolitan Grecul Ignatie (2).


(1) N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, 2 vol.
(2) N. lorga, Istoria bisericii romane, I, p. 373.

www.dacoromanica.ro

CATEVA INSCRIPTH INEDITE DIN PRAHOVA SI VI.ACA

45

III. Biserica Schitului dela Vida-Cartojani (Vlasca).


1. Pe o icoana. AcIasta icona : I[o]n erei, Manda ereita,
Ef[re]mu, Statnica, Costandin erel, Dragana ereita, Toma,
Marcia, Toader, Neacsa, Ion, Rada : 1830*.
2. Pe alt icoana. Titori : Miieren malaer4a (sic), Toaderi, Nicsa, Ionu, Rada.
Alta inscriptie nu se MI6. Bisericuta care serveste acum

de cimitir al satului, in vale, a fost un schit, cu pereVi


din barne incheiate, Imbracate pe din afara cu un rand de
caramida. Desi nu pare mai veche de 1800, este de factura, interesanta ; pridvorul de stalpi are frumoase arcade
trilobate.
La biserica noul, pe un Evhologhion, o lunga insemnare
cu leacuri despre friguriD,

IV. Biserica din Parisesti (Vlasca).


De aceeas factura cu cea din Vida, arata o singuril inscriptie sapata pe radacina doping in muchi a unui par
retezat, care serveste drept snip al sfintei mese din altar:
1. Veleatil de candil sapile (?) de lemnil care s'au taiatil
in preastolu veichiu. (Anul lipseste).
Mihaiu Dascalu.
2. Pe un octoih: In zilele prea luminatului Imparat Niculae Pavlovici la leat 1821 au asezat marii... satului pa catagrafle, (IA au pus pa fiescare familie cu 8 lei, treizeci si
trei pa vite (?), insa pa 7 ani ; si am facut insemnare ca sa

www.dacoromanica.ro

46

N. A. CONSTANTINESCIT

se cie minte s se pomeneasc, iar cei ce vor ceti vor


spune i altora si am isctilit.
Popa Constandinti
sin Popa Ion.
Apoi un interesant model de adiiatA, dat ca exemplu

pentru a servi scriitorilor satului la trebuintA.

V. Biserica din Scorteni (Prahova).


1- [Cu voia Ta]tglui i cu a[jutorul Fiului i cu Indurarea] Duhului dant s'au [racu]t [aceastA sfnt i dumnezeeasca bes]ericA, intru [InchinP,ciune i [cinstea Prea

cuvioasei maicei noastre] S[fnita [Par]aschi[va] ; in zilele


[Prea luminatului dornn Io Costandi]nil Alixandru Ipsilant
[Voevod....] Mitropolit [Hind Dosithei
]D.

Inscriptia s'a reconstituit dupa un fragment din piatra


care, luatiti de deasupra usii, la o reparatie, se all/ in pardoseall sub pragul intrgrii, la biserica cea veche cu hramul Cuv. Paraschiva, ziditA, cum se vede, intre anii 1 Sept.
1802.Aug. 1806.
VI. Biserica din Teisani (jud. Prahova).
cf Intiireste [Doamn]e sffint5. i dumnezeeasa, beserica
aceasta [ce s'au] cftstigat cii scump sangele On, care din

temelie pftnA in slvArsit s'au facut cu toat5. osrdia si


[cheltuial]a dumnealui Pan Manolache Hrisoscoleu biv vel
Stol[nic], si a cocoane[i] dumnealui, Elenca, ce sg, praznueste

Sfant erarh Nicolae

Sfinci Imparati Constantin si Elena


maica.-sa ; [s'au] filcut aceastA beserecA dupa% mosiia dumi

www.dacoromanica.ro

CATEVA INSCRIPTII INEDITE DIN PRAHOVA

1 VLAKA

47

nealor Teisani, s'a infrumsetat si cu zugrAvire dupA cum


sg, vede, ca sA fie pomenire sufletelor d-lor si [lal tot neam[ul]; in zilele MArii Sale Costandin Ipsilant Vvod, [fuind]
mitropolit Dositheu si episcop (1) Constantin, leat dela Hr.
1805. Iu lie, Costandin StAnescu zugrav.

VII. Biserica din aatrani (Prahova).


i- AceastA Sf. besericA ziditus'au cu hramu IntrAri in
besericA a Prea sf. nAscAtoare de D-zeu si al cuvioasei
Parascheve si s'au sfintit in leat 1808 Iul. 27 t [in] vremea
and sA afla armia roseascA inteaceastA ar'5., in zil[elel
prea Inal. Imp An Alexandru Pavlovici a toata Rosila, cu

ajutoriul dela multi crestini. lar cari au lost mai silitori


sant acestiia : StavAr BAcan si Alexandru fii-sAu ot VAlen[i],

Steinimir Batraneanu si cu feciorii lui, anume : pop[a] Nae,


Joan si Gheorghe, dum[nealui] Pit[arull Stefan Macavei, Popa
Dimitrie, popa loan, Panait logo[fat], Stanciu Mirlicescub
popa Stoica, popa Petre, log[ofat] Gheorghie.

(Alta nume se mai adaogA pictate, cu data Oct. 10,


de sigur la o reparatie).
Biserica are scene biblice pictate pe din afara, usA si
feresti gotice cu pervazuri de piatrA sculptata in chenare
frumoase, pilastri in relief cu capiteluri pictate.

(1) Al Buzaului, satul fiind in fostul judet Sacuieni.

www.dacoromanica.ro

UN DOCUMENT
DESPRE

ROMANII DIN EPIR IN EVUL MEDIU

www.dacoromanica.ro

UN DOCUMENT
DESPRE

ROMANII DIN EPIR IN EVUL MEDIU


DE

G. MURNU

In 1902, pe timpul studiilor mele in Mnchen, am transcris, din biblioteca regard a acestui oraq, un manuscris
grecesc inedit, care e de o deosebit InsemnAtate pentru
istoria RomAnilor balcanici (1). El face parte din codicele
greceW ale colecciei de manuscrise a acestei biblioteci i
e cuprins lntre scrierile prea sfntului i prea InvMatului
i adAnc cunoscAtorului de canoane arhiepiscop al Ohridei,
Dimitrie Chomatianos (Avorcplou -cog efereorrd-cou xcd crocpw-citou xcd vop.txtoztitou eipxcentax6rcou =Ear); BouXycy(cg-co0 Xco-

p.caccoop noviip.ceccx Sccicpopcc), la cap. notat sub n-rul 80, fol.

153-156, uncle trateazA despre hotare bisericeti i eparhiale, privilegii i stavropighii (1Isp1 apc.ov ixxXnacacrcexcliv
xcd incepxtthv xcei npovop.ho xcd =upon-w(co).

Documentul nostru e un referat fAcut de episcopul din


(1) Vezi lucrarea mea Vlahia Mare, Bucure$i 1913, uncle e citat la
pag. 131.

www.dacoromanica.ro

a. MURNU

52

Buthroton, eparhie In Epir, anume Dimitrie, catre sinodul


a toata, Bulgaria, in capul caruia era. Dimitrie Chomatianos, distins scriitor bisericesc, care traia in cele dintM
decenii din veacul al 13-lea (1). Extragem din acest referat,
partea ce ne intereseaza i dam In acela timp traducerea
textului :
BAcixot 'St* EE; yv irpoxcc64.evoc xcopCcr) tcvb; kth cv ip.tv

ivopv Svtog, zth

LV

Tqi TOCOUTtil

xtopf.cp Oefy tettivec

Tec SCopac TE

npoadcpepov ictutthv, tthv Oacov lieteXip.,pccvov p.ucrcrIphov StOGI TOAcc

nivrcz itAouv. IleptfiXbe T2) xcopfov c cA7criov Oar' lion r ro5


XoreaxOpou rib Xeyoitin, izZ Si 7C0apcowcx1 ) =upon/aft!) &veyepOefcrri. Ton Eepicoc yonv, Satcg iv TCp

Ogg.) VI; Oeict; Eepote-

Ascrrefocc Oeth civoccpipm v, thy pfov ciroAcnOv-cog, 6 tfi; [Lov1;7cpo-

tin/ ink VI; [tovijc vcav tobg BAixoug ixxXriatgeaNac


67ccoa`61-jno-ce 0.7Xxuasv. 'Execpotorikaav ;Jeri TCCOTO4 nap' ip.o5
ecrck

eE;

Espe% iv Ti5 87dswOivtc xcivitp. Ton Soccdou Si .q; ixxXriatccg do


cipxovre

4N,

flogv

TCEpLICOGTOONIT0g,

Examov Tootov

7rl 7AWrolg TO TCMpocREce:Alevov

o0vto in! to% Mixocg oE Eepe%. "Apt

auOeca 0:6 /ter

cpipovtcc, oi)x, iamocc-

tec ton 7cpc'muctog

Src(oc Exec [tccethv, Sfxcccov e:vcct ),iyco iv ixetwp tqi Eepcp te[tivec

-co6; BXc'cxou; auvciyeaOccc,

7cpcbriv auvilyovro, iv vi) xt

v 4 xcel o: yove%

ccircthv

xccl ccinol

xcoptov 877XccSii, Scec Si)o TICiT%;

atc SE intO 'eV 7Cveup.acmcip i.'oucrfocv TO MCC& X6PCCV cipxcepiwg

&pefAouovi etvccc ol Xac:xol rcivte, intofou i'pce xxl yivoug elgt,

xai

8TG oc'oev.vciv io-tcv iv csetive(cp yuvoexcq doipxecrHocc npocpolaec

ton

TC010

to

c.til

bpdpcv6P xcel iarcephov Oetcov kicitcov xcetaxpoota0z xcd.

t Woe; Xercoupy(og throXqtrciveclOoct. '0 T't; [Lovil; rcpoe-

(1) Vezi Krumbacher, Geschichte der byz. Litteratitr, ed. 11, p. 607.
Chomatianos a incoronat pe Despotul Epirului Theodoros ca imparat
al Salonicului (1222).

www.dacoromanica.ro

UN DOCUMENT DESPRE ROMANII DIN EPIR iN EVUL MEDIU

53

czeog civzt(irust TCpbg TOGOTCt xce Stxoctov stvac ),iyc t. et; te)v iv-cbg
Tfi;

ovfig vcc6v tobg BXcixoug staiaxscOca Std. Ts T,6, orth -CT) 110-

th xcuptov ?via= xal eTc auv93sccc inexpo'ancrsv int ti '071


ivcceutok Etc th ivz6g VI; p.o%/g esrov ExxX7lacgeaOca ti[tevog.
Zritco Toivuv liccestv e
Xoy t& 7capec to0 trovivou Etat Tcpb;
cbcoXoyfccv npotatv6p.sva, xeci et da:xoOlicec atychg tv oingouaciv
V/iv

pot amatoSoarav xoXoPot5p.vog.

'Kn./ tokocg bacpipco xat nept toirrou. 'Ev itipy vopfy inth
Ttv apxowcfav 6v.ct .so0 Xotectx6pou, l'ep[tsvtxtp Si Asyoitivcp, vabg
ecvsyyrepp.ivoc icrstv

ecp.mtoveincov

Cc1JV

int atocuparcutou St-

vO; toO rcpb ip.o0 cipxcepicog, stg 6vop.cc TO iv Aytocg rcapbg 4.(tiv

NotoX&ou. Tc'epcovag Si ttg ancov imbptog OiXcov

napstaip-

xecAoct, .ct) [tipog "Ci'W xoce ata ixxX.ricriag iv T45 TOCO(Vil xcopty 224

Iva gy cdrup r& obtst; nocoUtievog, vccOv gtEpov gni atccupomlTfq) rccapcapv74 stg 6voi_to: xcci tootov Too ciytou NmoXciou dvi)yscpsv, grycarc 7COU TEA, OafiEXkov TOO na)LatoG. Z7(.5 tofvuv

ntspi toinou pcbmv t

p.Cov

cl

Aytc'rurcog.

Nite Vlahi, locuitori pe phmantul unui sat allator in


eparhia mea, ii aduceau darurile lor bisericii din acest
sat, impArthiau tainele sfinte i-1 faceau .toath datoria
lor de creqtini tot acolo. Satul a ajuns in sthpanirea manstirii din apropiere nimith Hoteahov I ridicath pe stavropighiu patriarhal. La rhposarea preotului, care slujih
Th biserica din acel sat, ca urmare egumenul manhatirii
atrase inteun chip oarecare pe Vlahi la biserica din aceasth
manristire.

Duph aceea au fost hirotoniti de mine preqi in satul


amintit.
Dichiul bisericii, care obinuit se numete ecdicos, urnbland la domnie i fiind mituit, preotii nu mai aveau nici

www.dacoromanica.ro

G. MURNII

61

un dropt asupra Vlahilor. Am aflat de curand cum stau


lucrurile i sustin c5, este drept, ca Vlahii sA se adune in
acea sfanta bisericA, in care s'adunau inainte i parintii
lor i ei inii, adic a. in biserica satului, i anume pentru
urmhtoarele dou cuvinte : Intaiu fiinda, toti mirenii, de
oricare sex ar fi ei, trebue sa, fie sub jurisdiccia spiritual&
a arhiereului respectiv al tinutului, i al doilea, pentruca.

e ceva necuviincios ca femeile st intre intr'o manastire


de chlugari chipurile pentru ascultarea dumnezeetilor cantari de dimineat Ili de sear& i ca sa nu fie lipsite de dumnezeeasca slujb.
Egumenul manstirii se impotrivete la aceasta i pretinde cri ar fi drept ca Vlahii sa, vie la biserica manastirii,
intaiu fiindca satul a trecut sub manastire i al doilea fiindca.
de 15 ani domnete obiceiul ca ei s umble la biserica din
mangstire.
De aceea doresc s tiu dac sunt intemeiate cuvintele

ce le aduce ca rrtspuns egumenul i dad eu sunt nedrepttit prin sustragerea jurisdictiunii ce mi se cuvine.
Pe lang aceasta va aduc la cunotinVt i o alta chestiune.

Intr'un alt sat, care este sub domnia Hoteahovului i


care se numete Tzermenic, e ridicata din vremuri vechi
o biserica, cu hramul sfantului Nicolae pe un stavropighiu
al predecesorului meu. Tarona, un domn localnic, vrand
ca biserica mea s nu aib parte din acel sat, intru cat
el i aid 1i face aezArile sale, a ridicat pe stavropighiu
patriarhal cu hramul aceluia sf. Nicolae o alt biserica
alturea de temeliile bisericii vechi.
De aceea doresc sa. am i asupra acestui lucru parerea
Sfintiei Voastre.

www.dacoromanica.ro

UN DOCUMENT DESPRE ROMANII DIN EPIR iN EVCI, MEDIU

55

InsemnAtatea documentului nu stA numai In faptul c5


aratA, existenca Romani lor in Epir in secolul al 13-lea
aceasta se dovedeste si dup A. alte izvoare (1), ci si mai ales

intru cat face parte din putinele ImArturii cu privire la intinderea elementului rornanesc pe teritoriul Epirului medieval. Buthroton, reedinta arhiereului care relateazA despre
RomAni, ora vechiu, astAzi ruinat, se MIA in partea de
apus a acestei %eri, in apropiere de mare, in fata insulei
Corfu.

Localitatea, In care erau asezati Vlahii, nu e precizatA ;


dar se infelege dela sine cl ea apartinand acestei eparhii
situatA pe langl mare, nu putea fl cleat in aceastA parte,
in partea apuseand a Epirului, ceeace este o pretioasI
confirmare a tirii date de Kekavmenos, cA dela Inceput
Vlahii s'au raspandit peste tot Epirub) (Scearcdpvccv iv
ncima T'ra 'Hne(pcp) (2).

PreVos ne e documentul 1 prin faptul cA el, in legAturA


cu intemeierea unei biserici, amintesto numele unui Domn
localnic din Epir, Tarona. Acest Tarona apartine de sigur

familiei romanesti a lui Taron sau Tarona, care la inceputul secolului al 13-lea se constatA a 11 fost domnul Megalovlahilor, probabil acelas cu toparhul muncilor tesalioci,

despre care ne vorbeste Nichita Honiatul Acomi-

natos (3).

C. membrii acestei familii aveau intinse domenii in Tesalia, o stim din altA parte (4). Acum aflAm ch un Tarona
(1) Vezi Vlahia Mare, op. cit. pag. 180 qi urm.
(2) Cecaumeni Strategicon, pag. 74.
(3) Vezi detalii in Vlahia Mare, op. cit., pag. 166 $i 197 $i urm.
(4) Ibid., pag. 199.

www.dacoromanica.ro

56

G. MIIRNII

poseda pinnturi in Epir la localitatea Tzernienic, pe care


din nefericire nu o putem identifica, dar care, fireste, nu
poate fi decat tot in partea apuseana a Epirului ca apartinand eparhiei aceluias arhiereu. Manuscrisul ne vorbeste
despre asezari, thdpetc, ce facea, acest arhont in aceasta,
localitate. Dar nu ne spune de unde sau de ce neam erau
locuitorii asezati de Tarona pe proprietatea sa. E cu putint/ ca ei A, fi fost Vlahi ca si el, dintre acei Vlahi cari
pe vremea aceasta, cop1esind tinuturile muntoase, incepeau
a se asezit pe campiile invecinate dandu-le un caracter pronuntat romanesc, care fiiceh ca Tesalia sa fie numit Vlahia

Mare, iar Epirul Tara Vlahiotilor. Despre o asemenea


asezare pe campiile Tesaliei avem acum marturii si date
precise (1). Documentul, publicat de noi, ne procura cea

dintal data sigura si precisa pe limga stirea cu caracter


screneral impartasita de Kekaumenos.

(1) Vezi Viahia Mare, op. cit., pag. 58 ai 'um.

www.dacoromanica.ro

FRIBEGIA LUI M. KOGALNICEANU


IN BUCOVINA LA 1848

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIA LIII II. KOGALNICEANU


IN BUCOVINA LA 1848
DE

N. CARTOJAN

Un punct din biografla lui KogAlniceanu, rmas pang


acum in obscuritate, este rolul jucat de el in revolutia din
1848. In adunarea, convocat de tineretul revolutionar in
Martie, KogAlniceanu n'a vorbit ; numele sgu lipseste in
Pr otesta(ie, i taus cateva piese, publicate in colectia de
Acte i docuniente privitoare la revolulia din 1848 (1), ne
desvglue urgia pe care o desliintuise asupra lui Chrmuirea; ii intalnim mai tarziu pribeag in Cern'aqi si in numele tineretului revolutionar el publicA in August : Dorin(ele partidei na(ionale in .11foldova. Cum se explicil aceastil

atitudine enigmaticg; pe de o parte lipsa lui in mornentele


iniciale ale revolutiei, iar pe de altA parte prigonirea stdpanirii i participarea lui la manifestgrile ulterioare ale revolutionarilor. Aceastil parto obscur din vieata lui Kogalniceanu vroim sg. o luminam in randurile de mai jos, prin
cateva acte inedite, pAstrate in Biblioteca Academiei Romane si In Arhivele Statului.

(1) Anul 1848 in Principate.

www.dacoromanica.ro

so

N. CARTOJAN

La miscarea revollicionara, pusa la cale, fara, o serioasa


pregatire prealabila, de tineretul intors de curand din Paris,

se pare ca Kogalniceanu nu a luat parte activa ; din potriva actele pe cari le utilizam mai jos ne indreptatesc a
crede ca, in situaVa extrem de delicata, In care 11 prinsese
villtoarea zilelor revoluVionare, el a fost nevoit O. se abVila dela o pripit i necumpanit manifestare faVse.
Inca din Fevruarie, Kogalniceanu, care se bucura de faima

unui mare avocatvechil cum se ziceh pe vremea aceea


fusese insarcinat de mfmastirea Neamtu ca hotarnic obstesc la toate comisiile de Impresurari ale mosiilor mamastirii si de vechil in toate deosebitele ramuri ale pricinilor
de neunire si de judecata ce urmeaza, intre proprietate
thrgoveVi de Neamtua l pe cari urmh sa le sfarseasca
cu shrguinta i cheltuelile sale (1).
Procesele manastirii erau multe l incurcate; dar talentul
cratoric al lui Kogalniceanu izbutih sa le descurce, cand,
tocmai in preajma zilelor revolutionare, un incident, din

toate punctele de vedere regretabil, se iveste In vieaca


mhnstirii si abate asupra lui, pentru o bucata de vreme,
sulletul lui Kogalniceanu.
La 21 Martie, Beizadeh Grigore

fostul camarad de studii

al lui Kogalniceanu la Lunville si Berlin

Inteo vizita

de doua zile la manastirea NeamVu, folosindu-se de incurca-

turile manastirii, se incearca a-i smulge mosiile din Basarabia. Starqul, ademenit cu fagaduelile de ajutor In procese, cedeaza i iscaleste un contract prin care, pe un
(1) Vezi contractul in Arhivele Statului, dosar no. 145/20 din 1848.
Vechilimeaua inthrita de Divanul de apel la 7 Noemvrie 1847, ibirlem, f. 46.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIA LUI M. KOGALNICEANU iN BUCOVINA LA 1848

6t

pret de nimic 5.100 ruble arendeaei pe 5 ani toate


mo0ile mhnstirii 12 la numAr din oblastia Basarabiei (1). Curand duph plecarea Principelui, staretul desmeticit, povestWe, ingrijorat, vechilului isprava sa i 11 roagh

cu toath sthruin0 sh fach toate chipurile ce Dumnezeu


i cugetul Ii vor insutlh spre a mntul mhniistirea de obijduire. II indeamnh sh se dud. la InlVmea Sa Domnul
i Inteun ton respectos lush adevArat sh-i arate toate
imprejurgrile. Spune-i, precum 0 este, eh indath dupl
ducere Lumingrii Sale din manAstire, au venit la mine tot
soborul, in toath numeroasa sa grmadh, i mi-au imputat

uprinta me i jertfire ce am facut cu aceste moi, spre


paguba nignAstirii (2).
In dorinca de a aplanh papic, prin bunk intelegere, acest
incident, neplAcut din toate punctele de vedere, KogAlni-

ceanu desvlue Domnului isprava fiului su. Rhspunsul


Domnului seamnh cu al leului din fabulh: ameninth pe
Koglniceanu cu ridicarea dreptului de a mai fi vechil al
mnstirii Neamtu (3) qi, spre a fi mai sigur de michrile
lui, Ii periorisete sh stea inchis in hotarele mo0ei Mit(1) Ms. no. 1185 din Biblioteca Academiei Romdne. Scrisoarea din
21 Martie, f. 83.
(2) Ms. no. 1185 din Biblioteca Academiei Romdne, f. 83. Scrisoarea.
din 21 Martie.
(3) ilrhivele Statulni, dos. cit. La 2 Iulie 1848, Kog. restitue nAnastirii contractele :
Spre a 1111 fl pricirifi, de ingreunare i de au pentru mftnastire

vroind tot odatfi, a arAta c contractul acesta nu este nici de cum


spre obijduirea i cu paguba mnstirii ca contracturile si zdelcile
smulte de Luminare Sa, eu cu bucurie intorc Prea Cuvio0ei Voastre
contractul mo0ilor Tiirgu Neamtu si Reucegtiio. Ibideat.

www.dacoromanica.ro

62

N. CARTOJAN

tieni (1). Revoltat de aceastA samavolnicie, liogAlniceanu


destAinueste isprava Principelui Grigore consulului rus din
Moldova precum si generalului Duhamel, comisar extraordinar (2), care aveA pe atunci, Intre altele, i misiunea de a
solid& situatia creatA prin nemultumirile stArnite Impotriva
Domnului M. Sturdza si manifestate prin revolucia de curAnd Inn Abuitii.

Infuriat de IndrAzneala lui KogAiniceanu, VodA dA Un oils


confidenVal prin care porunceste ca KogAlniceanu, vinovat
de scandaloase purtAri, sA fie 1ndatA prins, legat cot la cot

trimes in surghiun la mAnAstirea Soveja. Documentele


vremii in simplitatea lor naivA ne zugrAvesc fiorul acestor
zile de sbuciurn in toatA dramatica lor InfAcisare. Locotenentul PAcurariu, InsArcinat cu prinderea lui KogAlniceanu,
InconjoarA In revArsatul zorilor, cu ajutorul po1iiei, casele
din Neam0. RAsbAtAnd inAuntru, a desteptat slugile din
somn, intrebAnd dacA maiorul e acasA? In vremea aceea,
sora lui KogAlniceanu, mritatA Cazimir, care prinsese de
veste de nApAdirea poliVei in casele pArintesti, deschide
IngrijoratA ua. PlAngAnd spune raportul locotenentului
dire hirtmAnie ea IntreabA: Ce? CAutati pe frate-meu;
dumnealui nu este acasA ; e dus, e dus de Vineri... gAndiV cA 1-ati duce la Soveja. 0 stim noi mai inainte (3).
IntorcAndu-se la poliVa orasului, acolo aflA crt tocmai atunci

se intorsese in tArg cu trAsura lui liogAlniceanu vizitiul


(1) Anul 1848 in Principate, II, p. 337.
(2) Radu Rosetti, Conflictul dintre guvernul Moldovei

mdniistirea
Neampului. Analele Academiei, Seria II, XXXII. Mem. Sect. ist. p. 661 .

Scrisoarea lui Kog. care Tar, ibidem, p. 703.


(3) Anul 1848 in Principatele Romans, II, 442.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIA LUI M. ROGALNICEANU iN BUCOVINA LA 1848

63

Gheorghe al Linai i bAiatul Stoian de 1 1 ani. LuaV de


scurt, slugile dau urmAtoarele 15muriri lioggIniceanu plecase de Vineri, cu drwa cu 4 cai, la NisipAreti ; droca

s'a intors la metohul mAnAstirii Nean4u, Timieti; iar


maiorul cu cai de poW1 a trecut in Roman, unde a petrecut o zi gi o noapte la VIAdica (1). De acolo i se pierde
urma. Unde putea sa, fie fugarul? SA tread, granqa in

Bucovina, unde se putea intalni cu prietenii i tovarii


sAi de idealuri nu era uor : gloate de sAteni fusese ridicate cu sila, In acele zile revolucionare i inirate de-a.
lungul hotarelor ; 8 mazili, sub ascultarea privighetorilor
de ocoale cu comandirii trecAtoarelor, supraveghiau la pasuri intrarea i ieirea drumepor. 0 bucatA de vreme stA
ascuns in BA1Viteti (2), dar e nevoit sA fug/ de aci, denun-

tat de chiar prietenii casei. In aceste scurte popasuri a


intocmit KogAlniceanu rAspunsul sAu Impotriva brourii
incendiare Cdinfa increderii in boierii aristocra(i ei sfinta
hotdrire de a un-i mai crede (3), brourA pe care guvernul,
In doriqa de a-i compromite, o publicase pe initialele lui
M. K[ogalniceanu] i N. l[strate]. Prin legAturile multiple
si tAinuite pe can le avea cu manastirea Neamcu, rAspunsul s'a putut tipArl chiar in teascurile tipogratlei din
manAstire

(1) Anul 1848 in Principatele Romdne, II, p. 387.


(2) Din scrisoarea lui M. liogfilniceanu dare fratele su Alecu (28
August 1848): aEste vina dumisale dac ti. ascult niste pheittosi ea

D. D. Leon si mai ales Scheleti, care le-au spus ispravnicului de


Neamt ci sunt in 13filttesti si este pricina ca am treeut granitan. M.
1.164, f. 45 din Bibl. Academiei Romame.
(3) Academia Rornank S. 3.782.

www.dacoromanica.ro

64

N. CARTOJAN

Denuntat necontenit in adhposturile sale, Koghlniceanu,


fugArit de o armath IntreagA de militari, slujitori i cinovnici, se vede in cele din urinh, nevoit sh, apuce drumul spre
munci. Oricht de stranich erh paza la hotare, rhmneau

totul destule poteci tAinuite in desiul phdurilor, cari,


urcand i scoborind coamele prapAstioase ale rnuntilor,
rhsbAteau in vAile Bucovinei. Pe la sfarqitul lul August,
Koghlniceanu se an, in Bucovina (1).
*

Prinzhnd de veste de discerarea lui Koghlniceanu, guvernul dA mai inthiu ordine la toate punctele de granita
sA se opreasch reintoarcerea fugarului in tara (2); apoi ii
indreaptA toath urgia impotriva manAstirii Neamtu. Coresponderyca intro mhnhstirea oropsith i intre vechilul pribegit se theeh cu multh greutate prin ieromonahul Carstea,
care aveh pAriqii (3) in Bucovina. Chlughrul venih phn

la granitA. Dela granith scrie el numai s trimeti


om, Mr% sh, se tie ch-i dela d-voastrA, insemnAnd atfita
numai ch niqte hartie, fierh sau alte lucruri ale manAstirii
au sh soseasch la granith, i urmeazA cinevh din noi st
vinh a le primi. i indatA cu grAbire voiu yen! sau eu sau
phr. cAmgraul (4).

Organele administrative incearch, mai intaiu s ruph firele


(1) Cf. Scrisoarea lui Alecu Kogalniceanu din 23 August 1848. Ms.
no. 1163, Bad. Academiei Romdne, f. 43. aAin primit ieri scrisoarea
d-tale; m'am bucurat c ai trecut granita fr impotrivireo.
(2) Anal 1848 in Principatele Romdne, II, p. 520.
(3) Ms. r1183. din Bibl. Acad. Rom. f. 129. Scrisoare nedatata
(4) Ibidem. Suceava 20 Aug. f. 117 r.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIA LUI M. KOGALNICEANU iN BUCOVINA LA 1848

65

de cornunicatie intre vechil i mngstire: In lipsa mea,


scrie cAlugrul Vasile, cand am fost la Cerniluti deungzi,
venind aice Vornici i Revizorul, au luat tiintil, se vede,

dela tiutii prieteni cA eu a fi umblnd peste granit5.


numai spre a purta, conrespundentii, pe care temeiu el au
reportuit la E[i], duptt, cum m'am incredintat chiar dela
D. Iconornul, carele mi-au i zis at, odat6 cu venirea lui
66 (1), eu am a fi trimis ca surghiun la alt loc (2). Se strduete apoi guvernul s. arunce s'amanta vrajbel intre zidurile mangstirii i s5, provoace o rtisturnare a stretiei:
Dup g. cum m'am intiintat aice c. s'ar fi ivit acum i
niste intrigi tesute in liiuntru, vtand a rgsturn sthretia,
care aceasta ar fi qi dorinta ocarmuirii, de care numai
Dumnezeu s-i facA mi1 i sil ne fereasc, linitindule
pe toate, la care ins/ i noi trebue a ne sill prin tot chipul
putincios a intampinh (3). Trimisu vine spre a face oare-

cari intrigi, dui)/ cum este caracterul acestui om. Ce


este mai greu e c5. se ggsesc partizani de ai lui B. (4)
care acum sI mai obrznicesc (5).
(1) Burdujanul ? porecla lui Meletie Stavropoleos, loctiitorul de Mitropolit dupf). moartea Mitropolitului Meletie. Supranumele de Burdujanu II venilt dela m-rea Burdujani (Botopni) unde fusese mai inainte
egumen. Cf. N. Bfmescu, Un capitol din istoria mthaistirii Neamfului.
Stareful Neonil. Corespondenta sa cu C. Hurmuzachi i Andreiu Saguna. Vlenii-de-Munte 1910, p. 47.
(2) Ms. no. 1185, f. 130, nedatatit.
(3) ibidem, f. 116 verso. Scrisoarea din 20 August. 1848. Despre intrigile acestea vezi i N. Banescu, Un capitol din istoria mandstirii
.Neamtu. Stareful Neonil. Vilenii-de-Munte 1910, p. 48 qi urm.
(4) Burdujanul.
(5) Ms. 1185 din Bibl. Acad. Rom. f. 129 r.
5

www.dacoromanica.ro

66

N. CARTOJAN

In sfitrqit impovAreaza man6stirea cu diri nelndreptAtite;

Departamentul averilor bisericesti au slobozit poruncil


ciltre manAstire impreuta si cu loctlitorul de Mitropolit ca
mAnilstirea, in privirea tinerii shoalei pentru ealugAri si
care s'au hotArlt a se face la Galata sau eine stie unde,
sa", dea cttte 50.000 lei pe an. Apoi dumv. stitd insuti cii
aceasttt dare s'au fost mai cerut odat'd qi au rAmas ca plinA
la s'avArsirea ospitalului sii nu d6m nimic i mai ales cum
poate rnAnAstirea acum a mai da i aceti bani fusese

scutit/ de acest impozit pang, la terminarea spitalului din


milnstire dupA lipsele ce are si mai ales dupl ce au mai
dat Lumin6rii Sale mai mult de 3.000 # si mai ales cA
m'Anilstirea prin Regularnentul Organic si legiuirile din 1835
este apAratA de oriice alta osebita dare afar% de spitalD (1).

In atmosfera aceasta de neliniste i teamA, care invaluise manbistirea, se pare cA b6tr-anul staret un om venerabil de altfel va fi avut o clipA. de ovgeal'a din drumul unei tinute energice i demne. Pentru a-i insufl mai
multA energie, Koghlniceanu a trimes atunci Arhimandritului un r5va, care nu ni s'a pastrat, dar al cilrui cuprins
se strivede in rAspunsul staretului :
Fiule Mihalache, eu, vilzAnd scrisoarea Dumneavoastrii,

ce scrieti lui Theofan, numai atttta i-am zis sii vg scrie cli

chiar in timpul de fat'a nu pot trimete pe nimeni s'a vie


la Dumneavoasta%, fiinda-i tin pe Ott pe langa, mine, astepttind venirea Vlidiciii, Mr% ce v'au scris mai mult (pricinuindu-v6 atata supgrare) aceea sli o socotiti numai din
beciznicul sau cap, lari eu sh." ml crezi, fiule Mihalache,
(1) Ms. no. 1185, 1. 136 din Biblioteca Acct(lemiei Romane.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIA LUI M. HOGALNICEANU 1N BUCOVINA LA 1848

67

tot acelas sunt si pentru dumneata... si pentru dreptu


manastirii si mli voiu lupth, cu ajutorul lui Dumnezeu, cat

1 mi va fi prin putt*, !Ana la rasuflarea cea mai de pre


urrna, iara de pilda Vladicai (1) sau de alte pilde si de frici
nu ma tern nici cum, fara numai de Durnnezeu ma tern,
dadi vom tacea la dreptul manastirii (2).
In Bucovina, unde-si aflase adapostul, Kogalniceanu ga-

seste tAramul prielnic pentru o apriga lupta in directia


nazuintelor sale nationaliste. Inteadevar in urma revolutiunii, care sguduise In Martie Viena, Bucovina, ca parte
integranta a Austriei, se bucurh de deplina libertate constitutionala. Ca atare in anul, In care nazuintele spre libertate ale neamului sunt innabusite In toate cuprinsurile
romanesti, prin armate straine, Bucovina ajunge limanul
de adapost si locul de intalnire a tuturor revolutionarilor
expatriati. Intre farniliile romanesti ale Bucovinei, familia
batranului Eudoxiu Hurmuzachi, cu fiii cari invatasera in
Viena, ailituri de fruntasii culturii ardelene, cu umorul sanAtos si veselia comunicativa a batranului, cu bliindetea
duioasa a mamei, cu nationalismul cald al tinerilor, erh
menitA sa adune unul ate unul si sa intruneasca la olaltA
pe toti pribegii moldoveni, ardeleni si munteni. In sanul
acestei familii patriarhale, cu putin lnainte de venirea lui
Kogalniceanu, si-au gasit azilul intre altii : poetul Doinelor
si Lacramioarelor V. Alecsandri; viitorul Domn al Principatelor Unite A. Cuza ; scriitorul duios si culegatorul pios
(1) Episcopul de Roman Veniamin Roset, care fusese surghiunit la
Soveja.
(2) Scrisoarea lui Neonil Arhimandritul din 11 Sept. 1848. Ms. 1185,

Bad. Acad. Rom. f. 132 r.

www.dacoromanica.ro

68

N. CARTOJAN

al poeziei populare A. Russo ; conducatorul culturii ardelene Gh. Barit ; profesorul A. Pumnu, venit in haine de

cersetor, amagind astfel supravegherea ungara si care


in curancl, sprijinit de familia Hurmuzachi, avea, sa" arunce
silmanta culturii nationale In Bucovina. Prin August sosise
in mijlocul acestei colonii de emigrati si M. Kogalniceanu.

Curand dupa sosirea lui Kogalniceanu, in urma unei


consfiltuiri, pribegii hotarasc scoaterea unui ziar, Gazeta
Bucovinei, care pe de o parte avea sa serveasca interesele
locale ale Bucovinei, in lupta Incinsa acolo intre elementul
autohton, trezit la vieata, i Intro neamurile cutropitoare ;

iar pe de alta parte era menit sa fie organul de Iupta al


nationalistilor pribegiti in contra reactiunii din Principate
i Ardeal, dar mai ales din Moldova. ccAflandune la granita Moldovei, din care i Bucovina pana la 1775 au facut.
parte Intregitoare i cu care este unita prin firetile legaturi a unei aceea nationalitati, a istoriei, a religiei, a
naravurilor, noi nu ne vom oprl de a trage in sfera cercetarilor noastre calcatele lor drituri si de a face sa r--sune prin foaia noastra glasul nefalsului adevar, pe care
un terorism fara pilda se pare ca voete intr'aceste asuprite teri a-I osandl la vesnica tacere.
In legatura cu articolele din aceasta gazeta, o serie intreaga, de brouri ale eznigratilor patrund in Moldova, Cu
scopul de a sprijini acolo lupta nationalistilor in contra
guvernului arbitrar si reactionar al lui M. Sturdza. Sufletul
acestei miscrtri este M. liogalniceanu i activitatea desilsurata de el, cu acest prilej, este destul de insemnata ca.
sa fie analizata intr'un capitol a parte.

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC
AL LUI

VASILE ALECSANDR I

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC
AL LIII

VASILE ALECSANDRI (1)


DE

N. ZAHARIA
La plus grande des satisfactions est
celle que l'on procure nutour de soi.
V. Alecsandri.

I.

Este pe deplin stabilit cA, la urma urmei, pesimismul


qi optimismul se reduc la o chestie de temperament. Intensitatea unei dureri sau unei phiceri atarnA in primul rand
de natura simtirii noastre. CA in vieatA sunt mai multe
intarnplAri neplAcute decht plAcute, eine oare ar puteit

srt conteste? InsI felul in care ne afecteazg atArnA de


repercutarea lor in simtirea noastrA.
In marele numAr de distini literaV, cari s'au tAnguit
asupra durerii de a tat, Alecsandri veselul Alecsandri,
cum 11 numiA Eminescu

este o fericitA exceptie prin opti-

mismul situ. Contrar celorlay poeti aproape al tuturor


(1) Un capitol dintr'o monografie, care va aphrea, mai thrziu.

www.dacoromanica.ro

72

N. ZAHARIA

dansul simtia placere sa chute aspectele fericite ale


vietii. i pe dud cetirea operelor acelora ne lasa in sullet
o impresie dezolanta sau de adanca melancolie, poeziile
lui Alecsandri ne invioreaza, ne inveselesc, ne imbarbateaza.
Incontestabil ch principala cauza a optimismului lui Alec-

sandri este datoritit temperamentului. Nu se poate admite


c. pesimismul sau optimismul nu are absolut de foe nici un
substrat biologic, ins natura intim/ a lui nu se cunoaste.
La optimismul lui Alecsandri au contribuit in mare parte
imprejurarile din afara sau de alta natura. Una dintre
acestea este, fail indoeala, buna stare materiall i iubirea
de care a fost inconjurat in shnul familiei ; mama sa, in
deosebi, it adorh. Gratie averii de care au dispus parintii
lui, Alecsandri n'a stiut niciodata ce este mizeria. i se
stie ce urme adanci las h. in sufletul nevinovat al copilului
suferintele pricinuite de ea.
Tot muqumita averii dansul a avut rarul i nepretuitul
privilegiu de a-si selectiona intru chtvh persoanele cu cari

sa fie mai des in atingere. Incht nu a fost constrns sa


sufere contactul frecvent al multor oarneni ordinari si
misei, a caror numai singura infatisare este adesea de
ajuns ca sit te indispuna. Ca aye& idee foarte buna despre
oarneni,
aceasta nu este de loc adevarat. Era prea inteligent, pentru ca sII nu-i observe. lush. a avut marele noroc

de a le vedea partile rele numai dela oarecare distanta,


si a II mai la adapost de loviturile lor meschine si
Interesant cum se exprima dansul despre oameni intr'o
scrisoare adresatil lui Al. Papadopol-Callimach.

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL IIASBOINIC AL LUI VASILE ALECSANDRI

73

Riiu fad ct te superi de toate prostiile, care se petrec

la noi ca qi in oricare a1t tarfl. Omenirea-i condusii de


pasiuni in genere meschine i un om cu judecatA sanatoast privqte in liniqte miqcarile deqancate. Fii dar mai
nephsgtor in fat cu inta,mpIrtrile zilnice, inthrindu-te in
convingerea c Romania nu va pierl din cauza unor nullti strechiete qi de rea credin0. (1)
Ca om superior i-ar fi fost cu neputin s nu observe
eh patima cea mai ra'sphnditrt printre oameni este invidia.
Sugestiv a. din acest punct de vedere e urmAtoarea parte
dinteo scrisoare adresath aceluia.
Mani avem Crdciunul sdtul si apoi scilph'm de silrbiltori,
adecA de prezenturi, de vizite i de zile pierdute in banalitr4i, care se repetI in toci anii, precurn : i(i urez tonic
fericirile, la mul(i ani si la anu cu bine, sd-1 por(i sandlos, sd-ri fie Crdciunul cu augur si cu sa(iu, etc., care
toate acestea se pot restalmcl in urmiltorul chip : Bine
mi-ar veni la socoteald postul ce-1 ocupi ; bucuros m'as da
in dragoste cu nevasta d-tale ; cdci nu am averea de care
te bucuri ! etc.
sUn mo al meu, care cunoteh lumea, rilspundeh la toti
ce-1 felicitau : s'a ti se intrunple toate cele ce-mi doreti cu
gilndul! cad el nu se incredeh in vorbe. (2)
Alecsandri sirnti o deosebita atraccie pentru vieata contemplativa. InspiraVa lui erh conditionata de lipsa de griji
si de linitea deplinri. Pe dnsul nu-1 atrageau absolut de
loc luptele politice, cu toate meschinruiile lor. Vie4a senin6
i linititg in mijlocul naturii, departe de frAmantruile de
(1) V. Alecsandri, Scrisori. Buc. Socec, 1904. pag. 197.
(2) Scrisori, pag. 228.

www.dacoromanica.ro

74

N. ZAHARTA

patimi si de dorinte deserte iatI mediul cel mai prielnic


frumoasei lui inspiratiuni.
Pe scena lumii privesc cum se lip eSe
Invidia drqmana de tot ce straluce$e
$1-I roade ca un vierme ascuns sub un Oejar,
Cercand ca sa-I rastoarne cu-al situ venin amar.
uCe fac ?o

Cum vietuescyo
Ca omul ce fapte mari viseaza,
$i scumpe suvenire de prin trecut vaneaza,

Ca sfi-0 mangae mintea de proasta comedie


Ce-o joacit interesul i trista
lubiam odata lupta, . . . dar lupta cea 1ea11
Pentru-o idee mare, frumoasit, triurnfalft,
In care luptatorii cu inima 'ndrazneata,
Prin arme fftra pat& se atacau in fata,
Numind orice lovire piez4e: felonie,
oarba clevetire: baloas4 infamie!

Acum, in loc de arme curate, lucitoare,


Eu vd c se prefer& hulirea manjitoare.
Oricine stit 'n arena, de tins are parte. .
Eu, nedeprins cu find, ma tin de ea departe. (1)

Faptul ca" dansul a ocupat cinci ani functia de Ministru

plenipotentiar al terii la Paris, poate c

ar fi Maud pe

unii s-i brumeasc5, sinceritatea mArturisirilor sale. Ins cei

co cunosc lucrurile mai de aproape, tiu cg dansul a primit


aceast Ins5rcinare mai mult silit.
Nici doritor de fast, de vieatil lumeascii nu era. Des1
ca oaspete al Regelui Carol la Castelul Peles era inconjurat de simpatia suveranilor, se afla in relatie cu lumea
(1) Epistokl Generalului Florescu, 4 Ian. 1876 (Poezii, 11, p. 469-70).

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC AL Lin VASILE ALECSANDRI

75

cea mai distins si trai Inteun lux rafinat, cu toate


acestea, dupa cum rezulta dintfunele scrisori ale sale,
dorih sa se reintoarca mai curand la caminul sau, la Mircesti, a arui lunca a cantato atat de frumos in gingasele
lui versuri.
0 alta cauza secundarh, care a contribuit la optimismul
lui Alecsandri, a fost credinta lui in nemurirea sufletelor.
Cand crezi ca despaAirea ta de fiintele iubite este numai
provizorie, regretul mortii lor este mai micsorat, iar uneori
tot astfel este si frica de moarte. Ba sunt unii cart chiar
doresc sa moara mai curand, numai pentru a se revedeh
cii persoanele scumpe, cari le-au murit.
Iat un fragment dinteo scrisoare adresata (Hui Jacob
Negruzzi.

Moartea fratelui men las multe regretari in u rma sa


Dumnezeu a voit sa-1 scape de crunVle lui suferinti i.
mi 1-a luat, lasandu-ma cu un mare gol in inima si cu un
mare desert irnprejurul men, caci am ramas singur dintre
ai mei. Mahnirea mea e fara, margini, insci idea ce mci
sus(ine este cci voiu regdsi infro zi toate flin(ele care m'au
iubi i m'au pcirdsit.Va veni i randul meu sa plec, si
crede-ma ca nu cu disperare voiu vedeh sosind mornentul
de plecare. (1)
Atilt In pesimism cht si in optimism este exagerare : in
cel dintaiu in cantitatea de ran, in cel de al doilea in can-

titatea de bine pe care o vede in omenire. lush, fiindert


perceperea realitatii nu se poate face in afara de simtire,
este fatal ca ea sa fie colorata de natura afectivit4ii fie(1) Scrisori, pag. 142.

www.dacoromanica.ro

N. ZAHARIA

.76

caruia. Drip/ cum am spus deja, cauza principalh a optimismului poetului de care ne ocuprun a fost natura intima a simtirii sale 0 in general a sulletului sari, multumita careia pe dnsul 11 atrageau mai mult partile vesele
ale vietii ; iar durerile ei, desi nu era nesimtitor la ele,
nu-1 nimiciau sufleteste.
Cauzele secundare au fost afectiunea din sanul familiei,

buna stare materiala si credinta lui in Dumnezen si in


nemurirea sulletului.
11.

Dela optimism pana la entuziasm nu este decat un pas.


Asa incat entuziasmul liii Alecsandri nu este de loc surpri n zator.

Deoarece psibologia amanuntit a cntuziasmului am facut-o in alth parte (1), aici ne vom ocupa numai intru cht
este nevoie pentru lihnurirea chestiunii.
Ceeace caracterizeaza mai ales pe omul entuziast este exu-

beranta de vieatri, care cauta sa se manifeste in afara, si sh


se propage in mediul social inconjurator, este avdntul pasnic catre o stare mai bung sau este mai cu seamil avntul
rasboinic. Entuziasm poate sa fie si pentru stiinta si pentru
arte lush eel mai viu fireste cit este entuziasmul rdsboinic.
Acest entuziasm se constata la Alecsandri. i el este de

o natura aleash, caci nu este insufletit de tendinta de


cotropire, ci numai de aceea de rthiviere, de inaltare a
neamului rornanesc la demnitatea de putere mare, potrivita cu drepturile si cu calitatile lui.
(1) A/te Sentimente

i Pasiuni.

Buc. 1915.

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC AL LUI VASILE ALECSANDRI

77

Fapt izbitor este ca desl Alecsandri nu era de origine


curat romaneasca mama sa era Italianca, iar tatal sau
dupl toate probabilitatile descindea in linie paterna dinteo
familie italiana' originara din Venetia cu toate acestea
dansul a fost Insufletit de cel mai cald patriotism.
Propasirea Romaniei a fost preocuparea lui statornica.
In timp de pace II vedem colectionand balade si legende

populare, in cari se canta si se preamareste gloria strabuna si vitejia neamului; iar in timp de rasboiu dansul imbarbateaza, ca nirneni altul poporul la lupta.
Din cercetarea deosebitelor lui scrieri si scrisori se desprind cateva convingeri ale lui despre calitatile sufleteti
ale poporului roman. Miele dintre acestea sunt : voinicia,
curajul, bravura.
Voi Turci, Tatari si Unguri, unelte-ale prdarii !
Romfinul e ca stfinca in valurile marii.
Veniti cu falca 'n ceruri. . . . Pe acest viteaz piimant
Nu tremuth, nici fuge dead paiusu'n viint.
La noi, Martin, muiere, bfirbat. copil de tita,
Nepfistitori de moarte, au inima de crita.
Sunt copti de tineri Inca l'al vitejiei soare
$i sunt deprinsi s5. moar pe dusmanul ce moare.
Ei stiu sh cate'n fatti, iar niciodata 'n urnifi,
i'll ochii lor dusmanii nu sunt dealt o turma.
Priviti! in al lor suflet mi este nici o pata,
Nici o rusine nu e pe fruntea lor sfipatit.
In ei, pe ei luceste de-o vie striducire
Si inimfi, si armfi, si frunte, si gandire! (1)

(1) OM statical ha Mihaiu, Viteazul (in 1303zii. Bile. Socec, 1897.

Vol. II, pag. 254

www.dacoromanica.ro

N. ZAHARIA.

78

Dupil credinta sa, de acest curaj In fata dusmanului i


a pericolului sunt insuiletiti nu numai blirbatdi, dar si femeile. Interesant a. e din acest punct de vedere poezia Bowainca dela Grivi(a.
lin sant se 'nainteaza spre groaznica redut5..
In el, din zori, Romanii primese ghiulele mii.
S'as a ploua cu glonturi, cat ei rfirnasi o mita,
Se 'ntre aba intre dansii de-s Inca printr evii.
Aliiture-o Romandt, expus 'n nepilsare
La tot ce duce moarte cu svon nepomenit,
0 dteste-o mbinfiliga fierbinte de gustare,
Inteun ceaun de schijk, sub dmbul prabusit.

0 'ntreaba Cfipitanul: Le1ia, nu ti-e team5


De bombe, de srapnete ce sboar 'n jurul tim ?o
Raspunde Romancuta: Nici nu le ball in s'anirt.

ile lucru au 0 de, de lucru am i au." (1)

Convingerea aceasta a lui Alecsandri despre nepilsarea


Rom Anului fatA de pericol rezult1 din toate poeziile sale rils-

boinice. Caracteristica e urnattoarea parte din Penes Curcanut, poezia atat de cunoscut6 despre care unii au sustinut

pe nedrept c. ar fi o imitatie dui-A La Chanson des avnturiers de la tner (2) a lui Victor Hupo.
Cobuz ciobanu 'n Calafat
Suna, voios din fluer,

lar noi jucam bora din sat


Razand de.a bombei suer.
De-odat'o schij de obuz
(1) Poezii, Vol. II, pag. 487.
(2) La Legende des siecles, II, Paris, M. Levy, 1859. Tome II.

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC AL LUI VASILE ALECSANDRI

79

Trfisnind,.... manca-o-ar focul!


Reteaza capul lui Cobuz
.$1 'n loc ne mum& jocul. (1)

Din aceastl strofil se desprinde minunat de bine curajul


soldatului roman. Explozia obuzului n'a ingrozit pe nimeni.
Vina cea mai mare pe care are aerul s i-o gilseascd Penes
Curcanul, este cd le-a curmat jocul.
Cand esti curajos, gilsesti foarte naturale faptele vitejesti ;

ba chiar te i miri, cand altul le aratil o prea mare admiratie. Astfel este cazul sergentului roman drurnet, care
se intoarce rdnit dela Plevna. Poezia este prea cunoscutd,
pentru a o mai cita complet. La intoarcerea lui, se intalneste cu trei batalioane din garda impdrdteascd in
frunte cu colonelul.
De-odat el da cu ochii de sarbedul Roman
Ce stase'n loc la umbra, sub un stejar batran,
$1 mult se minuneazd i nici ca-i vine a crede,
and crucea Sfantul Gheorghe pe sanul lui o vede.
S'opreste regimentul, iar bravul Colonel
Se'nehina la dr umetul, s'apropie de el
Si-i zice cu blandete: aDe unde vii, straine?a
aYill tocmai dela PI evna.a

aCum e acolo?a

Bine.A

aDar aste decoratii cum, eine ti le-a dat?a


aChiar Domnitorul nostru si-al vostru Imparata
aDar pentru care fapte?a
en ?... Ci-ea drept plata
Ca am Nat eu steagul redutei... qi pe data
Cu et, streipunfi de glonfuri, ne-am priibusit in fanf...."
aAm rang... de Dorobant.a (2)
aDar ce rang ai, voinice?a

,ftiu

(1) Poezii, Vol. II, pag. 439.


(2) S,,rgentut (in P oezit, Yol II, pag. 446).

www.dacoromanica.ro

80

N. ZAHARIA

Are aerul srt se mire cA a fost decorat numai pentru


atata lucru. CA a luat steagul redutei, lui i se pare foarte
firesc.

Aceasta bravura a Romanului, aceastA impetuozitate a


lui in luptA, care-1 face sA devinrt flara in potriva duknnanului, este irnpreunatA cu mila, atunci cand II vede pe
acesta doborit sub povara durerii trupeti. AceastA particularitate sufleteasea, Alecsandri ne-o expune in Fra(ii

Jderi. Until dintre dansii este einit la brat de c6tre un


soldat turc; se repede la dansul sii-1 omoare.
Dar cilnd s dea: aSti, frate!D ii zice-un glas iubit,
Nu-i drept sa dai lovire vr4ma,u1ui anit!D

Jder sth, arunc arma, s'apropie'n thcere


De Turc, ii leagi rana, alin'a lui durere;
Apoi, and vine ziva, pe Turcul lqinat
II poarth'n ambulanth zicand: d'oftim viinat!D (1)

0 altA trAsalurii, psihologicI pe care Alecsandri o gsete

vtranului roman este bunatatea, blandqea, care contrasteazil cu impetuozitatea entuziasmului In fasboiu, atunci
dud patria este in pericol. .$1 te uimete cum acest om
de un calm in adevAr oriental, se transformA dintr'o datA
intfun erou, cAruia cu greu dumanul ii rezistI.
Privii pe cea ample frumoasfi, roditoare,
Plugarii, muncitorii lucrand in foe de soare.
Fe fata lor cea blanda, in ochii lor cei vii,
Adie boarea duke din verzile ampii.
Sub mna lor e sapa, hArletul, coasa, plugul,
Alature cu dan;sii stau boii purtilnd jugul,
(1) roezii, Vol. II, pag. 454.

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC AL LUI VASILE ALECSANDRI

81

Si tot ce-i inconjoarai deal, lunck, es, izvor,


E papic ca blandetRa din sufletele lor.

Voi toti, care de clanii ati rs farri cfiintfi,


Jos fruntea, o! nemernici azuti in umilin.
0 spacl'a rfisbunfirii existfi 'n orice lant.
In tot Romfinul astfizi exista-un Dorobant. (1)

Alecsandri nu a contestat nicioclata poporului roman


entuziasmul; a observat insa constatare fricuta si de
altii
ca Romanul se Inflacareaza u$or, dar tot u$or se
lini$te$te.

Cugetarile d-tale asupra caracterului roman (pc de paie)


stint foarte exacte. Trebue dar stimulata molatatea ce urmeazA dupa entuziasm in apucaturile Romanului. (2)
Se $tie ca in timpul rasboiului pentru independenta nimeni mai mult decat Alecsandri n'a imbArbtitat poporul
roman la lupta in potriva du$Inanului. Sufletul lui entuziast, care vibr de eel mai cald patriotism, a scos accente
de inflacarare cum nu s'au mai observat la MO.
Cetind o colectie de poezii lirice scrise in timpul rasboiului dela 1877-78, n'am gasit nici una, care sa sufere
&dear comparatie cu poeziile rdsboinice ale lui Alecsandri.

Fapt explicabil, cad pentru ca sa izbute$ti in acest gen,


afarA, de ocazie, i se cere $i talent qi entuziasm ; numai
unul dintre ele nu este de ajuns.
Se intampla adesea ca in coltul ascuns al unui sullet
s fie ate o pretioasa calitate, careia ins i-a lipsit ocazia
pentru a se manifesth. i se poate foarte bine ca fflne
(1) Pdstorii i Plugaril. Noemvrie 1877. (aPoeziip, II, pag. 449).
(2) Scrisori, pag. 77. (Scrisoare culre.satd d-lui Jacob Ne:iruzzi).

www.dacoromanica.ro

82

N. ZAII ARIA

de acest fel sd piard fled a se ti vreodatd despre existenta pretiosului dar, cu care au fost inzestrate dela naturn. Ace lea cdrora aceast ocazie indispensabild li se prezent, incep a strillaci de o lumina' noul, care le infatileazd

intr'o aureola de glorie bine meritat.


Entuziasmul rdsboinic al lui Alecsandri a fost o calitate
integranta a sufletului sail.. Cu privire la aceasta avem o
destainuire a d-lui George Bengescu, care a avut fericita
ocazie sd. trdeascd catva timp in intimitatea poetului.
0 particularitate foarte cunoscuta a caracterului poetului era dragostea lui pentru tot ce poart uniforma militara. Epoletele, penele, galoanele, hainele cusute cu fir,
steagurile falMind in voia vantului si in lumina soarelui,
aveau dardl de a-1 atrage si de a-I fermeca. El, ornul cel
mai panic din lurne, el, care iarna nu iesia decat Invalit
in mai multe paltoane, era in stare, pe gerul cel mai mare,
indata ce auzia. muzica unui regiment, de a sari de pe jet,

de a-si arunca pe umeri cea dintai haind ce gsiii, i de


a umbla ore intregi aldturi cu soldatii in mars. Imi aduc
aminte ca intr'o zi, mergand la legatiune, 11 gdsii amestecat

intr'un grup de bdietandri, i. precedand un regiment de


linie, care iesise din cazarma str. Penthivre, pentru a face
o plirnbare militard. Aceasta se petrecea tocmai ,in momentul conflictului nostru economic cu Franta; era de
neaparata necesitate ca sli redactilm impreuna, pentru Ministerul nostru al Afacerilor strdine, o depee urgentd.
Alecsandri, electrizat de marsul cantat de muzica regimen-

tului, nu se indura cu nici un pret sd se desparta de un


inalt tambour-major, asupra cdruia ii potrivise pasul,
si ma rugu s ma due singur la cancelarie, uncle el nu

www.dacoromanica.ro

ENTETZIASMUL RASBOINIC AL LIII VASILE ALECSANDRI

83

se intoarse dealt dupd doud ore si mai bine, si dupd ce


petrecuse regimentul pand la Arc de Triomphe. (1)

Acest fapt imi aminteste o cugetare a entuziastului


nostru poet : Dans tout pote ii y a un cOt puril : je
le reconnais moi-meme, et je declare que ce sont les pu&

rilits de ce.tte nature qui disposent a crire parfois de


,jolies choses. (2)

Ii plceau spectacolele de acest fel, insd lui nu-i phiceh


s se dea in spectacol. Ne fac s surddem aceia earl tin
cu orice pret ca, in orice ocazie, sa-si expun a. pieptul plin
en decoratii. Pentru Alecsandri nimic nu era mai incomodant decal aceasta.
In epocele in cari ocupa de pildd situatii inalte in gu-

vernul terii, nimic nu era mai greu pentru thinsul dedit


a se imbrdea, in haine de gald, a se face frurnos cum
avea obiceiu de a zice, a se inpodobi cu cordoane si stele,
pentru a face fatd la parade, la baluri ori la mese. (3)
Rrisholul

nostru pentru independentd a fost cea mai

binevenitil ocazie pentru manifestarea entuziasmului rdsboinic al lui Alecsandri. Cunosciltor adnc al trecutului nea-

mului nostru si al sufletului sdu, dansul vedea

i sim(iet

nedreapta situatie politica a Romaniei, demnd de o soartd


mai build si de o alt pozitie in constelatia terilor europene. Cand a vdzut c aceste aspiratiuni sunt pe punctul
de a se indeplini, a fost printre cei dintai al cdror sullet

a tresdltat de bucurie.
(1) Bengescu (G,), Vasile Alecsandri (in a Cony. Lit.D Vol. 25, pag.

973-4).
(2) ((Cony. Lit.). Vol. 25, pag. 978.
(3) 011anescu (D.), Vasile Alecsandri. Buc. Acad. Rom. 1894, pag. 31.

www.dacoromanica.ro

84

N. ZAHARIA

Mu4umesc lui D-zeu ca m'a invrednicit a vedea in


apusul vietii mele, ceva ce din copilaria-mi am dorit s
vad : Ronzdnul in lupki de moarte, sau mai bine zicand :
Romdnul intrat in noud vieatd. Ah, dragul meu lacob, mult

mi-a batut inima pana a nu se incepe lupta, mult m'am


rugat lui D-zeu, eu, care nu-s prea dus la biserica i in
sfarit mi s'a implinit dorul. Romanul lisand plugul in
camp i apucand arma ruginita de patru veacuri, a pait
sumet in fata mortii, a dat la duman cu barbatie i a
ters rugina de pe arma In pieptul ce-i atinea calea. Plugarul bland s'a transfigurat intr'o clipa i prin avantul
sau de vitejie a tiut sa schimbe porecla glumeata de
curcan, intr'un titlu glorios. tiam cii dela sublim la ridicol

e numai un pas, insa pana astazi n'am tiut ca dela ridicol la sublim e tot aceea distanta. A trebuit sa. vina
Romanaul nostru ca sa creeze acest nou adevar, precum

a probat cii armata teritoriala poate sTt inlocueasca cu


mart avantaje armata permanenta.. De-acum mii pot duce

pe urma amicilor mei disparuti ; mi-am vazut visul cu


ochii ; nu mai pot vedea, nimic mai frumos. (1)
Admirabila sa Odd ostasilor rorndni dateaza tot din acel
timp. In ea inflacararea patriotica atinge culmea. Vesel i
plin de mandrie Alecsandri imbarbriteaza poporul in lupta
pentru neatarnare, evocandu-i gloria stribuna. i ce frumoasii este soarta, care le spune poetulli ateapta pe
bravii luptatori, dad se vor intoarce glorioi dela risboiu !....
0, viteji de vita. veche! Auziti in departare
Acel vuet ffir 5. nume ce rhaunfi ca o mare?
(1) Scrisoare d-lui Jacob Negruzzi. 22 Oct. 1377 (aScrisoriD, pag. 90).

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RASBOINIC AL LUI VASILE AtEcSaN pat

85

Sunt Wardle de inimi ale 'ntregui neam al nostru


Ce adunfi zi i noapte dorul lui cu dorul vostru.
Sunt varsarile de lacrimi pentru-acel care se stinge,
Sunt uritrile voioase pentru-acel care invinge!
0! Romani, in fata voastra, colo'n tainica cea zare,
Yedeti voi o raza vie care'ncet, incet rasare,
Strabatand prin umbra deasa de lungi seculi adunata?
E voiosul fapt de ziva mult dorit, mult visata,
E lumina re'nvierii, e luceaffirul sperfirii,
E triumful luptei voastre, soarele neatitrnrii!
Dragii mei! din focul luptei oteliti cand v'eti intoarce,
La camin unde Romanca asteptand, suspina, toarce,
Tot poporul: rudb, frate, sor, mama i parinte,
Ca la Domni, cu pkni i sare, vor iesi voila 'nainte;
Cfici din voi fiestecare poarta 'n frunte o cununa
i de gloria de astrizi si de gloria strabuna!

Pas dar! pas tot inainte! timpul vechiu din nou zorete!
Viitorul Romaniei dat-au mugur ce 'ncolteste!
0, copii! de voi sunt mandru, simt acea mandrie mare,
Care creste cu marirea unui neam in desteptare.
Mi-am vzut visul cu ochii, de-acum pot sa mor ferice!
Astazi lumea ne cunoaste: Roman, zice, Viteaz, zice. (1)

In calitatea lui de optimist, Alecsandri a vrtzut lucrurile in trandafiriu. El nu ui-a dat seam5. In deajuns cl sub
masca patriotismului se ascund adesea niqte panglicari politici, earl se slujesc fie de constrangere, fie de promisiuni
false, pentru a indemnh poporul s5, intre in foc, ca s le
apere bogatele lor proprietati i s obtin5 o glorie, cu care
apoi in urm5, tot ei sa se fdleascil.
(1) aPoeziis. Buc. Socec, 1897. Vol. II, pag. 467. (Oda ostaVlor romdni. 28 Noemv. 1877).

www.dacoromanica.ro

86

N. ZAHARIA

Este o banalitate faptul ca intre clasa stapanitoare i


clasa de jos este o adanca prapastie. Toate foloasele, pentru

cei de sus ; toate ponoasele, pentru cei de jos. Din cauza


copilriei politice in care zac, cei de jos sunt expui la
exploatarea nemiloasa a celor de sus. Child latifundiile le
sunt amenintate a fi cotropite de catre durnanul din afara,
atunci danii canta in struna patriotismului, pentru a indernna pe naivi sa, se lupte, ca sti le apere. Iar daca acetia

se impotrivesc, ii constrang prin legi aspre s se duck sa


moara pentru apararea unei teri, in care sunt napastuiti
i persecutati. Neaparat ca nimeni nu este in drept sa i
opreasca dela aceasta, and tara in adevar este in pericol,
deoarece nu tara este vinovata pentru faptele josnice, cu
cari politicianii lipsiti de scrupule qi multi dintre aristo-

cratii banului o pangaresc. Dar cati oare se pot multumi numai cu aceast satisfactie abstract a a datoriei implinite? Iar unui om de caracter ca Vasile Alecsandri ii

era imposibil sa nu se revolte, cand a vazut care a fost


fasplata celor cari s'au luptat vitejete pe Campine Bulgariei, pe cand falsii patrioti i politicianii fatarnici stau la
adapost de nevoi i de pericol, iar unii chiar se imbogatiau.
nu mica a fost deziluzia poetului, cand a vazut cum au
fost tratati, sau, mai bine zis, maltratati, eroii dela Plevna,).
Pe drumuri, prin orw, prin sate, prin zfipadfi,
Se \rad sau singuratici treand, sau in gramada,
Siirmani in haine sparte, prin care int.& gerul
tin maduv pfitrunde mai crftncen dead fierul.
Goi, sarbezi, rupti de foame i obositi de trude,
Tristi, tremurfind de friguri sub frigul iernii crude
Si intinzInd la oameni o mama tremurandd...

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RISBOINIC AL LEI VAS/LE ALECSANDRI

87

Ce-i asta sfiracime qi goa1 i flamanda?


Eroil dela Plevnal... Iath-i! Ah! Cine-ar erode ?

Le plange chiar de mita tot omul care-i vede,


Si eu, plang de ru$Ine,... in tara ospetiei
Sri. Arad cerand pomana vitejii Romanieit

Ce crima le atrage pe cap a$5, osanda ?


Lupta mare pe campul de izbanda!
Ce crimi ?... Eroismul, sublima devotare
Pentru-apararea Terii
ei neatarnare!...
Ce crimil.?...

Ah! dac sunt nemernici, ce vad cu nepasare


Romana domnitate lovita-a$a de tare,
Eu n'oiu comite crima de a zice prin tacere:
e Di spret pentru bravura! dispret pentru durere!D
Eu ce-am cantat eroii, eu care niciodata
Pe fruntea Romaniei n'am suferit o pata,
Nu pot, cand vd eroul ca mama si-o intinde,
Sa stapanesc revolta, ce'n sufletu-mi s'aprinde,

Nu pot sa stau in pace, and vad cu otarire


Batjocura infama pe biata omenire!
Ei bine! oameni vitregi cu inimile sterpe,
Legati de carma terii cu 'ncolaciri de $erpe,
Voi, care-ati stat departe de foc gi de dureri,
Cum ati re'ntors copiii la sanul bietei teri ? (1)

Totus Alecsandri n'a desperat niciodata, de soarta acestei


teri i acestui popor. Existrt un mers fatal catre progres.

Se perindeazil generatii dupg, generatli; cu desteptarea


clasei de jos se inlAturil treptat-treptat multe din neajun(1) Eroii dela Plevna (aPoeziiD. Buc. Socec, 1897, II, p. 473).

www.dacoromanica.ro

88

N. ZABARIA

surile de cari ea sufere. Si chiar daca regimul de guvernare este defectos, totus un progres tot se face.
De cand lumea si mai cu seamg de cand regimul constitutional, aceeas comedie proastg este jucata de aceiasi
actori prosti, in prezenta unui public naiv, si cu toate
acestea tara continua mersul sau pe calea insemnata de
puterea nevazuta, care conduce planetele. (1)
Si In aceasta chestie Alecsandri a vgzut lucrurile tot
cam In trandafiriu ; caci la drept vorbind progresul
este mai mult aparent decat real i, vorba lui Etninescu,
formele se schimbara, dar faul a ramas. i nici ca va
pieri curand. Cat timp taranul va 11 In stare de copilgrie
politica, abuzurile, cari se fac in paguba lui si a terii de

care cei din clasa dominanta, nu vor pierl. Pe de alta


parte, aceasta clasa are tot interesul a tinea pe popor in
ignoranta, deoarece daca el s'ar cultiva, ar deveni constient de drepturile lui, si ea n'ar mai putea sa-1 exploateze. Aceasta este toata explicarea rgului, ce roade organismul nostru social. Pe acest rau 11 vedea i Alecsandri,
farrt Insa a-I putea inlatura. Cu apostrofgri platonice in
potriva celor abuzivi nu se poate starpi raul din radacing.
Totus este bine ca sa se evidentieze cat mai mult.
Din opera literara a lui Alecsandri desprindern entuziasmul cald pentru virtutile neamului romanesc i, pe
alocurea, compatimirea pentru durerile lui nemeritate. Fara

a fi prea sociabil, Alecsandri nu era ceeace se numeste


un mizantrop. Sub calrnul sau aparent se ascundea multa
bunatate ; iar veselia lui nu dovedia, nepasare fata de su(1) Scrisoare din 1886. (aScrisorip, pag. 197).

www.dacoromanica.ro

ENTUZIASMUL RXSBOINIC AL LUI VASILE ALECSANDIII

89

feriatele altora. Ea purcedea din temperamentul lui optimist i din indulgeuca fat de multe rutati omeneqti. Din
felul purtArii lui se desprinde indu1gel4a fata de cei rAtuciti, iubire i computimire pentru toti cei ce suferu.
Certains etres ont la vocation de l'amour. Une proccupation constante et pour ainsi dire vitale les attache aux
souffrances du prochain. Ils traversent la vie avec un visage trs calme, qui pourrait les faire passer pour insensibles. Leur ame a la beaut glace des montagnes couvertes de neige. Toute bassesse demeure a leurs pieds. (1)

(1) Korolenko (WO, Le Musicien aveugle. Paris, Libr. Ferenczy,


pag. 39.

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID URS DE IIIARGINENI

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID URS DE ATARGINEN1


DE

VICTOR LAZAR.

Un erou pe campul de lupta contra dusmanilor imparatului sau, un erou pe campul intltrii culturale a neamului
su acesta a fost baronul David Urs de Margineni.

S'a nascut la 1 Aprilie 1816 in comuna Margineni din


Tara Fagarasului, ca membru al unei vechi familii boieresti.

Hrisovul de donatiune al acestei familii poarta data de 18


Iulie 6945 (1437) i e dat de Vlad Voda al II-lea (Dracul),
Domn al Valahiei, Domn al plaiurilor, duce de Fgaras si
Omlas, lui Stanciu Tatul i fiilor sai Ursul i Radul. Ori-

ginalul diplomei a ars, exista lnsa o traducere in limba


maghiara, legalizata de Mihaiu Bethlen si Grigorie Enyedi
la 1 Iulie 1758. Din Ursul, fiul lui Tatul, se trage familia
baronului Urs de Mardsina, care prirneste diploma nou'a
dela principele Ardealului Baltazar Bthory la 1557 si dela.
Susana Lordndfy, vaduva principelui Gheorghe Rakoczy,
la 1657.

Urs a fost deci vlastarul unei taranimi libere, care se


simp, supusa numai la ceeace li dicta mandria de a si face
liber datoria impusa de drepturile consfintite de domnitorii

www.dacoromanica.ro

94

VICTOR LAZAR

pAmantului ei. Liber totdeauna, nu a simtit apAsarea dornnului de pArnAnt, fArd ca prin aceasta sA fi devenit anar-

hied, cum s'a intamplat cu alte clase privilegiate pe pamantul romanesc. De aceea militarizarea acestei boierimi
din Tara Fagarasului a putut sa intareasca numai disciplina sufleteascA innascuta tAranului liber.

Caci baronul Urs nu a fost numai fiu de boier, ci i fiu


de grAniter.
Fat.A de primejdia nAvalirilor turcesti, a navalirii holerei
ciumei din Orientul apropiat, imprtia vecina a hotArit
militarizarea populatiunii de granita, Incepand dela MareaAdriaticA pfinA la Galitia. In o parte a Banatului, in Tran-

silvania de miazazi i miazanoapte-rasarit, populatiunea


militarizata era romneascA. La 1765 regimentul I-iu roman
de granitA (al 16-lea grAniteresc) era infiintat. Abia se or-

ganizase regimentul, i el fu chemat sa dea dovada destoiniciei lui in luptele contra Turcilor, la anul 1788. Cele
mai indelungate si mai grele lupte le-a dat acest regiment
in rsboiul contra lui Napoleon Bonaparte, rasboiu ramas
in amintirea urmasilor sub numele tabara de noua ani.
Tinuta regimentului 11 Mei pe Napoleon sA declare, dupa
lupta dela Aspern, cit cu o armata alcAtuiU din graniteri
ar cuceri farA greutate lumea intreagA. Din nou si-au do
dovedit Romanii vitejia in 1848/49 pe campul de luptil din
Italia si contra revolutionarilor maghiari, apoi, ca regiment
de linie, in 1859 si 1866. Urmasii acestora sunt soldatii
romni de astzi, ale dror fapte vitejesti pe campurile de
lupta din Galitia, Bucovina, Po Ionia, Italia si Franta sunt
recunoscute si de dusmanii neamului nostru.
Cu toatA greutatea serviciului militar graniceresc, dra-

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID URS DE MARGINENI

95

gostea fa0 de el er 5. ask de mare la Romfinii din Ardeal,


incat Cand cu revolutia lui Horia, Closca si Crisan dela
1784/85, toate comunele romanesti din apusul si o parte
din centrul Ardealului au cerut militarizarea, iar in 1848,
ciind granicerii din regimentul roman 1-iu au .tinut adunarea dela Orlat, optzeci de comune romanesti din centrul
Ardealului au cerut militarizarea. Buna ar fi fost militarizarea generalI a Romani lor, eaci instituVa gran4ereascrt
a fost o scoal'a ideara de disciplinfi si gospodilrie bunfi,
cari au distins totdeauna pe grrmiceri si li distinge in chtva
pe urmasii lor pang, in zina de astAzi.

Din mediul acesta a iesit baronul Urs.


Terminfind scoala din comunti, fu trimis de comanda
militarft in institutul militar de educaciune din Nris 6ud,
resed MO regimentului al H-lea romilnesc de graniVa. La
1 lulie 1834, in etate de 18 ani, a fost inrolat in regiment,
la 16 Ianuarie 1835 a fost inaintat fruntas, la 1 Maiu acelas
an caporal, la 16 Iu lie sergent-major (1). La 1 Martie 1841

a fost avansat sublocotenent cl. II-a, la 16 August 1848


sublocotenent cl. I-a, la 20 Octomvrie locotenent. In calitate de locotenent a luat parte activA la campania din
1848 49 in Transilvania.
Pentru soldacii romani, totdeauna credinciosi imprtratului
tor, campania aceasta a fost una din cele mai chinuitoare,

nu pentru primejdiile impreunate cu ea, ci pentru nehotrirea care domni in cercurile dirigiuitoare din Viena,
cAci acestea oscilau la inceput intre concesiuni fricute revoluVonarilor si milsuri radicale contra acestora.
(1) Gradul de sergent lipsik pe atunci in armata austriacii.

www.dacoromanica.ro

96

VICTOR LAZAR

Comandantul trupelor impArdtesti din Ardeal erh baronul Puchner, om de 69 ani. Maghiarii din Ardeal erau hotdriti sd proclame uniunea cu Ungaria, renuntrind astfel
la autonomia Ardealului, care 1st aveh camera (dieta) proprie. Puchner tii c Impdratii Austrcei au fost totdeauna,
contrari contopirii Ardealului cu Ungaria, cAci aceasta ar
fi contribuit prea mult la Intdrirea Maghiarilor i le-ar fi
usurat ruperea Ungariei de Austria. De aceea a trimis pq
secretarul sdu de rdsboiu la impgratul, ca sd ceard direct

informatiuni in privinta atitudinii ce trebuia sd iea fatd


de miscarea kossuthistd.

Impdratul Ferdinand erh Insd cuprins acum de altd


teamd: Parlamentul german din Frankfurt pe Main voih
sA, proclame incorporarea tuturor provinciilor germane din

Austria la Germania. Contra acestei tendinte iredentiste,


ImpAratul sperh s gdseascd ajutor la Maghiari. De aceea
dete ordin lui Puchner sd asculte de ministerul din Budapesta i s nu se opund uniunii Ardealului cri Ungaria.
Urmarea a fost cd toate executiunile i mdcelurile barbare
sdvtirsite de cetele kossuthiste si ale nobilimii maghiare
din Ardeal contra Romhnilor, s'au Meat cu invoeala, fie
uneori i numai tacutil, a lui Puchner. Numai Incephnd din
Octomvrie 1848, Puchner ii schimbd atitudinea, cdci si In
Viena se constatase in sfhrsit, c. Maghiarilor nu le arde
de apdrarea provinciilor germane din Austria contra yeleittilor iredentiste ale Germanilor, ci ei vor desfacerea
Ungariei de Austria.
Cei mai multi dintre comandantii austriaci din Ardeal
erau lipsiti de capacitatea necesard In astfel de imprejurdri. Puchner mai fusese ldsat dela 1nceput Mrd nici un

www.dacoromanica.ro

BARONET'. DAVID URS DE MARGINENI

97

sprijin din Viena, fie in bani, fie in trupe. Era deci o stare
de debandada, care nu a fost ceva rar nici in alte imprejurrtri critice, prin call a trecut Austria.
Am premis aceste cateva randuri, ca sa se vada in ce
imprejurari grele politice aveau Romanii, cu ei impreund
eroul nostru Urs, sa-si facrt datoria.
Romnii din regimentul roman I de granita tinurrt i ei
o adunare nalionaki la Orlat, 10 Septemvrie 1848, hotilrand inaintarea unei petitiuni, prin care pretindeau libertate si egalitate personala si nationala i o militarizare
mai completa a comunelor de pe teritorial regimentului.
Adresa, prin care se inaintau cererile, a fost semnatil
de o comisiune compusa din sase delegati in frunte cu Urs.
In curand nu a mai fost timp pentru adunri si petitii,
cad rasboiul civil se incinse cu toata furia. Credincios 1mparatului i neamului sau, Urs Iu parte la acest rasboiu
distingandu-se in mai multe lupte. La 5 Noemvrie 1848
avit loc lupta dela illureis-Osorheiu i luarea cu asalt a
satului Lorinczfalva, unde regimentele compuse din nobili
maghiari i Sacui furl batute i puse pe fuel rusinoasa.
Erau Sacuii cari se intorceau spre tinuturile Ion, duprt ce
pradasera in mod barbar satele romnesti. La 5 Decernvrie lua parte la incaerarea dela Ormeis, la 22 Dec. la lupta
dela Ilidvdy. La 23 Iulie 1849 se distinze in fruntea grniterilor si in lupta dela Semeria (Treiscaune), la 31 lulie
la Iidszon-Ljfalu, iar la 1 August la Basvid. Pentru deosebita vitejie dovedita in lupta din urma, Urs fu decorat
cu Crucea pentru merite militare, ordin infiintat la 22
Qctomvrie 1849.

Revolutia se termina cu infrangerea .Nlaghiarilor. La


7

www.dacoromanica.ro

98

vICTOR LAZAR

aceasta infrAngere a contribuit si Tarul Nicolae al Rusiei,

care trimisese trupe rusesti In ajutorul Austriei, awl se


temeh vesnica temere a arilor I nu cumva din biruinca Maghiarilor s rilsara libertatea tuturor popoarelor,
ceeace ar arunch raze de lumina si in intunericul Rusiei.
Lucru cu neputinta, caci guvernele maghiare uzeazil de
aceleasi mijloace pentru nimicirea naljonalitAtilor din Ungaria, ca i Rusii In Rusia, deosebinduse de cele moscovite numai prin modul ap1icrii lor.
Jertfele aduse de Romani nu au fost incununate cu rasplata meritath, dar constiinca Implinirii datoriei faca de
impArat,'patrie si Beam a contribuit si ea, ca puterea de
rezisten0 fat de acciunea de maghiarizare i slribire economica sA fie la Romanii din Ardeal, dupa insa's martu-

risirea Bihorenilor, cu mult mai mare ca la cei din Crisana, cari, impreunil cu episcopul roman Erdeli dela Oradea-

Mare, se lasasera inselati de frazele sforilitoare ale lui


Kossuth si se daserA de partea lui.
La 30 August 1849, Urs era apitan. Regimentele romanesti de granita furA desfiintate, caci se introduse serviciul militar obligator pentru toti. Regimentul I-iu fu prefttcut in regiment de linie, Urs transferat la regim. 34. In
1859 fu avansat apitan clasa I-a, apoi maior, trecand la
regimentul 52.
Suntem in anul rdsboiului austro-italo-francez. impdratul
Napoleon al III-lea oferise (1) Austriei Principatele Romane,
(1) Oferta aceasta i-o mai facuse Napoleon i in 1834, certtnd in
schimb participarea Austriei la rsbolul contra Rusiei.

www.dacoromanica.ro

BARONDL DAVID MIS DE MARGINENI

99

pe caH aceasta sg, 0 le anexeze, cedtmd In schitnb Italiei


Lombardia. Austria a refuzat oferta si.rgsboiul fu declarat.

In lupta cea mare dela Solferino, din Iunie 1859, armata austriach fu bhtuth de armatele unite franco-italiene,

dar numai din vina conducgtorilor austriaci, cari nu se


stiurh folosl de rezisterqa eroich a celor zece companii de
infanterie i douh plutoane de ulani comandate de maiorul Urs.
Colonelul austriac Franz Rieger arath in No. 2 din 1898
al revistei vStreffleurs sterreichische milithrische Zeitschrift, ch maiorul Urs aveh sh asigure cu sase companii
din regim. 52 de infanterie, doug, plutoane de cavalerie si
doug tunuri o linie in lungime de 111/2 mile si importanta
localitate Redo le din dosul ei. In noaptea dela 23 spre 24
lunie sosi la Medole un alt batalion, din acela regiment,
comandat de baronul Mylius. Patrulele din cavaleria lui

Urs raportarh, ch In fata lor sunt masse mari de trupe


dujmane cu multe tunuri. Tgranii din localitgtife vecine
vestiau, c. trupele dujmane erau alarmate si pornesc spre
linia apgrat de Urs. Acesta auzise semnalul de alarml,
vestise despre aceasta pe comandantul briggzii si se pregall cu cele zece companii patru erau ale lui Mylius
81 opunh o rezistenth inclarjith Inaintgrii dujmanului. La
era 11/2 duph miezul noptii, divizia francezh Luzy Inceph
atacul. Dupg, cele dinthi Impuscatbri, maiorul Mylius fu
rgnit i intreaga greutate a luptei pentru asigurarea Medolei ratline pe umerii lui Urs.
In apropierea lui Urs se aflau dotal brighzi austriace,
nici una Msil nu i-a venit In ajutor....
Mai bine de cloud ore sustinurh companifle lui Urs lupta

www.dacoromanica.ro

100

VICTOR LAZAR

contra intregei diviziuni franceze si se retraserrt lupthnd


spre Medole numai dupa, ce lsi vazura arnndoua Ilancurile amenintate a fi incunjurate de dujman. lar la Ilancul
stAng, incunjurat de Francezi, se allh partea cea mai mare
din divizia de cavalerie a lui Zedtwitz care, duprt cele
dintrti proiectile ajunse in massele lui de soldati, se grabi
sti se retragri tot mai mult L..
La marginea Medolei, rezistenta continua, cu aceea indarianicie. Ploaia de gloante erh tot mai deasa, pierderile
tot mai marl, presiunea diviziei franceze tot mai simtita.
Si nici un ajutor. La ilancul stang incepusera srt cedeze
presiunii. Urs aruncil o jumatate de companie in ajutorul
llancului amenintat, care continua rezistenta. Franceziiintrara dinspre miazanoapte in localitate, tocmai chnd comandantul de brigada Blumenkorn se retrageh cu resturile
brigazii. Ret age-te, cad esti incunjurat de toate partite!
Mai pot rezista ! ii raspunse Urs. i rezista Inca, phria
child restul brigazil ocupa in dosul eroilor pozitii, uncle sa
se poata retrage, dupa cinci ore de lupta, ramasitele cornpaniilor lui Urs. Din zece companii se mai putura forma
doui....

Urs erh numai de 49 zile in regiment, dar stiuse sa-si


chstige aka autoritate si iubire la supusii sai, incat acetia
ascultau orbeste de ordinele lui. Numai astfel se explica
jertfirea de sine a acelor bravi soldati, o mama' de oameni
in fata multimii trupelor franceze. De alta parte, Urs si a
jertfit patru din cinci parti ale trupei lui, convins ca jertfa
aceasta va fi utilizata de trupele austriace, a crtror avant
gardii erh.
Eroica rezistenta a lui Urs fit rasplatita indata dupa in-

www.dacoromanica.ro

BARONITL DAVID URS DE M.1RGINENI

101

cetarea luptei cu ordinul Coroana de fier. Dar aparand buletinele franceze, se vzit ci lupta dela Solferino ar fi fost
un adev5rat dezastru pentru armata austriaca, daca ar fi
lipsit rezistenta lui Urs la Medole. lar dac a. armata au-

striaca s'ar fi folosit de aceasta rezistenta i ar fi atacat


cu puteri mai mari armata franceza massata in ilancul
drept, istoria nu ar fi inregistrat o InfrAngere, ci o invingere austriaca, mai ales ca Italienii fusesera aproape batuti i numai in centru obtinusera trupele franco-italiene
succese.

Fapta deosebitA a Jul Urs trebuia sa primeasca o alt


rrisplat

o priml. La 17 Octomvrie 1859, rnaiorul Urs fu

decorat cu Crucea de caroler a ordinului militar Maria


Terezia i ridicat la rangul de baron austriac. Ordinul
acesta se da numai pentru fapte extraordinare pe campul
de rasboiu qi e impreunat cu o leafa anuala, care creste
pe masura ce numilrul cavalerilor inaintasi scade.'
La 1 Ianuarie 1860, baronul Urs se cas5tori cu d-soara
Laura Schneider, care murl insa dupii zece luni. i dupa
o a doua castorie, intheiata la 1869 cii baronesa Witzleben, ramase vduv, fAra copii.

La 1 Fevruarie 1860, maiorul baron Urs fu transferat


la regimentul 64 de infanterie, regiment curat romanesc.
La 20 Noemvrie 1861 era locotenent.colonel si comandant
al regimentului, la 29 Oct. 1863 colonel. La 1 Ianuarie 1865,

in etate de 49 ani, aceast mandrie a corpului ofiteresc


austriac iese la pensie. Mirarea a fost generalii, cci oflterii de valoarea baronului Urs, care ar mai fi putut servl
multi ani, nu eraa tocmai asft de numerosi in armata aus-

www.dacoromanica.ro

102

VICTOR LAZAR

triaca. Cei iniiai cunosteau insa cauza. Baronul Urs, care


stih ch numai servindu-si bine si neamul, serveste bine
pi pe imparat i patria, s'a ingrijit ca in regimentul lui
romanesc fiecare lilicau roman, care se distingeh, s pcupe
locul de gradat ce i se cuvenih, s'a ingrijit ca in fruntea
unitatilor regimentului sI aiba cat mai multi ofiferi romani, cari fiind mai apropiati suileteste de soldatii romani
ii vor si duce mai usor la izbandg. Lucrul acesta nu convenih clicei, care abatuse nenorocirea dela 1848,49 peste
Transilvania si Ungaria, dar incepuse acum sil se gudure
de nou pe langa tron, proiectand spectrul iredentismului
roman. Mai erau i ofiterii superiori, intre cari i generali,
pe cari fapta eroidt dela Medole a lui Urs ii stigmatizase
pi acum erau rosi de viermele pizmei. Armata cazit jertfii

intrigilor acestora, caci baronul Urs fu silit sli iasa la


pensie. Dar nu pentru mult timp.
Bismarck, urmarind unitatea nationala a Germaniei, voih

s se scape de amestecul Austriei in afacerile interne ale


statelor germane. Neputandu-si ajunge scopul pe cale diplomatica, Prusia decIara in 1866 rasboiu Austriei i celor
cateva state germane aliate cu ea. Momentul acesta de
stramtorare, in care se gasia, Austria atacatii, dela miazilnoapte, i se 'Aril Italiei favorabil pentru o navala asupra
vechiului ei dusman, pentru ca sa-i smulga i ultima provincie italiana, care se mai allh sub stpfunrea austriacii,
Venetia cu regiunea ei.
Soldat cu trup i suflet, devotat imparatului sau,baronul Urs uita trecutul proaspat i cere o comanda. Cererea i se implini in graba, cilci la 20 Aprilie fu numit comandantul insulei Lisa, a carei posesiune asigura litoralul Dal-

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID MIS DE MARGINENI

103

matiei si al insulelor dalmatine, impiedecand in Cava chiar


si patrunderea unei note dumane in spre Istria, ash ca era
socotita de cdtre Italieni ca Gibraltarul Alarii-Adriatice.

Urs debarca pe insula, care aveh intarituri vechi dela


inceputul veacului al 19-lea, cu 1833 soldati i 88 tunuri,
cele mai multe de calibru vechiu. Comandantul cel nou
lug mai intaiu toate masurile, pentru ca sa puna insula
intr'o stare cat mai buna de apArare fatil de llota Rabaul,
al care! atac era ateptat. Atacul intarzia insa. Trupele
austriace patrunserli in Italia si blitura pe Italieni la Custozza. Urs, care afl despre aceasta invingere, la care contribuisera i regimente romanesti, era adlinc intristat cli

trebuia sa stea in nelucrare. El se credeh chiar, dupli


propria-i marturisire, uitat pe bucata de stancli din MareaAdriaticg.

Nerabdarea avea sii-i fie potolit in curand. La 7 Iu lie,


contele Persano, comandantul flotei italiene, primi ordinul
s6 piece numai dead spre litoralul Dalmatiei, sli, nirniceasca
Ilota austriaca si.sa se fixeze la un loc potrivit pe litora-

lul austriac. Persano nu cuteza sa execute ordinul, clici


atacul poruncit i se parea prea riscat, nesimtindu-se destul
de pregatit. La 15 Julie se hotari intr'o conferinta tinutli
la Ancora atacul Lisei.
La 16 lulie, flota italiana, compusa din 34 corabil, intro
cari 12 chirasate cu 746 tunuri i 10.886 soldati, porni in
spre Lisa, aparata de cei 1833 soldati austriaci cu. 88 tunuri.
La 18 urma atacul. 0 ploaie de proiectile se revarsa asupra bateriilor de pe insult, o granata nimeri in depozitul
de praf de puca de Ifingt bateria Schmid, care fu nimi-

cita. Dar eroii din celelalte baterii continuara 'fart oho.

www.dacoromanica.ro

104

VICTOR LAZAR

seala focul, pe and baronul Urs telegrafie laconic la Po la:


Bateria Schmid suferit, tace. Italienii nu au curajul srt
continue atacul nici in cursul noptii spre 19 Iu lie. Urs are

in noaptea aceasta timp sa cerceteze starea bateriilor.


El constatti c a treia parte din tunuri i oameni e pierduta, lupta fierbinte de peste zi si munca grea din cursul
noptii pentru a repara pe cat era cu putinta stricaciunile
pricinuite de dusinan, slabisera puterea fizica a oamenilor
lui. La toi gasi insa o incredere nemarginitii in masurile
ce luase, i credinta tare in biruinta finaM. ;;;I aici, ca si
la Medole, linistea sigur i hotarirea neclintita a comandantului trecuse asupra ofiterilor i soldacilor lui.
In dimineaca zilei de 19 lulie, flota italiana continua
atacurile contra bateriilor de pe insul. Luptele erau i
mai inversunate, caci luptatorii erau tot mai indarjIti. Italienii indurasera pierderi simtite, trupa baronului Urs abia
se mai inea pe picioare, cad de doua zile i o noapte nu
avuse un moment de odihnIi, cei din baterii servindu-le

mereu, infanteria find mereu silit sa alerge in arsita


soarelui de lulie pe poteci pietroase dela un punct amenintat al insulei la altul. Din tunuri abia mai era a treia
parte. Cu toate acestea, Urs era hotarit sa lupte pana la
ultima picatura de sange, caci Italianul nu era permis s
vada ridicandu-se pe insula Lisa drapelul alb al capituldrii.

De mai inainte insa, Urs ii formase pe un loc potrivit al


insulei o pozitie mutat-Rd de rezerva, unde avea sa se retragrt cu cele din urnfa ramilsice ale trupei lui. Toi, ofiten i soldaci, erau hotariti stt strtrueasca in aparare alaturi de comandantul lor i s piara cu onoare.
Noaptea spre 20 Iu lie trecit in liniste. Spre ziuti se lasii

www.dacoromanica.ro

DAROXUL DAVID URS DE MARGINENI

105

o negurn deas peste insul, ash cn aparniorii ei nu mai


puteau zrol pe dusman. Erh un moment critic, croi negura
ajuth pe Italieni s debarce trupe numeroase. Dupd ora 9
dimineata, soarele alungn negura si cei de pe insuln vild
cu bucurie, ct vasele de rnsboiu italiene fac la Nordul
insulei sfortroi s se aseze in linie de bntaie. Iar dincolo
de flota italiann venih flota austriacil.
Cele trei zile de luptil cu mica garnizoann a insulei Lisa
slbisern Ilota italiann. La ivirea Hotel austriace, Persano
dispuneh pentru moment numai de noun chirasate, did
dourt erau prea departe, al trellea fusese ash de avariat de
bateriile de pe insuln, incat fu silit sn piece la Ancona.
Cetelalte vase de rnsboiu eran ocupate cu debarcarea trupelor italiene pe insuln, ash ca", le trebui timp indelungat
pima sa. se aseze in linie de braaie. Toate acestea contribuira, ca Tegetthof, comandantul flotei austriace, sn gdseascri cu puterile lui proaspete o flan sIgbitn in actinnea ei prin luptele de trei zile, ceeace era merit& bronului
Urs. Flota italiann suferi o infrangere completn.

Urs isi filch raportul si se retrase in Fevruarie 1867


de nou In pensiune.
Curand dupn aceea primi, din partea guvernului roman,
invitarea s treacn in Romania pentru orfianizarea armatei ronuine. Improatul nu-i permise insn trecerea in servi-

dui unei alte teri.


*

Baronul Urs nu erh insa, omul care sn poatn vietul in


nelucrare. Putini ani duprt retragerea lui din serviciul mill-

tar activ isi gasi un teren de activitate, in care putea sn

www.dacoromanica.ro

106

VICTOR LAZAR

munceasca deadreptul pentru ridicarea culturala a neamului sail.


Dupa infrangerea revolutiunii maghiare din 1848/49, regi-

mentele romanesti de gran* filet desfiintate. Regimen tul


roman I-in dispunea de un fond mai mare, asz numitul
fond de monturd, infiintat din retinerile facute graniterilor
din plata lor zilnicrt, pe care o primiau cand iesiau de paza
pe frontiera. Fondul acesta ramilsese avere comunrt a fosti-

lor graniteri, cari nu voira sa-1 imparta intre ei,

ci II

destinara pentru inflintarea si intretinerea de seoale centrale graniteresti pe teritorul fostului regiment roman I-iu
de granitrt.
Optsprezece ani s'au silit fruntasi de ai grilniterilor sa

scoata fondul acesta dela stat, dar nu au reusit. Atunri


lua baronul Urs afacerea in mana si la 26 Fevruarie 1870
adunarea generala a reprezentantilor graniceresti vota Statutul pentru administrarea fondului si a scoalelor granit,eresti, care fu aprobat la 16 Martie 1871, iar in adunarea
dela 8 Main 1871 baronul Urs fu ales presedinte
pe
vieata,
al Comitetului administrativ. La 25 Septemvrie
1871, fondul scolastic era de 337.914 florini.

Urs se puse pe lucru depunand In curs de 24 de ani


toatit caldura si toata energia, de care a dat dovadrt pe
campul de lupta si ca organizator militar.
Intaia lui preocupare a fost alegerea unor puteri didac-

tice bune, caci scoalele cari se deschisera pe teritorul


celor 12 companii, din ate se compunea pe vremuri regimentul, nu aveau sa fie focar de lumina, numai pentru
copiii din satul unde se innincau, ci trebuiau sa fie institute de cultura pentru un cinut intreg. Rornanii de din-

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID MIS DE MARGINENI

107

colo Incepusera de mai inainte sa-qi Infiinteze, din mijloacele proprii, coale modeste, cu Invat,atori In majoritate

modeti ca pregatire, pltiti de asemeni modest. Invatamantul din aceste coale trebuia sa fie restrans, In privint,a, cercetarii coaIei trebuia sa se faca concesiuni. Baronul Urs alese pentru coalele lui numai invd(eitori cari,
pe Bugg cateva clase de liceu, aveau i coala normala,
fie cea din Sibiiu fie cea din Blaj, unii erau chiar bacalaureati i aveau studii teologice si pedagogice. Materia de
invatamant era cea dupa programa analitica a statului,
completata cu Ihnba germana i maghiara i dandu.se multa,
atentiune caligrafiei, gimnasticei, pomaritului, stuparitului
si mai tarziu i lucrului manual. Uncle populatia colara
era, mai numeroasa, se infiintara i coale de fete, In frunte
cu o Invatatoare. Lucrul de mana se preda cu scop practic,

baronul Urs insistand ca fetele sa he pazite de porniri


spre lux i s invete a lucra, aceea ce e trebuincios inainte
de toate in gospodaria de toate zilele.
Pentru a ajunge la o unitate in Inv5Vimant, in disciplinn i In organizare a coalelor, baronul Urs a 1ntrunit
pe toti invatatorii coalelor granitereti la un curs normal,
care s'a tinut in Iu lie 1871 la Orlat, unde fusese 'Ana la
desfiintarea regimentului reedinta colonelului i coala nor-

mala, din care ieqlau invatatorii qcoalelor germane dela


companii. Reputatul pedagog transilvnean, Vasile Petri,
care era, secretarul Comitetului i directorul suprem al coa-

lelor granitereti, a tinut aici cursuri de psicologie, metodica i didactica. S'a stabilit i programa analiticn facandu-se

lectiuni model. Curand dupa aceea, Petri publica i un


volum de Instructiuni pentru Invat,atorii granitereti.

www.dacoromanica.ro

108

VICTOR LAZAR

Introducandu-se cu incepere dela 1 Ianuarie 1875 mdsu-

rile metrice in Ungaria, baronul Urs intruni in luna Fevruarie 1875 pe toCi invathtorii gthnitereqti la un curs
practic pentru cunoaterea cAt mai temeinicA a acestor
msuri.

Disciplina la corpul didactic i in coal la elevi era


aproape militarri. Se continua traditia de aproape o suth
de ani. Cci curand dupI infiintarea regimentului la 1765,
autoritatea militath se ingrijise de InfiinCarea de coale in
comunele romneti militarizate. In anii cei dinthi ai invAthmntului, instrucCiunea se fcea in aV numita scoald na-

fionald (Nationalschule) in limba romanrt. Elevii treceau


apoi in ,Foala comunald (Gerneindeschule), unde limba de
predare era cea germanii. Inviittorii qcoalelor comunale
aveau rang de sublocotenent.
Examenele de fine de an erau o siirbAtoare. Zile le de
examen erau astlel fixate, incat baronul Urs sr). poatil prezida in persoanil examenele dela cat mai multe coale.
Rezultatele obtinute, cu observatiunile necesare, erau aduse
prin circulilri la cunotinta inviithtorilor din intreg regimentul.

0 deosebitil ingrijire a dat baronul Urs construirii localurilor de scoald. Multit vreme, trecritorul prin cornunele
din Sudul Transilvaniei putea recunoate comuna gthniCereascil dupi pomposul edificiu colar, care se inillta in
.

mijlocul ei.
Materialul didactic era la toate coalele abundent, toate

aveau 9rddini de pomi i de legume, multe stupini.


Invtittorii geanitereti aveau locuinCI bunii in edificille
cari serviseth de locuinta ofiCerilor din companie, salariile

www.dacoromanica.ro

BARONUL DAVID URS DE MARGINENI

109

lor erau mai mari ca la celelalte scoale primare platindu-se


regulat lunar in mod anticipativ. Cei ce se distingeau, primiau recompense speciale.
Baronul Urs nti s'a multumit numai cu organizarea bun
a scoalelor grkniteresti, cari s dea tArani bine pregltiti
pentru lupta vietii. Vilzand lipsa unei clase sociale mijloc)i

la Romanii de dincolo, s'a simtit dator sil contribue

el la infiintarea acestel .clase. De aceea 'Inca la 18 Fevruarie 1872 trimite circulara cu No. 90, in care recomandil
Onoratelor eforii i domnilor invdttoTh dela scoalele
graniteresti a strui in tot modul, ca dintre tinerii earl
au terminat cu succes qcoala primark, si imbriltiseze unii
i meseriile. Motivele zac pe fa. Nurnai foarte putini dintre elevii scoalei primare stint in stare sa-i continue stndiile qi siii croeasca cu timpul in societate o situatie mai
Malta ; massa tinerimii rkinane la ocupatiunea pkrintilor,
la agriculturk, din care cauza, mosia strilbunk devine din
ce in ce tot mai parcelatri, incat venitul ei nu e de ajuns

spre a asigura proprietarului o existentil multinnitoare.


De altk, parte e timpul suprem, ca i natiunea noastrli
croeasca o clasil de mijloc, filrk de care organismul
ei va lrincezi pururea ; did precum Un individ poate ajunge

la perfectiune numai desvoltiindu-si toate facultktile sale


fizice, intelectuale si morale in mod armonic, asft si desvoltarea unei natiuni se poate numi normalii numai dack in
sanul acelei natiuni stint reprezentate toate clasele sociale
in proportiune dreapt.
Baronul Urs i-a adus aminte si de greuttitile pe cari
le-a intampinat, cand a vrut sk romanizeze corpul ofiteresc al regimentului pe care 11 comanda. Aducerea de ofi-

www.dacoromanica.ro

110

VICTOR LAZAR

teri romani de prin alte regimente batea la ochi, caci


numarul acelora era, restrans. Pe timpul acela exist& in
armata austriad institutiunea elevilor de trupd. Pentru
primirea In sanul ei se cereau cunotintele necesare pentru
a fi admis in clasa I-a de liceu. Elevii primiti faceau, in-

ternati pe cheltueala statului, un curs preparator de doi


ani i alt curs, tot de doi ani, In coala de cadeti. Terminand, i4au cadeti, apoi deveniau sublocotenenti.
Cu circulara No. 905 din 1874 atrage atentiunea Orintilor asupra posibilitatii de a face din copiii lor, fad cheltueald proprie, oameni respectati i In societatea mai inalt,
ofi(eri. Ii indeamna la aceasta qi pentruca dela destlintarea
regimentelor granitereti, numilrul ofiterilor roman! scade

pe an ce merge. Imprejurarea aceasta e de regretat. Interesele poporului nostru pretind sa fim reprezentati cat
de bine pe toate terenele vietii sociale. Incat pentru statul
militar, cine ar fi mai mult chemat a se dedich lui cleat
tinerimea noastd granitereasca, parintii careia au servit
cu arma in mana aproape o suta de ani i au dobandit
invingeri glorioase pe mai toate campurile de bataie din
Europa !

Pentru a 1ndemna pe invatatori sil, depuna mund cat


mai multa, mai ales in limba germana, pentru a uuri
accesul a cat mai multor elevi, li se asigura remuneratiuni
speciale.

Glasul conducatorului coalelor granitereti a fost ascultat, si nu mic a fost numrtrul bilietilor de graniteri cari
au imbratiat meserille sau cariera militad.

Nu e mirare ca o astfel de organizare a dat roadele


dorite. Tarani fruntai din comune negranitereti Ii tri-

www.dacoromanica.ro

BARONIIL DAVID DRS DE MARGINENI

111

meteau fiii la coalele grAnitereti, preoti i. altd intelectuali din aceleai comune 1i trimeteau fetele la coalele
grAnitereti de fete. Elevii erau primiti inainte de terminarea
cursului primar, dupA un examen de admitere, In clasa I-a
secundarA, iar cu cursul primar complet In coala normalA,
cu toate cA pentru aceasta din urmA se cereau i clase secundare. In nici o comunA nu se gsiau atatia tArani cu
bunA tiintA de carte ca in cele grAnitereti. Cei mai buni
soldati in regimentele de linie erau 116cAii din cornunele
grAnitereti.

Starea iniloritoare a coalelor grAnitereti, cu autonomia

lor, nu era pe placul guvernelor din Budapesta, cad, Mit


a fi cu caracter confesional, totu nu erau nici comunale,
nici de stat, ah ca organele ministerului de instructie nu
puteau dispune dupa plac de ele. Folosindu-se de-o seapare de vedere din Statut, unde se ziceh ca eforiile co.
bare vor fi alese de comuna, ministrii de pe vremuri
voiau sa le declare comunale, stand adica sub directa supraveghere a organelor administrative comunale i jude.tene, pe cnd baronul Urs Intelegeh cA sunt ale comunitd(ilor grdni(eresti. Mu It timp, incercArile guvernului din
Budapesta au ramas zadarnice, cad de chte ori simtia primejdia, eroul dela Medole i Lisa se prezenth la itnpAratul,

in fata cgruia Ii apArh ca un leu fltul muncii lui. In vara


anului 1895, primministrul Brinffy, cunoscut pentru brutalitatea lui dublatA de o iretenie aproape orientalA, titt
sA smulgrt ImpAratului un ordin prea inalt, prin care qcoabele grAnitereti furA declarate comunale.
De atunci dateazA declinul coalelor grAnitereti, ajunse
la dispozitia bunului plac al autoritAtilor judetene strAine

www.dacoromanica.ro

112

VICTOR LAZIR

de neam. Nivelul Invatamantului fu coborit, conOinta nationala a inviltatorilor


Cu toate cheltuelile marl reclarnate de salariile bune ale
inviltatorilor, de constructiile localurilor de coala, de curnpararea de material didactic, fondul seoalelor graniterWi
ajunsese la 1895, cand a dat Banffy lovitura, la suma de
389.453 fiorini (peste opt sute mii de lei). Nici o mirare,
cand acest fond era administrat de baronul Urs, care nil

numal c nu a vrut s5. primeasca nici cand vreo remuneratiune pentru munca ce o depunea de dirnineata pana
seara in biroul Comitetului administrativ, dar cheltuia din
punga proprie de ate ori era vorba sr), remunereze invatiltori buni i s premieze la examene elevi distinsi.

Administrarea scoalelor grilniteresti In felul aratat nu


i-a absorbit lui Urs toata puterea de munc. Fiu credincios

al neamului sau, a luat parte la toate actiunile de ordin


cultural i economic dintre Romani.

La -lsocia(iunea pentru literatura rowinci si eultura poporului rouin a fost intre cei dintai membri fondatori i.

membru pana la moarte in comitetul ei. Cand s'a construit localul coalei civile de fete din Sibiiu, Comitetul
Asociatiunii a delegat pe baronul Urs cu supravegherea
lucrarilor. Nu s'a intrebuintat nici un material, nu s'a construit nici o parte a edificiului fara aprobarea lui, care nu
lipsia de loc de pe .5antier.
Intre cei apte fundatori ai institutului de credit i economii Albina din Sibiiu era i baronul Urs.
Cand era vorba de sprijinirea preset romine de dincolo
sau de ajutorarea unui scriitor, baronul Urs Ii deschidea
larg punga, Parii ca sa tie stanga ce face dreapta.

www.dacoromanica.ro

BARONIIL DAVID DES DE MAEGINENI

113

Congresul bisericii romano-catolice din 1871 avn indrazneala sa voteze un Statut cu scopul invederat de a supune
biserica romand greeo-catolicd (unita cu Papa dela Roma)
tutoratului romano-catolic si de a contopl.fondurile i alte
averl bisericesti cu cele romano-catolice. Aceasta insemna
maghiarizarea intregei biserici romane greco-catolice. La
13 Aprilie 1871 se si adunara 134 intelectuali romani greco-

catolici In frunte cu. baronul Urs, baronul L. B. Popp si


Gheorghe Baritiu la Alba-Iulia, untie se hotarl inaintarea
unei cereri Imparatului, ca acesta sit nu voteze Statutul
votat de congresul catolic. Cererea le-a fost Imp Unita.

La 10 Septemvrie 1897 omul acesta plin de energie,


putere si dor de muncil, asa de serios si aspru, mai ales
fata de sine, dar de o bunatate mare fata de toti cei constiinciosi i necajiti, a Inchis ochii pentru totdeauna. tin
cortegiu urias de Romani, sate de elevi dela scoale graniteresti 1-au petrecut la locul de veci. Ramasitele lui pamantesti se odihnesc in micul citnitir al bisericii grecocatolice romane din Sibiiu, unde ii au odihna de veci si
Alexandru Papiu Ilarianu, Gheorghe Baritiu, Dr. Joan Ratiu.

In crucea de pe mormant e Infiptit o granata, care venise


dintr'un tun italian la Lisa si se lnfipse la picioarele comandantului Urs fitrit sit explodeze.
Averea lui de 50.000 fiorini (peste una suta mii lei) o
Iasi" Capitolului mitropolitan din Blaj pentru burse pe seama

copiilor de graniteri din fostul regiment roman I-iu de


granita.

Anul acesta se implinesc o suta de ani dela nasterea


acestui cu adevarat mare fiu al neamului nostru. Romanii

www.dacoromanica.ro

114

VICTOR LAZAR

de dincolo se pregAtesc sA serbeze in mod simplu, dar


demn amintirea lui.
Sunt datori O. o fack
Clci in vremurile acestea de frImantare grozavg, pentru
neam, child vedem 0 precupeti ai idealului naVonal indrAznind MI% ru0ne s'a pretind6 stima noastrk se ridicl
In fatl-ne ca o stancl uriase de granit figura baronului
David Urs de 111cirgineni, care fAr tocmeal 0 farl beneficii si-a slujit totdeauna cu credintg: Neamul.

www.dacoromanica.ro

HARTER COLONELULU1 CAROL BEGENAH

www.dacoromanica.ro

HARTER COLONELULUI CAROL BEGENAI1


DE

0. LUGWANU

Studiile privitoare la cartografia -(erilor romfmesti au


inceput sh preocupe mult pe invatatii nostri. Printre acestea
putem cith scrierile recente ale d-lor N. Docan (1) i N,
lorga (2).
Iat5, de ce am crezut interesant srt ne ocuphrn i noi de
activitatea unui vechiu specialist al nostru pe acest teren.
Voim sg, vorbim despre cele mai de seamii contribqiuni

la cartografia romneasa din jumhtatea secolului trecut,


despre 1ucrrile Colonelului Carol Begenau din 1843-1844
si 1854-1856. Cel puVn, acestea sunt singurele luceiri ale
sale cartografice pe cari le cunoastem : IIarta granitelor
Terii-Romanesti din 1854, Harta cordonului DunArei din
1856, Harta cordonului muntilor din 1855, Planul liniei
Dunrei din 1843 si 1844. Ele sunt de un deosebit interes,
(1) Despre lucreirile carlografice privitoare la reisboinl din 1787
1791, in Analele Academiei Ramble, X XXIV siExpioru,tiuniaustriace
pe Dundre la slilrfityl veacului al XVIII-lea, ibidern, XXXVI.
(2) 0 harra a rerii-Romanefti din c. 1780 i un gent-gal' dobro9ean, in Analele Academiei Ronidne, XXXVI.

www.dacoromanica.ro

118

0. LITGOIANIT

pentrua formeazI inceputul unei organizari a pichetelor


corpului de graniceri, infiintat tocmai la 1850 (1).
Pftn6 la 1850, paza granitelor era, incredintatg cinovnicilor i comisarilor dela schele, insiircinai cu primirea
srii dela ocne i cu trecerea ei peste Dun'are, iar la pichete erau oameni din sate, indatorati s faca de strajit (2).
Punctele de export peste Dun Are erau : Oltenita, Zhunicea i Bechetul ; iar in spre Moldova : VArtescoiul, NImoloasa i Vadenii. Pentru trecere mai erau la Duni-ire :
BrAila, C`alIrasi, Gura Ia1omiei, Giurgiu, Turnu, Islaz, Ca-

lafat, Gruiu i Severin.


In spre partea muntilor, punctele de trecere erau : Wixciorova, Vlcanu, Dusi, Caineni, Dragoslavele, Breaza, VAlenii-de-munte i Plaiul Dfimbovitei (3). In 1851 se adaoge
i Pietrosita (4).
Comisarii i functionarii acestia se serviau la paza granitelor de ostire, ale c6rei atributiuni erau la inceput serviciul garnizoanei, poliiei i cordonului sanitar (carantinele). Mai tarziu serviciile s'au diferentiat : Serviciul politienese s'a incredintat dorobantilor ; al cordonului sanitar
grAnicerilor ; otirii i-au rmas garnizoanele, paza ocnelor

si a unei 011 din pichetele Dunarei, unde nu s'au putut


orndul oameni dela sate (5).
Desi corpul granicerilor s'a infiintat in 1850, cadrele s'au
(1) Alhomid oftirii. Lit. Bilz i Danielis. Bucurti (1832).
(2) Ibidein.
(3) Abnanah al Statului din Prinfipatul a toata Tara-Ronvine,ascei,
anul 1850. Bucuresti la Zaharia Carcalechi.
(4) Almanali al Statului, etc., 1851.
(5) AMomul o.tirii, citat.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELITLIII CAROL BEGENAII

119

format mai tarziu, &ad in Almanahul Statului pe 1850 si


1851 nu glsim mentionat comandamentul lor. In privinta
pichetelor, relaVunea oficiall dA un numAr diferit pentru
de cel arAtat In harta Colonelului Begenau. Ian'.
Dun Are
ce gAsim, In aceastA privintA, in Albomul Ostirii :
In 1850 s'a Infiintat acest corp special de ostire (grAnicerii), compus din sAteni, cari au Insgrcinarea cei dela
Dunre de a strAjui 253 pichete (cu cate 6 oameni),
cel dela munte 56 pichete (cu 13 oameni) si din spre Moldova 111 (de cate 2 oameni). NumArul oamenilor era intreit, asa indit fiecare grAnicer fAceA, o sApta'manit slujbA,
iar celelalte douA isi vedea de treburile sale.
Corpul grAnicerilor era alcAtuit din : 2 coloneli inspectori; 5 maiori, comandiri de batalioane ; 20 cApitani, comandiri de puncturi ; 25 oberofiteri, ajutori inspectorilor,
maiorilor si cApitanilor ; 7 secretari de puncturi ; 12 subsecretari ; 4 scriitori ; 490 cAprari ; 7.455 grAniceri.
larna, pichetasii de pe granita Austriei din pricina

se scoborau la alt cordon, compus din 158 pichete. .tabul si oberofiterii aveau acela rang ca al ostirii
vremii

regulate.

Bugetul anual se ridich la

874.180

lei vechi, adicA vreo

350.000 lei noi.

DupA rasboiul ruso-turc, incheiat cu pacea dela Adrianopol din 2 Septemvrie 1829, se incepe organizarea celor
douA principate In toate direcilunile reclamate de viexca
unui Stat, asa cum se prevAzuse prin Regulamentul Organic. Generalul Pavel Kiselev a prezidat, vreme de cinci ani,
lucrArile acestea, cari au avut, in mare parte, urmAri binefAcAtoare pentru terile romanesti.

www.dacoromanica.ro

120

0. LIIG05IANU

In priviqa delimitarilor, este uqor de inteles cd Dundrea,


cu numeroasele ei insule si cu dorneniile cetdcilor turceqti
de dincoace, a format obiectul unor tratative indelungate,
chiar dupd incheierea pdcii. Ca dovadd despre aceasta avem
Protocoalele redactate in 1830 in vederea demarca(iunii fruntariei formate de Dundre intre Imperiul Otoman, Rusia .?.1
Principatele Dundrene, tipdrite la Bucureti in 1903.
Protocolul No. 1 cuprinde lucrrile Comisiunii de delimitare dela 20 August 8 Octomvrie 1830. Delegatul Munteniei in Comisiune era Vornicul Mihail Ghica ; al Moldovei Vornicul Dimitrie Plagino ; Rusia era reprezentat de
Colonelul Rughe sau Rughetin, iar Turcia de Mehmet Arif.
Protocolul No. 2 cuprinde lucrrile dela 22 Octomvrie
4-- 3 Noemvrie 1830. Lucrdrile acestei Comisiuni se incheie
CU o lista' a insulelor de pe Dundre : I. Insule recunoscute
ca aparcinand provinciilor otomane
situate pe malul
drept al Dundrei (in numdr de 87) ; II. Insule recunoscute
ca apartinand Valahiei (in numAr de 79).

In vara i toamna anului 1831, a lucrat o noud Comisiune pentru cercetarea drepturilor asupra pamanturilor
retrocedate Principatelor romne de Turci. Comisiunea era
alcdtuita din : Grigorie RacoviVd, Procurorul Stabului general Capitan Fonton de Veraion, Inginerul hotarnic Teodor
Palladi, i ca Secretar Alexandru Geanoglu Lesviodax. Lucrarile Comisiunii
numitd de Generalul Kiselev la 14
Julie 1830 au fost prezidate de Consilierul de Stat Andrei
Pizani.

La sfaritul lucrarilor Comisiunea inainteazd Generalului


Kiselev planurile .topografice, tabelele statistice i procesele verbale incheiate cu privire la domeniile cetAtilor tur-

www.dacoromanica.ro

FLIRTILE COLONELITLITI CAROL BEGENATT

121

celti Brgi la, Giurgiu qi Turnu, precum qi la canalul cel


mare al Dungrei i la insulele qi baitile din stanga Dungrei. Intoarcerea acestor avutii la Principate a starnit pretentii asupra lor din partea vechilor proprietari. Pgani Inturile ce aye& sg, cerceteze Comisinnea erau de doug categorii: ale domeniului centilor (cart au revenit In mare rnii-

surg Statului) i cele indicate de Turd. Pentru stabilirea


drepturilor, Comisiunea s'a servit de trei mijloace : actele
publice, documentele particulare i argtgrile vechilor locuitori.
Cheltuelile Comisiunii pe 181/2 luni s'au ridicat la 134.094
lei vechi, adicil vreo 54.000 lei noi, sumg pentru acoperirea

cgreia a trebuit sg, contribueascg, i cei 28 de proprietari


satisfgcup in pretentiunile lor, i mai tarziu i cei cari au
avut pretentiuni asupra insulelor sau canalului celui mare
al Dungrei.
In 1832 Fevruarie, s'a numit a treia Comisiune (alcg.tuittt din : Stefan Billgceanu, Mihail Cornescu, loan Fglcoianu, loan BAlliceanu i Grigore Obedeanu) pentru verificarea lucrgrilor sgvarite i pentru inaintarea lor spre
ratificare obinuitei Obteti Adungri a Terii-Romaneti.
Volumul Protocoale, etc., se terming cu un Catastih at
ostroavelor din Canalul cel mare al Dungrei ce se cuvin
dupg instrumentaliceasca hartg a
Principatului Valahiei
raului Dungrei fcut in urma gritinituirii ei de ofiteri qi
topografi ruseti.
Pe langg aceste harti, despre earl pomenesc Protocoalele,
Colonelul Carol Begenau trebue sg mai 11 avut la dispozitie i alte lucrgri preggtitoare, reclamate i ele tot de

www.dacoromanica.ro

0. LIIGIIANU

122

fixarea granitelor terii. As sunt urmatoarele harti, tinel


anterioare lucrrtrilor autorului de care ne ocuprtm :
Hartd administrativd a Valahii, alcatuita dupa mastabul
1

420.000

de gheneralicescul tabpodpolcovnic Berghengeim

1-iu. Tradusa de proporcicul milicii .$ontul Hu: Lucrata


de topografii clasului 2-lea Lefeencu, Manjat, Krivdruciki
a Zosim rt sle Iuncarii militii Ciocrtrlan i Coc. In o. Bu1 foae : 88X135 cm. (1) ;

cureti 1833.

Harld administrativd cu MVO statisticeascd a Prin(ipatului Valahii, alcatuit din porunca deplin inputernicitalui Prezident al Divanurilor Printipaturilor Valahii i
Moldovii Domnul Gheneral Adiotant Kisseleff de podpolcovnicul Gheneralicescului S, tab Berghenheim 1-iu i capitanul
1

din acelas tab Cneazul Galitin, dupa maWabul 420.000


in o. Bucureti 1833. Tradusa de praporcicul rnilitii $on4 foi :
tul 1-iu, in litografia lui I. Eliad i R. T. Bilit.
44 X67 cm. (2) ;

Raul Dundrea dela VOrciorova si pcind rale lui vdrsdri


in Marea Areagrd. Orighinal ardicat de tabul Major al Armii
(1) Cf. Harta General-Maiorului Hatov : Ponopazimian liapTa Ba.raxia,
Byarapiii ii Py3ma1n, pe scara

840.000

. Litografiata in Depozitul militar

topografic la 1828. Gravath pe piatil de conductorii Agafonov si Kulnin.


4 foi: I II: 51X42,5 cm ; III IV : 51X45 cm.
(2) Cf. Carte generale des Principaitte's de Valachie et de Moldavia,
rtsdigee sur les cartes administratives publiises en 1833 par le Colonel

Berghenheim et (M.die a S. A. S. le Prince Rgnant de Valachie


Alexandre Demtre Ghyka par Charles Rosetti, 1837. Etablissement
gographique de Bruxelles.
1 foae: 61X71 cm.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELULUI CAROL BEGENAU

123

Inperiului rusesc in 1852 i 63. 2857 Ghenarie 25. Parucic


4 .foi : 73X 115.
Tomas Constantin.

Pentru a ne da mai bine seama de valoarea operei lui


Begenau, prezenthm acl o analizh, amilnuntith a hilrt,ilor sale.

Incepem cu cea mai vecbe : Planul liniei Dundrei, a


chrei data poate fi push in 1843 san 1844, judechnd duph
pichetele insemnate pe ea i Infiintate la aceasth epoch.
Harta
original, phstrat la Academia Romfinh,
este in
douh exemplare, alchtuite fiecare din 12 foi : 45 X60 cm.
Scara este in ceasuri ; 1 ceas --= 3 cm. pe harth.
Fiecare foaie cuprinde un punct de grani0. Astfel No.
1 este Punetul Turnu Severinilor (sic 0, Jude(ul ilehedinp ).
Autorul : Prap. Karl Begenau .s'a subscris numai aci.

Pe fiecare din foi sunt inirate insulele de pe Dungre .


Ash pe foaia No. 1 autorul ne dh, ea turceti apte insule

(1-7) : 1. Ostrovul Zira ; 2. Lhstaru ; 3. Degeratele ; 4.


Caritaq ; 5. Veriga ; 6. Bordeiu ; 7. Gabrovita (1) ; iar ca
romhneti patru (1-4) : 1. Ostrovul Tiplacu ; 2. Duda ;
3. Simianu, cu 10 case ; 4. Corbovu, cu 62 case (2).
(1) In Protocoale, Lista I dri aceleasi numiri, cu mici schimbari, d.
e.: 1. Zip; 4. Caratas; 5. Valig; 7. Grabovita.
(2) In Protoconle, lAsta 11. No. 1 se numeste Golu, turceste Tiplac;
2. Armut san Dudas; 4. Corbovi. In Catastik cetim : 1. Ostrovul Gol
sau Ciplacu, lung de 650 stinjeni rusesti (stinjenul rusese = 2," 133);
lat de 130, cu sat mic (pitrul la 10 case), uncle se afli i dilrfunaturile unei cetfitui; locul este built ; snot locuri de arfiturS, livezi 51
Well ; 2, Armut San Dudas, lung de 140 stinjeni, lat de 50, cu
sulcii; 3. i.inianu, de 740 st., pe 220, cu sat de mijloc si biserica,
locul inalt. en arituri
livezi; 4. Corbovii, de 2.710 st., pe 1.460,
h

en sat (vreo 80 case), locul inalt; locuri de aritur. fnete si stuf.

www.dacoromanica.ro

124

0. LUGOTANII

In privinta acestor insule, iatA de altminteri chiar felul


de exprimare al autorului, care se repetA, fAr nici o schimbare, pe fiecare din foile hartii : Pe acest punct se alit
ostroave cunoscute ch. sunt ale Provinciilor Otomane ; ori :

Pe acest punct se afirtiostroavele urrnAtoare ce se cuvin


Printipatului Valahiei.
Mai toate foile au adaosuri i indreptrtri cu creionul.
Intr'o insemnare deilituri, pe foaia No. 1, ni se spune
c5, in 1843 s'au construit Inca' 2 pichete (No. 6 si 9).
Tot pe aceast foaie mai easim i explicatia semitelor
topografice pentru : tabuJ polcului, batalionului, roatei,
ciRer, pichet desfiincat, pichet cu cordonasi, 'pichet cu soldati, sat care este si acum cordonas ; apoi N-rul vechiu
este scris cu negru ; N-rul nou este scris cu rosu ; 40' sau
40 minute (si subliniat cu pancte negre) inseamnA vechea
departare a satelor de pichet ; 30 sau 3 ceasuri (si subliniat cu puncte rosii) inseamn5, noua deprtrtare a satelor
de pichete ; distarqia pe ap a pichetelor until de altul
este arAtath prin o linie punctatri cu negru ; hotarul ce
desparte Valahia de Turcia prin o linie punctatrt cu rosu ;
frontiera Provintia otomang e coloratit cu verde ; a Printipatului Valahiei cu rosu ; mai stint i alte semne pentru
schele i pentru carantine.
No. 2 din hartd : aPuntu Izvoardle, judetul .Mehedin(i
ne prezina cinci insule romanesti (5-9) : 5. Ostrovul TiOn* (adaos cu creionul : sat) ; 6. Ostrovul mare (adaos :
Pentru identificarea acestor insule, se poate consult: Atlas. Dandrea
dela Vdreiorova la Braila, lueratli, de Oficerii Diviziei de Dunttrea sub
conlanda d-)ui Locot.-Onmandor D. Poenaru. 1897, Galati, Lit. MA.seseu.

- 50 plane.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELULIII CAROL BEGENAII

125

padure) ; 7. Izvoarille (cu creionul : rachita) ; 8. Florentin


(adaos : Gar1a) ; 9. Gomartaqa (1).

Adaos cu creionul Picheturi fAcute pe stalpi lin anut


1844 : No. 19, 21, 23, 24, 28.
No. 3: Punctul Calafat, jude(ul Dolj, ne arata cinci insule
romaneti (10 -- 14) : 10. Ostrovul Coava (cu creionul :
cetate ; nuele) 11. Golu (cu creionul nuele i pari ; taie
Calafatenii) ; 12. Calafat (cu creionul : nuele ; taie Calafatenii) ; 13. Canapa (cu creionul nuele ; se taie de
contracciu) ; 14. Ac-call (cu creionul nuele ; se taie de
contracciu ; lemne pentru pichetul No. 50) (2) ; iar turceti opt (8-15) : 8. Ostrovul cele dou4 Salatrucuri ; 9.
Cotova ; 10. Sicianu; 11-12. Ciuft ; 13. Scumbria mica; 14.
Scumbria mare ; 15. Pietricele (3).
(1) In Protocoale, II: No. 5 este Ostrovul mic sau Cuciuc-adh; 8.
Ghrla; 9. Cetatea. - In Catastih: No. 5 este numit Ostrovul mic sau
Polhngea, lung de 580 stAnjeni rusesti, pe 102. en shicii; 6. Ostrovul.
mare, de 6.570 st., pe 1.610, eu sat mare (pima. la 500 case) ; locul
inalt; CU grhdini, arhturii, fhnete; cu bfilti cu trestie i cu &Itch; 7.
Izvoarele, de 540 st., pe 30, cu filnete; 8. Ghia, de 800 st., pe 250k
cu shlcii si ffinete; 9. Florentin, de 1.105 st., pe 200, cu sJCii si fhnete,

cu Ufl gat de aph al canalului celui mare intr'insul; 10. Cetatea sau
Ostrovul Gornotartului, de 530 st., pe 50, cu Well.
(2) Ibidem II: No. 10. Cosava, cu o insula fart nume; 11. Golia;
12. Calafat, cu doua insule far& nume; 13. Chinap; 14. Ac-calh.

(3) Ibidem I: 8. Cele doul insule Salatoria; 11-12. Douh, insule


mici Cift-; 13-14. Insulele mare si mica Iscombria; 15. Trei insule
mici Petrice. - In Catastih: No. 10 corespunde la No., 11. Cosova
(cu alt ostrov ffirh, nume )Angiti el, unul lung de 1.100 st., lat de
120 si celfilalt de 1.380 st., pe 50; amAndouh. cu sb1ii i ranete
No. 11 la 12. Golia, de 760 st , pe 120, cu slcii i filnete; 12 la 13.
Calafatul sau Ostrovul mare (1.270 st., pe 160), cu alto doll& mici;.

www.dacoromanica.ro

126

43. LIIGWANIT

Picheturile facute pe stalpi in anul 1844 : No. 36-38,


41, 45, 47, 51.p
No. 4 : Punctul Bechet, jude(ut Do lj i Rornana(i, cu sapte

insule romnesti (15-21) : 15. Ostrovul Lomul sau AliAga.; 16. Le lva (cu creionul : Lipova) ce-i zice si. Galaona ;
17. Ghitanu (cu creionul : Alimanu) ; 18. Marco (lipseste
In al 2-lea exemplar) ; 19. Deasinu (cu creionul : Dracinu) ;

20. Pentegal (cu creionul : nu e ostrov) ; 21. Papadia (se


afla% nurnai in al 2-lea exemplar) (1) ; si opt insule turcesti
Laneti (330 st., pe 125) si Schila (600 st., pe 150), cateOtrele cu fanete;

13 la 14, Chinapu, de 830 st., pe 110, cu salcii i fanete; 14 la 15.


Ac-cale, de 690 st., pe 80, cu fanete; No. 16 din Catastih este un ostrov
fr nume, de 500 st., pe 40, cu Well i fanete, in josul Dunfirei la

5.50) stanjeni de Ac-cale, in dreptul bahii Boroaia din Tara-Romaneasca.

(1) In Protocoale, II : 16. Linovo ; 17. Aliman ; 18. Copencea ; 19.


Insula mica, Dracsini ; 20. Com sau Pentegal ; 21. Fara nume. In
Catastih : 15 corespunde la 17. Lomu, lung de 1.080 stanjeni, lat de
170, cu salcii i fanete; 18. Doug ostroave fr mime; cel mare de
1.410 st., pe 105, ling& Linovo, mai sus; cel mic de 540 st., pe 40, ase-

zat in sus de gura Grlei Popei din Oltenia; amandoua cu slcii si


fanete; 16 corespunde la 19. Linovo, 1.200 st., pe 210, cu salcii si
fitnete; 17 la 20. Aliman, de 1.000 st., pe 170, cu Well i fanete; 21.
Ostrov mic, de 350 st., pe 40, cu salcii si finete, la 1.150 st. de gura garlei Imeras, ce curge din iezerul Puturosul din Tara-Romaneasca; 22.

Copancea sau Copanita, de 1.900 st., pe 420, cu salcii si fanete ; 19


corespunde la 23. Draccina, Trosmenicu sau Dractstira, de 230 st.,
-pe 60, cu salcii i finete, mai sus de gura Jiului cu 1.140 st., in dreptul
carantinei Rahova din Tara-Romaneasca si a oraului Rahova din Turcia; 20 la 24. Comu sau Pentegal, de 230 st., pe 70, cu Well i fanete;
25. Fara nume, de 600 st., pe 55, cu Weil si fanete, in josul Dunarei
la 1.180 st. de Comu, in dreptul satului lanca din Tara-Romaneasca;
26. Fara nume, de 1.310 st., pe 40,cu Weil si fan*, in dreptul ostro-vului Papadi din Turcia si a satului Potelu din Tara-Romaneasca.

www.dacoromanica.ro

E1ART1LE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

127

(16-23) : 16. Ostrovul Murtazit ; 17. Ebi.Aga, ; 18. Cu NiueAga ; 19. Voiasti ; 20. Uzam Ibraim ; 21. Codoslui ; 22.
Salanova ; 23. Tuanu (1).
Picheturi cari s'au Mcut in anul 1843 : No. 57 ; in anul
1844 : No. 68.

No. 5: Punctul Islaz, jude(ul Romana(i, si Teleorman,


cu ase insule romneti (22-25) : 22. Ostrovul Dragoveni
(cu creionul Belichioi ; 23.ft Celei (in al 2-lea exemplar :
sau Iscru) 231' Iscru (nu se aflti In al 2-lea exemplar) ;
24.' Garnovu -(24. i 241' in al 2-lea exemplar : Islaz) ;
241) (Islaz) ; 25. CAtina (cu creionul : Mahalacule) (2) ; qi
patru insule turceti (24-27) : 24. Ostrovul Somorica ; 25.
Tuanu ; 26. l3occea ; 27. Ericum (3).
(1) In Protocoale, 1: 16. Murtaia; 18. Insula mica Cuciuc-adasi; 19.
BoiagS; 20. Usun Ibrahim; 22. Salanorsa; 23. PfipAdia.
(2) Ibidem, II: 22. Dou tt. insule mici, Be0ichioi; 23. Celei sau
Iscra; 24. Islaz; 25. Macalb-Comu. - In Catastih: 22 corespunde la
27. DouA ostroave BeOichioi, unul de 455 at., pe 50, altul de 470, pe
40 0 al treilea mai mic intro ele, de 130, pe 30, tustrele cu sAlcii si
fitnete; 23. corespunde la 27. Celeiu sau lscra, de 820 st., pe 60,
cu salcii i fitnete; 29. Trei ostroave Mr& nume : unul de 1.280 st., pe
100, altul de 220 pe 30 0 al treilea de 60, pe 20, cu fanete i trestie,
in dreptul satului Corabia din Tara-Romaneasa; 30. Amed, de 2.150

st., pe 90, cu sleii i fanele; 31. Patru ostroave mici de nisip, cari
fiind supuse innecului, nu s'au mAsurat; 24.b corespunde la 32. Ostro-

vul Islaz sau al Renii, de 1.420 st., pe 100, cu sAlcii i finete; 33.
Ostrov mic, de 800 st., pe 140, cu sfilcii i fanete; in dreptul blIii
Recea dela gura Oltului, in josul DunArei; altituri se mai atilt alt ostrov
nisipos; 26 corespunde la 34. Mahale-Comh, de 320 st., pa 60, cu alte
douii ostroave, unul de 140 st., pe 60, al doilea de 120, pe 25; ate0trele sunt nisipoase.
(3) Ibid., 1: 25. Tatp;an; 26. Bacc.

www.dacoromanica.ro

128

0. LUGOIANU

Picheturi eari s'au facut In anul 1814 : No. 89,91.


No. 6 : Panctul Zimnicea, jude(ul Teleormanul gi Vlaqca,
cu vapte insule romanevti (26-32) : 26. Ostrovul Cioroiu;
27. Belinu ce-i ziee i Cioara ; 28. Barzinu ; 29. Luta ; 30.
Cenghineh (cu cieionul : Dell Mustafa, ; 31 (cu creiohul
este cunoscut turcesc ; 32. Batinu (1) ; vi vase
Crivina)
turcevti (28-33) : 28. Ostrovul MAgarivcea ; 29. Velena sau
Bescatu ; 30. Cenghineh; 31. ,ivtovu ; 32. Vardinu (cu creionul : pasture mare) ; 33. Cobanecu (2).
In 1844 s'a construit numai pichetul No. 103.
No. 7 : Punctul Giurgiu, jude(ul Vlaqca, cu vase insule
romhnevti (33-38) : 33, 34 Ostrovul Dinului ; 35. Cioroiu ;
36. Mocanu ; 37. Lungu (cu creionul : sau Dalian-dorug) ;
(1) In Protocoale, II : 26. Curte; 27. Paul (Pavlo-adasi); 28. Burgina; 30. Insula mica Deli Mustafa; 32. Batun. - In Catistih : 26 corespunde la 35. Curte sail Cioroiul, de 640 st., pe 300, eu trestie si
fanete; 27 la 36. Pavel sau Pavlu-adasi, de 1.840 st., pe 540, cu sIcii
fanete, mai jos de ostrovul Cioroiu eu 1.200 st.; 28 la 37. Borgina
sau Breseo, de 1.980 st., pe 500, en silica si flineta; langil el este alt
ostrov mic cu nisip. Se desparte de ostrovul col mare Boltoe en un
brat al canalului celui mare, pe uncle s'a tras hotarul terii cu Turcia,
ramknancl ostrovul Boltoe Turciei; 29 la 38. Luta sau Luica, de 330
st., pe 70, cu silcii i fiinete; 30 la 39. Deli-Mustafii, de 210 st., pe 60,.
cu s3lcii si rinete; mai jos pe Duniire, mai sunt inca douk ostroave
nisipoase, unul in dreptul gurii garlei Oltenita si iezerului Vromirului.
din Tara-Romilneaseli, celfilalt putin mai sus de ostrovul Crivna; 31
la 40. Ostrovul mare sau Crivna, de 2.260 st., pe 680, cu stilcii, fknetesi 0619 cu trestii; 41. Ostrovul la nisip, de 520 st., pe 80, en Well si
frinete; 32 corespunde la 42. Batun, de 2.060 st., pe 540, en silcii si
fanete.
(2) Ibident, I : 28. Magaricea; 29. 13elena sau Bescut; 30. Insula.
mica Cenghenek.

www.dacoromanica.ro

HARTILR COLONELIILVI CAROL REGENAII

129

38. Flilmanda (1) qi trei turceti (34-36) : 34. Ostrovul


Burgosu ; 35. Gula ; 36. Maratinu (2).
In anul 1844 s'au fAcut pichetele No. 123, 125.
No. 8 : Punctul Oltenip, judeful Vlasca gi Ilfov, cu cinci
insule romAnesti (39-43) : 39. Ostrovul Frumoasa ; 40 (cu
creionul : Khanli-Boaz-adasi) ; 41. Turtucaia ; 42. Albina ;
.43. PArlita sau StrAmba (3), qi cu opt turceti (37, 38, 42,
44-48): 37. Ostrovul Isarlicu ; 38. BacArla ; 42. Lahana
(1) In Protocoale, II : 33. Ieni-Cama; 34-35. Intaia si a doua insulft
a Giurgiului; 36. Mocan-Oolu; 37. Dalian-Dorogu; 38. Flmfinda.
In

Catastih 33 corespunde la 43. Ienicama sau Ostrovul Dinului, de 560


st., pe 160, eu stilcii si fitnete; 36 la 44. Mocan-Oluc sau ostrovul Ciobanului, de 1.500 st., pe 180, cu famete si pe alocurea en nisip; 37 1a
45. Dalian-Dorogu sau Ostrovul lung, de 2.360 st., pe 380, cu salcii si
fftnete; mai jos, in apropiere, mai aunt inert (lout ostroave mici eu
sftleii $ i fftnete; 38 la 46. Mien! ostrov Flamanda, ce se afla in canalul eel mare, de 1.240 st., pe 80, cu Well si fftnete; Ostrovul eel mare
Flminda din balti, format din garlele Cioranul Ii Rupturi, s'a lasat
pe seama proprietarilor.
(2) Ibidem, I: 34-36, cu numiri intocmai.
(3) Ibidem, II: 39. Guze-Gelere; 40. Insula CanIi-Bogaz-adasi (adaos
cu creionul la No. 40 si in originalul lui Begenau); 42. Vitrena sail
Parlipu; 43. Hisarli sau Chioilu-jiemruc sau Ostrovul de sus, In
Catastih : 47. GhiuzelGe1er, de 1.380 st., pe 320, cu Weil si tinete;
48. Canli-Bogaz-adasl, de 300 st., pe 70, en salcii si filnete; 41 corespunde la 49. Turtucaia, de 1.800 st., pe 600, cu saleii si pe alocurea
nisipos; locul acesta al canalului celui mare este vestit pentru pescuitul cegei ; 50. Ostrov farit nume, de 1.200 st., pe 100, cu Weil si
fiinete; mai este alt ostrov mic, tot cu Saida si alley), in dreptul iezerului Rtundu din Tara-Romilneasa, mai jos de Oltenita ; 51. Ostrovul Vitren Ban Parlipa, de 670 st., pe 160, cu Well, fan* si nisip ;
'se afla in ocolul Silistriei pentru vremea sederii ostirilor rusesti in
9

www.dacoromanica.ro

130

O. LIIGOPANII

Dorog ; 44. Cosu ; 45. Alipne ; 46. Carcalicu ; 47. Cavanu ;


48. Ridovanu (1).

In 1844 s'a construit pichetul No. 140.


No. 9 : Punctul Cdldraqi, judetul Ialosni(a, cu patru insule
romaneti (43-46) : 43. Ostrovul Parlita sau Strambu ; 44.
Tilchia i Nesipu (cu creionul : sau Plosca) ; 45. Balea ; 46.
(cu creionul: Taleru in al 2-lea exemplar nu se allti) (2) ;
i opt turceti (19-56): 49. Ostrovul Zalhana ; 50. Hora;
51. Azaghi-Gumruc ; 52. Pocoi ; 53 Paradghiova ; 54. CaliGherghi ; 55. Parlitu ; 56. Strambu (3).
No. 10 : Panctul Cocargeaua, judqui lalorni(a, cu dna
insule romneti (47-51): 47. Ostrovul Mosaitu ; 48 Niculli ; 49. Cernavoda (cu creionul : Criva sau Veriga) ; 50.
Boalic ; 51. A Leonti (4) ; i cu opt turceqt1 (57-64) :
57. Ostrovul Hotinu ; 58. Talereu ; 59. Usuna ; 60. Chinova
sau Canuglu ; 61. Seimena ; 62. V4rs6.tura ; 63. Oracu ;
64. Sabalu (5).
cetate, iar pe urmi va ramanea iar4 pe seama Principatului.; 52.
Hisarli-Cheuilu-Gumruc sau Ostrovul de sus, de 2.380 st., pe 1.120, cu

salcii 0 fanete 0 cu un sat, Tropani, cu vreo 60 de case.- Descrierile din Catastih se opresc acl.
(1) In Protocoale, I: 38-41. Patru insule Bikirll; 42-43. Dona insule Lahana-Dorogu; 45. Alepna; 46. Cargalic; 48. Ridvan.
(2) Ibidem, II : 43. Hisarli sau Chioauliemruc sau Ostrovul de sus;
44. Plosca; 45. Bala; 46. Insula mica fail nume.
(3) Ibid., I: 50. Hopa; 51. Asaghi-Ghiumruc; 53. Paragiova; 54. Insula mica Cali-Ghierghi.
i, (4) Ibid., II: 47. Insula mica Musait; 49. Bogasichioi sat( Criva; 50.

Bowie.
(5) Ibid., I: 57. Oltina; 59. Usun; 61. Seimeni; 63. Insula mica 0ra0

www.dacoromanica.ro

IIARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

131

Adaos cu creionul : S'au .asigurat cheresteaua picheturilor No. 172-186, 187 (pentru pichetul No. 188).
No. 11 : Punctul Gura Ialomi(a, jude(ul Ialomi(a, cu
-cinci insule romaneti (52 - 56) : 52. Ostrovul Atarnati; 53.
,Gasca sau Prezetato ; 51. Costandin ; 55. Piscul (cu creionul :

sau Vaca) ; 56. (cu creionul : Piscul) VrsAtura (1) i ase


turceti (65-70) : 65. Ostrovul Balabanu ; 66. Lupi ; 67.
Topalu ; 68. Fitereti ; 69. Veriga-Ghizdreti ; 70. Boroi
Bogasin adasl (2).

Adaos cu creionul : S'au asigurat cheresteaua pentru


picheturile : No. 193=196, 198 (i pentru pichetul 199 i
201), No. 202-204.
No. 12 : Punctul .Braila, judetul Brdila, cu noug insule
ronfaneti (70-72, 74-79) ; 70. Ostrovul Rata din stnga;
71. Veriga-Stoeneti ; 72. Detunatu ; 74. Boleti ; 75 (cu
creionul : Titcovu) ; 76. Iglita ; 77. Titcu (cu creionul :
MAcinu) ; 78. Turcului ; 79. Siretu (3) i patrusprezece tur-

ceti (72-79, 81-86) ; 72. Constandin mic ; 73. Gaga, ;


74. Groapa Ciobanului ; 75. Rata din dreapta ; 76. Ostrovul In drept Stoene0i ; 77. FIT% nume ; 78, 79. Docanilo;
81. Rotea ; 82. Mocuroiu ; 83. Pecenega ; 84. Rove ; 85.
Lopatna ; 86. Chista (4).
(1) Protocoale, II: No. 61. A Leonti (e repetata de Begenau i pe
aceastfi foae); 55. Duracu; 56. Vaca sau Vfirsatura,
(2) Ibidem, I: 66. Luchi; 67. Topala; 68. Ghizdaresti sau Ghizdar;
69. Veriga-Ghizdaresti.
(3) Ibid., H: 72-74. Trei insule Golici; 75. Titcov; 76. Ignita; 77.
Mein.
(4) Ibid., I: 71. Boroi; 72. Insula mica Constandin; 73. Ghirsa; 74.
Groapa-Cioban; 75. Insula mica Rata, la dreapta; 76. Instils din fata
Stoenestior; 77. Insulfi mica ffira nume; 78-80. Trei insule Doianilo;
.81. Insula mica Roste; 82. Mucuroaia; 84. Rosu; 87. Azaclia.

www.dacoromanica.ro

132

0. LITGOIANII

Trecem acum la Harta completUt a gran telor din 1854,


tot un original din colectiunile Academiei Romane. Ea este
alcAtuin, din 18 foi, de 28X45 cm. ; scara este in ceasuri,
a 3 cm. ceasul. Pe fiecare foaie se aflA autograful : Kapitain Begenau, topograf. Anul 1854. Granite le DunArei sunt
numerotate deosebit de ale muntilor. La Dun Are se aflii
insemnat i numirea ostroavelor cu numgrul pichetelor..
No. 1 este : Distantia punctului Turnu-Severinului. 1,
cu pichetele : Golu (No. 3-4), Dutap (4-5), linianu

(6-8), Corbovu (10-12).


No. 2 : Distantia punctului Gruia. 2, cu pichetele : TigAnai (No. 20-21), Ostrovul mare (22-25), Ostrovelul
(27-28), Garth, (32-33), Florentinu (35), Gomartarnita (38).
No. 3 : Distantia punctului Calafat. 3, cu pichetele : Gomatarta (No. 39), Cosceava (41-42), Golu (45-46), Calafat

(47-49), Canapa (54), Acali (56-57), Prund (58-59).


No. 4 : Distantia punctului Bechetul. 4, cu pichetele :
Prunduri (No. 61), Lomu (62), Prundu (63), Galaoana
(64-65), Citanu (66-67), Alimanu (68), Marco (70-71),
Copanita (72-74), Canciova (75), Parlita (75-76), Drgcinu
(76), Babadia (80-81), Iviru (82-83), Ciulnita (85).
No. 5 : Distanya punctului Turnu din Teleorman. 5, cu
pichetele : Ciulnita (No. 85-86), Prundu 87), Iscru de sus

(88-89), Iscru de jos (89-90), Prunduri (91-94), Islazu


(97), Mina (101-102), Cioara (103), Belina (104-105).
No. 6 : Distantia punctului Zimnicea. 6, cu pichetele :
Mina (No. 105), Warzica (106-107), Luta (108-109), Prunduri (110-111), Cengneu (112), Ghta sau Ditu (116-117),
Prundu (120), Vardinu (121), Dinului (124).
No. 7 : Distantia punctului Giurgiu. 7, cu pichetele : Di-

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAU

133

nului (No. 125), Borgoaia (131), Cioroaia (132-133), Mocana (134-135), Prundu (136-137), Lungu i Flmnda
(138-140), Frumoasa (145-146).
No. 8 : Distantia punctului Olteni(a. 8, cu pichetele : Frumoasa (No. 146), Turtucaia (150-152), Prundu (156), Prun-

duri (157-158, 167-168), Albina (163165).


No. 9 : Distantia punctului qtirbeiu. 9, cu pichetele :
StrAmba (No. 170-171), Thlchia (180), Prunduri (182-188),
Mosaita (190), Marlana (191), Coctirla (194), NAcula (195-196).

No. 10 : Distan(ia punctului Gura Ialontita. 10, cu pichetele: Cernavoda (No. 197), Prunduri (198-199), Boascica (201), A Leong (204-206), Atarnati (207-209), Gasca
micA, (216-217), Gasca mare (217-219), Vaca (221), Duracu (222-223).
No. 11 : Distan(ia punclului Polizesti. 11, cu pichetele :
RoFa (No. 224 -225), Rata (226), Stoeneti (229-230),
Detunatu i BAleti (231), Prundu (233, 236, 239), Titcovu
(238), Iglita (242).
No. 12 : Distan(ia punctului Braila. 12, cu pichetele :

Iglita (No. 243), Muidcina (245), Turcului (249-250), SA-

retu (262-264) (1).


No. 13 : Distan(ia punctului
No. 14 : Distan(ia punctului
No. 15 : Distan(ia punctului
No. 16 : Distantia punctului
No. 17 : Distanfia punctului
No. 18 : Distan(ia punctutui

Varciorova. I.
Poiana-Buliga. 2.

Raul Vadului. 3.
Giuvala. 4.
Predeal. 5.
Bratoci. 6.

Harta din 1855, de asemenea un original din colectiunile Academiei, este o completare a Milli muntilor din
(1) Foaia No. 12 are dimensiunile: 27X51 cm.

www.dacoromanica.ro

134

0. LIIWnIANII

1854 cu granitele dinspre Moldova. E format/ din 8 fol,


de 40X60 cm., fiecare din ele cu autograful : CApitan
Begenau, topograf. A. 1855. Scara este ca la celelalte.
No. 1 este : Distant& punctului Vdrclorova, Districtut
Mehedinti.

No. 2: Distantia punctului Poiana-Buliga, districtul Gorj.


No. 3 : Distantia punciului Rdul Vadului. A. Districtul
Valcea. B. Distr. Arges.
No. 4 : Distantia punctului Gura Giuvalei, distr. Muscel.
No. 5 : Distantia punctului Predeal. A. Distr. Ddmbovita.
B. Districtul Prahova.
No. 6 : Distantia punctului Bratocea. A. Distr. Prahova.
B. Districtul Buzau.
No. 7 : Distantia punctului Focsani. A. Distr. Buzau. B.
Distr. Slam Rdmnic.
No. 8 : Distant& punctului Vddeni. A. Distr. Slam Ramnic. B. Brdila.

In fine, Harta din 1856, i ea un original din colecciunile Academiei RomAne, ne InfalieazA punctele de pe DunAre cu dispozi%iunea comandamentului de grAniceri. Este

formatl din 8 foi de diferite dimensiuni. Pe fiecare din


foi se gAseqte autograful : 856. CApitan Begenau. Scara
este aceeaq Ca gi la celelalte.
No. 1 este : Distant& punctului Turnu Severinului. Batalionul I. Roata 1. Districlul Mehedinti, de 30X40 cm.

No. 2 : Distanfia punctului Gruia. Batalionul I. Roata


2. Districtul .Mehedinti, de 30X40 cm.
No. 3 : Distant& punctului Calafat. Batalionul I. Roata
3. Districtul Dolj, de 40X60 cm.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

135

No. 4 : Distantia punctului Bechet. Batalionul I. Roata


4. Districtul .Dolj i Romana(i, de 20X60 cm. Distan(ia
punctului Turnu din Teleorman. Batalionul II. Roata 1.
Districtul Romana(i si Teleorman, de 20X60 cm.
No. 5 : Distan(ia punclului Zinznicea. Batal. 2. Roata 2, de

20X60 cm. Distantia punctului Giurgiu. Batal. 2. Roata


3. A. Districtul Vlasca. B. Districtul Ilfov, de 20X60 cm.
No. 6 : Distan(ia punctului Olteni(a. Batal. 2. Roata 4.
Districtul Ilfov i Ialomi(a, de 20X60 cm. Distantia punctului 45'tirbeiu. Batal. 3. Roata 1. Districtul lalomila, de
20X60 cm.
No. 7 : Distantia punctului Gura
Batal. 3. Roata
2, de 30X40 cm. Distan(ia punctului Polizesti. Batal.

3. Roata 3. Districtul Braila, de 30X40 cm.


No. 8 : Distan(ia punctului Brila. Batal. 3. Roata 4.
Districtul Braila, de ,40X60 cm.
Iat dup6 Almanahul Statului personalul din care se alcatui. comandamentul grAnicerilor in 1855, care trebue s.
se fi mnVinut aproape neschimbat i in anul urmAtor (1) :
Inspectoria Cordonului liniei Duniirei : maior i cavaler
C. Niculescu, implinitorul datoriilor de inspector ; praporcic N. Popovici, adjutant.
Batalionul I : cApitan Grigorie lInalsescu, comnduito-

rul batalionului ; praporcic Ghi0 Dumitrescu, adjutant :


Punctul Turnu Severin: praporcic St. Bilciurescu, comAn-

duitorul rciei 1; M. Marzescu, ajutor (2) ; Punetul Gruia :


(1) Almanah al Statalui din Frintipatid a toad Tara-Romaneascit,
anul 1865. Bucure*ti la Zaharia Carcalechi.
(2) Fiecare punct mai aveh un secretar ; unele un secretar i subsecretar ; altele un subsecretar sau doi.

www.dacoromanica.ro

136

0. LIIG0.5IANIT

apitan M. Caluda, comandirul rotei 2 ; praporcic Dim.


Vrbiceanu, ajutor ;
Punctul Calafat: parucic Const.
Bonciu, comAnduitorul rotei 3 ; postul de ajutor vacant ;
Punctul Bechet : capitan Gr. Diamandescu, comandirul rotei
4 ; Iancu Mihescu, ajutor.
Batalionul
: maior loan Blttnescu, comandirul batalionului ; prap. Stroe Leurdeanu, adiutant :
Punctul Turnu din Teleorinan: cApitan Manolache CIinceanu, comandir rotei 5 ; praporcic Nic. Burlan, ajutor ;
Punctul Zimnicea : praporcic G. MiliAlescu, comnduitorul

rotei 6 ; praporcic Petre Mavrodin, ajutor ; Punctul Giurgin : cgpitan N. CAplescu, comandirul rotei 7 ; prap. Vasile
Dimulescu, ajutor ; Punctul Olteni(a : parucic Dim. Artimineanu, comiinduitor rotei 8 ; prapor. Dim. Repezeanu,
ajutor.
Botalionul
: major Panait Carp, comandirul batalionului ; postul de adiutant vacant.
Punctul

parucic I. Stoenescu, comAnduitorul rotei

9 ; prapor. Ghit4 Ionescu ajutor ; Punctul Gura labtni(ei: parucic Andrei Eudokimos, comAnduitor rotei 10 ;
praporcic Petre Davidescu, ajutor ;
Punctul Polizesti :
prap. I. CocAneanu, comAnduitorul rotei 11 ; prap. Joan
Proeteanu, ajutor (1) ;
Punctul Breiila : capitan Gr. BAjescu, comandirul rotei 12 ; prapor. than Racov, ajutor.
Inspectoria cordonului muntilor : maior Iosef Bureli, implinitorul datoriei de inspector ; prapor. Ioan Dragodttnescu,
adiutant :
(1) Poate Praporcicul Joan Perieteanu, care In 1853 era adjutantul
maiorului Panait Carp, comandantul batalionului III. Cf. Almanahul
Statului (Carcalechi) din acest an.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

137

Batalionul IV : apitanul Mihail Podeanu, com6nduitorul


batalionului :
Punctul Vcirciorova : cApitan Dim. Lesviodax, comandirul
rotei 13 ; prap. Nicolae Anghelescu, ajutor ;
Punctul Buliga: cgpitan loan Iconomu, comandirul rotei 14; praporgic
G. Popovici, ajutor ;
Punctul Rciul Vadului : apitan M.
Pojoreanu, comandir rotei 15 ; prapor. Matache Popescu,
ajutor ;
Punctul Giuvala (1): parucic lancu Pitaru Ene,
comandir rotei 16 ; prap. Teodor Condiescu, ajutor.
Batalionul V : c6pitan I. Wcirdescu, comnduitor batalionului :

Punctul Predeal (2) : parucic Stanciu Miculescu, comnduitor rotei 17 ; praporcic Al. Soreanu, ajutor ; Punctul
Bratocea (3) : parucic Em. Puica, com6nduitorul rotei 18 ;
prapor. Dim. Costandinescu, ajutor ;
Punctul Focsani:
parucic G. Bucsnescu, comrtnduitorul rotei 19 ; prapor.
I. Zamfirescu, ajutor la Vartecoiu; Punctul Vcideni: crtpitan Iosif Coc, comandirul rotei 12 ; prapor. Panait Atanasiu,
ajutor la Nrtmoloasa.

OcupAndu-se timp indelungat cu delimitarea granitelor,

Begenau, atras de frumusetile locurilor pe unde umbl,


s'a indemnat sa" schiteze cilteva vederi, menite s formeze
un album al regiunii Dunrtrei.
Cunoastem din acest album 12 litografii in colori, de o
executiune admirabilrt, cari ne dau o idee desAvA.rit 5. despre valoarea artisticil, a autorului.
(1) Cu despartamintele : poteca Nucpara, poteca Novaci, poteca
Gura Vail.
(2) Cu Inca doua posturi: poteca Prede1uF,4 a: poteca Pietroita.
(3) Cu Inca un post: la poteca Fata i pe apa Buzaului.

www.dacoromanica.ro

0. LIIGOIANII

138

Albumul Dunrei, cu desenuri de pe natur de apitanul Carol Begenau, a fost litografiat la Berlin de Schwabe,

legendele s'au tiparit la J. Wend land, tli a aprut in editura lui F. Sala (1). Albumul cuprinde :urmAtoarele gravuri :

Orova cu ceatuia Elisabeta. 2. Portile-de-fier. 3.


Cladova. 4. Turnu-Severin. 5. Ruinele podului lui Traian
1.

dela Turnu-Severin. 6. Vidinul. 7. Cetatea Nicopole. 8. 11tovul. 9. Rusciucul. 10. Debarcaderul din Giurgiu. 11. Silistra. 12. MAcinul.

Tot din acest album trebue s facg parte i stampa :


Dorobantii (Dorowanden), aprutg in aceeal editur. Ea
reprezint un popas al Witiieilor ; doi dintre ei se odihnese jos langg o cruce de lemn din drumul mare ; altul
Ware 1i urmeaz6. drumul, uitandu-se inapoia celor rArnai,

printre cari se al15, i un edu facator, trantit in Viran'a i


cu amandoua, mftinile prinse in butuci.
Acum, dupA ce cunoatem opera lui Carol Begenau, a
firesc sa. ne interesAm de vieata i de irnprejurgrile in cari

a trgit. Toate IncercArile noastre de a afla mai multe


amnunte din vieata autorului au rArnas zadarnice. Am
avut lim satisfactia sit reconstituim mai toat cariera miMail a sa.
Carol Begenau a fost ridicat la gradul de sublocotenent
In 1838 Septemvrie 16, cu decretul No. 81 :
(1) Donau-Gegenden: N. de N. gez. v. Capt. C. Begenau. Lith. v.
Schwabe, Druck v. J. Wendland in Berlin. Verlag u. Eigenth. v. F.
Sala & Co. in Berlin. Fiecare gravur are timbrul sec al editorului:
F. Sala & Co. Kunst-Verlag, Berlin.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

139'

Noi Alexandru Dimitrie Ghica Vvd. Cu mila lui Dumnezeu Domn a toat Tara-RomaneascA
Dup5. prezentatia efului Wirilor, la vacantia ce este Irt
Wire, Noi binevoind InAltdm in praporgici pe
si dintre unterofiteri nobili pe Joan Macovei, Manoil Culoglu,.

Grigorie Vazureanu, Karl Begenau qi Constantin Zamfirescu (1).

In 1839 11 gsim mentionat i In Almanahul Statului (2)

Praporcic Karl Begenau in polcul de cavalerie (3) :


Tot astfel este trecut i in Almanahul ml Valbaum pe,
1840 : Praporgic in polcul de cavalerie (4).

In 1845 a fost lnaintat la gradul de locotenent cu decretul domnesc No. 49 din Aprilie 23 :
Ciltre Wire.

efului 0tirii, pentru bunele purtgri


i activg implinire a datoriilor slujbei, lnAltgm din praporcici in parucici......., pe ataatul pe langA eful tabului
Nostru Karl Begenau (5).
Dupll prezentatia

In 1846, Domniitorul Gheorghe Bibescu, cu ocazia zilei


sale onomastice, acord lui Begenau o gratificatie. Repro(1) Buletin. Gazetd *Wit (Bucuresti), No. 64, Luni 26 Septemvrie 1838.

(2) Almanahul lui Carcalechi, citat.


(3) Regimentul era comandat de Colonelul Joan Odobescu, *efu1
Statului Major Domnesc si Ajutorul Sefului

(4) Almanahul Curtii 0 al Statului din Printipatul Valahii. Bucuresti (Fr. Valbaum),
(5) Buletin, etc., citat. No. 44 din 27 Aprilie 1845.

www.dacoromanica.ro

0. LIIGOWNII

140

ducem ad decretul No. 30 din 23 Aprilie, cu privire la


aceasta :

Luand in bagare de seama recomandaVa ce Ni se face


de catre eful. tabului Nostru Polcovnic Banov, pentru

buna implinire a datoriilor slujbei ofiterilor cari se afla


pe lang d-lui, Parucicul Begenau i Praporcicul Moshu,
Noi, binevoind, daruim numitilor ofiteri gratificatie leafa
pe cate vase luni, celui dintaiu lei una mie vase sute vi
celui de al doilea lei una mie trei sute, cari bani poruncim sa se sloboaza din sumele ovtirii (1).

In Almanahul Statului pe 1848, dam peste urmatoarea


mentiune : Recomenduiti pe langa D. Nacialnicu tabului
Domnesc : D. Parucic K. Begenau vi Praporcic loan Moscu
II (2).
In 1848, cu decretul No. 32 din 23 Aprilie, a fost inaintat

la gradul de capitan :
Noi Gheorghie Dimitrie Bibescu Vv. Cu mila lui Dumnezeu Domn Stapanitor a toata Tara-Romaneasca
Pentru activa implinire a datoriilor slujbei, Noi binevoind inaltam din parucici In capitani
pe atavarisitul
pe Pang% veful vtabului Karl Begenau (3).
(1) Buletin, cit., No. 26 din 27 Aprilie 1846.
Cum se vede, oficerii
erau destul de modest platiti: un locotenent avea 266,66 lei vechi pe
lung., adicti vreo 106 1. n., i sublocotenentul 216,66 1. v., cam vreo
86 1. n.

(2) Almanahul lui Carcalechi, citat. Stabul domnesc er a. sub conducerea ad. Polcovnic Alexandru Banov, Nacialnicul Stabului Intiltimii Sale..
(3) Buletin ofifial al Frill! ipatului pirii-RomAneti.)2o. 21, Aprilie 27.

www.dacoromanica.ro

HARTILE COLONELIILIII CAROL BEGENAII

141

In 1851 Clpitan Karl Beghinau era detasat la Sectia I


a lucfarilor publice (1).

In 1853 si 1855 II gasim in Seqia lv a Caqelariei


Departamentului ostAsesc, reconfanduit pe langa

tabul

ostirii (2).

In 1858 D. Capitan Karl Begenau, Insarcinat cu lucr6,rile topografice era tot atasat pe langrt tabul ostirii (3).
In cei din urma ani ai carierei sale, Begenau a Inaintat

foarte repede. Asa, la 26 Ianuarie 1860, a fost ridicat la

gradul de maior, cum se vede din Inaltul ordin de zi


No. 107 :

Bucuresti, 24 Ianuarie 1863.


In urma raportului Ministrului Nostru de Resbel No. 421
din 24 Ianuarie 1863

Inaltam la gradul de Locotenent-Colonel in corpul de


Stat Major pe maiorul Karl Beghenau, inaintat la 26 Ghenarie 1860.
Alexandru loan.
Ministru de Resbel, General Florescu (4).
Ca Maior, Begenau a flcut parte din consiliul tehnic.
Iata decretul privitor la aceasta :
(1) Almanahul lui Carcalechi. In 1851, tabul otirii era comandat
de Polcovnicul Ignat Paznaschi; Ajutorul efului oOirii era. Mamie
Dvornic Constantin Herscu.
(2) In 1853, $efu1 tabu1ui qtirii era, Colonelul Ioan Voinescu
(ibidem).

(3) Almanahul Carcalechi, citat.


(4) Monitorul Oastei. An. IV. (1863). No. 12. Ianuarie 29.

www.dacoromanica.ro

0. LUG0IANTIr

142

Ordin de zi pe toatA Oastea. No. 92, Seqia I.


Bucureti, 25 Maiu. Anul 1860.

LucrArile de artA cari se proiecteazA de Stat Majorul


,General, Secsia de Geniu, cerAnd un control serios, se
ordonA :

1. Orice proiect se va subscrie de autorul lui.


2. Se intocmete un consiliu tehnic compus din D.
Maior Begenau i Arhitectul Fraivald, atmat la Secsia de
Oeniu.

3. Orice proiect se va cercetA de acest consiliu care,


aproblind, subscrie planurile i devizurile.
Cand InsA va urm a se face observacii de un membru,

acestea se vor face in scris, motivate i cu amilnuntele


necesare (1).

Anuarul militar al Arnzatei romdne pe 1864 ne mai dA


oarecari desluiri asupra lui Begenau: Locotenent-Colonel
Beghenau Carol, cu vechimea din 21 Ianuarie 63, la corpul de Stat Major, organizat prin decretul din 12 Noemvrie 1863.

In Anuarul militar pe 1865 cetim : Carl Beghenau, Colonel 24. Ian. 64, ef Statului Major al Geniului (creat prin
bugetul anului 1865).
Este interesant sA examinAm mai de aproape aceastA
organizare a corpului de Stat Major. Bugetul din 1865 ne
<dA foarte preVoase date despre ea (2).
(1) lilonitorta Oastei. Ziar oficial al prii-Romitne0i. Anul I (1860)
pag. 298.
(2) Ibidem, 1865.

www.dacoromanica.ro

ISKRTILE COLONELULIII CAROL REGENAII

143

In nota preliminara se arata ci s'au Mout Insemnate


imbunatathi, dupa trebuintele ivite :
Principalele imbunatatiri ce s'au facut sunt urmatoarele:
Reorganizarea corpului de Stat Major, lasandu-se numai

'personalul strict necesar pentru formarea statelor majore


ale comandamentelor militare, iar cu restul personalului
s'a organizat statul major de geniu ce lipsik armatei,-dar
care ii era neaparat trebuincios pentru diferitele constructii
.i lucrari speciale ale ei, cum si pentru facerea cadastrului,
dupa lnalte dispozitii.
Iata i personalul Statului Major de geniu :
1 colonel cu 24.000 1. v. pe an = 9.600 1. n.
6 capitani cu 8.400 1. v. pe an = 3.360 I. n.
1 arhitect cu 12.000 1. v. pe an = 4.800 1. n.
1 desenator cu 4.800 1. v. pe an =-. 1.920 1. n.
clasa I cu 3.600 1. v. pe an = 1.440 1. n.
2. copisti
clasa 11 cu 2 400 1. v. pe an = 960 1. n. (1).

Colonelul mai avea indemnizarea de furaj pentru 3 cai


a 2 1. v. pe zi (0.80 bani), capitanul pentru 1 cal. eful
serviciului avea alocati pentru cheltueli de cancelarie I. v.
.3.600 = 1.440 1. n.
Bugetul geniului se ridich la 13.161.763,15 lei vechi

5.264.705,26 1. n.

La 1866, Begenau a cerut regularea drepturilor la pensie.

In Monitorul Oastei pe 1866, se an Inaltul ordin de zi


No. 135, privitor la aceasta :
(1) Locotenentul.Colonel era pltit cu 18.000 1. v. pe an = 7.200 I. n.;
inaiorul eu 12.000 1. v. = 4.800 1. n.; locotenentul cu 5.600 1. v. =
2.240 1. n.; aublocotenentul en 5.000 1. v. = 2.000 1. n.

www.dacoromanica.ro

144

0. LUGOIANU

Bucureti, 10 Fevruarie 1866.

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat


la Ministerul de Resbel, cu No. 654.
Am decretat i decretAm :
Art. 1. Liberlm din serviciul oastei pe Colonelul Carl
Begenau, eful Stat-Majorului de Geniu, dup a sa cerere,
cu toate drepturile ce-i acorda anii serviciului sAu.
Art. 2. Arat'am a noastra multumire Colonelului Beghe-

nau, pentru serviciile ce a adus armatei In timp de 30


ani trecuti.
Alexandru Ioan.
Ministru de Resbel adinterim, Colonel Solomon.

In adev5,r in Anuarul pensionarilor militari, gsim pe


urmaii Colonelului Begenau, inscrii cu pensiunea brutg
de lei 740,70 pe lun. Pensiunea a fost InscrisA la 1866
dupa. Regulamentul Organic (1).

(1) Anuand pensionarilor militari la 1 Aprilie 1898 0 Tablout bursierelor Casei Dotatiunii Oastei pe anul qcolar 1897-98.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELUL IONITA COCRIS,


BOIER MAZAL MOLDOVAN DIN SEC. XVIII.

(C. 1710-1782)

10

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELUL IONITA COCRIS,


BOIER MAZAL MOLD OVAN DIN SEC. XVIII (*

(C. 1710-1782)
DE

IULIU TUDUCESCU.

In judetul Neamtu, cu proprietati intinse, dar incurcate


in nesfilqite procese, se afla, cu locuinta la una din proprietatile sale, in satul Dobreni (1), boierul mazAl moldovan,
cum ii plAceh s'a, se numeascA, 136hArnice1u1 Ionit,/ Cocris 2)
(*) Parte dintr'o lucrare mai mare, interneiatA pe izvoare vumai din
biblioteca Academiei Romrine si din unele publicatiuni de documente.
(1) Com. ruralft in jud. Neamtu, plasa Piatra-Muntele, situatri la 9

km. 700 m. de orasul Piatra, este asezat pe sesurile ce se intind


din dreapta spre prul Craciul prim& in crestetul dealurilor Balaurul
si Cuejdiul, ocuprind toat5, zarea muntoas in spre Nord, prind pe cut-

mile ce se intind clitre Sud de m-rea Horaita. Forma terenurilor


acestei comune e din cele mai curioase, este de jur imprejur cercuit5,

printr'un lant de munti-dealuri. Se margineste la Nord cu comuna


Bodestii-Precistii si corn. Cracdoanii, corn. Buhalnita i intreguI teritoriu al com. Grircina; la Sud si Est cu com. Cficiulesti si corn. Carligi. Este formatii din satele Dobrenii, Cdsrifia, Malul, MdscEitestii, Al-

masul, Negrestii i Poiana-Almasului, avrind astfizi o suprafata de


6019 hect. (4209 Mei), si o popul. de 733 fam. sau 2874 suflete, cari
locuesc in 680 case (Marele Dict. geogr. al Bon. 111, 145).
(2) Adoptam numirea, pe care am intrilnit-o mai des in documente,
de Cocris, desi o gsiin si sub forma de Cocres, Cocrds, Cocri i Cocri.

www.dacoromanica.ro

UMW TIIDUCESCII

148

Coboritor, in linie femeiascg, din str6mou1 sLi Drago


Stolnicul (3), din zilele lui tefan Vvod. qi Alexandru Vvod.,
motenise dela tatal su, Stefan Cocris, avere hisemnatd,
moqie in Dobreni, Negreqti, Bologeti, Blueti, in tinutul
Neamtului, in Soinatireti (4), pe Raca, in tinutul Sucevei (5),

in BArleti, Bungeti tii Hrtopul, in tinutul Neamtului, i


Veremeti, in tinutul Bacaului (6) In linie brbteascg, descendenta acestui PAhArnicel va fi fost din proprietarii moiei Car lig (7), jud. Neamta, din care se trAgea, i Toader
biv (ye!) Pitar, tatal lui Ionaco Cocris, strmoul, in linie
bArbateasa, al Phlrnicelului Ionitg Cocris. Intre proprie-

atile mai vechi ale familiei Cocris, in linie barbteascl,


este moia Britcanii (8), pe Valea-NeagrA, in tinutul Neamtului, Soimreti (9), Pungenii, dela tinutul Harl'aului, Oncutdi, dela tinutul Hotinului (w), i Plnuretii, pe Moldova,

in tinutul Sucevei (")

(5) Vezi aci anexa II cu spita neamului.


(4) Sat rfiztigese, in jud. Suceava, com. Drfig5.netAi, wzat pe malul
drept al Moldovei. Are astfizi o popul. de 239 locuitori, o bisericft de
lemn, cu hramul Sf. Voivozi, claditii in 1762, de ritzesii Tnase Frunzeti, Manolache Motoc 0 loan Berea (Mare le Diet. geogr. al Rom.
V, 523).
(5) Acad. _Rom., doe. 96/LII.
(6) Ibid, 19/XXXVI.

7) Bogdan (I.), Doc. ,Ft. c. M. I, 260-1 fi Uricariul VI, 323: 21.


(5) lorga (N.), Stud. gi doc. VII, 168 : XVI 0 Uricariul VI, 289 :2.
(0) lorga, St. 0 doc. XI, 68 B.
(10) Uricariul -VI, 289:2 si 340:14.
(11) Acad. Rom., doe. 65/CLVI.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIII. IONITA COCRIS

149

Averea mostenitA, ant, In linie bArbAteascA cht i femeiascA, a familiei Cocris, ca mai toate averile, a trecut
prin suferintele terii In cursul veacurilor, suferinte cauzate
mai ales de pustiirile nAvAlirilor barbare.
In navAlirea armatelor lui Bogdan Hmielnitchi, HAtmanul
cAzAcesc, din primAvara anului 1659 (12), cnd ele pAtrunseserl in Tara Moldovei On . la plaiu, s'au prAdat, intre atatea
alte mAnAstiri i curti boieresti, i mhnAstirile Itasca (")
M Dragornirna (14). In mantistirea Itasca, din tinutul Sucevei, Gavril Cocris, fiul lui Ionasco Cocris, unchiul tatAlui

PAhArnicelului IonitA Cocris, Ii aveh puse spre pAstrare'


scrisorile de mosiile pArintesti. Cu ocazia acelei nAvAliri au
pierit scrisorile satului PAnurestii, din tinutul Sucevei (15 .

Alt fiu al lui lonaSco Cocris era. Grigoras Cocris, zis


PhrcAlab de Neamtu (16), pArintele lui tefan Cocris,
mosul PAhArnicelului IonitA, Cocris. El era, unul din nepotii
li Solomoneasii cei bAtrane (17).
Mosii

pArintii PAhrnicelului avurA multe supArAri

pentru stAphnirea proprientilor lor. Mai multe supArari


insa. avir PAhArnicelul.

NAscut pe la anii 1710, la varsta de 17 ani sau ceva


mai In varstA, in 1727 (7235), InvAtA carte, dupAcum
(to Kogillniceanu (M.), Letopisefe, ed. II, vol. I, 319-20 1
(G.), Cron. Rom., ed. II, vol. III, 79.
(13) Acad. Rom., doe. 65/CLVI ; reprodus ad in anexa I.
(14)

138/CLXII.

(1s) Vezi anexa I.

(10 lorga, St. 0: doc. VII, 91:11.


(17) Vezi aol anexa III.

www.dacoromanica.ro

incai

150

IULIU TUDUCESCU

Insu$ insemneaza, cu maim so, in dosul autografului silu


din anul 1748 ("), pe cand er a. in focul cel mare pentru
desbaterea mo$iilor sale ("). Stefan Cocris, tatM P6hrtrnicelului, a murit inainte de 1739 ("). El cinuse in castorie
pe fata dilugArului Pavel Nechitele (21), al c6rui neam se
trilgea, din Bran Comisul (22)

Procesul cel mare pentru desbaterea mosiilor lui IoniV1


Cocris incepe in iarna anului 1738, cand Vodii Grigoria
Ghica poruncl boierilor Iordache Riiset vel Vornic $i lui
Toader Cantacuzino biv vel Medelnicer, ca s'a cerceteze pricina ce avea IonicA Cocris pentru mo$iile de bastinA $i de
cumrarAtura. din Vnuturile Neamtului $i Sucevei, pentru
care ave drese vechi $i zapise de cumpliraturg, ce au cumpgrat mo$ii $i pgrintii lui (23).
In luna lui Maiu din anul 1740, avand proces pentru mo$iile Vereme$tii, dela -cinutul Bacgului, $i Dobrenii, dela
tinutul Nearrqului, porni Philrnicelul la drum, spre a se
judeca la Ia$i, in Divanul domnesc, cu Pozdircii (24), rude
prin aliantsa, cu Cocris, din neamul NiVi$tilor 25) Plecat din

Dobreni, in drum se opre$te la Roman ca sA-$i iea de ale


18) Acad. Rom., doe. 99/LII.
(19) Vezi aci anexa IV.
(20) Cel din urma document, privitor la teran Cocris, in vieata, cunoscut din cercetarile noastre restrdnse de prima acum, este din 7 Iulie 1724 (Acad. Rom., docum. 83/LII).
(Ii) Acad. Rom., doc. 124/LII.
22) ibid., 70 i 72/L1I.
23) Ibid., 96/LII.

24) Unul din ei era ..i teran Pozdirca, ginerele lui Patra.can Popascul, la 1759 (Acad. Rom., doe. 82/LXXX), vezi aci i anexa V).
25) Vezi aci anexa V.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELOL IONITA COCHIN

151

mancarii pentru calatoria pana, la Iai. Sosit aici, IR dimineata, Duminecii din 11 Maiu incepe sa scrie izvodul de
cheltuelile sale. Din insemnarile izvodului se vede cum a
trait acest boier mazal in Iasi, in timpul dela 11-25 Main,

cati bani a cheltuit cu acest proces, in patru saptaman!, primvara, la Grigorie (Ghica) Vodd, cand I-au tort-

cu Pozdircii pentru mosii. Se vede


train! simplu si cumpatat al boierului mazal, cum -sincrur
cu toata grija i alergarile de peste zi in procesul,
tut Dumbravestii

pentru care venise la Iai, se ingrijeste de ale mancarii,


i face singur targuelile, cumpara lemne de foc, cu caruca,
si-si pregateste mancarea. E o icoana, totdeodata, si a vieVi
sociale din timpul sau.
Iata acel izvod, autograf al Pharnicelului Ionica Cocris:

Izvod pi ce am chiltuit cdndic m-am dus la


Egli] di m-am giudicat cu Pozdircii pentru moWe], sd (se] stii. Lfeat] 7248 (1740) Mai 11.
(fila 1, coloana din stdnija:)

2 parali am luat pe[s]t[e] din Roman de drum.


4 parali pi o oca di yin, tij (= asemenea) in Roman.
2 p[a]rali brudin la Moldova.
2 p[a]rali brudiu la Saritu (26) la pod.

5 p[a]rali pi o (41] de carne, la EsI1J, DuminecN di-

m[i]niat[a], Mai 11.


al p[a]ra chart], tij dim[i]diA[a].

2 p[a]rali yin, tij.


5 pfalrall came, tij Dum[i]nic[a] sara.
1 p[a]ra, chita, tij sara.
5 p[a]ral pi oda] de carne, Luni dim[i]niaga], Mai 12.

(26) Probabil a trecut Siretul pe la moia Tecmene,ti, proprietate

a neamului sfiu.

www.dacoromanica.ro

UMW TIIDUCESCII

152

1 p[a]rA chitA, tij dim[i]rifat[a].

1 p[a]r sare, tij.

5 p[ajrAli o oc[A]I carne, tij sara.

1 gro boru, tij sara.


1 p[alra, chitI, tij sara.
1 p[a]r clapA, tij sara.
1 gro apA, tij sara.
5 p[a]rall pe o oc[I] came, Mar(i dimpiniat[a], Mai 13.
1 p[a]r chitA, tij Dumlijnic[A] sic!

cd gro boru, tij.


1 gro ciapA, tij.
1 gro apA, tij.
1 gro chipir, tij.
1 p[a]r lapte acru, tij.
51 parale fac.

(lila 1, coloana din dreapta.)

5 p[a]rali carne, tij Marti sara.


1 p[a]ra chitA, tij sarlal.
1 gro apA, tij sara.
1 gro ciapA, tij sara.
14 p[alrali pi carte cia de om g[o]spod.
5 pla]rall pi ocA de peti moron, .Mercurl, Mai 14.
1 p[ajrA chit[5], tij dim[Wat[a].
1 p[a]rA orizu in bucat[ej, tij.
1 gro (AR, tij.
1 gro ciapA, tij.
1 gro apa, tij.
5 plairMI, tij sara, pi o oc[5,1 peti moron.
1 p[alra chit, tij sara.
1 gro cIapA, tij.
1 gro ap, tij.
1 p[a]rh lmanAri.

5 p[alrall pi o oc[6] carni, Gioi dim[ihilat[a], liffaiJ 15.


1 p[a]rA chitA, tij.

1 p[a]rA orezu, tij dim[i]dfatlat

ci gro boru, tij.


1 gro chipir, tij.
5 plajrali pi ocpal came olaile, tij sara.
1 p[a]rA chitA, tij sada].
1 gro boru, tij.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIIL IONITA COCRIS

153

1 gro$ ciap in bucatfej, tij.


1 gro$ apl, tij.
1 p[a]ra, lmandri, tij.
60 fac.
(lila 2, coloana din skinga:)
.<5 p[a]rhli pi o oc[11] de moron, Viniri dim [i]neat[a], Mai 16.

1 p[alra, chit6, tij.


1 p[a]ra, orizu, tij.
1 gro$ bor$ti, tij.
1 gro$ clapg, tij.
5 p[a]rali pesti, tij sara.
1 p[a]ra chitA, tij.
1 gro boru, tij sara.
1 gro$ ()tilt, tij.

1 gro$ elm* tij.


1 gro$ ap6, tij.

5 p[airMi pe un armuor di mi[e]1, Sdmbdtfd] dim[i]niat[a] Mai 17.


1 p[a]r chitl, tij.
1 gro$ borqu, tij.
1 gro$ ciapg, tij.
1 gro$ apa, tij.
1 gro$ pitrijii (27), tij.
1 p[a]rh sari, tij.

5 p[alrai pi un armuor di carni, tij sara.


1 p[alrt chin, tij sara.
1 gro$ boru, tij.
1 gro$ ciapg, tij.

1 *ka oreju, tij.

1 p[ajra VimnAri, tij.


40 fac.
(filo 2, coloana din (ireapta:)

6 p[a]rall pi un armuor di mi[ell, DumfiJnic[all dim[i]nac[a], Mai 18.

1 p[a]rh chit, tij.


1 p[a]rh, orizu, tij.
1 gro$ boru, tij.
(27) Plitrunjel.

www.dacoromanica.ro

IULIU TUDUCESCU

154

1 gros chipir, tij.

5 *kali pi o cliruti di lemni, tij.

1 gros apg, tij.


5 p[a]rhli pi o oc[5] de carne oae, tij sara.
1 p[alra chin', tij.
1 gros oVit, tij.

1 p[a]rt lmngri, tij.


1 p[a]rh ciap, tij.
1 gros chiper, tij.
6 p[a]rall pi un armu di mi[e]l, Luni dim[i]niat[a], Mai 19.

1 p[a]r chitrt, tij.


1 p[a]r a. orezn, tij .

1 gros chiper, tij.


1 gros apS, tij.
01 gros ciapS, tij.
5 p[alrali pi o oc[S] de carni o[aije, tij Luni sara.
1 p[a]rh chits, tij sada].
1 p[alra, orezu, tij sar[a].
1 gros petrijii, tij.
(filet 3, coloana din stdny t..)

5 p[airali pi o oc[6] di carni, Mary dim[i]niaVa], Mai 20.

t p[a]ra chitS, tij.


1 gros borsu, tij.
1 p[a]rh clapl, tij.

4 p[a]ra sari, tij.


4 gros chiper, tij.
1 ban apa, tij.

5 p[a]rAli pi o oc[S] de carne, tij Marp. sara.


I p[a]ra, chitS, tij.
1 ban borsu, tij.
1 ban apS, tij.
1 p[a]ra, clap, tij.
1 p[a]rb, l'amitinAri, tij.

5 p[a]rAli pe o oc[6] de m ,")


5 p[a]rhli pe gium[A]tat[e] di oc[d] moron, illercuri dim[i]-

niatla], Mai 21.


01 p[a]r chit, tij dim[i]niatia].
1 p[a]rS, orezu, tij.
(28

In original acest rand este Oars cu cerneala de 'liana Pdhar-

niceMui.

www.dacoromanica.ro

PAIIARNICELOL ION1TX cocais

155

1 ban borsu, tij.

1 plalra. ciapd, tij.

5 *Iran pi gium[d]tat[e] oct51 moron, tij sara.


4 p[a]rh chitd, tij sara.

4 ban borsu, tij.

1 p[a]r chiper, tij.

4 p[a]rk orizu, tij.


4 p[a]ra. 1mnri, tij.
(flia 3. coloana (lin dreapta:)

5 p[a]ran pi un armuor di m[ie]lu, Gioi dim[i]niat[a],


Mai 22.

4 p[aIrd chitd, tij.


4 ban borsu, tij.

1 p[a]r ciapd, tij.


1 p[a]ra, chiper, tij.
1 ban apd, tij.
5 p[a]rkli pi o oc[h] cartnel oi, tij sara.

4 p[a]ra chit, tij.


4 ban horst', tij sada].
1 ban apd', tij.
1 p[alra, clapd, tij.
4 I:01ra, l'arnAndri, tij.

5 M*0 pi gium[ditat[el oc[a] moron, Vineri dimlil-

nlatiab Mai 23.


1 p[alra, chitd, tij.

4 ban borsu, tij.

1 ban apd, tij.


1 ptalrh orizu, tij.
1 gros ottu, tij.
1 p[alra ciapd, tij.
1 p[a]r lmandri, tij.
5 plaIrdii pesti, tij Vineri sara.
1 pLaira, chitd, tij.

4 ban borsu, tij sada].


1 ban apd, tij.

4 gros otat, tij.


1 p[a]ra cIapIl, tij.
1 *Ira lmandri, tij.
43 fac.

www.dacoromanica.ro

156

IULITI TUDUCESCU

(Mc 4, co/ow/to, din. stdnga:)

5 p[a]raff carne di o[a]i[e],Scimbdt[dj dim [i]nlat[a], Mai 24.

1 p[a]ra chit, tij.


1 ban borsu, tij.
1 ban apt, tij.
1 p[a]ra. ciapt,tij.
p[a]ra, sari, tij.

1 gros chiper, tij.


5 p[a]rall pi un armu di mile% tij sara.
1 p[a]rh chith, tij.
1 ban borsu, tij.
1 ban apt, tij.
1 p[a]ra ciapt, tij.
1 gros chiper, tij.

1 p[a]ra. lmnri, tij.


5 plalrMi pi un armu di mi[ell, DumfiJnicgtJ dim[i]niat[a], Mai 25.
ci p[a]r a. chit, tij.

1 ban borsu, tij.

1 p[a]ra, orizu, tij.

15 par[hle] am dat pi cart[e] Go[spo]d and a mersu


Armas[ul] s. aduc[6] pi Pozdi[r]ci (29).

8 par[ale] la hirciligi pentru cal.


7 Ifi, 6 ban[i] fac chiltuiti pa aclist izvod,
Prim[a]var[a], la Grigoril Vodn cand 1a blitut Dumbriivistil 80) fOl cu Pozdircii pentru

4 stpttmini.

(fila 4, coloana din (lreapta:)

ii ceit bani gatfaJ am cheltuit pentru moqii(").


6 lii, 10 plolt[ronici], 6 ban[i] fad izvodill cil[e] pentru
Set sfeJ

Virimiqti, and am fost la Esi.

7 HT, 6 ban[i] fad izvo[du]l pentru mosil din Dobreni,

and m'am parat la Divan.


20 HI pe 4 stalpi, ct[e] 5 lii di stlpu, la hot[a]rat.
(29

In original acest And este ters cu cerneala de milna PfihOrni-

candid.

(30 Cu Dumbavoaia a avut IonI Cocris judecata $ in 1745 pentru


moiile Dobrenii $ Bologetii, $ in 1756 i 1760 cu Gligora Dumbrava (Ac. Rom., doe. 79 $ 85/LII, i mss. 1154 fila 2).
31) Adaosul acesta la izvod, s'a scris, de sigur, dupa ce s'a intors
PAhrnicelul dela Iai, duff]. ce a terminat procesul.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIIL IONITA COCRIS

157

4 lii pi hotarnici si pi marturil si pi 2 argil Glospold,


una de stapanit, una de hogalrat la dum. Todirascu si la
Eni.

Cade] fac pestle] tot.


37 lii, 11 plolgronicil, 2 bani.
uos

6 lei, 36 plalrlalel 1 izvod, al doile (32)

Averea Paharnicelului fiind, partea cea mai mare, in tinuturile muntoas, el avea, si livezi de pomat. Poamele de
multe ori erau amare pentru bietul Paharnicel. In Fevruarie 1740, mai inainte de mergerea Paharnicelului la Iasi

pentru judecata ce aveh cu Pozdircii i cu Dumbavesti,


Voda Grigorie Ghica trimise pe tefan Iani biv vtori Logoat, ca sh cerceteze pricina de judecata ce aveh Paharnicelul cu sfintia sa parintele Nil, egumenul dela m-rea
Rftsca. Sfintia sa parintele Nil, in toamna anului 1730, s'a
sculat, pe furis, si a mers la livada de pomat ce aveh Paharnicelul, mostenire dela mosul sau Nechitele, in hotarul
Horotastilor, la Habi, de au cules toate poamile, ca vreo
zece cara de mere (33)
Boa la, care de acum batranului Paharnicel era sa-i fie to-

var asa. panh la moarte, 1-a cuprins in anul 1770, cu dureri de picioare, naduseall i vatamatura. Izvodul ce-1 dam
mai la vale, este expresia vie a durerii ce a incercat sufletul drept i constiinta vie a Paharnicelului bolnav, care
sfarsitul vietii sale, atat de sbuciumate. E totdeodata si
32) Acad. Bout., doe. 128/LII. Din izvodul de fata se constata ca la
aceasta data, in Moldova, erau trei monete unitare cu aceeat; valoare
de curs, adica 1 paM era, = 1 firo = 1 ban.
(33) Acad. Rom., doe. 131/LVI1I.

www.dacoromanica.ro

158

IIILIII TIIDUCESCII

expresia indignarii sale de cate a sUferit, pana 1 dela ru-

dele sale de sange, batut uneori de nepqi, pe ale carora


mame, surorile omului mai mult decat 'scarbit de vieap, le
maritase i ingrijise, ca bun frate, de fericirea lor. In culmea desnadajduirii, dupa atatea deziluzii ce le traise in o
vieqa amara, se roaga de Domnul 1erii i de boierii cei maxi
sd-i lumineze dreptatea pre sfnta pravild. Nu-i cunotem,
pana acum, diata, daca qi-o va fi Mut. Ar fi prea interesanta.
Acest izvod insa cuprinde toate sentimentele ce pot ave
loc in marturisirea din urma a omului care se pregatete,
satul de aceasta viea, pentru una ideaI, dar pe alta lume.
Iata i acest izvod 34), autograf al prea necajitului boier
moldovan :

Izvol-d/ de cdte ktste sell)?


pliniaseN dela nepotul
meaii Neculaift lliancd.ri parte-me de pe mosila din Dolhesti si dela Habe (35), de cdndu era Moscalii alcle pdnd
astdzi la vtdlleat 7279 (1771) Fey. 16.

60 de lel, pe 12 calla] de mere, cate 5 lei carul cu 4


hol.; tote ale luam.
12 lel, pe 12 ani larba din curraltura, ate 4 stoguri pe an.

4 lei, pe 16 stoguri de fan, pe partite despre apus din


Do1he0i, in 2 ani cu o clercietare hicliana de are la mana lul dela rpahsatul Pah. liii i dela Bran, facuti cu
mite, i mii mi-ati facut mare strambatate i pagube den
toate cu acie ciercietarea netriapta ; in toti ani[i] rn-ail
pagubit din toate.
5 orti, mi-s[e] vin[e] dintr'un car de mere, parte-me,
6 a scuturath o livada din Dobreni ; i parte-lor este
vandut.
(34) Acad. Rom., mss. 1151, filele 6 si 7.
(35) Vezi si Acad. Rom., docum. 131/LVIII.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELUL MITA COCRIS

159

6 lei 3 p[otronicil, ail mai luatil dela nite talhari din Al-

ma cie furas merle deli domnesti, si cu ostiniala me


cau apucat elil banii dela tlhariti, rn-am trudit eu cu bAtranetill men pe la dumnalor Ipravnicii, si am adus ravas la Vas[i]le Manole sa-m[i] pliniasc[A] mull dela tal.

hariti; si all mersu Vas[i]le Manol[e] de ail vazut di unde


s'aii fault paguba, si n[e]-au asezat pe aciei 6 lei 3 protronici] ; si i-ati pus zi cu ,zapis ; si I-am dat zapesul la
nepotul Neculain Mancas, fi[i]nd aproape de talhariii, a
luh banii el ; si i-au luat; i mii nu-m[i] da nici un ban ;
nu st[i]u cie spune dum.-sal[e]; pi[n]tru cie ma pagubeste
din toat[e].

03 jrezi de fan ail facut in 3 ani, in capul salistii, In


Dolhesti ; sant piigubas.
12 ani m. pagubeste nepotul Neculaiti Mancas pe mine
de vinitul mosiilor --qi 'ned m'-au i bcituitJ din driapta
livadi a me.
12 ani pune stni, si mie nu-m[i] dil nemic, parte-me,

din stani ; totu el ia; mi-ati spus oaminii ca in 2 ani all


narnit cate 20 lei pe anu ; fac 40 de lei ; 'far in 10 ani nu
stiti, ca pune si a[le] lui oi cu alcii, i-i [In]vat,5, sa num[i] spue mie ; si cu hiclesugul si cu lacomie lui, pe mine rn-ail saracit ; si acmu iaste un anu de cand zac de
picioare i de nadusala si de vat[a]matura ; din pat nu
m-am sculat ; i ell rn-am saraclit, si m'am cheltuit in 6
locuri de am hot[a]rat cate o parte de mosiia ; si ei nici
s'au ostinit, nici s'ail cheltuit ; i ei, vazandu-ma fo[a]rte
slabu i sarac, im[i] rnana[n]c[a] mosille carile li-am coracit eti de ga[I]cievi, si nici un ban de cheltuial[] .nu
vor sa-m[i] de ; i-m[i] mna[n]c[] mosi[i]le in triia, si

www.dacoromanica.ro

IULIII TUDUCESCII

160

ei unile II-au i vandut, din earl li-am hotarat e ; i


map] sant moii inpresurate qi innecate i intunecate de
altii ; i el nu vor s cheltulasc[] ca mine ; si 'oi muri
far' dreptate si inncidusit de strtimbeitate ; i pe parinti[i]
mii e i-am grijit i l-am comandat ; -inca pe sora cia
mai mic[I] am maritat-o eti ; am slujit rapausatul[ui] Vornecullui] Iordac[he] Rus[e]t, Dumn[e]zau sa-1 erte, satindu-ma malca-me sa-i daft, c mie lm[i] rman moii, i
ele '6 a loatu tot ci-ail fost dela parinti[i]-mii ; nu mi-ait
rcimas nemic.

MI rog, pre innltate i milostive Doamni Marii tali, i


dumnelor-vo[a]stre cfinstiti bolari marl, sa-'m[i] luminati
dreptate pe sfant[a] pravila ; ea dac[a] aU zis pal-inch mei
ca mil rman aciel[e] part[icilele de moiia, am luat bani,
cu dobanda, unde am gsat, cu zapis, car! sant zapis[ejle

fatral, anum[e] dela cline am luat, de am cheltuit sute


de lei, de m'am sldnsu cu cheltuiala ; i tOt comandul
mea 'I-am dat.

Paharnicelul Ionita Cocris, care in necurmatele lui procese imbatranete, lana sa le poata desbate i liimuri de
finitiv pe toate, este intalnit pentru ultima oara intr'un document din anul 1782(31) cand, dupa aceasta data, trebue
ca a i murit. El a tinut in casatorie pe fata Elenei, sora
lui Ilie Buzne din Damileni (33), avand trei fii i trei fete,
din a carora posteritate traesc i pana in zilele noastre.

Surorile 0i nepotii Pahdrnicelului.


(31) Acad. Rom., doe. 118/LII.
(38) Ibid., doe. 118 i 87/1,1I.
(36

www.dacoromanica.ro

ANEX E.
I.

S'uret de pe ispisoc sirbesc dela Vast lie Vrod., din veleat


7159 (1651) Mart. 24.

Precum au venit innaintea noastrrt i innaintea tuturor


boerilor notri al Moldaviei a maxi i mici sluga noastrrt
Gavril Cocris, feciorul lui Ionacu Cocris, nepot rilposatului
Toader biv Pitar, cu mare jalobd i cu multe milrturii dela
oameni buni i slugi domneti i megiiia[i] de pe inprejur,
i dela rugdtorii notri egumenul cu tot soborul dela sfnta
miindstire ce s numete Rrtca, aa ariltAnd sluga noastrd
de mai sus scris Gavril Cocris intru aciele mdrturii, precumcd uriclile de au avut el de intdriturd dela Stefan Vvod.
i dresul de cumpdralurd dela insu-mi Domnfla mea pe jumdtate de sat PAnuretii, pe Moldova, in tin[u]t[ulj Sucevii,
de este lui dreptd. ociin i cumpdrilturd dela nepoatele
de soda] a lig, dela Merla i dela sora ei Nastasilca, aclele
uricie i dres[uri] toate au perit dintru aciea mndstire din
Riica cand au venit Soltan[ul] cu oaste tata'rascd, qi cu Smil
Hatman, cu oaste zapondneascd, i au prdat Tara Moldovei pAnd la plai (". Deci Domniia-Mea i cu tot sfatul nostru
toate (dere(surile) ad peritu in manastire Dragomirna nand ad vinit Timus 1-imel(1) Vezi Acad. Rem., doe. 138/CXLII, suret din 1781: a

1I

www.dacoromanica.ro

162

IIILIU TIIDUCESCII

dacg am vazut atgta jalobg i cu mare mArturie, ne-am


milostivit, i dela noi am dat i am intgrit slugii noastre
de mai sus scris lui Gavril Cocris pe aciea de mai sus zisg
jumiltate de sat Pilnuretii, pe Moldova, dup[g] semnile ho-

tarului acielui sat pe unde au umblat din vac. Si de s'ar


ivi la vre-o vreme aciele uricie i dresuri, cle-au avut el, la
niscaiva oameni, sg nu se creazg, en sg aibg a le lua, dela
diinil sluga noastrg Gavril. Pentru aciedia sn-1. fie lui i
dela noi driaptg ociing, i mosie, i cumpgrAturg, i intgriturg i uric cu tot venitul, nestrmutat niciodatg l[n] veacii.
Si altul sg nu se amestecie peste aciasta scrisoare a noastr5..
Gavrilacu vel Logoft.
Sad tglmilciit de Gheorghie Evloghi dascal. 1780 Iu lie
20 d[ni]

1669 Septembrie 26.


Cbpie.

Cu aciiasta noi Solomon Bgrlgdianil vel Log[o]f[g]t, i Miron Costin v61 Vor[ni]c Orli de gios, i Grigori Habggscul

vel Vor[ni]c tgrii de sus, i Neculai Racovitg Hatman i


a nici cu oaste ajficiiasch di Japorojani si ad intratu in cietatea Sucievii,
a i dupti acieea ad mersu si la sfEinta mftnastire Dragomirna, si ad luatu
multa, avere a sfintii ma.nfistiri si altoru oamera, care ad fostu acolo inochisfi, si a negutfitorii si a boeril toate s'ad prftpliditu, si 11-ad stricatu
Ildresurile lor, si mult nevoe ad facutu; atuncie toat[e] zapisile si diDresurile s'aft prpaditu de clizacri D.
(2) Acad . Rom., d. 65/LCVI. Este, tot aici, i orig., slay., hartie, am
reprodus ins& numai suretul romftnesc.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIIL IONITA. COCRIS

163

PareMab Suclevvii, i Stamatin vel Post., 1 Gavril Costachi


yel Spat[a]r, i Liipaco Buhu vel Pah., i Ursachi vel Vist.,
i Jul Sturza vel Stol[ni]c, i Ion Racovita vel Cornis, i Contil 3 Logofat, i Ursul, i Gheorghie, i Rusul, I Patracan,

i a1i Vornicl de Poarta, scrim i dam tire cum ail venit


innaintea noastra i innainte Willi sale Domnului nostru
Ion Duca Vvod. Gavril Cocris cu fratal lui, i Gheorghita
Baluascul cu fraitl sal, i Solomonetii, i feciorif Temanesil, toti nepoti i stranepoti Solomil, fata Vasa teal, nepoata lui Drago Stol[nilc[ull, i Tofan cu fratal s1, i Iacob cu fratai si, i Gavrila cu fratele sag Gligorcie, i
Vascan, giinerile Nastasil, sora lui Gavrilaq, i Tudosca iar
sor[a] lui Gavrila, i alte samintiaI a lor, toti nepoti i
stranepoti Magdii, sora Solomii, fetele Vasiiicl, nepoatele
lui Drago Stollni]clull, 1 parandu-sa ei pentru solmareti,
pre Moldova, in trin[u]tu[1] Sucieyvei, i pentru Ver[e]meti,
pe apa Trotuului, i pentru Leontineti, pe Tazlaul sarat,
in tn[u]tul Bacaului, i pentru Prohozati, pe Tazlaul sarat, la Bacail, din uricie ce a avut pre mou1 lor Dragos
Stol[ni]c[ul] dela .tefan Vvod. i dela Alexandru Vvod. Iar
mai apol sail invoit i s'au tocmit a indesine dinnainte
noastra, i s'ad irnpartit cu aciesti ociini, venitu-s'ail in
parte lui Gavril Cocris cu fratal sal, i hii Gheorghita BAluriscul cu fratrt-srif, i Solomonetilor, i feclorilor Tecrnanesii, i altor samintai al lor, satul oituaretii, pre Moldovva, in tan[u]tu[I] Sucievvil, cu vaduri de mori, i giumatate de sat de Ver[elmeti, pe apa Trotuului, i din cleia
giumatate iar giumatate cu vaduri de moara, i ni-ad aratat Cocris un zapis cum Draghina Tacinaniasa cu fedora
ei Toader, i Cozma, i Ionaco a vandut a trie parte de

www.dacoromanica.ro

IIILIU TIIDUCESCII

164

sat de Ver[e]mesti nepotului s.il lui Ionaco, pArintelui lui


Gavril Cocris, fecTor frtSni-sSil lui Toader, drept un brAil,
drept trelzAcTi si cfincli taleri de argintu, si un cal, pretuit
drept treTzAcTI taleri buni, i treTzSciT taleri bani gata. Iar
In parte lui Tofan cu frai s'aT, i lui Iacob cu frai srtY,
i lui Gavril, i fratini srai GrigorcliT, si lui VAscan, giinerile NastasT, sora lui Gavrila, i TudoscilT, far sor[a] lui
Gavrilas, si altor slimintili a lor, toti nepoti i stranepoti
Magda, fata Vaslc5J, nepoata lui Drago Stol[ni]cu[l], satul
LeontinetiT intreg, pre Tazlh'ul siirat, i giumtate de sat
de Prohoz5sti, cu vad de moarS, Inteamilndoal satele, si a

patra parte de sat de Ver[e]mesti i cu vad de moarrt.


DecTi i noi vSznd de buns voe tocmafil intre drinsii, dela
noT inc4 IT-am fricut aciastri mlrturiT ca sS le fie de credintA,

i cu toti am isclit. Si en Striltulat am scris. U Ias

le[a]t 7178 (1669) Saptv. 26.

Asilmine s'au scris de pe alt5, copie cu sIovi vechi, find

cie adivratg scrisoare filrrilmata tari si tiars, sa Int6legii c ail fost ploat. 1816 Iuni 21.
(s.s.) Costandin Thutul Logoft de tainS.
Acad. Rom., doc. 16/XXX \ I.

1668 Aprilie 22.

t Io Dias Alexandru Voevoda *PA m[i]l[olstilil Glolsp[o]d[a]rfl zemli MoldavscoT, scriem Domnia mea la sluga

noastri la Ionaco Pepelia apitanul de Bac, damu-t[i]


t[ilre c5, Domnii meale s'au jiluit slugfile noastre Ghiorghie BAlorscul i Gavril Cocris, nepotii ii olomoneas[ii]

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIIL IONITA COCRIS

165

clef brarrine, pre nepotii .olomnestilor de acolo dela To-

trus, zicAndu cg au oci[ilni inpreuni cu dnqii la sat la


Viermesti, i la Leontenesti, i pre aiurea, qi le inpresoari
ei pArtile lor far'de ispraavi. Pentru acTesta lucru, deaca
vei vedea cartea Domnii meale, Tar tu s strngli oameni
buni megiiasl deprinpregiur, i s mergii la sat la Vermesti
i la Leontineti qi pre diurea pre uncle vor avea oci[ilne
depreuni, si socotesti cu oameni bunT foarte pre dreptate,
sit le aleagieti cie vor hi pArtile lor de cAtr nepotii ,olomonestilor din tot locul cu tot venitul do va fi, i nemruT sa. nu filtririt[i], i precum le vei aleagie priftile cu
dreptate, s facii i o m6rturie de acolo, s ne dal t[ilre.

Aciastali scriem, intr'alt chip s'a nu fact


U, Ias l[ea]t 7176 (1668) Apr. 22.

Pecetea
domnea-

t Saam Gospodin

sca mare

veleal.

cu tus roiu
inchis.

(s.s.) Solomon Brifldeanul vel Logoriit.


t Leca.
Acad Rom., doc. 5/XXX VI.

Iv.
1748 Noenzvrie 10.

Scrisori zapise clod ardtat Ioni(d Cocris Pdh. de mosiia tie are di pe Toader Cocris, unchiu sdu, si di pe tald
seu Stefan Cocris, fratele lui Toader, ficiorii lui Grigoras

www.dacoromanica.ro

166

IULIU TUDUCESCII

Cocris, in saN in Dobreani, ce sant ifn] (inutul Niffin(ulai,


pe apa 2119nasu1ui.

7257 (1748) Noem. 10.

Din-nasesa parte de sat de Dobreani a patra parte,


cumparatura Popii lui Pavill, nepotul Si1ii, dela samintila sa dela Vasa lie Horga, nepotul SAW, drept 70 de taled, cu ispisoc de i[n]taritura dela Radul Vod[a] din yelel* 7133 (1625) Mai 22. i iaras au mai cumparat Popa
Pavii[1], tot dela Vasile Horga si dela fratii liii Dumitru
i Isai si dela surorile lor Tudora si Ana si tef., toate
partile lor din moara din apa Almasului dreptu 36 taleri.
7146 (1638) hate 16. Marturie hotarnica pe aciasta a

patra parte din-nasesa parte dela Ursul Nechitele din


Hartop si dela Ionasco Rosca de Negresti, ci-au fostu
hotarnici, scrlind ca Waft vinit aciasta parte din sus pre
langa mosie Popii lui Paval, -ail pus si pietre.
Este pentru aciasta din-nasesa parte a patra parte s-alt
(3
ispisoc mai vechiti dela Gaspar Vod[5], din velet
intaritura.
La giudecata dumisale Vornecului Costache ci-aa avut
astavara la lune Ionqa Cocris Prih. cu rrizesii de Dobreni,
au cerut movie deosabit, si pe ispisocul Radului Vod[5],
i pe hotarneca Ursului Nechitele, zicand ca alth o a patra
parte est[e] ci cle o arata ispisocul Radului Voda, i alta
a patra parte est[e] cie din marturie hotarnica. i razevii

raspunzind c tot o parte au giudecat dumnalui, neputand Cocris dovedi inaint[e] hotarnecilor ca sint 2 parti,
sa giure razesii ca-i tot o parte, si ase sa i sa hotarasca.
Arata acum dumnalui Costin Dade Pit., ci-ati fost ho(3) Loc alb in original.

www.dacoromanica.ro

PAHARNICELIIL IONITA COCRIS

tarnec, cu condeiul

s'au, crt

167

s'au dovedit di este tot o

parte.

Iar5, la hotarniclia dumisale Vornecului Iordache Rosn


zic rzesii de Dobreni cii ase i-au dat mosie i pe ispisoc
si pe hotarnica Nechilielii, tot eat o a patra parte din-nasesa part[e], care fade glumAtat[e] de batran.
1 parte de odin5. din Dobreni cumpAritura lui Toader
Cocris dreptu 16 ug[hi], bani buni, dela Andrei Chihae si
dela fameia sa Marie, si dela fedorii lor Savin i Darie,
cu zapis din vele[a]t 7189 (1681) Ap. 8, can i lor
fostu cumpArRurii dela m'atuse lor Uleita si dela fin srtu
Varnava, iari Uliitii 1-au fostu dela unchlu sin Glanos.

Pentru adasti parte, si rizesii de Dobreni au zis mainto giudecitii dela dum. Vor. Costache, cA este bunA cumprtriturrt, numai ti ca". drept 6 ug[hi] sad cumpirat,

Tar/ nu drept 16, si la pretul banilor est[e] ras


din 6 : 16 ug[hi].

i dres

Arati i Costin Darie Pit. ci ase s'ail dovedit i inainte lui, ci numai aciei 6 ug[hi] ail rimas buni, dup5, cum
pi izvodul del de cumpiriturile lui Cocris ase arati.
Riizeii rispund cii pentru aclei 6 ug(hi), 1.-ad dat hub
Cocris 10 pilmilnturi care i li.ad pi hotirilt Costin Pit.
Ioniii Cocris nu-i muiimit, dersind deplin rnosie de adei
16 ug[hi] (4)
(Acad. Rom., (loe. 09/141.)

(4) In dosul originalului e urmktoarea insemnare contimporami, antograf a Prtharnicelului Ionith Cocris :
Sit sle/ tiid de cclnd at inveitat carte, inbla Milelalt 7233 (1727t.

www.dacoromanica.ro

Neamn1 .81118111or
1!rit6 6,1i1 r70pu1

a.

11,

Maria

TE880.8 Stobilew,

Cos-lanai.
1

A'Oth sra

Rocri IR,:

ThemMmasect

Torte!,

leant. Coeris
Ca vrll Goer.,

lon.nra.8 enarleOE

sore'

161-1

?Work

Nr(stasi,

rain.

=Neculai

Sark.
Calrina
Mark(
=1011 MO- =loan-P..10- =Constantin
go a TM

nul
*Salmi

1799.

17((00,0,
I

7;77'
Froazetti.
1778.

1.88.21n1 1ui
Ensile 10o-

799.

=Costandin

rocs, nepotu1

Baron
61000,

1,e1,1 lman,1785 01

1,

mese,

Herm.,

Baron
Glotorghe
000

1796.

1790.

1793.

con lie-

10114,

Pah5oninel,
a.1710--1782.

Baron

Neculai

Hetes.,

Rosa

Etude

;RIR.

Necakei

1801

Man, 5,3.
1700

Yon..

16,4. Postal-

nioel =

3a, 1828, fat:,


Capit. 100lt6 Paneesen

Lancia

Irate

101 iltalulLe

no!,

S111,

1786.

= .,,tetan
gores Nava
otVeleaAlha.

11 1862.
1

zeti, 1827

G.Ligerie

Nicol, 1827

= Nienlae

Vigil.

1827

10 ln zilele loll tefan Eyed pi Alexandra Vomit


.1! II ei(ca pi E011./81 (yeti Acad. /ienr., doe, 12511,11 din 1755).
(Rirtig, Parealab de NeamEt, 138 (forum, St pi doe. 311, 9111).
Avail Aram, pe 'loader CArlio (Alt7r2. 0010., doe. 12511.11).
8 11 ../, doe. 125(1,11).
Ern Stelnie 101701 , Ban la 1780

(1) .t;1
1411

60)

11, Exit la Enotal Teouninlui la 1815 (Acad. Rom ., doe. 11711.1) pi rnss.115E fiiele 96 ai 99).
C0

ntreffeat

Donal. la 1827 (Acad. Rom., doe.

Cap-Pon
1800-1816.

i.+101031.

Popfiroul.

1685

locR7

1. 6j1,1 I)

ilium. lams, Catrina,


1801.
= topita 1801.

.1r1rilita

1800.

.t.c77
1800.

01nnteann, 1801.

--.

pta.

(din care
P ras- Oe trage

08

Nice.%

ehi

Netputn,

Vasil! Nocalai
loon
.81i118e, aEteseu, Mites,

143E

PT.:Fr

1793

i,

E.

/m.o.

., biiCapiu.th
El
7O,
1

"

R.0..,
1

1803.

10o

40nnz011).

Oman)

1816.

ivrt, tr(siiia

l
19111.1759

11 ARM (17

pi 1780,

0,

(11ornei,
1780.

a Faroe
121

1,,,,,

al

d o, 91
i

Ion

.25602 la

Marl..

(inigori,
1759.6 ia.

Heal..

Vaal,

--- Geoid
eiobotarul,

11.piece
I 'knit.

1800.

Costandin,
1800.

I Otede

OSlO

1800.

I pont-

Saca.roaia.

tra$ca.,
1759.

ilralarl'll'ai.

J. ,,,,. ( ....
( !Rho, Swiirruala Salta..
Nita Pos18i... 6,00- 1.: . Pos- prenteasa.
Pos. Nilo
telnirel, 1elnicel, Ckpli. n. te,i2. I. tel lee].
Mild itacRi

1780.

1780.

6,:6

1759.

Incob

(Rh: Odra.,

1e00.1,

Pozderee,

414Le100,t.

mask! din
Soot 1801.

lurtaa.

moll din

1800 pi

= toff'ar

,-....1-

11,11

Die

Buhboseu,

Tk Winne,

= .,3.::
110111 Pron.

Onion

II.

178,9 .71-

Naou sin 6,11-

1810, Medel.1815

1827

-04 7"nii.

1886.

Maria,

,SRftot
Pnp8sen,
17-9.

,S1/111.

G.stackel Coerts,

111141,

1771.

no.,2! ot

Duman,

10100.

11' III,

Throdosie

Cooris 1811 lc

=Maria.

lo1,114181,011,
ISO).

B.w.

Ocigorie
Popaseu.

Bon:,
lo si 1791

P18.1

1802.

Mama.

Earlm.

Cr 8 :1:e

1801

loot,

Paval
Barb,,

=intolui

----Mkt

1765

Biro.

lootta.

NteNto
BarEn,Cdpi, an.

Ini Siratila.

COCriS

31,0,110001
1751

Fodor, 1790.

Borer.. leol.

ne/mu

Vasil
Ni(3Voraloul.

Ilarbn

.- Sand.

Ihrinib.ache

= Catalpa,
fata Mi Ga.
vril Ifu8ann1

trootret.

NMI/do,

1,
N

Barb.

Barbu Inearita. Barbi, iv


Vornia.

=E122,as

Ili0e0man,1755: 6

oi Manoap,

----I'i----'

Vasil,

1,0,4, Soft, cto II

Here,,Eu
al edel. 1761.

Vaosks

Neehi1ele.

1754

Ii157..snt

Pa 8 1708
I

Tomler COCAS, 16131,


(Pipit.. 1701

grtruluiPavel

mite,

C66.7.6

bilo.

1itefan Cooris
din Doloreni

= Iota

d i kt n! el
YAdiana

Siva,.

f (hair,

;lie

..oIng,118.

0 8sean

Ionaeen

C'1,e8to

Para .8afto.
t

rsehiret

lOonitow. NON
Hot nog, 1634.

8,(JOR

din Dragomixeoti.

?---,,---,

l'udosca

(*rigor,

Vita.

91008.

''11todn- VjOdTarn rel7e8

&nor?!

.1;(itri.

murit

Dolphin/.

= SlaIn,, Lamatieli.

10110041,

DUMMY,

loon.

Sle fan.

Nita, 1067.

din 0ode811

Saomia
'reader
biv (vel) Pilao (1,

Frasina
1.11maticoasa.

=Popa Mara.

1043.

1..1m

Rodow,

8ot-tic,
Popasaa, 1685,

Yfideni1a.

=Vasil -V adiann,

din Sari.

6if a.

Mat*,.
= Grignra.8 Dombrava.
1

R.1010,61.
1

i .:.,:,
I',..:pe:.eed,
_

P.

71777"
Capit.1817,

'?

=*.tefan

Joni/1
1801.

= Nastase Lime

Clobota-

boviei din

ta],

Roman,

1801.

1801.
10.111(

1785,

17E.

8;i727.,

1;::

6E, spita din e. 1810 in eoleet.81.1,1. Eer,d. Bono eompletall de Poi lie bd. docamePtelle. Idddetil, Inner) mazdif din jail. Naomi.,,, se intudosa eu familia
Corr 5. Pe 1.811
(-1(trcile din deele awed ale Coerisaatilor, mai
vean st5pardoo pi in 0081ilo 8 u6036ii, Cotn, 118etopal 1 Soeli (Arad, Rom., doe. 800121 pi 236/1.6I; 45 pi 96/Lyn ; 8,81 81 121/1,XXX ; 138E10E, ; 261C1033 V ; 11C1,V1 57161,311 190/CCIAll oi 165/C60111. Mss. 1108 Melo 14, 90,
www.dacoromanica.ro
Mss 1105 Mole 203 pi 347. Mss. 1662 flak 19, 92, 122, 128, 140 pi 1811 IT eirruill 31, 307: 5 pi XXV, 205),
OD, 11 1, 118, 127 pi 368.
611 A murit holtein la Tarigrad {Arty/ Rom, doe. 165/GT,31111.

CONTRIBUTII ARDELENESTI
LA CULTURA ROMANEASCA DIN BUCOVINA

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELENE$T1
LA CULTURA ROMANEASCA DIN BUCOVINA
DE

D. MARMELIUC

Dupil, 1774, nefericitul an al sf4ierii trupului Moldovei,


Bucovina, noua provincie austriaca, trebui sa-si caute razim etnic in cuprinsul monarhiei austro-ungare, date find
i irnprejurarile triste, cari domniart atunci in Principate,
dela cari nu putea atepta nici un sprijin. Dar nici Ardealul, spre care era firesc sa-i indrepte privirile poporul romanesc din Bucovina, nu era in stare sa-i trimita un cuvant
de mangaiere, deoarece elementul romanesc de acolo traia
in cea mai trista ioMgie, din cauza careia era, silit sa emigreze in massa (1).
Cultura romaneasca, multa puVna cata era in Bucovina

la incorporare, se mantinit Inca, cat timp aceasta, taripar/ stiltir sub adrninistraVe militard. Legata ins la 1786
de Galitia, fu inundata pana la 1849, cand ii priml auto-

nomia, de tot ce acolo era rnai ran, mai stricat i mai


(1) Cfr. I. Nistor, Emigrdrile de peste munti, in An. -4c. Rom., Sect.
ist. XXXVII, p. 848 i um.

www.dacoromanica.ro

172

D. MARMELIIIC

egoist ca administratie (1), iar populatia ei inceph a fi


cutropit in privinta etnica de Rutenii, hnigrati cu ciurda,
in privinta economica, de camlitarii evrei, intrati ca un
stol de lacuste in satioarele moldoveneti. coa1e1e romaneti fura desfiintate i inlocuite cu qcoale polone i
germane. Intunerec i mizerie se intinse peste provincia,
tiiiat prin cordon din trupul Moldovei.
Dar tocmai nenorocirea, care sill pe Romanii ardeleni sil
pribegeasca, scapa in parte Bucovina de instrainare cornpleta. Pribegii acetia, indiiratnici in suferintele lor seculare, fugiti de acasa din cauza robiei neomenoase, la care
se adaogira mai tarziu turburarile iscate in urma trecerii
unei parti a Romani lor ardeleni la unirea cu biserica catolic i militarizarea regiunilor marginae, care servia ca
mijloc de propaganda catolica, precum i rscoalele lui
Horia i Avram lancu, aceti coloni involuntari se alezara
in 72 de sate bucovinene, dintre cari pe unele, cum sunt
Botuana, Balaceana, Uideti, Tereblecea . a., le infiintara
ei inii, in altele sporir populatiunea existenta, la imigrarea lor (2). Pe cand dela Nord curgeau valurile de instrainare ale Rutenilor, dela Sud ii ieia in cale ca o stavila curentul de conservare i regenerare al emigrantilor
ardeleni, cari cu trainica lor individualitate mqtenita in
lupte seculare, oprira rutenizarea la hotarul multor sate,
in cari se aqezara. Emigrand in multe cazuri i preotii i
invatatorii lor, se poate intelege, cat folos au adus aceti
apostoli ai conservarii etnice neamului romanesc din Bucovina.
(1) 1.

Budai-Deleanu, v. Anexa la liomanii

Nistor, p. 188.
(2) I. Nistor, E,niqniri1e, p. 859 urm.

www.dacoromanica.ro

Mttenii d-lui I.

CONTRIBUTII ARDELENETI1

173

Tocmai in vremurile aceste, cand Bucovina sttea sub


vitrega administratie galitiank taia. la Lemberg, ca consilier pe langl guberniul de acolo, Man Budai-Deleanu,
fiiu de preot din Cigmgu, care, trebuind sli plaseascl Ardealul din cauza sicanelor mamonicului Bob dela Blaj,
se install la Lemberg (1), de unde pleca adesea in Bucovina si avu astfel ocazie sa cunoascl. bine ImprejurArile,
cari ditinuiau in aceasa circumscriptie administrativa a
Galitiei. In anul 1803 adresrt el guberniului slu un raport
intitulat Kurzgefasste Bemerkungen fiber Bukowina, in
care ni se descrie aceasta tlrisoard nefericia, cum o numeste el la sfarsitul raportului, din toate punctele de vedere : ca populatie, situatie politicrt-socialli, administratie,
etc. Bucovina are, mi se pare, soarta sa vadI in capul
afacerilor ei tot ce e mai incapabil, amoral si egoist in
toatl monarhia, exclam6 el in acest jalnic document al
vremilor de instrainare a avutului sulletesc si material al
Romanilor bucovineni. Iar dupl ce descrie pe Evrei, earl
sunt arendasi, contrabandisti cu nfarfuri oprite, gazde i
tlinuitori ai talharilor i ai scursurilor rele, corupritori ai
servitorimii, conducrttori i tovarlsi ai tMharilor, seducdtori
ai supusilor
canalul sigur pentru coruperea functionarilor publici, pe scurt : dusmanii tainici ai tuturor statelor,
incheie : Vai de Ora in care Evreii precumpenesc. (2).
(1) N. lorga, Ist. lit. rein. in sec. XVIII., II. p. 300; I. Nistor,
ntknii i Rtstenii, Bucureti 1915, p. 168, nota.
(2) Vezi textul original in mss. Ac. Rom. Mss. Budai Arr. 2424,
reprodus in uliontanii 0 Ruteniip d-lui I. Nistor i tradus de d-1. G.
Bogdan-Duia in iGazeta Bucovinein din Cernuti, IV (1895) No. 8
urm.; Cuvintele citate se an la d-1. I. Nistor pe p. 178; in 6Gazeta
Bucovineip IV, Nr. 17, foita.

www.dacoromanica.ro

D. MAIDIELIUC

174

Chiar dach acest pribeag ardelean n'ar fi fdcut altceva


pentru Bucovina, incunostintarea autorithtilor despre adevArata stare de lucruri din aceast ar, ar fi un merit
destul de insemnat.
Curajos, thietor i neindurat e tonul acestui raport, dar
sincer i just.
Ace las Budai-Deleanu este insh i autorul primei chrti
de cetire pentru scoalele primare din Bucovina (1). Tot el
a scris i o gramatich a lirnbii romanesti, menith cu siguranth pentru scoalele din Bucovina, precum i un dictionar german-roman si roman-german, rmase toate in manuscris ca i celelalte lucrgri ale sale.
Tot In tiinpul acesta afhim in lista invhchtorilor de teologia catehetich dela coala clericalh din Cernhuti pe doi
Ardeleni, pe Serafim i Melchisedec Lemeni (2), adusi probabil de Mitropolitul Daniil Vlahovici (1789-1822).

Tot la inceputul secolului al 19 lea se ridich in Ardeal


pe incetul ca stejarul, care voeste sh-si sape rhdhcinile
in adancul solului, Mrbatul providential pentru regenerarea, inthrirea i autonomia bisericii ortodoxe a Romanilor de peste Carpati, Andreiu baron de ,S'afjuna. Anul
sguduirii europene si al trezirii individuaiithtilor etnice,
binecuvantatul 1818, 11 and la locul lui de straj, de munch
Ri

chibzuintri.

Atuncia pentru intaia oarh se exprimh puternic gandul


unei uniri a Ardealului cu Bucovina. La 25 Fevruarie 1849
o deputatiune a Romanilor din Ardeal, Banat, Ungaria si
Bucovina ii prezenth Impratului la Olmfltz o cerere, in
(1) aJunimea LiteraraD XI (1914), p. 19.
(2) Veil aCandelaD 1 (1882), p. 187 urm.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELENE5TI

175

care se insista pentru Impreunarea politica a tuturor Rornanilor din Monarhia Habsburgica inteun singur stat cu
autonomie in intern i legatura federalista fata de monarhie (1). Deputatiunea aceasta, cornpusa din 12 persoane i
condusa de Episcopul Andreiu Saguna, fu primita cu multa

amabilitate, n'ava Ins. nici un rezultat, din cauza ca in


urma octroarii Constitutiei din 3 Martie 1849 Bucovina fu
ridicata la rangul de ducat.
Vazand Saguna ca unirea politica a tuturor Romanilor

e cu neputint,, incepft a se stradui pentru Infaptuirea


unirii bisericeti a tuturor cretinilor ortodoci din cuprinsul Austro-Ungariei. Idea acestei uniri se discutase
inteo mare adunare nationala, convocata la staruinta boierului Aga Doxache Hurmuzachi la Cernauti in Martie 1848,
la care, pe lang postulate de ordin interior bucovinean,
se cerft i Infiintarea unei mitropolii unitare pentru toti
Romanii dreptcredincioi din cuprinsul Monarhiei Habsburgice. (2) Comitetul duhovnicesc ales pentru formularea
postulatelor i pentru aducerea lor la indeplinire ii adresa
episcopului Eugenie Hacman o scrisoare, in urma careia
acesta capitula de fric s nu-i piarda carja, ba se i
puse chiar In fruntea micrii nationale romaneti, cu gndul rezervat de a zadarnici unirea cu biserica din Ardeal
In cel dintaiu moment prielnic. Si lit de aceste Irnprejurari,
conduse la inceputul anului 1849 o deputatiune de fruntai romani din Bucovina la Viena i cerii in numele ei,
(1) I. U. Sbiera, 0 pagind din istoria Bucovinei din 1848-1850 ,
Cernkuti 1899, p. 18; I. Lupas, Mitropot Hut Andreiu baron de ,5'aguna,
Sibiiu 1909, p. 84.

(2) I. Nistor, Istoria bisericii d in Bucovina, Bucuresti 1916, p. 66.

www.dacoromanica.ro

176

D. MARMELIIIC

pe langa altele, si crearea unei mitropolii pe sama tuturor


Romani lor din Monarhie, iara la 6 Iu lie 1849, in raspunsul
sriu la adresa guvernului din Viena, care cerh, intr'o circular* tuturor episcopilor ortodocsi din Monarhie parerea
in privinta organizarii bisericesti a credinciosilor lor, accentill aceeas necesitate comunit pentru Romnii din Ardeal
si cei din Bucovina (1).
Bucuria lui Saguna, care-si incepuse si el opera, era
mare, vazand pe fratele sari Eugenie inspirat de aceleai
tendinte, aveh sa, fie ins de scurta durata. Caci Hacman
isi schimba atitudinea, indata ce intelese ca mitra de mitropolit al tuturor Romanilor nu va incorona capul sat',
ci pe cel cu mult superior al lui aguna, si-si incepti uneltirile, cart fura, favorizate de abrogarea constitutiei, date
in 4 Martie 1849, si de introducerea absoltitismului la 31
Decemvrie 1831. Pe cand aguna pregriti marele act de
desrobire a bisericii romanesti in intelegere cu poporul si
intruni in primul sinod dela Sibiiu, la 13 Martie 1850, 20
deputati mireni, intre cari era si Avram Iancu, si 24 din
cler, episcopul Eugenie Hacman se impotrivi dela inceput
alegerii unui sinod provincial, compus din cler si din mireni, si castigand dupa 1851 guvernul pe partea sa, duse
cea mai inverunata lupta impotriva poporenilor sill.
In timpul absolutismului austriac, pe cand Saguna conducea, cu spirit larg si prevazator inchegarea culturala
a supusilor sai in ale credintei, la Cernauti episcopul
Eugenie nu vedeh in orizontul stramt al inteligentei sale

cleat mitra nemeritata a unui mitropolit roman. Si astfel, cand, dupa interventia deputatilor romani din Bucovina
(1) 1. Nistor, Istoria hisericii din Bucovina, p. 71 urm.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBU1I1 ARDE1 ENEV1

si

177

de peste mun0 In ediffta parlamentului immultit

din 21 August 1860 pentru inflintarea mitropoliei unitare,


Irnpratul invith pe toti episcopii s se puie in intelegere
cu enoriaSii lor pentru stabilirea postulatelor, aguna convoch la sfilritul lui Octomvrie 1860 al doilea sinod al Romnilor ortodoci din Ardeal i Ungaria, la care au par-

ticipat 46 membri din cler i 52 mireni, iar episcopul


Hacman, chruia i se trimisese din acest sinod o adresh, s.
convoace o adunare la fel, chemil pentru 29 Fevruarie 1861
numai clerul din Bucovina la o adunare in Cernauti. Aid lo
impuse preqilor, prin perspectiva mririi lefurilor si, undo
bunhtatea nu ajunse, prin ameninthri, redactarea acelor
nenorocite qapte Dorinte ale dreptcredinciosului cler din
Bucovina, cari vor rrunaneh pururea un document de
vadita, miopie i neprevedere politich i naVonalh' a inspiratorilor ei. (1) In uneltirile sale nu-1 stanjeni nici deputaVunea Romnilor ardeleni i bucovineni, care se prezentil

in Martie 1862 la monarh pentru acela scop, nici votul


Camerei provinciale bucovinene din 27 Martie 1863, prin
care se cereh aceea unire bisericeasch. In congresul din
Carlovhc, Iinut la 14 Septemvrie 1861, el voth pentru autonomia bisericii ortodocse din Ardeal, se opuse insh din
rasputeri unirii bisericii bucovinene CU Mitropolia ce aveh

sit se creeze la Sibiiu i introducerii congresului bisericesc, compus din cler i mireni.
Planul lui reu1. Mitropolia din Sibiiu, a chrei Infliqare
fu aprobath prin autograful imphrhtesc din 24 Decemvrie
1864, nu cuprinse i pe Bucovineni. Ce le ajuth acestora
(I) I. Nistor, Istoria biscricii din Bucovina, p. 79.
12

www.dacoromanica.ro

178

D. MARMEIJUC

Infiintarea Mitropoliei autonome romAno-rutene, aprobatrt


de Imprtrat la 23 Ianuarie 1873 ? Unirea bisericeascrt, care
aveit sa scape biserica romlineascA din Bucovina de instrilinare, fa zAdarnicitA de mlirginitul i IncAprqinatul Hacman,

in sarcina cAruia cade in bung parte rutenizarea Bucovinei (1).

Cu toatit nereusita tendintei lui .aguna si Eudoxiu Hur.


muzachi, idea unirii tuturor Rornlimilor din monarhia HabsburgicA dilinui i duprt aceea, promovatA, mai ales in timpul

dela aparitia crii d-lui A. C. Popovici Die vereinigten


Staaten von Gross-Osterreich (1906) si printr'o parte din
presa vienezA. LegAturile culturale, statornicite de brirbatii conducAtori de atunci, au fost de mare valoare pentru
elementul romAnesc din Bucovina, expus mereu valului
rutenesc. Aceste legAturi Ii gAsir in ultimul deceniu reprezentanV vrednici in profesorii dela universitatea din CernAuti Sextil Puscariu si I. Nistor, cari sperau CA din apropierea si 1nfrAtirea sulleteascA legaturile de naturA politicA i bisericeascI vor izvori dela sine (2).
LegAturile culturale au existat, inteadevr, necontenit
dup 1848. Clici anul acesta ne aduse in Bucovina pe neuitatul Aron .Pumnul.
Aruncat de valurile ucigAtoare ale rAsbunArii unguresti
In afarA de hotarele vitregei sale patrii i ajungAnd dup
multe primejdii in Bucovina, aflA aici un mAnos teren de

activitate : scoala. Un Ardelean a facut cea dintlii carte


romlineascrt pentru scoalele primare, altui Ardelean, lui
Aron Pumnul, ii rezervase soarta rezolvirea dupA, putintrt
(1) I. Nistor, 1st. bis. din Buc..p. 119.
(2) gJunitnea LiterarfiD XI (1914), p. 21.

www.dacoromanica.ro

COSTRIBUTII ARDELENEtiTI

179

i imprejurgri a problemei rornaneti in coaIeIe secundare din Bucovina. El avea s sprijineascit opera de regenerare a Hurmuziichenilor in laturea ei colar.
coala secundarri. era in Bucovina, la sosirea lui Aron
Pumnul, detestabilil pentru elementul romanesc. La Institutul de studii filozofice din Cern rtuti, intemeiat in 1808,
nici un cuvant romanesc, la coala Norma lil numai Inviititmantu1 religios se preda in limba noastril (1). Nu erau
nici profesori de limba romaneasc, dal% nici docile necesare !

Numirea lui Aron Pumnul de profesor la Institutul de


studii filozofice din CernAuti inseamn5, piatra fundamentala a organizArii, studiului limbii romane in liceele ce se
infiintara. ulterior in Bucovina. PropovAduind prin 16 ani
dela data numirii sale, facutii in 29 Fevruarie 1849, elevilor
srii originea latinA a limbii .1 individualitritii noastre etnice
si and prin pilda vietii sale un viu exemplu de caracter statomic i de muncri cinstit, el IV catig5, pentru Bucovina,

in mic, meritele ce le are, In mare, G. Lazar pentru Romania de astazi. Catedra, ocupatA, de dansul, devenl, cum
scrie Alecu Hurmuzachi la moartea lui A. Pumnul, paladiul tiintei Rationale, altarul simtului qi al virtutii, vatra
nationalitatii romane (2). Numele lui, eternizat printr'o
fundatiune a Societritii pentru cultura i literatura poporului romanesc din Bucovina, a fost un necontenit imbold
spre luptii cinstit pentru p5"strarea limbii i nationalitatii
romanesti pe pmantul Bucovinei. Lepturariul lui deveni,

prin alegerea nimeria a bucritilor din el, nu numai o fo(1) 1. G. Sbiera, Familia Sbiera, Cern6.0 1899, p. 149.
(2) L--G. Sbiera, Aron Pamnul. Cernauti 1889, pag. 7.

www.dacoromanica.ro

180

D. MARME LIIIC

lositoare carte de coald, de care se folosird elevii romani pand prin anul 1894, ci i un bogat izvor de cunostinte

pentru publicul romanesc de acolo.


Tot un Ardelean avea sd Invioreze i invdtdmantul universitar al limbii i literaturii roinneti.

Patruzeci de ani dupri moartea lui Aron Pumnul, In


toamna anului 1906, veni la Cernauti, ca urma al d-lui
I. G. Sbiera, d-i Sextil Puqcariu. Dupd cum Pumnul fu
trimis Bucovinei de norocul nearnului nostru tocmai in
clipele de redeteptare a elementului romanesc de acolo,
tot aa i acest invIcat profesor yen! in vremuri de desvaritii dezorientare, cauzatd prin cea mai decdzutil lupta
po1itic5.. Tinerimii universitare, impArtitri i ea, dupd simpatii politico, ii trebuia un indrumnor cinstit si dezinteresat. Ea 11 primi in persoana profesorului ei de limba si
literatura romand.
Filolog distins, recunoscut de somitAtile specialitaVi sale,

si literat cu multd intelegere pentru venicele frumuseti


ale poeziei In intreg cuprinsul ei clasic, d-1 S. Purariu
venia s regenereze Invdtdmantul superior al limbii noastre
in tara, in care era mai mare nevoie de aceasta. i muncii
sale ii reu1 s creeze o nourt scoald de cercetdri filologice i literare, din care iesird pentru invatdmantul secundar o serie de profesori bine pregtiti, cari aduserd o
vieatd north.' In orele de limba roman d. dela liceele din Bucovina si desvoltard in sufletele plApande ale elevilor man-

dria de neam, care era indispensabild pentru continuarea


luptelor impotriva strilinilor.
Profesorul S. Puscariu nu cultivil, insi numai mintea elevilor sdi. In credinta cd politica, Intemeiatil pe culturil.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELENE5TI

181

nationaln i pe Ingrijitil educatie sulleteascd, este salva-

toarea unui popor subjugat, ii indrepth toatn grija pilrinteasa asupra cresterii sufletesti a tineretului, indentnitndu-1 prin cuvinte blnde i cumptinite, dar mai ales
prin exemplul viu al persoanei sale, la munc cinstitii si
rodnia, care aveh sil Inlocueasa frazele retorice i declamnrile, can ii luarn locul (I). Totdeauna calm si senin,

prietenos cu lumea cu care se intalni, d-sa incera in


repetite riinduri s uneascli tineretul, invriljbit de constiinta mlndioasn a ciltorva politiciani frtril scrupule.
stiiruintele lui ar fi fost incununate de succes, de nu incepeit rilsboiul, desi in timpul din urmn se inscenase o uridoasn lupth. inpotriva d-sale, mai ales de and, impreunn cu
cativo', prieteni de idei, incepit o agitatie vie pentru o noun
directie cultura1 i politicil a vietii romanesti din Bucovina,
voind sn Introdua in Societatea pentru cultura i literatura poporului romnnesc din Bucovina, in care se incufbase sectarismul, un spirit modern, corespunzAtor timpurilor, combatand relele ce le vedeit prin conferinte si Infiinthud, la un loc cu colegul snit d-1 I. Nistor i cu profesorul
dela f;coala Normall din Cernnuti d-1 G. Tofan, In 1913
si 1914 cursuri de yarn pentru invntntorii romani.

1)-1 S. Puscariu aveh si autoritatea necesaril pentru a


pnsi. mai energic In chestiunile, in cari voih s aducrt lu-

minii, acea vazit irezistibili, care se astign prin talent,


fnuncci gi einste. Pe urma acestor trei calitiiti Academia
Romfinit ii alesese in anul 1905, la propunerea d-lui I.
Bianu, membru corespondent, ii incredintase ceva mai tar(1) Yezi Junimea Literatho, XI (1914), p. 163.

www.dacoromanica.ro

182

D. 11IARMELIIIC

ziu redactarea Dictionarului limbii romane, i-1 numi la


1914 membru activ al ei. Prin acelemi calitati ar fi izbutit
in intentinnile sale, daca rasboiul nu-1 scoteh din camera
sa, in care domnih atata linite patriarha1 i seninatate,
pentru a-1 arunch in grozava lui valtoare.
Dar nici intre anii 1866 i 1906 Romanii bucovineni n'au
fost 1ipsii de spriinul Ardelenilor. Ei ni-au trimis, dupa
1890, in vremuri de crancene lupte i grele crize politice,
in cari era nevoie de o luminoasa indrumare a opiniei pm
blice romaneqti de acolo, oameni ai condeiului, cari adu-

cand cit sine energia necrutatoare a Ardealului, au impus-o in luptele date cu guvernele meschine.
Cel dintaiu publicist Ardelean, care a scris in vreun ziar
din Bucovina a fost G. Barit, care fugind in 1848 din Ardeal,

a fost gaz luit in 1849 cateva luni la familia Hurmuzachi,

eu care a avut apoi, pang la 1880, o interesanta corespondenta, publicata de N. Bilnescu (1). Rugat de A. Hurmuzachi, G. Barit a trimis Bucovinei articole mai lungi,
cum e d. ex. raspunsul la atacurile ziarului Siebenbtirg( r Bote, publicat in Nr. 36 din 1849 al Bucovinei, i
corespondente, pentru cari A. Hurmuzachi ii multume'te
in repetite randuri.
Dupit disparitda Bucovinei fratilor Hurmuzachi la 1850,
nu mai apitrit in Bucovina nici un ziar Oat la 1866. In anul
acesta tin grill) de barbati tineri i independenti scoase la
Snceava Revista Politica, care diUnul pana, la 1891, child
se contopi cu Gazeta Bucovinei. La 2/14 Mai al acestui.
(1) Corespondenta ((undid Hunuusachi ca G. Barg, Valenii-demunte 1911.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELENEF11

183

an incept!. O. apart acest ziar, ca urmare a vechei Bucovine, de clout ori pe saptamana. Acest organ al partidului national, careli puse in program, ea cel dintaitt
punct al activitapi sale, organizarea poporului ronidnesc (1),

era condus de Ardeleanul Pompiliu Pipoq, care 'Ana la


moartea sa, intamplatt la 6 F'evruarie 1893, isi puse tot
suiletul situ cinstit in articolele scrise cu multa pricepere
despre toate nevoile noastre culturale i politice. Pacat
ca n'a iscalit scrisul situ, pentru a se putea desface de
hicrarile altora. Se presupune insa crt toate articolele de
fond neiscillite, aparute in anii 1891-1893, sunt ale acestui

om onest si muncitor, regretat la moartea sa nu numai


de Romanii bucovineni, ci de top strainii cari au avut
ocazie sa-1 cunoascri.
Dupa moartea lui Pipo conducerea Gazetei I3ucovinei

Ii fu incredintatil altui Ardelean, d-lui G. Bogdan-Duied,


actualul director al Liceului Mihai Viteazul din Bucuresti,
cunoscut ea publicist si polemist de forVt. Timp de dei
ani, cat a petrecut in Bucovina, a dat, in articole politico
de cea mai limpede intuipe a nevoilor noastre reale, atMea
indrurnari folositoare, si a depus o deosebita ingrijire in
redactarea foiletonului ziarului, publicand intrinsul, pe
Ingit lucrari originale, poezii, schite, nuvele i traduceri

aparute in domeniul literaturii romanesti din Begat si


din Ardeal i contribuind astfel mult la desvoltarea gustului literar al Bucovinenilor. Tot ce a vazut i a trait in

aceasta Ord in decursul celor doi ani, a publicat in lucrarea sa Bucovina, aparuta la Sibiiu in 1891
(1) Vezi G. Tofan in Viata Romineasdiv, I (1906), p. 462 urm.,
de unde am Mat (late pentru ziaristica bucovineanii.

www.dacoromanica.ro

18.1

D. M ARMELIIIC

In curentul national, care se ivl la 1891, se produse insa


cu timpul o vrajba, alimentata de indaratnicia celor mai bittrani dintre membrii partidului, a conservatorilor. Membrii mai tineri, in frunte cu regretatul Dr. George Popovici, cari cereau o activitate mai intinsil pe sama consolidarli economice i culturale a taranimii, se desfacura din
cauza aceasta de cei batrani. Gazeta Bucovinei dispirit,

si in locul ei aparit la 14 Iulie 1897 Patria sub directiunea d-lui Dr. Valeriu Braniqte, mai tarziu directorul
ziarului Drapelul din Lugos.
In vremuri de adanca prefacere a politicei bucovinene,
pe cand sistemul de prigoana a guvernului impotriva ele-

mentului romanesc de acolo se Intetia tot mai mult si


entuziasmul tineretului universitar, condus de George Popovici, opunea o rezistenta tot mai dank Incepand opera
de trezire a taranimii prin inflintarea de cabinete de lec-

tura si aducand, prin energia i munca incordata a Ini


Grigore Filimon, mangaierea economica la sate, unde se
alcatuira, una dupa alta, bancile populare dupa sistemul
lui Railfeisen
in aceste timpuri pana hotarita i energica a fratilor Valeriu si Victor Braniste a adus In luptele
politice ale Romanilor bucovineni foloase netagaduite ptina
astazi de nime. Curentul intransigent biruise.
Ce folos, caci sus, In palatul guvernial, stapania lozinca
Divide et impera ! In nrma prigonirii salbatece a limbii
pi colorilor romnesti, o parte dintre intelectualii romani,
unii din naivitate, altii din specula, au Inceput tratative

cu guvernul. Pe la 1900 tratativele fura Incununate de


succes : Romanii furl iaras desbinati In doul tabere, dintre
cari cea reprezentati prin moderatii pactisti 111040 Tim.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELESE5TI

.185

pul, pe care-I puse sub conducerea nefericitului director

-de mai tarziu al Centralei bancilor satesti, D. Florea


Lupu, i inchei6 cu guvernul faimosul pact, al carui con-

linut a ramas pana astzi o tain pentru publicul mare,


despre care se stie Insa ea n'a fost observat in nici unul
din punctele sale. (1) Crmrile acestui tratat secret se
vazura imediat. Fratii Braniste fura izgoniti din Bucovina,
Patria apuse, George Popovici fu doborit la alegerile cc
urmara de pactistul D. Isopescul, pactul nu se tin, cad
si Timpul dispririt dupa 75 numere, pe scurt izbanda
guvernului i dezastrul Romnilor.

Dupil fratii Braniste nu mai veni in Bucovina nici un


Ardelean pang la anul 1912, cand partidul, grupat in jurul
ziarului Apararea Nationala, aduse pentru conducerea
acestuia pe d-1 George Stoica, care lush' nu putit s produca nici o schimbare in spiritul agitat al luptelor de pe
atunci si se intoarse dupil cateva luni fat% ffici o isprava
In Ardeal.
Ziaristica ardeleana a sprijinit Bucovina si in alt mod.
In timpul, cand in Bucovina nu existau ziare, chestiu"tile culturale i politice ale Romanilor bucovineni au gasit
totdeauna ospitalitate in ziarele din Ardeal Gazeta Transilvaniei i Telegraful Roman, care publica de ex. intre

anii 1852 si 1865 o serie de articole privitoare la autonomia bisericii ortodoxe din I3ucovina i unirea ei cu cea
din Ardeal, precum si in Albina din Viena, In care allam
o serie de articole i notite despre vieata nationala i culturala a Bucovinei romanesti. La ((Albina colaborau Va(i) aViata Romilmeasca , I (1906), p. 464.

www.dacoromanica.ro

186

11. MARMELIIIC

sile Grigorovita, Samuil Isopescul, Vasile Bumbac . .o


Vechea Tribung din Sibiiu deschise de asemenea coloanele ei pentru chestiunile bucovinene i le sprijinl mai cu
samil In perioada de prigonire Intaritat a elementulul
romanesc de acolo. In timpul din urmil ziarele Luptal),
Tribuna i Romarrul aveau corespondenti permanenti
in Bucovina. Panii la Infiintarea Junimii Literare din Cer-

nguti, Romnii bucovineni 4i trimiteau produsele !or li,terare mai cu sarnA la Familia lui losif Vulcan, la care
au colaborat S. Fl. Marian, D. Petrino, Constantin Moraritu,

D. 0. Olinescu, I. G. Sbiera (1) . a.


Ar mai fi de amintit cui un numilr de intelectuali bucovineni, siliti de pretentiunile profesorilor strini, in vremuri
cnd bietii de trtrani erau constrani srt invete toate ma
teriile in lirnbagermanrt, i-au terminat studiile in coalele
secundare romfmesti din Ardeal. Astfel marele folklorist S
FL Marian a trebuit sA pilrilseascil In anul 1870 liceul din
Suceava, s piece pe jos prinil la iNdsriud i srt-si urmeze
studiile la liceele din Nrtsiiud i Beius. Tot in Ardeal 1:au
isprIvit studiile secundare profesorul i scriitorul din Su.ceava, d-1 Vasile Bumbac, pictorul Epaminonda Bucevschi (2)

a. Acetia au adus cu sine ceva din spiritul romnesc


de peste Carpati. S. Fl. Marian Pa ariltat recunotinta
s:

pentru ospitalitatea ce-a intimpinat-o la fratii din Ardeal ift


vremuri de nevolnic persecutie a lirnbii romitneti in Bucovina, prin publicarea colectiei de poezii poporane despee
)
Avram Iancu (Suceava 1900).
.

..

(1) oJunimea Literarfiv, IV (1907), p. '230.


(2) Diaconovich, Enciclupedia Romettul, la nuniele respective.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII ARDELENEff,TI

187

Astfel prin emigrArile pricinuite de felurite motive; prin

blirbati luptAtori, veniV in Bucovina de bun voie sau


fugiti de vitregia timpurilor, prin ziaristica lor, intemeiatrt

cu un deceniu inainte de ce Rornanii bucovineni s'ar fi


gandit la o vieata nationalli independentA, iar in timpul
din urm, do dad idea unitAcii culturale a tuturor Romfmilor trecuse in domeniul rea1itiiii, prin schimbul de
611'0, ziare i reviste, Ardelenii au contribuit foarte mult
la redeqteptarea, continuarea i sporirea culturii romtineti
pe plaiurile Bucovinei.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE


1495-1508

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE


1495-1508
DE

ALEX. LAPEDATU

1. Runde refatii (de rerii-Roindne0i cj Ardealul sub Ratted cel


2. Politica de echilibru a Doninului roman intre Turri si
Mare.
Recicnoaterea suzeranitqii Coroanei ungare (1497) 0
Unguri.
omagiul de vasalitate feicut Regetui Vladislav II (1507). 4. Cum si
4n ce conditii s'a Pleat ontagiul. 3. Caracterul benevol al vasalitiitii
romdne. Nona posesiune ardeleand, a Geoagiului. 6. Causele instrdismith definitive a vechilor posesiuni: Andaml si Feigara.Ful. Intinlerea, si importanta Geoagiului. 7. Caractend politic si juridic al
nouii posesiuni a Domnilor Terii-leonaine#i in Ardeal. 8. Moartea
hti Radul eel Mare. Rezultatele politicei sale.

1. Contrariu tatalui srtu Vlad Voda Calugrul, care, cu


toate legaturile de pace ce incheiase cu Ardelenii, avusese
.cu ei, In a dorta parte a domniei, re1atiuni destul de Incordate (1), Radii) eel Mare ava si pastel cu acesti vecini
ai srti, tot timpul domniei, raporturi cat se poate de bune.
(1) A. Lipi.,datu, Vlad Vodii Clyril, Bueurqti 1903, 41 i unn.

www.dacoromanica.ro

192

ALEX. LAPP.DATU

Dela inceput chiar, adicrt de indatrt ce, prin moartea


pfirintelui silt' (1), domnia riirnase numai asuptit-i (2), el
imbie pe Brapveni cu prieteffie si featie (3) si e de
presupus crt aceeas prietenie i frie o oferi i celorlanti
Brasovenii rrispunserrt cerand
vecini ai suii, Sibiienilor.
carte de incredintare pentru libera i sigura lor petrecere
si negutitorire In Tara-Romaneascrt (4), iar Sibiienii luzind
intinse mrtsuri impotriva lui Mihnea, pretendentul, care,
atlfmd de moartea lui Vlad Ci.1ugtru1, aptri pentru a doua

i anume, anuntand pe Radul de venirea peste munti a vechiului srm rival (6), Sibiienii cerurrt Regelui IndepArtarea lui din rnijlocul lor (7), scriind
in acelas timp in toate pfirtile
Scaunelor superioare (8).
oarg. In Ardeal (5).

(1) In toamna a. 1495. Data o arm in Socotelile Sibiiului (Rechn union ans dem Archly der Shutt Hermunnsta(it, Hermannstadt 1880, 192),
cari inseamnd, intro 15 Septemvrie ;ti 15 Octomvrie, un trimis al oraului la Buda 0 in facto mortis vaivodae transalpinensiso i un altul in
Tara-Romaneasca tpropter novum vaivodam. Doc. din 20 Aprilie 1496'
(Arh. Statului, Condica m-rii Tismeana, 1, 504), pe temeiul cdruia am
pus and data (op. cit., 50-1) moartea lui Vlad Calugarul in vara a. 1496,

are a0, dar data greOt.


(2) Fusese in ultimul timp asociat tatillui salt la domnie.
(3) I. Bogdan, Docuntente privitoare la relapile Terii-Roman
cu.
Brafovul i ct rara-Ungureascei in seC. XV V: XVI, Bucureti 1905,
212 (Se vor cith pe scurt: Relatiile).
(4) Ibidem, 214.

(5) Pentru it-arida aparitie a lui Mihnea in Ardeal, A. LrtpOdatu, op.


cit., 56-7. Scrisoarea analizat acolo, la Hurmuzaki-Iorga, Docuiente,
XV-1, 141. Cf. i Rechnungen, 173 (mentiune despro curierul trimis de
Mihnea in Tara-Romaneasca, citruia \lad Clilugarul ii tdiase nasul).
(6), (7), (8) Rechnungen, 193.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LIII RAOUL CEL MARE

Fgrirgenilor (1)

Cohglmenilor (2)

193

srt nu i so dea

adrtpost. Iar and, cu toate acestea, Mihnea cera a trece


munVi (3) i Radul luI msuri in consecinO, inchiziind
drumurile din spre Ardeal (4), Sibiienii poruncia Scaunelor inferioare sA, se ridice impotriva pretendentului (5), care

padase In pArtile transalpine (6), ceandu-i tot odaa sii


ias din taa (7), ceeace turburatorul trebul s i facrt
toamna tftrziu (8).
Indepgrtarea lui Mihnea din Ardeal aduse deschiderea
drumurilor din spre Tara-Romftneasa (9) i bune raporturi
de vecinatate de ambe prtrtile. Un sol a Domnului roman
plea, pe la sfaxitul lui Noemvrie, la Regele Vladislav (10),

iar trimii ai Sibiienilor veniril, din ce In ce mai numeroi, dincoace de munti, sA reguleze diferite pricine (11)
i, mai ales, sit iea veti despre miqarile Turcilor (12).
(1), (2), (3) Rechnungen, 194.
(4) Mai jos, nota 9..
(5), (6), (7), (8) Rechnungen, 194.
(9) Ibidem, 195: 1495 Noemvrie 18 sol al Sibiienilor la Radul .brt
solicite deschiderea drum urilor.
(10) Ibidem, 195 0 211 (pentru intorsul solului).
(11) lbklem, 209, 211 (1496), 216 (1496 Octomvrie), 218 (1496la Barbul Banul), 219 (1496 Decemvrie) i 238 (1497 Martie).
(12) lbidem, 209 (1496), 215 (1496 Septemvrie), 237 (1497 Martie), 230
(1497 Aprilie) i 244 (1497 Iulie). Ve-jti despre Turci mai cereau Sibiienii dela Barbul Banul: ibidem, 212 (1496 Maiu-Iunie), 216 (1496
Octomvrie) i 238 (1497 Martie).Pentru spionii trimi0 de Sibiieni in
acela.;; scop in diferite prti ale Orli: ibidem, 209, 210, 211 (1496),
212 (1496 Maiu-Iunie), 213 (1496 lunie-Iulie), 214 (1496 August-Sep-

temvrie), 215 (1496 Septemvrie), 216 (1496 Octomvrie), 218 (1496 Noem-

vrie), 236 (1497 Ianuarie-Fevruarie), 237, 238 (1497 Martie), 239, 240
13

www.dacoromanica.ro

ALEX. LAPEDATII

194

In acelas timp, curteni i boieri ai lui Radul eel Mare indepliniau diferite insarcinari pe langA Sibiieni (1), cart
conduc, intre 9-12 Septemvrie 1496, un trimis al Domnului roman la Medias (2), uncle se atla Voevodul Transilvaniei (3). In sMrsit, o solie a acestuia trecea, din ordinul Regelui Vladislav, in Octomvrie, muntii in Tara-Romaneasek(4), solie en care Domnul roman incheie, foarte
probabil atuncea, Iqelegerea ce arta Brasovenilor, un
an In urma, c are cu Craiul, domnul situ (5).
Inchiderea din nou a drumurilor din spre Ardeal i Incordrile ce urmara curand dupa aceasta, in 1497 si 1498,
fura provocate fruit voia lui Radul eel Mare, Insus o spune,
de prezenta lui Mihnea la hotare, care, nu stim prin ce
(1497 Aprilie), 240 (1497 Maiu), 243 (1497 lunie), 244 (1497 Iu lie), 245
si 246 (1497 August).
(1) R.chnungen, 209 (1496), 212 (1496 Maiu-Iunie), 240 (1497 Maiu

cii ve;iti despre Turci), 247 (1497 August) i 247 (1497 August-Septemvrie).
(2) Thidem, 215.

(3) Nota urmatoare.


(4) Hurmuzaki-lorga, Documents, XV-1, 146 : Voevodul Ardealului
scrie Brasovenilor, la 21 Octomvrie, din Medift a....de voluntate et
mandato serenissimi domini nostri regis misimus certos.... nuncios
nostros.... in quibusdam legacionibus erga spectabam et magnificum
dominum Radwl waywodam transalpinensema. Raspunsul venia WI, de

tarziu deoarece trebui, cum vedem, sa se consulte in prealabil Regele ungur asupra celor ce aveau a se comunica. Domnului roman.
Alti soli ai lui Radul, de sigur tot pentru Voevodul Ardealului, conduc
Sibiienii la Turda, in Martie 1497 : Rechnungen, 238.

(5) I. Bogdan, .Relafiile, 216: scris. lui Radul dare Brapveni din
Septemvrie 1497 (pentru data: Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 147 n. 2).

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

195

Indemnuri, apArir pentru a treia oarrt in Ardeal (1) si de


uneltirile domnilor de Gera impotrivrt-i (2), uneltiri constand, foarte probabil, in graduirea si sprijinirea pretendentului rival in posesiunile lor frtgrartsene (3). Crici pe datil

ce intiliul fu nevoit srt piece din Ardeal (4) si uneltirile


celor din urml incetar6, nirnic nu mai turburrt bunele raporturi dintre Radul cel Mare si Ardeleni nici incidentele de varnit (5), nici neintelegerile de altrt natura (6), ine(1) Scris. dela nota precedenta: drumurile nu le-am inchis ca sa fac
razinirita, ci ca sa ne putem pzi de vr4mapl nostru Mihnea, (care)
a venit printre you.. Inteadevar, in Septemvrie 1497, cand Radul scria
acestea Bravvenilor, rivalul sau era in Ardeal (Rechnungen, 248), unde-1

gasim inca din lulie (ibidem, 244). Pentru inchiderea drumurilor. cf.
ibidetn, 247 (1197 Septemvrie trimis al Sibiienilor in munti si vada
cum stau drumurile) i 249 (1497 Octomvrie trimis al lui Oberghina Parcalabul de Poenari la Sibiiu epropter apertionem viarump).
Asemenea scris. din acela4 an, fara data de luni, a lui loan Barcsai,
sol regal la Radul, catre Sibiieni (Hurmuzaki-lorga, XV-1, 147), in
care le spune, in momentul de a trece granita : caudio autem viam
eundi esse perviam clausamp.
(2) I. Bogdan, Relafiile, 343 = Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 149 : enotum

est vestris dominacionibus quod praesentern guerram seu litem, non


nos, sed domini Gerb inciperuntp.
(3) Despre cari, cf. A. Bunea, Stdpanii ferii Oltuhti, Bucure0i 1910,
33-4.
Ca Mihnea a avut aderenti devotati la F5gara4 o dovedqte
i iiscoala acestora de indatii ce el lug. domnia (mai jos, p. 215 i n. 5),
cum i faptul c in toamna a. 1195 cautase, cum am vazut (p. 193,
n, 1), sa, se adaposteasca la din0i.
(4) Mai jos, p. 203, n. 4.
(5) I. Bogdan, Relatiile, 239, 242 i 301.
(6) lbidem, 217-8, 222, 228, 233, 234-5, 237, 237-8, 240, 341-5 (1499
Fevruarie), 345-6, 346-7, 348 (1500 April-Maiu). tiltimele patru doe. 0

www.dacoromanica.ro

196

ALEX. LAPEDATU

vitabile de altminteri i unele si altele, incidente si neintelegeri fatii de cari Domnul roman avir totdeauna o atitudine impaciuitoare, nereclamand dela vecini, pe seama
supusilor sal, nedreptatiti sau prtgubiti, dealt acordarea.
dreptatii si Implinirea pagubei.
0 singurrt data, inteo afacere mai grava, il mai vedem
amenintand cu inchiderea drumurilor (1), adicrt cu oprirea
dela negot a celor de peste munti. Incolo, Domnul roman
fu si ramase arnic sincer al Ardelenilor, acordandu-le libertate de negot si de hrana in tar% (2), invitanda-i Ia
serbari familiare (3), trimitand si primind dela dansii numeroase i dese solii (3), ceranda-le vesti despre Regele.
in Hurmuzaki-lorga, XV-1, 151, 152-3, 153-4 si 154-5. Apoi: Rechnunyen, 416 (1504 Iulie), 427 (1506 Fevruarie), 429 (1506 Martie), 477 (1307
Fevruarie), 462 (1507 Martie), 466 (1507 lunie) si 331 (1507 Noemvrie).
(1) I. Bogdan, Relafiile, 226-7.

(2) Ibidem, 231-2, pe Mg& doe. citat mai inainte, p. 192, n. 3.


(3) Pe Sibileni. La nunta nepotulni sttu PArvul en Rica hii Dimitrie.
Iacsici. Invitatia s'a fcut la 18 lulie 1504 (I. Bogdan, Relatille, 349=
Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 164-5) pentru 15 August. Trimisii Sibiienilor
Johann Rapolth si Petru Wolff plecarfi la 10 August (Rechnungen,
417). Pentru boierii Albul Vistierul si Stefan Pitarul trimisi Lt
Iacsici in petite, in August-Septeinvrie 1503: ibidein, 377, 379 si 381.
pentru aducerea logodnicei dela Sibiiu, in Julie 1504 : ibidem, 415 si
416, iar pentru legiiturile Iacsici-lor en Domnii Terii-Romitnesti, A.
Lfip5datu, Moartea lui Mihnea-cel-Rtiu, in (Convorbiri LiterareD, 1916,
319-20.

(4) Solii ale lui Radul in Ardeal: a) la Sibiieni : Rechnungen, 36(


si 369 (1503 Iunie), 414 (1504 Iunie), 436 si 438 (1506 Neoemvrie
anuntAnd pacea cu Bogdan cel Orb), 439 (1506 Decemvrie) si 480 (1507
Noemvrie-Decemvrie); b) la Brasoveni : I. Bogdan, Relafiile, 230, 230-1

si 351. Aeest din urnifi, document si la Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 175-6

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

197

Voevodul lor (1) si procurandu-si dela ei tot felul de


lucruri trebuitoare curtii i nevoilor sale (2). Pe 15110
aceasta, el nu thinui; ca alti predecesori, misc5rile de osti
ale Turcilor (3), nici nu-i amenintA, ca aceia, cu invazia
(1507 Apri lie); c) la Yoevodul Ardealului: Hurmuzaki-Iorga, XV-1,
151-2 (1499 Iunie) i Reclinaniten, 464 (1507 Martie). Trimii arde-

ieni in Tara-Romaneasch : a) dela Sibiieni : Opulent, 249 (1497 Octomvrie), 369 i 373 (1503 Iunie), 371 (1503 Julie), 376 i 378 (1503 August),

381 (1303 Septemvrie), 367 (1503 Noemvrie), 416 (1504 Julie la


Sptarul torii), 432 (1506 lulie anuntand naterea mo*tenitorului
regal, a lui Ludovic), 433 (1506 Iuliela Barbul Banul), 435 (1506 Octomvrie sit cerceteze nein(elegerile dintre Radul i Bogdan), 435
(1506 Noemvrie
in aceltt scop). Apoi I. Bogdan, Relatille, 351 (1507
August) *i 352 (1507 Septemvrie)=Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 176; b)
dela Yoevodul Ardealului : Rechuurgen, 471 (1507 Septemvrie solul
e Ladislau Chertbinger, fratele castelanului din Deva). Pentru soliile
lui Radul in Ardeal, anuntand cillfitoriile sale la Poartfi i vetitile
aduse de acolo, mai jos, p. 200, n. 1.
(1) 1. Bogdan, Relatiile, 223-4, 225 i 350. Acest din urma document i la Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 168.
(2) Medici: I. Bogdan, Relatiile, 355-6 (1508 Fevruarie) = Hurmuzaki-lorga, XV-1, 180; inWeri de biserici: I. Bogdan, Relatids, 241;
cal: ibklem, 212-3; care de drum: ibidem, 220, 221; blani de vulpe F. si
de jder: Thident, 220; cojoace i postav: ibidem, 242-3; cuie de indril
,t,ti de laturi: ibident, 243; sfipun: ibidem, 244; oale de aramfi: ibidenz,
348-9 (1502 Iulie)=Hurmuzaki-Iorga, X V-1, 159; alte cumpfiraturi:
I. Bogdan, Relatiile, 223-4.

(3) La inceputul domniei, in scris. citre Brapveni din Septemvrie


1497 (mai sus, p. 194, n. 5), Domnul roman serif]. : gat voiu fi in
vieata, sfi nu va temeti domnia voastri cii vor trece Turcii pe undeva
prin taba noastra.... ca sii prade in tam Domnului meu CraiuluiB, iar
Sibiienilor, la 1498 Septemvrie 12 (I. Bogdan, Relatille, 344.= Harmuzaki-lorga, XV-1, 149), a notum sit vobis quod nullum Turcum intra

www.dacoromanica.ro

198

ALEX. LAPE DAVIT

lor (1). Cu un cuvant, nirnic din tot ceeace mai Inainte


nelinitise i turburase pe Ardeleni, ah el, din acest punct

de vedere, se poate zice, cu drept cuviint, ea de mult \roe-

vodatul de peste munti nu se bucurase de atata


regnum nostrum invenire possetis vobis nociturum i 4quam iniuriam nobis intulistis, quod contra vos Turcos duceremus!. i Radul

se tins de euvant. Caci, afarl de ve0ile ce va fi dat despre Turei


Sibiienilor veniti la sine in acest scop (Rechnungen, 415: 1504 Julie
430: 1506 Aprilie, 431: 1506 Maiu, 466: 1507 Iunie, 468: 1307 lulie,
470 0 471:1507 Septemvrie) i de cele trimise vecinilor si dull/ cA-

litoriile Acute la Constantinopol pentru plata haraciului (mai jos,


p. 200, n. 1), Domnul roman mai comunich Ardelenilor ve;ti despre Ture'
oi despre intentiile lor la 1505 (Braovenilor: I. Bogdan, Rela( lite. 350-1=

Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 169-70), la 1506 Aprilie (Ilechnungen, 429),


la silmitul a. 1507 sau inceputul a. 1508 (I. Bogdan, op. cit., 225)
la 1508 Fevruarie (ibidem, 355-6=Hurmuzaki-lorga, XV-1, 180).

Ce prive0e trimiii Sibiienilor in diferite parti ale terii pentru a Inf..


ve0i despre Turd: Rechnungen, 247-8: 1497 Septemvrie, 249: 1497
Octomvrie, 250 : 1497 Noemvrie, 364: 1503 August, 415-6: 1504 Julie

la Barbul Banul 0 la Radul Spatarul, 417 : 1504 August la


Barbul Banul, 431-2 : 1506 Iunie la aeela, 432: 1506 lulie, 433 : 1506
August la Barbul Banul 0 la Radul SpAtarul, 434: 1306 Septemvrie la Craiova, deci la Barbul Banul, 464: 1507 Martie, 465 : 1507
Aprilie, 467: 1507 lunie, 468-6: 1507 babe la Gherghina Parefilabul
t;i la Barbul Banul, 471: 1507 Septemvrie
la acest din urma, 437
1507 Octomvrie, 483: 1507 Noemvrie 0 493 0 495: 1508 Ianuarie.
(1) Numai pe Sieui i-a amenintat odati en invazia Turcilor

oi

Romknilor sM, in Octomvrie 1504, din cauza uneltirilor lor cu Domnut


Moldovei impotriva-i. A. Veress, Acta et epistolae relation um Train-

sylvaniae Hungariaegue cum Moldavia et Valachia, I (1468-1540),


Budapest 1914, 71: aquia (Siculi) cum waivoda Bogdano Moldaviensi
essent contra eum coneordati et unitio.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

199

i siguraniii din spre Tara-Romaneasca ca In timpul dornniei lui Radul cel Mare (1).

2. Politica aceasta de menajare favi de Ardeleni nu se


explica atat prin firea buna, i dreapta a Domnului (2),

cat prin statornica lai preocupare de a catigh i asigura


domniei o Iinite cat mai prielnica pentru aezarea i propairea terii, In care scop Mal o politica de supunere faia
de Turd i de apropiere fail de Unguri, prin plata regiilata a tributului catre cei dintai, prin recunoaterea suzeranitatii ungare care cei din urmii.
Inteadevitr, urmand pildei printelui sail (3), Radul cel
Mare duse instiq la Poartti, an de an, tributul cuvenit Sultanului, facand act de supunere i luandca acest prilej
cunotinirt de cele ce se petreceau in capitala Imperiului
(1) Temeri de invazii turcesti au avut totus Ardelenii, MEI insii
a bfinui pe Dotnnul Terii-Rominesti. Cf. Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 152 .
1500 Fevruarie 17, 157 : 1502 Ianuarie 9, 159 : 1502 Noemvrie 14, 164 :
1504 Fevruarie 25
in legiltur& cu boala i, apoi, moartea lui tefari
cel Mare (cf. ibiClem, 165), 168 : 1504 Septemvrie 17 si 172 : 1505 Julie
29. Asemenea Rechnungen, 432 : 1506 Iunie-Iulie, 468: 1507 Julie si
471 : 1507 Septemvrie.
(2) mai jos, p. 202. eCel Bane e numit si intr'un doe. din 1588 Iunie

4, pub. de d. St. Nicolaescu, in Revista pentra istorie, archeologie fi


fdologie, X (1909), 81.

(3) St. Nicolaescu, Doeumente slavo-romdae Cu privire la rdafiile


Terii-Romanefti fi Moklovei cu Ardealul in aec. .XV i XVI, Bucu,resti 1905, 2 Vlad CfilugArul scrie Sibiienilor cfi, chemat fiind de Im-

pa.ratul turcesc, a fost la Poarti de a dus edajdia ce este a TeriiItomknestie.

www.dacoromanica.ro

200

ALEX. LAPEDATII

otoman (1). Prin aceste regulate clilAtorii la Constantinopol, Domnul roman ajunse ash de bine cunoscut. Sulta(1) Pentru plata tributuhii (8.000 ducati : Sanuto, Diarii, V, 450),
marturifie mentioneaza cfilatorii ale Domnului roman la Poarta, : in
1504 (Rechnungen, 414 : Iunie 5, 8 si 22

trimis al lui Radul la Sibiieni

spre a vesti intoarcerea sa i altul al acestora la soda spre a-1 felicita de intoarcere si a lua noutati. Cf. si scris., din 30-1 Julie, a lui
Joan Bornemisza, Tezaurarul Ungariei, dare Sibiieni HurmuzakiIorga, XV-1, 166
in care se arata ca chemarea Domnului roman la
Poarta fusese anuntati Regelui); in 1505 (I. Bogdan, R,ta(iile, 350-1=
Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 169

scrisoare a lui Radul catre 13rasoveni,

Mai data de hula, prin care le anunta apropiata sa calatorie la


Poarta si le promite, dupa intoarcere, vesti); in 1506 (llechnungen,
trimis al Voevodului roman la Sibiiu sa vesteasca intoarcerea sa din Turcia i sa dea vesti lame despre Turci); in 1307
430: Mai 25

(Reelenungen, 469, 478: August 2 si 3

trimisi din Tara-Romaneasca

anunta Sibiienilor intoarcerea cu bine a Domnului lor din Turciasi

469: August 8 delegati ai Sasilor dincoace de munti, invitati de


Radul, care, intors dela Imparatul turcesc, le trimisese vesti foarte
grave); in 1508 (A. Veress, Acfa et epis(olae, 96-7

Regale Vladislav

anunta pe fratele situ Sigismund al Poloniei ea Radul 11 vestise 04


fusese chemat de Sultan la Poartii), child Domnul roman (mort in
Aprilie) nu apnea, de sigur, a mai vedea faia lui Baiazid
Pentru
calatorifie lui Radul la Poarta anterioare a. 1504, nu avem martnrii
speciale; avem ins& una generalii, foarte pretioasa, in relatiunea
lui Andrea Gritti, trimis venetian la Constantinopol, din 30 Septemvrie 1503, in care se aratil ca Sultanul primeste dela tefan al
Moldovei 4000 ducati anual si 8000 dela Radul al Terii-Ronianesti,
quale vien ogni anno ad basar la mano al Signora: Sanuto, 1. c.
Observ, in sfarsit, a, Mtn' cat se dovedeste ca Domnul roman duse
insus, an de an, tributul la Poarta, scrisoarea, fSrli data, prin care
el vestia Brasovenilor (I. Bogdan, 1?ela(iile, 218-9) inergerea si intoarcerea sa dela Constantinopol, nu mai poate fi pus& in 1504.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL QEL MARE

201

nului, Incat, atunci cand, la 1503, se incheie pacea dintre


Turci i Unguri (1), servi ca mediator al ambilor pactanti (2),

iar cand, la 1511, Ienicerii se scularl impotriva lui Baiazid II (3), sub cuvant ca prin slAbiciunea lui prigubete
interesele Impruiitiei 0 ale lor, ca sA, le arate ca rAsboaiele,

pe can rasvrAtitii le cereau, nu se poarta nurnai cu puterile trupului, ci mult mai mult cu puterea de suflet,
batrAnul Sultan le dadit ca exemplu pe Domnul Terii-Romaneqti, care, cu toate cA era in cea mai mare slabiciune
a puterilor sale, s'a purtat cu cea mai mare deteptaciune

cu toate Ca apte ani intregi a fost pus in riidvan


(1) Tratatul fu ratificat la 20 August 1503 (Hurmuzaki, Docunien(e,
11-1, 20-3), un an dupft incheierea Wien, ale efirei preliminarii fur
stabilite Inca din Fevruarie 1502 (Sanuto, Diarii, IV, 880).
(2) Participarea lui Radul cel Mare la tratativele de pace, reiese din
urnidtoarele marturii : in Octomvrie 1502, solii Venetiei la Buda ra-

porteazii eh II s'a arfitat o scrisoare a lui Radul din 21 Septemvrie,


in care se comunich cft trimisul sau la Turd s'a intors si c pacea
s'a incheiat pentru sapte ani (Sanuto, IV, 373. Cf. si 413); in F'evruavie 1503, aceiasi soli relateazi cf un trimis al Domnului Terii-Romknesti a adus veste la Buda (prin scrisoare) ch Turcii sunt dispusi a
face pace cu Crestinii (Sanuto, 1V, 792); in Martie 1503, Cardinalul
primat al Ungariei spune trimisului Republicei la Buda eft pacea cu
aratfi, ca dovadil, o scrisoare a lui Radul
Turcii e ca si incheiatft
Vodii (Sanuto, IV, 860); in fine, la 30 Septemvrie 1503, acelas Andrea
firitti, de care fu vorba mai sus (p. 200, n. 1), raporteazii din Constantinopol eft pacea dintre Regele Ungariei i Sultanul Turciei s'a flicut

4per via di Rado et Stefano valachip (Sanuto, V, 450). De notat


eft in tratat terile romftne aunt trecute ca teri ale Coroanei ungare,
tributare Insit Portii, ceeace inseamnft ca Sultanul cunoG,steit si recunosteh legatura lor politicit cu Ungaria.
(3) Hammer, Geschichte des osmanischen Reiches, 11 (Pesta 1828), 361.

www.dacoromanica.ro

202

ALEX. LAPEDATIT

i purtat din loc in loc, tottr a carmuit Iara Romani lor


cu osebita multumire a supuilor, cari, en toata firea bor..
schimbatoare i nestatornica, nu s'au instrainat, pentru slabiciunea i pentru boala picioarelor (podagra), de Domnul

lor : bun, drept, iqelept i destul de potrivit pentru carmuire prin superioritatea lui de suflet (1).
Judecata aceasta asupra lui Radul eel Mare i domnier
sale invedereaza ca politica Domnului Terii-Romaneti facrt

de Turd a fost de natura mr nunnai A multumeascrt pe


Sultan, ci, in acela timp, sil satisfaert i interesele erii.
Aceasta, de sigur, prin linitea ce-o critigii, i asigurrt
domniei,
linite pe care Voevodul roman tiii sil i-o
c4tige i asigure rili dinspre Ungaria. Crtei prea suferise
mult tara din pricina atitudinii fatie a unora din Domnii
de Oar atunci, cand pentru Turci, cand pentru Unguri,
pentru ca un Voevod paric, cuminte i inclinat spre opere

de cultura i organizare, cum din toate reiese a fi fost


Radul cel Mare, sa nu fi vazut ca, odata asigurat din spre
Turci i primejdiile ce i-ar fi putut yen! dela danii prin
invazii de oti de prada, era in interesul .terii sa se asigure i din spre Unguri i primejdiile ce i-ar ii putut veni
dela dan0 prin ridicare de pretendenci impotriva-i. Aceasta
printeo politica de apropiere, mai lesne de realizat acurn,
cand Imparacia turceasca, sub Baiazid II, nu mai era all
de amenintatoare ca sub Mohammed II. De aceea, pe data
ce lila domnia, cauta sa se apropie de Ungaria, menajand,
cum am vrtzut, pe Ardeleni i recunoscand, cum vom vedea,
(1) Leunclavius, Historia musulmana Turcorum, 675. Ap. N. Iorga,
0 veste lusemnatil din trecutut nostru, in diloarea Darurilors, II, 434-5.

www.dacoromanica.ro

POLITICA WI RADUL CEL MARE

203

suzeranitatea pe care Coroana ungara pretindea incl a o


exercita asupra terilor noaste, ant pentru prestigiul Regatului, cat si pentru asigurarea Ardealului impotriva nAvlirilor turcesti (1), Mute, adesea, cu stirea, ba chiar si
cu concursul Domnilor Terii-Romanesti.

3. Recunoasterea suzeranitatii Coroanei ungare s'a indeplinit cu jurilmantul de fidelitate pe care Radul cel Mare
insu arat, in Septernvrie 1498, a-1 fi fcut Regelui Vladislav (2), -- jurrtmant indeplinit, cred, prin mijlocirea

speciale trimis de Domnul roman, in frunte cu


Albul Vistierul, Ia Curtea din Buda, in August 1497 (3),
soliei

si care juramant aduse cu sine : Intiti, recunoasterea din


partea lui Vladislav a domniei lui Radul i, ca consecintil,
indepArtarea lui Mihnea dela hotare (4) si netolerarea in
(I) N. lorga, Istoria Romlindor din Ardent fi Ungaria, I, 978.
(2) I. Bogdan, Relafiile, 343 =-- Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 149: scris.

lui Radul atre Brasoveni: equemadmodum Regiae Maiestati iuravimus, sic inviolabiliter observare volumus cum omni fidelitate..
Pentru modul cum se fficeau jurimintele de fidelitate, cf. raportul din
1543 al lui Antoniu de Thorockei care Regele Ferdinand, pub. de d-I
C. Ciurescu, Documents rilzlete din Arhivele Vienei, in aBuletinul Comisiei Istorice a Romitniei., 1, 286 si urm.
(3) Intre 6-8 August sofia, compua din 48 efilareti, trecea, prin
Sibiiu, spre Buda (Rechnungen, 245), iar intro 25-30 Octomvrie se
intorca, prin acelas loc, spre casi (ibidem, 240).
(4) Cf. Mihnea fu indepartat numai dupit intoarcerca soliei, o dovedeste scrisoarea citat'a a lui Radul atre Brasoveni din Septemvrie
1497 (I. Bogdan, Relatiile, 216), In care se arat c pe and solia era.
Ina in Ungaria, Mihnea instiga la hotare. .E1 e acolo sera Dom-

www.dacoromanica.ro

204

ALEX. LAPEDATII

lama, in Ardeal, a vreunui alt pretendent impotriva Dornnului transalpin (1) ; al doilea, consolidarea bunelor raporprintre voi : deci trimiteti la inaltimea sa Craiul, s5,
alunge pe vrit'smasul nostril, sa, nu mai stea in tinutul Ardealului, nici
in alte locuri dela margine, sit putem deschide drumurilen. Prin Noemin Octomvrie, cum am vazut (p. 195, n. 1), drumurile erau
vrie deci
tot inchise a trebuit sit fie indeplirtat Mihnea din Ardeal, ca urmare

nul roman

a recunoasterii lui Radul, pe baza jurrimantului de fidelitate fiicut


Regelui. Unde s'a dus, nu putem sti. Foarte probabil insa cum IAnue;;te i Domnul Terii-Romanesti in scrisoarea de care fu vorba,
la protectorul situ Iozsa de Som, guvernatorul Timisoarei, uncle il gilsim atilt dup6, intiiia (in 1495 August: Rechnungen, 190 trimisi ai

Sibiienilor la Caransebes sti afle vesti despre intrarea lui Iozsa cu


Mihnea in Tara-Romfineasca i altii la Domnul de aci sa-1 instiinteze
de aceastri intrare), cid si dupri a doua (in 1496 : ibidem, 213 trimis

al lui Iozsa la Sibiieni cox parte Michnae Walachin) indepiirtare a


sa din Ardeal.
(1) Dupa indepartarea lui Mihnea, nici un pretendent impotriva lui
Radul mi mai fu ingfiduit in Ardeal. Astfel, la 1504, cfind un fiu de
Domn moldovean aparh la Sibiiu, Voevodul Ardealului fficii direct responsabil pe judele cetatii asi idem Mins waywode, se in aliquum
Miura locum evadet et aliquid huic regno nostro incommodabit: Hurniu-

zaki-Iorga, XV-1, 168. Taus, la inceputul a. 1508, incurajat de sigur


de boala lui Radul, Mihnea veni pentru a patra oara in Ardeal (Rechnungen, 493 : lanuarie 1 Sibiienii trimit pe cnezul din Sad scum
litteris ad vaivodam Mihamn). In acelas timp veni si sotia sa, intiimpinata fiind la 6 lanuarie, in Tfilmaciu, (le delegatii acelorasi Sibiieni
(ibidem, 494), cari o conduc in cetatea lor (ibidem, 494), instiintand
pe Palatinul si Tezaurarul Regatului de sosirea ei (ibidem, 494). Pro testul lui Radul (cf. I Bogdan, Relatiile, 227 : scris. dare Brasoveni
din Fevruarie 1508 aapeteniile voastre hni ridica vriismasi asupra
capului meun) se vede a fi silit insit pe Ardeleni sit indepiirteze si de
randul acesta din mijlocul lor pe Mihnea, care, ne mai avand nici o
nAdejde la ei, intru crtt Ungurii aveau acum alt pretendent, pe Danciul
Tepelus, cautii si gas] sprijin la Turcii dunareni.

www.dacoromanica.ro

FOL1TICA LUI RADUL CEL MARE

205

turi 'de vecinktate ce dkinuirk, cum arktarkm, Mire TaraRomneasck i Transilvania, dealungul intregei domnii a
lui Radul cel Mare i stabilirea legkturilor de reciprock incredere politick ce se constatk phnk la urmk intre cei doi
suverani, prin soliile qi vetile ce-ui trimit unul altuia (1) ;
al treilea, omagiul de vasalitate pe care Domnul roman,
11 fact( Regelui ungur dare sfaxitul domniei i viecii sale,
cum relateaza, aceasta Istvinfi.
Inteadevr, iatk ce scrie in istoria sa, sub a. 1507, cunoscutul istoriograf ardelean (f 1615): Per eos dies.... Radulo, Transalpinae Valachiae, quae etiam montana vocatur,
princeps, tam clientelae suae, quae antiquo iure reges Hungariae respicit, declarandae causa, quam pro aliis rebus,
ad Vladislaum Budam venit, equos militares regio more
instratos ac asturcones optimi generis, acinaces, auro gemisque ornatos, aliaque dona adferens, versatusque apud
regem aliquamdiu mansit, auctus oficiis honoribusque.
(1) Solii ale Regelui la Radu. Afar& de cea amintitA (p. 194, n. 4),
se mai mentioneaat in Rechnungen, 417 i 437 (1504 lanuarie
George Horwath i Dimitrie Tacsici), Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 173
Emeric Czobor i Dimitrie Iacsici), Rechnungen,
(1505 Septemvrie
437 (1506 Ianuarie Emeric Czobor), ibidem, 436 (1506 Noemvrie
un 4caduceatorD al Regelui) i 441 (1506 Decemvrie Ladislau PesthSolli ale lui Radul la Rege. Afar& de cele amintite (p. 193,
eny).
n. 10 i p. 203, no. 3), se mai mentioneaza : in Sanuto, IV, 415 (1502
cu veti din ConstanSoemvrie), ibklem, V, 195 (1503 Octomvrie
tinopol), ibklen, VI, 98 (1504 Noemvrie cu vqti despre pregiitire
de ottti in Moldova), R3chnungen, 438 (1506 Octomvrie), ibidem, 438cu veSi, false
(1506 Noemvrie) i Sanuto, VII, 130 (1507 Iulie
i
ridicarea
in scaun a
de altfel, despre moartea Sultanului (Baiazid)
fiului sau primogenet (Mohammed).

www.dacoromanica.ro

206

ALEX. LAPP:DATII

Postea Thoma Bocatio cardinale, Petro comite Sancti Georgii


ac Iosepho Somio, nec non Moyse Buslavio praefecto aulae
et Benedicto Battianio, qui in aerarii praefectura, Stephano
Telegdino, magistratu abeunte, successerat (1), obnixe eum

comendantibus, oppidum satis frequens et celebre Aldioclam (2), cum amplis latifundiis redditibusque, in Transilvania situm, a rege donativi nomine, quod eius quoque heredes sequeretur, obtinuit. Fuerat Aldiodum antea Ioanni
Tharcziano.... ab Vladislao certis conditionibus collatum....
Sed quum Raduloni oppidum istud propinquius commodius(1) Toti curteni ai Regelui Yladislav si anume: 1) Bakocz (Boccacius), Tome., Arhiepiscop-primat al Ungariei si Canceler al Regatului,

intre 1490-1509, supranumit, pentru rolul covarsitor in afacerile statului, Richelieu al Ungariei, -I- 1521. 2) Szentgyorgyi, Petru, Voevod
al Ardealului, intre 1499-1515. 3) Som, Iozsa, Comite al Timisoarei,
intre 1495 1508. 4) Buzlay (Buslavius), Moise, curtean intrebuintat
in diferite solii, intre 1500 1507. 5) Bathyany, Benedict, Tezaurar al
Regatului, intre 1506 1514. 6) Telegdi, Stefan, "Vicevoevod al Ardealului, intre 1481 1498, apoi Consilier al Regelui, indeplinind, in aceasta
calitate, si el, diferite solii, in Franta, Polonia i Moldova. Pentru persoaneTe de sub 1, 5 $ 6, cf. Lexiconul unguresc Pallas, iar pentru celelalte Hurmuzaki-Iorga, XV-1 si A. Veress, Acta et epistolae, tabla.
De altfel asupra Curtii lui Vladislav II exista o monografie ungureasca
(F6gel liasef, II. Uldszl6 udvartarkisa, Budapest 1913), pe care insa,
necunoscand limba, Warn putut-o utiliz peste ceeace am dat mai sus.
(2) Geoagiul, in cora. Hunedoarei. Se zicea Al-Gyg, Al-Gycid, AlDigy A mai ales, Al-Did (Csinki Dezso, Magyarorszdg trtnelmi fold-

rajza a Hunyadiak kordban= Geografia istorica a Ungariei in epoca


Huniadestilor, V, Budapest 1913, 53 si urm.), ceeace a facut pe rap. A.
Bunea ( Vechile episcopii romdnesti a Vadului,Geoagiului,Silvasului ci
Belyradului, Blas 1902, 29-9) sit, identifice gresit localitatea cu Geoagiul de ling& Stremt (Dh5d) din corn. Albei-de-jos.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI IIADUL CEL MARE

207

que esset, rex Ioannem Tharczianum, partim praesenti


pecunia pro eo numerata, partim tradita ei arce Onodia (1)

contenturn reddidit. Quo munere Radulo laetus, gratiis


Vladislao actis, in suain provinciam.... reversus est (2).
Afarit de calatoria lui Radul cel Mare la Buda i de prezentarea darurilor enumerate, tot ceeace Istvinfi relateaza

In pasagiul ad reprodus, ca urmdri ale omagiului de vasalitate al Domnului roman, se confirma azi docurnentar,
printr'o diploma a Regelui Vladislav din 6 Ianuarie 1508 (3),

in care acesta aratii cii, intorcand lui Joan Tharczay, fostul cornite al Silcuilor, o datorie (12.000 fl.), parte in bani,
parte socotita in valoarea cetatii Olnod, lea dela dansul
domeniul Geoagiului din Ardeal, zilogit pentru acea datorie, spre a-1 conferi, cu toate dependint,ele sale, dupa
recomandatia curtenilor sai, exact cei numiti la Istv6n11 (4),
Domnului Terii-Romaneti (5).
(1) Olnod, coin. Borsd, Ungaria.
(2) Historiarum, de rebus nagaricis libri XXKIV, Coloniae Agrippinae
1622, IV, 35. In trad. la Sincai, Cronica, ed. 2-a, II, 179-80.
(3'm A. Veress, Acta et epistolae, 85-7.
(4) Diploma dela nota precedent& : a reverendissimi.... domini Thomae....

cardinalis Strigoniensis.... et secretaril cancellarii nostri, necnon spectabilis et magnificorum Petri comitis de Bozyn et de Sancto Georgio,
iudicis curiae nostrae et waywodae nostri transilvani, ac lose de Som,
comitis Themesiensi et partium regni nostri inferiorum capitanei generalis, Moysis Bwzlay de Gergellaka, magistri curiae nostrae, et Benedicti de Bathyan, thesaurarii nostril). Partea aceasta, nefiind tipftrit
la d-1 Veress, o dau dup o c5pie de pe originalul ce mi-am procurat,
prin bunfivointa d-lui Dr. G. Alexici, din Arhiva terii dela Budapesta.
(5) A. Veress, Acta et epistolae, 87: (Nos Wladislaus.... oppidum
Aldydd.... cum universis suis pertinentiis a praefato lohanne Tharczay

www.dacoromanica.ro

208

ALEX. LAPEDATU

Dar dupl raporturile politico-feudale ale timpului, nu se


puteA confer], cu titlu de donatiune, o posesiune a Rege-

lui, cleat unui vasal al acestuia sau cuiva care sri, se ti


recunoscut ca atare. Iar c Radul cel Mare se recunoscuse,
ca Domn al Terii-Romanesti, vasal al Regelui Vladislav ne
confirm5, cercetarea documentelor timpului sub raportul
titulaturii intrebuintate de Rego faVi de Domn i de
acesta fat,A de acela,cercetare din care reiese OA in 1507,
asA, dar in anul indicat de Istviinfi, s'au stabilit intro TaraRomAneasc i Ungaria raporturi politice corespunzAtoare
sthrii de vasalitate a celei dinthi fao de cea din urmd.
Intr'adev6r, pe nand in documentele anterioare a. 1507.
Radul e pentru Vladislav numai credinciosul nostril (fidelis noster) (1), in documentele posterioare acestui an,
Domnul Terii-Romanesti e pentru Regele Ungariei Voevo-

dul nostru transalpin (Vaivoda noster transalpinus) (2)


11 membru deplin si statornic al Regatului si al sfintei
Coroane (solidus et constans membrum regni et sacrae
Coronae) (3), iar Tara-Ronnineascil pentru Ungaria partea.

transalpinA a Regatului nostril (pars regni nostri tranrepetivimus; qui.... oppidum ipsum, una cum praedictis suis pertinen-

tiis, nobis remisit et restituit per nos tandem praefato waywodae


nostro (Radul), ut praefertur, conferendum et tradendum. Quapropter
nos.... lahanni Tharczay.... castrum nostrum Olnod vocatum.... conferendum duximusp.
(1) Hurmuzaki-lorga, XV-1, 157: 1501 August 12.
(2) A. Veress, Acta et epistolae, 93: 1508 Fevruarie 2; HurmuzakiIorga, 180: 1508 Martie 12 tsi 182: 1508 Main 3; A. Veress, ibidene.
96: (1508).

(3) Hurmuzaki, Documente, 11-1, 18: (1508).

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

209

salpinensis) (1) ori chiar inteun act emanat dela Radii!


membru al Regatului Ungariei (membrum regni Un-

gariae) (2), ceeace arat, in chip neindoios, credem, a la


sfaritul domniei sale, Radul cel Mare recunoscit pe deplin,

Maud omagiu de vasalitate, ma cum relateazh Istvtinfi,


suzeranitatea Coroanei ungare. Cum i in ce conditiuni
s'a fricut aceasta, vom cerch s artrn in cele urrnAtoare.
*

4. Dup istoriograful ardelean, Domnul insus ar fi mers


la Curtea lui Vladislav, s5. se arate a fi client unguresc,
duph chdirtta cea veche, cum scrie, traducand pe Istvinfl,
brttramul

incai (3). 0 chlrttorie a lui Radul cel Mare la

Buda nu se confirm5 lush documentar. Trebue deci sh admitem apriori ca, omagiul de vasalitate s'a indeplinit, ca si
jurAmntul de fidelitate, prin mijlocirea vreunei solii. .$i inteadev5r, in diploma menVonatil a Regelui Vladislav se
arat5. c5, transactiunea cu loan Tharczay pentru obtinerea
Geoagiului s'a filcut cu ocazia prezentei la Curtea din Buda
a unui sol al Voevodului transalpin, venit s5, afirme credin0 stAphnului su i statornicia sentimentelor sale fa0

de Coroana ungar5, i de Regele shu i sl asigure pe


acesta de serviciile ce totdeauna e gata a aduce, lui si Re(1) A. Veress, Acta et epistolae, 86-7r.: 1508 Ianuarie 6 i 93: 1508
Fevruarie 2; Hurmuzaki, Documente, 11-1,18 : (1508); A. Veress, ibident.

100: 1510 Ianuarie 1.


(2) I. Bogdan, Relatiile, 352: 1507 Decemvrie 3 = Ilurmuzaki-lorga,
XV-1, 177.

(3) Cronica, ed. 2-a, II, 179.


14

www.dacoromanica.ro

ALEX. LAPEDATII

210

gatului (1),la ceeace Vladislav, se spune mai departe In


diploma, pentru a-i manifest& bunavointa sa in chip real,
pentru a-i recompensh serviciile aduse sfintei Coroane
Crestinatacii intregi i pentru a-I Intarl si mai mult in devotamentul lui fata de sine (2), iea, cum am aratat, domeniul Geoagiului dela Tharczay, spre a1 conferi, cu toate
dependiqele, Voevodului Terii-Romanesti.
E clar deci, crt misiunea solului trimis de Radul cel Mare,
In 1507, la Curtea din Buda a fost sa faca, in numele stapfmului sau, omagiul de vasalitate relatat de Istvnii, cu
care ocazie prezenta Regelui, cum marturiseste istoriograful ardelean si cum era obiceiul, bogate i preVoase daruni : cai mi1itreti, Imparateste inseuati, asturcomi de

cei mai buni


scumpe (3).

sabii poleite cu aur i batute cu pietre


Dar acest omagiu de vasalitate nu s'a Mut
i

(I) A. Veress, Acta et epistoloe, 86: anuntius et orator fidelis nostri


Radwl waywodae partium regni nostri transalpinarum ad nos applifidem ac integritatem eiusdem domini sui, animique ipsius
cuisset,
in nos et sacram huius regni nostri coronam firmam constantiam ac
nobis et huic regno nostro semper serviendi promptitudinem diffuso
satis et prolixo sermone explicasseta.
(2) Ibidem, 86-7 : anostram benevolentiam exibitione reali in eum
ostendere.... officiosa ipsius waywodae nostri in nos et sacram coronam nostram observantia et integritas non tantum huic regno, verum
etiam universae reipublicae christianae.... fide et devotione eo magis
solidetur et confirmeturp.
(3) Daruri obisnnite In Orient. Cai i blnuri pentru astfel de daruri,
de sigur pe seama Turcilor, cut Radul la Brasoveni (mai sus, p. 197,
n. 2), iar fratele sAu Vlad Vod5, zis i V15.dutk mentioneaza, inteun
doc. din 1511 August (st. Grecianu, qirul Voevozilor cu divane 0 note,
scriere tipanit, dar nepublicatfi, in Bib. Academiei Romftne), un cal

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

211

nurnai prin vorbeoricht de multeprolixo sermonet


vor fi fost ele, ci i printr'un act stabilitor al raporturilor
politice, existente qi mai inainte, dar numai atunci fixate,
intre cele doul .teri, act a crui fiint6 ne-o atest Domnul insuq, In tratatul Incheiat, curand dupg aceea, cu Sibiienii i Universitatea Bseasca, la 3 Decemvrie 1507 (1),

ariltnd el pacea pe care a 1ncheiat-o cu Regele i mai


marii Regatului voete s'o incheie i s'o Vie i cu vecinii sili din Ardeal (2).
s dat Ungurilor, cand a filcut pace eu Craiuls, dar despre care se
vorbeste si intr'un raport venetian din Ungaria dela 9 lulie 1510 :
sannto, Diarii, X, 849.
(1) I. Bogdan, Relatiile, 225 = Hurmuzaki-Iorga, XV-1, 177.

Pre-

tioasele socoteli sibiiene dau interesante amanunte cu privire la


incheierea acestui tratat. Tratativele s'au condus, din partea lui Radul,

de Albul Vistierul, trimis in acest scop in Septemvrie la Sibiin,


(Rechnungen, 478), unde, in Octomvrie, sosesc si alti delegati ai Dom-

nului roman (ibidem, 472). Melia zile in urma, Albul pleca la Vosvodul Transilvaniei (in Sighisoara : ibidem, 476) sin facto inscriptionis

et colligationis propter fidelitatems (ibidem, 473), iar Sibiienii cum'Azar& pergament, cear si snur spro usn litterarum inscriptionaliums
(ibidem, 473). In sfarsit, in Noemvrie, trimisi ai Sibiienilor (cu Iacob de
Gerend in frunte) duo Domnului Terii-Romanesti tratatul
clitteras
inscriptionaless (ibidem, 331 si 474).
(2) sIgitur volumus.... quod pacem perpetuam.... quam cum serenissimo domino Wladislao, domino videlicet nostro gracioso, prelatisque
et baronibus regni eiusdem, simul cum boyaronibus et nobilibus huius
regni nostri transalpinensis disposuimus et conclusimus, hanc igitur
ireugam et pacem cum iuramento fidelium nostrorum volumus observare cum prudentibus et circumspectis viris magistro civium, iudicibus
inratisque consulibus atque senioribus civitatis Cibiniensis, necnon Septem Sedium saxonicaliums. In trad. la *incai, Cronica, ed. 2-a, II, 175

www.dacoromanica.ro

212

ALEX. LAPEDATII

Cuprinsul acestui act, intru cat nu ni s'a pgstrat, nu-1


putem cunoate decat indirect, din continutul documentului ce-1 atestg, : tratatul cu Sibiienii, care, se spune
apriat, e fAcut, bine 1nteles cu exceptia dispozitiunilor sale
speciale, pe temeiul aceluia. Astfel, Domnul roman se In-

datora fata de Regele ungur sk-i pkstreze

sub urg-

mantul situ i al boierilor ski ori numai al acestoracredintk,

neprihgnit i nestramutata, sk fie dusman dusmanilor si


prietin prietinilor, sg, impiedice, cu puterea armelor, invaziile turceti in Ungaria i Ardeal prin Tara-RomaneascA
sau, cand acesta nu i-ar fi cu putintk, sk-i preying, yecinii din vreme de atari invazii, cum i de orice an alb,
spre rkul lor dela pkgani. In schimb, Regele ungur asigurk Domnului roman : sg-i recunoascg stapanirea (1), sk
nu sufere rival! asupra lui In terile Coroanei, s apere i
sg libereze tara de Turd, and acetia ar cklca-o i cotropi-o, in sfarsit, sk ofere adApost in terile Regatului Domnului i boierilor ski, in caz cg an Ii alungati de pagani din
batinele lor.

5. Dispozitiile acestea, pe langa cari nu cred s mai fi


cu jurgmant
fost altele de ordin politic mai importante,
de fidelitate i anumite obligatii de o parte, cu recunoastere de stapanire, netolerare de pretendenti i asigurare
(1) Dispozitiunea aceasta nu e cuprins5, in tratatul cu Sibiienii, ca
una ce nu putea veni deAt dela Rege. E ins& In firea lucrurilor ta,
pe ling& aceasta, specificatrt in tratatul lui Vlfidutfi Vod5, incheiat,
prin mijlocirea Brasovenilor, cu Regele Vladislav la 1511 August 17:
Hurmuzaki-lorga, XV-1, 213.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

213

de azil de altd parte , vddesc in deajuns starea de vasalitate in care domnia Terii-Romaneti se gsia fatd de Coroana ungard i Regele sdu. Aceastd vasalitate, nefiind impusd prin puterea politicA a Ungariei sau prin situatia grea

in care s'ar fi atlat tam, nu constituia insd, din punct


de vedere politic, o scddere a domniei Terii-Romaneti
peste ceeace aceastd domnie reprezentase pand atunci. Pe
de altd parte, ea nu era o abatere dela politica terii fatrt
de Ungaria, ci numai o reluare benevold a legiiturilor politice traditionale ale Terii-Romfuteti cu Coroana ungard.
Inteadevar, Ungaria lui Vladislav II nu mai era Unga-

ria Angevinilor i nici macar acea a Corvinilor, ca prin


prestigiul slit politic s fi impus lui Radul cel Mare, precum impusese unora din predecesorii sdi din sec XIV i
XV, protectia, fatrt de primejdia turceascrt, a Coroanei Sfan-

tului ,tefan. Pe de altd, parte, tara nu era nici ea amenintatd, cel putin atuncea, din afard i nici turburatrt in
lAuntru, aqa fel ca Domnul sd ti fost silit, precum fusesera alti inaintai ai si, si solicite, prin o politick de alipire, sprijinul Regatului in vildit declin al lui Vladislav
Polonul. Ceeace fAcit aa dar pe Radul cel Mare sd recuno ascii de sine, in chip benevol, suzeranitatea Coroanei
ungare, fricand in cele din urmA chiar omagiu de vasalltate, fu, cum am spus la inceput, preocuparea de-a catigh
i asigura domniei linitea la addpostul cAreia tara si se
poatd aqezit i prop5.1.
De altfeI singurul rezultat pozitiv al politicei de alipire a
tui Radul cel Mare ciitre Ungaria a fost acesta : linitea

domniei, prin Indeprtrtarea dela hotare i netolerarea In


tAnnturile de peste munti a pretendentilor ce s'ar fi pu-

www.dacoromanica.ro

214

ALEX. LXPEDATII

tut rid ica, oricand printre Ardeleni Impotriva-i, uneltind,


amenintand si turburand tara. Caci celelalte obligaVi ale
Regelui fata de Voevodul sau transalpin erau, pentru

situaVa de atunci a Ungariei, sau iluzorii (apararea de


Turci) sau, pentru cazul unui Domn ca cel ce stapania
atunci Tara-Romaneasca, neactuale (azilul peste munti).
Pentru siguranta terii sale, Domnul roman pretul asa dar
linistea tronului sat' atat cat s n'o fi socotit prea scump
obtlnuta prin recunoasterea benevola a unei suzeranita0
foarte putin reale. La randu-i, pentru prestigiul Coroanei
sale palinde si pentru asigurarea Ardealului impotriva
invaziilor turcesti, Regele Ungariei pretul aceasta recunoastere, chiar In conditiile in cari ea se facuse, atat
cat sa fi cautat a o Investi cu toate formele unei vasalitali reale, prin acordarea pe seama domniei Terii-Romanesti a unui nou feud ardelenesc, acel al Geogiului,
intru cat vechile feude ale Domnilor nostri
Amlasul si
Fagarasul erau acum, o jumatate de veac dela pierderea
lor, definitiv Instrainate.
*

6. Inteadevar, Inca din 1502, and o noul vacanta se ivl


In stapanirea Fagarasului, Radul Voila solicitase, prin mijlocirea Regelui Poloniei, pentru sine, tinutul (1). El nu-i
(1) Hurmuzaki-Densulianu, Doeumente, 11-2, 509.
Bunele raporturi ale lui Radul cu Polonii se atesti i prin scrisoarea Regelui Sigismund care Vladuta Von'. din 1510 (ibidem, 11-3, 43), in care so
spune despre Domnul roman: 4carum enim eum habuimus quemadmodum et fratres nostri serenissimi reges Poloniae dilexprunti.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

215

fu lust). acordat. Prea erau multi i insemnati competitorii,


cu drepturi catigate, asupra Amlaplui i, mai ales, asupra

pentru ca, fatI de ei, Vladislav s fi putut


preferi pe Domnul Terii-Romaneti. Intre aceti compeFAgAraului,

titori era tiri Joan Corvin, calre care Regele avea obligaii
mai vechi, din vremea cand renuntase la coroan in favorul silu (1), aa C, cu toat impotrivirea Sailor (2), cei
mai recenti posesori ai Fgraului, tinutul fu conferit fiului
Craiului Mateiu (3), iar doi ani In urma, la 1505, murind
ultimul Corvin, Cristofor, fiul lui loan (-I- 1504), FggAraul fu

dilruit lui loan Bornemisza, care, prin vestitul sAu parcalab


(castelan) Paul Thomory, dIldit erii acea temeinic organizare pe care o avit i pristrti, multa vreme, ca provincie
quasiautonoml (4). Pe langA aceasta, prea se consolidase
vieata i organizatia specific romaneasca a boierimii ftigi-

rriene, pentru ca, dup o noug, stripamire a Voevozilor


transalpini, aceasfa boierime sa" nu fi putut deveni ameninVatoare pentru integritatea Coroanei ungare prin nAzuintele sale de alipire la Tara-Romaneasa, nrauinte manifestate destul de accentuat, In 1508, cand, dupa venirea la
tron a lui Mihnea, o samil de boieri frigarileni din Ucea,
Cartioara, inca i Arpas, se rAscularii i trecurg in Tara-

Romaneasca, pentru a da tinutul in stilpanirea noului


Domn ridicat aci de Turci impotriva Ungurilor (5).
(1) Fessler, Geschichte von Ungarn, III (Leipzig 1874), 228-9.
(2) Hurmuzaki-Densw,nanu, 11-2, 511.
(3) lbidem, 1. e.

(4) A. Bunea, StdiAnii terti Oltului, 35.


(5) 1. Puticariu, Dona documents privitoare la revolta boierilor dia

lava Filgrafului in favoarea lui Mihnea Vodd numit eel R4u, lu

www.dacoromanica.ro

216

ALEX. LXPEDATII

Intru cat deci FAgrati1 nu mai puteit

retrocedat,
Radul cel Mare, la 1507, cand prin omagiul de vasalitate
obinii dreptul unui feud in Ungaria, nu mai solicitii, dela
fi

Vladislav tam dintre Carpati i Olt, ci numai oarecari


bunuri in Regat salt In pgrtile-i supuse, sie0 vecine (1),
ceeace Vladislav se grbi a satisface, acordandu-i, ca donathine a Regelui, ca feud, domeniul Geoagiului, cu toate
dependintele i veniturile. Evident, noua posesiune nu aye&
intindererea i valoarea Filggraului. Totul era destul de
intinsa. CAci, dup cum reiese din trei diplome contemporane, dela 1509, 1511 qi 1518 (2), de targul cel destul de

mare i vestit (oppidum satis frequens et celebre) al Geoagiului, tineau nougsprezece sate (1. Bacia = Bakonya,
2. Balsa -= Balsja, 3. Bozeq
Bozes, 4. Cib = Csb, 5.
Ciginilu = CsigmO, 6. Ardeu = Erdfalva, 7. Glod = Glod,
8. Homorod = HomorOd, 9. Alniaul mic = Kisalms, 10
Mada = Ida, 11. Isigda"tia = INAdastia, 12. Almaul mare
Nagyalms, 13. Poiana = Pojna, 14.
?
= Rejtekalms, 15. Renghet = Renget, 16.
?
= Rusan, 17.
Tecgru = Tekerii, 18.
?
= TrefaalmAs, 19. Voia =
Voja) i o IntinsA Campie, numitA Campia turceascA =
Analele Academiei Romane, mem. ist., X XXIII, 61 urm. 4quiz anno
Domini 1508.... regnum illud transalpinum manibus Michnae vaivodae devenisse, mox ex ista terra Fogaras nonnulli boiarones et valachi furtim ceperunt discedere ad ipsum vajvodam, ut hanc terram ac
castrum et populum manibus suis traderent et proderent, : ibidem, 66.
(1) A. Veress, Acta et epistolae, 87 : quali a bona in hoc regno
nostro, vel partibus sibi subiectis, sibi et dominio suo viciniora*.
(2) Csiinki Dezsii, Magyarorszcig tOrfenelmi foldrajza a Hanyadiak
Nrdban, V, 55-6.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LIII RADUL CEL MARE

217

Trtik puszta (1), cuprinzand, toate aceste 1ocaIiti, aproape

intreg cercul administrativ de azi al Geoagiului, afar% de


oltul sud-vestic si de o ingusta Elsie dela marginea esticl,
adic6 toata valea Borsei, dela izvoare pang, la varsarea
ei in apa Muresului, pe o lungime de cca 25 km. si o It
-time de cca 15 kin.
Insemnatatea acestui intins domeniu reiese si din trecutul
lui. Mentionat Inca in sec. XIII, ca posesiune regal, Geoagiul fu daruit mai intaiu, la 1397, de Imparatul Sigismund,
lui Marmarosi GurzO, apoi, la 1401, 1407 si 1412, tot de
el, jumatate familiei Treki, jumatate familiei Denesi.
La 1444, neamul calor dintai stingandu-se, cei din urma
obtinura intreg domeniul, pe care-1 stapanira prima la 1467,
cand Dkesi-estii traitori pe atunci, Joan si Andreiu, amestecati fiind in riiscoala nobilimii transilvane impotriva lui
Mateiu Corvinul, fur% deposedati, iar domeniul dat de Rego,

la 1468, lid loan Pongracz, Voevodul Ardealului. Acesta


stapani Geoagiul paniti la sfarsitul vietii sale : 1476. Tot asa
fiul sau Mateiu : 1501, data cand domeniul fu conferit, ca

si Frigarasul mai tarziu, lui Joan Corvin, care, la moarte-i


(1504), II Visa fitilui su Cristofor. Acesta nu-1 stapani insa
decat un an. Cad la 1505, stingandu-se fara urmasi, Geoagiul, 'limas din nou pe seama Coroanei, In dat, in anul
urmator, ca zillog, lui loan Tharczay, comitele Sacuilor,
pentru suma de 12.000 floreni imprumutati Regelui, care
Tiiscumprtra domeniul, cum am vazut, la 1507, cu ocazia
, (1) Csinki, op. cit., 1. c., ler pentru cores.pondentele romine.;sti, N.
Alazere, Suplintent /a harta etnogralicit a Transilvaniei,hug 1909, 27.

www.dacoromanica.ro

218

ALEX. LAPED A TIT

omagiului de vasalitate al lui Radul cel Mare, spre a-I confer acestuia ca feud (1).

7. Din diploma de donatiune (2) nu ne e cunoscuta decat partea dela inceput (titlul i prooemiul), cad ea ni s'a
pastrat numai in copie, intr'un codice diplomatic din care
lipseste tocmai foaia ce contine partea din urma (3), cea
mai importanta (expozitia), prin care se acorda donatiunea si se specifich, de sigur, conditiile ei. Lipseste de asemenea data. Dar pe cand aceasta e usor de aflat, deoarece
trebue sa fie 'intro 6 lanuarie 1508, cand Regele dil, diploma pentru rescumpiirarea Geoagiului dela Tharczay, si 2

Fevruarie urmaror, cand el ordon/ Capitlului din AlbaJulia sa introducii pe noul posesor, Radul eel Mare, in stapanirea domeniului (4),
conditiile in cari s'a acordat
donatiunea sunt mai greu de precizat.
(1) Csinki, op. cit., 53-4, de unde s'a luat intreg istoricul localittii.
Motivarea donatiunii, ca si
in diploma din 1508 Ianuarie 6, e : gin rebus militaribus dexteritatem
non aspernandang fidelis nostri.,.. Radul vajvodae partium regni nostri
transalpinarum,... etiam plane fidelitatis integritatem servitiorum cumulata merita, quae idem vaivoda.... more maiorum et antecessorutn
suorum, perinde ac vetum solidum et constans membrum huius regni
et Aacrae Coronae, semper fideliter intrepideque, absque ulla vel minima suspicionis macula, eidem sacrae Coronae nostrae et praedeceasoribus nostris.... regibus Hungariae.... ac nobis praestiterits.
(3) Comunicare a d-lui Dr. G. Alexici, care a binevoit, la rugfimintea,
mea, sa examineze in Bib. Muzeului National din Budapesta codicelede care e vorba.
(4) A. Veress, Acta et epietolae, 92-3. goppidum nostrum Aldyod....
memorato Radul waywodae nostro transalpinensi.... in perpetuum con(2) Hurmuzaki, .Docamente, I1-1, 17-8.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LIN RADUL CEL MARE

219.

Negrelit insL, ele sunt acele ale donatiunilor similare.


De aceea nu vom grei, credem, cutandu-le in diplomele

prin cari acelas Rege reinnoete lui Stefan eel Mare al


Moldovei sapanirea asupra Ciceului i Cetatii-de-Balta, la
1492 (1): posesiunea domeniului i dependintelor sale, ell
drepturile feudale ce decurgeau din aceastI posesiune
jurisdictia i veniturile. Jurisdictia o exercita Domnul direct

sari printeun delegat al s'au (pentru posesiunile moldoveneti Parcalabil din Ciceu i Cetatea-de-Balta), iar inca-

sarea veniturilor se facea printeun administrator proventuunm Cel putin un astfel de administrator era negreit
i reprezentantul lui Radul cel Mare, pe care Capitlul din
Alba-Tulia 11 introduce, la 14 Aprilie, in stapanirea noului
feud al Geoagiului (2), potrivit ordinului mentionat al Regelui dela 2 Fevruarie 1508.
Din acest din urma document se vede c donatiunea
fusese acordatil lui Radul cel Mare i, pe urma lui, fiicei
sale Anca, fratele sh'u dulce (carnalis) Vlad i tuturor
succesorilor lor (3). S'ar putea deduce de acl cit donatiunea
tulerimus velimusque eundem in dominium eiusdem ac pertinentiarum suarum per nostrum et vestrum homines legitime facere introduel).
Motivarea donatiunii, ca si in diplomele anterioare, e tot,
eintegerrimam fidem ac fidelitatis constantiam servitiorumque gratissima et cumulata merita fidelis nostri.... Radwl waywodae.... quae
Mem sacrae.... Coronae praedecessoribusque nostris.... regibus huius
regni nostri... et deinde etiam nobis.... exhibuit et impendit).
(1) A. Veress, Acta et epistotae, 43-4 si 45.
(2) Ibidem, 94.
(3) Ibidem, 93: toppidum nostrum Aldyod.... memorato Radwl way-

wodae nostro transalpinensi et per euni generosae puellae Anka

www.dacoromanica.ro

ALEX. LAPEDATU

220

s'a fricut lui Radul personal, iar nu Domnului ca atare,


ceeace negreit, daca ar fl, ar diminua importanta politier), intru cat n'ar mai fi vorba de un feud al domniei,
ci numai de o posesiune privata a Domnului, cum de altfel

s'a i emis (1). Dar dovada ca nu e aa, e ca la moartea


lui Radul Geoagiul n'a revenit nici fiicei sale Anca, daca
cumva ea mai tria, nici fratelui salt Vlad i nici vreunui
alt descendent al sau, ci, declarat vacant i inut astfel

catva timp, el a fost acordat, dupa ce n'a mai putut fi


conferit succesorului lui Radul Vocla in domnia Terii-Romaneti, unor pretendenti de peste munti (2).
Faptul acesta invedereaza, cred, indeajuns, caracterul politic de feud al nourti posesiuni ardelene acordate de Regele
Ungariei Domnului Terii-Romaneti. De altfel, in acela

mod, in aparenta personal, au fost conferite posesiunile


ardelene ale Domnilor Moldovei
mai intaiu lui ..tefan
i fiului salt Alexandru (3), apoi, duprt moartea acestuia,
Nocatae filiae ac Wlad sirniliter waywodae, fratri eiusdem Radwl
vaivodae nostri carnali, ipsorumque haeredibus et posteritatibus.... in
perpetuum contulerimusb.
(1) N. Iorga, Istoria Romdnilor din Ardeal i Ungaria, I, 122. Asemenea I. Minea, Din trecutul stapanirii romdnegi asupra Ardeatului,
Bucuretsti 1914, '76-7.

(2) Lui loan Podmaniczky, la 1500 Ianuarie 1: A Veress, Acta et


epistolae, 100. Donatiunea s'a motivat cu lipsa de urmatri (defectum
seminis fidelis nostri spectabilis et magnifici condam Radwl waywoclae regni nostri transalpini) ai lui Radul col Mare, cu toate c
intre numero0i descendenti i consa.ngeni ai riiposatului forum era,
si fratele SItU Vlftdutii Veda, motitenitorul direct

Vladislav din 1508 F'evruarie 2


al Geoagiului.
(3) A. Veress, Acta et epistolae, 44.

www.dacoromanica.ro

dupft diploma. lui

POLITICA LIII RADUL CEL MARE

921

lui .tefan si fiului sat" I3ogdan (1). Mai mult Inca : veniturile posesiunilor n'au fost acordate Domnului Moldovei
cleat pe timpul vietii
per universum tempus vitae.
suae (2). Cu toate acestea eine ar puteh contesth caracterul politic de feude al Ciceului i Cetatii-de-Balta? Ca
i aceste doua posesiuni moldovene In Ardeal, Geoagiul a
fost conferit ash dar lui Radul cel Mare In calitate de Domn
al Terii-Romanesti, ca urmare omagiului de vasalitate facut,
in chip benevol, Regelui Vladislav la 1507.
a

8. Dar Radii( cel Mare nu ava parte sa stapaneasca


efectiv feudal sat' ardelean cleat prea putin. Caci doul
sapt5niani dupa ce reprezentantul su fu Introdus In posesiunea Geoagiului (la 14 Aprilie), el nu mai erh in viega (3).
Faptul nu are Insa importanta, intru cat omagiul de vasalitate, care aduse cu sine conferirea noual posesiuni ardelene,

n'a fost un scop, ci numai un raUloc al politicei Domnului


roman,.politica prin care a urmarit linistea domniei i sigu-

ranta terii din spre primejdiile ce i-ar fi putut venl, fie


de peste munti, fie de peste Dunarea. i acest rezultat a
fost pe deplin ajuns. Cad, precum din spre Turci, tot ash
(1) A. Yeress, Acta et epistokte, 48 urm. (in special, 64-5).
(2) Ibidem, 45-6.
(3) In Martie, Radul era foarte ran bolnav (Hurmuzaki-Iorga, XV-I,
180-1), iar la 3 Maiu vestea mortii sale era cunoscutfi la Buda (ibidem,

182). Decedase la sfai*tul lui Aprilie, adupa PaOli (in anul 1508,
Ia 23 Aprilie), scrie Ureche (ed. Kogalniceanu, Cronicele Romdniei, I,

181), care are tirea negreOt din ultima parte, pierduta, a Letopisetului contimporan dela I3istrita.

www.dacoromanica.ro

992

ALEX. LAPEDATU

din spre Unguri, Radul cel Mare nu avit nimic deosebit a


suferi In tot timpul domniei sale. Doisprezece ani, oti
turceti n'au cAlcat, cu scop vrAma, p5mntu1 terii sale (1)
pi

nici pretendenti domneti nu s'au ridicat impotrivrt-i.

Afar de rrtsboiu1 cu Moldovenii, provocat de Bogdan Vodrt


i curmat de Radul cel Mare (2), Tara-Romttneasca s'a bucu-

rat, in tot acest timp, de cea mai depIinA


La adrtpostul acestei liniti, Domnul, pretuit in afarii,
cinstit in lituntru, 1i srtvAr1 opera de culturl i organizare
intemeind cea dintal tipografie In terile romrtne
i tiprtrind cele dintal carti bisericWi, inlnd, pe langrti
altele mai comune, cea mai frumoasil, pftn atunci, manstirea domneasca. (Dealul) i organizand, pe baze cari
s'au prtstrat nestrmutate dealungul a trei veacuri, ierarhia bisericeasa a Terii-Romftneti. Evident contimporanii i urmaii sal nemijlociti i-au dat seama de insernraitatea acestei opere de culturrt i organizare, savarita,
ca rezultat al politicei sale, Inteo epoca de 1inite, care
contrasta atat de mult cu vremurile turburi i nesigure
ce fusesera inaintea domniei lui Radul i cu cele mai
turburi i mai nesigure ce urmarA, dupg moartea lui. De
un secol aproape, dela Mircea cel Baran, tara nu mai vrtzuse o domnie atat de tihnitA i de bogatA in lucrAri bune
(1) 0 singura data o0i turce0i au intrat in Tara-Romaneasca
In Octomvrie 1497
sub Mezet Par. Era ajutorul pe care Turcii-1
trimiteau lui $tefan cel Mare pentru lupta sa cu Joan Albert, Regele
Poloniei. Cf. scris. lui Radul catre Brarveni la I. Bogdan, RelaVile, 216.

(2) Asupra acestui rasboiu, art. Radul cel Mare i Bogdan cel Orb,
ce voiu public& in aConvorbiri Literarep.

www.dacoromanica.ro

POLITICA LUI RADUL CEL MARE

223

i folositoare. De aceea, e de admis di epitetul de cel Mare')

dat Domnului nostru, nu vine numai dela cei cittiva ellMehl scriitori ai vechilor anale ale terii, ci i dela mul-timea cea mare a contimporanilor, qi nu priveqte numai
opera lui de culturii, i organizare (1), ci i politica lui
-cuminte, de echilibru asigurator, intre cele doua mai mari
puteri vecine, Turcii 1 Ungurii.

(1) Cf. i N. Iorga, 0 veste insonnatei din trecutut nostru cel vechin,
in oF1oarea DarurilorD, II (1907), 435.

www.dacoromanica.ro

CO NT 11 IBUT IUNI
LA

ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECIIE

1 5.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI
LA

ISTORIOGRAFIA ROKINEASCA VECHE


DESPRE ISTORIA TARII-ROMANESTI DINTRU INCEPUT"
SI kl1TORUL
EI DANIIL PANONIANUL, POST MITROPOLIT AL
4.,

ARDEALULUI SI EPISCOP AL STRAHAIL PRECURSORUL SCOALE1

LATIN1STE (1 652-1686)
DE

AL. T. DUMITRESCU

Bibliografia. La 1858, librarul-editor George Ioanid a dat

la lumina tiparului un fragment istoric anonim, pAstrat


pan4 atunci intr'un vechiu manuscris romilnesc, cara. titlu

si farl ateva foi dela inceput, ce fusese descoperit de


profesorul Al. Cret,escu la o mAnAstire din judqul Valcea (1).
(1) Editorul nu precizeaz1 in deajuns, la care anume mtlnistire din
Y Alcea, la Cozia ori la er1;Aneqti, a gAsit manuscrisul operei de care ne

ocupim, ci spune numai, in general, di di la lumini don& manuscrise


privitoare la Istoria Moldo-Romfiniei, gfisite in sfintele mAnastiri Cozia i erb1Lrie0i. Incat, daci in redactarea lamuririi editorul a (hint

www.dacoromanica.ro

228

AL. T. DIIMITRESCII

Din cauza lipsei titlului adevarat, editorul i-a formulat pe

acela de Fragment dinteo cronicci pe scurt a Romcinilor (1), titlu care, precum vom vedea, este cu totul nepotrivit, fap, de largimea cuprinsului operei.
Cu acelaq titlu nepotrivit, fragmentul a fost retiparit
de Mihail Kogalniceanu, la 1872 (2).

La 1884, V. A. Urechia, inteun studiu critic despre aceasta opera (3), a aratat, intre altele, en drept cuvant,
cat este de nepotrivit titlul formulat de Ioanid, prin cuvintele de cronicci pe scurt, mai ales daca se lea in bagare de seama constatarea ca: nici una din cronicile noastre, nici a lui Urechia, nici ale CostinaSilor, nu se ocupa
mai pe larg, mai cu staruinta, despre Daci si rilsboaiele
lor cu Romanii, dealt acest fragment zis dintr'o cronicei
pe scurt (4).
Opera ni se Infatieaza, inteadevar, intr'o lumina nouri,.

ce cuprinde, pentru intaia oar samburele istoriei dintru


inceput a tuturor Romani lor, din toate Vnuturele lcuite
de ei in vechia Dade, pana i in partile Epirului, uncle
pretutindeni sunt priviV dintr'un punct de vedere comun:
acela al originii noastre romane. Iar titlul adevarat al aseam& de modul cum urmeaz textele publicate, atunci manuscrisut
operei in chestiune, care vine tiparit in partea a doua a volumului,
&a Visit la a dona mfmtistire amintith, adia la erba'nesti.
(1) Tiparit in Istoria Moldo-Rontand, Bucuresti, ed. Ioanid, 1858,
tom. I, 295-376.
(2) M. Kogalniceanu, Letopisefe, ed. II, 1872, pag. 85

. u.

(3) N. A. Urechia, '0 cronica anonima, in Revista pentru Istorie,


Archeologie i Filologie an. II, 1884, p. 65-82.
(4) V. A. Urechia, 1. c. p. 65.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA. VECRE

229

cestel opere monumentale ni s'a pastrat inteo copie din


anul 1781, transcrisil la Episcopia Ramnicului (1), adica tot
in partile valcene, de uncle provine i manuscrisul princi-

pal, editat de Ioanid, i el suna astfel: Istoria Tdrii-Ronadnefti dintru inceput (2).

Cu toata stabilirea adevaratului sau titlu, fragmentul s'a


raspandit mai in urma, la 1894, tot cu vechiul titlu nepotrivit de cronica pe scurt a Roindnilor, si, de asta data,
pus sub numele controversat al Spatarului N. Milescu (3)
In cele din urrna, la 1901, d-1 profesor N. Iorga, care
atribul opera In chestinne Stolnicului Constantin Cantacuzino, cu prilejul editarli scrierilor acestui carturar intr'un volurn (4), hnplini i o lacuna de mult simcita, publieand in acest volum, dupa 43 de ani dela prima editie
incompleta a lui Ioanid, textul intregit al operei, cu predoslovia i inceputul capitolului intaiu, dupa manuscrisele
446 i 1267 din Biblioteca Academiei Romane (5), amandourt
(1) La sfitraitul copiei se ceteate : a S'au prescris de Grigorie Ierodiaconul di Episcopia Ramnicului cu cheltuiala monahului Rafail,
1781., (V. A. Urechia, 1. c. p. 66).
(2) V. A. Urechia, 1. c. p. 66.

(3) In: Autorii romani vech

ei

contimporani. Editiunea acolari

aprobatii de Ministerul Instructiunii publice qi al Cultelor. Spatarul JV

Afilescu. Cronica pe scurt a Roindnilor. Bucureati, editura Libririei


Socec, 1894. 1 br. 16, de 167 p.
(4) Operele lid Constantin Cantacuzino, publicate de N. lorga. Bu<et:read, 1901. 1 vol. 89.

(5) In privinta publicarii acestei edita,


Iorga ne d urmatoarele
iimuriri: gPitstrind ea bazi ediiiile precedente, am intrebuintat pen_
Ina stabilirea unui text mai bun ai mai complet, cele dour' manuseripte
ale Academiei, cari-i aunt une-ori inferioare fiecare in parte. Va-

www.dacoromanica.ro

230

AL. T. DIIMITEESCU

acestea copii vechi, din cari cel din urmil a fost transcris
tot In parcile valcene (1), ca i manuscrisul principal editat
de loanid la 1858, precum i manuscrisul citat de V. A.
Urechia; cu titlul operei, despre care fu vorba mai sus.
Cu aceste scurte lamuriri bibliografice despre publica-

rea ediiiIor, trecem la dovedirea autorului anonim al


operei, (land mai Intaiu in rezumat, dupg d-1 N. Iorga (2),
diferitele opinii de pana acum in privinta lui.
Opinii asupra autorului. La 1872, B. P. Hasdeu a atribuit opera, de care ne ocupam, Spatarului N. Milescu (3),
pe cand Mihail Koglniceanu, in acelaq timp, Ii arata rezervele sale, socotind-o opera unui Roman de peste Oltp (4).

Opinia lui Hasdeu a fost primita de Picot la 1883 (5), i


riante erau, la tot pasul, dar de acele variante cari nu arat altceva
cleat Ebert/tile ce-si luau obisnuit la noi copi$ii, schimbilnd dupl.
plac ordinea cuvintelor in fraa. Inliiturand i aci orice pendaterie nefolositoare, am .autat numai sa dau textul ash cum aveam simtul ca
a trebuit sli-I scrie Stolnicul (Cantacuzino) I cu o ortografie care a
reproducti pe acea curenta in epoca luip. (Introducere, p. XLII).
(1) In manuscrisul 1267 din Biblioteca Academiei Romine. opera
este intercalath, de _Anatolie Ierodiaconnt din Rdmnic, care tali la
1774, in traducerea unei Cosmografli, la capitolul Tara-Romaneascdh.
(2) In Analele Academiei Ronuine, eerie II, tom. XXI (1899), Memoriile Sectiunii istorice, extras p. 78-94, d-1 N. Iorga rezum41 pe

larg toate opiniile pin& la 1899, and d-sa atribue Stolnicului Constantin Cantacuzino opera in chestiune.
(3) B. P. Hasdeu, Columna Jai Traian, an. III (1872), No. 31/131,
p. 274.

(4) M. Kogilniceanu, Letopisefe, ed. II, 1872, I, p. 85


u.
(5) E. Picot, Notice biographique sta. Nicolas Spatar Afilescn, Paris.
1883, p. 10, 18.

www.dacoromanica.ro

CONTRIEUTIIINI LA ISTORIOGRAFIA ROIAANEASCA VECHE

231

ea a patruns si in cercuri mai largi, deoarece la 1894,


am vazut di, opera s'a publicat inteo editie scolara, sub
numele Sptarului N. Milescu (1).
La 1884, V. A. Urechia arata, Insa cu multe argumente c.

opera nu se poate atribui Spatarului Milescu i cg in definitiv ea ramane pentru dansul tot anonima (2). Curand
dupS aceasta, declara si E. Picot, ca-si schimba parerea
ce avusese mai inainte (3). InWaceea profesorul Aron Den-

susianu, reluand chestiunea, recunoscA mai intaiu (4) ca


autor al operei pe un Ardelean stabilit in Muntenia, pe care
in urma (5) 11 si identifica cu Mitropolitul Teodosie al Ungrovlahlei, cunoscutul prelat, nascut in Transilvania, la
Vestem Ianga Sibilu, de unde apoi trecuse in tar& unde a
fost ealuggr la Cozia si Tismana, inainte de a ajunge Mitropolit. In aceasta parere, observa d-I Iorga mai tfirziu (6),
cineva 11 precedase pe profesorul Aron Densusianu, cineva
foarte vechiu i cu totul neasteptat. i anume, in rspunsul

sail la notele critice ale lui Eder, Samuil Klein mentiona,


intre autoritatile sale, pe Teodosie Arhiepiscopul de Targoviste, mai vechiu decat Grecianu, si care a scris ana-

(1) Vezi mai sus Bibliografia.


(2) V. A Urechia, I. cit. p. 72.
(3) In Legrand, Bibliographie hellenigue da XVII-e siecte, IV, p.91.
(4) Ar. Densufganu, Istoria ti,nbei .i literaturei rotudne, ed. I. MO
1885, pag. 171.

(5) Idem, ibedetn, ed. II. Iai, 1894, p. 216-219.


(6) N. lorga, in lntroducere la Operele lui Const.,Cantacuzino. Buo.
1201, p. XXXIX-XL.

www.dacoromanica.ro

232

AL. T. DUMITRESCU

lele romneti dela Traian pana in veacul al XIII-lea, cari


vor argta, ca Rornanii sunt de obarie Romani (1).
Cu toate acestea, nici aceast opinie nu a ramas deflnitiv, caci mai intaiu profesorul I. G. Sbiera dela Cernauti nu a primit pe Teodosie Mitropolitul ca autor al cronicei, propunand pe unul din acetia: pe Hrizea Visterul
din Popeti, pe Ivacu Baleanu ori pe Paharnicul Staicu
Merianul (2); iar d-1 M. Gaster a revenit la parerea lui

V. A. Urechia, ca opera nu se poate considera cleat tot


ca anonimI (3). In sfarit, d-1 profesor N. lorga a atribuit,
dupa cum am vazut, opera aceasta Stolnicului Constantin
Cantacuzino (4), dar iara nici aceastrt parere n'a fost primita de istoricii notri. Ea a fost In primul rand pusa la
indoeal de catre d-1 prof. D. Onciul, care cu drept cm
vant a obiectat cfi: Dupa felul cum autorul vorbete de
Greci, e indoios ca el ar fi Constantin Cantacuzino, el insu
flu de Grec (5).

(1) D-1 N. Iorga reproduce intr'o nota dela pag. XLIV pasagiul original latin din Klein: iTheodosium, Archiepiscopum tergovistiensem,

Graetsano antiquiorem, et authorem annalium valachicorum a Traiano usque ad saeculum decimum tertium, qui docebunt Valachos
origine Romanos esseP (Biblioteca Academiei Routine, mss. 600, p. 51).

(2) I. G. Sbiera, Mirdri culhtrale, Cern liuti 1898, pag. 65-6.


(3) M. Gaster, in Grundriss der romanischen Philo logic al lui Graber, II, partea 111-a, 1898.
(4) N. Iorga, Ana lele Academiei Romdne, s. II, tom. XXI, Mem. Sect.

ist. Extras p. 84-93.


(5) D. Onciul, Tradifia istorica in chestiunea originilor romdne, in
Analele Academiei Romdne, seria II, tom. XXIX, Mem. Sect. istorice,
p. 578, nota 1.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGRAFIA ROMINEASCA VECHE

233

Contraziceri intre autorul Istoriei Tdrii-Ronuineqti dininceput" i intre Stolnicul Constantin Cantacuzino, pretm
supusul ei autor. Dovada cea mai convinghtoare ch, opera

de care ne ocupilm n'a fost compush de Stolnicul Cantacuzino o fac in primul rand .urmiltoarele contraziceri
intre pasagiile scoase din Istoria Tdrii-Ronuinesti dintru
inceput" i unele opinii ale Stolniculul Constantin Cantacuzino :

a) In privinta originii dinastiei Basarabilor.

Autorul Istoriei TariiRum. d. inceput" zice c


13asarabii sunt de origine
shrbeasch, ... ch i Domnii

Inch mai multi din strhini


an statut. Cum si Biz-santbeta sci trag din neam
&it-ben, i alti Domni din
alte neamuri, coin in vietile lor s va arath, InsIl
cati vom sti din ce rod au
lost.
(Editia N. Iorga, 1901, p.

Stolnicul Const. Cantacuzino crede c Basarabii stint


Bulgari : Li Bassarabi sono

e producono la nobilt da
queikralli eprincipi di Bulgaria, quail, sorpresi dalla
tirannide ottomana, ancora
sono dispersi per diverse
parti del mondo, e venute
anco in queste. (Rhspuns
la intrebhrile generalului

Marsigli, in Opere, ed. N.


Iorga, 1901, p. 52)..

137).

b) In privinta originii clasei boieresti.

Autorul rd. T.-R. d. inceput zice : Insh mai var- tos cei ce srt aflh, Si pana

asthzi mai blagorodnici

Stolnie. Const. Cantacuin0 In som m a, tutte que-

ste famiglie, che sono hog-

gi in queste provintie pia

www.dacoromanica.ro

234

AL. T. DUMITILESCU

mai de folos neamuri, unii


sant din Sdrbi, altii din
Greci, altii din Arbdnasi,

conspicue o nobili, sono e

altii din Frdnci, altii din-

ben che certe di esse ti-

tealte limbio.

rano la loro linea da centi-

(Ibidern, p. 137).

producono la loro origine. o

da Greci, o da Bulgari, se

naia d'ann i. (lbidem, p. 53).

c) In privinta locului, unde a fost construit podul


imparatului Traian peste Dunre.

Autorul Ist T.-R. d. inceput zice ca a fost langa

tacuzino introduce insil in

Turnu-Severin: ...si viind

hartografia romaneascl

(Traian) pan/ la marginile

vechia op inie contrarie, cum

Dun Aril, din jos de Clado-

c6.

va, s'au apucat de pod de


piatra statator peste Dunare, caruia i pana astazi
i dincoace de Dunare i
dincolo i se vad marginile

kin in judetul Romanati,


dupa cum se constata In
urmatoarele harti, literate

Stolnicul (Jonstantin Can-

podul imparatului Traian a fost construit la Ce-

dupfi harta lui din 1700 :

i incepliturile, cum au fost


i drept ce loc au fost. Mai
veade-se, zic, i cand scade

In Indice topografico del Principato di Va-

apa, la mijloc i alte col-

secondo l'esattissima Descrizione, clue ne diede ii fu


Conte Costantino Cantacn-

turi ca nite picioare de


zid;-kingd care pod este i
cetatea Severinului, dincoa-

ce mai sus oarece...


(Ibidem, p. 79).
N. B. Aceasta opinie, pe care
pentru intilin oars 0 intimpinam

a).

lachia, diviso in XVII Parti,

zeno al celeberrimo Medico

e Filosofo Giovanni Com-

neno, ora Arcivescovo di


Dristra, e dedicato al Celsissimo Costantino Bran-

www.dacoromanica.ro

CONTEIBUTHINI LA HMTUUOGRAFIA ROMINEASCA VECHE

in istoriografla romina la acest


autor, nu este ins& altceva dead
o veche localizare straina, arbitrara, datoritft scriitorului umanist Anton Bonfini (1427-1504),
care, far& nici un temeiu istoric
(inscriptie, autor clasic, traditie,
etc.), a raportat relatiunea fragmentara a lui Dion Cassius des-

pre podul lui Traian (in care


nn se spune numele localitfitii
untie a fost construit) la ruinele
pOdblui de langa Turnu-Severin,
ce tare a fi zidit de Constantin
cel Mare.
Din cunoscuta opera a lui Bon-

fini : Rerum hungaricarum decades (ed. I, 1543 Basel, alta


1581, Francfurt), a luat autorul
nostru aceasta $iinta, care pa-

ralel cu cealalta opinie, a lui


Cantacuzino, a Wilms adanc in
istoriografia noastra prin di ferite
cal: Miron si Nicolae Costin, D.
Cantemir, Chesarie, Episcopal

Ramnicului (in prefata Mine-

S35

covani Principe di Valachia.

Ridotto dal grande al picciolo per opera di Marco


Antonio Gig li Veneto, In-

gegner attuale della Serena. Repubblica de Venezia. Venezia, 1718. Pe aceastil hartil se vede i lo-

calitatea Torre di Severino", dar Maga ea nu figureaza podul 1mpratului


Traian, care este mezat in
alai parte, intre Igigen
(Ghighii, din Bulgaria) i
Cilei (Celeiu, din Romania,

jud. Roman 40 cu indicatia destul de lamurit prin


cuvintele: Sito oil era it
[alto daTraiane .
Ponte
b) In harta lui Sulzer din
1781,1ucrata tot dui)/ harta
lui Cantacuzino, dupa cum

iului pe Noemvrie 1778), .Dio-

se atestil In manuscrisul

nisie Fotino (1818), Gheorghe


Lazar (1819), Aaron _Florian

grec Blianu din Bibl. Acad.

(1835), etc.

Cat despre podul lui Traian,


el a fost, credem, pe locul urmelor descoperite de noi in cursul

Rom. No. 2, f. 67.


c) In harta lui Riga Velestinli, publicatil inainte de
1798, etc.

acestui an, la Capidava (Calechioi, Dobrogea).

www.dacoromanica.ro

236

AL. T. DIIMITRESCII

Datarea a doud pasa9ii. Pasagiile de seamA pentru dovedirea autorului sunt urmAtoarele:
a) Auzit-am 0 i eu cu urechile 'vele de dumnealui Gheorghe ,Brancovici din Ardeal, (1) om de cinste
cu cunostintA, Si i iubitor de a sti multe, povestind cum cl merghnd
la Mose (2) ImpreunA cu frate-sAn. Sava Brancovici, Mitropolitul Ardealului, oin i acela destul InvAtat, intelept
ternAtor de Dumnezeu, pe 1,carele II trinzisese Raco(i (3)
Gheorphe cel tdndr, la Impdratul moschicesc cu solie, la
etc. (4).
anul dela Hristos
(Editia Ioanid, 1858, p. 371; KogAlniceanu, Letopis. ed.
II, 1872, p. 123; B. A. R. Mss. 441, f. 85).
1

Data acestui pasaj, ce a fost lsat In alb de . autor


la redactare, spre a fi puss mai thrziu,ceeace nu s'a
mai fAcutse poate determinh exact in anul 1660, prin
raportarea la unul din faptele relatate In pasaj, adicA
la solia Mitropolitului Sava Brancovici, a urmAtoarei stiri
culeasil de incai din manuscrisul lui Samuil Gronzki,
care, sub anul 1660, relateazA astfel: aPrimind sfatul lui
Kemeni Ianos, Racoti s'a nevoit a Imblanzl pe Turci prin
cArti i cu daruri; ci de odatA au trimis i la Cozaci pte
oarecare Sacrificul, adia preot romnesc, pentru ajutoriu
asupra Turcilor, pre carele, chnd se inturnh cu bunA IS(1) In manuscrisul 1267 din Bibl. Acad. Rom. f. 244 v. variants:
tAuzitu-s'au de Gheorghie Brancovici din Ardealo.
(2) Ibidem, var. Moscovia.
(3) Ibidem, var. gresit: Racovita (sic) Gheorghie cel tftnitr.s,
(4) Locul alb, lisat in toate copiile, dovedeste ci si in original.eia.
de completat, ceeace aratft c redactarea operei n'a fest difinitiv

www.dacoromanica.ro

CONTHIBIITIIINI LA ISTORIOCRAFIA ROMANEASCA VECHE

237

Oduinta dela Cozaci, 1-a prins prinful Moldovei, in po-

triva caruia ajutase Racoti pe Constantin Voda, i tocrnai atunci 1-a trimis .1a Poarta, cand se sfatuia Imparatul
sa iarte pre Racoti i sn-i lase prinOpatul Ardealului, de
unde au izvorit, de tqi s'au implut de nfnie asupra
lui (1). Indatii dup5, aceste cuvinte, incai lamurete cli

Sacrificul despre care se vorbete, a fost Mitropolitui


Sava II Brancovici (2).

Trecem la datarea celui de al doilea pasaj, care suna


astfel:
b) Ca iata cetesc in leatopiseful moklovenesc (carele fiind

eu inca in Moldova, 1-am gasit la Ioni(d Racovifd, carele


era Comis mare, om de cinste i de socotinta), care leatopisq, zic cum este fdcut de un Ureche Vornicu, om inviitat se vede ea au fost qi om tocmit de eke se par ca au
scris el. Acel dara leatopisel, 1uandu-1, (carele am pus de 1-au,

si prepus (3) si 1-am adus aici ca sd se a/le si in (ard), i


citindu-1 gasesc, insa nu tiu de cine e scris, de Ureche, care
nu crez, cunt si unul ce I-au prepus (4) acel leatopise% mar(1) *incai, Cronica Romdnilor, ed. II, tom. HI, 1886, P. 128 sub anul 1660.

(2) Ibidem p. 128. Cf. N. Iorga, Sat3 i preoti, p. 68; Augustin


Bunea, Vechite episcopii rontanesci. B1a4 1902, p. 120; V. Mangra,
Mitropolitui Sava II Brancovici. Arad 1906, p. 62.
(3) Tata i varianta de limb& dupa manuscrisul 441 din Bibl. Acad.
Rom. f. 54 : Carele am pus de 1-au prefacut...
(4) Ibident, varianta: Cum fi unul ce 1-au prefdcut...
Nota. In editia d.Iui Iorga, 1901, p. 130, cuvantul prepus este inlocuit prin prescris, iar in editia Folara Socec, 1891, p. 62, el e4e explicat prin: pus igtainte, Cuvantul prepus inseamni ins, dupa cum
vom vedea i mai departe, tradus.

www.dacoromanica.ro

238

AL. T. DiJMITRESCU

turisete, cA nu este zisA aceasta de Ureche Vornicul, an


de eine, cA zice, cA dinteo cronicd ungureascd au aflat de
ijdArAnia Moldovenilor acestea, etc. (Editia loanid, 1858,
p. 341; KogAlniceanu, Letopirte ed. II, 1872, t. I, p. 108;
Manuscrisul 1267 din Bibl. Acad. Rom. f. 231 v.).

Acest pasaj se poate data iarAl cu preciziune, determinand mai Intaiu timpul, In care mai sus numitul boier
Ionitg RacovitA, carele era Comis mare, function& Inca
In Divanul Moldovei cu aceastA treapta boiereascA de Mare

i In acast scop, iatA trei date documentare:


a) La 17 Septemvrie 1669 (=7178), intr'o carte de ale-

Comis.

gere de hotare, se aratA cl o jumAtate de vale este a


Noveselitei, iar partea de jos Wan venit dumisale Ion Itacovi(d Comisul cel Mare (1).

b) La 22 Martie 1670 (.7178), in Divanul domnesc al


lui Duca Voda, Domnul Moldovei, alAturi de Miron Costin

Marele Dvornic de Tara de jos, se aflA i loan Racovi(d


Marele Comis (2).

c) In sfarsit, intr'un zapis pentru vanzare din luna Septemvrie 1674 (=7183), se trece ca martor, alAturi de Miron Costin vel Vornic, i Joan Racovi(d ce au fost Comis
Mare" (3).
Din coordonarea datelor ambelor pasaje, se invedereazA
deocamdatA, cA autorul operei de care ne ocupAm, In di-

gresiunile sale, relateazA fapte i situatiuni contimporane


dintre anii: 1660, cftnd a fost solia Mitropolitului Sava II
(1) Gh. Ghibnescu, Surete i izvoade, Itti 1914, vol. VIII, p. 319.
(2) Idem, Ispisoace fi zapise. Iai 1912, vol. III, p. II, p. 120.
(3) Hem, ibidem, p. 159.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGR A F A ROMAN EA SCX TECH E

239

Brancovici la Rusi, si 1674, child sus numitul boier Joan


Racovith nu mai function& in Divanul Moldovei cu titlul
de Mare Comis. Deci intre aceste doug date extreme, 1660

1674, urmeazh a se jalona, in linii mari, epoca in care


autorul lstoriei Thrii-Romanesti dintru inceput, a avut
prilej si asculte, cu urechile lui, relatiunile din timpul soliei lui Sava 11 Brancovici, duph inapoierea acestuia din
Rusia, si in care timp a petrecut chth va vreme In Moldova, uncle zice ch a pus sii i se prepue (traduca) letopisetul moldovenesc (1), gasit la Ionitii Racovita, care in
acel timp erh inch Mare Comis.
Incercandu-ne acum, sii raportam aceasth epoch de culegere de informatiuni contimporane si de sedere pentru
WAN/a vreme In Moldova a autorului Istoriei Tdrei Ronuinesti dintru inceput" la vieata stolnicului Constantin
Cantacuzino, presupusul ei autor, constathrn iargs eh nici

in aceastil privinth o atare apropiere nu se poate face,


de vreme ce atht pregatirea istorica-literara a acestuia
din urma, cat i, mai ales, trecerea lui prin Moldova, amandouh cad dincoace de cele doll/ date stabilite, 1660 si 1674.
anume, mai inthiu, din carnetul de studii al Stolnicului
Cantacuzino, publicat de d-1 Iorga, se vede, Inteadevar, ca la
1660 boierul muntean erh inch tanhr ecocon in casa Orinteasch, de unde pleach in strhinatate la Invathturl intre anii

(1) 1nterpretarea proprie a cuvantului prepus, care insemneath tradus, dup cum se vede din titlurile i precuvrinthrile ctirtilor vechi
romfinesti contemporane, ne face sg. recunoastem sub numele acestui
tleatopiset moldovenescp tradus, Insus vechiul letopiset latinesc, pe
care-I citeath Lirechia in cronica sa.

www.dacoromanica.ro

240

AL. T. DUMITRESCU

1665-1669 (1). Iar, al doilea, cglAtoria lui in Moldova a fost


intre anii 1677-78, cand cu oastea lui Duca Voda el strbrttit

Moldova, pentru a merge la asediul Cehrinului (2). Aft


find, nu se mai poate sustinea conjectura d-lui prof. Iorga
cum ca, de sigur atunci (in 1677-78) Mat el (Cantacuzino)
cunotintl cu Ionita Racovit, al crui frate Nicolae era
un boier de mare vazil qi cum ca atanci puse s i se copieze cronica moldoveneasc, pe care o poseda acesta,
deoarece In timpul trecerii Stolnicului Cantacuzino prin
Moldova, Ionita Racovit nu mai era Comis Mare de cel
putin trei ani.
III.

Descoperirea autorului. Cu ajutorul catorva cuvinte din


al doilea pasaj, datat qi comentat mai sus, qi anume
cu marturia autorului, cum a el a gsit un letopiset moldovenesc la Ionita" Racovitl, pe cand acesta era Comis
Mare, lar el, autorul, se aila Inca in Moldova, sa' cercetam
dara prin vechile condici manastireti numele acelui car-

turar pribeag, care, pe timpul cand lonitrt Racovitli era


Comis Mare, 1i avea traiul i petrecania lui in chilia vreunei manrtstiri din Moldova, unde se indeletnicia cu cetirea cartilor i a manuscriselor. Si, In aceasta cercetare, sit
nu pierdem din vedere nici eruditia lui neobiqnuita la
Romani pana atunci, nici citatiunile din artile bisericeti
de slujbl, cari ne arat pe un slujitor al altarului (3), nici
(1) N. lorga, Open le lui Constantin Cantacuzino, Buc. 1901, p. 1-5.
(2) hlem. Anatole Acad. R. seria II, t. XXI, mem. sect. ist. extras, p. 89.
(3) Autorul citeaz5, DBiblia sfant5,D, er'sa1milD DEcelesiasticulD si chiar

aTroparul dela Nasterea Domnului la Slava dela vecernieD, unde se

www.dacoromanica.ro

CONTI-WHITT:1Ni LA IBTORIOGRAFIA ROMAINEASCA. VECHE

211

graiul lui, impestritat en cuvinte Ca: a prepune, savai s. a.

0 nici, mai ales, sufletul lui adevarat romanesc si crestinesc.

Deci pornind pe aceastit cale, iata mai intaiu ce aflam


in condicile m6nstiresti.
In decursul anului 1668, adicrt tocmai in vremea cand
sus numitul Ionita Racovita era Inca, Mare Comis, pe atunci,

in Moldova, pe la manastiri ins zidite de Domnitorii Terii-Romanesti, acolo 10 petrecea crampeie din vieat,a sa un
erudit prelat, Daniil fostul Illitropolit al Ardealului (1).
Despre aceasta petrecere temporara a fostului Mitropolit
Daniil al Ardealului la manstirile Domnilor Terii-Romanesti din Moldova, ne relateazil urm'aoarele doua documente contimporane:
zice : iHristos, luand chip omenesc, multimea dumnezeirii idolilor au
sdrobitro. (Ed. Ioanid, p. 297). In digresiuni, compune chiar o rugadune pentru mantuirea bisericii grecesti de sub stapanirea Turcilor,
zicand :

(Fie dar mil& si grij si de ei (de Greci) acelui Hristos

Dumnezeul nostru, in carele nesmintit credem, si pentru al caxui nume

nespusele rele si grele trag si pat ei si toti cati aunt supusi varvarei Puteri. i mantueste, fiul lui Dumnezeu, tot trupul, cat sub tiranic jugul lor greu patimeste, si cu intelepciunea si puterea ta, Doamne,

izbaveste norodul thu de pagan& sila lor! Dupre manie, Doamne,


pentru pacatele rodului crestinesc, intoarce-ti mila si milosardia ta
Care dansul. Nu lui, Doamne, nu lui, ci numelui tau cel slant, (land
slava. (Ed. Ioanid, p. 331-335).
(1) Numele acestui prelat a fost gasit pentru intaia oar& in condicile manastiresti de d-1 Chr. Mironescu, un harnic licentiat al Facultritii de Litere, pe cand face& interesantele sale cercetfiri asupra
Vrancenilor. D-sa pregateste in timpul de fata un studiu amanuntit
despre acest pribeag, ceeace nu 1-a oprit insa a ne comunica datele
de cari ne folosim aici, pentru cari ii multumim calduros.
1G

www.dacoromanica.ro

242

AL. T. DUMITRESCIT

a) La 12 Ianuarie 1668 (7176), insu Domnul Moldovei,

Ilia Alexandru Voevod, inteun hrisov de danie catre


acest pribeag, prin care ii darueste patru pogoane de vie
dela Sarbii-de-jos, de pe apa Putnei, zice:
Noi Ilia Alexandru Voevod, cu mila lui Dumnezeu
Domn Tarii-Moldovei. Adeca Domnia-Mea m'am milostivit

si am dat dela Domnia-Mea i am miluit pre rugatorul


nostru, pre Davi 11, ce au fost Mitropolit la Beligrad in
Tara-Ungureascd, gi acum ii iaste traiul de petrecanie la
schit, unde iaste hramul Sfantului Than Bogoslov (Sf. loan
din Focsani) (1), ce iaste a sfintei udindstri a Sovejei, ce
iaste ziditd de rdposatul Mateiu Vodd, etc. (2).
b) Iar intr'un zapis, cu data 3 Noemvrie 1668 (7176) se
arata" urmatoarele: ca la aceasta data un Hie sin Nechita
ot Campuri vinde Manastirii Vizantia opt pamanturi din
Dealul lui Rugina pana in hotarul Sovejei. i fiind (mosia
vanzatorului) pre lang mosia sfintei manastiri Sovejei,
pentru indeplinirea formelor dreptului megiesesc, zice el
cil a intrebat intaiu pe egumenul i tot soborul dela Soveja, dad vor sa cumpere acele locuri. Deci, neavand ei
(1) Schitul Sfantului loan Bogoslovul, unde in 1668 ii era traiul
$ petrecania fostului Mitropolit Daniil, este biserica de astazi Sf. loan
din Focani, din plata Muntenilor, in rata palatului municipal. Acest
sfrint laca. a fost zidit la 1661, duptt cum ne aratii pisania sa din 1840,
de care Grigorie Ghica, Domnul Terii-Romanef,di, dupri cum arata
atilt pisania bisericii, cat i un hrisov de danie din 26 August 1664
(7172), in care fondatorul ei zice: sfanta $ dumnezeeasca manastire
dela Foc,;ani, uncle este hramul na$erii lui Sf. loan Botezatorul, care
manastire Domniea mea o am fricut din temeliep. (D. F. Caian, Istosicid orapflui Focfani, 1906, p. 76 i 83).
(2) Arh. Statului, Condica M-rii Soveja, No. 238, fila 37.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE

243

prilej ca sA poata cumpAra, dela mine, mi-a dat voie sri,


o vanz (mosia) cui se va Oh. Deci o am viindut eu prtrintelui Athanasie (egumenul M-rii Vizantiei) cum scrie
mai sus.
k57 inteaceaslci toonealci a noastrci au fost pdrintele Da-

niel de Soveja, ce au fost Mitropolit la Beligrad, si Macarie egumen dela Sf. .11kindstire dela Soveja i multi oameni
buni si Martini, cari mai jos au iscAlit 0 si-au pus degetele pentru mai mare credintrt. Sernneaza InsA numai
,,Macarie biv .Mitropolit", iar ceilalti martori nu se vAd
trecuti in condicA (1).
Trecerea prin _Moldova a Speitarului Nicolae Milescu si

a istoriografului Gheorghe Brancovici in anul 1668, ceind


irdia acolo si, Daniil, fostul Mitropolit al Ardealului.
Am vrtzut mai sus cli Hasdeu dela 1nceput a atribuit
opera, de care ne ocupAm, Sprttarului N. Milescu, si aceasta
adAogiim, pe temeiul potrivirii citatiunilor cuprinse in Is-

toria prii-RomAnesti dintru inceput si cele din prefata


unei lucrilri grecesti tradusA si amplificatrt de Sptarul
Milescu, cum aratA Hasdeu in studiul citat (2). De asemenea

am vAzut cA autorul, al anti nume 11 crtutAm, spune in

primul pasaj comentat mai sus, cI a auzit cu urechile


lui niste relatiuni dela dumnealui Gheorghe trancovici
din Ardeal, om de cinste si cu cunostintA si iubitor de a
sti multe. Mai adaogem la aceasta din urmA cA profesorul
Aron Denusianu a observat cA in Mail de cuvintele: adoar5.,
(1) Arhivele Statului. Condica /antistirii Vizantia, fila 3.
(2) Hazdeu, Columna lui Traian an. III (1872), nr. 31/131 i Satyrul, an. I, 1866, nr. 13.

www.dacoromanica.ro

244

AL. T. DUMITRESCU

adecate, direg, dregatorie, grijuliu, costae, domn in loc deboier, cum se zice numai In Transilvania, limba cronicei

in chestiune seamana ca doua picaturi de apa cu limba


din cronica transilvana a lui Gheorghe Brancovici, atilt ca
stil cat si in neologisme; a ele seamana chiar si In unele
cuvinte particulare ca Vizantia in loc de Bizant, Bosna In
loc de Bosnia, Diocletianu in foe de Dioc1etian.(1).

Deci nu vom fi departe de adevar, daca socotim ca in


trecerile lor prin Moldova, chiar In anul 1668, atilt Spatarul N. Milescu (2) cat si Gheorghe Brancovici (3), au intrat in legaturi istorico-religioase cu fostul Mitropolit al
Ardealului, Daniil, care din ce in ce se adevereaza ca este
autorul operei de care ne ocupam. Mai mult, sub numeleacelui traducAtor, pe care autorul Istoriei Tarii-Romanesti

dintru inceput zice ca 1-a pus sa-i prepue (traduca) le(1) Aron Densusianu, Istoria limbei f i literaturei roindne, ed. II
Iasi 1894, p. 218.
(2) B. P. Hasdeu, dupfi cronicarul Neculcea, precizeazi cfl. atunci Spa:

tarul Milescu se inapoiase din pribegie in Moldova, unde se intronase de curand Alexandru Dias (care domneste dela Main 1666Noemvrie 1668), Voevodul care am vftzut cfi miluia, in acest timp pe Daniil
fostul Mitropolit al Ardealului.
(3) V. Mangra, in biografia Mitropolitului Sava II Brancovici, Arad
1906, arat 5. dupli diferite izvoare, cum cll. in anul 1668, Mitropolitul Sava,

insotit de fratele aim Gheorghe, cu ingaduinta principelui Apafi, %mil,


o Mt& ciilatorie in Rusia la Moscova, ca sh string& milft pentru recon-

struirea Mitropoliei Belgradului, pe care in doua anduri o arseserli


Turcii si Tritarii (pag. 55); iar dupl intoarcerea din Rusia, Gheorghe
Brancovici, intrfuld in serviciul Portii, mijloci protectiunea principilor
din Tara-Romftneasca si Moldova pentru biserica ortodoxli-orientala.
din Transilvania (p. 69). In timpul cfilfttoriei in Rusia, Gheorghe Brancovici de buni seam& ci a trecut a doua oar& si prin Moldova, la 1668.

www.dacoromanica.ro

CONTEIBUTIIINI LA ISTORIOGRAFIA ROMINEASCA VECHE

245

topisetul (latinesc) moldovenesc, ca pe urmh sh-1 aduch in


Tara-Rornaneasca, intrezilrim pe insuq Sptarul Nicolae
Milescu, marele invtat al epocei, care ti intro alto limbi
si latineqte.

Erudi(ia autorului Istoriei Tdrii-Romane4i, dintru inceput" PP de a Spdtarului K. Milescu si a lui Gheorghe
Brancovici.

In aceasth privintrt, kith un tablou comparativ, care vorbete singur, arlitandu-ne ch autorul operei In chestiune

a intrebuintat unele cri, ce se vild intrebuintate i de


eeilalti doi invatati, adich:
Antorul Ist. T.-n. d. inceput

citeaa pe:
Enea Sylvins
Bonfinius
Blau
Na fdir

Sptarul N. Milescu

Gheorghe Brancovici

eiteazi pe:

eiteazi pe:
Enea Sy tains .
Bonfinins

Mau
Nauderus

Cicero

Cicero

Zonara

Binndo

Zonara
Bodin (?).

Iar deosebit, Autorul 1st. T.-R. d. inceput, care e cel


mai desvoltat, mai citeazh pe: Cromer (imprth0t poate
de .Miron Costin), Zamoschi, Cario, Nicolae Olahul, Petrus
Cluverius; apoi pe autorii clasici, Titus Livius, Dion Cassius,
Eutropius, pe Tzetzes . a.

Gheorghe Brancovici, in afarli de autorii pu0 paralel


mai sus, citeazh un letopiset slavonesc i pe Sebastian Mun-

ster Cosmograful (1). Iar Milescu, pe langit autorii pu0


(1) Vezi lista autorilor la Aron Densusianu, 0 noud cronicd romaneascie, n Revista criticd- literal* Isai, an. L 1893, nr. 1, pag. 103.

www.dacoromanica.ro

246

AL. T. DUMITRESCU

paralel mai sus, citeazI pe Homer, Xenofon, Polybiu, PItttarb, Iu liu Caesar, Seneca, Claudian, Theodorit, Sf. Augustin,

Sf. Ambrosie, Eginhard, etc. (1).


IV.

qtiri despre Daniil, fostul Mitropolit al Ardealului qi


Episcop al Strdhdii. In pomelnicul Mitropoliei din Be ligrad (Alba-Ittlia), inainte de Sava II Brancovici, figureazii
numele unui Mitropolit Daniil, asupra identit4ii ciiruia rhposatul Dr. Augustin Bunea, cu mult sfialrt scrieh In 1902,
cum crt cuteazA a afirmh cii poate el este acel Daniil, care

a tradus Indreptarea legit" sau Pravila" de Thrgoviste,


inchinhndu-o cu cuvinte frumoase i smerite Mitropolitului
Ungrovlahiei tefan (2). i pe lng alte pareri, pe cari nu
este Inca locul sa le reproducem acum, Bunea mai credea
ca Daniil, care fusese vIlidich filra de resedinta inainte

de Sava, a alms si mai departe Episcop, dar numai peste


tam Oltului din districtul nigarasului (3), unde el a
ramas in acest tinut phnh la 1685, child trecit in TaraRomftneasca si II vedem luttnd parte la alegerea
Vrea Mitropolitului Albei-Iuliei Vaarlam, la inceputul anului

1686, sub numele de Daniil proin Ardelean" (4).


In sedinca Academiei Romftne din 5 Martie 1904, d-I
profesor loan Bianu, prea distinsul i iubitul nostru ma-

gistru shrbtorit In acest an, a adus o noel raza de In(1) Vezi lista autorilor la Hasdeu, Satyrul, an. I, 1866, nr. 13.
(2) Dr. Augustin Bunea, Vechile episcopii romeinesci, Blal 1902,
pag. 110-111.
(3) Dr. Augustin Bunea, Ibidein, p. 113.
(4)

p. 115.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTHINI LA ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE

247

ming istoria in chestiunea ce ne preocup, frtcandu-ne cunoscut pentru intala oar existenta de eat,iva ani a Episcopiei Strahlii, in a dou6, jumAtate a secolului al XVII-lea,

and a Ostorit acolo un vldia cu numele de Daniil (1).


IndatA dupg aceast6 pretioasA cumunicare, d-1 profesor N.
Iorga a identificat pe acest Daniil, cu Daniil Andreian Panonianul care a tradus Indreptarea Legii din 1652, (2) i
pe care Bunea 11 identificase, dupg cum am v5.zut mai sus,

la rndul sAu, cu Daniil Mitropolitul si Episcopul Ardealului in pAilile FlgAraului.

Nu treat mult dela aceasta i in anul 1906, d-1 Al.


Liip6datu, Secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice,

aruia li datorrtm studii pe atat de interesante pe at


sunt de cumpinite i temeinice, aduse in chestia identificarii Episcopului Daniil dela Strahaia, o alt razA de orientare, adia relaVunea prtstrat in scris la fosta Epis-

copie, cum a intaiul i unicul ei Episcop, oranduit la


1673, a fost sit-an din Tara-Moldovei (3), ceeace pe noi,
(1) I. Bianu, Episcopia Strehaiei in anii 1673-1688, nota istorica, in
Ana lele Academia. Romano, seria II, tom. XXVI, Memoriile Sectiunii
istorice.
(2) N. lorga, Istoria literaturii religioase a Ronidailor pdnii la 1688;
Bucureti 1904, p. 170.

(3) Relatiunea se pastreaza inteo copie a incriptiei de a;ezare la.


Manastirea Strihaia a fostei Episcopii cu acela nume, in 1673, transcrisi in pomelnicul acestei manastiri (azi manuscrisul No. 2148 din
Biblioteca Academiei Romane) de dare egume-nul Theodosie, originar
din Caransebe i ajuns superior la Strahaia in anul 1759, dupa care

data urmeazit a se fi transcris aceasta inscriptie, care intre

alteh-s

aratli urmitoarele: Ca sfanta manastire Strithaia, co au fost mai


inainte vreme Episcopre, a fost zidita de Mateiu Basarab (la 1645);

www.dacoromanica.ro

248

AL. T. DIIMITRESCII

in mod fericit, ne readuce tocmai la punctul principal de


unde am plecat in cercetarea lui. i anume, ajungem sa
recunoastem, in mod deplin, ca acest Daniil, Episcopul
StrahAii, despre care se atest ca' era striin (adicrt pribeag ) (1) din Tara-Moldovei, nu poate fi altul dealt
fostul Mitropolit al Ardealului Daniil, despre care am vorbit mai sus, aratand, intre altele, cA la 1668 el isi petrecea
un crampeiu din vieM,A, la metohul din Focsani al manastirii lui Mateiu Basarab dela Soveja, de unde, la 1673, se
vede ca. a fost adus in Tara-Romaneasca, la StrAhaia, iaras
la o manAstire a lui Mateiu Basarab, sub auspiciile cruia
Daniil ii incepuse, ca monah, activitatea sa literal* la 1662.
Reintregirea datelor privitoare la viea(a i activitatea lui
Daniil. Inainte de a incerca sg. determinam epoca in care

acest autor a compus Istoria Tarii-Romanesti dintru inel mai pe urmfi, in zilek lui Grigorie Voevod, la anul 1673, s'a tocmit i s'a wzat a fi aceast& mandstire episcopie a Terii-Romane;sti,
oranduindu-se a fi Episcop inthiu chir Daniil. i tot aci se mai arati:
Si eu Dima Zugraf...am scris pisania aceasta pa zid, in ciardac, la
chiliile arhiereSi, cu cinstita porunc& a pfirintelui Varlaam (Mitropolitul Terii-RomanWi din 1673) ce s'au zis mai sus, fiind la scaunul acesta Episcop chir Dania, ce an fost striin din fara Moldoveii.
Apoi urmeaza: cIar aid, intr'acest pomelnic, am scris eu smeritul
egumen al acestei minfistiri Strahaia, Theodosie, de neam din Caransebe*, fiind ucenic la sfintia sa parintele Grigorie Episcopul }Omnicului, i cinstit cu egumenia acestei lavre... (la) lest. 1759. Aceasta
(inscriptie) am luat, vroind oa sit fie intru tiinta tuturor precum s'au
a;iezat aceasta sf&nta Episcopies (Vezi At. Lap6datu, Episcopia Strehall ;;i traditia scaunului bfinesc de acolo. Bucureti 1906, p. 8-10).
(1) Cuvintul striin", in limba popular& inseamnii: dilator, pribeag :
413e striin sfi-1 milue0i; pe dujman sa,-1 ocoleti..

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUM LA ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE

249

ceput, s'a schitrtm in mod cronologic datele ce am putut


culege Oat acum, privitoare la vieqa 0 activitatea acestui
mare carturar al neamului :
Anii

1652. Monahul Daniil Andrian Panonianul, elev al profesenior greci Pantaleon (Paisie) Ligaridi i Ignatie Petriti din Hio, prepune (traduce) (1) Indreptorea legit" ,
tipritli de Mateiu Basarab la Targovite.
1654. Ipotetic. Se pare di tot el traduce Viea(a si traiul
sfintiei sale pdrintelui nostru Nifon, patriarhul Tartyradului... scrisd de Gavril protul", amplificAndu-o ins

cu episoade favorabile Basarabilor: despre luptele lor


interne cu Mihnea eel Mu, despre daramarea mnstirilor de dare acest voevod, etc., i cu alte poveti, pe

cari le-a cules din auzite, deoarece ele nu se constat a fi existat in manuscrisul original grecesc i
poate c nici nu s'au petrecut vreodat.
1660-1662. Daniil Vne loc de Mitropolit al Ardealului in
rilstimpul cnd Sava Brancovici, fiind prins de Domnu/ Moldovei, pe cand se Inapoi din misiunea lid
secret in Rusia, fu trimis la Poart, unde se vede
crt a intltrziat acest interval de timp (2).
(1) Cuvntul a nprepuneg este un neologism cfirturfiresc al epocei, creat dupli analogia cuvintului corespunzator notaieve, care inseamnfi : vertere, traducers. Este interesant de observat chiar de acUm

cA autorul intrebuinteaz acest cuvItnt, a prepvne. atit in dndreptaiei legiip tiparita la 1652, cat :}i in dstoria Tarii-RomlineSi dintru
inceputs ca i in traducerea Bibliei manuscris din c. 1683, despro
care vom vorbi mai departe.
(2) In aceastii, datare a epocel, in care Daniil a fost Mitropolit la
Befigrad, noi ne departftm de conjecture admish pink acum, thip5,

www.dacoromanica.ro

250

AL. T. DUMITRESCU

Anii.

1662. Aprilie 20. Mihail Apafi, Principe le Transilvaniei,


printr'o diploma latineasca ce ni s'a pastrat (1), confirma pe eruditul Daniil (2) ca episcop peste o
parte din eparhia Mitropoliei Ardealului, adica peste
Tarn Oltului (3), rezervand cealaltrt parte, mai mare,
pentru Sava Brancovici, pe care-I confirma in acela

Bunea, care in lerarchia Romdnilor din Ardeal i Ungaria, Bla.;; 1904,


la pag. 241, socotete iru1 Mitropolitilor Ardealului astfel: aAl 11 Mitropolit a fost Daniil II Andrean din Tara Panoniei (1635-1656), care
dela 1656-1685 a functionat ca Episcop in Tara-Oltuluiv. Dupft el, Bunea aeaza. pe Simion Sava I Brancovici, intttia oarit, dela 1656-1659,
apoi pe Gherasim-Ghenadie III la 1659, i dupfi o lacuna de doi ani, dela
1660-1662, pe care Bunea o trace cu vederea, aeaza iara. s in lista sa

pe Simeon Sava I Brancovici, dela 1662-1680. Ei bine, noi wztun


'Astoria lui Daniil Panonianul, ca Mitropolit al Ardealului, tocrnai in
lacuna peste care a trecut Bunea cu vederea, adica intre anii 16601662, cu atilt mai vartos cu cat autorul aIstoriei Tarii-RomanWi dintm
inceput a, de acum inainte insu acest Daniil, ne vorbeSe despre
solia din 1660 a lui Sava Brancovici pre carele II trimisese Racoti
Gheorghe eel Una'. la Imparatul moschicesco, dupa cum am vazut ca.
se exprima lamurit in primul pasaj comentat mai sus.
(1) Diploma se MI6, in Arhiva Statului din 13udapesta, XXVII. Liber
Regius 406b 407d, de unde a fost reprodusa i publicati de Dr. Aug.
Bunea, in Vechik Episcopii romdneidi, Bltutt 1902, 113-114.

(2) In diploma de confirmare se zice el s'a tinut searni de Ivita,


eruditone, morum honestate Reverendi Danielis Episcopia (I. c. p, 114).

(3) In diploma i se determini lui Daniil juridictia peste bisericile


din tinutul u1tra fluvium Olta, Mate de sub jurisdictia lui Sava Brancovici: e potestate directioneque Reverendi Sava Brankovits Episcopi
potioris regni nostri Transsylvaniae partis, dictam eiusdem partem
eximentesa (1. c. p. 114).

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGRAFIA RCMANEASCX VECIIE

251

Anii

an i lung, dupa, trei zile (1). Nu putem insA preciza,

dacl Daniil a primit i a stat acolo, oH a trecut in


tail la schitul Sf. Ioan din Focani, zidit cu un an
mai inainte, in 1661.
1668 (12 Ianuarie-3 Noemvrie). Daniil, ce au fost Mitropolit la Beligrad, trIete in schitul Sf. loan din
Focqani sau la M-rea Soveja (2).
1673-1676. Daniil Episcopul, zis cilte odat in acte i Archiepiscopal, pstorete la Strahaia (3).
1683. Ipotetic. Revede i reintregete traducerea Bibliei
romftneti dupg izvodul Sptarului Milescu (4).
1686. La inceputul acestui an, Daniil proin Ardelian lea
parte la alegerea i sfincirea lui Varlaam, ca Mitropolit al Ardealului (5); iar la 30 Iunie din acelal an,
Arhiepiscopul Daniil, impreunA cu Arhiepiscopul
Theodosie, ce au fost Mitropolit Tarii Moldovei, curnpr nite locuri la capul Tirgului Focani (6).
(1) Diploma din 23 Aprilie 1662, reprodusi de Bunea, o. c. p. 120

123. In ea se prevede partea din eparhie data lui Banal, prin cuvintele cii se pun sub jurisdictia lui Sava Brancovici toate bisericile
din Ardeal, afar& de Tara Oltului cexcepta parte ultra fluvium Olt

sita (p. 124).


(2) Arh. Statului, Condicii M-rii Soveja, f. 37; cond. M-rii Vizantia, f. 3.

(3) Arh. Statului, Condicele Brancoveneti, II, M-rea Strahaia; Acad.


Romitni, Condica M-rii Strahaia; ms. 500.
(4) Asupra manuscrisului acesta, achizitionat de d-1 prof. I. Bianu
pentru Academia Romani, d c&tev tiri d-I N. Iorga in comunicarea
fficuti la Academie la 26 lunie 1915: In legilturd cu Biblia dda 1688
Biblia dela 1667 a lui Nicokte Milescu.
(5) Cipariu, Acte fi fragmente, p. 239, ap. Bun ea, Veckile episcopii, p. 115.

(6) N. lorga, Studii fi doc. VII, 322; D. Caian, Istoricul oraf. Foepeed p. 16.

www.dacoromanica.ro

952

AL. T. DUMITRESCII

Cu acestea sfArsim lista datelor cunoscute pAnA acum


cu privire la vieata qi activitatea lui Daniil (1).
Epoca redactarii operei si peitrunderea ei in istoriografia
romineascd. Din cuprinsul operei i din cercetarile Mcute
asupra, vietii autorului, se poate precizA cA acesta a Inceput strAngerea materialului Imprejurul anului 1668, pe

cAnd se al% IncA In Moldova, uncle el spune cl a pus


pe duel.* probabil pe SpAtarul N. Milescu, sa-i traducit
letopisetul moldovenesc, adicA o cronicA a Moldovei scrisA

latineste, pe care tot el spune CI adus-o apoi in TaraRomAneasca, ca sl se gaseasca i aici. Neindoios cA redactarea a fAcut-o Intro zidurile mahAstirii StrAhaia, unde
am vazut cA el a pAstorit ca Epis-cop intro 1673 76.
AceastA epoch' se potrivWe cu continutul operei din
toate punctele de vedere. Ea nu este asit de mult IndepartatA de anul 1667, in care a aparut cartea lui Lorint
Topeltin din Media, despre care autorul In thnpul redactarii ziceA cA nu de mult s'au pus a scrie acel Topeltin. De asemenea si situatiunea geografica a mAnAstirii
Strahaia, i ea nu tocmai departe de ruinele poclului roman
de Mug% Severin, ale cArui ram4ite zice autorul cri, le-a

vazut cu ochil, ne dovedeste cli ad a fost locul unde


Daniil a compus opera sa, Intro 1673-76. De ad, prin
cpii, ea s'a rAspAndit prin manAstirile vAlcene dependente de Episcopia Rilmnicului, unde am vAzut ca s'au
(1) S'ar putea, prea bine ca tot el si fie qi acel achir Daniil Mitropolitul care a fost la Sofia) dinteun act din 3 Iulie 1681, reprodus
de d-1 Bianu, o. c. p. 180. Deci cercetfirile asupra lui Daniil nu se pot
opri aici.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNI LA ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE

253

gAsit aproape toate copiile manuscrise cunoscute pnd


acum. Este mai mult decat probabil crt originalul a Inca'put in milinile Stolnicului Const. Cantacuzino, dupg 1714,

deoarece mai tarziu, la 1774, Mihail Cantacnzino face extrase din aceastA operA, atribuindu-o, in necunotintA de
adevgrat6 provenient6, Stolnicului Cantacuzino. Tot ah

mai tarziu Samuil Klein atribui un manuscris al acestei


opere Mitropolitului Teodosie, luilnd drept autor pe posesorul manuscrisului.
Idea principala, despre originea noastrA roman6 a pil-

truns deci din epoca lui Daniil Panonianul, dintre anii


1673-1676, MA a i se intrerupe firul ei png in pragul
istoriografiei moderne, deoarece, Intre altii, editorii fratii
Tunusli, la 1806, au tiphrit la Viena in grecete opera lui
Mihail Cantacuzino din 1774, care continea, precum am
vzut, extrase din lucrarea fundamentalh a lui Daniil Panonianul despre originea noastra roman. In acela timp
nu trebue pierdut din vedere eh, pe de altrt parte i mult
mai temeinic i salutar, idea latinitatii a fost imbra4iat5,
de apostolii redetepthrei noastre nationale de peste Carpati : Samuil Micu (Klein), Gheorghe incai i Petru Maior.
IatA dar eine a fost precursorul coalei latiniste (1).
(1) Dupft supranumele de Panonianul, se crede in deoWe cg, Daniil
a fost Ardelean, dar in aceastfi privinti nu trebue pierdut din vedere

cil in epoca lui, prin Panonia nu se intelegea, numai Ungaria ci ;ii


Tara-Rom/Weasel, Ungrovlahia, intru cat, de pildft, lui Neagoe Basarab, in Vieat a Patriarhului Nifon, i se zice iighemonul Panoniei.,
intelegfindu-se prin aceasta Ungrovlahia BAWL Tara-Romaneasck Tot

ce putem spune cu siguranta este c1 Daniil Panonianul a fost neao


Romlin.

www.dacoromanica.ro

254

AL. T. DUMITRESCU

Incheiere.
Nu am puteh incheia mai bine acest studiu decat cu
urmiitoarele cuvinte ale autorului, menite sA IntipAreascil
in veci amintirea lui In sufletele tuturor Romanilor, despre
cari el mai Intaiu a zis c: Romani nu sunt numai in Muntenia gi In Moldova : insA, Romani se inteleg nu numai
aceti de aid (din Muntenia) ci i cei din Ardeal, cari Inc5.
i mai nainte neao*i sunt, i Moldovenii i toti cati intealt a. parte se afl i au aceast limb5, m5car fie qi cevai
osebit in nWe cuvinte de amestecarea altor limbi... iar tot

una sunt; ci darl i pre acetia, cum zic, tot Romani ii


tinem, cti toti dintr'o ffintan au izvorlt i curg.
Si despre a earor nestramutare el a exclamat inainte
de Alecsandri ell : Gotii, Vandalii, Slovanii, Hunii i alti
varvari ca acetia, i cAlcand i descillecand mare parte a
Europei, i pe aici (prin Terile Romne) au trecut, au luat,

au stricat i au supus aceste t5ri, iar ei, Romanii, tot


au stAtut i s'au tinut cum sunt... cA, aceti Romani, oriicum, printeatatea incilleAri, sdrobiri i nespuse rele ce au
trecut i i-au dilcat, tot sunt pang. astAzi!.
Si despre a cAror ursin pe lume lar4 el a zis, c5, ea este

In mainile lui Dumnezeu, grdind astfel: Care aceasta


bine socotindu-se, aievea este a nu Mr% a lui Dumnezeu
provedintA este, nici f5r5 de a sa minune nu este ; ins5
dirept ce el singur tie.

Epilog.
Cuvine-se darg, ca la sfaritul acestui studiu, pe care
cu ajutorul lui Dumnezeu 1-am isprvit la inceputul rds-

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIIINI LA ISTORTOGRAFIA ROMANEASCA. VECHE

255

oiului nostru ncgional, sti repetAm rugriciunea lui Daniil


pentru desrobirea cretini1or, zicAnd :
S:i mantueste, fiul lui Dumnezeu, tot trupul clit sub
tiranic jug pritimete, i cu intelepciunea i puterea ta,
Doamne, izbavWe norodul triu de prigfina sila lor !
iarAs sri zicem : Fie dar, o Doamne, Dumnezeul pririnVlor nqtri, fie ca provedinta i mila ta dintru' Inceput
sA nu se depiirteze de noi RomAnii acum, cnd dupA dourt
veacuri qi jumiltate dela afirmarea contiin.t,ei noastre naVonale de cAtre cronicari (1), venit-a ziva cea mare a reintregirii neamului romilnesc prin puterea armelor.

(1) Idea latinitalii noastre, care este ternelia constiintei nationale,


la drept vorbind n'a apus niciodata din mintea poporului roman. Ea
s'a pastrat ca simpla amintire attit in traditie cat si in vechile monumente istoriografice romane, dela cronica anonima a Moldovei,
scrisa pe la inceputul secolului al X VI-lea pan& la cronica lui Urechia,

din intaia jumatate a secolului al XVII-lea ; dar aceasta idee nu se


afirma ca doctrina nationala dead in a dona jumatate a secolului al
XVII-lea, si anume intre anii 1670-1675. In aceasti epoca, inteailevar, a scris cronicarul moldovan Miron Costin, Cartea despre cqezarea Ronidnilor in Dacia, dupa cum a stabilit d-1 C. Ginrescu in
comunicarea sa facutli la Societatea Istorica, Roman& (vezi Revista
p. Istorie, etc. vol. XIV, 1913, p. 191) si tot atunci a compus si au-

torul nostru, Dcniiil Panonianul, Istoria Tarii-Romanegi dintru


inceput", de care ne ocuplm aici.
Aceasta idee s'a afirmat cu trie de cronicari, spre a raspunde la
.0 versiune infama, interpolata in unele cpii ale cronicei lui llrechia
si raspandita de Misail Calugfirul si Simeon Dascalul, dupa care MoldoRomanii ar fi urmasii unor talhari adusi de un rege al Ungariei, Laslau,

din temnitele Romei, in timpul navalirii Tatarilor, in Moldova si


Mararnures.

www.dacoromanica.ro

FAMILIA MI.JAT

12.

www.dacoromanica.ro

FAMILIA MUSAT
DE

ION D. ARG1NTEANU

D.1 N. lorga, inteo comunicare facutil la Academia Roman/ (Patrahirul lui Alexandru cel Bun, Buc. 1913), face
cunoscut ca Alexandra cel Bun, in deosebire de cei munteni, nu mirth o coroana, ci o palarie cu marginile ridicate,
0 avea barbil.
Pe patrahir figureaza inscriptia : Akoxpcittop ncicoN MoXN3Xxxlc:q )(at napaOcadcacces, care corespunde cu Prinzoria

stapanitorilor slavi din Balcani.


Doamna lui Alexandra poarta inscriptia : Marina, fata
Iui Marin, faril sa putem spune care a fost acest Marin,
cu nume ash de neobicinuit in Moldova (mai malt la Sarbi,
dela Venetieni)v.
Din aceste cateva 1ndoeli, exprimate de d-1 Iorga, re-

zulta ca asupra originii familiei Musatilor din Moldova


planeaza oarecare intuneric.
D-1 Dim. Onciul afirma (Din Istoria Itometniei, Buc.
1914, P. 34), ca dupa stingerea descendentei barbatesti a
lui Bogdan, fu reintemeiata ca continuare a casei acestuia
in linie femeiasca, de catre Petru I Musat si fratele salt,

www.dacoromanica.ro

260

ION D. ARGINTEANII

Roman I. Numele patrimonic 1-au primit dela mama lor


lifuqata, descendent/ a lui Bogdan. Lucrul pare foarte
simplu si foarte clar. Dar tot d-1 Onciul afirmA in conti-

nuare c Petru si Roman, cari au avut ca mama pe Mu-

sata, ca tat/ stiri mai tarziu arata pe Costea Voivod


(numit in pomelnicul oficial at dinastiei intre domnii terii
inainte de Petru), probabil voevodul unni teritoriu cuprins
apoi in principat.
Precum se vede, qi la (111 Onciul originea farniliei Mua-

tilor apare intunecoas/.


Foarte sugestive sunt afirmaliunile cronicarului Ureche,
ca. Musatii se trag din familia despotilor sarbi. De asemenea

i Scarlatti, vorbind de Costea, afirm/ acela lucru.


In aceast/ directiune cercet/rile ne conduc la descoperirea unor fapte, cari 1ntrtresc cu totul cuvintele lui Ureche
i explic/ ramurit toat strrducirea sub care dela inceput
apare dinastia Musatilor moldoveni.
Hopf (Chroniques orco-romanes, p. 270-340), arata' pe
larg rolul pe care nobila familie Musat 1-a jucat in Epir
dela sfarsitul secolului al XIII si pan/ la sfarsitul secolului
al XIV. Originea acestei familii se trgeh din Bizant, asa
cel putin se afirmrt intr'o inscriptie de mormant : ex urbe
Bisantio oriuncli.
Principatul lor era in Epirul de Nord i avea de capital/
Berat. Cel dintalu a fost Andrei I Musat (1280-1281).
Purth titlul de sebastocrator. Duprt cativa urmai neinsernnati, a urmat Andrei II Musat, care a intins prin rdsboaie hotarele pan la Bitolia i Castoria.

La 1338 a cedat

Castoria ginerelui s/u, Bal II. Imprtratul bizantin, in


semn de multumire i laud/ pentru serviciile aduse Im-

www.dacoromanica.ro

FAMILIA MII.5AT

261

periului, a trimis o cleputatiune care a oferit lui Andrei II

o inalta decoratie, o acvilii cu dota capete, impodobita


cu pietre scumpe, purtand coroana 0 o stea in frunte. I-a
dat i o diploma intarita cu sigiliul de aur, prin care i se
recunoate oficial titlul de despot al Epirului, cu toate
privilegiile.

In cronicele italiene aceasta familie figureaza cu numele

de Musatius. In limba poporului, insa, erh cunoscuta cu


numele de Muqat. Dovada sunt Albanezii, pentru cari Musatii erau num4i Fachimeri ---- fa-0, frumoasa (Hopf, Chroniques grco-romanes, p. 296).

at nu erau Italieni dovedete 0 faptul ca .tineau de biserica greco-ortodoxa. Unul dintre urmaii lui Andrei II,
gonit de Turci, s'a refugiat la Neapole, unde a fost ingropat la biserica greco-ortodoxa din acest ora 0 unde
mormantul lui exista i pand astzi, cu inscriptia care
stabilete glorioasa origine a familiei.
Andrei H a murit la 1372, lAsand un mare numar de
copii i de nepoti, cari au impartit despotatul in bucati
nenumgrate, formand ducate, principate, baronii, seigneurii.

Astfel avem ducatul de Ohrida, de Prespa, principatul


de Castoria, de Tomornita, Colonia, de Arghirocastro, de
Copei.

Cel mai insemnat erh ducatul de Ohrida, unde a domnit


ginerele lui Andrei II, anume Gropa. Acest ducat erh foarte
bogat, cuprinzand numeroase sate 0 orsele, cari aduceau

un venit anual de 12.000 ducati in aur.


Mai tqi urmaii lui Andrei II s'au instrainat, prin relatiuni de incuscrire cu Sarbii, Grecii tisi Albanezii. Printre
acetia gasim pe unul Comnen.

www.dacoromanica.ro

262

ION D. ARGINTEANU

Revenind acum la Musatii din Moldova, constatgm ca


legaturile stranse dintre biserica din aceasta. Ora si biserica din Ohrida a putut OA indoeala s stabileascg raporturi de cunostinta intre familia domnitoare a lui Bogdan
cu principii romani din Epir. Vaza si intreaga strglucire
sub care dinastia Musa.tilor apare dela inceput in Moldova,
faptul cg, limba greacg, era deopotriva de cunoscuta ca si
Ihnba slava, de membrii acestei farnilii distinse, relatiunile
lor cu Bizantul, cu Italia si mai ales cu Venetia, indreptgtesc pang, la un mare punct pe oricine sg, creada, di
afirmatiunea lui Ureche este adevaratg, ca insus Costea

a fost un Musat, fie ca a venit deadreptul din Bizarq,


fie ca a fost un descendent al despotilor Musati din Epir.
De altmintrelea insus d-I Iorga afirma di familia Dais
a fost aromaneasca, iar Bals II, principe de Castoria, era
ginerele lui Andrei II. Tot d-1 Iorga afirma ca Baldica, care
a jucat un rol Insemnat in Dobrogea, pe timpul lui Dobrotici, a fost Roman. Pe Baldica 11 gasirn si principe In
Macedonia, peste tinutul dintre Prilep si Ohrida, declarandu-se independent dupa moartea lui Dusan.

La scaunul patriarhal din Ohrida a fost in secolul al


XVI-Iea Mitropolitul Ioasaf, care a studiat la Academia teo-

logica din Moscopole. Comerciantii romani i-au daruit a


coroana splendida, lucrata la Venetia (Weigand, Die Aromunen, I, p. 99). Mitropolitul aguna a fost intaiu la Sarbi,.

iar mai tarziu se stie cu cata caldura a imbratisat cauza


nationall. Familiile Mocioni, Gozdu si altele au dovedit cit

au plecat dinteo targ, uncle constiinta nationalg n'a fost


stinsg. i daca In vremuri mai apropiate de noi s'a manifestat acest fenomen, cu ant mai mult a fost posibil In

www.dacoromanica.ro

FAMILIA MIMAT

263

vremuri mai vechi, in secolul al 14-lea i al 15-lea, cand


elementul aromnesc era i mai numeros i mai compact
0 cand legiiturile cu terile romane erau i mai stranse,
prin biserica din Ohrida i, de sigur,prin alte Imprejurgri.
Mitropoliii loasaf I Mupt, ca i mai tarziu Tamblac, cart
s'au cilluglirit la maalstirile sarbe*ti din Macedonia, s'au
simtit de sigur fericiti, petrecand in mijlocul conationalilor lor.
latA de ce credem c5, Muptii din Moldova au fost Ma:
cedo-rorwani curati, mai ales eh o familie cu acest nume
a domnit 'i la dreapta Dunhrei, Inteo regiune i intr'o
epoch ca.nd elementul romanesc a fost in cea mai mare
inflorire.

www.dacoromanica.ro

TOVARASI DE MUNCA DISPARUTI.


NOTE B1OGRAFICE

I BIBLIOGRAFICE.

www.dacoromanica.ro

TOVARA$1 DE MUNCA DISPARUT1.


NOTE B1OGRAFICE

I B1BLIOGRAFICE

DE

AL.-SADI IONESCU.

ALEXANDRU POP.
Alexandra Pop s'a nhscut, in 1859, in Shn-Giorgiul romnesc (Transilvania) i a murit, la 28 August 1902, in
Bar lad. Studiile liceale le-a fhcut la liceele din Nsilud si
Blaj, far pe cele universitare la facultatea de litere qi 11lozofie din Bucureti, obVnand titlul de licentiat in 1893.
Pop a ocupat postul de arhivar in biblioteca Academiei
rornane dela 1 Iunie 1884 rang la 10 Septemvrie 1891, in
care timp a scris prima bibliografie a periodicelor romaneti dela 1817 pAng la 1887. A trecut apoi ca profesor
la liceul Codreanu din Bar lad, uncle a funccionat phnh la
moarte.

Scrieri:
Bibliografia publicatiunilorn periodice romnesci i a
celor publicate in limbi strine in Romania sau de Romani
in strAinAtate, 1817-1887. Extrasii din Analele Academiei
romne Seria II, Tom. X. Desbaterile (1887-88). Bucuresci, (Tip. Academiei rornne), 1888, 27X21, 161 p. 2 lei.

www.dacoromanica.ro

268

AL.-SADI IONESCU

Desbinarea In Biserica Romanilor din Ardl

i Ungaria

1697-1701. Bucureti, (Wiegand, C. Svoiu (cc Comp), 1897,

21X16, VIII gi 109 p. [Tezd de licenta].

AUXENTIU PETRUTIU.
Auxentiu Petrutiu s'a nascut, la 7 Octomvrie 1842, in
Ciufudiu lng. Blaj i a murit la 11 Main 1899, in Bucuresti. A fcut studiile liceale la Blaj i apoi un an la facultatea de drept din Sibiiu. De aci a trecut in Romania,
in 1866, i s'a inscris ca student la facultatea de litere qi
filozofie din Bucureti. In tara a fost cativa ani revizor
colar 0 i apoi a intrat, in 1871, ca functionar la Arhivele
Statului, unde a ajuns ef de sectie, post ce 1-a ocupat
pan la moarte.
Petrutiu a fost numit la Academie, la 1 Aprilie 1887,
ca ajutor al Domnului Bianu la facerea catalogului descriptiv al documentelor i manuscriselor.
Cetitor ager i sigur al celor mai incurcate scrisori ;...
pretios tovar5 iubitor de muncAD (1), Petrutiu a aezat
gi catalogat manuscrisele Academiei i a ajutat pe Domnul
Bianu la pregatirea volumului I al Catalogului manuscriptelor romneti (Bucureti, 1907). El a copiat i oranduit
materialul pentru publicarea Condicei brancoveneti, din

Arhiva Statului, din care s'au tipgrit vreo zece coale.

(1) I. Main], Catalogul mamuscriptelor routnefti. T. I. Bue., 1907,


p. VIII.

www.dacoromanica.ro

T0VAR4I DE MUNCA DI0PArup

269

NERVA HODO.
Nerva Hodo s'a nOscut la 20 Noemvrie 1869, in Baiade-Cri (Transilvania) 0 a murit, la 1 Noemvrie 1913, in
Sibiiu (1). A facut studiile liceale in Bucureti i pe cele
universitare tot ad la facultatea de litere i filozofie. Hodos
a intrat ca funqionar la Academie, la 1 Aprilie 1891, unde
a ocupat postul de ajutor de bibliotecar panrt la 1 August

1913, cu intrerupere dela 27 Fevruarie 1895 Oita la 31


Martie 1896. A predat timp de doi ani cursul de limba i
literatura roman la coala superioarA de fasboiu.
Hodo a redactat Revista bibliograficl (Bucureti,
1903-1904) i a colaborat la revistele si ziarele urinOtoare :
Fantana Blanduziei din Bucureti, Convorbiri literare
din Bucureti (1902 i 1906), Tribuna poporului din Arad
(1902), L'Indpendance roumaine din Bucureti (1903
1904) i COminul nostril din Bucureti (1911).
Serieri:
Bibliografia romaneascrt veche 1508-1830 de loan Bianu,

Bibliotecarul Acaderniei romane, Profesor universitar i


Nerva Hodo, Bibliotecar-ajutor al Academiei romfme. Bacuresci, Editura Academiei romane (I. V. Socec), 1903
(In curs de publicare), 33X24. 25 lei volumul, 5 lei fascicola. Volumele I (1903): 1508-1716, IX i 572 p.; II (1910) :
1716-1808, 571 p. ; III Faso. III (1912) : 1809-1817,
192 p.
(1) Neerolog in Viitorul. Bueurqti, 4 Noemvrie 1913; Neamul romtinesc. Bueure0i, 7 Noemvrie 1913; Fkr.cdra. Bueureti, 9 Noemvrie 1913.

www.dacoromanica.ro

270

AL.-SADI IONESCII

0 propunere [asupra organizlirei bibliotecelor scoalelor


secundare]. Bucuresti, (Carol Caibl S-sor Ion St. Rasidescu),
1906, 24X17, 15 p. (Extras din Convorbiri literare)). An.
XL. No. 10). [Publicatit si in Rapoarte asupra inv5.0man-

tului public. Bucuresti, 1907, p. 5-171


Pub Hari:
Un fragment din Molitvenicul Diaconului Coresi (1564)
publicat cu o introducere. Bucuresti, (Carol Gbl S-sor Ion
St. Rasidescu), 1903, 25X17, XV si 28 pp. (Extras din
Prinos lui D. A. Sturdza).
Le voyage en Moldavie du Comte de Moriolles (1809)
publid, avec une introduction. Bucarest, (L'Ind4pendance
roumaine))), 1903, 16X11, 72 PP.
Constantin (Dinicu) Golescu. Insemnare a cratoriei mele
facutil in anul 1824, 1825, 1826. Tip Arita, din nou si insotiat de o introducere. Bucuresti, (Cooperativa), 1910,
21X13, LX si 149 p. ldem. Editie popularil. Bucuresti,

Editura si tip. &CPC & Co., 1911, 15X10, X si 246 p. 80


bani. (Biblioteca popular Socec. No. 108-110).
Documente privitoare la Istoria Romani lor. Volumul
XVI, XVII al colectiei Hurmuzaki. CorespondenVi diplornatica si rapoarte consulare franceze publicate dup copiile Academiei Romfine. Bucuresti, Editura Academiei
Romftne (Carol Gbl, S-sor I. St. Rasidescu), 1912-1913,
33X24, 25 lei volumul. Vol. XVI (1912): 1603-1824, 1265
p. ; XVII (1913) : 1825-1846, 1183 p.
Simeon Balint vieata si luptele lui in muntii apuseni ai
Ardealului la 1848-49. Manuscris [de Enea Hodos] publicat
de Nerva Hodos. Bucuresti (Carol Gbl, S-sor I. St. Rasidescu), 1913, 21X14, 133 p. Figg. Harta. Lei 2,50.

www.dacoromanica.ro

T0VAR4I DE MIINCA DISPXRUTI

271

Vitejiile lui Mihai-Vod apreciate in Apus 1595 1599.


Documente din vremurile acelea publicate de Nerva Hodoq.

Cu o prefatil de N. Iorga. BucurWi (Carol GObl, S-sor I.


St. Rasidescu), lunie 1913, 25X19, VIII i 15 p. Figg. 2
lei.
Idem. Editia a III-a revlizut. Bucureti (C. Sfetea),
Julie 1913, 25X19, VIII i 16 pp. Figg. Lei 1,50,
Articole (1) :

Manuscrisele lui Eminescu. Tribuna poporului. Arad, 9


Octomvrie 1902, p. 2-3.
Inceputurde tipografiei in Tara romaneascrt. Convorbiri
literare. Bucuresti, 1 Noemvrie 1902, p. 1051-1055.
Chronique litteraire. L'Indpendance routnaine. Bucarest,
14, 21 Septemvrie ; 1, 8 Octomvrie ; 19, 26 Noemvrie ; 10,
18, 24 Decemvrie 1903 ; 14 Ianuarie i 18 Fevruarie 1904,

p. 2-3.
Dare de seanfa. D. Russo, Din corespondenta Doamnei
Ana Racovita', (1708-9). Cdrninul nostru. Bucureti, 11
Martie 1911, p. 282-284.
Polemice. Cazul Russo. Pro Domo. Noua Revistd romdnd.

Bucureti, 15 Ianuarie i 5 Fevruarie 1912, p. 189 i 237.

CEZAR COLESCU-VARTIC.
Cezar Colescu-Vartic s'a na'scut, pe la 1864, in Bucurelti
i a murit la 23 August 1900, in Davosdorf (Elvetla) (2). Anii

copilriei i-a petrecut in Basarabia, unde tatl sau ocup


o functiune administrativa. A Mut studiile liceale cu deo(1) In ordine cronologica. Cele publicate in scrieri nu s'au mentionat.
(2) Necrolog in Vointa nationality. Bucurqti, 26 August 1900.

www.dacoromanica.ro

272

AL.-SADI IONESCII

sebit succes la liceul Sf. Sava din Bucuresti, iar pe cele


universitare la facultatea de stiinte. A intrat in serviciul
Academiei, la 1 Aprilie 1894, ocupand postul de secretar
corector al publicat,iunilor.
Colescu a intrat in ziaristich Ina, de pe and era in
liceu, ca traduator la Friitia romanl-italian'a din Bucuresti (1882), de unde a trecut in redactia ziarului Universul. Apoi a flcut parte din redactia ziarelor : Adeve'rul-Basilescu (1892), Gazeta poporului (1895-1896) i
Vointa nationalh i a colaborat la Ffmthna Blanduziei
din Bucuresti.
Serieri :
1848. Zile revolutionare. Bucuresti, (Carol G6131), 189,

22X14, VIII si 500 p.


Publicatiuni :
Documente privitOre la Istoria Romfinilor. Urmare la
colectiunea lui Eudoxiu de Hurmuzaki. Suplement I Vol.
V, VI. Documente adunate i coordonate de D. A. Sturdza
i C. Colescu-Vartic. Bucuresci (I. V. Socecil), 1894-1895,
32X24, 25 lei volumul. Vol. V (1894) : 1822-1838, XXIV
si 664 p. ; Vol. VI (1895): 1827-1849, XXI si 633 p.

Actes et documents relatifs h l'histoire de la rgnration de la Roumanie. Acte i docurnente relative la


istoria renascerei Romhniei publicate de Dimitrie A. Sturdza
si C. Colescu-Vartic. Vol. I, VI 1-2. Bucuresti (Carol
G6b1), 1896-1900, 25X17. Vol. I, (1900) : 1391-1841, 1099
p. 15 lei ; Vol. VII. (1896) : Divanul ad-hoc al Moldovei

din 1857, 1065 p. 15 lei ; Vol. VI2 (1896) : Divanul ad-hoc


al Munteniei din 1857. Comisiunea europeanl, 687 p. 10 lei.

www.dacoromanica.ro

TOVARAV DE MIINCA D:SPAtarTI

273

SEPTIMIU SEVER SECULA.


Septimiu Sever Secula s'a nascut In 1868, in Transilvania si a murit la sfarsitul lui Martie 1912, In Sibiiu (1).
A studiat la seminarul teologic din Arad si la facultatea
de litere i filozofie din Bucuresti, obtinand titlul de licentiat in sesiunea 1895 1896. Secula a fost ajutor de bibliotecar la Academia Romana (1 Martie 1895-15 Septemvrie 1898) si functionar la Arhivele Statului (1889-1900),
unde ajunsese sef de sectie. In 1900, treat in Transilvania,

uncle a fost profesor la seminarul teologic din Arad si


referent ajutor al senatului scolar dela consistoriul diecezan
i, In fine, preot la Odvos.
Secula a redactat Biserica i coala din Arad si a colaborat la revistele i ziarele urmatoare : Arhiva din
Iasi (1897), Tribuna poporului, apoi Tribuna din Arad
(1897-1911), Familia din Oradea Mare (1898), Convorbiri literare din Bueuresti (1899), Biserica i scoala din
Arad (1900-1910) si Luceafarul din Sibiiu (1907 si 1910).
Scrieri:
Realitgti si visri. Novelete i schite. Bucuresti, Editura
autorului (Minerva, Orstie), 1897, 16X11, 77 p. 14 creisari. (Biblioteca noastra. No. 1).
Romanii in revolutiunea lui Gheorghe Dosa (1514). (Studiu
din istoria Romanilor de peste Munti). Iasi (H. Goldner),
1897, 25X17, 33[-35] p. Lei 1,50. [Extras din Arhiva

din Iasi, No. 3-4, 1897. Teza de licenta].


(1) Necrolog in: Bonalnul. Arad, 29 Martie 1912 0 Biserica
Iscoala. Arad, 8 Aprilie 1912.
18

www.dacoromanica.ro

274

AL.-SADI IONESCU

Tara de Sus si Tara de Jos in Principatele romame.


Studiu de geografio istoricA. Editia II. Bucuresti (Vointa
nationall))), 1898, 16X11, 16 p. 30 bani. Completat sub
ace1as titlu in Convorbiri literare. Bucuresti, 15 August
1899, P. 768-771.
Biserica din Leheceni-CArpinet. SchitA istoria. [Arad]
(Tip. diecezara), 21X13, 16 p. (Extras din Biserica si
scoa1a)), 19)4, 8-15 August).
Articole, nuvele, drug de seam, stndii, etc. publicate
in reviste Si ziare :
Negru-Vodil. Studiu nu tocmai istoric. Tribuna poporuluL
Arad, 14 Fevruarie 1897, p. 138-139.
Recrutul. Fanzilia. Oradea-Mare, 19 Julie 1898, p. 337-338.

Spirite june. Tribuna roporufni. Arad, 2 Fevruarie


1899, p. 2-3.
Hotul de pilgubas. Tribuna poporului. Arad, 15 August
1899, p 2.
Tendentionism. Tribuna poporului. Arad, 10 Octornvrie
1899, p. 2-3.
Eloarea se1bateca. Tribuna poporului. Arad, 14 Octorn-

vrie 1899, p. 2-3.


Ziva invierii. Tribuna poporului. Arad, 27 Julie 1900,

p. 2-3.
0 polemica. Biserica qi qcoata. Arad, 12 Noemvrie 1900,
P. 407-408.
Pentru predicatorii nostri. Biserica i scoala. Arad, 24
Decemvrie 1900, p. 451-452.
DAri de seam. Recensiuni. Cronice bibliografice. Biserica
si scoala. Arad, 2 Ianuarie, 28 Fevruarie 1901, p. 34-35,
65-67 ; 6 funk, 1904, P. 128-130: 6 Martie 1905, p. 77;

www.dacoromanica.ro

TOVARA.I DE 31IINDA DISPARDTI

275

26 Martie, 3 Decemvrie 1906, p. 6-7, 1-3; 1 Julie 1907,


p. 2-3; 18 Maiu, 15, 29 Iunie 1908, p. 1, 5, 3-4; 18 Ianuarie 1909, p. 1-2. Tribuna poporului. Arad, 7 lunie
1901, p. 2; 16 Martie, 24 Noernvrie 1902, p. 1; 21 Decemvrie 1902, p. 2; 18 Fevruarie 1907, p. 155-156.
Carnet literar. Tribuna poporului. Arad, 17 Ianuarie, 15,

18 Fevruarie 1901, p. 2-3.


Familia Hunyadetilor. Tribuna poporului. Arad, 25 Fe-

vruarie 1901, p. 2-3.


Induqiune. Tribuna poporului. Arad, 27 Septemvrie
1901, p. 1.

V. A. Urechig [Necrolog]. Biserica si scoala. Arad, 15


Noemvrie 1901, p. 504. Tribuna poporului. Arad, 25 Noemvrie 1901, P. 1.

Individualitatea ori masele. Biserica si scoala. Arad, 6


Ianuarie 1902, p. 6-7.
IenAchitA VAarescu. Tribuna poporului. Arad, 2 Martie
1902, p. 3.

Rostul maghiarisArei. Tribuna poporului. Arad, 20.


Noemvrie 1902, p. 1.
Vertn. Tribuna poporului. Arad, 13 Decernvrie 1902, p. 1.
Conte le Apponyi. Tribuna poporului. Arad, 18 Decemvrie
1902, p. 1.
Casgtorii de prob. Biserica si scoala. Arad, 29 De-

cemvrie 1902, p, 433-434.


Asociaciunea Blajul i Sibiiul. Tribuna poporului. Arad,
17 Iunie, 20 Iu lie 1903, p. 1-2.
La Inceputul anului colar. Biserica si scoala. Arad, 17
August 1903, p. 277-278.

www.dacoromanica.ro

276

AL.-SADI IONESCU

La carte ! Tribuna poporului. Arad, 20 Septemvrie


1903, P. 2.
Un episod din vieata Romnilor mur6eni. Tribuna. Arad,
25 Decemvrie 1903, p. 11.

Un memoriu al lui Moise Nicoara. Biserica 0 qcoala.


Arad, 11, 18, 25 Ianuarie, 8, 15, 22, 29 Fevruarie, 7, 14,
21 Martie 1904, p. 15-17, 22-25, 30-31, 47-48, 57-58,

62-63, 70-72, 78-79, 87-88, 97-98.


Jidanii i Transilvnenii. Tribuna. Arad, 16 Aprilie
1905, p. 5.
25 de ani. Biserica 0 scoala. Arad, 12 Iunie 1905, p. 189.
Un monument. Conferentrt rostitg, la adunarea generalil
invAtatoreasca, tinutI in Giula la 10/23 Iulie 1905. Bise-

rica 0 scoala. Arad, 24 Iulie 1905, p. 253 254.


Prelegeri economice. Biserica 0 qcoala. Arad, 8 Ianuarie

1906, p. 1-2.
Ranele Natiunei. Biserica 0 scoala. Arad, 29 Ianuarie

1906, p. 1-2.
Floriile. Biserica 0 scoala. Arad, 26 Martie 1906, p. 1.
Din psihologia infantilA. Biserica 0 qcoala. Arad, 1 Ianuarie 1907, p. 4--5.
Constatri dureroase. Biserica 0 scoala. Arad, 11 Fevruarie 1907, p. 1-2.
0 vizit colarli. Biserica 0 scoala. Arad 11 Fevruarie,
1907, p. 4-5.
Seceri. Biserica 0 qcoala. Arad, 3 Iunie 1907, p. 1.
Din slbiciunile noastre. Biserica 0 scoala. Arad, 10
Iunie 1907, p. 1.
Dintr'o cgltorie. Luceafarul. Sibiiu, 15 lunie, 15 Julie

1907, p. 250-253, 301-306.

www.dacoromanica.ro

TOVAR4I DE MTJNCX DISPIRUTI

277

Studiul limbei romane in pedagogii. (Cateva note). Biserica si scoala. Arad, 17 Iunie 1907, P. 1-2.
Limba maternA In coalele noastre pedagogice. Tribuna.
Arad, 17 Iunie 1907, p. 3-6.
Cateva note. Biserica si scoala. Arad, 24 Iunie 1907, p. 1.

Paralele. Biserica si scoala. Arad, 8 Julie 1907, p. 3-4.


Nicolae Grigorescu. Biserica si scoala. Arad, 5 August
1907, p. 3.

IndolenVa ? Biserica si scoala. Arad, 12 August 1967,

p. 1-2.
0 fundaVune ideal. Biserica csi scoala. Arad, 16, 23
Septemvrie 1907, p. 1-3.
Dela ordinea zilei. Biserica si scoala. Arad, 30 Septemvrie 1907, P. 1.
Note de drum. Tribuna. Arad, 5, 7 Martie 1908, p. 1-4.

Tendluce practice. Biserica si scoala. Arad, 6 Aprilie


1908, p. 1-2.
Descrierea Banatului dup6 Griselini. Traducere. Biserica
si scoala. Arad, 15 Noemvrie 1909, p. 2-3.
Frumusetile Cretinismului de Fr. R. de Chateaubriand.
Traducere. Biserica si scoala. Arad, 22 Noemvrie, 6 De-

cemvrie 1909, 3 Ianuarie 1910, p. 3-4, 4-5, 5-6.


PAstorul din barani i pstorul modern. Conferintg. Biserica si scoala. Arad, 3 Ianuarie 1910, p. 2-3.
Primavara. Trilogie impresionistA. Luceafdrul. Sibiiu,

1-16 Iunie 1910, p. 276-281.


Predicrt rostit a doua zi de Sf. Rusalii in biserica din
Lipova. Biserica si scoala. Arad, 13 Iunie 1910, p. 2-3.
Pe muntele Tarcu. Tribuna. Arad, 9, 19 Iunie 1911, p. 1-4.

Cronica artistia. Tribuna. Arad, 20 Julie 1910, p. 2-3.

www.dacoromanica.ro

278

AL.-SADI IONESCII

TEFAN ORAANU.
tefan Or4anu s'a nilscut, la 7 Ianuarie 1869, in Bucurqti 0 a murit tot aid, la 12 Noemvrie 1903 (1). A fcut
studiile liceale la Bucure0i i pe cele universitare tot aici,
la facultatea de litere i filozofie, obtinand titlul de licentiat in sesiunea 1900-1901. In 1902, Ora'anu a obtinut,
prin concurs, bursa pentru studierea In straingtate a istoriei contimporane si moderne cu privire special la istoria
Orientului, dar fiind bolnav a venit in tara, in 1903, cand
a 0 murit. A intrat in serviciul Academiei, in Aprilie 1895,
i a ocupat postul de ajutor de bibliotecar 'Ana la sfaritul vietii. A fost functionar si la biblioteca Fundatiei
universitare Carol I 0 a suplinit pe domnul Iorga la catedra sa de istorie modern6 i contimporana., in 1901.
A colaborat la revistele urmatoare din Bucureti : Romania literarl (1888), Literatorul (1890), Convorbiri
literare (1891-92 0 1895-1903), Revista poporului
(1891-1895), Romanul literar (1896), Economia nationala (1899), Tinerimea roma,n (1899-1900) i Noua
Revista romana (1900). Elude din articolele lui sunt semnate cu pseudonimele Po lit i Z. Miron.
In ultimul timp Oraanu se ocuph cu politica lui Napoleon in Romania i Serbia, studiu rilmas in manuscris.
Scrieri :
Polit [St. OrAanu]. Alexandru Obedenaru (Studiu). Bucureti, (Miulescu), 1891, 23X16, 15 P. [Extras din Revista

poporului Anul III No. 1, 1891, p. 7-17].


(1) Necrolog in L'Indpendance roumaine. Bucarest, 15 si 19 Noemvrie 1903; Samdnatorul. Bucuresti, 23 Noemvrie 1903.

www.dacoromanica.ro

T0VAR4I DE MUNCA DISPARUTI

279

Bibliografia cestiunei Orientului. Bucuresci, (Tip. Lucriltorilor asociati, Marinescu & Serban), 1899, 24X16, 81 p.

(Extras din revista Economia nationaRi)), No. 7, 8

i9

anul 1899).

Cronicarii Moldoveni din sec. al XVII-lea. Bucureti,


(Rum. Lloyd, G. Albrecht), 1899, 24X16, 131 p. [Extras
din Convorbiri literare. Anul XXXIII, 1899].
Botanica populartt. Note critice. Bucureti, (Tip. Corpului didactic, C. Isplipscu & G. Brtfinescu), 1900, 29X20,
57 p. [Extras din Revista Tinerimea roman6. 1899-19001.
Istoria Romniei contimporane. Note critice. Bucuresti,
(I. V. Soceer0, 1900, 24X17, 67 p. (Extras din Convorbiri
literare))).

Filosofia lui La Fontaine dupa D. Pompiliu Eliade. Note


critice. Bucureti, (I. V. Socecti), 1901, 24X17, 91 p. (Extras
din Convorbiri literare).
Articole, poezii, recensii, etc. publicate in reviste (1):
Dare de seam5.. Alexandru Negrisanu-Nenoveanu. Frunze
de toamnii. Versuri. Buc. 1888. Po lit. Romania literara.
Bucureti, Iunie 1888, p. 125-127.
Scoalele literare. Po lit. Literatorul. Bucureti, Iunie 1890,

p. 10-12.
Poezii. Z. Miron : Pe bulevarde, Pastel african, lnserare.
-Convorbiri literare. Bucureti, 1 Iulie 1891, p. 365-367 ;
Finis, Fiori morbizi. Convorbiri literare. Bucureti, 1 Octomvrie 1891, p. 592-593 ; La Fialkovsky, Flori de searrt,
SearrL de ploae, In searA. Revista poporului. Bucuresti, Anul
(1) In ordine cronologick Articolele, etc., reproduse in opere nu s'au
mentionat, iar cele semnate cu pseudonime le au mentionate.

www.dacoromanica.ro

280

AL.-SADI IONESCU

III 1892-1893, No. 6-7, 11-12, P. 173-175, 195-200,


315, 330 ; In Keramicos. Convorbiri literare. Bucuresti, 1
Martie 1892, p. 1145 ; Vibrari albastre. Revista poporului.
Bucuresti, Anul IV, No. 1, 1894, p. 27.
Imprumuturi literare. Po lit. Revista poporului. Bucuresti,
An. III, No. 6, 1892, p. 165-168.
Cronica teatrala. Po lit. Revista poporului. Bucuresti. An.

III 1892, No. 8-9, p. 228-230, 276-281 ; An. IV 1894,


No. 1, 4-5, P. 10-19, 125-129.
Cum se formeaza reputatiele. Po lit. Re N ista poporului.
Bucuresti. An. III No. 9, 1892, p. 257-259.
Conservatorul roman [de declamatie]. Polit. Revista po-

porului. Bucuresti, An. HI No. 11-12, 1893, p. 317-322.


Reflexiuni asupra criticei. Polit. Revista poporului. Bucuresti, An. IV No. 4-5, 1895, p. 101-105.
Georges Bengesco. Bibliographie franco-roumaine du
XIX-e sicle. (Tome I-er, Bruxelles, 1895, in-8, p. XLIII218) [Recensiel. Convorbiri literare. Bucnresd, 1 Septemvrie

1895, p. 835-845.
Literatura de stat. Z. Miron. Ronidnul literar. Bucuresti,

3-4, 17-18 sl 24-25 Noemvrie 1896, p. 1-2.


Ceva despre cronicele Moldovei. Convorbiri literare. Bu-

curesti, 1 lunie, 1 Iulie 1897, p. 513-532, 648-673.


Raspuns d-lui Gidei. Convorbiri literare. Bucurestl, 15
Fevruarie 1900, p. 168.
NoT complicatiuni in Orient provocate de Bulgaria. Nom
Revista row-incl. Bucuresti, 15 Martie 1900, p. 243-248.
Cronica politica si economica. Franta si Romnil. Noua
Revistet roman& Bucuresti, 1 Aprilie 1900, p. 289-293.
Octav-George Lecca : Familiile boeresti romane, istorie

www.dacoromanica.ro

TOVARAEI DE 3117NCA DISPARTJTI

281

i genealogie (dupl izvoare autentice). 1899. Bucureti. [Recensie]. Convorbiri literare. Bucureti, 15 Iunie 1900, p.
512-527.

Nicolae Iorga. Calendarul Illinervei pe 1903. Bucuresti,

p. 82-88.
Recensiuni. M. Codreanu, Diafane, versurl. Iai, 1901.
Convorbiri literare. Bucureti, 1 Fevruarie 1903, p. 181-187.

Recensiuni. Joan Bogdan, Documente i regeste privitoare la relatiile Tarn: Romlneti cu Braovul i Ungaria
in sec. XV i XVI. Bucure0i, 1902. Convorbiri literare.
Bucureti, 1 lunie 1903, p. 552-564.

ALEXANDRU DORDEA.
Alexandru Dordea s'a nriscut, la 6 lanuarie 1863, in comuna Vale din comitatul Sibiiului (Transilvania) i a murit

la 14 Aprilie 1908, in Bucureti (1). A facut studiile in


sectiunea pedagogicil de pe HMO, serninarul teologic din
Sibiiu.

Dordea a intrat in redactia ziarului a Tribuna din Sibiiu,

din 1886, ajungand in ultimul timp redactor responsabil


(20 Aprilie 1893-16 Octomvrie 1894). In aceasta calitate
a fost implicat Inteo multime de procese de pres, ceeace

I-a silt sa treaca In Romania. Aci a intrat in serviciul


Academiei Romane, la 1 Aprilie 1897, unde a condus serviciul primirii imprimatelor legale Orli la moarte.

(1) Necrolog in Tribuna. Arad, 20 Aprilie 1908, p. 4.

www.dacoromanica.ro

282

AL.-SADI IONESCII

ILARIE CHENDI.
Ilarie Chendi s'a nascut, la 14 Decemvrie 1872, in Dar los

(Transilvania) din neam de preoti i a murit la 25 lunie


1913, in Bucureti (1). A facut studiile secundare la liceul
german din Sighioara i apoi la seminarul teologic din
Sibiiu, iar pe cele universitare la facultatea de litere din
I3udapesta. In 1898 trecii in Romania, unde intra ca func-tionar la Academia Romanil (15 Septemvrie), ocupAnd, pang

la moarte, postul de ajutor de bibliotecar.


Chendi a colaborat la ziarele qi revistele urmatoare:
Telegraful roman din Sibiiu (1892-1897), Minerva din
Bistrita (1893-1894), Tribuna din Sibiiu (1895), Familia

din Oradea mare (1896-1902), Tribuna poporului din


Arad (1898-1907 i 1909-1912), Romania junil din Bucure.5ti (1899), Convorbiri literare (1900-1903), Libertatea din Oratie, Noua Revisal romana (1901 i 1909),
Revista bibliografica din Bucureti (1903), Vointa nationald (1903-19)5) Luceafgrul din Sibiiu (1905, 1910
i 1912), Tara noastra (1908-1909) i Cosinzeana din
Oratie (1911). El a contribuit la inffintarea revistelor Curierul literar, Semanatorul, Viata literarg i Cumpana din redactia carora a Mout parte. Ca elev a redactat

revista poligraflata Musa romana, pe care o publican


elevii seininarului teologic din Sibiiu. Multe din articole
le semna cu initialele I. Ch. gi cu pseudonimele Cronicar,
Gh. Dumbrava i Fidelio.
(1) Neerolog in : Cosinzeana. Orstie, 13 Julie 1913, p. 379; Luccafarad. Sibiiu, 1 August 1913, p. 457-163 si 484-488; Romnul. Arad,
28 Iunie 1913, p. 3-4.

www.dacoromanica.ro

T0VARA4r DE MIINCA DISPARDTI

283

Prin modul cum seri& articolele din ziarele de peste


munti, Chendi le-a imprimat o intelectualitate superioarri,
un scris purificat si o economie de cugetare Incri neajunse
pfin'a la venirea lui (1).
A publicat in Biblioteca scriitorilor romani, din editura
Minerva), operele complete ale lui Vasile Alecsandri (in

unire cu Eugenia Carcalechi), Ion Creang6 (in unire cu

Gh. Teodorescu Kirileanu), Mihail Eminescu, C. Negruzzi


si Al. I. Odobescu precum si CalendaruI Minervei pe anii
1903-1912, in care are unele articole si cronologia anuliti.
Scrieri :
Inceputurile ziaristicei noastre (1789 1795). OrAstie,
(Minerva), 1900, 23X15, 35 p. [Reproducere din Tribuna
poporului din Arad, 16-25 Noemvrie 1899].
Zece ani de miscare literal% in Transilvania 1890-1900
Material critic. Oradea-Mare, (Iosif Lang), 1901, 20X13,
16 p. [Reproducere din Familia din Oradea-Mare, 7 lanuarie-25 Fevruarie 1901].
Preludii. Articole si cercetriri literare. Bucuresti, Editura
Semrthiltorul (Minerva), 1903, 19X12, 209 p. Lei 2,50.
EdiVa II, Bucuresti, Editura si tip. Minerva, 1905, 20X13,
209 p. Lei 2,50.
Foiletoane. Bucurestl, Editura si tip. Minerva, 1904,
20X12, 244 p. Lei 2,50.
Fragmente. InformaVuni literare. Bucuresti, Editura i
tip. Minerva, 1905, 19X12, XIV si 246 p. Lei 2,50.
Impresii. Bucuresti, (Minerva), 1908, 20X13, 184 p.
Lei 2,50.
(I) Romania. Arad, 28 Iunie 1913, p. 3-4.

www.dacoromanica.ro

284

AL.-SAM IONESCU

Portrete literare. Bucureti, Leon Alcalay (Fortunav),


[1911], 16X11, 112 p. Portrete. 30 bani. (aBiblioteca pentru
toci, No. 627).
Pub Head:
V. Alecsandri. Scrisori. Publicatie Ingrijita, de 11. Chendi
qi E. Carcalechi. I. Bucureti, Editura qi tip. Socec & Comp.,
1904, 21X17, XXXIX i 317 13. Lei 3,50.
Vasile Alecsandri. Poezii alese cu o prefa0 de II. Chendi.
Sibiiu (Tip. Archidiecezan1), 1908, 17X13, 95 p. 20 fileri,
(Biblioteca poporal a Asocia.ciunii. No. 29).

Tichindeal, Asachi, Donici. Fabule alese cu o prefa0 qi


cu indicaVuni bio-bibliografice de 11. Chem'''. Sibiiu (Tip.
Archidiecezan), 1900, 18X12, 102 [-104] p. 20 fileri. (Biblioteca popora15, a AsociaVunii. No. 33).

Tradiceri:
* Henric Ibsen. Ziva 1nvieril. Epilog dramatic in trei acte.
Traducere de II. Chendi i C. Sandu. OrAtie, 1900, 8
mic (1).Editie nou. Bucureti, Leon Alcalay (Grossmann),
1909, 16X11, 94 p. 30 bani. (Biblioteca pentru toti. No. 456).

* Hermann Sudermann. loan BotezAtorul. Tragedie In


cinci acte. Traducere de II. Chendi i C. Sandu. OrWie,
1901, 8 mic.Editie nou. Bucureti, Leon Alcalay, (1911),
16X11, 156 p. 30 bani. (Biblioteca pentru tqi. No. 621).
Articole, nuvele, poezil, recensii, studii, traduceri publicate in reviste si ziare (2).
(1) Operele nevtizute sunt insemnate cu *.
(2) In orcrine cronologick Articolele, etc. reproduse in opere nu s'au
mentionat, iar cele semnate cu initiale sau pseudonime au insemnate
initialele sau pseudonimele cu cari au fost semnate. Articolele, etc.,

din (Familia, pe 1899, nu sunt puse, deoarece nu am avut la inde-

mn acest an.

www.dacoromanica.ro

TOVAR4I DE MIINCA. DISPARUTI

285

In excursiune. NaraVune originald. I. Ch. Telegraful


roman. Sibiiu, 22-26 Septemvrie 1892, p. 389-390, 393394, 397-398.
Noaptea strigoilor. Novel/ de Zschokke. [Traducerel. Telegraful roman. Sibiiu, 24 Noemvrie -12 Decemvrie 1892,

p. 489-490, 493-494, 497-498, 501-502, 505, 509-510,


513-514, 517, 521-522.
Pleat de mama. Novell. Telegraful roman. Sibiiu, 9-28
Ianuarie 1893, p. 5-6, 9-10, 13, 21, 25, 33-34, 37-38.
Nu-mi pasil ! [Poezie]. Minerva. BistriO, 15 Fevruarie
1893, p. 35.

S'au dus in taxa! Nuveld. Telegraful roman. Sibiiu, 6-24


Aprilie 1893, p. 141, 145, 149, 157, 165- 166, 169-170,
173-174.
Flori i buruieni. Noveld. Telegraful roman. Sibiiu, 16-25
Septemvrie 1893, p. 401-402, 405-406, 409, 413-414, 417.
Impresiuni de escursiune. Ilariu. Telegraful roman. Sibiiu,

7 si 9 Octomvrie 1893, p. 437-438, 441-443.


Portrete. Telegraful roman. Sibiiu, 11-21 Decemvrie
1893, p. 542, 547, 553, 557.
Cantecti de drnd. [Poezie]. Minerva. Bistr4a, 1 Decemvrie
1894, p. 226.

DAM de seama, recensiuni, critice literare sub diferite


titluri In : Telegraful roman. Sibiiu, 9 Martie 1895, p. 105106 ; 11 Martie 1895, p. 109-110 ; 28 August 1897, p.
377-378. Familia. Oradea-Mare, 1 Martie 1898, p. 105-106;
22 Decemvrie 1898, p. 614 Ch.; 23 Ianuarie 1900, p. 44-45
II. Ch.; 10 Decemvrie 1900, p. 594-595 Ch. ; 24 Decemvrie
1900, p. 612 Ch. ; 28 A prilie 1902, p. 200 -201. Tribuna
poporului, apoi Tribuna. Arad, 10 Octomvrie 1898, p. 932-

www.dacoromanica.ro

286

AL.-SADI IONESCU

933 ; 28 Noemvrie 1898, P. 1091-1092 11. Ch. ; 21 Iunie


1901, P. 2 ; 29 Martie 1911, P. 1-2. Convorbiri literare.

Bucuresti, 15 Martie 1900, p. 256 Ch.; 1 Iunie 1902, p.


573-574 ; 1 Iulie 1902, p. 667-670 ; 1 Septemvrie 1902,
p. 854-862 ; 1 Noemvrie 1902, p. 1048-1050 ; 1 Ianuarie
1903, p. 91-96. Curierul literar. Bucuresti, 7 Octomvrie
1901, p. 7 ; 11 Octomvrie 1901, p. 6; 21 Octomvrie 1901,
p. 6. Semeinettorul. Bucuresti. 30 Decemvrie 1901, p. 77-79;

12 Ianuarie 1903, p. 31-32, 2 Fevruarie 1903, p. 77-78;


23 Martie 1903, p. 188-190, 18 Maiu 1903, p. 316- 317;
29 lunie 1903, p. 416 Ch. ; 26 Octomvrie 1903, p. 683-685;
9 Noemvrie 1903, p. 721 Ch.; 23 Noemvrie 1903, p. 748-751;
11 Ianuarie 1904, p. 29 Ch.; 1 Fevruarie 1904, P. 78-79
Ch ; 15 Fevruarie 1924, p. 108-109; 2 Maiu 1904, p. 280282. Revista bibliograficci. Bucuresti, Martie-Aprilie 1903,
p. 37-38. Voin(a na(ionalci. Bucuresti, 14 Octomvrie 1903,
p. 1 ; 7 Martie 1904, P. 1; 14 Aprilie 1904, P. 1-2; 9 Maiu

1904, p. 1--2; 1 Iunie 1904, p. 1-2; 8 Iunie 1904, P. 1-2;


16 Iunie 1901, p. 1; 6 Iulie 1904, p. 1; 26 August 1904,
p. 1-2; 1 Septemvrie 1904, p. 1--2 Cronicar; 7 Octomvrie
1904, p. 1 Cronicar ; 16 Octomvrie 1904, p. 1 Cronicar; 29
Octomvrie 1904, p. 1 Cronicar; 5 Noemvrie 1904, p. 2 Cronicar ; 12 Noemvrie 1904, p. 1 ; 21 Decemvrie 1904, p. 1-2
Cronicar ; 29 Decemvrie 1904, p. 1- -2; 20 Ianuarie 1905,
p. 1 ; 4 Fevruarie 1905, p. 1-2 ; 18 Fevruarie 1905, p. 1-2
Cronicar ; 15 Martie 1905, p. 1 Cronicar ; 8 Iunie 1905, p.
1-2; 11 lunie 1905, p. 1-2 ; 14 Iunie 1905, p. 1-2.
Vicga literarci. Bucuresti, 1 Ianuarie 1906, p. 5-6 ; 2 Aprilie
1906, p. 5 Cronicar ; 30 Aprile 1906, p. 5-6 Cronicar ; 11
lunie 1906, p. 5; 13 August 1906, p. 5 ; 27 August 1906,

www.dacoromanica.ro

TOVARASI DE mUNCA DISPARUTI

287

p. 3-4. Via(a literard qi artisticd. Bucuresti, 7 lanuarie


1907, p. 7 Gh. Dumbravn ; 25 Fevruarie 1907, p. 55 ; 25
Noemvrie 1907, p. 365-366 Gh. Dumbravn; 9 Decemvrie
1907, p. 381-382 Gh. Dumbravn ; 27 Ianuarie 1908, p. 4-5
Gh. Dumbravn ; 17 Fevruarie 1908, p. 6; 24 Fevruarie 1908,
p. 5 ; 2 Martie 1908, p. 6-7 Gh. Dumbravn; 9 Martie 1908,

p. 6 Gh. Dumbravn. .Noua Revistd rornand. Bucuresti, 8


Martie 1909, p. 347-348 ; 1 Noemvrie 1909, p. 27-29.
Cumpdna. Bucuresti, 8 Ianuarie 1910, p. 105-106 ; 15 Ianuarie 1910, p. 120-122 ; 22 Ianuarie 1910, p. 134-138 ;
19 Fevruarie 1910, p. 197-200. Luceafdrul. Sibiiu. 1-16

Iunie 1910, p. 299-300; 1-16 Iulie 1910, p. 345-347 ;


1-16 August 1910, p. 385-387; 1 Septemvrie 1910, p.
415-418 ; 16 Septemvrie 1910, p. 443-446 ; 1 Octomvrie
1910, p. 471-473 ; 1 Noemvrie 1910, p. 519-522 ; 16 Noem-

vrie 1910, p. 543-546 ; 1 Decemvrie 1910, p. 567-569 ;


16 Decemvrie 1910, p. 588-589 ; 16 Ianuarie 1911, p. 4143 ; 1 Fevruarie 1911, p. 66 -68 ; 16 Fevruarie 1911, p. 9295 ; 1 Aprilie 1911, p. 161-162 ; 16 Aprilie 1911, p. 189192 ; 1 Maiu 1911, p. 213-215 ; 16 Maiu 1911, p. 239-241 ;

1 Iunie 1911, p. 264-265 ; 1-16 Julie 1911, p. 319-322;


August-Septemvrie 1911, p. 382-384 ; 16 Octomvrie 1911,

p. 462-463 ; 16 Noemvrie 1911, p. 509-510.


Momente din literatura mai noun a sasilor transilvdneni.
Telegraful roman. Sibiiu, 5--12 August 1895, p. 345-346,
349-350, 353-354.
Clasicismul in scO1e1e medii. Telegraful roman. Siblu,,

31 Octomvrie-7 Noemvrie 1895, p. 477-478, 481-482,


485-486, 489-490.

www.dacoromanica.ro

288

AL.-SADI IONESCII

Icoanele mele. Fidelio. Familia. Oradea-Mare, 3 Noemvrie


1896, P. 526.

Lenau (1802-1850). Telegraful roman. Sibiiu, 19-30


Noemvrie 1896, p. 519, 523, 527, 531, 535, 539.
Alma de Dunca-Schiau. Fidelio. Familia. Oradea-Mare,
5 Ianuarie 1897, p. 11.
In pare. Impresii. Fidelio. Familia. Oradea-Mare, 12 Ianuarie, 1897, p. 23.
Dupti un an. Novela. Familia. Oradea-Mare, 16 Fevruarie
1897, p. 75--76.
Teatru roman. Telegraful roman. Sibiiu, 31 Maiu 1897,

p. 237-238.
Femeia neeredinciOsg. I. Ch. Telegraful roman. Sibiiu,

6 Septemvrie 1897, p. 389-390.


La Mitsek. Fide lio. Familia. Oradea-Mare, 4 Ianuarie
1898, p. 9-10.
Cand s'a nAscut Heine. Familia. Oradea-Mare, 11 Ianuarie

1898, p. 21-22.
Scrisori de carneval. Fidelio. Familia. Oradea-Mare, 22
Martie-26 Aprilie 1898, p. 142, 154-155, 191, 201-202.
D-1 Tit Maiorescu despre noi. Tinerii notri poeVi. Familia. Oradea-Mare, 3 Maiu 1898, p. 213-214.
Renacerea literara. Respuns d-lui Michail Dragomirescu.
Familia. Oradea-Mare, 5-12 Iulie 1898, p. 320-321,

332-334.
Srutarea oprita. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 11
August 1898, p. 738-739.
Epigonii cipariani. II. Ch. Tribuna poporului. Arad, 11
August 1898, p. 742-743.

www.dacoromanica.ro

T0VARA5I DE MUNCA DISPARIITI

289

Despgrtirea. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 10 Septemvrie 1898, P. 834.


Prin vama Cucului. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 20
Septemvrie 1898, p. 866.
Criticg, replied, duplicg.... Unui fost maestru de confereW. Familia. Oradea-Mare, 6 Decemvrie 1898, p. 579-580.
Dulcea sinamggire. Familia. Oradea-Mare, 22 Decernvrie

1898, p. 603-604.
Ludovic Borne. Apropos de chestia expatrigrii. Tribuna
poporului. Arad, 24 Decemvrie 1898, p. 1181-1182.
Germania-Jung (1830-1848). Tribuna poporului. Arad,

3-6, 10-14, 17-21, 24 Ianuarie 1899, p. 1-2.


SOrmana doing. Reflexii la un articol din Enciclopedie.
Tribuna poporului. Arad, 14 Martie 1899, p. 2-3.
o samg de oameni. Tribuna poporului. Arad, 1 Julie

1899, p. 2-3.
Din 'vremuri apuse. 0 paralelg. Tribuna poporului. Arad,

8 Julie 1899, P. 2-3.


PetOfl. Tribuna poporului. Arad, 13 Julie 1899, P. 2-3.
Cronica literarg. Tribuna poporului. Arad, 17 August
1899, p. 2-3.
Plagiatul Enciclopediein. Tribuna poporului. Arad, 22
28 Septemvrie, 10 Octomvrie 1899, p. 2-3.
Literaturg i artg. Fidelio. Tribuna poporului. Arad,
10-14 Noemvrie 1899, p. 2-3.
ROspuns la complimente. Fidelio. Tribuna poporului
Arad, 7 Decemvrie 1899, p. 2-3.
Heine. Romania jund. Bucureti, 14 Decemvrie 1899, P. 1.

Din prag. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 21 Decemvrie 1899, p. 2.

www.dacoromanica.ro

290

AL.-SADI IONESCU

Dragostea de taril. Tribuna poporului. Arad, 9 Ianuarie


1900, p. 4-5.
Heine. Aniversarea nasceriI luI. Familia. Oradea-Mare;
16 Ianuarie 1900, P. 25-30.
Din scoala lui Cosbuc. Fide lio. Tribuna poporului. Arad,
23 Ianuarie si 20 Fevruarie 1900, p. 2-3.
Scrisori. Fidelio. Tribuna. Arad, 9 Aprilie 1900, p. 4;
22 Aprilie 1900, p. 4-5 ; 24 Septemvrie 1900, p. 2-3; 29

Octomvrie 1900, p. 2-3; 22 Fevruarie 1901, p. 2-3 ;

Maiu 1901, p. 2--3 ; 17 lunie 1901, p. 2 ; 2 August 1901,


p. 2 ; 3 Octomvrie 1401, p. 1-2 ; 5, 7, 27 Septemvrie 1906,
p. 1 ; 5, 22 Octornvrie 1906, p. 1 ; 12 Noemvrie 1906, p. 1 ;
27 Fevruarie 1907, p. 2-3; 6 Martie 1907, p. 1.
Convorbiri literare despre Enciclopedia Romlnii. Ch.
Tribuna poporului. Arad, 30 Aprilie 1900, p. 4-5.
Antichrist. Un manuscris vechiu din Resinari. Tribuna

poporului. Arad, 11-15 Iunie 1900, p. 2-3. Curierul literar. Bucuresti, 14 Octomvrie 1901, p. 2.
Divnire. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 1, 2 August,
21 Septemvrie, 2 NOemvrie 1900, p. 2-3.
Lenau 1802-1850. Familia. Oradea-Mare, 15 Octomvrie
1900, p. 493 -495. Tribuna poporului. Arad, 22, 24 Octomvrie 1900, p. 2. Sdmdndtorul. Bucuresti, 24 Noemvrie 1902,

p, 140-142.
Polemici. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 18 lanuarie

1901, p. 2-3.
Incetarea Foil pedagogice. Tribuna poporului. Arad,
8 Fevruarie 1901, p. 2-3.
Tradritorii lui Horia. Un document inedit. II. Ch. Tribuna
poporului. Arad, 13, 14 Fevruarie 1901, p. 2-3.

www.dacoromanica.ro

TOVAR4I DE NUNCA. DISPIRup

291

Note si discutiuni. 0 poesie localisat. Noua Revistei


romand. Bucuresti, 15 Martie 1901, p. 277-278.
Un literat de contrabandg. Ch. Tribuna poporului. Arad,

15 Martie 1901, p. 2 3.
Reproductiunile. Ch. Tribuna poporului. Arad, 1 Aprilie

1901, p. 2-3.
Popovici. 0 scrisoare ineditil a poetului.
Tribuna poporului. Arad, 18 Aprilie 1901, p. 2-3.
Gustav Augustini. Fidelio. Tribuna poporului. Arad, 15
Noemvrie 1901, p. 1-2.
Caracterul lui Heine. 0 rectificare. Semcincitorul. Bucuresti, 16 Decemvrie 1901, p. 43-45.
In jurul unei tidve. Fidelio. Tribuna poporului. Arad,
17 lanuarie 1902, p. 2.
Cronica mea. Tribuna poporului. Arad, 2 Fevrtiarie 1902,
Mania lui Ni

p. 1-2.

Un alt proces Caragiale. Moment din viata familiei Caragiale. Seimeineitorul. Bucuresti, 13 Octomvrie 1902, p. 39-41.
Humorul lui Eminescu. Scingindtorul. Bucuresti, 3 Noem-

vrie 1902, p. 81-87. Tribuna poporului. Arad, 10, 12


Noemvrie 1902, p. 2-3.
Informatorii strdntii. Semdneitorul. Bucuresti, 15 Decemvrie 1902, p. 182-185:
Poeti i critici. Titlu vechiu la lucruri noug. Sdnulncilorul. Bucuresti, 2 Martie 1903, p. 138-141.
CArare spre 1umini. Il. Ch. Tribuna poporului. Arad, 6
Aprilie 1903, p. 2.
Spleen. Seitnandtorul. Bucuresti, 18 Maiu 1903, p. 281-282.

GrupAri literare. Saimndtorul. Bucuresti. 8 lunie 1903,


p. 364-366.

www.dacoromanica.ro

292

AL.-BADI IONESCII.

o cloaca,. Seimdndtorul. Bucuregti, 15 Iunie 1903, p.

381-383.
MulVmea. Sdmdndtorul. Bucuregti, 22 lunie 1903, p.
399-400.
Riurile in poezia popularl. Sdmeindtorul. Bucureti, 20
Iu lie 1903, p. 452-454.
Figuri literare. St. 0. losif. V ointa nationald. Bucurelti,
20 Iulie 1903, p. 1.
o biografie a M. S. Regelui. Ch. Voin(a na(ionald. Bucureti, 27 Julie 1903, p. 1.
o statisticl 1iterar5. Voinp na(ionald. Bucureti, 19 August 1903, p. 1.
Un cetitor modest. Sdrndndtorul. Bucurelti, 31 August
1903, p. 558-560.
Cetitor qi scriitor. Ch. Voinp nationald. [Bucureti, 2
Septemvrie 1903, p. 1.
Devisa lui Eliade. Sdmdndtorul Bucurelti, 7 Septemvrie
1903, p. 571-573.
Literatura eminesciang germanA. Voinp nationald. Bu.cureti, 10 Septemvrie 1903, p. 1.
Mai sinteti ? Sdmeineitorul. Bucurelti, 14 Septemvrie 1903,

.p. 591-592.
Literatura daco-roman. II. Ch. Voinp na(ionald. Bucureqti, 20 Septemvrie 1903, P. 1-2.
Un prognostic. Ch. Vointa na(ionald. Bucurelti, 11 Noernvrie 1903, p. 1.

Cantece de strad. Ch. Voin(a 214ionald. Bucureqti, 18


Noemvrie 1903, p. 1-2.
Monumentul lui Alecsandri. Sameindlorul. Bucureti, 11
Decemvrie 1903, p. 798-800.

www.dacoromanica.ro

TOVARAt3I DE MIINCI DISPARIITI

293

Dusmanul din Paris. Sanuineitorul. Bucuresti, 21 Decem-

vrie 1903, p. 811-813.


LiteraturA de CrAciun. Scimeincitorul.Bucuresti, 4 Iarniarie

1904, p. 12-13.
Calogirul poet. Scinzeineitorul. Bucuresti, 22 Fevruarie
1904, .p. 123-125.
Ardeleanofobii. Seinuineitorul. Bucuresti, 11 Aprilie 1901,

p. 233-238.
Bustul lui DepgrAteanu. Seimeineitorul, Bucuresti, 25 Apri-

lie 19'14, p. 268-270.


Informatii. Vointa national& Bucuresti, 20 Main 1904,

p. 1-2; 6 iunie 1914, p. 1.


Hora Ardealului. Seitnanectorul. Bucuresti, 23 Maiu 1904,
p. 334.
Chestiuni teatrale. Cu prilejul adunrei dela Blaj. Voinfa

nationald. Bucuresti, 13 August 1914, p. 1-2.


Fintina Blanduzid. Notich" literarg.-istoria Set4neindlorul.

Bucuresti, 12 Septemvrie 1904, p. 581-584.


Cronica literar6. Cronicar. Vointa nationald. Bucuresti,
24 Septemvrie 1904, p. 1.
Originea Iui Alecsandri. Vointa nationald. Bucuresti, 12,
19, 26 Octomvrie si 2 Noemvrie 1904, p. 1-2.
Romanta romilneasca. Cronicar. Vointa nationalei. I3ucuresti, 5 Noemvrie 1904. p. 1.
Alecsandri i Romtmil din Bucovina. Material biografic.
Vointa nationald. Bucuresti, 10, 16, 23, 24, 30 Noemvrie,
2, 4, 5 Decemvrie 1904, p. 1-2. Tribuna. Arad, 23 Noemvrie-16 Decemvrie 1904.
Poezia s'arbgtorii. Cronicar. Vointa nationald. Bucuresti,
17 Aprilie 1905, p. 1-2.

www.dacoromanica.ro

294

AL. SADI IONESCII

Informatiuni literare. Fidelio. Tribuna. Arad, 1905: 18.


23, 27 Maiu ; 8, 12, 15, 21, 22 Iunie; 3, 10, 14, 17, 19 Julie;
2, 9, 17, 21, 31 August; 4, 8, 14, 25, 28 Septemvrie; 6.
16, 29 oactomvrie, 6, 13, 24 Noemvrie. 1906 (sub iscAlitura

sa): 2, 22 Fevruarie, 28 Martie.


Dusmnii. Volga nationald. Bucuresti. 26 Maiu 1905,

p. 1-2.
Alecsandri la pArincl si la scoalii. lancu Alecsandri, etc.
in unire cu Eugenia Carcalechi. Luceafdrul. Budapesta, 1
Iunie 1905, P. 223-242.

Chestia limbel literare la Sibiiu. Volga ngionald. Bucuresti, 25 August 1905, p. 1.


In chestia Vlaicu Vodg. Volga ngionald. Bucuresti,
4 Octomvrie 1905, p. 1.
Alecsandri si Carmen SyliTa. Volga ngionald. Bucuresti,
26 Octomvrie 1905, p. 1-2.

Cosbuc in ungureste. Volga ngionald. Bucuresti, 27


Noemvrie 1905, p. 1.
Casul Sanielevici-Sadoveanu. Volga ngionald. Bucuresti,
6 Decemvrie 1905. p. 1-2.
Octavian Goga. Viga literard. Bucuresti, 8 Ianuarie 1906,

p. 4-5.
Luptele literare. Via(a literard. Bucuresti, 15 lanuarie
1906, p. 1.
Cronica dramatia. ArtistiI concediatT. Viga titerard. Bucureti, 29 Ianuarie 1906, p. 5.
0 rectificare. Viata literard. Bucuresti, 5 Fevruarie
1906, p. 1.
In jurul CAprarului GheorghiViD. Viafrt literard. Bucu-

resti, 12 Fevruarie 1906, p. 5-6.

www.dacoromanica.ro

TOVARAI DE MIINCA M1,41113/I

295

Cronica literar. Lipsa de corectitudine. Via(a literard.


Rucuresti, 19 Fevruarie 1906, p. 5.
Faza glumeatA. Via4a literard. Bucuresti, 2 Aprilie
1906, p. 1.
Domnul care stA la dispozitie. Viata literard. Bucuresti,
16 Aprilie 1906, p. 3.
Detractorti eJunimein. Via(a lilerard. Bucuresti, 23 Aprilie 1906, p. 1--2.
SA ne ingrAdim. Viata literard. Bucuresti, 21 Main
1906, p. 1.
Cronica literarg. Viataliterard. Bucuresti, 1906: 28 Maiu,
p. 3; 2 lulie, p. 3 Cronicar; 9 lulie, p. 7 Cronicar ; 16 Iulie,
p. 5-6 Cronicar ; 23 Julie, p. 3-4 Cronicar; 6 August,
p. 3-1 Cronicar ; 10 Septemvrie, p. 5 Cronicar.
Literatura de Mosi. Itiata literard. Rucuresti, 4 Iunie
1906, p. 1.
Proprietatea literarl. Viata literard. Bucuresti, 25 Iunie
1906, p. 2.
Poporanismul d-lui Maiorescu. Viata literard. Bucuresti,
23 Iulie 1906, p. 1.
Un utesaur al poeziei populare. Via(a literard. Rucu.

resti, 6 August 1906, p. 1-2.


SubvenVile literare. Gh. Dumbravg. Viakt literard. Rucuresti, 13 August 1906, p. 1.
Originea scriltorilor. Via(a literard. Bucuresti. 20 Au-

gust 19)6, p. 1-2.


Expozitia i literatura. Via(a literard. Bucuresti, 27 Au-

gust 1906, p. 5.
DusmAnii literare. Via(a literard. Bucuresti, 24 Septemv rie 1906, p. 1.

www.dacoromanica.ro

296

AL.-SADI IONESCII

Inmultirea cititorilor. Gh. DumbravA. Viata literard. Bucuresti, 1 Octomvrie 1906, P. 1.


In jurul Convorbirilor literare. Via(a literard. MICHrelti, 8 Octomvrie 1906,.p. 1.
Sullete sterpe. Gh. DumbravA. Via(a literard. Bucuresti,
16 Octomvrie 1906, p. 1.
o istorie literarg. Gh. DumbravA. Viata literard. Bucuresti, 5 Noemvrie 1906, p. 1.

Literatura Bucovinenilor. Via(a literard. Bucuresti, 12


Noemvrie 1906, P. 1.
o restabilire. Viara literard. Bucuresti, 26 Noemvrie
1906, p. 1.
o deceptie. Gh. DumbravA. Via(a literard. Bucuresti, 3
Decemvrie 1906, p. 1.

Literatura germanii la noi. Via(a literard. Bucuresti, 10


Decemvrie 1906, P. 1.

Cele douil psihologii: a poporului i a d-lui DrAghicescu.


Gh. D. Via(a literard. Bucuresti, 17 Decemvrie 1906, p. 6-8Moment solemn. Viafa literard. Bucuresti, 24 Decemvrie
1906, p. 1.
Hama ponliacEa awreparypa. IIIIIC73.11b.

Sofia, Jii. 4-5,

1907, p. 258-265.
Anul trecut. Viata literard si artisticd. Bucuresti, 7 Ianuarie 1907, p,
2.
Spiritul de imitare. Via(a literard qi artisticd. Bucuresti,
21 Ianuarie 1907, p. 17.
Amestecul raselor. Gh. DumbravA. Via(a li(erar i artisticd. Bucuresti, 28 lanuarie 1907, p. 29.
Literatura usoara.". Gh. DumbravA. Via(a literarci i artisticd. Bucuresti, 4 Fevruarie 1907, p. 34.

www.dacoromanica.ro

TOVARAV DE MIINCX DISPXRup

297

Dupg zece ani. Scurt capitol dintr'un studiu de evolutie


literarg. Via(a literara si artistica. Bucuresti, 18 Fevruarie
1907, p. 44-45.
Portrete : Fritz Storck. I. A. Basarabescu. I. Al. BrItescuVoinesti. Gh. D. Viata literara si artistic& Bucuresti, 18
Fevruarie 1907, p. 45.; 25 Fevruarie 1907, P. 53; 4 Martie
1907, p. 61.

Viata noastrg artisticg. Gh. Dumbravg. Via(a Werara oo


artistica. Bucuresti, 4 Martie 1907, p. 57-58.
Literatura i rgscoalele tArgnesti. Gh. Dumbravg. Viata
literara si artistic& Bucuresti, 11 Martie 1907, p. 71.
Schimbarea guvernului i literatura. Gh. Dumbravg. Via(a

literara si artistic& Bucuresti, 18 Martie 1907, p. 77-78.


Bgtrini si tineri. Gh. Dumbravg. Viafa literara si artistica. Bucuresti, 1 Aprilie 1907, p. 89-90.
Dictionarul limbii romine. Vicqa literara si artistica. Bucuresti, 15 Aprilie 1907, p. 105-106.
S. Fl. Marian. [Necrolog]. Gh. Dumbravg. Via(a literara
si artistica. Bucuresti, 15 Aprilie 1907, p. 111-112.
0 noel metodg criticg. Viata literara si artistica. Bucuresti, 29 Aprilie 1907, p. 125.
Literaturg de Pasti. Gh. Dumbravg. Via(a literard Si artistica% Bucuresti, 29 Aprilie 1907, p. 132.

Salomea lui Wilde. Viafa literara si artistica. Bucuresti,


13 Maiu 1907, p. 144.
Ali prozatori tineri. Via(a literard si artistica. Bucuresti,

27 Maiu 1907, p. 157-158.


Roata lui Horea. Soarta unui publicist din Ardeal. Gh.
Dumbravg. 'Rata literara si artistica. Bucuresti, 27 Maiit
1907, p. 160.

www.dacoromanica.ro

298

AL.--SADI IONESCU

o paginA macedoneanl. Gh. DumbravA. -.Nap literard si

artistica. Bucuresti, 3 Iunie 1907, P. 166.


Falimentul literar al d-lui Densusianu. Via(a literard
91 artistica. Bucuresti, 24 Iunie 1907, p. 189-190.

Poezia noastr poIitic. Viata literard si artistica. Bucuresti, 8, 29 Iu lie, 11, 26. August 1907, p. 205-206, 229
230, 245-246, 261-262.
Ce este literatura tArgnistg. Gh. DumbravA. Vic*, literard si artistica. Bucuresti, 15 Iulie 1907, p. 213-214.
o convorbire literarl. Gh. Dumbravii. Viafa literard si
artistica. Bucuresti, 14 August 1907, p. 9-10.
o societate literarA. Gh. Dumbravl. Via(a literar i artistica. Bucuresti, 19 August 1907, P. 253-254.
o polemicA interesantl. Gh. DumbravA. Viata literard
si artistica. Bucuresti, 2 Septemvrie 1907, p. 269-270.
SerbAri culturale. Gh. Dumbravl. Viafa literard si artistica. Bucuresti, 16 Septemvrie 1907, p. 285-286.
Cronica dramatic/. La domnisoara Voiculescu. Viata literard $ i artistic& Bucuresti, 30 Septemvrie 1907, p. 305.

Impresiunl din teatru. nap literard si artistica. Bucuresti, 7, 14, 20 Octomvrie 1907, P. 314-315, 321-322,
339-340 ; 16 Martie 1908, p. 5-6.
Un rAzboinic. Cornellu Moldovan. Gh. DumbravA. Viata

literard si artistica. Bucuresti, 21 Octomvrie 1907, P. 325.


Un om cult. DupA prof. Sombart. Via(a literard si artistica. Bucuresti, 4 Noemvrie 1907, p. 345-346.
In epoca Jozetei. Via(a literard si artistica. Bucuresti,
2 Decemvrie 1907, P. 373.
Literatura decadent& Via(a literard si artistica. Bucuresti, 16 Decemvrie 1907, p. 389-390.

www.dacoromanica.ro

TOVARXSI DE SIUNCX DISPXRUTI

299

Viata In Bucuresti. Gh. DumbravA sau Gh. D. Tara


noastni. Sibilu, 1, 13 Ianuarie, 10 Fevruarie, 9 Martie 1908,

p. 9-10, 27, 59, 92.


Anul literar trecut. Vict(a literard si artistica*. Bucuresti,

6 lanuarie 1908, p. 2-3.


Illspuns d-lul Iorga. Viata literard si artistica. Bucuresti, 13 Ianuarie 1908,13+. 6--7.

Un glas Smerit. Nap literara qi artistica. Bucuresti, 20


lanuarie 1908, p. 1.
RAvasul sAptmnei. Cronicar sau Gh. DumbravA. Fictfa

literaret fi artistica. Bucuresti, 10 Fevruarie 1908, p. 6; 30


Martie 1908, p. 7-8.
Romanta noastrli. Nap literara qi artistica. Bucuresti,

2 Martie 1908, p. 1-2.


Schimbare la teatru. Via(a literaret qi artistica. Bucuresti, 9 Martie 1908, p. 5.
Fr critici. Via(ct literarei si artistica. Bucuresti, 23
Martie 1908, p. 1.

Viata literarg. Tara noastret. Sibiu', 8, 22, 29 Iunie, 6,


13, 20, 27 Mlle, 10, 24 August, 7, 14, 28 Septemvrie, 12
Octomvrie, 2 Noemvrie si 21 Decemvrie 1908, p. 195-197,

211-213, 219-220, 227-228, 235-236, 243-244, 251252, 267-268, 283-284, 299- 301, 307-309, 323-324,
339-34'), 363-364, 420-421; 11, 18, 25 lanuarie, 1, 8,
15 Fevruarie, 8, 22, 29 Martie, 19 Aprilie, 3 (Gh. Dumbrava), 17, 24, 31 Maiu, 7 (Oh. DumbravA), 21, 28 Iunie,
5 (Gh. Dumbrava) 26 tulle, 9 (Gh. Dumbravii), 16, 30 (Oh.

Dumbrav) August si 1 Noemvrie 1909, p. 9-11, 17-18,

25-26, 33-37, 41-42, 50-52, 77-78, 94-95, 101-103,

www.dacoromanica.ro

300

AL.-SADI IONESCII

125-126, 141-142, 157-160, 165-166, 173, 181-182,


197-199, 205-206, 237-238, 253-254, 261-262, 277278, 349-350.
DupA zece ant. Gh. D. Tara noastrei. Sibiiu, 15 lunie
1908, P. 203.

Viata teatral. Tara noastrei. Sibiiu, .23 Noemvrie 1908,


p. 387-388.
Romanul unui poet. Tara noastret. Sibiiu, 7 Decemvrie
1908, p. 403-405.
CroniCa literafa. Noua Revistei romeinei. Bucureti, 17
Maiu 1909, p. 90-92.
O societate a scriitorilor. Noua Revista ronuine Bucureti, 30 August 1909, p. 363.
Societatea scriitorilor romni. Tara noastrci. Sibiiu, 6
Septemvrie 1909, p. 287-288.
Viata literarI. Tribuna. Arad, 13, 18, 25 Octomvrie, 1,
8, 15, 24 Noemvrie, 3, 6, 16, 25 Decemvrie 1909 ; 12, 18,
25 Ianuarie, 4, 9, 21, 23 Fevraarie, 7, 27/4 (no. 58), 17,
23 Martie, 4 Aprilie, 5, 12 Maiu, 3, 27 Iunie, 6, 10, 18, 25,
31 Julie, 6, 15, 25 August, 5, 22, 28 Septemvrie, 9, 17, 24
Octomvrie, 7, 14, 28 Noemvrie, 12 Decemvrie 1910 ; 16, 23

lanuarie. 15 Martie, 12, 21, 29 Iunie, 19 Julie, 11 Septemvrie 1911 i 24 Ianuarie 1912, p. 1-3.
Scrisorile lui V. Alecsandri. Seria II-a. Tribuna. Arad, 22

i 24 Octomvrie 1909, P. 1-2 i 1-3.


Nitg Popovici. Tara noastrci. Sibiiu, 15 Noemvrie 1909,

p. 365-366.
Care cetitori. Tara noastrei. Sibiiu, 22 Noemvrie 1909,
p. 373. [Cu Octavian Goga, anuntnd incetarea ziarului].

www.dacoromanica.ro

T0VARA5I DE MIINCA. DIseiturri

301

Efemeride. Note si reilexiuni. Nesemnate. Cumpdna (1).


Bucuresti, 27 Noemvrie 1909-15 Aprilie 1910.
Icoana de azi. Cumpdna. Bucuresti, 27 Noemvrie 1909,

p. 7-9.
Dramatizarea unui epizod istoric : Viforub). Cumpeina.
Bucuresti, 4 Decemvrie 1909, P. 17-19.
Ce este criticul. Curnpdna. Bucuresti, 11 Decemvrie 1909,

p. 40-42.
Doi poeti noi : P. Cerna i I. Bfirseanu. Cumpiina. Bucuresti, 18 Decemvrie 1909, p. 56--59.
Intemnitarea lui Goga. Cumpdna. Bucuresti, 24 Decemvrie 1909, p. 65-67.
Proza d-lui Nitrascanti. Cumpeina. Bucuresti, 1 Ianuarie
1910, p. 86-88.
Catedra de limba romanii [la Universitatea din Budapesta]. Tribuna. Arad, 15 Ianuarie 1910, p. 1-2.
Trecut i actualitate. Tribuna. Arad, 26 Ianuarie 1910,

p. 1 2.
Pornomania, Cumpcina. Bucuresti, 29 Ianuarie 1910, p.
145-148.
Mihalache [Dragomirescul. Cumpdna. Bucuresti, 5 Fevruarie 1910, p. 166-168.
Fragmente literare. Cumpana. Bucuresti, 12, 26 Fevruarie
1910, p. 182-186, 216-220.

Cercul RomMilor de peste munti. Tribuna. Arad, 27


Fevruarie 1910, p. 1-2.

(1) Nu am vrtzut no. 15 din aceasth revisti, in care are articolo


Chendi.

www.dacoromanica.ro

302

AL.-SADI IONESCII

Poetii d-lui Iorga. Cumpiina. Bucuresti, 12 Martie 1910,

p. 248-259.
Scriitorii in politick. Cumpana. Bucuresti, 19 Martie
1910, p. 257-259.
Foileton i foiletonisti. Tribuna. Arad, 28 Martie 1910,

p. 1-2.
Scriitorii nostri dramatici. Tribuna. Arad, 8 Aprilie 1910,

p. 1-2.
Scrisoare ctre noul Arhiereu. Tribuna. Arad, 13 Aprilie

1910, p. 1-2.
Socialistul de pa:radit Tribuna. Arad, 28 Aprilie 1910,

p. 1-2,
La Luceafrul. Articol inaugural. Luceafarul. Sibiiu, 16
Maiu 1910, p. 246-248.
Un coleg ungur simpatic. Gh. Dumbravg. Tribuna. Arad,

3 Julie 1910, p. 2-3.


Presa noastr nationalk. Tribuna. Arad, 14 lulie 1910,

p. 1-2.
In jurul societqii teatrale. Un epilog. Tribuna. Arad, 24
August 1910, p. 1-2.
Fragmente. Almanahul seriitorilor dela noi. 1911. Orstie,

p; 52-54.
Pentru d-1 A. C. Popovici. Un rkspuns. Tribuna. Arad,
12 Fevruarie 1911, p. 1-2.
Alecsandri i Socec. Fragment din o monografie. Tribuna. Arad, 22 Martie 1911, p. 1-3.
Cum s'a stins un luptktor de astAzi. Tit Liviu Albini,
Tribuna. Arad, 25 August 1911, p. 1-3.
Cincinat Pavelescu. Luceafarul. Sibiiu, AugustSeptemvrie 1911, p. 349 351.

www.dacoromanica.ro

TOVARAN DE 11IINCA DISPARIITI

303

Cum cred ca ar trebul sa fie Cosinzeana. Scrisoare


catre redactie, Cosinzeana. Orastie, 15 Decemvrie 1911,

p. 53-54.
Pasarea a1bastra si Co 4111 latins. 0 propaganda ino-

fensiva. Tribuna. Arad, 14 Ianuarie 1912, P. 1-2.


Vieaa literara in 1911. 0 privire generala. Luceafdrul.
Sibiiu, 15 Ianuarie 1912, p. 61-65.

www.dacoromanica.ro

AVUT-AU DACII MONETE PROPRII?

70

www.dacoromanica.ro

AVUT-AU DACII MONETE PROPRIP


DE

CONST. MOISIL

I.

Una dintre problemele cele mai interesante, atAt pentru


numisrnaticrt in general, cat i pentru istoria noastra" culturaIrt, este de sigur cea privitoare la mijloacele de schimb
intrebuintate de locuitorii strilvechi ai prtmantului romanese, Dacii, hi timpurile anterioare cuceririi romane. 0 cercetare aprofundatii, a acestei problerne ar permite nu nu
mai sa, ne dAm seama de gradul de desvoltare economidi
rei cultura16,, la care au ajuns cei mai indepartati stramosi
ai nostri, dar in acelas timp ne-ar desvrtlui legturile lor
cu popoarele vecine i cu marile centre comerciale i cul-

turale ale antichiatii, precum si intluentele ce an exercitat acestea asupra lor.


Fatg, de put,inele studii temeinice publicate pima, acum
cu privire la istoria Dacilor; favi de informatiunile extrem
de reduse ce ne-au lsat scriitorii antici despre starea lor
economicrt

culturalrt; fat/ de numa'rul mic de monu-

mente ce li se poate atribul cu sigurant, cunostintele noul

ce vor rezulta, din studierea mijloacelor de schimb, vor

www.dacoromanica.ro

308

CONST. MO1SIL

constitui tot atiltea puncte de sprijin pentru intelegerea


mai deplinA a vietii i culturii acestui popor inainte de
cucerirea romanA.
Dintre feluritele mijloace de schimb intrebuintate in timpurile antice, moneta a fost cel mai perfectionat; popoarele

caH au cunoscut i intrebuintat acest mijloc se nunfarrt


printre acelea, cari au reusit sA se ridice pe o treapta cultura1ri mai inaltrt i sa-si creeze leglituri comerciale mai
Intinse.

Prin urmare ca srt putem rrtspunde la intrebarea ce


ne-am pus, trebue sri cercetAm mai intrtiu, daca Dacii inainte de cucerirea romana au ajuns la o stare econornicA i
culturalg atrtt de inaltrt, Inca sri simtri necesitatea de a

IntrebuintA moneta. Iar pentru aceasta cele mai sigure


informatiuni ni le ofera descoperirile de monete antice ce
s'au frtcut pe teritorul Daciei.
A utorii antici i izvoarele epigrafice, cunoscute astrizi,
nu cuprind nici o mentiune despre intrebuintarea monetei
in Dacia inainte de cucerirea romansa. Nu avem asupra
acestei chestiuni nici mgcar informatiuni sumare, cum ne-a
irtsat, depildrt, Caesar despre monetele Galilor, sau Tacit
despre cele intrebuintate de Germani. In schimb in toate
regiunile Daciei s'au descoperit cantitati inseinnate de monete antice din timpurile anterioare cuceririi romane, earl
sunt probe evidente cit Dacii in aceast5 perioadrt cunoteau i intrebuintau moneta (1).
(1) Nu exist& Inca un inventar complet i amanuntit al descoperirilor monetare din Dacia. 0 privire asupra celor cunoscute phnil. la
1880, impreunii cu bibliografia respectivii, dA Tocilescu, Dacia inainte

de Romani, p. 882 urm. Pentru descoperirile ulterioare din Transil-

www.dacoromanica.ro

AVUT-AU DACII MONETE PROPRU ?

302

Privind mai de aproape monetele acestea constatAm ci


se grupeaza, in douA eategorii deosebite. Unele sunt monete
greco-romane, einise parte de oraele greceti, de suveranii i popoarele cari au fost sub influenta culturii grecesti, parte de republica romanA i de primii impiirati pang
la Traian. Altele sunt monete barbare, batute de popoare
cu o culturA inferioara celei greco-romane, popoare cari in
antichitate erau cuprinse sub nurnele generic de barbari.
De1 sunt produse barbare, monetele din categoria a doua
au legAturi destul de stranse cu acele din prima categorie,
cad nu sunt altcev cleat imitatii, mai mult sau mai putin reuite, ale unor tipuri monetare greceti i romane
cari au avut o circulatie mai intens5 in Dacia.
S. cercetAm acum co fel de monete greco-romane i
barbare s'au gAsit in cantitAti mai insemnate i rtispAndite pe o suprafatA mai IntinsA in Dacia, 6-lei de sigur

acelea cari s'au pAstrat in numAr mai mare, au avut qi


circulatia cea mai intens i deci ele ne pot da mAsura
adevAratil atat pentru a stabill vechimea intrebuintrii
monetei in Dacia, eta i pentru cunomterea legAturilor
economice cu strAindtatea i a influencelor culturale ce
s'au exercitat asupra Dacilor prin mijlocirea comertului.
Dintre monetele greco-romane primul loc 11 ocup6, atai,
vania cf. Nfartian, Archeiologisch-prahistor. Repertorium Air Siebenbfcrgen (in Mitteilungen d. antropolog. Geselchaft in Vion 1909) ;;;i
Gold, Grcif Desseroffq M. harbdr pdnzei I-111 (1910); pentru Romfinia
f. Moisil, Monde
tezaure nionetare in Buletinul Societ. Numism.
Rom. (1913-1916). Informatiuni rtislete in revistele de specialitate,
mai ales Numizmatikai Kzlny, Numismatiche Zeitschrift i Buletinul
Soeietiitii Numismatice Romfine.

www.dacoromanica.ro

310

CONST. MOIBIL

ca vechime cat si ca numar, staterii de aur

de argint

ai regilor macedoneni Filip II i Alexandru cel Mare. Mo-

nete de acestea s'au gasit In toate regiunile Daciei, raspandite ca piese izolate, sau grur;ate in tezaure formate
uneori din mii de bucriti. Ele s'au introdus In Dacia In
timpul domniei celor doi regi (359-323 in. d. Hr.) i stint
dovezi incontestabile despre existenta de legaturi cornerciale intre Daci i centrele comerciale greco-macedonene
Inca din veacul al IV-lea In. d. Hr. Ele probeaza, de alta
parte, c.a.' Dacii cunoteau i intrebuintau moneta In aceste

timpuri indepartate.
Tot atilt de frecvente sunt monetele de aur i de argint
ale lui Lysirnac, regele Traciei (323-281 In. d. Hr.); staterii
de aur ai lui se gasesc uneori impreuna cu ai regilor
menVonati mai sus.
In cantitati foarte mari i raspandite iarii in toate regiunile Daciei, s'au gasit i tetradrahrne din Thasos, In
special de cele batute dupa caderea insulei in stapanirea Romanilor (dupa 197 In. d. Hr.). Ele au circulat In veacul al II-lea

in. d. Hr., alaturea de tetradrahmele primei Macedonii, cari

Insa s'au gasit in numar cu mult mai restrans.


Foarte comune sunt in sfarit drahmele din Apollonia
si Dyrrachium, batute In veacul I in. d. Hr., precum i dinarii romani republicani, cari au inceput sa circule In Dacia
tot In acest veac. Numarul mare al acestor din urma dovedete ca, Dacii au avut legaturi comerciale cu Romanii cu
mult inainte de cucerire.
Mara de monetele enumerate mai sus, s'au mai descopetit in Dacia i alte specii grecelti i romane din timpurile anterioare cuceririi, dar numarul lor restrans pro-

www.dacoromanica.ro

AVIIT-AII DACII MONETE PROPRII ?

311

beaza, di, au intrat in mod indirect i nu s'au intrebuincat


decit incidental in comequl acestei teri.
Dintre monetele barbare cele mai numeroase i mai raspandite peste Intreg teritoriul Daciei sunt piesele ce imiteazg staterii de argint ai lui Filip II. Ele prezent un mare
numrtr de varietiT i diferite nuante de stil, dovezi cit
acest tip monetar a fost foarte rilspandit in Dacia i c5, a

circulat nu numai inteo singur5, epoc5 ci In tot cursul


perioadei anteromane. Intre piesele ce ni s'au pristrat IntMnim exemplare cari dup5, stil dateaz5 unele din veacul
al IV-lea, altele din al III-lea sau al II-lea In. d. Hr., iar
chteva tezaure de dinari romani republicani contin piese
barbare de acest tip, cad nu pot fi anterioare veacului I.
Mai putin numeroase, dei foarte raspandite, sunt
barbare dupa tetradrahmele din Thasos. Si ele pre-

zentii multe variante, care probeaz5, c5, au avut multi


vreme curs In Dacia. Se lncelege c5, ele n'au putut fi fabricate decht pe la sfaxitul veacului al II-lea, dup5, ce ade-

varatele tetradrahme din Thasos se introduseser5 bine in


comertul Dadlor.
Intr'o cantitate cu mult mai restrans5. *1 numai in anu-

mite regiuni ale Daciei, s'au easit imitaii dupit tetradrahmele i drahmele lui Alexandru cel Mare i ale lui
Filip III Arideu; cu totul rare sunt imitaiile dupa monetele din Larissa sau dup5, mill i dinarii romani.
In mod izolat s'au descoperit pe teritoriul Dade! i alte

tipuri de monete barbare, de provenienp, din Panonia


sau Galia, dar numarul lor este prea neinsemnat pentru
a puteit trage o concluzie cu privire la relaVile cornerciale
dintre Dad cd locuitorii acestor teri.

www.dacoromanica.ro

312

CONST. MOISIL

Din aceasta scurt enumerare a monetelor ce au circulat in Dacia in perioada anteroman oricine se poate
convinge, c, Inca din veacul al IV-lea in. d. Hr. Dacii ajunseserri la un grad de desvoltare cultural i economicl

atftt de inalt, incat reclamh intrebuintarea monetei. Numfirul considerabil de monete ce s'au easit pe fostul teritoriu dac i marea lor varietate, probeaz6 c in tot acest
timp comertul Dacilor a fost foarte activ i nu se miirgini&

numai la un simplu schimb de produse, ci utiliza pe o


scar6 intins moneta. Re latii stranse s'au stabilit mai intaiu
cu comertul grec i apoi cu cel roman i ele au avut de
urm are o puternicil influentA a culturii greco-romane asupra

Dacilor. Una dintre manifestlirile cele mai caracteristice


ale acestei influente este monethria barbar5. din Dacia.
S'ar puteit obiecth cu toate acestea, cA o parte dintre
monetele greceti i romane gAsite in Dacia ar puteh proveni din przi sau din soldele primite de mercenarii daci.
Chiar dacA ar fi ah, nu se poate contest& ins 6. utilizarea
lor in scop comercial, duprt cum tot numai trebuinte comerciale pot justifich existenta i intrebuintarea monetelor
barbare.
H.

Cnd constatm cit moneta s'a intrebuintat in Dacia pe


o scant atat de intinsa in perioada anteromana si ca, an
circulat ad neIntrerupt, incepand din veacul al IV-lea i
pang. la Traian, nu numai monete greceti i romane, dar
i numeroase monete barbare, in mod natural se nate
supozitia, cit unele din ele ar puteit fi de fabricatiune
brttute de crttre MOO Dacii. Aceasta bfinueala tin poate

www.dacoromanica.ro

AVIIT-AII BACH MONETE PROPRII ?

n13

aye& in vedere monetele grecesti qi romane, did originea


lor este bine cunoscuta si se Intelege usor ca au lost introduse pe cale comerciala, dar monetele barbare ar putea
fi, macar in parte, de origine daca.
Oricat de pqine studii s'au !dent pana acum asupra monetelor barbare din terile dunarene i oricat de incomplete
sunt Inca cunostintele ce avem despre provenienta multor
piese i tezaure, totus exista indicii destul de numeroase
i destul de puternice, ca multe din ele n'au putut fi 1)5-

tute dead in Dada.


In primul rand materialul necesar fabricarii acestor monote se gasia. din belsug in Dacia si este stabilit cu cer-

titudine, el Inca inainte de cucerirea romang. Dacii cunosteau si practicau exploatarea minelor. Cercetgrile preistorice au dovedit c obiectele de bronz din acel timp stint
de facturg daca i numeroasele tipare pentru anne si unelte
de bronz, gasite in Romania si In Transilvania, precum i
analiza chimid a obiectelor preistorice de bronz constitue
dovezi neindoioase despre aceasta (1).

De alt parte obiectele de aur si de argint ce s'au intrebuintat ca rnijloace de schimb inainte de introducerea
moneteiIn unele regiuni chiar i dupa aceea, paralel cu
(1) Pentru lucrarea minelor inainte de Romani cf. Iiiileseri,.duraria,

iar pentru analizele chimice ale bronzurilor preistorice NiculescuOtin, Contributiuni la metalurgia anticei a cuprului in ferile locuite
azi de Romani. Tipare gasite in Romania se ail& la Muzeul de antizhitliti din Bucure$4 in muzeul judet,ului Dolj 0 in colectia Dr. C.
Istrati; din Transilvania in muzeele din Cluj 0 Pests. Cf. 0 Andrieescu, Asupra epocei de brans in Ronutnia in Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice, 1915, p. 154.

www.dacoromanica.ro

314

CONST. MOISIL

moneteles'au constatat a sunt lucrate din metale originare din muntii i raurile noastre (1).
Prin urmare atunci cand Dacii au Inceput sI intrebuinteze moneta, ei cunosteau lucrarea metalelor i deci puteau Incerch s5, imiteze tipurile greceti mai obinuite la
ei i s'a bat'a, a0, zisele monete barbare.
Este adevgrat cg, pang, acum nu s'a publicatdupa cat

tiunici un tipar de moneta barbara gsit pe teritoriul


Daciei, dar acest fapt nu poate fi o probil, c Dacil n'au
blitut monete. Tiparele de monete, chiar din timpurile
mai nouli, sunt extrem de rare in toate terile, iar la noi nu
li s'a dat pang acuma atentiunea ce merita, astfel crt cele

ce se vor fi gasit au putut foarte uor sit rImaie necunoscute sau s se distruga.
In orice caz existenta unei metalurgii proprii ne indreptrttete s credem di Dacii au putut avea i o monetarie
proprie.

De alta, parte faptul ca", monetele barbare din Dacia imi-

teazii, tocrnai pe acele monete greceti i romane, cari


au avut o circulatie mai mare In aceastrl taril in cursul
perioadei anteromane, este iar4 o proba puternicil despre
originea lor dac. Dupa cum Galii au imitat monetele oraelor greceti Massalia, Rhoda, Emporiae, cu cari au avut
relatii comerciale mai intime, i stateril de aur ai lui Filip

II sau cei din Tarent ce erau mai mult autati In Cornell (2); dupa cum Panonii au copiat anumite piese gre(1) Kiss, Ringgekler, passim; D-1 Severeanu in Buletinul Societ. Num.
Rom. 1914, p. 76.

(2) Blanchet, Illonnaies gauloises, 1, p. 186 urm.; Forrer, Keltischa


Nunasnsatik der Rheinu. Donaskinder, p. 67 urm.

www.dacoromanica.ro

AVIIT-AII DACII MONETE PROPRII ?

315

cesti si romane cari erau mai bine cunoscute in tara lor (1);
tot asa era natural ca Dacii sA imiteze monetele acelea a
diror circulatie a fost in diferite epoce mai intensA pe teritoriul locuit de ei. Si dacI nimeni nu contestA cA mo-

netele barbare din Galia si din Panonia au fost bAtute


de locuitorii acestor teri, nu exista mci un motiv sA ne
indoim cA si monetele barbare din Dacia au fost bAtute
de ditre Dad.
De altfel faptul cA gAsim monete barbare rAspandite
peste intreg teritoriul Daciei si a nenumArate tezaure de
piese de acestea s'au descoperit in toate regiunile terii, dela
Duni-ire panA'n Carpatii nordici, confirma aceastA parere.

In adevilr nu se poate inchipul ca o cantitate atilt de


mare de monete, raspandite pe o suprafata atat de intinsii, sA se datoreze excluziv relatiilor comerciale dintre
Dad si barbarii vecini. C5ci dacA monetele acestea ar fi

intrat In Dacia din terile vecine, ar trebul ca exact aceleasi tipuri sA le giisim si acolo si Inca In numar mai
mare decat in Dada. Dar este cu totul altfel. Cea mai
mare parte din tipurile dace nu se gsesc decat in Dacia
si numai unele din ele se intalnesc si in terile vecine.
0 noul dovada cA majoritatea acestor monete este de origine daca.
Afar% de aceasta tipurile dace se disting usor de tipurile

similare din terile vecineexistA tipuri similare In mai


multe teri, cAci acela.s prototip grec sau roman a fost
imitat de diferite popoare barbareatat prin modul de
imitare a prototipului grec sau roman, cat si prin exe;1) Forrer, o. c. p. 119; Gold, Grof Dessetoffy M. barbdrpenzei, p.
6 urm.

www.dacoromanica.ro

316

CONST. MOISIL

cutiunea tehnica. Toate monetele de origine daca au un


caracter comun, care le Imprumutiti un aer de famine,
astfel ca, la prima vedere ne dam seama c ele fac parte
dintr'o categorie deosebita de rnonetele barbare.
Consideraciunile de mai sus demonstreaza fara cea mai
mica indoeala, c cele mai multe tipuri de monete barbare,
gasite pe teritoriul Daciei, sunt de sigur indigene si deci
trebue s le consideram drept monetele pe cari le-an batut
si Intrebuintat stramosii nostri Daci.
* * *

Exista de multa vrerne o teorie, care atribtre intreaga


monetaria barbara antica unuia i aceluias popor, Celtilor ;
ei ar fi fost singurii cari, in earl de Greci si Romani, au
batut moneta in antichitate (1).

Aceast teorie se bazeaza de o parte pe asemanarea


de stil intre monetele Celtilor din Galia i cele barbare
din restul Europei, de alta parte pe faptul c aproape
toate eriIe unde s'au ggsit monete barbare au fost locuite de popoare celtice sau macar atinse de navalirile lor.
Astfel foarte multi numismati au considerat toate monetele
antice, cari imiteaza prototipuri grecesti sau romane si

tradeaza o tehnica interwar* barbara, drept monete celtice sau galice, indiferent daca s'au gasit In eri locuite
sau nu de popoare celtice.
(1) Teoria a fost emis de numismatii francezi, cari cei dintai au
studiat monetele barbare, si a fost adoptatd si de alti numismati
europeni, (cf. Forrer, o. c. p. 2 si Blanchet, o. c. p. . ). La noi a sustinut-o cu tarie Boliac (mai ales in Trompeta Carpatilor, No. 939) 0
Tocilescu, Dacia inainte de Romani, p. 861.

www.dacoromanica.ro

ANTI:IT-AD DACII 1,1014RTE PROPRII ?

317

Dacg teoria aceasta s'a putut mentinea In vremea cand


numai monetele barbare din Galia erau studiate mai cu
temeiu, astrtzi ea nu mai poate rezisth In fata argumentelor
produse de nouale cercetari, cari au In vedere i monetele
barbare din restul Europei.

Inteadevar s'au gasit monete barbare In teri cari n'au


fost niciodata locuite de Celti sau In regiuni cari n'au
avut relatiuni comerciale cu ei; atunci chiar cei ce sustineau teoria celtica s'au vazut nevoiti sa le atribuie altor
popoare. Astfel d-1 Forrer, dupa ce afirma ca toate monetele barbare din Europa apuseana i centraI5, precum
si cele din Peninsula Balcanica, se datoresc Celtilor cari
au locuit ori au navalit prin aceste teri, trebue sa recunoasca, ca. la Marea Neagra, uncle domeniul Celtilor Inceteaza Scit,ii au continuat monetaria celtica, intrebuinVInd
acelas sistem de imitare a prototipurilor clasice (1). De
alta parte atat acest autor, cat i d-nii A. Blanchet i
Edm. Gohl, cari amandoi s'au ocupat in mod special de
monetele barbare, admit ca unele piese descoperite In
Transilvania i Romania sunt originare din Dacia (2). Prin
urmare un prim punct slab al teoriei : nu nurnai Celtii,
dar i alte popoare barbare antice au batut monete.
D1 A. Blanchet In celebrul sat' tratat despre monetele
galice sustine ca, asemrmarea de stil este o caracteristica
a monetariei celtice. Dar In acelas tratat d-sa lasa la 'o
parte monetele barbare din Spania, tarrt ce a fost locuita
de Celti pentru motivul ca stilul lor este cu totul deo(1) Forrer, o. c. p. 12.
(2) Blanchet, o. C. p. 461; Gohl, o. c. p. 7.

www.dacoromanica.ro

318

CONST. MOISIL

sebit (1). D-1 Forrer de asemenea sustine, crt monetele

Celtilor din Spania nu au cleat o slab./ legrttura cu restui


monetariei celtice i formeaza, o grup5, cu totul deosebita (2).

Deci un al doilea punct slab al teoriei : chiar in teri en


populatiune celtidi, monet5ria barbarl poate fi de un stil
diferit; astfel caracteristica principalA a acestei monetarii,
asemlinarea stilului, nu se poate rnentinea.
In sfarit pentru ca Celtii srt poatA fi considerati drept autorii intregii monetArii barbare antice din Europa, ar fi tre-

buit ca, pe langa marea lor expansiune, sa fi fost superiori


din punct de vedere cultural i economic celorlalte popoare barbare. In special ar fi trebuit sit stilpaneasca, intreg
comertul popoarelor barbare din Europa, ciici numai ast-

fel le-ar fi putut impune moneta lor. Nimic insI nu dovedete crt Celtii aveau o culturrt superioarrt celei germane san dace; de asemenea nu se poate vorbl de un
comert celtic, care sa' fi avut preponderantrt in Europa
barbara. Expansiunea Celtilor se datorete tocmai lipsei
lor de organizare; diferitele ramuri ale acestui popor au
nilvillit in anumite teri europene i asiatice numai pentru
jafuri i prazi, ele n'au putut Inflinta, state, ci numai comunitati cari furnizau mercenari statelor mai civilizate (Macedonia, Statele greceti, Cartagina, Roma). Navalitorii celti

chiar daca s'au apzat in mod statornic in unele regiuni,


s'au contopit repede cu popoarele de acolo, sau au fost
nimiciti. Astfel nu poate fi vorba de organiza'ri celtice cu
o cultura superioara, cart sa urmareascrt un scop bine determinat de dominatie asupra altor barbari europeni 1
(1) Blanchet, o. c. p.
(2) Forrer, o. c. p. 56.

www.dacoromanica.ro

AVIIT-ATJ DACII MONETE PROMO

315

call in acela timp si aibt 1egituri politice i economice


intre ele, ca astfel sit-0 poatA impune o suprematie economica (1). De alt parte chiar monetele Celtilor sunt irnitaii
de ale unor tipuri grecesti i romane, ceeace dovedeste
cA comertul lor, ca si al celorlalti barbari, era o simplii
anexl a comertului grecesc si roman.
Rezulta prin urmare Ca teoria despre originea excluziv
celticA a monetelor barbare nu se'poate sustinea in nici un
caz. Pe langa Ce IV au batut monete i alte popoare barbare,

cari au venit in contact cu civilizatia greacrt i rornanil


i an intrebuintat moneta pe o scara mai inting. Ca si
Celtii aceste popoare au imitat anumite prototipuri clasice
si aceste imitaii tradeaza, ca si cele celtice, o art i o
tehnicil inferioara, barbaril. De aceea gresit ii s'a zis monete
celtice i cu mult mai potrivita este numirea ce a inceput
at, li se dea; in ultirnul timp de monete barbare. De altfel

obiceiul de a se imita tipurile monetare mai cunoscute s'a


practicat foarte mult in antichitate, chiar de unele orase
grecesti san de Romani si s'a continuat in evul mediu si
In timpurile noull (2).
(1) Din neinsemnatele urme de relatii intre Cel(ii dela Rin i ce
dela Dunare, d-1 Blanchet trage concluzia ea schimburi comerciale qi

artistice ar fi existat intre ei in perioada cuprinsa intro veacurile


al III ;;i I in. d. Hr. (1. c. p. 475). Aceasta concluzie mi se pare exageratd.

(2) Astfel monetele lui Filip II, Alexandru cel Mare $ Lysmac au
fost reproduse de o multime de orme din Europa i Asia; tot asemenea cele ateniene cari au avut totdeauna un curs foarte intins.
In evul mediu s'au imitat pe o scar& intinsfi piesele :de aur din Florenta (florenii), gro0i de Tours i cei din Boemia i diferig dinari,
iar in evul modern talerii olandezi i spanioli.

www.dacoromanica.ro

320

CONST. MOISIL

Consideratiunile de mai sus au valoare si pentru cazul


special al monetelor barbare din Dacia. In aceastA arA
nici n'au locuit, nici n'au nAvAlit vreodatA popoare celtice,
iar cele ce s'au stabilit in vecinAtate, cum au fost Boii dela
Nordul Carpatilor i Galli din Sudul Balcanilor, n'au ajuns
niciodatri la o situatie culturall si economicA ant de InaltA

that sA imprumute tipurile lor monetare Dacilor.


Prin urmare in nici un caz monetAria barbara din Dacia
nu poate fi atribuita Celtilor. De sigur s'au gAsit ad si
monete celtice, cum s'au gAsit si de cele batute in Panonia sau in Peninsula Balcaniel, dar acestea au fost introduse prin mijlocirea relatiilor comerciale dintre Daci
si popoarele vecine si numrirul lor este cu totul neInsemnat

fata de marea cantitate a tipurilor indigene.

In sprijinul prirerii el monetele barbare gasite in Dacia


stint In cea mai mare parte monetele proprii ale Dacilor,
pe lang5, argumentele expuse mai sus, avem si afirmatiunile mai multor numismati cari s'au ocupat in special cu
monethria barbara.
Celebrul Eckel a fost cel dintAiu care a atras atentiunea
asupra monetelor barbare din Dacia, descriind tipurile mai
obisnuite si emitAnd parerea el sunt originare din aceastl
tara (1). Mommsen, care s'a ocupat si el de aceast chestiune, admite o opiniune in acela sens (2). Numismatii
urmatori au recunoscut de asemenea el exista tipuri spe(1) Eckel, Doctrina Numorunt I, p. 4 si IV, p.172.
(2) Mommsen, llistoire dela monnaie romaine, III, p. 290.

www.dacoromanica.ro

AVUT-AII DACII MONETE PROPRII ?

321

ciale dace, dar multi dintre dnii sustinand originea celtica a monetariei barbare, atribue tipurile dace popoarelor
celtice cari ar fi locuit candva in Dacia. Acest fapt ins4
n'are nici o importanta, pentru problema noastr i ceeace
ne intereseaza, in special este ca ei In unanimitate au trebuit sa recunoasca, ca,' in Dacia au existat tipuri proprii de
monete barbare.
Astfel, ca sa nu ment,ionam dealt prerile cele mai autorizate, observam c. d-I Blanchet studiind monetele celtice din Europa centrala, insistrt asupra unei serii de un
tip cu totul particular care nu s'a gasit decat in Dacia qi
deci este evident original% de ad (1). D-I Ferrer la rlindul
saa recunoaste de asemenea cri aceste monete, can provin
mai ales din centrul Daciei, sunt nu numai tipice pentru
aceasta tarn, dar se pot atribul fat% indoeala Dacilor din
Transilvania (2).

Monetele pe cari cei doi numismati le considera, ca ale


Dacilor sunt niste piese de argint prost, de mrtrimea tetradrahmelor din Thasos, putin concave, din care cauz
.1i s'a zis i sciphate. Ele prezentrt din punct de vedere
al iscusintei cu care sunt lucrate doua,' categorii distincte :

prima cuprinde piesele de o executie mai bun, la cari


se disting tipurile de pe fata, si de pe revers ; din a
doua fac parte exemplarele lucrate frtra, ingrijire si ale
ca'ror reprezentrtri stint cu totul degenerate. i unele
celelalte infatiseaza, pe fata,' un cap diform, care nu este
altceva cleat imitarea capului lui Herakles dupg, staterli
de argint ai lui Alexandru cel Mare, iar pe revers un ct(1) Blanchet, /. c. p. 464.
(2) Forrer, o. c. p. 180-182.
21

www.dacoromanica.ro

322

CONST. 1N0ISIL

Ifiret de o executie cu totul rudimentarrt, hnitat dupa.

cii-

eul de pe staterii de argint ai lui Filip II.


La piesele din prima categorie (fig. 1) capul seamiinii intru

catva cu un cap omenesc i se poate distinge chiar blana


leului ce-1 acoperia, intocmai ca In original. Si tipul de pe
revers apare oarecum 16murit calul are corpul exagerat
de gros i foarte recurbat, coama este indicatrt printr'o
linie de globule, capul prezenta forma unui cioc de rata,

or picioarele, cu articulatiile globulate, se termina in copite


triunghiulare. Calaretul la randul lui este infatisat printr'un

cerc cu raze, care india capul i prin cateva linii ce reprezenta mMnile

picioarele.

Tipurile de pe monetele din categoria a doua (fig. 2)


sunt Insa aproape cu totul neintelese. In locul capului de
pe fatrt avem un amestec de linii intortochiate, intre cari
cel mult figura ce indica ochiul se distinge intru catva ;
pe revers se observii numai calul, foarte ruditnentar, iar
calaretul lipseste cu totul sau este indicat prin 2-3 globule.

Exemplare din aceste dourt categorii de monete s'au


gasit in cantitAti mai mari in regiunea sudvestica a Ardealului; tezaurele cele mai insemnate cunoscute astazi
sunt cele dela Petelea (Mures-Turda), Cugir (Huniedoara)
Sebesel (Sibliu) (1). Timpul dad au fost batute nu este
Inca fixat cu sigurantA; dupii parerile cele mai autorizate

ar data de prin anii 150 sau 100 In. d. Hr.


Existenta unei monetrtrii proprie a Dacilor o afirmI
d-1 Edm. Gohl, un foarte bun cunoscator al monetelor barbare din Ungaria i Transilvania. In urma studiilor ce a
(1) Bilz, Die cloacischen Tetradrachnten. Siebenbargens (in Archiv fr
Siebenburg. Landeskunde, 1874, p. 454); Forrer, 1. c.

www.dacoromanica.ro

AVIIT-AII DACII MONETE PROPRII ?

323

intreprins, mai ales pe baza tezaurelor, d-sa a ajuns la convingerea ca cea mai mare parte din monetele barbare din
aceste teri sunt de fabricatiune indigenil qi deci se datoresc popoarelor ce au locuit acl in perioada anteromana (1).
Cat privete Dacia in special, d-sa numara intre monetele biltute aci, nu numai tipurile recunoscute de d-nii
Blanchet j Forrer, ci i mai multe altele ce le vom descrie
mai jos. Trebue sa observ insa, ca. atat d-sa cat i ceilalti

numismati straini, cand vorbesc de Dacia au in vedere


numai Transilvania i Banatul i neglijeaza cu totul Romania, a carei monetarie barbara nu o cunosc de boo sau
numai foarte superficial.
D-I Gohl crede ca cele mai vechi monete dace sunt reprozentate prin doua serii de imitatii dupa staterii de argint ai
lui Filip II. Prima serie (Fig. 3) se caracterizeaza prin in-

faliarea curioas ce o are capul lui Zeus de pe fata


monetei i prin tipul particular al calaretului de pe revers.

In adevar capul zeului este cu totul lipsit de barbie, iar


buclele de par ii sunt legate cu o banta lath' formata din
dou randuri de globule. Calaretul, de alta parte, este incalecat pe un cal cu trupul lataret, i foarte recurbat, cu
capul de forma ciocului de rata i cu picioarele indoite.
Piciorul drept dinainte 11 tine ridicat i formand cinci indoituri. Intre picioarele dinainte i cele dinapoi se an o
linie dreapta, ingropta la mijloc, care reprezenta manunchiul de fulgere ce se gasi pe original. Calaretul este cu
totul inform, aplecat mult pe spate i fara, maini. Monete

de acest tip s'au gsit in cantitti mai mari in Banat i


Oltenia, iar in mod izolat in centrul Ardealului. In afark
(1) Gohl, o. c. p. 7.

www.dacoromanica.ro

324

CONST. MOISIL

de exemplarele tipice se gasesc i piese cari dovedesc un


grad de degenerare din ce In ce mai mare (1) (Fig. 4).
Monetele din seria a doua tradeaza o executie mai ingrijita
(Fig. 5). De1 capul zeului este i acl barbarizat, se apropie

intru catva de prototipul grec. Parul e bogat i barba


stufoask fruntea foarte Ingusta, nasul lung i drept, iar
ochiul triunghiular. In loc de bantd lata are pe cap o coroana de lauri. Calaretul de pe revers este i el mai natural, de1 calul are ochiul exagerat de mare i articulatiile
picioarelor globulate. Omul poarta pe cap un coif cu coadd
lungd i recurbata ; langa varful el se observa, o figura, de
forma unui B. Caracteristic mai este ca pe amandoud fe-

tele monetele acestea au de jur-Imprejur ate un cerc de


perle (grenetis) (2) (Fig. 5). Exemplare de acest fel s'au
gasit atat in Transilvania cat i in Romania; un tezaur
mai mare s'a descoperit la Toci, in tinutul
Dintre celelalte imitaii dui)/ staterii lui Filip II d-1 Gohl

considerd de origine daca un tip ob*uit i In Romania


i in Ardeal, unde intre altele s'a giisit un mare tezaur
in localitatearomaneasca Borgo-Prund (Bistrita-Ndsaud) (3).

Capul lui Zeus este ad qi mai apropiat de prototipul macedonean, iar calarqul de pe revers Vne in mama dreapt
fraul, in stanga o ramura. Figura -calarqului este de o
execuVe cu mult mai ingrijita, pieptul, mainile si picioarele sunt bine indicate, iar pe cap are un coif cu coadd
lung& Calul are capul mai natural, dar articulatiile picioarelor sunt tot globulate. Iar se poate observa, urma md(1) Cf. Gohl, o. c. tab. XVI, fig. 414 415' i 410 413.
(2) Ibidein tab. X, fig. 268-274.
(3) Ibidem, tab. XVI i XVII, fig. 417-427.

www.dacoromanica.ro

AVUT-AII DACII MONETE PROPRII ?

325

nunchiului de fulgere (Fig. 6). Monete de acestea s'au gsit


nu numai in tot Ardealul, dar i in tinutul Aradului i in
Horn ftnia.

Afara de tipurile de mai sus, d-I Gohl conteazA printre


monetele dace si irnitatiile duprt staterii de argint ai lui
Alexandru cel Mare, cari s'au gasit mai ales in Romania,
precum i cele dup tetradrahmele din Thasos, deql originea
lor dacl nu i se pare absolut sigura (1) (Fig. 7 si 8). DupA

cum am spus mai sus, monetele sciphate sunt considerate


si de crttre acest numismat printre cele batute de poporul
Daci I or.

WA' deci c cereenrile specialistilor strriini confirmit existenta unei monetrtrii indigene in Dacia. Este adevrtrat ch' ei nu
precizeazii care popor trebue considerat ca autorul acestei
monetitrii numai sciphatii sunt atribuiti in mod necon-

testat Dacilorclar este usor de inteles ciij acel popor nu


poate fi dect Dacii. Tirand seami de stilul monetelor barbare din Dacia si de prototipurile pe cari le hniteazri, pe-

rioda de timp in care au fost batute incepe la jumritatea


veacului IV in. d. Hr. si dureazri pftn6 pe la anul 100 d. Hr.

In tot acest interval ins4' este sigur c nici un alt popor


n'a locuit in Dada, afara de neamurile trace pe cari autorii
antici le cuprind sub numele generic de Daci. Prin urmare
nu incape nici o indoeart c numai ei au putut bate monetele barbare de cari vorbim.
Concluzia naturalrt i 1ogic ce rezult/ din toate faptele
stabilite pftnrt ad este, ch'. Dacii au avut monete proprii.
Acestea erau, ca si ale altor popoare barbare, imitatii de
(1) lbidem, p. 7 si tab. XII, fig. 314-319 i XIV 0. XV, fig. 391-404.

www.dacoromanica.ro

326

CONST. MOISIL

ale monetelor antice, cari au avut o circulaVe mai

in-

tensh in Dacia in diferite epoce ale periodei anteromane.


*

Toti numismatii strhini cari s'au ocupat 'Ansa' acum en


monetele barbare din Dacia, stint foarte slab informatd
despre descoperirile monetare Monte pe teritoriul Romfiniei.

De altfel nici nu aveau de unde obtineh cuno.ltinte mai


multe i mai exacte, chci pa,n acum nu s'a publicat aproape

nimic cu privire la insemnata cantitate de monete barbare


egasite in tara noastrh. Colectiunile noastre publice i particulare posed nu numai un mare numar de piese ghsite
izolat, dar i multe tezaure interesante i bogate ; dach
toate acestea s'ar studia, cu deamilnuntul O. in legriturrt
cu cele descoperite in restul Daciei, s'ar aduce de sigur o
contributie importantrt i poate hothritoare pentru rezolvirea problemei despre originea monetelor dace.
Cu toath lipsa de publicatii mai amAnuntite, arheologii
si nurnismatii notri au avut totdeauna convingerea, ci
monetele barbare ghsite pe teritoriul Romaniei sunt bhtute
de care locuitorii strlivechi ai acestui prtmnt, Dacii. Inch
din prima epoch a michrii noastre arheologice intre
1833 i 1860 putinii chrturari cari se interesau de aceste
monete, brtnuiau originea lor autohtonrt. Phrerea aceasta

a fost exprimath pentru inthia (mil la 1856 de catre

V.

Boerescu, un profan in numismatich, dar care a chutat srt


utilizeze aceasta tiinth pentru a scoate dovezi in favorul
revendichrilor nationale ale Romhnilor. Insirfind drepturile
suverane pe cari le-au avut Principatele-Romane inch din
cele mai vechi timpuri, Boerescu numara printre ele ci

www.dacoromanica.ro

AVITT-AD DACII MONETE PM:Mtn

327

dreptul de a bate moneta, a carui origine o pune in perioda daca. Romanii, zice el, au exercitat din vremurile
cele mai vechi dreptul de a bate moneta. Monetele Dacilor,

asernrinlitoare cu ale Galilor, stint mai ales de argint si


aur si imiteaei staterii, didrahmele i tetradrahmele. Cat
priveste stilnI, uncle se apropie de eel macedonean, altele
de cel german. Este interesant de constatat ea Dacii an
exercitat acest drept si sub dominatia Rornanilor. Putinele
monete co ne-au riimas dela ei, probeaza in mod evident
aceasta (1).
Ceva mai tarziu, Cesar Boliac, care cel dintaiu a publicat
la noi descrieri i reproduceri de monete barbare, ii ex-

prima si el parerea ea stint batute in Dacia. Faeand un


studin comparativ intre monetele barbare dela noi i cele
din Galia, el are prilejul sil ernita o teorie en totul fantastica en privire la originea Dacilor i Getilor, pe rani ii
considera drept autorii acestor monete. El crede c asemanarile de stil intre monetele celtice i eele dela noi nu
se pot explica altfel, dealt admitand cii elementul celt,
in diferite nuante ale lui, abunda in Dacia si compuneit

fondul tipului dac% ea Getii erau Celto-Greei, iar Dacii


Celto-lberiani i ea cei dintai au imitat pe monete tipul
si caracterele grece, iar ceilali tipul si earacterele latine', nepierzand nici unii nici altii simbohnile celte primitive, comune i unora i altora, mai molt insa Dacilor
de sus (2).
(1) 13oereseu, La Roumanie apri,s le Traite (le Thris 18rt ; cf. Sturdza,
Ade ;4. (locum. privit. la renagterea Roman lei, III, p. 44.
(2) Trompeta Garpafilor. 1874, No. 939. Roproduceri de monete bar-

www.dacoromanica.ro

328

CONST. MOISIL

In timpul cand Boliac emiteh o teorie atat de absurdh


incurcath, marele nostru arheolog, Al. Odobescu, Ii ex-

prima si el phrerea asupra monetelor barbare, dar inteun


mod cu mult mai natural i mai verosimil. Privind aceste
imitatiuni ale monetelor macedonene din punct de vedere
al iscusintei artistice cu care sunt lucrate, Odobescu ajunge

i el la concluzia, ch nu pot fi decat autohtone.


Dad, am vol s. cercethm eine au fost acei calpuzani
cari ad la noi au contrafcut intr'un mod ah grosolan
frumoasa moneth macedonich, am trebui s recunoastern
ct natiunea de pe malul slang al Dunrii, care a stat in
contact cu Macedonenii, au fost Geo.
Va s. zich, duph toath probabilitatea, noi posedhm moneta Getilor i prin aceasta cunoatem- dupil tipurile ce
sunt imprimate pe acei bani, gradul in care ajunsese la
danii cultura artelor plastice (1).
Phrintele numismaticei romane, D. A. Sturdza, de1 nu
s'a ocupat In mod special cu monetele barbare, credeh
tau c sunt bhtute de vechii locuitori ai terilor noastre
1 le-a adunat cu aceea .ravnh cu care a colectionat qi
monetele romaneti. Tovarsaul shu de munch., d-1 Mihail

C. Sutzu, a studiat mult timp aceast rarnurh a numismaticei, dar dei nu a publicat rezultatele la cari a ajuns,
i-a exprimat Irish adeseori convingerea ch monetele birbare dela noi sunt autohtone.
bare din Romania a publicat Boliac in Daco-romane, tablou tiparit la
1860; in stampele intitulate Cabinetul de medalii Boliac, (1863?) si in
Trompeta Carpatilor, No. 939.
(1) Columna lzi Traia, 1874, p. 81, cl. si Opera complete (ed. Minerva), III, p. 195.

www.dacoromanica.ro

AVIIT-AIT DACII MONETE PROPRII ?

329

De aceeas pgrere este, in sfarsit, si un alt bgtriin numismat al nostru, c1-1 W. Knechtel (1), care Chiar acum lu-

creazg in colaborare cu alti specialisti la publicarea monetelor barbare din Romnia.


0 singurg opinie separatg existrt in literatura noastrrt
arheologicg cu privire la aceasta problem : este opinia lui
Gr. Tocilescu. El atribue cea mai mare parte din monetele
barbare din Dacia popoarelor celtice cari s'au stabilit prin
veacul al IV-lea in. d. Hr. in valea Dungrii superioare
mijlocii i cari de acolo ar fi intrat in leggturi cu Macedonenii, ar fi imprumutat moneta acestora i ar fi imitat-o.
Argumentele ce le aduce Tocilescu in sprijinul acestei

pgreri sunt ins atat de slabe si din punct de vedere


istoric si numismatic, Inca teoria lui a rgmas cu totul
izolatg. Cu toate acestea este interesant de constatat cg,
si el admite cg unele tipuri ar puteg fi de origine dacg.
Intro acestea numgra monetele sciphiate si doug serii de
imitacii dupg tetradrahmele lui Alexandru eel Mare (2).
Desi cercetgrile intreprinse de numismatii nostri asupra
monetgriei barbare din Dada sunt pang acum puVine si.
incomplete, faVg de bogatul material ce avem la dispoziVie,

totus se poate constatg crt nici aceastrt ramurg a numis.:


maticei n'a fost neglijatg la noi i Ca totdeauna a existat
credinca, ca multe dhitre tipurile barbare gilsite in Vara
noastrg sunt de origine dacg.
Ultimele cercet'gri ne permit a mai adrtoga la tipurile
(1) Knechtel, Monde barbare din Romania ln Buletinul Societ.
Num. Rom. 1913, p. 12.

(2) Tocilescu, Dacia inainte de Romant, p. 864 urm,

www.dacoromanica.ro

330

CONST. MOISIL

dace redunoscute de numismatii straini

romani, urma-

toarele dou'a :
Intaiu, imitatia dupastaterii lui Filip II reprodusa la fig. 9.

Monete de acest tip s'an gsit in cantitati mari mai ales


in Moldova si se caracterizeaza de o parte printr'un stil
.mai bun, de alta parte prin faptul ca pe multe din ele
se observa urme de legenda. In afara de aceasta foarte
multe exemplareaproape totalitatea celor cunoscute
prezentil niste titieturi adanci, longitudinale, pe una sau
pe amandoua fetele, .produse in scop de a se deteriora
monetele si a se scoate din circulatde. Nu se poate spune
cu siguranta motivul acestei demonetizari, dar probabil
era, de ordin religios. In adevar foarte multe din piesele
demonetizate in acest mod s'au gilsit atat la noi, cat si
in terile celtice
uncle se constata de asemenea acest
obiceiu
in apropierea izvoarelor si a locurilor sfinte.
Al doilea este un tip foarte comun mai ales in regiunea
de jos a terii noastre i peste Dunare (Fig. 10). Caracteristica lui este calul de pe revers, care este en totul degenerat, are botul exagerat de lung, coapsa latit i rotunda, picioarele strambe cu articulatii .globulate, iar in

Joe de calaret dour' san trei globule. Observ ca tipul


acesta se intalneste interim nurnar mare . de variante
(Fig. 11-12).

De sigur ca in afara de tipurile indicate mai sus ca


dace, trebue sit consideram de origine dacit i toate variantele acestor tipuri, precum i diferitele tipuri hibride,
formate din combinarea a douit tipuri dace si gasite pe
teritoriul Daciei (Fig. 13-14). 0 precizare sigura i o
clasificare metodicit a lor nu se poate face in starea ac-

www.dacoromanica.ro

AVUT-ATI DACII MONETE PROPRII ?

331

tualrt a cercetarilor, dar in termeni generali urmeazil srt


admitem ca toate sunt de origine daca. Foarte probabil
ca si imitatiile barbare ale dinarilor romani republicani
si imperiali, gasite in prtmantul Daciei, sunt tot produse
ale monetariei dace (1).
Datoria imperioasa a numismatilor romni este srt continue cu tot zelul cercetarile in aceasta directiune, sit publice intreg materialul existent si sa veghieze ea viitoarele
descoperiri de monete barbare, atilt din Romania en si din

celelalte tinuturi ale Daciei cari speram ca vor fi cat


mai curand unite la Romania srt fie achizitionate spre
folosul stiintei romnesti. Numai ash vom puteft reusi, ca
intr'un viitor nu prea indepartat, sa eatigfim informatiuni
mai bogate si mai precise asupra numismaticei dace, cari
sa contribue intr'o larga masura la cunoaterea istoriei
economice .si culturale a celor mai vechi stramosi ai nostri.

(1) Imitatii de dinari republicani, gasite in Romfinia. a publicat


Ruzicka, Barbarische republikanische Dencuri aus Rumanien, in Frankfurter Munzzeitung, 1913, No. 150.

www.dacoromanica.ro

M,AIiA. I.

Fig. 1

Fig. 2.

Fig. 4.

Fig. 3.

Fig. 6.

Fig. 5.

Fig. 7.

www.dacoromanica.ro

1
C;

Fig. 8.
o6

.ti

-,,,---ret -- 'I...7' - to,e,,,,,77""'"."7".

j" '

f1
i

...

-,

..*1

.1
.,:e

-.r.? 'e'.

'

-'

T
.

3.

',4 .`..".,

j
Fig. 9.

Fig. 10.

Fig. 13.

Fig. 14.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro