Sunteți pe pagina 1din 21

CURS 1

Notiuni introductive. Definitia notiunilor de puericultura si pediatrie


- puericultura si pediatria sunt domenii de activitate ale medicinii care au ca
obiect comun de preocupare copilul de la nastere pana la adolescenta (16,17ani)
- puericultura: se ocupa de copilul sanatos si anume de ansamblul mijloacelor care
asigura o dezvoltare psiho-motorie normala si ocrotirea sanatatii prin masuri
profilactice
-cuvantul puericultura provine din lb. latina puer=copil, cultura=crestere
-in sfera puericulturii intra:

-puericultura antenatala (prenatala): se ocupa cu dezvoltarea


intrauterina normala a produsului de conceptie pana la nastere
-dezvoltare postnatala: ingrijirea corporala, alimentatie normala,
asigurarea bunei dezvoltari psihice, igiena mediului copilului, stabilirea
criteriilor de apreciere a dezvoltarii normale

-pediatrie: este aceea ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea


diagnosticului si tratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta
-cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos=copil, tria=tratament
-copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile
de dezvoltare si patologia specifica fiecarei varste
-se deosebesc:
1 perioada neonatala sau de nou-nascut (0-28 zile)
2 perioada de sugar (1luna-1an)
3 perioada de anteprescolar sau copil mic (1-3 ani)
4 perioada de prescolar (3-7ani)
5 perioada de scolar (7-16 ani)
6 adolescenta
-morbiditatea infantila =totalitatea imbolnavirilor in decursul unei anumite
perioade
-perioadele de copilarie amintite mai sus au un specific al morbiditatii:
-in perioada de nou-nascut: se intalnesc mai ales boli legate de actul nasterii
-la sugari: predomina bolile aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului
digestiv in sezonul cald
-la anteprescolar: bolile infecto-contagioase
-la prescolari: bolile infecto-contagioase + intoxicatii, accidente de locuinte, apar
si boli ale aparatului respirator
-la scolari: incep sa apara reumatism articular acut, glomerulo-nefrita, accidente
de circulatie, de joaca, de sport, psihice, boli ale aparatului urinar, hepatice, bolile
sangelui
-mortalitatea infantila: intr-o anumita perioada data este reprezentat de nr. de
decese intre 0-1an raportat la 1000 de nascuti vii din aceea perioada
-cauzele mortalitatii infantile sunt in principal:
-la nou-nascuti -traumatisme obsterticale
-la sugari -infectia cailor respiratorii, a aparatului digestiv
-la anteprescolari si scolari -pneumonii grave, boli infecto-contegioase, unele boli
de sange
-la scolari-complicate boli infecto-contagioase, accidente rutiere, boli maligne
1

(cancere)

Medicina copilului sanatos:


-obiectul practicii pediatrice fost mult timp in exclusivitate copilul bolnav, pe
masura ce pediatria s-a conturat ca specialitate medicala independenta, medicii
pediatrii au inceput sa se preocupe tot mai mult de ingrijirea copilului sanatos,
aceasta preocupare devenind prioritara; ea contribuie la protectia medico-sociala a
copilului de toate varstele
-in general medicina copilului sanatos nu se refera numai la metode de profilaxie a
unor boli sau la promovarea sanatatii ci si la asa numita sanogeneza care are ca
obiectiv cresterea nespecifica a unor factori patogeni
-sanatatea: este in conceptia actuala o stare de bine fizica, mintala si de
integritate sociala si nu numai absenta bolii
- in mod particular sanatatea unui copil este conditionata de:
-factori exogeni: fizici, chimici si biologici
-factori endogeni
-factori familiari: relatia mama-copil
-factori socio-econimici
-cunoasterea factorilor de risc si influenta acestora este decisiva pentru
prezervarea sanatatii si perfectionarea sa
-pentru evaluarea starii de sanatate a copilului se folosesc metode de
screening; aceste metode se folosesc atat prenata cat si postnatal
Ex.: exista metode screening in evaluarea sanatatii fatului prin teste efectuate
intrauterin- ex. monitorizarea ratei inimii la fat, determinarea ph-ului fatului;
determinarea unor boli prin lichidul amniotic; ultrasonografie- metoda foarte
confidenta
-aceste metode de evaluare a sanatatii intrauterine dau posibilitatea de a evalua
starea de sanatate a fatului atat d.p.d.v. a unor boli ereditare cat si ca risc
gestational
-se efectueaza metode de sreening postnatal pe categorii de varsta, screening biosocial
-o noua latura a medicinei este pediatria comportamentala care vizeaza atat
comportamentul fizic cat si cel psiho-intelectual si social
-pe langa raspunderea pe care pediatrul il are in asigurarea cresterii si dezvoltarii
fizice a copilului, pediatrul controleaza intreaga stare de bine a acestuia fiind
responsabil si pentru educarea si comportarea copiilor si integrarea in viata sociala
-pentru cunoasterea comportamentului copilului exista o serie de procedee a
evaluarii fizice, senzoriale si psihice
-pediatrul trebuie sa cunoasca felul in care copilul este pregatit pentru
competentele sale ulterioare
-in aceasta activitate el colucreaza cu parintele, sociologul, logopedul
-trebuie avute in vedere cel putin 3 principii:
1 respectarea ritmului cronobiologic al formarii deprinderilor si aptitudinilor
2 punerea in valoare pana la limita superioara a posibilitatii copilului respectiv
3 cunoasterea integrala a comportamentului copilului, comportament care il
integreaza in viata sociala
Puericultura antenatala:
2

-dupa fecundarea ovulului de catre spermatozoid rezulta produsul de conceptie care


s.n ou sau zigot; din el se formeaza prin diviziuni celulare succesive embrionul in
care are loc diferentierea tesuturilor si organelor
-aceasta este completa la varsta de 3 luni de viata
-perioada intrauterina se imparte in:
1 perioada embrionara in care produsul de conceptie s.n embrion, iar bolile lui s.n
embriopatii, tine de la 0-3 luni
2 perioada fetala in care produsul de conceptie s.n fat, iar bolile lui s.n fetopatii,
tine de la 3-9 luni
-avand in vedere faptul ca in perioada embrionara se formeaza organele, orice noxa
din aceasta perioada poate duce la malformatii congenitale
-in perioada fetala imbolnavirile mamei, chiar foarte usoare pot avea repercursiuni
asupra fatului determinand fie avortul, fie nasterea prematura, fie diverse fetopatii
care determina ca la nastere fatul sa prezinte semne de boala activa
-factorii care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina:
-varsta mamei
-starea de sanatate sau de boala a mamei
-eforturile prestate de mama, ex. munca de noapte, trepitatii, ridicare de greutati
-alimentatia materna (hipoalimentatie)
-iradierea in timpul perioadei embrionare
-unele medicamente
-conditii de igiena precare
-conditii de familie precare
-anumiti factori de mediu si microclinica
-tare genetice materne sau paterne pe care fatul le mosteneste
-incompatilbilitatea de grup sanguin sau Rh
-durata totala a sarcinii normale este de 280 de zile, ceea ce revine la 40
saptamani, adica 10 luni lunare
-eliminarea produsului de conceptie inainte de 6 luni se considera avort; intre
28-37 de saptamaninastere prematura
Masurile de ingrijire prenatala:
-se refera la o succesiune de actiuni care au drept scop sa asigure desfasurarea
normala a sarcinii si sa diminueze riscurile unor viitoare tulburari; aceasta
operatiune se numeste planing familiar:

1 consultatie genetica prenuptiala: se alcatuieste arborele genealogic al


viitorilor soti
2 consultatia genetica la inceputul sarcinii este indicata in anumite conditii,
ea stabilind daca prin riscurile pentru viitorul copil nu este indicata
intreruperea sarcinii

3 protejarea gravidei de eforturi fizice

4 consultatia periodica a gravidei

5 protejarea gravidei de eforturi psihice

6 corectarea deficientelor si carentelor nutritionale a viitoarei mame

7 profilaxia prenatala a rahitismului

8 gravidele cu boli vechi cronice vor fi examinate periodic si intr-un ritm


mai frecvent la cabinete de specialitate

9 orice medicament administrat pentru o afectiune intercurenta trebuie


bine gandit daca nu cumva prezinta un pericol pentru produsul de conceptie
10 in timpul sarcinii este interzis examenul radiologic

CURS 2
Nou-nascutul sanatos:
-capul reprezinta o patrime din lungimea corpului, gatul este subtire, tegumentele
cu 3 caracteristici:
-sunt rosii=eritem fiziologic al nou-nascutului
-sunt acoperite cu o substanta grasa cu rol antiseptic numit vernix caseosa
-acoperite cu niste perisori numit lanugo
-toracele este sub forma de trunchi de con
-membrele sunt egale intre ele
-unghiile acopera marginile degetelor
-la baieti testiculele sunt coborate in scrot
-la fetite labiile mari le acopera pe cele mici
-la cranii suturile sunt inchise lasand orificii numite fontanele: fontanela anterioara
de 4/4 cm si fontanela posterioara
-pozitia nou-nascutului in primele este pozitia fetala
Caractere fiziologice:
-dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia pulmonara, frecventa
respiratorie este cca 40/minut, ritmul cardiac intre 120-140/minut s.n embriocardie
-in prima ora dupa nastere copilul urineaza, in primele 24h are primul scaun
numit meconiu, de culoare verziue negricioasa
-tipatul este viguros
-musculatura membrelor este hipertona, reflexul de supt si de deglutitie exista
inca din primele ore de la nastere
Ingrijirea nou-nascutului la termen normoponderal:

1 dezobstruarea cailor aeriene superioare de mucozitati cu o sonda Nelaton


nr. 10-12
2 sectionarea cordonului ombilical intre 2 pense
4

3 se curata nou-nascutul de lichid amniotic cu ajutorul unor comprese


sterile muiate in ser fiziologic caldut

4 se pune nou-nascutul pe masa de infasat si se ligatureaza bontul


ombilical cu 3-4 cm de la nivelul pielii cu ata sterila, se aplica deasupra
comprese sterile inmuiate cu alcool 70 si se panseaza cu o fasa circulara

5 se apreciaza scorul Apgar dupa urmatoarele criterii:

-culoarea tegumentelor:
-roz-2 puncte
-cianoza la extremitati-1 punct
-cianoza generalizata sau paloare-0 puncte
-respiratii:
-normale, regulate-2 puncte
-neregulate-1 punct
-absenta miscarilor respiratorii-0 puncte
-tonus:
-miscari ale tegumentelor-2 puncte
-miscari limitate-1 punct
-absenta miscarilor-0 puncte
-reflexe:
-tipat, stranut-2 puncte
-simpla grimasa-1 punct
-absenta oricarei reactii-0 puncte
-activitatea cardiaca:
-batai cardiace regulate peste 100/minut-2 puncte
-aritmie sau bradicardie sub 100/minut-1 punct
-absenta batailor cardiace-0 puncte
-prin insumarea tuturor pct. reiese ca un nou-nascut sanatos are scorul Apgar 10
-sub 8 are semnificatie patologica

6 se face profilaxia oftalmiei gonococice, instilarea in fiecare fund de sac


conjunctival a 1-2 picaturi de nitrat de Ag 0,5-1%
7 nou-nascutul este cantarit, masurat, examinat medical, infasat si
transportat in salonul de nou-nascuti

-in salon se face F.O in care se consemneaza:


-scorul Apgar
-greutatea zilnica
-temperatura de 2x/zi
-iar medicul consemneaza culoarea tegumentului, nr. batailor cardiace,

CURS 3
Incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului:
1.

involutia cordonului ombilical consta din mumificarea treptata a


bontului care se detaseaza singur si cade in 7-10 zile
5

2.

icterul fiziologic al nou-nascutului- apare dupa 24 h, orice icter care apare


inainte de 24 h este patologic; starea generala a nou-nascutului este buna,
urina si scaunele sunt de culoare normala

3.

scaderea fiziologica in greutate- din cauza aportului scazut de lichide si


calorii si a eliminarii meconiului nou-nascutul scade in primele zile pierzand 510% din greutatea de la nastere, din ziua 4-5 incepe sa creasca ajungand la
greutatea initiala in a-8-a zi de la nastere

4.

criza genitala- consta din aparitia la fetite a unei secretii vulvare


serosangvinolente si la baieti din tumefierea testicolelor, la ambele sexe se
produce ginecomastie

5.

descuamarea fiziologica a nou-nascutului- o descuamare fina, furfuracee


care are loc in prima saptamana dupa nastere si care nu prezinta semnifictie
patologica

6.

febra tranzitorie a nou-nascutului- este o ascensiune termica de 1-3 zile


nedepasind 38C
Ingrijirea ulterioara a nou-nascutului:
-in maternitate saloanele de nou-nascuti temperatura trebiue sa fie 22 , o
umiditate de 60-70% si un spatiu pentru fiecare pat de 2,5 m
-nou-nascutii vor fi infasati in hainute incalzite, in momentul sosirii in salon se
pune cartonasul de identitate
-in a-5-a zi cu o zi inainte de externarea din maternitate se face vaccinul BCG,
contra hepatitei si prima doza de vitamina D3
Alimentatia nou-nascutului sanatos:
-se incepe precoce de la 3 h dupa nastere cu administrarea de ceai cu 5%
zahar, la 6-12 h se incepe alimentatia lactata progresiva
-alimentatia naturala: nou-nascutul va fi pus la san din 3 in 3 h alternativ cu
pauze de noapte intre 24 si 6 dimineata, durata unui supt va fi maximum de
15-20 minute, exista si conceptia alimentatie la cerere
-alimentatia artificiala: consta din utilizarea diferitelor preparate din lapte
folosite atunci cand mama nu dispune de lapte, cantitatea necesara se
calculeaza in felul urmator:in primele 10 zile dupa formula L=(Z-1) x70 sau
80 Z-ziua de viata
-dupa 10 zile nou-nascutul va primi 180-200 ml lapte/kg corp/24h
-preparate folosite: lapte de vaca diluat cu in mucilagiu de orez 2% cu
zahar; preparate de lapte praf Similac, Milupa, Robeby
-alimentatia mixta: se introduce in cazul in care mama nu dispune de
suficient lapte matern, dovada se face prin proba suptului, cantarirea nounascutului si dupa supt
- in alimentatia artificiala biberoanele si tetinele vor fi bine sterilizate mama
se va imbraca intr-un halat special, se va spala pa mana, se spala si pe sani
cu ceai de musetel si va servi nou-nascutului mancarea

CURS 4
6

Copilul prematur
-prematurul este nou-nascutul viu, care are greutatea la nastere de 2500 g sau
sub, lungimea de 47 cm sau sub, indiferent de varsta gestationala inainte de 37 de
saptamani
-clasificare:dupa greutatea de la nastere exista:
-prematur gr. I - 2500-2000g
-prematur gr. II - 2000-1500g
-prematur gr. III - 1500-1000g
-prematur gr. IV- sub 1000g
-etiologie:
1 cauze mecanice:
a) cauze materne:
-excitabilitate uterina crescuta
-traumatisme fizice
-traumatisme psihice
-afectiuni locale ale uterului
b) cauze anexiale:
-deslipirea prematura a placentei
c) cauze fetale:
-generalitatea
-malformatii
2 cauze vorbite:
a) materne:
-infectii acute: gripa, hepatita acuta, pneumonie
-infectii cronice: TBC, sifilis, malarie, SIDA
-boli interne: insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, cancere
-boli obstetricale: vicii in conformatia bazinului
b) anexiale:
-infarcte placentare
c) fetale:
-nanism intrauterin
3 cauze carentiale:
-subnutritia mamei
-hipo si avitaminoza
4 cauze de mediu:
-nivelul econimic scazut
-igiena deficitara
-ambianta familiala nefavorabila
-grad de cultura redus
Marile deficiente functionale ale prematurului:
1 deficiente functionale respiratorii:
-hipoventilatie pulmonara din cauza musculaturii respiratiei slabe si a centrului
respirator incomplet maturat
-tendinta de colabare alveolara-din cauza lipsei de surfact
-lipsa reflexului de tuse
7

2 deficiente fct. circulatorii:


-insuficienta cardiaca
-insuficienta circulatorie periferica
-fragilitate capilara accentuata cu predispozitie la hemoragii
3 deficiente fct. digestive:
-capacitate gastrica mica
-reflex de supt slab sau absent
-reflex de deglutitie slab
-deficit de lipaza gastrica si pancreatica
4 deficiente fct. hepatice:
-deficit de glicuzonie transferaza ceea ce face ca icterul fiziologic sa fie mai
prelungit
-deficit in excretia sarurilor biliare
5 deficite fct. renale:
-scaderea capacitatii de concentrare a rinichilor predispunand la retentie clorurosodica si la aparitia de edeme
6 deficiente hematologice:
-deficit de fier ceea ce duce la anemie feripriva
-deficit al factorului de coagulare sintetizata de ficat:factorii II, VII, X ceea ce duce la
tendinta de hemoragii
7 deficiente de termoreglare:
-termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii si datorita slabei
activitati musculare
-prematurul are centrul termic nematurizat si pierde caldura datorita absentei
tesutului adipos subcutanat si a suprafetei cutanate marite
8 deficiente imunitare:
-prematurii au imunitate umorala si celulara scazuta
9 deficiente metabolice:
-prematurii au hipoglicemie, hipocalcemie, hipoproteinemie
10 deficiente din partea SN:
-au reactivitate scazuta
-tipat slab
-hipotonie musculara
-reflexe slabe
Caractere antropometrice ale prematurului:
-greutatea sub 2500g
-lungimea sub 47 cm
-perimetrul cranian cu cca 4 cm mai mare ca cel toracic
Caractere morfologice ale prematurului:
-capul reprezinta 1/3 din sufrafata corpului
-fontanela anterioara si cea posterioara sunt larg deschise
-suturile craniene deviscente
-pielea: rosiatica, subtire, lasa sa se vada venele superficiale
-lanugo este abundent
-unghiile nu ajung pana la marginea libera a falangelor
-toracele este cilindric
-abdomenul este escavat, foarte des sunt prezente hernii ombilicale sau inghinoscrotale
-testicolele nu sunt coborate in scrot
-labiile mari nu acopera labiile mici la fetite
8

-la prematurii foarte mici faciesul este triunghiular cu fruntea incretita, aspect de
om batran
Ingrijirile imediate ale copilului prematur:
-prematurii cu greutate mica sunt pusi in incubatoare unde se realizeaza o
temperatura optima-36 grade
-umiditatea de 70-80%
-oxigenarea optima pana la 40%, o concentratie mai mare pe un timp indelungat
duce la boala numita fibroplazia retrolentala si orbire ulterioara
-in incubator prematurul va sta gol
-la incubatoare moderne exista senzori electronici care inregistreaza si afiseaza in
mod contiunuu pe un cadran temperatura pielii, ritmul cardiac, frecventa respiratiei,
TA
-pentru prematurii de gred I si II nu este necesr incubatorul, ei vor fi tinuti in saloane
de prematuri cu temperatura 25-26 grade, imbracati in hainute si scutece captusite
cu vata
Ingrijirile ulterioare ale prematurilor:
-prematurii vor fi tinuti in saloane speciale, la sectia de prematuri unde accesul este
interzis exceptand personalul de ingrijire, acesta va purta halate speciale, boneta si
masca pe fata
-spalarea mainilor este obligatorie inainte de intrarea in salon, periodic se va face
dezinfectie cu lampa de ultraviolete
-manipularea prematurului se va face cu blandete
alimentatia:
-incepe la cca 12 h de la nastere cu solutie de glucoza 5%, administrat cu pipeta
-dupa 24 h incep sa primeasca lapte
-prematurii de grad I avand reflex de supt vor fi pusi la san
-prematurii de grad II care nu au reflex de supt dar care au de deglutitie vor fi
hraniti cu lapte matern muls cu lingurita si pipeta
-prematurii de grad IV vor fi alimentati prin gavaj
-nr meselor/zi:
-prematurii de grad I, II -7 mese/zi
-prematurii de grad III, IV-10 mese/zi la 2 h
-cantitatea de lapte se calculeaza dupa formula:L=Z X 0,02 X greutatea ,
-alimente indicate:
1
2
3
4

lapte matern
preparate de lapte umanizate:Similac, Humana O
preparate de lapte semiumanizate:Robolact
preparate de lapte semiecremate:Lactovit

CURS 5
Cresterea si dezvoltarea copilului
-copii sunt considerati resursa viitorului
9

-abilitatea nursei de a contribui la ingrijirea optima a copiilor va creste calitatea


vietii acestuia
-principiile cresterii si dezvoltarii:
1 cresterea este cantitativa si calitativa
2 cresterea este un proces continuu
3 cresterea urmareste o anumita ordine, este secventiala
4 modul de dezvoltare este diferit de la copil la copil
5 ritmul de crestere nu este constant
6 modificarea ratei de crestere depinde de alternarea, conditionarea din interior si
exteriorul organismului
7 cresterea este un proces complex depinzand de armonizarea factorilor fizici,
mentali, sociali si emotionali
8 fiecare copil creste si se dezvolta intr-un mod unic
-teoriile dezvoltarii:
-amintim teoria lui Piaget- filozof si psiholog elvetian, care arata legatura intre
originea functiei mentale si intelegerea lumii inconjuratoare
-Erikson- psiholog, atribuie sanatatea unui om adult la capacitatea de a iubi si de a
munci
-tipurile de crestere si dezvoltare:
A. dezvoltare fizica:
1 schimbari in cresterea generala a corpului
2 proportia corpului
3 dezvoltarea musculaturii
4 inaltimea
5 greutatea
6 circumferinta capului
7 diametrul toracic
8 dimensiunea abdominala si pelvica
B. dezvoltarea mentala:
-potentialul capacitatii mentale este prezentata inca de la nastere fiind puternic
influentat de factorii fizici, de nutritite, de suportul emotional precum si in
implicarea in arta, educatie si munca
-coeficientul de inteligenta este definita ca fiind proportia dintre varsta cronoligica si
cea normala
varsta mentala
X 100
QI= varsta cronologica
-peste 140- geniu
-intre QI- 90-110 -normal
-sub 90- intarziere mintala de diferite grade
C dezvoltare emotionala:
1 socializarea: nu este o trasatura inascuta, se invata in relatiile cu cei din jur
2 jocul:reprezinta o componenta foarte importanta a dezvoltarii emotionale,
important fiind atat jocul solitar cat si jocurile in grup
-stadiile dezvoltarii:
-sugarul:varsta:o luna-un an
10

1 cresterea fizica:
-greutatea:0-3 luni-750g/luna
3-6 luni-600g/luna
6-12 luni-500g/luna
-lungimea:1 luna-4cm/luna
2-3 luni-3cm/luna
4 luna-2 cm/luna
din luna a-5-a-12 luni 1cm/luna
-dentitia:
a) primara: la 7,5 luni incisivul central, la 9 luni incisivii laterali, la 14 luni primul
molar, la 18 luni caninul, la 24 luni al doilea molar
b) definitiva: la 7 ani jumatate incisivul central, la 8 ani incisivul, la 10 ani jumatate
primul molar, la 11 ani jumatate caninul, la 24 ani primul molar definitiv
2 dezvoltarea psihomotorie:
-nou-nascutul doarme 20-22 h/zi, la 2 luni isi ridica capul in pozitie pe burta, la 3
luni se invarte de pe abdomen pe spate, la 5 luni sta sprijinit intre perne, la 6 luni
sta singur in sezut, la 7-8 luni se ridica si se tine de marginea patului, la 9-10 luni
face primii pasi ajutati, la 12 luni merge singur cu baza larga
3 dezvoltarea comportamentului:
-nou-nascutul percepe totul in termenii confortului sau disconfortului personal
-in prima luna fixeaza obiectele luminoase
-la 2-3 luni urmareste obiectele si recunoaste vocea mamei
-in luna a-4-a incepe sa gangureasca
-in a-6-a luna incepe sa silabiseasca
-la 10 luni acorda atentie la auzirea numelui si imita cuvintele adultilor
4 nevoile fizice:
-alimentatia:de baza laptele; la 6 luni se face diversificarea alimentatiei
-igiena:eliminarea de urina si fecale este involuntara
-confortul:sugarul nu tolereaza disconfortul fizic, acesta traducandu-se prin plans
-exercitiul si activitatea fizica:se stimuleaza de catre parinti
-somnul:doarme 20-22h/zi
-copilul mic: perioada 1-3 ani
1 cresterea si dezvoltarea fizica:
-in aceasta perioada invata:mersul sigur, saritul, alergatul, aruncarea mingii,
manuirea lingurii si a canii, scrisul cu creionul, controlul voluntar al intestinului si
vezicii
2 dezvoltarea comportamentala si sociala:
-copilul este dependent de prezenta mamei si incepe capacitatea de comunicare
verbala
-este perioada intrebarilor
3 nevoile fizice:
-nutritia:mananca de obicei 5 mese, 3 mese principale si 2 gustari
-securitatea:este activ, energic si foarte curios, perioada marilor accidente
-ingrijirea de securitate:in aceasta perioada vizita medicala din 6 in 6 luni
-nevoile emotionale si sociale:este aproape inteligibil, fiind inteles mai bine de
familie decat de straini
-prescolarul:3-6 ani
1 cresterea si dezvoltarea fizica:castiga in greutate cam 2 kg/an, h creste cu 7,5
11

cm anual
2 dezvoltarea mentala:vocabularul se imbogateste in mod spectaculos, apare
curiozitatea si gandirea care duc la variate experiente
3 dezvoltarea comportamentala si sociala:este dependent de prezenta familiei
apar primele temeri sub forma de fantasme
4 nevoile fizice:copilul este dependent de a manca, mananca 5 gustari pe zi
5 nevoile emotionale si sociale: sub indrumare copilul constientizeaza ce e bine
si ce e rau, folosind aceasta in luarea propriilor decizii
-scolarul: 6-12 ani
1 cresterea si dezvoltarea fizica: rata creste in inaltime scade si creste rata
castiga in greutate
2 dezvoltarea comportamentala si sociala: in aceasta perioada este mult mai
influentata de prieteni, colegi iar printre temeri are frica exagerata de moarte
3 nevolie fizice: in aceasta perioada din cauza cresterii activitatii fizice copilul este
permanent flamand
4 nevolie emotionale si sociale:copilul necesita multa dragoste si afectiune,
incurajare, incurajarea responsabilitatilor prin oferirea de mici recompense
-adolescentul:perioada definitivarii caracterelor sexuale secundare
1 cresterea si dezvoltarea fizica:
a) fetele: pubertatea apare intre 10-13 ani cu dezvoltarea sanilor, largirea soldurilor,
aparitia parului axilar si pubian si aparitita menarhei
b) baietii: pubertatea 12-14 ani cu cresterea in greutatea si h, ingrosarea vocii,
largimea , largimea umerilor, aparatia parului facial, axial si pubian, instalearea
secretiei de sperma, prima ejaculare care se produce in timpul somnului
2 dezvoltarea comportamentala si sociala: adolescentul se crede matur, relatia
cu parintii oscilanta, se crede tot timpul nedreptatit, are nevoie de multa intelegere
3 nevolie fizice: imaginea de sine este foarte importanta
4 nevoile si sociale: luarea unei decizii poate produce teama adolescentului,
parintii trebiue sa asculte atent adolescent, sa-l incurajeze, nu trebuie sa abtii sa-i
arati dragostea pe care o porti

CURS 6
Patologia nou-nascutului
-in perioada de nou-nascut exista unele suferinte, neintalnite in alte perioade ale
vietii
A. traumatisme obstetricale:aceste suferinte sunt legate de actul nasterii in
special cand aceasta este prelungita, laborioasa
1 leziuni cutanate:
a) bosa serosanguina: apare cel mai frecvent la cap ca o tumefactie infiltranta,
apare chiar de la nastere, nu respecta suturile se absoarbe in cateva zile
-tratament: cu comprese locale cu Rivanol
12

b) petesii si echimoze: se constata la nou-nascuti cu mare fragilitate capilara


2 leziuni traumatice musculare: cel mai important este hematomul
muschiului sterno-cleidomastoidian care se observa ca un nodul de la o aluna
la o cireasa in regiunea respectiva, poate in timp sa duca la torticolis retractil
-tratament: pansamente locale cu Rivanol
3 leziuni osoase:
a) cefal-hematom: revarsare sanguina intre unul din oasele craniene si periostul
sau, apare ca o tumefactie la nivelul craniului, dupa 2-3 zile dupa nastere, respecta
suturile osului interesat, se retrage treptat in decurs de mai multe saptamani
-tratament:vitamina K, aplicari locale cu Rivanol
b) fracturi obstericale: pot aparea:
-la clavicula se manifesta printr-o tumefactie la nivelul claviculei si impbilitatea
membrului superior de partea respectiva
-la humerus imobilitatea membrului superior respectiv
-la femur-imobilitatea membrului inferior respectiv
-diagnosticul respectiv se pune pe baza radiografiei segmentului osos respectiv:
-tratament:reducerea fracturii si imobilizarea in raport cu sediul fracturii
4 traumatisme cerebro-meningee:
-au ca substrat hemoragia cerebro-meningee
a) precoce: se manifesta imediat dupa nastere sub forma asfixiei nou-nascutului
b) tardiv: dupa un interval liber de la cateva ore la o saptamana cand apar semne:
-din partea aparatului respirator: dispnee, cianoza
-din partea sistemului nervos: paralizii oculare, faciale
-din partea aparatului cardio-vascular: colaps
-bombarea fontanelei
-stare comatoasa
-diagnosticul: se pune pe baza punctiei lombare cand se extrage lichid sangvinolent
-tratamentul:- punerea in incubator, manevrare minima, nutritie pe cale endovenoasa, vitamina A, anticonvulsivante
-prognostic: foarte grav, putand deceda sau ramane cu sechele grave
B. asfixia nou-nascutului: se defineste ca intarzierea declansarii primei respiratii
dupa nastere
-cauze: a) materne:anemie, disgravidie, insuficienta cardiaca
b) anexiale:circulara de cordon, leziuni ale placentei
c) fetale:hemoragia crebro-meningee

-se prezinta sub 3 forme clinice:


1 apneea tranzitorie a nou-nascutului: consta dintr-o intarziere temporara a
aparitiei respiratiei cu 1-2 minute corespunzatoare unui Apgar de 6,7, nu lasa
sechele
-tratamentul:aspiratia secretiilor nou-nascutului, oxigen
2 asfixia albastra: corespunzatoare unui Apgar intre 3-6, tegumente cianotice,
miscari respiratorii rare, neregulate, bataile cardiace prezente dar bradicardie
3 asfixia alba: scor Apgar 0, 3, tegumente albe, cadaverica, musculatura complet
hipotona, respiratie inexistenta, bataile cordului absente sau foarte rare, stare de
soc
-in formele 2 si 3 se face reanimarea cadio-respiratorie: dezobstruarea
cavitatilor, respiratie artificiala, oxigenoterapie, masaj cardiac extern, incalzirea
13

extremitatilor, perfuzie endovenoasa, recoltarea de ionograma si Astrup, in stop


cardiac prelungit-Adrenalina intracardiac, in situatii extreme intubare si respiratie pe
ventilator
C infectiile nou-nascutului:
1 infectii cutanate:
-piodermite produse de stafilococ
-pemfibusul nou-nascutului produsa de streptococ sau stafilococ
-tratamentul:evacuarea colectiilor purulente prin incizie si antibioterapie parenteral
2 infectii ombilicale: reprezentate prin:
-ulceratii
-flebita ombilicala
-granulom ombilical
-omfalita
-infectiile ombilicale pot fi puncte de plecare a unei septicemii; se trateaza
parenteral cu antibioterapie
3 infectii oculare: constau din:
-blefaconjunctivita se trateaza cu instilatii de solutii oftalmice cu antibiotice
4 infectii respiratorii:
-bronhopneumonie
-stafilococia pneumo-pulmonara
-pneumonii interstitiale virale
-o forma speciala este pneumonia interstitiala cu pneumo-tistiscarinii- protozoar
apare la prematuri
5 infectii digestive:
-stomatite: albicans
-infectii intestinale manifestate prin diaree si varsaturi
6 septicemia nou-nascutului: poate fi produsa de bacilul coli, stafilococ,
streptococ, piocianic
-se caracterizeaza printr-un tablou clinic de mare gravitate cu stare toxico-septicategumente pamantii, icterice, cu petesii, hepatosplenomegalie, tulburari
hidroelectrolitice grave, tratament complex cu antibiotice cu spectru larg sau
asocieri de antibiotice
7 sindrom toxicoseptic al nou-nascutului sau diareea epidemica: determinat
de unele tulpini patogene al bacilului coli, clinic apar sub forme de epidemii in
maternitati
-tratament-rehidratare parenterala, atb enteral si parenteral
D icterele nou-nascutului:
1 icter fiziologic
2 icterele din anemiile hemolitice:
-incompatibilitatile de grup si Rh
-anemii hemolitice congenitale:microsferocitoza
-anemii hemolitice prin deficite enzimatice eritrocitare
3 ictere hepato-celulare:
-hepatita virala
-hepatita din toxoplasmoza congenitala
-hepatita din listerioza congenitala
-ictere din septicemii
4 ictere obstructive:
-atreziile cailor biliare extra sau intrahepatice
E malformatii congenitale: care necesita interventii chirurgicale de urgenta
14

1 omfalocel
2 atrezia esofagiana
3 imperforatia urterei
4 imperforatia anala
5 ocluzia intestinala congenitala
6 malformatii cardiace congenitale cianogene
7 alte malformatii
F moarte subita: se defineste ca fiind decesul survenind brusc fara o cauza
aparenta a nou-nascutului

CURS 7
Rahitismul
-sub denumirea de rahitism se cunosc afectiunile care desi difera in ceea ce
priveste etiologia au in comun faptul ca osificarea osoasa este deficitara
-cel mai frecvent la copil este rahitismul vitamino D sensibil
-etiologie:
1 factori determinanti: este carenta de vitamina D; vit. D se gaseste ca
provitamina D in piele si se transforma sub actiunea razelor solare in vitamina D;
15

alte surse de vitamina D in alimente:lapte, cereale, fructe, zahar


-necesarul de vit.D este de 400ui/zi
2 factori favorizanti:
-varsta de la 3 luni-2 ani
-cresterea rapida
-pigmentare deschisa a pielii
-tulburari de absorbtie intestinala
-boala hepatica cronica
-boala renala cronica
-dieta neadecvanta
-lipsa de acces la razele solare
-clima temperata si umeda
-anotimpul de iarna+poluarea mediului
-semne clinice:
-debutul:la 3-6 luni cu paloare, hipotonie musculara, splenomegalie
-perioada de stare: se caracterizeaza prin modificari la nivelul oaselor
-la nivelul craniului:-craniu tabes
-frunte olimpiana
-intarziere in inchiderea fontanelei
-la torace: -matanii costale
-torace deformat, turtit lateral
-apare santul submamar HARRISON
-la coloana vertebrala- cifoza dorso-lombara
-la bazin- bazin strambt
-la oasele lungi apar- genu-varum
- genu-valgum
-alte semne: anemie hipocroma, intarziere in dezvoltarea dintilor, infectii respiratorii
repetate
-diagnosticul: se pune pe baza anamnezei, a examenului clinic si a
examenuluiparaclinic: radiografie de oase, scaderea P din sange, calcemie normala,
cresterea fosfatazelor alcaline
-tratament:
A profilactic:
a) profilaxia prenatala: incepe din ultimul trimestru de sarcina a mamei prin
suplimentarea ratiei de vit.D
-se poate administra fie cate 200000 ui la inceputurile lunii 7 si 9, fie administrat
fractionat vit.D pe cale oralaintre luna 7 si 9 cate 500ui/zi sau 1000ui/zi in lunile de
iarna sau in mediu foarte poluat
b) profilaxia postnatala: se realizeaza variante:
-200000 ui la 14 zile, 2 luni, 6 luni, 1 an, 18 luni, dupa care se contiuna profilaxia
-500-100 ui vit.D pe cale orala zilnic pana la 4 luni
-5000-1000 ui o data pe saptamina 4 luni
-CA se da numai la prematurii distrofici
-baile de soare se incep la 2-4 saptamini
B tratamentul rahitismuli carential:
1 administrare de vitamina D2 sau D3 100000 ui i.m, la 2-3 zile integral 3
16

administrari, dupa 15-30 zile se administreaza o doza de 200000 ui, dupa alte 30 de
zile se trece la profilaxie
2 administrare perorala de 2000-5000 ui timp de 6-8 saptamini
3 administrare de vit D i.m 600000 ui, dupa 30 zile se trece la profilaxie
TETANIA
-este o stare de hiperexcitabilitate patologica a SNC si periferic din cauza lipsei de
Ca ionic din lichidul extracelular -exista 2 forme:
I tetania manifesta
: care are 3 forme:
1convulsii tonico-clonice generalizate
2spasmul carpopedal sau mana de mamos
3laringospasmul
II tetania latenta: (spasmofilie)
se pune in evidenta prin urmatoarele manevre:
1manevra Trousseau
2semnul Chwostek
3semnul Lust
-tratament: criza de tetanie manifesta este o urgenta majora dandu-se Ca gluconic
i.v+ Fenobarbital sau Diazepam-la copii rahitici se administreaza vit. D

CURS 8
Bolile aparatului respirator
Infectii ale cailor aeriene superioare:
Rinofaringita acuta:-reprezinta afectiunea cailor respiratorii superioare cu cea mai
mare frecventa ea putand ramane de sine statatoare sau putandu-se extinde spre
caile aeriene inferioare
-etiologie:
-factorii determinanti: sunt virusurile:sinctial respirator, virusul gripal, paragripale
sicele din bolile infecto-contagioase:rubeola, rujeola
-factorii favorizanti: distrofia, rahitismul, diatezele exudative, convalescenta unor
boli-simptomatologie: boala este precedata de o modificare a starii generale,
indispozitie,inapetenta, somn agitat, febra
-in timpul perioadei de stare exista subfebrilitate sau febra, obstructie nazala,
rinoree,care la inceput este seroasa, apoi muco-purulenta, respiratia este dificila, la
sugari alimentatia este dificila, somnul nelinistit; la examinare mucoasa faringiana
hiperemica si se observa tumefierea ggl. latero-cervicali si occipitali-datorita
legaturii limfatice cu cavitatea abdominala de multe ori apar semne digestiveca:
dureri abdominale, varsaturi, diaree-evolutie: de 4-7 zile
-complicatii: otita acuta, amigdalita acuta, sinuzita, laringita bronsita, pneumonie
-tratament:
1 igieno-dietetic: repaus pe toata perioada febrila intr-o camera aerisita cu
temperaturade 19-20 C si umidificarea aerului cu umidificatoare sau cu prosoape
umede de flotir asezate in jurul patului
2 etiologic: nu exista
17

3 simptomatic:-antitermice: la sugari
Paracetamol supozitoare sau solutie, la copii mai mariParacetamol tablete
-dezobstruarea nazala:
picaturi cu ser fiziologic, solutie Efedrina , Bixtonim
Amigdalita acuta:inflamatia acuta a amigdalelor
-etiologie: streptococ hemolitic gr. A, stafilococ, pneumococ, coli, proteus,
piocianic-clinic: debuteaza cu febra, disfagie, varsaturi
-examenul obiectiv se face cu spatula, se observa amigdalele hiperemice,
hipertrofice,eventual cu depozite purulente
-dg. pozitiv: se pune pe baza anamnezei, a examenului clinic si a examenului
delaborator: reactantii de faza acuta pozitiva: VSH crescut, leucocitoza, PCR -in caz
de etiologie streptococica ASLO crescut-exudatul faringian pune in evidenta
etiologia amigdalitei
-evolutia: este favorabila sub tratament
-complicatii: -imediate: -adenita cervicala-abces periamigdalian-otita medie
acuta-celulita
-tardive: in caz de etiologie streptococica:-RAA-glomerulo-nefrita acuta
poststreptococica
-tratament:1 igieno-dietetic: (vezi rinofaringita acuta)
2 etiologic: incepe dupa prelevarea exudatului faringian si pentru ca complicatiile
cele mai mari sunt cele produse de streptococ, pana la venirea antibiogramei
incepemtratamentul cu Penicilina injectabila sau peroral Ospen, la venirea
antibiogrameischimban tratamentul in functie de ea-se mai folosesteAmpicilina
, in caz de rezistenta la atb.cefalosporine
-concomitent se vor face culturi din exudatul faringian si celorlati membrii ai familiei

CURS 9
Adenoidita acuta:18

inflamatia acuta a amigdalelor faringiene (polipi); aceste amigdale sunt


formatedintr-un tesut limfatic care captuseste peretele posterior al faringelui avand
in modnormal o grosime de 2-3 mm; in cazul in care se inflameaza isi maresc
volumul si incomodeaza respiratia-afectiunile sunt in general acute, ca cele din
cursul faringo-amigdalitei sau bolilor infecto-contagioase
-debut: brusc manifestat prin ascensiune febrila 38-39C, febra neregulata cu varf
maxim matinal; uneori poate dura doar cateva ore alteori la un copil cu teren
deficitar febra poate dura mai mult
-simtomatologie clinica: sugarul este agitat, inapetent, poate avea apetitul
pastrat, dar din cauza obstructiei nazale care insoteste intotdeauna febra, este
obligatoriu sa-siintrerupa suptul ca sa poata respira, respiratie zgomotoasa mai ales
in timpul somnului-rinoree purulenta-dupa febra si obstructie nazala, cand este
anterioara exteriozand prin secretiile nazale este usor de diagnosticat, dar cand
este posterioara secretia sescurge prin faringe pe peretele sau posterior
-la examenul acestei regiuni se poate vedea o secretie albicioasa-la semnele
clinice descrise se pot adauga de multe ori cele ale complicatiilor regionale:otitele
medii(care pot fi congestive, exudative sau supurate)
-alte complicatii:
a)rinobronsitele manifestate prin tuse productive, care antreneaza varsatura din
tuse
b)laringitele usor de recunoscut dupa tusea latratoare si sau disfonia carele
insoteste
c)adenitele cervicale( inflamatii ale ggl locoregionali)
d)adenoflegmoanele cervicale
e)abcesul retrofaringian-simpla sau complicata adenoidita acuta se poate insoti de
tulburari digestive, in moddeosebit la sugari manifestat prin inapetenta, anorexie,
varsaturi, diaree
Adenoidita subacuta:
-febra persista 2-3 saptamani, la un copil cu adenoidita acuta este un semn de
recidivaa bolii, alteori caracterul trenant al unei subfebrilitati dupa adenoidita
acuta , ne facesa ne gandim la forma subacuta sau tendinta de cronicizare a bolii
-diagnosticul: impune o investigare mai larga a bolnavilor pentru a stabili daca nu
estevorba de o alta afectiune-o hemoleucograma care ne va indica nr de leucocite,
intradermoreactia, PPD, cu 2unitai, pentru excluderea unei primoinfectii TBC, un
examen sumar de urina pentruexcluderea unei infectii urinare sunt obligatorii-febra
sau subfebrilitatea este refractara la tratamentul obisnuit cu antipiretice-dificultatea
in respiratie sunt mai accentuata decat in perioada acuta-tulburarile digestive pe
care le antreneaza pot conduce la stagnarea sau chiar scadereain greutate,
pregatind teren distrofiei, creindu-se un cerc vicios de scadere a rezistenteila
infectii-hipoacuzia tranzitorie la copilul mare este evidenta, datorita compresiei
mecaniceasupra trompei lui Eustache, conduct ce leaga cavunul de urechea interna
Adenoidita cronica
: (vegetatii adenoide, polipi nazali), datorita infectiilor repetate,amigdala faringiana
se hipertrofiaza se mareste formand un buchet de tesut limfatic,vegetatii cu o
grosime de 4-5 mm, hipertrofia de produce la copii care au o asa numita constitutie
limfatica-tulburarea cronica a respiratiei determina o hipooxigenare relativa, o
19

hipoxie cronica,manifestata prin cianoza discreta a regiunii peri-oro-nazale, copilul


respira pe gura,respiratie zgomotoasa si dificila, cu timpul copilul ia un aspect
adenoidian clasic, gura dechisa, din nas i se scurge o secretie nazala de obicei
purulenta, are aspectul de copil naucit datorita hipoacuziei care este aproape
constanta.
CURS 10
Baita cu buretele
In prima saptamana de viata a bebelusului, pana cand se vindecabontul ombilical,
este indicat ca pentru baita bebelusului sa folosesti un burete moale, imbibat in
apa, cu care doar sa-l stergi pe bebe, fara a-l scufunda in cadita de baie.
Spala-i fata si mainile frecvent si curata-i cu atentie zona genitala atunci cand
ii schimbi scutecul.

Baile in cadita
Dupa aceasta prima saptamana poti incepe sa-i faci baie micutului intr-o cadita.
Desi majoritatea parintilor adora sa faca baie copiilor zilnic, in cazul bebelusilor este
suficient o baie sau doua pe saptamana.
S-ar putea ca la inceput procesul sa ti se para ciudat. Sa manevrezi un corp atat de
mic, ud, alunecos si care se si misca nu e foarte usor, dar, in timp, te vei obisnui si,
pe masura ce vei acumula experienta, ti se va parea destul de simplu.
Majoritatea bebelusilor se bucura la baita si le face placere sa stea in apa calduta.
Alti copii s-ar putea sa planga in timpul baii. Diferenta de temperatura poate fi unul
dintre motive. Daca vei mentine insa o temperatura placuta in camera, nu va mai fi
asa de deranjat de diferenta de temperatura.
Masuri de siguranta
Nu lasa copilul nesupravegheat nici macar o secunda. Daca suna cineva la
usa sau suna telefonul si crezi ca este nevoie sa raspunzi, scoate-l pe bebe
intr-un prosop si ia-l cu tine.
Nu baga copilul in cadita decat dupa ce te-ai asigurat ca ai cantitatea
suficienta de apa la temperatura potrivita.
Apa nu trebuie sa aiba mai mult de 38 de grade Celsius pentru ca altfel copilul
poate suferi arsuri de gradul trei in mai putin de un minut.
Nu lasa copilul niciodata singur. Este atat de important sa nu uiti asta, incat
am trecut-o de doua ori in lista. Un nou-nascut se poate ineca intr-o apa cu o
adancime de mai putin de 3 centimetri.
20

7 pasi pentru baita bebelusului tau


Pasul 1: Trebuie sa ai la indemana toate cele necesare. Prosop, scutec curat si
haine.
Pasul 2: Umple cadita cu apa (o adancime de 5-6 cm) la o temperatura de
aproximativ 37 de grade Celsius.
Pasul 3: Adu copilul aproape de cadita si dezbraca-l complet. Daca plange de obicei
in timpul baii, lasa-i o perioada scutecelul pe el. Ii va da un sentiment de siguranta.
Pasul 4: Aseaza-l in apa intai cu picioarele, folosind o mana pentru a-i sustine gatul
si capul. Pe tot parcursul baitei, ia apa cu mana si pune pe umerii bebelusului. Vei
evita astfel sa i se faca frig.
Pasul 5: Foloseste un sapun cu pH neutru si in cantitati mici pentru a evita uscarea
pielii copilului. Foloseste un prosop foarte moale pentru a-i curata pielea pe toate
partile. In ceea ce priveste zona genitala, o spalare de rutina este tot ce ii trebuie.
Pasul 6: Clateste bine copilul si stergeti-l cu un prosop curat. Ridica-l apoi cu o
mana sustinandu-i gatul si capul, iar cu cealalta sustinandu-i funduletul, cu degetele
in jurul coapsei (copii sunt alunecosi cand sunt uzi).
Pasul 7: Infasoara-l intr-un halat cu gluga si tamponeaza-i pielea. Daca pielea
bebelusului este uscata, poti aplica o lotiune usoara. Apoi pune-l in scutecel,
imbraca-l si saruta-l pe capsorul dragalas si frumos mirositor.

21

S-ar putea să vă placă și