TEMA: DEZVOLTAREA COMPETENTELOR CULTURALE

SUBIECTUL: OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN SI ANUL NOU

TIPUL ACTIVITATII: extracurriculara, demonstrativa
COMPETENE GENERALE:
1. Constientizarea mostenirii culturale la nivel local, national, european si a locului ei in lume
1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului din arta (muzica, pictura, dans, teatru), literatura
2. Dezvoltarea simtului practic si estetic pentru aprecierea valorilor culturale
3. Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.
COMPETENE SPECIFICE:
Cunoaterea valorilor reale , autentice ale folclorului nostru , i a felului n care se rsfrng obiceiurile prilejuite de
srbtorile de iarn n sufletul poporului romn .
Exprimarea n spaiul public, cu ajutorul mijloacelor artistice, a propriei atitudini privind valorile culturale.
COMPETENTE DERIVATE:
La sfarsitul activitatii elevii vor fi capabili:
s defineasc i s diferenieze noiunile de traditie i de obicei ;
s identifice perioada calendaristic numit srbtori de iarn ;
s descrie sintetic cele mai cunoscute i mai ndrgite obiceiuri;
sa descopere mesajul obiceiurilor de iarna cu ajutorul mijloacelor artistice;
sa interpreteze colindul, plugusorul, sorcova;
sa creeze o scrisoare catre Mos Craciun;
sa exprime simtul estetic in ornarea bradului de Craciun cu ajutorul podoabelor create de ei.
sa identifice modalitati de exprimare a sentimentelor de bucurie, trezite de sarbatorile de iarna
RESURSE:
a) metodologice : convorbirea euristic , explicaia , demonstraia , problematizarea, brainstorming .
b)materiale : coli de scris, videoproiector, stiker, calculator, INTERNET, aparat foto, markere, CD-uri cu colinde ,
mti , film, costume nationale, expozitii cu materiale create de copii
c)informationale :
-G. Clinescu , Istoria literaturii romne ,Ed. Minerva , Bucureti , 1982 ;
-Mihai Pop , Obiceiuri tradiionale la romni ;
I. Drgan , Educaia noastr cea de toate zilele , Ed. Eurobit , Timioara , 1990

DESFASURAREA ACTIVITATII
MOMENT ORGANIZATORIC
-Elevii isi pregatesc materialele si lucrarile necesare pentru desfasurarea activitatii;
-Prezint activitatile desfasurate in saptamanile trecute pentru a pregati acest eveniment

CAPTAREA ATENTIEI

Brainstorming:
-La ce va ganditi cand spuneti grupul de cuvintesarbatori de iarna?
-Se realizeaza un ciorchine si stabilesc corelatii intre opiniile elevilor.
ANUNTAREA SUBIECTULUI SI COMPETENTELOR DERIVATE
-Se anunta subiectul si competentele derivate
-Se motiveaz alegerea temei n discuii i plasarea ei n a doua perioad a lunii decembrie lun cu profunde
semnificaii pentru romni : este luna cu srbtori naionale i cretineti .

DIRIJAREA INVATARII

Se clarific noiunile de traditie i obicei- prezentare Power Point .

OBICI, obiceiuri -DEX
1. -deprindere individual cstigat prin repetarea frecvent a aceleiasi actiuni; fel particular de a se purta sau de a
face ceva; obisnuint, nvt.
-loc. vb.- a avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obisnui.
2. -deprindere consacrat; mod de a se purta, de a se mbrca, rnduial, uz etc. comune unui popor sau unei
comunitti omenesti; datin, traditie, uzant, uz, rnduial.
TRADTIE -NODEX
1)
-ansamblu de datini, conceptii, legende, obiceiuri, credinte, constituite n cadrul unei comunitti sociale si
transmise din generatie n generatie.
2)
-obicei statornicit de mult timp; practic uzual.
TRADTIE Dictionar de neologisme
ansamblu de conceptii, obiceiuri, credinte, cunostinte, datini etc. mostenite si transmise din generatie n
generatie, trstur specific a unui grup social (popor, natiune etc.).
datin, uzant, obicei.
informatie privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmis oral.
Obiceiurile folclorice au fost i sunt cele mai rezistente n timp . Pentru cei ce le privesc din afar ele au valoare de
spectacol . Ele au ns nelesuri i semnificaii mult mai profunde privitoare la relaiile omului cu lumea
nconjurtoare , dar i la relaiile dintre oameni .
Obiceiurile , datinile , cntecele rituale nsoesc viaa omului de la natere pn la mormnt, prelungindu-se
uneori , sub diferite aspecte , chiar i dup moarte .
O caracteristic a poporului romn este i bogia obiceiurilor tradiionale .

Cele tradiionale se cer a fi cunoscute , valorificarea lor s nu rmn la suprafa , ci s ncercm s le cunoatem
sensurile i semnificaiile lor n profunzime.

DEZVOLTAREA SUBIECTULUI
Folcloritii mpart obiceiurile n trei categorii :

Obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri , concentrndu-se n jurul celor mai importante ;

Obiceiuri care marcheaz evenimente importante din viaa omului ( naterea, cstoria , moartea)

Obiceiuri nelegate de date fixe .

Cel mai important ciclu de srbtori tradiionale sunt obiceiurile de iarn .
n ce perioad se desfoar ele ? ( 20 XII 7 I ). Care sunt principalele srbtori cuprinse ntre aceste date ?
( Crciunul i Anul Nou )
Mult vreme datinile legate de aceste evenimente nu au mai fost respectate .
Din anul 1989 avem libertatea s ne bucurm de frumuseile acestor srbtori , dar avem i datoria s scoatem la
lumin nestematele lor rnduite de srbtori , aa cum au fost cntate i rostite de veacuri , pe la casele romneti
.
n ce const repertoriul cu care oamenii ntmpin aceste srbtori ? ( colindele, pluguorul , sorcova,
semanatul, jocuri de mti , teatru popular etc. ) .
Acestea sunt variate ca durat i ca form de realizare de la o regiune la alta .
Se prezinta materialul realizat in Power Point OBICEIURI SI TRADITII DE CARACIUN
Taierea porcului de Craciun -Ignatul
Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat este unic in lumea crestina si isi are radacinile pe teritoriul tarii noastre in
ritualurile vechilor daci din ziua Solstitiului de iarna.
In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei,
fiecaruia dandu-i-se ceva util de facut.
De Ignat traditiile cer ca porcul din ograda sa fie sacrificat si transformat in bunatati pentru cei ai casei. Dupa ce a
fost taiat, porcul este invelit, copiii pusi sa il calareasca sa sa fie grasi si sanatosi.
Stiati ca
Masa de Craciun
De pe masa celor trei zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, caltabosii, leberul, piftia, carnatii, toba,
sangeretele, prajiturelele si, neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa se bea vin rosu, fiert cu zahar,
piper, scortisoara si nucsoara
Pomul de Craciun
n prezent este cel mai ndrgit obicei de Crciun, datorit simbolurilor care i se asociaz: iubire (pentru c este
mpodobit de ntreaga familie), bucurie i fericire (pentru c sub el sunt puse cadourile), magie (se spune c Mo
Crciun nu vine n casele unde nu e brad), via, trinicie i sntate (pentru c este mereu verde, chiar i cnd
afar e zpad). Practic, bradul a devenit centrul srbtorilor.
Ornamentul principal al bradului de Craciun in forma de stea tine tot de simboluri si traditii. Daca nu stiai, steaua
este de fapt steaua de deasupra Betleemului care le-a vestit nasterea prucului Iisus celor trei crai de la rasarit.
Traditia de a merge la colindat cu steaua este strans legata de astrul calauzitor al celor trei magi veniti sa se
inchine pruncului Iisus.
Venirea lui Mos Craciun
Mos Craciun Dragul Mos Craciun Fara el parca nu ar mai fi sarbatoare! Popoarele lumii il numesc in traditiile lor
Noel, Santa Clause, Babbo Natale, Saint Nick, Kris Kringle sau Agios Vasilis .
Legenda spune despre Mos ca traieste departe, tare depare, tocmai la Polul Nord unde este iarna vesnica. Mos
Craciun vine in seara de 23 spre 24 Decembrie si aduce daruri multe, in special la cerere. Copiii, uneori si adultii,
ii scriu lui Mos Craciun lungi scrisori in care ii comunica ce si-ar dori sa primeasca.
Mos Craciun este un simbol al sperantei, increderii, intelepciunii, belsugului, umanismului si fericirii traditionale de
familie
Colindele de Craciun
Prin numrul lor mare , prin frumuseea muzicii i poeziei , colindele domin srbtorile de iarn.
Ce nseamn a colinda ? -> A merge din cas n cas sau mai simplu a cnta un colind.
Cnd se colind ? -> In Ajunul Crciunului , la Crciun , in Ajun i n ziua de Anul Nou .
Cum se colind ? -> In cete .
Ce vestesc ele ?
Sosirea Crciunului Bun dimineaa la Mo Ajun ;
Naterea lui Isus Hristos : O, ce veste minunat ;
Sosirea lui Mo Crciun : Mo Craciun cu plete dalbe ;
Bucuria naterii Domnului : Trei pstori ; etc.
Poezia colindelor este de o mare frumusee , degajnd o atmosfer plin de entuziasm n care sunt exprimate
dorinele i nzuinele oamenilor .
Srbtorile de iarn au inspirat i pe marii notri poei ( Octavian Goga , Mihai Eminescu ) care au scris versuri de o
deosebit sensibilitare: Rug de Crciun , Rugciune , Colinde, colinde Mihai Eminescu ; Pace
Octavian Goga .
Se prezinta filme cu obiceiurile din zona noastra.
Pluguorul : strvechi obicei agrar , declamat sau cntat , urarea este un poem lung , ajungnd pn la 500 de
versuri , cu un coninut care red succesiv muncile agricole de la arat la semnat , pn la secerat , recoltat i chiar
pn la mpletirea colacilor . Se ureaz n versuri pline de verv fiecrui gospodar fertilitate , abunden ,
mbelugare .

Exemplificai : Cine ureaz ? ->

O ceat de flci sau de elevi ( urtori ) ureaz sau hiesc .
Uneori pluguorul este nsoit de dramatizarea momentului . Cei care ureaz poart pe brae un plug n miniatur ,
un b cu dou crci reprezentnd coarnele plugului .
Se prezinta un buhai.
Urarea cu pluguorul este nsoit de buhai : un vas de lemn ca o putinic , prevzut cu un fund din piele de capr
bine ntins , prin mijlocul creia trece o uvi de pr de cal . Zgomotul produs de tragerea acestei uvie de
degetele unui urtor ( nmuiate n bor ) imit mugetul taurului simbol al fertilitii , rodniciei .
Este un obicei care genereaz o veselie general degajnd o atmosfer de optimism , atmosfer amplificat de
clopoei , tlngi i alte instrumente muzicale .
Capra : costumat i jucat de un flcu care imit mersul animalului n dou sau patru picioare , ascuns sub un
cojoc , acesta ritmeaz jocul , acionnd botul de lemn clnnitor. Din combinaia pailor de dans cu loviturile
lemnului , se obine o poliritmie cu efect deosebit . Aciunile i gestica personajelor care nsoesc capra anun
sosirea primverii , renvierea naturii i ideea de fertilitate a cmpurilor . Un copil recit ritmat : Hai a-a , cpria
mea / De la munte te-am adus / Cu cercei i cu hurmuz /i te-aeaz pe podea / Hai a-a , cpria mea etc .
Umblatul cu ursul este intalnit mai mult in Moldova. Este intruchipat de un tanar purtand pe cap si umeri blana
naturala a unui urs . Masca este condusa de un ursar, insotiti de muzicanti.
In rapaitul tobelor si a altor instrumente ursarul atata animalul imitand pasii leganati ai lui.
Obiceiul semnifica puritatea si fertilizarea solului in noul an. Se incheie cu urari adresate gazdelor.
Mastile satirizeaza anumite obiceiuri ale oamenilor si persoanelor publice.
Sorcova : n ce const acest obicei ?
Purtnd n mn o ramur de mr sau pr , mpodobit cu hrtii colorate , trecnd prin casele oamenilor , copiii le
ureaz ani muli , sntate , tria fierului , frumuseea trandafirului .
Semanatul:
Se adreseaza urari gospodarilor aruncandu-se cu grau sau orez pentru a avea un an imbelsugat.
CONCLUZIA:
n fiecare an ateptm srbtorile cu inimile pline de emoie sfnt . Avem cele mai frumoase colinde , cele mai
frumoase datini de Anul Nou . Nimeni nu ne ntrece .
Subiectul propus place mult copiilor , are un nalt grad de accesibilitate , antreneaz colectivul n discuii
RETENTIA, TRANSFERUL, EVALUAREA: -Se realizeaza dupa fiecare secventa a concursului cu titlul CINE STIE
CASTIGA DE CRACIUN (ANEXA)
TEMA PENTRU ACASA:
Sa identifice obiceiuri si traditii de Craciun din alte tari.
CONCURSUL PE ECHIPE CINE STIE CASTIGA DE CRACIUN
PROBE
1. Salutul n urtur -tema de acasa

Fiecare echipa se prezinta spunand versuri adaptate dupa un plugusor.

2. Minutul de literatura

Elevii recunosc textul, autorul si personajele unui fragment dintr-o lectura studiata.
3. nviorare muzical

Fiecare echipa recunoaste un colind dupa un negativ.

4. Felicitari de Craciun

Echipele compun felicitari adresate membrilor juriului.

1. Hai la joc !

Fiecare echipa danseaza Hora .

6. Cu colindul

Echipele interpreteaza colindul scris in biletelul pe care l-au tras dintr-un bol.
7.O brad frumos!-impodobirea bradului

Fiecare echipa impodobeste un brad cu podoabele pe care le-a realizat la abilitati practice.
8. Reteta magica de Craciun- proba pentru parinti

Reprezentantul parintilor din fiecare echipa prezinta reteta propusa in biletel.