Sunteți pe pagina 1din 14

ZAHARIA IONELA

IFR-206 C
REFERAT LA METODE SI TEHNICI DE
REEDUCAREA NEUROMOTORIE IN
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Accidentul vascular cerebral
Definitie: Accidentul vascular cerebral(AVC) sau atacul cerebral
apare atunci cand o parte a creierului nu mai primeste cantitatea
de sange si de oxigen necesara,cauza putand fi ruperea sau
blocarea unui vas de sange ce aprovizioneaza creierul.
Accidentul vascular cerebral ischemic(numit si infarct sau
ramolisment cerebral) apare cand un vas de sange este astupat
de un tromb(cheag format la nivelul acelui vas) sau
embol(fragment dintr-un cheag aflat undeva in sistemul
sanguine,care a fost mobilizat de viteza sangelui,prin
artere,atriole,catre teritoriul cerebral).
Se mai poate produce si datorita ingrosarii peretelui intern al
vaselor de sange prin depunerea de colesterol(aterocleroza).
Accidentele vasculare cerebrale,in functie de modul de producer
se clasifica in:
1 Accidente vasculare ischemice:se produc atunci cand vasul de
sange este blocat,fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere
ce iriga creierul,fie de un cheag ce poate sa migreze din orice

regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit,afectand 80-90%


dintre pacientii cu accident vascular cerebral.
2 Accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas
de sange se rupe,sangele se acumuleaza si realizeaza compresia
tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident vascular cerebral
este intalnit mai rar,in aproximativ 10-20% din cazuri.
Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral.
Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular
ischemic se numera:
- Aterocleroza este principal cauza a stenozarii si obstructiei
vaselor cerebrale
- Traumatisme directe ale vaselor cervical
- Compresiuni ale vaselor
- Tulburari de coagulare ale sangelui
- Unele interventii chirurgicale:pot determina formarea unui
cheag de sange,care poate migra si provoca un AVC.
Cauzele ce determina aparitia unui accident vascular
hemoragic pot fi:
- Hipertensiunea arterial
- Anevrismul cerebral
- Traumatismele craniene
- Inflamatia vaselor sanguine,care pot aparea in sifilis sau
tuberculoza
- Iradiere in cazul cancerelor localizate la nivelul capului.
Exista numerosi factori de risc intalniti in cazul accidentelor
vasculare cerebrale:
- Varsta : riscul de producer a unui AVC creste odata cu varsta
- Sexul :barbatii sunt mai frecvent afectati,insa dupa varsta de
75 de ani,femeile devin cele care se intalnesc mai frecvent
cu AVC.
- Hipertensiunea arterial
- Diabetul zaharat
- Existenta unui accident vascular cerebral in antecedente,sau
de prezenta unui AVC in familie

- Obezitatea
- Fumatul
- Diverse medicamente: cum sunt anticonceptionale
orale,anticoagulantel,corticosteroizii
- Consumul excesiv de alcool
- Utilizarea drogurilor.
Simptomele accidentului vascular cerebral
Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de
obicei brusc,fara avertismente,si pot sa progreseze treptat
sau dimpotriva sa se agraveze in timp.
Astfel printre simptomele care pot sa apara intr-un accident
vascular cerebral se numara:dureri de cap
severe,confuzie,ameteli,stare de
amorteala,slabiciune,tulburari de
mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru/gust
anormal/greata/varsaturi/febra/comulsii/inconstienta/coma.
Urmarile unui accident vascular pot varia de la persoana la
persoana,unele personae pot ramane cu diferite tulburari
fizice ca urmare a unui atac cerebral sunt:tulburari de
memorie/mers/perceptive/comportament/vorbire/dereglari
emotionale/incapacitatea de a te alimenta singur.
Prevenirea aparitiei unui AVC
Prevenirea aparitiei unui AVC sau a recidivei se face
corectand factorii de risc:
- Controlul greutatii corporale
- Controlul tensiunii arteriale si mentinerea acesteia in limite
normale
- Controlul regulat al glicemiei si tratarea diabetului zaharat
- Renuntarea la fumat sau cel putin reeducarea numarului de
tigari fumate zilnic
- Efectuarea de exercitii fizice
- Reeducarea consumului de alcool
- Evitarea administrarii de anticonceptionale orale
AVC este a treia cauza de deces si prima cauza de
invaliditate in tarile industrializate. Un sfert dintre cei ce au
avut in AVC mor,iar jumatate din cei ce au supravietuit vor
ramane cu sechele pe termen lung.

Vizitele regulate la medic pot identifica o serie de probleme


de sanatate(aterocleroza) ce nu determina niciun simptom
sau determina simptome minime si care ne pot pune in
pericol viata. Schimbarea stilului de viata si adaptarea unui
stil de viata sanatos protejeaza organismul nu doar aparitia
unui AVC.
1 ANAMNEZA
NUME: Jitaru
PRENUME: Adrian
VARSTA: 49 de ani
DOMICILIUL: Comuna Bistrita,nr 14
LOCALITATEA: Bacau
JUDETUL: Bacau
DATA INTERNARII: 11.09.2014
MOTIVELE INTERNARII: Pacient in varsta de 49 de ani cu APP-AVC
ischemic,silvian stanga, Afazie.
Hemiplegie dreapta,crize epileptice partiale motorii dreapta,se
interneaza pentru cize Jacksoniene motorii dreapta subintrante.
EX neurologic:cize epileptice partiale motorii dreapta
subintrante,pareza facial de tip central de hemiplegie dreapta.
Paraclinic:CT cerebral-Accidentul vascular cerebral ischemic vechi
silvian stanga. Leziune spontana hipodensa capsule-talamica
stanga.
RGF abdominal pe gol: Fara hidroaaerice si fara CCHO abdominal:
Ficat cu reflectivitate crescuta moderat steatozic,colecist,fara
calculi,CBP=n,R dreapta,R stanga,fara semen distensie
S=n,VU,partial evacuate,aerocolie marcata.

Se externeaza ameliorat.
EVALUARE FUNCTIONALA
PENTRU MEMBRUL SUPERIOR
A ) ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA
Miscarea de : - flexie:amplitudine 0,forta 0
-extensie:amplitudine 0,forta 0
-adductie:amplitudine 20 grade,forta f2
-abductie:amplitudine 20 grade,forta f2
-rotatie interna:amplitudine 30 grade,forta f2
-rotatie externa:amplitudine 30 grade,forta f2
B) ARTICULATIA COTULUI
Miscarea de:
-flexie:amplitudine 0,forta 0
-extensie:amplitudine0,forta 0
-supinatie:amplitudine 0,forta 0
-pronatie:amplitudine 0,forta 0
C) ARTICULATIA PUMNULUI
Miscarea de:
-flexie:amplitudine 0,forta 0
-extensie:amplitudine 0,forta 0
-circumductie:amplitudine 0,forta 0
-inclinare radiala si ulnara:amplitudine0,forta 0
D) ARTICULATIILE DEGETELOR

-Flexie:amplitudine 0,forta0
-extensie:amplitudine0,forta 0
-adductie:amplitudine 0,forta 0
-abductie:amplitudine 0,forta 0
-opozabilitatea:amplitudine 0,forta o
PENTRU MEMBRUL INFERIOR
A) ARTICULATIA SOLDULUI
Miscarea de:
-flexie:amplitudine 45 grade,forta f3
-extensie:amplitudine 30 grade,forta f3
-adductie:amplitudine 30grade,forta f2
-abductie:amplitudine 30 grade,forta f2
-circumductie:amplitudine 10 grade,forta f1
B) ARTICULATIA GENUNCHIULUI
Miscarea de:
-flexie:amplitudine 30 grade,forta f2
-extensie:amplitudine 0,forta 0
-adductie:amplitudine 20,forta f1
-abductie:amplitudine 20,forta f1
C) ARTICULATIA GLEZNEI
Miscarea de:
-pronatie:amplitudine 0,forta 0
-supinatie:amplitudine0,forta f0
-flexie dorsal si flexie plantar: amplitudine 0,forta f0
Evaluarea functionala a umarului
a) Testul Rivermead
b) Testul lui Richtie pentru aprecierea relatiei dintre
amploarea subluxatiei scapula-humerala si durere,se
utilizeaza indicele articular al lui Richtie: bolnavul sta cu
membrul superior plagic lasat liber sa atarne si se
palpeaza cu policele spatial dintre extremitatea
acromionului si spatial humeral.
Gradarea nivelului subluxatiei
0-cand spatial lipseste

1-spatiul interosos minimal


2- spatial interosos accentuat-subluxatie
Pacientul prezinta 1
Gradarea durerii la mobilizare
0-durere absenta
1-durere usoara
2-durere moderata
3-durere severa
Pacientul prezinta 2.
DIAGNOSTIC FUNCTIONAL
Boala cerebro-vasculara.accident vascular cerebral ischemic
in teritoriul arterei cerebrale medii stangi cu hemiplegie
dreapta,hemianapsie dreapta,diafazie motorize.
Pacientul nu are capacitatea de a comunica si limbajul
persoanei este afectat in urma producerii accidentului
vascular cerebral. Pacientul prezinta:
-slabiciune musculara
-deficit de coordonare
-tulburari de atentie
-durere osteoarticulara,hemiplegie POST-AVC,durere
osteoarticulara a membrului inferior.
-probleme de comunicare si gandire,cu aparitia unor
tulburari de vorbire,limbaj,scris si memorie
-probleme emotionale
-mersul pacientului este cosit
-nu poate merge pe distante lungi fara sprijin si ajutor
-pozitia vicioasa pe flexor
-tulburari de echilibru
-aliniamentul postural incorect
-riscul de cadere crescut
-inclinatia spre inainte a pelvisului(tendinta bolnavului este
de a sta in asezat cu bazinul basculat posterior)
-disfunctii perceptual,tulburari de perceptive,de
coordonare,perturbari ale controlului postural si echilibru
-incapacitatea de a sta asezat intr-un aliniament
normal,pierderea verticalitatii si a reactiilor de echilibru
-incapacitatea de a misca trunchiul pe segmente

-baza larga de support a picioarelor si/sau genunchii


departati
-restrictia voluntara a miscarilor,pacientul stand rigid si chiar
tinandu-si respiratia
-pacientul se ajuta de membrul superior neafectat pentru asi largi baza de sustinere la un efort minim
-nu face flexia soldului cand se apleaca inainte,flexia facando din trunchi si gat
-daca pacientului I se cere sa se incline lateral pentru a lua
un obiect de pe sol,acesta se inclina inainte deoarece flexia
lateral a trunchiului este controlata gresit,pacientul isi
taraste picioarele in loc sa faca ajustari cu segmentele
potrivite pentru acesta
-perturbari ale controlului postural si echilibru in ortostatism
-incapacitatea de a suporta greutatea pe piciorul afectat in
cele mai multe situatii
-perturbari ale trcerii din asezat in ortostatism
-disfunctia umarului(centura scapula-humerala atarnata in
jos):mushii umarului sunt hipotoni,omoplatul este abbdus si
cu varful rotat spre coloana vertebrala.
Sinergia de flexie a membrului superior:
-scapula ridicata
-umarul in abductie,rotatie externa
-cot in flexie
-antebrat in supinatie(pronat)
-pumn si degete in flexie
Sinergia de extensie a membrului superior
-scapula protasa si cazuta
-umarul in adductive,rotatie interna
-cot in extensie
-antebrat in pronatie
-pumn si degete in flexie,abductie
Sinergia de flexie a membrului inferior
-soldul in flexie,abductie ,rotatie externa
-genunchiul in flexie
-glezna in flexie dorsal
-degetele in dorsi-flexie

Sinergia de extensie a membrului inferior


-soldul in extensie,adductive,rotatie interna
-genunchi in extensie
-glezna in flexie plantara
-degetele in flexie plantara

OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE SI


ETAPELE(MOBILITATE,FORTA)
Obiectivele comune in vederea provenirii complicatiilor
umarului hemiplegic
-prevenirea intinderii capsule articulare prin pozitionare
corecta in pat si scaun
-ameliorarea mobilitatii scapulei pe torace
-mentinerea amplitudinii de miscare articulara fara a
traumatiza articulatiile si structurile moi periarticulare
-stimularea activitatii musculare in stabilizatorii umarului
folosind tehniciile FNP
-restabilirea controlului motor la nivelul centurii scapulahumerale si cot
Obiectivele specifice:
1 Mentinerea si ameliorarea mobilitatii scapulei pe torace
prin stimularea muschiul marelui dintat.
2 Promovarea controlului motor a musculaturii umarului si
cotului
3Recastigarea stabilitatii umarului si cotului
4 Dezvoltarea abilitatii membrului superior
5Relaxarea hipotoniei
6 Fluctuatiile tonusului muscular
7 Inclinare corecta a pelvisului
8 Restabilirea,refacerea efectuarii miscarilor de
flexie,extensie,abductie,rotatie externa,interna a bratului
9 Reeducarea mersului
10 Mentinerea/imbunatatirea moilitatii si fortei segmentelor
neafectate de paralizie

11 Reeducarea reactiilor postural si echilibrului in posturile


de baza
12 Cresterea functiilor fibrelor musculare restante sanatoase
13 Evitarea atrofiei musculare
14 Evitarea,corectarea aparitiei deformatiilor,redorilor
articulare si atitudinilor vicioase
15 Promovarea controlului
motor(mobilitate,stabilitate,mobilitate controlata)
16 Recuperarea umarului afectat dureros
17 Mentinerea mobilitatii,troficitatii muscular si combaterea
atitudinilor vicioase a membrului afectat
18 Consolidarea mersului
19 Imbunatatirea miscarii de extensie a membrului inferior
20 Reeducarea respiratiei si sensibilitatii.
CONTINUTUL PROGRAMULUI DETALIAT
Pentru dezvoltarea abilitatii membrului superior,programul
de recuperare consta in folosirea membrului afectat in timpul
locomotiei(patrupedie,mers cu cadru rolator;mers intre bare
paralele,mers pe trepte)
Pentru relaxarea hipotoniei patologice: initiere ritmica,rotatie
ritmica,presiune transversala
Pentru imbunatatirea independentei mersului,tonusului
muscular,mobilitatea se utilizeaza orteza robotizata
Lokomat. Este o orteza pentru mers cu actionare
electrica,controlata de un computer,cu rolul de a asista
antrenamentul pe o banda rulanta.Ortezele pentru mers sunt
prevazute cu un dispozitiv de actionare pentru articulatia
soldului si unul pentru articulatia genunchiului
Lokomatulsustine deplasarea prin mers,cu ghidarea
picioarelor pacientului pe baza unui tipar fiziologic al
mersului,cu posibilitatea de a opta pentru nivelul de
sustinere al greutatii corpului.
Fluctuatiile tonusului muscular se execut cu ajutorul metodei
Bobath.
Metoda Bobath urmareste nominalizarea tonusului muscular

Tehnicile de nominalizare propuse de Bobath sunt:


1 Pozitionarea corecta atat in pat ,cat si in timpul activitatii
2Incarcarea partii paralizate-are efect de imbunatatire a
constientizarii partii afectate diminuand neglijarea si
crescand increderea bolnavului.
Incarcarea se va face prin:
-posturarea bolnavului in decubit pe partea afectata
-incarcarea membrului superior paralizat in asezat,in
trecerea din asezat in ortostatism,in ortostatism
-incurajarea fazei de sprijin pe membrul inferior afectat in
timpul antrenarii mersului
3 Antepulsia scapulara:Pozitionam scapula in
antepulsie,elevatie si rotatie in sus.Dupa aceasta mana
pacientului va fi plasata cu palma pe suprafata
bancii,articulatia radiocarpiana fiind in extensie,humerusul
este in rotatie externa iar cotul in extensie.
In timp ce bolnavul isi transfera greutatea pe partea
paralizata,trebuie evitata rotatia interna a humerusului si
flexia cotului,care poate face ca membrul superior sa
cedeze.Se evita acest tip de incarcare daca pacientul
prezinta durere.
Pentru inclinatia inainte a pelvisului: Pelvisul se va postura in
toate activitatiile in inclinarea anterioara,in timp ce palme le
sunt in sprijin pe sol
Ghidam mainile pacientului spre sol/pantof,miscare cu effect
benefic in inibarea sinergiei de flexie a membrului superior si
care incarca simetric pelvisul si abduce scapulele in mod
simetric sub efectul gravitatiei.
8 )Din asezat,efectuarea miscarii de
flexie,extensie,abductie ,adductive ,rotatie interna si
externa,circumductie libere si libere-ajutate,mobilizari
passive,mobilizari pasivo-active.
9)Exercitii cu sprijin unipodal;exercitii cu balans de pe un
picior pe altul,exercitii pentru reeducarea strategiei
umerilor,soldurilor,genunchilor,pasilor mici,exercitii pentru

controlul soldului si genunchiului la membrul afectat,exercitii


de insusirii a mersului cu bastonul
10)Din decubit dorsal,sau din asezat, exercitii active pe toata
amplitudinea de miscare,exercitii izometrice,exercitii active
cu rezistenta.
12)Din decubit dorsal/asezat, mobilizari pasive,pasivoactive,cu intinderi scurte la capatul miscarii folosind
elementele de facilitare exteroceptive(atingere
usoara,contactul manual)tehnici
FNP,IL,ILO,CR,SI,IA,schemele de facilitare din metode
kabat(diagonalele de flexie si extensie pentru membrele
superioare aplicate)mobilizari active si active cu rezistenta.
13) Elemente de facilitare(atat extero cat si
proprioceptive),tehnici FNP in special intinderile
rapide,mobilizari articulare passive pe toata amplitudinea
14)Posturari in pozitie functional prin folosirea de atele
simple,mulate plastic,usoare elastic sau cu arcuri,benzi
adezive corectoare,orteze fixe si mobile,intinderi passive
lente prelungite(stretching)pe musculature antagonista celei
paralizate.
15)a:mobilitate:exercitii cu alternanta agonistantagonist,exercitii pe amplitudini de miscare diferite,tehnici
de miscare cu opriri successive
b;stabilitate:exercitii cu contractie in zona scurta a
musculaturii agonist-antagoniste
c;mobilitate controlata:ex pe lant kinetic inchis intr-una sau
mai multe articulatii pe amplitudine diferite cu
incarcare/descarcare de greutate,cu modificari de ritm
16)Mobilizari passive,relaxari postizometrice;exercitii cu
alternanta agonist-anatagonist,exercitii pe amplitudini de
miscare diferite,tehnici de miscare cu opriri successive;ex cu
contractie,concomitenta a musculaturii agonistantagonist,tehnici FNP.
17)Mobilizari,posturari de corectie,diagonalele Kabat,manson
de fixare,exercitii cu alternanta agonist-antagonist,ex pe

amplitudini de miscare diferite ,tehnici de miscare cu opriri


succesive,tehnici FNP,IR,RR
18)Variante de mers,mers cu obstacole;urcarea-coborare
scarilor.
19)Din ortostatism,se executa rularea unui baston inainte si
inapoi cu membrul afectat,exercitii la scara fixa.
INDICATII METODICE
Inainte de a incepe programul de recuperare si dupa
terminarea programului,pacientului I se verifica tensiunea.
Pacientul trebuie sa participle active la programul de
recuperare
Exercitiile se vor desfasura progresiv,pe toata amplitudinea
de miscare pana la aparitia durerii. Se vor selecta si efectua
in functie de varsta,greutate,inaltime ,si se vor respecta
conditiile mediului ambient,precum si cele de imbracaminte
si incaltaminte
Exercitiile se vor efectua pe timpi respiratori.

BIBLIOGRAFIE
www.csid.ro
www.sfatulmediculuiu.ro
www.wikipedia.org
www.divahair.ro