Cuprins

1.TEM DE PROIECT........................................................................ 2
2.Desenul de executie...................................................................4
3.Intinerar tehnologic..........................................................................5
4.Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului piesei..............7
5.Caracteristicile constructive ale masinii de gaurit 4GcoD...........8
6.Caracteristicile constructive ale sculei.......................................9
7.Alegerea regimului de aschiere................................................11
8.Calculul fortei axiale si momentului de torsiune.......................12
9.Calculul fortelor de strangere...................................................13
10. Calculul mecanismului de strngere......................................14
11. Alte calcule de dimensionare , verificare, precizie.................15
12. Instruciuni de exploatare,ntreinere i protecia muncii......17
13.BIBLIOGRAFIE.........................................................................18

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea de construcii de maini
1

Departament: Ingineria proiectarii si robotica

Student:
Grupa:

2013-2014

1.TEM DE PROIECT
Disciplina: Maini si echipamente de fabricaie
S se proiecteze un dispozitiv pentru reperul ..
care sa asiste una din operaiile prevzute in itinerarul sau de fabricaie.
Dispozitivul va fi proiectat n ipoteza unei producii de serie mijlocie pe o mainunealt universala, din dotarea laboratorului BAGS (E12).
Fixarea semifabricatului se va face pe cale manual.
Se impune utilizarea unor mecanisme cu strangere mecanica
Semifabricatul va fi orientat pe reazeme tratate termic i schimbabile (cepuri sau
plcue standardizate sau speciale).
Corpul dispozitivului va fi realizat prin sudare sau prin asamblare cu elemente de
asamblare.
Dispozitivul va fi orientat i fixat pe masa mainii-unelte cu elemente specifice (pan
de ghidare, uruburi T).
PARTEA SCRIS va conine:
1. Tema de proiect semnata de student
2. Desenul de execuie al reperului ( execuie mijlocie conform SR EN 222678 mK),
Ra = 6,3)
3. Itinerar tehnologic; Alegerea operaiei pt. care se proiecteaz dispozitivul; Scurta
justificare.
4. Caracteristici tehnologico-mecanice ale materialului semifabricatului
5. Caracteristicile constructive ale mainii - unelte
6. Caracteristicile constructive ale sculei (schia + standard)
7. Alegerea regimului de achiere
8. Calculul forelor de achiere
9. Calculul forelor de strngere
10. Calculul mecanismului de strngere
11. Alte calcule de dimensionare, verificare, precizie
12. Instruciuni de exploatare, ntreinere si protecia muncii
DESENUL DE ANSAMBLU va cuprinde numrul necesar de proiecii (vederi, seciuni
principale, seciuni pariale, detalii) pentru evidenierea formei, mrimii i poziiei fiecrui
element component (fie c el este standardizat sau proiectat).
Pentru asigurarea unei reprezentri clare a ansamblului, nu serecomanda trasee de secionare
n trepte (sunt ns admise rupturile n vederi sau seciuni).
Nu vor fi admise proiecii (rupturi) de tipul jumtate urub / jumtate tift !

 Pe desenul de ansamblu (minim A3) in coltul dreapta sus va fi inclus i o schia a piesei
prelucrate n dispozitiv (nu la scar), mpreun cu cotele care determin suprafaa prelucrat, iar
suprafaa prelucrat se va marca prin colorare.
Nu vor fi acceptate sub nici un motiv proiecte gata fcute (mai ales cele realizate pe calculator)
Bibliografie:
Tache,V..a. PROIECTAREA DISPOZITIVELOR PENTRU MAINI-UNELTE. Bucureti,
Editura
Tehnic, 1995.
Vasii-Rocule Sanda,.a. PROIECTAREA DISPOZITIVELOR. Bucureti, Editura Didactic i
Pedagogic, 1982.
Stanescu I. Tache V. Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectare, constructie Bucureti, Editura
Tehnic, 1979.
Tache Voicu , Ungureanu Ion Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru masini-unelte
Bucuresti, Editura Tehnica,1984
Olteanu R s. a Indrumator pentru proiectarea dispozitivelor 1993

Data primirii temei........................................

Conductor proiect,

2.Desenul de executie

3.Intinerar tehnologic
Nr.
crt

1.

2.

Operatia

Schita

Debitarea
semifabricatul
ui

Masina

SDV

Masina de
debitat sau
fierastrau
mecanic

S: Disc tirolit

Masina de
frezat
FUS 22

Frezarea
capetelor

D:Menghina
V:Metru

S:Freza
cilindricofrontala
STAS-579-91
D:Bucse
V:Subler

3.

Strunjirea
capetelor
Degrosare si
finisare

Strung
SN500

S:Cutit de
strung
D:Universal si
varf
V:Subler

S:Cutit de
strung
4.

Tesirea
muchiei
capetelor

Strung
SN500

D:Universal si
varf
V:Subler

S:Freza
cilindricofrontala
5.

Frezarea
portiunii
patratice

Masina de
frezat
FUS22

D:Bucsa
V:Subler

S:Burghiu
elicoidal
6.

Masina de
gaurit
4GCoD

Gaurire

D:Masa
rotitoare fixare
cu bride
V:Subler
D: Dispozitiv cu
varfuri

7.

C.T.C

V: Comparatot
cu cadran,
subler,
micrometru

4.Caracteristici tehnico-mecanice ale materialului

piesei
Otelul este cel mai raspandit material in industrie, aceasta de explica prin calitatile sale
incontestabile in raport cu celelalte materiale metalice sau nemetalice: pret de cost scazut,
prelucrarea usoara si multilaterala, gama larga de proprietati si utilizari, posibilitatea de
asamblare in constructii complicate, durabilitatea si posibilitatea de refolosire, etc.
Otelul OLC60 este un otel carbon de calitate utilizat pentru piese care au proprietati
elastice (arcuri, roti dintate, valturi, etc.).
Aceste oteluri se utilizeaza in constructii de masini pentru piese supuse la solicitari
deosebite. De obicei aceste piese sunt supuse tratamentelor termice si termochimice.
OLC60 face parte din categoria otelurilor de imbunatatire, la acestea se pot aplica
tratamentele: recoaceri la diferite termperaturi, normalizari si imbunatatire(calire+inalta
revenire).
Otelul OLC60 are in compozitia chmica urmatoarele: 0.57-0.65% Carbon, 0.40%
Siliciu(max), 0.60-0.90% Mangan, 0.045% Fosfor(max), 0.045% Sulf(max).
Proprietatile mecanice in stare normalizata si duritatea HB in stare recoapta:
Proprietati mecanice
Duritatea
Limita de
Rezistenta
Alungirea
A
Marca
Diametre
HB max. in
curgere
la tractiune
5 %
mm
stare
R p 0,2
Rm
Longitud. Transvers.
N/
recoapta
Min.
2
mm2
N/ mm
OLC60

<16

min.
380

650-920

14

12

Proprietatile mecanice ale produselor tratate termic:

<16
Limita de
Marca otel
Rezistenta de
Alungirea
curgere
curgere Rm N/
A5
R p 0.2
%
N/
2
mm
min.
mm2
OLC60
Rezistente la oboseala:
Marca otel

min.
580

850-1000

11

Rezistente la oboseala
7

241

Gatuirea la
rupere Z %
min.

20

Incovoiere
1
2
N/ mm

OLC60

320-360

Tractiune
0

2
N/ mm

500

Rasucire
0

2
N/ mm

2
N/ mm

230-260

2
N/ mm

420

0
2
N/ mm

190-200

230

Proprietatile mecanice ale produselor trase la rece din oteluri nealiate tratate terminc:
Trase la rece K
Rezistenta la
Limita de
Duritate HB max.
Diametrul
Alungirea
tractiune
curgere
pt.prod. trase la rece si
Marca otel
mm
A5
in stare recoapta K+G
Rm
R p 0,2
%
N/
sau cojita-recoapta
2
min.
2
mm
SH+G
mm
N/
OLC60

10-16

min.
520

750

241

5.Caracteristicile constructive ale masinii de

gaurit 4GcoD
Denumirea masinii 4GcoD reprezinta:
2
- 4 reprezinta diametrul maxim de gaurire 40 in otel cu =60kgf/ mm

-GCo reprezinta masina de gaurit cu o coloana si sanie de gaurire mobila pe semimontant

- D-reprezinta Masa dreptunghiulara
Mainile de guri sunt maini-unelte foarte rspndite. Mainile de gurit cuprind un
numr mare de variante constructive, care se folosesc la prelucrarea alezajelor pieselor
degabarite i greuti corespunztoare tipodimensiunilor.
n general, masinile de gaurit sunt masini-unelte destinate obtinerii

si prelucrarii prin aschiere a

alezajelor, folosind in acest scop
scule specifice ca: burghie,
adancitoare,lamatoare, alezoare,
bare de alezat, tarozi etc., cu care se
pot executa operatii ca:
burghierea,largirea, adancirea,
tesire, alezare i filetare.
Principalele parti component
ale masinii de gaurit verticale
sunt:1 placa de baza prin
intermediul careia masina se
fixeaza pe fundatie , coloana sau
montantul 2 pe care este asezata
masa rotativa 3. Pe masa masinii
de gaurit se aseaza piesele de
prelucrat , fie direct , fie intron
dispozitiv special de asezare in
cazul pieselor mai complicate.
Adesea pt prindere se folosesc
menghinele de masina. Pozitia
mesei 3 poate fi modificata dupa
necesitate prin deplasarea pe
verticala cu ajutorul cremalierei
7.Blocarea mesei in pozitia
necesara se face cu ajutorul manetei
8. La partea superioara a masinii se
gaseste carcasa 4, in care se afla
cutia de viteze si avansuri.Actionarea masinii se face de la motorul 5 . Axul principal 6 in care se
fixeaza scula aschietoare executa miscarea principal de aschiere n care este o miscare de rotatie
precum si miscarea de avans axial notate cu sageata s.
Diametrul maxim al burghiului [mm]
40
A max [mm]
180
B[mm]
0 -> 750
C[mm]
650 -> 1180
E[mm]
300
F[mm]
340
a[mm]
325
b[mm]
450
Cote de gabarit Lxlxh [mm]
950x690x2260
Greutatea Q[kg]
720
Puterea motorului
2,2/2,8 KW
Nr. avansurilor
3
9

Nr. turatiilor
Domeniul Turatiilor
Domeniul Avansurilor

180

280

355
0.10

450 560
0.16

8
710 900
0.25

1400

6.Caracteristicile constructive ale sculei

Burghierea este un procedeu de prelucrare avand miscarea de aschiere circulara si o
miscare continua de avans de-a lungul axei de rotatie a sculei.Procedeul include pe langa gaurire
din plin si adancirea, largirea, alezarea si filetarea gaurilor cu tarodul, prelucrari care au aceeasi
cinematica si se deosebesc doar prin geometria sculei aschietoare. Burghiul execut o micare de
rotaie (principal) combinat cu o micare de avans (secundar). Aceste dou micri
combinate, dau posibilitatea burghiului s ndeprteze materialul sub form de achii pe o
anumit seciune, efectund astfel gaura.
Burghiele elicoidale sunt scule achietoare cu dou canale elicoidale, care servesc la
evacuarea achiilor metalice, precum i la formarea muchiilor achietoare.Coada burghiului
servete la fixarea lui n dispozitivul portscul i poate fi cilindric sau conic.

Partea activa a burghiului este din otel rapid cu rezistenta la rupere de min 800N/mm2 si
are duriatate de minim 760HV , coada cilindrica are acelasi material iar antrenorul cozii
cilindrice are o duritate de minim 298HV.Diametrul burghiului este de 10 mm avand o toleranta
h8 de -0.027
Conicitatea inversa a diametrului in cazul curent este in scopul reducerii frecarii pe fatete,
diametrul burghielor descreste spre coada. Valoarea normala (0,02+0,08) mm/100 mm.
10

Bataia radial se verifica fata de coada burghiului . Burghiele cu coada cilindrica scurta
sau lunga au o precizie normala (clasa de precizie B) de 0.12 iar cele cu prezie ridicata (clasa de
precizie A) de 0.08.
Lungimea totala si lungimea canalelor este limitat intre Iungimile echivalente ale treptei
imediat superioare si inferioare de lungimi (ale treptei de diametre imediat superioare respectiv
inferioare) din standardul dimensional.
Burghiele se executa cu grosime variabila a miezului ,sensul de crestere a grosimii
miezului fiind spre coada.
Ingrosarea miezului este in functie de: diametrul, seria dimensionala (lungimea
canalelor) Si de tiPul geometriei partii aschietoare.
Bataia taisurilor principale la d=10mm pt clasa de precizie B este de 0.3mm iar la clasa
de precizie A este de 0.2mm.
Clasa de
precizie a
burghiului
A
B

Fatetelor
1.6
0.8

Rugozitate (Ra) maxima pe suprafete

Fatetelor de
Fatetelor de
Canalelor
asezare
asezare
principale
secundare
1.6
3.2
3.2
0.8
1.6
1.6

Cozii
1.6
0.8

Precizia dimensionala a gaurilor executate prin burghiere:

In cazul in care avem un burghiu de precizie normala , masina cu rigiditate normal,
gaurire fara bucsa de ghidare avem un camp de toleranta H13.
Dispersia diametrelor alezajelor realizate prin burghiere in aceste cimpuri de toleranle relativ
mari, se datoreaza variatiei conditiilor de aschiere, acestea fiind numai partial controlabile.
Rugozitatea suprafetelor gaurilor executate prin burghiere:
Este influentata in primul rind: de regimul de aschiere (la gaurile in fonte si otel
influenta avansului este mai pronuntata; la gaurile in metale usoare influenta vitezei de aschiere
este mai pronuntata - la viteze mici de aschiere, aschierea are loc mai mult prin smulgere, iar
influenta avansului este considerabil ,numai la viteze de aschiere mari),.si de natura
materialului prelucrat (rugozitatea si dispersia rugozitatii este medie la gaurire in otel).
Rugozitatea suprafetelor la otel Ra=4-12.5 um.
Diametrul gaurii d=10-18mm rezulta ca toleranta abaterilor de pozitie de la centrul gaurii
(medie) este de 1mm.

7.Alegerea regimului de aschiere

Materialul piesiei: OLC 60
2
Rezistenta la rupere : r =8501000 N /mm

> 700N/ mm

Burghiul de tip N
11

v rec =20 m/min

Sirul: S=40
Diametrul burghiului:

D b=10 mm

Recalculam turatia necesara:

nnec =

1000 v rec 1000 20

=
=637 rot/min
Db
3.14 10

Din cartea masinii alegem :

nmu=560

rot
rot
<637
min
min

Recalculam viteza de aschiere:

v mu =

D b nmu 3.14 10 560

=
=17.584 m/min 20 m/ min
1000
1000

Pentru s=40 di Db=10mm alegem varianta recomandata a avansului

s rec =0.125

mm
rot

Din cartea masinii am ales avansul

s mu=0.1 mm /rot

8.Calculul fortei axiale si momentului de torsiune

r =118 /2= 59
sd =

0.1
mm
=0.05
2
dinte

Pentru OLC60 avem

12

k p 1,1 =213 daN /mm2 =2130

N /mm2

p=0,18
Calculam forta principala si momentele de torsiune
Fp=

D b 1 p
s d (sin r ) p k p 1,1 =5 0.050.82 ( sin 59 )0.18 2130=938.75 N
2

M t=F p H =938.75 5=4693.78

=4.69378

Db
H= 2 =5mm=0.005m
Calculam forta de avans pe dinte:
F f =K f A=K f s d

Db
2

F f =400 0.05 5=100

K f =f (material si avans)
K f =400

2
daN/ mm

Calculam forta axiala:

Fa =2 F f =2 K f

A=

K f sd D b

Fa =400 0.05 10=200 N

1
1
n
Pa= ( M t )=
Mt
(

30 ) [W]
=0,8...0,85 randamentul masinii

13

P a=

1
3.14 560
4.69378
(
)= 0.34KW
0.82
30

Se verifica conditia:
Pa 2,2 2,8 KW
0.34 2,2 2,8 KW

9.Calculul fortelor de strangere

unde:

Fa

-fora axial a burghiului

Mt

- momentul de torsiune

K-coeficient de siguran
Fa =2 F fr =2 S

S=

Fa
K
2

M t=M fr
M fr =F fr l= S l

S=

Mt
K
l

200=2 F f r=2 0.1 S

F fr =100 N

14

S=

200
K =1000 1,1=1100
2 0.1

4693,78=M fr
M fr =100 l=0.1 1000 l

l=

4693,78
=46,9378
100

S=

4693,78
K=1000 1,1=1100
0.1 46,9378

10. Calculul mecanismului de strngere

S=

2 M
d 2 tg ( +)

unde

tg =

P
d2

tg =
M =Q l

Pentru filet M8

15

d 8mm

d 2 D2 7.25 mm

p 1 .5

D4 D 8.3 mm

d 3 d1 6.2 mm

D1 6.5 mm

tg =

Tr 8x1.5 RH

p
1.5
=
=0,065
d 2 7.25

tg ==0,1
M =Q l c h eie =200 200=40000 N mm= 40 Nm
=4.18 <6
=6.34

Prin urmare avem

S=

2 200 200
=4756.24 N
''
7.25 tg(9.6 )

11. Alte calcule de dimensionare , verificare, precizie

Dimensionare

d2

F
h m qa

16

938,75
=7
0,5 2 5
,73 mm

, [mm]

unde:
F

sarcina maxim = 938,75N

h coeficientul nlimii spirei (pentru filet trapezoidal(Tr): h =0,5;

m coeficientul lungimii filetate a piuliei.Mai frecvent m =2;
presiunea de contact admisibil = 5 N/mm2

qa

Aleg filetul M10 din STAS 2114/1-75

Momentul de nurubare
1
1
T 1 = F d 2 tan ( 2 + ' ) = 938,75 7.25 tan ( 4,18+5,91 ) =543.90[N mm]
2
2

2=arctan

' =arctan

P
1.5
=arctan
=4.18
d2
3.14.7 .25

( )

0,1
=arctan
=5,91
cos 1
cos 15

Verificarea urubului la solicitri compuse

Efortul unitar echivalent este :

ech c2 4 t2 ac

unde:

c
t

c=

- efortul unitar normal;

- efortul unitar tangenial.

4 F 4 938,75
3755
=
=
=31.10
2
2
176,625
d 3
7,5,
17

'

t=

16 T 11857,12
=
=15.84
3
748.35
d3

T ' =0,5 T 1=0,5 1482,14=741,07

e c h= 31.102 +4 15.842 =44.39
ech at = ac ; 44.39 < 51 [N/mm2]
Verificarea spirelor urubului.
- ncovoiere:
H1

ac
2

2
z d3 h

6 F

6 938,75 0.50 0.25

22.49 N / mm 2
2
6 6.2 1,268

< ai ; 22.49 < 56 . . . 61 [ N/mm2 ]

unde : - H 1 ( n l imea util a filetului)=0,5 P=3

-h (grosimea spirei pe cilindrul de ncastrare) = 0,634 P=1,268

-z (numrul de spire)= z=

m d 2 2 9
=
=6
P
3

F
938,75
938,75

6.33
z d 3 h 6 6.2 1.268 148.11

- Forfecare:
18

f < af ; 6.33 < 41 [ N/mm2 ]

12. Instruciuni de exploatare,ntreinere i protecia

muncii
n momentul montrii dispozitivului pentru prelucrarea prin burghiere, se vor respecta
normele de protecia muncii n vigoare i se va aloca atenie n special urmtoarelor aspecte :
La montarea dispozitivului pe masa mainii , se va deconecta de la sursa de tensiune
electric;
Dup aezarea dispozitivului pe masa mainii, se vor introduce i strnge cu precizie
uruburile pentru canalele T, astfel nct s asigure o fixare rigid a dispozitivului pe
masa mainii;
n cazul n care n cursul prelucrrii vor aprea neregulariti n ceea ce privete fixarea
piesei n dispozitiv, prelucrarea se va nceta i se va remedia defeciunea;
Toate componentele dispozitivului se vor fixa pe baza tifturilor i pe urm se vor strnge
cu ajutorul uruburilor;
Pentru strngerea urubului, se va utiliza chei n stare bun de utilizare, nedescentrat
pentru a proteja capul urubului;
n cazul uzurii plcuelor de aezare sau a dispozitivului urub-piuli, se vor nlocui
pentru a nu pune n pericol maina sau operatorul;
Pentru a asigura o aezare bun a piesei pe plcuele de aezare a dispozitivului , se vor
cura, cu ajutorul unei perii, de panul adunat cnd este necesar;
Fixarea se face cu ajutorul penei care se introduce n locul predefinit i asigur strngerea
piesei n dispozitiv;
Se pornete maina unealt ,acionm cu mna maneta care coboar mandrina i burghiul
i se realizeaz gaura;
Piesa este scoas din dispozitiv i curat cu o perie moale.
Pentru ntreinerea mainii pe lung durat, este necesar s fie supus la controale
periodice. La depirea gradului de uzur prescris, dispozitivul nu se va mai folosi ci trimis la
sculrie pentru reparaii.Dup reparaii, dispozitivul va fi supus unor verificri cu mijloace de
msurat universale.
Dispozitivul va fi utilizat doar n scopul pentru care a fost proiectat. Spaiul de
depozitare trebuie s fie lipsit de umezeal i de praf.

19

13.BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.

Bejan M. Rezistena materialelor. Editura Mega ,Cluj Napoca, 2004

Rocule S.V . .a.Proiectarea dispozitivelor. E.D.P.,Bucureti,1982
Vlase A. Tehnologii de prelucrare pe maini de gurit.,Editura tehnic. Bucureti
A. Jula, E. Chiu,.a.Mecanisme urub-Piuli-ndrumtor de proiectare.Editura Lux
libris,1976
5. Tache, V. .a.,Proiectarea dispozitivelor pentru masini unelte,Bucureti,Editura
Tehnic,1995
6. Stnescu I,Tache V,Dispozitive pentru masini unelte.Proiectare, construcie
Bucureti,Editura Tehnic,1979
7. Olteanu R, .a.Indrumtor pentru proiectarea dispozitivelor,1993.

20