CERCETARI

DESPRE

Ft]MANt
DIN

rfURCIA_
Theodor T. Burada

0..10 TE
- MUNICIFULUI

BUCURESCI

TIP. ROMANIJIXJ", VINTILA C. A. IZOSETTI

10, Strada 13rezoiann,

1890

www.digibuc.ro

10.

0'
J. POPESCU BAJENARU

AUTORege:q-m4c_....
VOLc,PLaefe.lowasie.1144;.9r-ii--mi.

N2 ..25.32'...AN

CERCETARI
GOAIZE

ROTPERESCI

DI\ LIMA

SCHITA_ ISTORICA_
Inainte de unirea Principatelor romne (1859)
peme mai incoace, noi romnii de dincoace de Dunare, aveam in genere nite cunotinte toarte slabe
cu totul neinsemnate despre un mare numr de
romni ce locuesc de secole peste Balcani, popor
de aceea;i originh ca i noi, avnd aceeai limb
aceleai moravuri, find i dnii colonii romane aduse i stabilite in diferite epoce in Epir rtesalia,
Macedonia i Albania, care se afi i astkli acolo
cu caracterele de mai sus, mai ales pe ambele coaste
ale irului muntilor
Nimeni 1111'i inchipuia cd, de la Balcani spre snd
adech peste WI mare provincie a Imperiului 0-

www.digibuc.ro

toman, astA4 devenita statul Bulgariei, un stat

strein cu totul i de origina, i de datinele i de limba
nstril
se va gasi un popor destul de numeros

i de ra mare important sub tOte punctele de vedere, care in miglocul valurilor desnationalisatoare
ale streinismului, se'i phstreze nca hmba, datinele i. caracterul stramoesc.

Pe cat noi romnii. din Romnia, aveam cunoscinte aa de slabe de nite frati de singe, ca roinnii din Turcia, tot aa i el aveau patine cunoscinte, dar putine de tot, i eu totul eronate, despre
esistenta noastr ca popor din aceeai tulpin i mai

inaintat ca demii. Streinn reuira a'r face se considere pe romnii de-a stinga Dunarir ca un popor
cu totul de alta origina, can purtau numele de
Curavlai, iar nici de cum roniiini-armani in dialectul lor, precum se considera i se numesc dnii.
Cu toate ch mai multi scram se incercase a descrie inteun chip repede esistenta i starea romnilor din Tumia, eh inainte de TJnirea Principatelor,
Grigore Ghica Domnul Moldovei avuse de gand se
vin, in ajutorul desvoltarii culturale a acelor roceia ce nse, capnd de la domnie, n'a amani
vut timp se indeplinsch ; --') cu tte cil Dimitrie
Bolintineanu, 2) adunase chiar date positive despre
numerul i localitatile romnilor din acele parti,
earl duph cum ne spune el, se affair In Macedonia
450,000, in Tesalia 200,000, in Epir i Albania
350,000 i in Tracia 200,000, in total 1,200,000, fka
Veqi: bimitric Bolintineanu: Culatorii la .Romeinii din Macedonia
I
i. muntele Athos. Bucurett 1863 pag. 77.

2) Loc. cit. pag. 61.

www.digibuc.ro

a mai numera pe romnii din Grecia i din insulele Arhipelagului, cum i din alte prti ale ()lientului, cunotintele noastre nu fur cu mult mai iliaintate, i adese ori se credea eh in tot imperiul
turcesc din Europa, nu s'ar afla de cat turci, grec],
bulgari, srbi i. arnhuti.
Romtinii aceia erau cunfundati cu grecil,
aceasta mai ales, pentru eh stint de religie cretina
ortodoxh, i grecil in tot-dea-una cu scop au trecut
cu vederea originea popoarelor cretine din Turcia;
vorbind numai despre religie, au isbutit ast-tel se
presinte Europei, pank mai dikun64i, pe toti cretinii ortodoci, ca greci de origina. Green au profitat asernenea i de faptul ca in tOta Europa, religia ortodoxk se numeste religia cmtina Greceasca
(religion grecque) prin opositie cu religia crqtina
latind (religion catholique romaine), i, pin urmare,
t::,i.

pentru un European, era un lucru natural se considere de Greci, pe cretinii ortodoci din Turcia,
fie ei de on-ce neam.
Pe de altk parte, fiind-ck Statul turcesc recunoatea atitea popoare supuse imperiului cdte religiuni se profesa in Imperiii, Turch oficial nu-

mesc i ast-di pe cretinii ortodoc0 Rum (de la

Roman"), iar pe capul religiunii ortodoxe, Patriarhul,

de i acesta a fost tot-dea-una grec, Turch il numesc Inca i ptink asth-Ji : Rum Patriarh, i pe biserica crestina ortodoxh: Rum Clisi. Ast-fel Grecii,
Romtmil, Albanezii, Bulgarii, Sirbii, Arabil cre-

tim i chiar cretinii de origina turca din Asia

midi, earl de i. nu cunosc i nu vorbesc altd,
limb de cat limba turceasck, turch ii considerd i
www.digibuc.ro

II tree chiar i in actele oficiale ca _Rum (adic crestini ortodocsi) iar nu greci, ( lunan) precum se vede
aceasta in actele lor : nufuz (act matricular), ioltq.ehere (pasport), hamidie (act de nagtere). Ast-fel se'
dovedegte eh Statul turcesc, in care Patriarhul ecumenic era grec, nu a dat bisericii ortodoxe nici

un caracter national, ci curat religios, aga cum se

cuvine.

Dar, pe lng cele ce am 0.is, educatia religis

dnduse crestinilor .romni, in gcl, numal in limba
greac, gi In slnul comunittii cregtine limba oficial fiind cea greac, iar relatiunile scrise a le creg-

tinilor petreandu-se numai in acst limbh in timp

de mai multi secoli, fr ca eel ce nu erau de ori-

gin greac s fi vklut vre-o dat liter sal carte

romneasc, toti au crescut cu ideia unei culturi gi
civilisatiuni esclusiv grecegti.

Este lucru de mirare cum aceste colonii romane,

au putut, in asemenea conditiuni, s-gi pstreze in
mare parte in slnul familiei, limba, datinile gi caracterul lor romnesc fr nici o alterare ! Aceasta
se datoregte numai femeiei care a fost gi este pastrtoarea limbei romnegti.

S'a intmplat hash Mainte de sevrgirea Unirei

romnilor din Principatele Moldovel gi
un fapt care a scos la lumin insemntatea acelor
romni, aducnd In desbatere o cestiune ce era

aga de intunecat pan& atunci, fapt pe care me

cred dator al istorisi aici :
In urma miscrei din terile romne de la 1848,
www.digibuc.ro

se tie c majoritatea proscriilor notri s'au refu-

giat in Turcia. Acolo unii din ei luar u directiune de activitate potrivit cu cunotintele ce aveau. Aa d. Than Ionescu (de la Brad) ca agronom,

a fost numit administrator al moiilor din Tesalia,

ale lui Beid Paa, vestitul mare Vizir al Turciel ;
cu prilejul acela, dinsul a putut se cunoasca ua
mica parte din romnii din muntil Pindulm, cari
In timpul ernei, din pricina climei aspre de pe acei munti Inalti, i a neauei ce cade la via inltime de mai multi metri, se scoboar spre sfaritul
toamnei, cu vitele i cu familiile lor, in cmpiile Tesaliel. Din causa aceasta, Tesalia in timpul ernei
pare a fi u tara rornneascil. Unii dintre aceti
romam trecand iarna in sus disele mon. ale Vizirulm Reid Paa, a dat ocasie
Ioan Ionescu s
ia cunotinta despre dinii.
Ioan Eliade Radulescu asernenea, venind in contact cu acel romni, a aflat despre rolul insemnat
ce au avut in revolutiunea greceasca cdpitanil :
Marco Bociari, Ciavella, Griva, romam de origina, i ja mentionat cu mari laude in scrierea
sa : Souvenirs et impressions d'un proscrit 1).

Tot cu prilejul acela Dimitrie Bolintineanu, el

prin tatal seu, roman din Macedonia, calatorind in cele mai principale localitati din Turcia
pe uncle sunt roman', ne-a dat rezultatul cunotintelor sale despre dini in cartea sa ; ailettoril la
romnii din Macedonia i in muntele Athos, scrisa in

1858 i tiparita in Bucureti la 1863.

') Paris 1850 pag. 90.

www.digibuc.ro

In aceasta carte pe care o recomandilm cu rnult

caldura la atentiunea Romanilor ce
iubesc neamul, Bolintineanu arat la pag. 76, mijlocirile ce a
facut pe lng oamenil de stat al Turciei, spre a
le arata insemnatatea elementulm roman de acolo
i foloasele ce ar trage Ina Ita Poarta din deteptarea
romanilor ce s'ar face prin cultura lor in propria
lor

Adresasem, 4ice Bolintineanu, un memorandum

lui F... (Faud) Pap, In privinta imbunatatirei soar-

tei acestor poporatiuni romne, aratandu4 tot ua

data i interesele imperiulm otoman a intinde

mana acestel nationalitati. Era vorba de a le intinde mama, a le crca coli romneti, biserici cu
preoti de ai lor, earl se citeasea in limba lor, i a
organisa dintre acei romni na militie armata pentru garda linitei publice i derventclor (strimto77

77rilor-trecatoarelor din munti) in felul granicerilor

i dorobantilor notri. Inteleghtorul Paa pricepu
toatii, importanta miel asemenea idei ; dar lucrul
17

se amn pentru cuvinte de oportunitate.

mai trzi, pe la anii 1860-1861, aceleai (let-

tepthri i indemnuri pentru oamenii de stat otomam,

s'aii filcut, dupe' cum povestete Bolintineanu in car-

tea sa Ta pagina 154, i de care raposatul C. Negri i altil, cari rugau pe Thalia Poarth : a lua m,,suri pentru scaparea de la moarte ca natie, a Ro:
mnilor din Macedonia, Tesaba, Epir, Albania etc.
Apoi, la anul 1865, d. Apostol Margarit institutor
la Vlaho-Clisura, In urma persecutiunilor ce suferea
nelncetat i in &Ste felurile din partea dumanilor
romne, deteapth atentiunea Inaltei
www.digibuc.ro

Porti asupra cestiunei. Dam aci in tradueere un

estras din petitiunea in limba franceza, adresata
de d-sa, in 2i Noembrie 1865, marelui Vizir, Aali
Paa, ministru al afacerilor streine :
Ineredintat despre sentimentele de justitie a le
Altetei voastre, vin e 0 rog se bine voiasca a revoca ordinele Inaltei Porti In privinta mea. ordine
11

17

care au fost provoeate de false acusatium, i Inalta

Poarta se bine voiasch ami permite se infiintez

insumi In susqisul ora (Vlaho-Clisura), ua coala
in care voiu preda limba turca, greaca i limba
noastra romneasch, pe care adversaril notri, In
mod arbitrar, cauta se o indephrteze din coala.
Sunt Altet6, mai mu'te sute de mit de romni
stabiliti in Macedonia de aprpe de dorte-aeci de
secole. Cu tta apasarea din partea grecilor, dCmii
. ,au putut s 'i pastreze limba i moravurile. Voim
acum se' cultivam mai bine limba noastra dar adne faca se o uithm, invetandu,,versarii vroesc
ne cu sila limba greach.
Dar se nu anticipam; toti esilatil romam de aici,
17

71

77

earl au avut ocasiune a cunoate pe romanil din

Turcia, au adus ideia de a detepta in acel popor
romnesc sentimentele nationale inabuite de secoh,
de biscrica, de profesorii i de cartile greceti. In

anul 1860, acea idee a luat trup, i un comitet

cu misiunea de a pregati terenul pentru infiintare
de coli i biserici la romanil din Turcia s'a intemeiat in Bucureti.
Acest comitet ai carui membrii erau D. Bolintineanu, D. Cozacovici, Iordache Goga, Zissu Sideri
i alti romni de origina de peste Balcani, impreuna
www.digibuc.ro

10

cu Chr. Tell, Cesar Boliac, C. A. Rosetti, pentru

a nu -cita de cat pe eel ce nu mai sunt In vieata,
au semnat un manifest ce ail adresat romanilor din
Turcia, pe care '1 dam aci in intregimea lut :

Fraylor romilni din Epir, Macedonia, Tesalia si Albania

Partile unei natiunel nu pot avea con,3binta
77

despre ele inile de cat numai studiind bine istoria

natiunei mume i cutand a se apropia cat se

poate mai mult de originea lor. Natiunea romana
este o ramura din marea natiune a Romanilor ;
trebue dar s tie cine au fost Rolnani], se vada
ce este ea asta4i, i se cugete la ce poate fi. Toate
surorile sale majoare cum Francia. Italia, Ispania
i Portugalia, 'iail apucat ipainte i cu nationalitatea i cu literatura t cu eivilisatiunea.
77

77

77

77

Dar Romanii din Dacia Trajand incepnd a

cugeta sail redobindeasc nationalitatea care era
inauit de alte popoare straine, inainteaza cu
pa0 mari ca sa, ajunga pe surorile sale i pe mama
sa Italia; i gratie Domnului, inteun timp foarte
scurt, partea cea libera a Romaniet a facut progres insemnat. Voi ins, fratilor din Dacia lut
Aurelian, voi ati remas Inteo positiune critica i
77

77

11

sunteti amenintati din 4i in 4i a v contopi in

cele alte nationalitati. Incunjurati din toate phi-tile de natium at totul streine voua, apasati de
pretutindene de influinta strait* ati ajuns in stare
mai a nu v mai cunoate pe voi ini-va i a
rumpe toate legaturile cu ftatii votri, mai cu
seam& de cand nite fanatici streini s'. u ispitit a
77

71

71

77

77

www.digibuc.ro

11

77

vA face s5, prsiti cu desevrire limba national.

Voi insd, tinet minte faptele marelor imprati

Constantin. Justinian etc, ale marilor Asani, Imperatorii Romhnilor ; voi n'ati uitat ca Imperatii
Romnilor au disputat trei secole cu Imperatii
Bizantiului, Roma noua. Voi dar care aveti s v
mandriti cu asemene suvenire de cari multe alte
popoare ar fi geloase, ce faceti asta-41 spre a dovedi lumii c imprejurhrile numai v'au tinut pna
acum in neactiune, iar nu perderea suvenirilor
voastre ? Daca macar limba national n'ar fi perk
din bisericile voastre i din comerciul vostru, negreit ca nationalitatea i amorul de patrie ar fi
deteptat de mult in voi energia prin care se tine
patria i nationalitatea. Aceasta i numal aceasta a
fcut i pe fratii notri, cei de sub Austria mai
eu seamk sh poata lupta de secoli cu nationalitati
mult mai puterniee de cat acelea intre care v'ati
gsit voi. Dar voi, fratilor, in biserich aveti limb
strin, in afacerile voastre v serviti cu scriere
strain, in public vorbiti limb strhina, ; i limba
voastr cea materna ati aruncat'o in fundul ungbiului ca cum v'ar fi rume cu dnsa : o pastrati numai pentru femei i pentru copil. Suntem
fericiti ins se mrturisim recunotinta noastr general surorilor nstre, cari a phstrat vatra romn i au invtat pe fil lor se pronunte toate
espresiunele nimei in limba patriel. Dar fratilor,
femeele voastre au phstrat Romnismul intre
Este timpul se se curme aceasta letargie dintre
WA. ! Este timpul ca limba national, se se verse
,,din vetrele voastre in comerciul i In bisericile
77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

77

1,

17

77

77

77

www.digibuc.ro

12

voastre ! Pana cand ve'ti asculta pe straini rugand

pe Dumned.eu pentru voi intr'o limba straina pe

care cei mai multi n'o intelegeti ? Nu este de
.,crejut ca acea natiuno care a vedut eind din
sinul ei atitia rezbelatori man, atita literati i
carli s'au luptat pentru independinta i
nationalitatea altor popoare, sa nu produca i
tita patrioti adeverati cati se fie de ajuns a scoate
i nationalitatea lor din vartejul strainilor unde
77

77

77

este aproape a se inneca. G-Cmditi-va cat este de

duke a ruga cine-va pe Dumneaeu seu in limba

patrici, i cat este de amar a'l ruga inteo limba
straina in care se nu tie ce Tice, sa nu tie ce
77

cere ? Cugetati cat v'ar fi de placut voa, femeilor

i copiilor vostri a asculta prin biserici santele

slujbe in limba nationala; i ce mare bucurie ati
avea cand ati vedea pe copilaii votri Invatind
carte in limba Romaneasca, pe care o intelegeti
toti, In paralel ca cea greceasea ! Ce fericiti ati
fi sa'i auziti spuindu-va, ca la coala invata in
limba sa materna sati iubeasca pe Dumnecieu, pe
parinti i tra !
Acestea sunt basele ce ne-au indenmat pe noi,
sa formam in Bucureti un comitet cu. titlu : Macedono-Romfin. Misiunea sa, nu este alta de cat a
vedea pe acestea doue miliOne de Romani dintre Dunare, Adriatica i Arbipel, ascultand preceptele religiunei in limba nationala ; voim sa yell dem pe fratii notri gemeni din Macedonia, Tesalia i Epir i pe aceia din Elada, ca recunose pe
fratii lor dintre Tisa, Dunare, Marea-Neagra i
Dnistrul, carb fac parte din natiunea cea mare i
77

77

77

77

www.digibuc.ro

crlorioash ce se intinde de la Oceanul Atlantic i

pAnd la Marea-Neagrd i care a dominat o dal&
peste toatA lurnea cunoscutd, c recunosc in fine
77

pe aceti trati cari'i privese cu anima sfkiata de

17

durere, cum ii perd nationalitatea in ka mare de-

partare de noi i In mijlocul atitor natiuni de diferite rase. Voi sinteti, fratilor, inelul prin care
77

,.Daciile pot intra in marea familie neolatina. Cre-

teti pe flu votri in aceasta credinta i aveti contiinta ca va'tI implinit misiunea.
Comitetul Macedono-Roman. din Bucureti a luat
insarcinarea a dirige Introducerea limber nationale
,,Iu toate ormele i thrgurile romnesci, ast-feliu
71

cum se vedem inteo zi pe tte 14 milioane de

Rom ani , avind o singura limba culta, care nu
poate fi alta de cdt cea din Dacia Traian, care
77

77

77a ajuns a rivalisa la frumusete cu limba

Cere insa i concursul vostru al tuturor dupd mijloacele fie caruia, invitandu-va se formati i voi
comitete pe ori unde sunt Romanii mai concen77

trati, cart comitete in strinse legaturi cu comae77

tul central din Bueureti se lucreze In comun pentru realisarea scopulm national.
Ginditi-va tratilor, ch. momentul este propice

pentru aceasta mare intreprindere a Romnilor,

Dumnezeu protege pe cei ce lucreaza In numele
,,su i ca responsabilitatea va fi grea asupra celor
7,

17

ce se vor arata inddratnici. (I).

(Urmeaza subscrierile membrilor Comitetului)
1 . Estras din gazeta I3uciumul din Bueuresti, anul 1863 No. 3

pag. 10.

www.digibuc.ro

Acest comitet care avea misiunea de a preghti

terenul pentru infiintarea de coli i biserici la romhnii din Turcia, din causa Imprejurarilor politice
din tar. de pe atunci, nu i-a putut indeplini scopul dar, cu toate aceste, seminta se aruncase i
prindea rhdhcini din zi In zi mereii cu incepere de
la 1860 phn la 1864, and gratie sthruintei mai
ales a lui Dimitrie Bolintineanu, Chr. Tell. D. Coza-

covici, I. G-oga s'a hotrit In fine a se prevedea o

sum de bani pentru infiintarea unel scoli ilkeedoromne in Bucuresci, in care se se aduch bheti din
diferite localitti rornneti din Turcia, ca se illy*
carte i apol se' devie invthtori in patria bor.
La anul 1864, cel "anti invethtor romn d-1 Dimitrie Atanasescu, a pornit in Macedonia ca se deschid o scoalh in Thrnova, comuna sa natalh, in
apropiere de Bitolia, capitala Macedonei.
Acest institutor duse cu sine mai multe chiti didactice tiphrite cu litere latine in dialectul Macedoroman, prin ingrijirea i ajutorul material i moral
al sus 4ii1or patrioti rornani, i mai ales a raposatilor Cozacovici i Iordache Goga.
Pe la acelai timp sevrindu-se secularisarea av erilor nahnds tirilor dise Inchinate, calughrii Teel
fur& siliti se phrhseasciti Romhnia.

Un arhimandrit Averhie remase in tarh.

Acesta era egurnen de mai mult timp la Mn iistirea Jviru din sfntul munte Athos.

Despre acest chlughr iath ce ni se relateaz de

chtre persoane ce l'au cunoscut :
In anul 1862, cnd Cuza Vod, imphrtea steaguri la otirea romneasch pe cmpia de la Cowww.digibuc.ro

1 F

troceni, se afla fat i Arhimandritul Averhie ; acesta privind defilarea ofire aclamate de popor,
fu cuprins i el de emotiunea general i VdAnd a-

colo pe Cesar Boliac, pe Chr. Tell i pe altil, Ii apuc de mn i cu lacrimile In ochi, strig cu glas
tare : i

ez

hi ar'metn !

Cercetat mai cu de amruntul despre romnil din

Turcia, Averhie le descrise i el starea in care se
aflaii i vedAnd sentimentele nationale romneti
desvoltate intr'nsul, membril comitetului de aici,
Il iubeati i in scurt timp toti II considerar ea un
agent al michrii salutare de reinviere a sentimentelr roma,neti printre Macedo-romnl. El fu deel
inshreinat a merge in Macedonia ea se aduc bheti
romnl din diferite localittl ca se invete in scoala
Macedo-rmn cc se fund In Bucuresei, cari apol

s se intoarch in patria lor ca institutorl,

Phrintele Averhie se pomi pentni acest scop In
luna August 1865, i dup trecere de vr'o dou
1) Calugiirul Averhie, romAn de origina, s'a nascut la anul 1818, in
romineascA Avela din Pind, din familia lal Jack] Buda, care a fost

mai mult timp Primar acelei comune, in timpul vestitului Satrap Ali
Pasa Tepenlenli din lamina. De si invOtase in scoll grecesti
&anise in sfntul munte Athos, la inceput ea sef al chinoviel din Maniistirea Si. Pavel, iar mai ar4ii".1 ca egumen al Milniistirel Jviru ; de si
fusesa in mai multe randuri representaut al leintistirilor de la sf. Munte

Athos la Salonic si la Constantinopole, si in aceastA calitate, avea un

caracter oficial inaintea autoritatilor turcesti si a Mitropolitulul din
Salonie, precum si a Patriarhiel din Constantinopole, cu toate aceste,
sen+imentul romAnesc ajunsesg, in urml la dnsul Omit la fanatisinu.
Asa, in targ la nol and vedea romnl, mal ales tarani pe strade chiar,
Ii oprea i sta la vorbg, cu dins% si de multe off II ducea acasA la el
si'l cerceta despre starea lor ; ast-fel In cat notabilitatile grecestl se
mirati cu Arhimandritul se injosea ca sit umble pe stradl cu tarani

WI admit la el acasil si sa, stea de vorba cu el. La Salonic, la Pa-

www.digibuc.ro

16

batrnul calugax se intoarse cu 12 tinen romani ma cedonem, destinati a deveni ntii aposto h
ai Romnismulm in tulle de peste Balcam ei fur

instalati cu scoala, in incaperile de langa biserica

sf. A postoh din Bucureti.
Accst institut mergea progresAnd, i de aceia A-

verhie se duse de a doua card, in Turcia ca se mai

aduea Inca i alti baeti ceia ce facu, i in anul
1867, seoala numera 30 elevi.
Cu ingrijirea acestor elevi i cu administratia
materiala a acestei coh a fost insarcinat phrintele

Averhie. cu dreptul de a locui in casele din cuprinsul bisericei.

Dupa
timp Averhie se retrase i fu Mlo-

cuit prin batrdnul profesor Florescu, care n'a stat

de att vr'o 6 him, apoi iarai reveni Parintele Averhie.
riarhie i in tot muntele Athos, II numeau Avedlie o vlahoi (romanul -

Cand AN erbie veni in Romania si vequ ca aci este un Stat romilnesc, asa era de incantat, in cat, pe langa alte modurt prin care 'si
manifesta bucuria si admirarea sa, mal ales la inceput, cand privea
soldath trecand pe langa biserica
faceati cruce, asa se bucura in
cat striga: iata Vasilie Limpciraye eregineased si volkineasca"," cad el
prin furcia unde imbatranise nu vequse de cat soldati musulmani, si i
se parea curios si ciudat ca nu soldat se si tacit cruce i sd vurbeasca
romaneste.

Aceste le-am scris, numal ca se se vada cit sentimentul national este

instinctiv litre romanii de peste Balcani, unde face o mica esceptie
facut se aiba o cultura
numai acei dintrinsi pe can imprejnrarile
politico-nationala greceasca in scolile greeesti si din causa intereselor
mated Ile, in sinul comunitatilor conduse de archiereY greci.
1 Avelino aduse acesti tined din deosebite localitati romanestl ; asa
diii Perivoli a adus pe : G. Perdichi, Giacu Goma, Dimitrie $umba, Apostol Teodor, Constantinescu ; din Abaci po : G. Dauti, Tulin Tacit,
G. Gulioti, Dimitrie Abeleanu, Tulin Caragiani, Constantin Caeretti,
Busu, Ditnibie Papinian, Dimitrie loachim; din Calive pe : Gusu Papa

www.digibuc.ro

17

Pentru invatflaura acestor elevi, li se alcatui un

anume program, i li se dada de cpitenie pe rposatul profesor Maxim, care cunotea bine dialectal macedo-romn ; el preda limba romna
latin gratis, cu zel i cu activitate, pentru care
a bine meritat admirarea i lauda tuturor Romanilor i o eternA recap otinth a elevilor i a printilor lor din Macedonia ; iar bheth invAtaii foarte
bine latinete de la dnsul.
Dupa ctut-va timp se mai numi Ilie Anghelescu
profesor de matematic i geometrie. Doi ani dupil
infiintarea coalei se mai adogi hie& doi profesori
Tanasescu pentru limba francezd i Than Carta

pentru musica vocal:A, care a format un cor din

elevii scoalei, ce canta Duminicile la biserica sfintii

Aposloli i la diferite solemnit4. Carta se retrase

dupa ctii-va vreme i fu inlocuit de profesorul Ilarian. Pedagogi la aceasta, scoal au fost la inceput d. Ianculescu, apol d-nh Alexandrescu, Anghel
Dimitrescu i Columbeanu. La anvil 1871, s'a gAsit
ca cale ca elevii scoalei Macedo-romne se fie in-

ternati parte la liceul Sf. Saya i parte la liceul

Matei Basarab.

Aci se euvine ca s mentionhm In deosebi pe

lngh Comitetul de initiativA i pe lngil bin e-voitoarele persoane de mai sus, pe d. V. A. UrechiA.
Toate lucrarile la punerea In practich a sus 0.isei
Costa, Dimitrie Badralexi. Nicolae Popilian; din Vlaho Cligura pa ;
Simion Simota, Doca ; din MO pe : Andrei Bagav ; din Nevsta pe ;
Constantin Chirana, Sergin Dimitrescu ; din Ohrida pe : Filip Apostolescu ; din Magarova pe : D. Nicolescu si a1ii, precum i do, bitett

Nacu si Teodor Fesa adust din Cavala de unu parintele Wirnav.

2

www.digibuc.ro

18

idei de a se da o educatie scolara romanilor de peste

Balcani in propria lor limba, In carti romaneti i de
&Ara institutor.' romani, s'a facut prin D-sa, inch de
la anul 1865 sub d. N. Cretzulescu. Educatia elevilor
Macedo-romam, instalarea precum i supravegherea

morala a scoalei, erau in seama d-lui V. A Urechia, care purta cel mai mare interes scoalei i in
genere invatamintului romanilor din Macedonia.
Prime le scoale romaneti ce s'au deschis in Macedonia i Epir, datoresc mult patriotismului i neobositel staruinte a d-lui V. A. Urechia, i mai ales scoalele din Tirnova, Ave la, Ohrida, Vlaho-Glisura iailivele de lnga Veria, singurele scoale care

a putut fi desehise pan, la anul 1878.

In anul 1879, oamenii insemnati din Romania,
din care i din cei de origina romna de peste Balcani,
adunindu-se, fara deosebire de partid, ail pus te-

melia unei lucri starmtoare pentru luminarea Romnilor Macedonem, i fundara, in Bucureti in acel an o Societate de culturd Macedo-romeind. Scopul

acestei societati este ca, in marginele legilor i usurilor din Imperiul Otoman, s contribue :
a) A respandi pria scoli, incepand de la cele
prirnare, in limba romn, invatatura intre locuitorii romni de peste Dunrea i de peste Bal17

1,

cam.

b) A starui pentru buna stare a bisericilor comunitatilor romneti de-a dreapta Dunarii i de
peste Balcani.
c) A priveghia mersul scoalelor esistente in aceiai parte i a lucra la imbunttirea lor spon

1,

llri to are.

www.digibuc.ro

19

d) A le dota cu chrti, biblioteci, aparate. A intreprinde

insai i a indemna la editarea de carti
))
pentru romnil din acele prti."
Societatea fu reeunoscut In 1880 prin lege, ca
persoana moral capabil de e primi donatium i
legaturi.

Printre sprijinitoril cei mai infocati al acestei intreprinderl a fost dl. D. Brtianu , i altii reposatul dr. M. Obedenaru de origin macedonean, care pe

laugh sacrificiile i indemnurile sale a lsat studil

i ut dictionar maeedo-romnesc ce se afi la Academia Romn. In fine, intre eel mai activi meinbril aI societatel, d. V. A. Urechi.
Citnd aci numele chtor-va brbati Gari au dat
concursul lor devotat pentru realisarea nobilel i:
frumoasei idel de a se instrui romnil din Macedonia in limba lor matern, idel concepute, precum
s'a spus mai sus, inch' din anii duph 1848, nu vroesc sh se inteleaga ch alti buni romni 1 adevrat patrioti n'ad contribuit, n'ad lucrat i nu lucreaz pentru aceast intreprindere bine-fchtoare,
tot cu aceaimi buri vointa, i cu acela1 foc patriotic ca aeetia, dacil nu i mai mult. Recunosc
i ed eeea ce multi din Romnia i din streinhtate cunosc, cil aceast nobil lucrare nu este opera unuia sau a dou 1 a trei persoane, ci c,
att lucrarea Inceput de la 1860, precum i rezultatele imbucurAtoare ce s'ad putut obtine pn
astdi, se datoresc patriotismului, luerrilor, tactului, sacrificiilor i abnegatiunei cu care au lucrat
multi romnil i unii dintre strinil romno-fili.

tucrarea de fat ne permitInd a se arta acum

www.digibuc.ro

20

toate aceste, ramne ca istoria se arate cand va

veni tunpul In mod nepartinitor ce, cum i child
au lucrat fie-care pentru aducerea la un bun sfarit a acestel nobile i civilistoare opere romneti.
In sfarit credem ea, nu ne este permis a nu mentiona, fie chiar le treacat de o cam data, activitatea
d-lui Apostol Margrit. Deosebit de misiunea sa de
institutor, d-sa cu ptrunderea i energia cu care

este Inzestrat, a reuit mai mult ca on care, prin

demersurile i scrierile sale convingeloare i pline de

de fapte, In timp de mai bine de dou-deci i patru

de ani, scrien publicate in diarele rom axle i In brouri in limbele romana i francesa, sa detepte atentiunea Romanilor, a oamenilor de stat otomani
i a streinilor in genere asupra elementulm roman

din Turcia i asupra interesului tuturor de al cunoate de aproape.

Infiintarea r oalelor romane din Peninsula Dalcanica a intimpinat ns5 multe greutati i piedici
din partea adversarilor limbei i nationalittii romane din Turcia, i a trebuit o lupt grea i indelungata., care a causat multe ne ajunsuri i suferinti institutorilor romani.

S'a intrebuintat de care greci mijloace de tot

felul spre a Impedica cu totul Incerchrile de a se
Introduce limba rornan i In biserici.
Bolintineanu In scrierea despre care am mai vor
bit, istorisete ca, : un diacon roman macedonean.
din Salonic, primind acolo din Romania crti pentru biserich, i afiand despre aceasta Mitropolitul
Salonicului (grec), se infuria pe diacon, Ii In& carwww.digibuc.ro

21

tile, le rupse el singur, dndule aa rupte parte pe

la bhcanii iar parte, le arunch In foe.
Tot aa li s'a intmplat i preotilor romni din
comunele romneti Gopep i Molovi0e, in anul
1882, chnd Arihiepiscopul Alexandru din Prespa,
le trimise cte o carte pastorala fulgeratoare In
care ameninta cu pedepsele cele mai grele pe ori
care preot ce va mai indrzni se introduea sau se
citeasch chrti In limba romneasch in slujbele bisericeti, sau s-i dea copii lor se Inv* in coalele
romhneti.

Cum insh atita nu fu destul pentru a inltura

cu totul limba romneasch din biserici, acel Arhiepiscop (nu mai putin i alti colegi al sei in epar-

hiile lor) incepu a deelara pe preoti de argos, ai

scoate din slujbele lor, i ai opri de a sevdri pe
unde-va stinta liturghie. Dach vre unul din preotil
bnuiti vroia se-i recapete slujba. cu care de
altmintrelen se hrhnea, atunci episcopul ji supunea se facl juramnt scris 1 iscalit de acel preot,

juramnt din cele mai injositoare 1 al dim text

Il dm aci drept euriositate :
Eu jos semnatul preot.... fac cunoscut prin ac77

77

77

77

77

tul de fath scris cu insu1 maim mea, c toate necuviintele phyletice (de rash) ce le-am faptuit prin
omeneasch slabiciune i pentru care am lucrat In
favoarea Propagandei ronnet In potriva mamei
noastre biserici ortodoxh, le defaim i le despretu esc din tot suflesul Died i din toath inima mea.

Ca martur al acestei mrturisiri iau pe Domnul

77

nostru Isus-Christos, fdgiiduind sh pstrez pe viitorime bupunerea i ascultarea ce sunt dator a da

www.digibuc.ro

22

17

canoanel or

autoritatilor biscriceb. Porhit cu

71

adeverat, spun dar cu glas tare i in fata intregei

hum cretine, ca scopul urmilrit de Propaganda

37

romneased este cu totul religios i politic i ca ea

17

lucreaza ca s rataceasc pe Dino-I/nil din

17

din Macedonia, spre ai maim pe nesimtite

la o biserica eterodoxa pe cal nedrepte sub o stapdnire vecinh (!?)
17

17

Pentru aceasta intelegnd bine acest scop,. me

indepartez de dnsul i ncti o data, marturisese
ca me alipesc din nou la biserica i natiunea pa-

17

rinOlor met, care una i singurd este b'serica ortodoxa oriented, al cariu membru ne deslipit sunt.

/1

In. credinta i miirturia carora semnez acest act

in cuget curat, care se va pstra la Mitropolia

),

Larisei 1).

Aceasta declaratie ce s'a smuls de la multi preoti

romam nu era de cat partea cea mai indulcit a

mesurilor luate de episcopil greci fata cu coalele rolame. Caracteristice insa i, lucru care demonstreaza

inarmarea intregului cler contra coalelor, sunt instructiunile urmatoare trimise de catre patriarhul
Ecumenic Joachim III-lea arhiepiscopului Pelagoniei
(din Bitolia), Matei, In 8 Decemvrie 1879 sub No.
7898 al protocoluku. Iata traducerea instructiunilor :
Prea Sfinte Mitropolit al Pelagoniei i prea venerabil Exarc al Macedoniel superioare, frate in
sfntul Spirit i conliturghisitor cu smerenia mea,
17

1). Vezt fOrte interesanta scriere : Le Grecs, les Valuques, les Alba

nais et l'Empire Ottoman par un Valaque du Pinde, 1886 pag. 39.

Accasta carte da pe fata cu de-amitnuntul toate mijloacele pentru grecisarea romiinilor din Turcia si 1nfatisarea lor de &are clerul grec, cadopor de oligiva i limba greceascil.

www.digibuc.ro

2.3

din partea Donmului har i pace pentru Sfintia

voastr.
11

Prin scrisoarea noastra Patriarhala i Sinodala ea

data din 30 Octomvrie trecut, v'am intiintit con-

fidential GA de curind s'a format la Bucureti o

societate cu numele Maredono Row Ind i, In acela timp, am atras atentiunea sfint:ei voastre asu'pra unor articole ale statutelor sale organice i
77

17v'am recomandat discretiune. Asemenea prin scri-

soarea noastril patriarhala v'am incunotiintat ea

de curb-id am adresat un takri r Inaltei Porti.
Prin acest takrir arn pus afacerea sub ochn gu77

71vernultu, fdoindu'l sa intrevad desordinile i pe-

ricolele care ameninti Statul i Biserica. 'Iam a], rat-tt asemenea necesitatea ce este de a atrage atentiun ea i ingrijirea guvernatorilor generah, i
prin trmn.ii, aceea a sub-guvernatorilor, ast-fel ca
17cu concurul arhiepiscopilor, frath notri in Isus
Christos, directiunea eoalelor, a bisericilor i a
altor stabilimente publice ki nu fie Incredintata
,,in mani streine. In urma acestul takrir Inalta Poarta
a dat instructiile i ordinile necesare. Ast-fel find,
credem foarte folositor de a recomanda sfintiei
'7

voastre si lucrati, la trebuint de acord cu autoritatile locale, i s veghiati aa In cat Biserica

sa fie la adapost de cele mai miei lucriiri ale Pro17

pagwndei romne. La trebuint sfintia voastr poate

cere instructiunile i ajutorul Marei Bisericeb Marirea lui D-zeu 1 nesfdrita sa buntate sa, fie cu
17sfintia voastra .
17

1,

De la 1879 aceste instruct.= au fost urmate

cu sfintenie de clerul grecesc i de notabilii partiwww.digibuc.ro

sanii hu. Declaratia de mai sus a fost primul lor

efect. Iata acum cum Episcoph in provincil le aplic a :

Prea onorati preoti, onorabili primati i notabill din Gopei orkel din diocesa noastrd. Sosit
de cdt-va timp din Cruova la Bitolia, am afiat,
nu fr mirare, c, de cdt-vd: timp cantati romilnete in biserich i nu tiu daa, cine-va v'a permis aceasta. La inceput nu ne venea s credem
c ati putut s o faceti fr tirea noastr , cam
titi &A un ast-fel de act este contra principiilor
eclesiastice. Mai in urind am Alit in
rsi
.. leuilor
t,
77

77

77

77

mod positiv, cil se canta in romnete la am

strane din biserica i c de mai multe on

apostolul a fost citit in romnete in mijloeul eertelor. Pentru antdia i ultima oara v scriem as.
ta41 in ast privinta. Ve tacem cunoscut deci ca,
sub nici un cuvint, i in nici un fel, nu trebue se
77be1e

71

77

cantati nici s cetiti apostolul in romnete. Afar

de aceasta, spre a se inltura ori-ce scandal i once ceart, ordonam preotilor sh citeasc ei inski
aposlolul i hotrim ca sA. fie respun4etori de a-,
ceasta. Dadi cinc-va duph primirea acesteia, va
77

71

11

77

77

77

7/
77

77

77

77

77

avea cutezanta a contraveni ordinilor mele, lucru ce nu indrznim a crede, va fi pedepsit cu

asprime i impreuna cu dinsul pe tulburtori, i
in acest scop, ye vom chema ma3 inthi la Bitolia
spre a ne face cunoscut pe autorii acelor nelegiuin . Cu toate acestea, am crezut necesar a v scrie
mai. inainte i a ve sfhtui printete s v abti-

neti de a face lucruri al crora resultat, nu trebue sii ve indoiti, nu poate fi de cat nenorocit
www.digibuc.ro

pentru vol. Convins a yeti primi mustrarea ce

ve facem astfizi cu privire la- mentionata afacere
i c nimem nu se va Impotrivi, i, daca vre uvor denunta vicarunul va face ceva
nostru episcopal i notabililor, Ve dorim, in
ateptarea unm zrabnic respuns, sanatate buna i
iubire intte
Semnat : Parintele Vostru In Isus Christos
17

17

11

Alexandru, .irhiepisrop de Prespa

Comitetele partisanilor grecismului la rindul lot

au primit insttuctium sa supravegheze on-ce in

cercare din partea celor dependenti de eforiile bisericeti i colare de a deveni membrii ai corpulm profesoral sau ai partidulm romanesc. Ast-fel la
Molovite fiul preotulm Constantin, Protopop i vechil al Episcopulm, primise locul de institutor-ajutor la scoala romana. Pe data comitetul grecisator din Bitolia adreseaz tatalui seu, scrisoarea urmatoare cu data din 1 Septembre 1882.
17

Prea onorate Parinte,

Scrisoarea de fatil ve va fi adus de card d.

Constantin Mihail, profesor la coala elineascd pe
care Fraternitatea (nurnele Societtil) l'a angajat i
care se afl, in comuna voastrii. Fraternitatea ve
roaga deci
lnati sub protectiunea voastr

s faceti aa ca s

instalat cum trebue. Ve

rughm asemenea sa convingeti pe fiul vostru Spiridon ca sa primeasch locul de, sub-institutor elinesc. Ve ruihm
vorbiti i sa'l indemnati ca
un phrinte s praseasat postul ce i-a oferit Profie

paganda-romeinii. Sfatuiti'l i facetil sh nu mai urwww.digibuc.ro

26

meze ast-fel, dim aceasta purtare il injosete i

77

/1
17

)7

77

ve compromite i pe vol foarte shntitor Ve prevenim, afar de aceasta, ca salariul oferit fiulm
vostru de catre societatea noastr va fi indestulator trebuintelor sale. Couvini eh recomandatiile
noastre vor fi bine primite, suntem cu respect al

votrii.

(SS.) Preedintele :
neral : Diinitzas,

Lala,

Secretar ge-

Observm din parte-ne ca acei ce subscriea

ceasta recomandatie sunt notabili romam din Bitolia.

Spre a se vedea legatura strinsa dintre aceste

comitete grecisatoare i EPiscopul grec, reproducem

i scrisoarea mentionatului Episcop Alexandra, adresata protopopului Constantin tot eta privire la
afacerea fiului sau :
Voua Protopopului Constantin i tie Papa Gheorghe (fiul protopopului). Va acordam parinteasca
noastra bine cuvintare.
Credem de prisos de a ve spune ca't ne-a intristat
purtarea fiuku vostru Spiridon. Cu toate acestea, avind in vedere batrinetea i serviciile aduse de voi,
atitia am mamei noastre Marea Biserica a liii Christos, ne-am hotarit ai oferi 25 lire turcetn cu conditime ca el sa indeplineasca la scoala noastra (greceasca) functiunile de ajutor de institutor i de
Credem ca va primi acantaret la biserica.
ceasta propunere ; daca insa nu o va primi i
daca va starui in aceiai positiune (de ajutor institutor la scoala roman), cand pesie putin vom
veni acolo, cu ajutorul lial D-zeu, vom fi siliti sa
luam de sigur masuri care v vor pricinui nepla11

1,

)7

77

71

77

17

17

17

www.digibuc.ro

27

7,

cere voue i fiulm vostru Papa Gheorghe, msurr

care ne vor intrista pe noi 1nine. Totui cunoscnd de mai nainte 'bundle voastre dispositium,

credem ca ve'ti reui a convinge pe fiul vostra i

a'l face s, primeasca propunerea noastra.In ateptarea unui grabnie respuns din parte-ve, ve
dorim sanatate bun'A, i multa bhgare de seama.
Semnat : Arhiepiscopul de Prespa.

spre a nu se crede ci apasarile Episcopilor

greci stint lnspirate numai de credinti ca, ca capi
ai Comunitatii Ortodoxe ei trebue s pastreze in
biserica i Ill scoala, In interesul religiunfi, limba
greceasca, darn aci un alt document din care reese
lamurit ca actiunea Episcopilor nu face de cat sa
ajute actiunea o consulii i agentii oficiah ai umu
stat strein conduc prin mijlocul coalelor.
Scrisoar ea Comitetului central din Atena trimasa
eforilor scoalelor comunale din Vlaho-Clisura cu N :
740 din 23 Tunic 1882
Ve anuntam cut plAcere ca
Onorati Domm.
guvernul elinesc a 1ncredintat directiunea consulatulu din Bitolia
Gheorghe Docos, care e
un om insemnat prin patriotismul i prin devotacausa nationala a elenismulm In
mentul seu
Macedonia, prin tiinta sa, prin lealitatea i prin
onorabilele antecedente a le sale in serviciul con.
sular. Domnului Docos i-a incredintat comitetul
nostru supraveghierea suprema a dirictiunel nemijlocita a lucrarilor sale in circonseriptia consulara
77

71

1 , Aceste
les Albanais

scrisori sunt estrase din cartea : Lei Grecs, les Valaguei,

et l'Empire Ottoman par un Valaque du Piude, 1886

pag. 33-39.

www.digibuc.ro

21

din Bitolia ; &Ara dinsul prin urmare trebue se v

a lresatl, ca la mn representant suprem al comaepentru afacerile voastre scolare cuprinse In
.,cercul lucrarilor noastre i pentru ori ee alta ea), cere privitoare la lucrarea nationala a Syllogului
17

E bine Inteles eh banil dati de

comitet h ve'ti primi de acum Inainte prin ma), nile d-ltu Docos. Ne place a crede eh yeti face
tot posibilul spre a ajuta din toate puterile pe
71

(Comitetulm).

noul nostru representant ca sa-i Indeplineasca cu

succes datoriile sale foarte serioase, aratndu-i un
devotament sincer fidelitate i respect pentru toate
lucrurile relative la afacerile noastre nafionale comune. Primiti etc.
[L. S.]
Preedinteltu) Secretar: semnat: Gheorghe Zolotas. ')
Sa se observe ca atit d-ni Mihail Lala si Dimitzas (Dimeca) efif comitetulm societatil Fraternita71

71

tea" din Bitolia, cat i persoanele, pre* i mirenh din Molovitea, din Gopei i din Vlaho-Clisura,

carora au fost adresate scrisorile ce publicam, sunt

romam, nu grec, i ca atit societatile cat i eforiile i ormele din care fac parte, nu cuprind nici

un grec ci numal romni cani, sau din naivitate

sau din alte cause, cred c fac un bine natiunel
lor pe care se silesc a o greciza spre a o scapa,
dupa cum pretind denii, sa nu fie slavizata de
1). In un capitol de mai la vale intitulat : ScopurPe adverearilor
scoalelor romne, vom da si alte documente de cea mat mare Insemnittate, documente dln anul curent, ha chiar si d n dilele acestea
(Iulie 1890).

www.digibuc.ro

29

hulgari i altii ! Aceti nevoi4 intelectuali cauta

s vindece natiunea roman& omorindu-o ! Deosebit de aceasta Patriarhul, Episcopil, ca i Eforii

i notabili sunt cu toti supui otomani

iar nu
cari e folosesc de privilegiile acorsupui greci
date biserich 0-Wine din Turcia, de Sultani, spre
a spa incet cu Incet puterea Imperiulm desnationalisand pe cei ce nu sunt de neam grec, in scopul de a anexa Macedonia i alte prti ale Imperiului, jn care romnii sunt aa de nurneroi i unde

nu esist de cat putine tamilli greceti adevrate,

la un stat strein.
Dup espunerea ce vom face in deosebi mai la
vale despre fie care scoala romana, astazi esistenta
in acele provinch, e de mirare ca s'a putut invinge
atitea dificultti venite de la Episcopi, notabili, romni grecisati i de la consulh streini !
Activitatea societtei de cultur Macedo-romn
care a primit calitatea de persoan morai prin

lege promulgat in 1880, de i nu a fost sgomotoas, totui priu mijlocirea a cati-va dintre meinbrii aderenti cel mei zeloi a contribuit la infiintarea celor 27 scoale, ce s'au deschis de la 1880
incoace, intre care b. liceului i internatului din Bitolia ; la aducerea mai multor fete care dup5, ce au
studiat in Asilul Elena-Doamna, a fost aezate -ea
institutoare in patria lor ; adunarea until insemnat
numr de crti, care asta-41 La mare parteaproape
3,000 volume--formeaz fondul principal al bibliotecei Liceului din Bitolia i formarea unui cabinet
de fisica, tot acolo. Sub ingrijirea domnului V.
www.digibuc.ro

A. Urechia s'a redactat un diar hebdornar In dialectul romanilor de peste Balcani, intitulat : FreiWitt intru dreptate, care nu tim din ce causa, n'a
aprut de cat vr'o 17 numere. In fine s'a pus In
dialectul Macedo-Roman Apostolul care s'a i
i Evangelia.
E adeverat ca asta-di aetivitatea acestei socretati
de cultura nu stralucete ; totui impulsiunea fiind

dat, romanir de aici cunosc tinta filantropica ce

se urmarete prin scoalele functate In Turcia.
er isolati nu inceteaza a incuraja i apara lucrarea ce se face in acest sens contra dumanilor,
ascuni sau nu, ar luminarii poporului roman.
Ar fi de dorit, cu toate acestea, ca societatea
Macedo-romn s ia in mama. i sa, atraga atentiunea celor in drept asupra mai multor legaturi
referitoare la lucriiri de bine-facere, i care dupa,
cum ni se spune stau ne esecutate.Aa citesc in
4iarul Bindle Public din 19 Martie 1880, sub semnatura d. G. Misail. i cu titlul : Cultura Romtinilor
Macedoneni.--Memoriu adresat d-lui Ministru al Ininstructiunei publice in 12 Martie 1880 : I. Reposatul Mitropolit al Ungro-Arlahiei Dositeia Filitis,

care a incetat din viat la Braov In anul 1819, a

lsat prin testament 16,000 galbeni destinati a se
cumpera un imobil din al cArui venit s se sustie
bursieri In streintate spre a doblndi o specialitate.
Pe la anul 1828, s'a cumparat moia Lunguletu,
(*antari) judetul barnbobita, care producea venitul
de 2,000 galbeni. Tostamentul Mitropolitului DoIn Monitorul Oficial No. 50 din 2
sitei
(14) Mai 1865, nu s'ar putea oare aplica aa, ca
www.digibuc.ro

31

tinerii romani din Turcia s, fie adui ale]. la Bucuret1 spre a dobindi o specialitate cu care sa fie
apoi folositori patriel lor ? ')
II. Indeplinirea dispostiunilor testamentare a le
bunului romn D. Musicu din Blata mort la Bumreti in 1869, prin care a lsat 28,000 (doue-d.eci
i opt mii) galbeni pentru infiintarea unei seoale
de fete la Blata i a alteia la Bitolia.
III. Testamentul raposatului Tega, mort in 1851,
originar din Ylaho-Castania pe coastele muntelm
Pind care a lasat moia Bltenii din plasa Ialomita, judetul Dambovita , testament ee se crede
ea cuprinde dispositiuni de bine-facere. IV. Testamentul rposatului Nicolae Mihail dir) Craiova, mort
in 1865, prin care las o sum oare-care pentru intre-

tinerea unul pensionat de fete la Magarova (Macedonia), locul sell de originA. V. Testamentul /Aposatului D. Cozacovici nhseut la Metzova in Pind
prin care dispuno o sum& insemnat pentru deschiderea unel scoale in patria sea.Despre aceasta
tim c s'a esecutat, fundndu-se coala din Gope1.--VI. Testamentul Elisabetel Castrioaia decedata in Bucureti la anul 1863, prin care las o
colosala avere nepotului el Vasile Paapa, cu scopurl culturale i de bine-faceri. Dup moartea a-

cestuia averea a fost luat de Stat in posesiune ;

totuui comitetele grececi din Ianina i Salonic fac
tot ca s infirme aceast luare in posesiune i. sa

li se atribue averea la care nu a drept, chcl testatoarea i familia ei era romni i nu a inteles
1) V eql

i Binele public din 9 Oct. 1880.

www.digibuc.ro

32

nici o data ca din averea el sa, se fach o arm& in

contra Romani lor i contra Juminrh lor.VII: averea rposatului Arhi ereu Jeropoleos, care a murit aici

lsnd prin testament moia sa Tiganeti din judetul Muscel, moie a chrel venit sii, se ntrebuinteze In bine-facerl.
In fine, mai sunt i alte mici legaturi facute de
romani pentru scopuri culturale in Turcia i care
stau In prsire sail ascunse. Aa este legatul d-nei
Jardili din Cruova, decedath In 1883, care sta 'i

pina asti4 la casa de depuneri de aici.

Il
INFIINTAREA

1 MERSUL $COALELOR

In cletoriile ce le-am facut la Romnii din Peninsula Balcanich 9 att In anul 1882 ct i In anul 1889, pe langh alte cercetri fcute asupra lor,
m'am ocupat mai ales cu starea coalelor romneti de acolo,i am vq.ut c, Inch. i astadi lupta
pentru esistenta acelor coli, urmeaz, cu mult aprindere Intre romnil din acea parte i agentii interesati ai causei grecesci Intre eari din nenorocire
sunt i multi romni de origin, dar greci in idei
i in lucrare din causa positiunei lor sociale i a
intereselor prsonale , acetia combat cu mult inverunare i prin toate mijloacele ideea i sentimentul romnesc.
1) Vedi scrierile mele privitoare la el': Datinele la nuntl ale poporului roman din Macedonia" In Revista de arheologie a d-lul Gr. Tocilescu

t, II p. 417. Poesil populare din Macedonia" idem t, V. p. 175. Cantece de Miriologhi" in ConvorbirT, literare vol. XVI p, 487.

www.digibuc.ro

33

Duph sciintele positive i notele ce le-am adunat

in aceast privint la fata locului, cum i dupa mai
multe acte relative la aceast, chestiune ce in deo-

sebite prilejuri am gasit, pot da astdi in resumat

relat;uni esacte despre data infiintAreifie-carel coli, de

greut6,ti1e ce au Intmpinat, despre principalele fase

prin earl a trecut, de personalul lor didactic, de

numrul elevilor i in genere despre situatiunea
actual a acestei chestiuni.

coale de WO
Intetia goala romnh infiintata in Macedonia, este

coala primar de bheti deschis in anul 1864, in

orkehil pe deplin romnesc, numit Tirnova in apropiere de Bitolia (Monastir) capitala Macedoniei,

de care d. Dimitrie Atanasescuoriginar din numitul orael ;dinsul este cel intdi invettor roman,

i d lectil i ast4 1).

Indat dup infiintarea acelei coli, se ridicarl
toate cpiteniile panelenismului i, mai cu seam,.

episcopul grec din Bitolia. Pe de o parte acest episcop alerg la toate autorittile turcesci pentra
a cere inchiderea coalei romne, iar pe de alta da
ordine aspre tuturor preotilor i laicilor partisani ar
1.) 1). Dimitrie Atanasescu primul invtittor romfin in Macedonia a
compus i tiparit urmtoarele ctirti didactice : Abecedar Romnese

Romnijil din dreapta a .Dundrljis" edit. 11, Bueurest1 1865.Grama

tica Romeineascei trei Romdnljii din dreapta Duneirljii Bucurescf 1865.
Istoria Romilnilor pentru Romeinlii din dreapta Danubiului lucratil dupa
storia d-lui V. A. Urechi i Casacovicl. Bucurescl 1867. Terrascriphiune scurtei pentru ficiorli
fetele de clasa I i II primarei Bucurescl
1867. Istoria noului Testament icei viataDomnulul nostru lens Christos,
Bucurescl 1881, etc., si altele ce audim c ar fi avend manuscrise.
3

www.digibuc.ro

grecilor de a considera pe invttorul rornn i coala

sa ca duman al ortodoxid fi ea o peclied pentru
prop4irea bun elor mvatturi.

Din causa intrigilor urzite pe lng autorittile

turcesci de &Are adversarii coalei limbei romnesci in Macedonia d. Atanasescu fu pus la inchi-

soare, dup struintele episcopului, 1 nu i s'a dat

drumul de cat dup ce a fgduit e nu va mai

propune nici u inveltur in limba romn filr
ingduirea episcopului.

Dup ce i s'a dat drumul din inchisoai e luandu-i chrti de recomandatie, d. Atanaseseu ceru voe
la Constantinopol s redeschid coala, ce fusese
inchis pe nedrept ; dar nu cpt, niel un rspuns
bun, cci influenta clerului i a elementului grec

pe atunci era putnrnic in capitala Turciel.

Dupg, dol aril de struinti zadarnice, acest Invthtor romn se duse insu1 la Constantinopole i acolo

ajutat de intervenirea agentului diplomatic roman

de pe lng Malta Poart, re'posatul Alexandru
G. Golescu i de rposatul N. Bordeanu, atunci
director al gazetel oficioase La Turquie i fost secretar al agentiel diplomatice romne sub Agen-

tul C. Negri, putu s capete invoirea de a preda

limba romn, copiilor romani in dou camere din
casa sa din Tirnova, ce o transformase in coal.
Aceast coar nu a putut functiona In mod regulat de cat de la 1867 ; asthai are un local In1) Despre patimirile luthialul instituotr roman D-I D. Atanaseseu,
Vedl: Convorbiri Literare anul VIII 1874 pagina 359 : Persecutiunea
inviltamntulul roman In TIrnova si Monastir, de D-nul Apostol Mar-

www.digibuc.ro

a5

capiltor i numr In anul colar 1888-89, 20 elevi.

lath' numele elevilor acestei coli :
Petru Z. G. Caranicu
Cocia Hr. Cotta
Pandu M. TArpin
Cuu L. Natu
Vangeliu D. Atanasescu
Ghiuu C. Natu
Lachia Nachi Duca
Petru Thimiu Cuciuchi
Stavre N. Slobacu
Sachi G. Saragiii
Tudorachi Hr. Cotta
Tachi M. Saragi
Guu G. Buzae
Tirciu Dzodzi

George P. G. Grecu

George D. Belcameniotu

Nicolachi. D. Atanasescu
Ster. C. T. Belcameniotu

Nida Hr. Cotta

A doua coed s'a b.-vain-tat In GopeO. Inc de pe la

anul 1865-18.66, rposatul Dimitrie Cosmescu care

se gasea In Romania, Intorcndu-se In Gopei, ora-

ul seu natal, povesti familiel sale cat de uor i

In oath putinh vreme Invtase el s scrie i se citease& limba romaneasc.

Familiile romanilor de acolo auzind aceasta se

hotkird, a Incredinta pe fil lor lui Cosmescu i In
scurt timp, dansul avu peste 40 copii spre a-i invta In limba lor matern. Mai Inthl incepu a da
lectiuni intr'o odae din casa sa ; intrigUe Ins i
persecuarile ce i a &cut agentii propagandei paneliniste

silit s plece din Gopei i s vin aici.

In Romania de unde nu s'a mai Intors 1).

D-nul Iordache Goga, care era epitrop averei
Cazacovici lsat prin testament pentru. Infiintarea
unei coale romane In Macedonia, vTnd c D-nu
D. Cosmescu nu se mai intoarce In Gopei, a trimis
1) Despre piedieile puse de elerul gree in ealea $coalei romine din
GopesI. Vet,I1 Convorb. Liter.6 an. VIII (1874) pagina 325 Studid de
D-1 Apostol MargArit.

www.digibuc.ro

B6

pe D-1 Sterie Cionescu (Ciona) care terminase liceul

i studia literile la Ial, ca o5, dea lectil de limba

roman. Dupa, ct-va timp plecnd de acolo d-nul
Cionescu, epitropia easel Cazacovicl trimite pe d-1
Nicolae Cosmescu ca institutor, care a functionat
acolo pan& la 1883 luna August cnd a fost 'Mincuit prin d-1 Guu Nijiopoleanu. Acesta Impreun
cu al doilea institutor d-1 G. Gllica Papa, elev al
coalel romne din Vlaho-Clisura a tinut coala
pang, la anul 1887 cnd s'a numit ca director d-1
Pilita, absolvent al liceulul Sf. Sava din Bucuresci
avnd de ajutor pe d-1 Gheorghe Caracotta i. pe
d-1 Gorciu Tale, amndol elevi al Liceulul roman
din Bitolia. Acetia sunt i pana, ast4 institutori.
coala din Gope0 numar 117 elevi, i se Intretine cu fondurile legatulul Dimitrie Cazacovicl, ro
man Macedonean nscut la anul 1790, In oraul pe
deplin romnesc Minciu (Metzova) In muntele Pind
spre Epir, mort In Bucuresci. la 21. August 1868 ').

Iat numele elevilor In anul colar 1889-1890 :

Demetru Biju
Nicolae Dimca
Vangheli Mazni
George Musturicu
Demetriu Belciu
Nicolae Petrescu
Teodor Torbu Papa-Gheorghe Anastasi
Levu Ioan
Toma Mihi
Vangheli Pricu

George Lerca
Alexandru Cuju
Teodor Musturic
Mihu Pachionu

Hristu Padori
Ioan Tecu
Demetru Ghiricociu
George N. Belciu
Michail Nita

') Testamentul id D. Cazacovicl se affil, depus Impreunit cu Weilrile privitoare la esecutarea luI, In arhiva Ministerulul Instructiunet
publice.

www.digibuc.ro

37

Torna Constantin
Alexandru Coca

Vangheh Papa Levu

George Hotu
Hristu Belciu
Ioan Papa-Goa
Alexandru Torbu
Nicolae Demetrescu

Ioan Bandu
Ioan Traian
Vangheli Belciu
Anastasi Coci Craja
Ioan Dimau
Constantin Dunca
Nicolae Dica
Tiju Hristu
Steriu Lerca
Vangheli Lerca
Demetru Mihutan
Constantin Musturic
George Papa-Coci
Demetru Papa-G oa
George Papa Levu
Demetru Sotiri

Ioan Iotu
Constantin lotu
Hristu Nanci
Demetru Carajea
Nauni Carajea

Vaiigheli Nasi
George Pitca
A nastasi Protueru
Teodor Dienescu
Anastasi Franga
Belciu George
Tcodoru Mazni
Nicolae Nata

Constantin Spau
Nicolae Zugana
George Pitu
Demetru Lerca
Nicolae Tuta
Teodor Lerca
Dernetru Stefu
Demetru Dimeca
Vangheli Dociu Carajea
George Traian
Dernetru Manci

Naum Bela
Sotir Padori
Gligore Robi
Hristu Mazni
Nicolae *boti
Constantin Dimitrescu
Vangheli Carajea
Torbu Naum
Demetru Belciu
Alexandru Petrescu
Demetru Taci
Mihail suban
Ioan Boiagi
Teoclor Rambi
Ioan Sotiri
Ioan Coci Carajea
Dimca Demetru
Nicolae Cui

Ioan Cota Cuzman

Constantin Dotti
Anastas Niciu
Constantin Stefa
George Spau
Teodor Papa Naum
Vangheli Ghiricociu
Vangheli Papa Dori
www.digibuc.ro

38

Anastas Ghiricociu
Demetru Necui
Mitu Maciu
Nicolae Robi
Vanghelia Fani
Demetri Stefu
Santa Pi tu
Anastasi Iuvani
Ilie Terpciu.
George Coci Craja
George Romu
treia fcoa s'a infiintat in anul I 86 7 in comuna Avela, situatil in Pind. districtul Grebena, vilaetul Janina. D. Apostol Mrgd,rit fu intemeiato-

rul el. Duph ce a instalat'o in mod regulat i a

organisat'o, a lhsat in locul ski pe d. Ioan omu
Tornescu eley al seminarului din Bucuresci. Dup

acesta se numi invhttor G. Dautti avnd de ajutor pe printele Papa Than Tofechi. Aceasth
coal functioneazii numal vara in comuna Avela ;
iarna insh lectiunile se tin in satul Damap din Tesalia unde descind totl locuitoril cu vitele kr i pe-

trec iarna intreag. AstA-4i invttor la aceastil

coalfl este d. Tuliu Mihali. Aci se numer de la
60-90 elevi 1).

A patra qcoalti s'a deschis definitiv pe b sa unui

ordin vizirial obtinut de d. Apostol Mrgrit in
1864 in Vlaho- Clisura Functionarea ei nu s'a fcut totu0 in linisce. Din contra, acest orkel cut at
romnesc a fost considerat de cApeteniile partiduca una din citadelele elenismulul in
lui
Macedonia. De acea s'a chutat nca de mal nainte
ca ori-ce incercare de a cultiva prin coal limba
romneasca, se' fie sfilrimata.. ln adevr coala co') Despre piedecile puse de clerul grecesc la deschiderea acestel
Vedi : Convorbill Literare" an. VIII 1874 pagina 318, articol
de d. Apostol Margilrit.

www.digibuc.ro

20

munal din Vlaho-Clitura 1) aflndu-se ca i toate

cele-l-alte scoale sub dependinta Episcopului grec i
a notabililor romni cari aveau idel i primise cultura greack urma dupA, ideileaacestora s pun6 In

practich, un program care tintea mai mult la rhspndirea limbei grecesci. D. Apostol Mrgrit, fost
elev al liceului din -Ianina find institutor acolo,
in preclarea lectiunilor sale, Inca, de la 1862, se
servea cu limba roman& i. prin comparatiile ce
fcea intre liMba latinii i romn, precum i mai
cu seam5, prin povestirile istorice despre romani i
strlucirea Impartiei lor In lumea veche, detept
In elevii sei esclusiv romni mndria i tendinta
a iubi propriul lor Ream.
Negreit &A aceasta nu pltIcu Episcopului gree i
partisanilor culture): grecesci. Nikiforos, episcopul
Castoriei de care depinde Vlaho-Clisura, martor pe
de o parte al succesului la invtturil al elevilor,
cci cu ajutorul limbei lor materne faceail ,enorme
progrese, dar pe de alth parte, spimntat de sen-

timentele romtmesci deteptate In inimile lor nu

intNie ctui de putin i piri pe institutorul d.
Apostol Mrgrit la Patriarchie. Nikiforos hind
membru al sinodului Patriarhal din Fanar trase in
partea sa i pe Episcopul Meletios din Sisanion
i amndoi acetia obtinura de la Patriarhul Sofronios i de la Sinod ordinul urmator adresat pretilor i notabihlor din Vlaho-Clisura :
1) coala comunalit din Vlaho-Clisura a fost claditil, si Inzestrata cu
veuiturl de chtre pitriutiI d-lui M. Paciurea, inginer scf de serviciii In

directia CAilor ferate ronulne.

www.digibuc.ro

Protocol No. 912, anul 1864, Februariu 4 (st.

vechiii) :

Prea cucernici preoti, prea cinstiti primati i ceil-alti cretini din orelul Clisura, prea iubitii. notri fii Intru Christils etc. etc. Pentru pricinh inalte
i de o nespusa grabil, v ordonm sh isgonitl din

coala voastr pe in.vetittorul Apostol Marg&rit,

&Al trimeteti In tara In care s'a nscut atAt pe

17

17clnsul ct i pe familia lui i s& ne dati de tire

ct mai neIntrdiat despre Indeplinirea acestei a

noastre porunci, chci de altmintrelea toti yeti fi
respungetori Inaintea noastr, i ertare nu vi se
11

11

,,

va da.

(Semnat Patriarhul Impreun ell eel 12 Episcopi

membri ai Sinodului).
Acest ordin fu o proclamatie de resbel i o che-

mare la arme pentru partisanil grecismului.. Fie

care episcop, fie-care preot, fie-ce laic trebuia s,
se Impotriveasc la Invel&tura romnilor In limba lor.

0 parte Ins& a locuitorilor din Vlaho-Clisura resist ordinului patrtarhului i acesta vd.nd autoritatea sa batjocorit, f&cu apel la autorittile civile spre a obtine esecutarea ordinului. Guvernatorul din Bitolia cu tOte solicitrile partidului romdnesc nu putu sail se temu s A refuse ajutorul gii chem-

rel Patriarhulai. D. A. Mrgrit fu nevoit sil meargh

Insui la Constantinopole ca s 'i pledeze causa
pe Fang& Marele-Vizir. 1) Tot ce obtinu fu voia de
a deschide o coal& particular& In casa sa. Puterea
'} VOT in &hip Istoricei de la Ineeput un estras din serisoarea din
Nombrie 1865 adresatA de d. A Miirgarit Marelui-Vizir Aali-Pna.

www.digibuc.ro

41

clerului grec Intrecea in acele timpuri inshi autoritatea Ina ltel Portl.

Lucrul 'Mg nu se sal* aci chci voia data', de

Poart nu convenea de loc Episcopului grec i partisanilor sl earl cereail espulsarea din ora a d-lni
A. Mrgrit. 0 nesfrit5, negociere avu loc cu autorittile spre a obtine apeasta. D. 11lrgrit merse
ct-va timp la Avela dar se reintoarse putin dup.,
acea la Vlaho-Clisura.
Dup un an de linite-4ice d. Emile Picot in
17

)7

cartea sa : Les .Roumains de la Macdoine, Paris 1875,

pagina 40 ,d.Mrgrit fu din noa inchietat de

71catre greci, earl' esceleaza in a face pe functio-

narii otomani sa, joace rolulul unor simple maIni. Nu vom mai povesti toate pedicile pe cart
clica fanariot le-a pus in calea curagiosului profesor. Deschiderea coalei sale dAdu loc la anchete,
17

17

la deliberatiuni ale tutulor consilielor provinciel,

etc. Se 'Area c Grecil aveail consciinta, de toate
pericolele ce renascerea sentimentulul romn in
Penhisula Balcanic, va nasce pentru politica lor
17

11

eo.b oiste.

In anul 1868, cum am 4is, d. Miirgarit obtinu

un ordin vizirial pentru deschiderea definitiv a
coalef din Vlaho-Clisura. Cu tot caracteiul el particular, ca i mai nainte, institutorul romn fu pirit
mereil la autoritti sub cuvnt eh ar fi un comisar pa nslavist In leghturg, en .comitete straine, can
lucreaza. contra Imperiului. De aci chemrI neincetate pe la autoritti deprtate, perchisitium, intemnitrl preventive la Castoria, Ghiorgea Bitolia,
Salonic, esil la Ianina suferintl trupesci 1 morale,
,

www.digibuc.ro

42

anclar fi (un fel de insurgenti, briganat pltiti de

Greci) pui ca
tin calea i s'l omoare, lucru

ce era s i se intmple chiar ma]. acum 11 ani

(1879) cand a fost lovit de moarte pe stradele Bitoliei, de doul oameni pltiti.
Cu toate aceste Impotriviri, coala din VlahoClisura a functionat sub conducerea d-lui A . Margrit i Tuliu Tacit 2) pan la 1883 ciind acest din
urm5, meritos barbat a murit, iar de atunci a fost
inlocuit cu tnrul d. Cuvatti ce a terminat 6 clase
In liceul Matei Basarab din Bucuresci.
Cu incetu: resistenta notabililor partisani ai grecismului a fost micorat i lupta pentru reintrarea
coalei rornne In localul comunei s'a terminat prin
reuita rornanilor. 3)

Elevil coalei Inmultindu-se s'a mal nurnit ca institutori tinerii G. Adam i N. Nacea, foti elevi
ai coalel, cal'''. au urmat In parte In liceul romn
din Bitolia. Acestora s'a mai aclaos ca ajutoare
d-rdi Nicolae Pasca i Const. Ghica Papa. Numele

elevilor can au frequentat coala In anul colar

1 Despre uespusele sicane intimpinate de d. Apostol Margarit la deschiderea scoalei din Vlaho-Clisura, Veql Convorbirt Literare, an : VIII
(1874) pag. 239 si urmatoarele, unde se aft publicate de d Apostol
Mirgarit piesele foarte curioase si instructive ale acestel memorabile
afaced.
2) Tuli Tacit a fost elev al scoalei romne de la Sf. Apostoll si
absolvent al liceulni St Sava din Bucuresci. Meritele acestuT inteligent
muncitor institutor stint cunoscute de totI colegil si eompatriotil adActivitatea sa pe terdmul ziaristic ca corespondent al liarelor din
Italia, Francia si Romania, cu privire mal ales la cestiunea desteptarei
Romnilor Macedoneni, a fost foirte mare.
3) Intre alte incidente regretabile ce s'aA ivit Intre partisaml coalei
romne i aceta al grecismulul din Vlaho Clisura, trebue sa mentionara

www.digibuc.ro

43

1888-89 11 vom da la finele acestel lucrri panh

cnd sperm ch ni le vom procura.
A cincea fcoala s'a deschis In Ochrida la anul 1868.

Ea fu ae4ata chiar in localul Primriei. In deplin intelegere toti romnii din Ochrida au prefacut coala greceasc in coala romneasca, inlocud de asemene in romnesce slujba preoteascil din
biserick care mai nainte se fcea In grecesce.
Aceast prefacere s'a fcut faril mare greutate
de oare-ce atdt Romnii cat i Bulgarii din Ochrida
s'au unit pentru a isgoni de acolo pe episcopul fanariot.

Inthiul invtator al acestei coli a fost reposatul

G-. Tomara, fost profesor la coala comercial din
Bucuresci, care mai in urmd, a tradus &any(' lia
precum i Apostolul in dialectul Macedo-romn. Unul din eel intal elevi ai coalei din Ochrida, Gheorghe Pihion a devenit apoi invettor la aceasta
coalA impreund, eu Tomara.

La 1870 demisionnd Tomara a fost inloeuit de

cL
Filip Apostolescu exlev al coalei Afacedo-romne de la Sf. Apostoli din Bucuresci, care este
aci omorfrea albanezului Musa, care servea de pitzitor (cavaz) d-lui
A Mitrgffrit iic dc 15 anf. Acest credincios pAzitor in August 1889
fusese InsArcinat a duce din (1astoria la Vlaho-Clisura ordinul prin care
scoala romng urma s5. fie instalatit In scoala comunalli. Pe drum la o

oare care 6istantl de Vlaho-Clisura i-ati e-it doI hug fnegriti pe fata,
call Pali atacat cu puscile. Musa fntinde la rindul aft pusca ce avea
dar nu ia foc ; totusf se repede eu patul i rAnesce grell pe unul, cel
l'alt fug profitil, de acest moment si impuscl pe Musa fu cap si acesta clzu. Ordinul ce mortul avea fn buzunar, Impreunl cuceasornicul
si cu cartusele, IT tu rlipit. Putem dice a acest credincios i devotat
om a cldut jertflt fn serviciul scoalelor romne din Turcia.
1) Despre deschiderea scoalel din Ohrida, Vedl Documente tot Ili
Convorbiri .Literare an. VIII (1874) publicate de d. Apostol MArgarit

www.digibuc.ro

panil ast institutor al acelei coli. Mind 0chrida ora 1ntins i copiii midi neputnd veni in
timpul iernei din Mahalaua Sf. Nicolae la coal
din causa deprtrei, s'a Insrcinat printele Ioan

Zgala s dea lectiuni de limba romn la copiii

din acea Mahala, cu titlu de ajutor al coalei romne. Iat numele elevilor pe anul colar 1889-90 :
Achilea Dafina
Naum Atanasescu
Costi Buaca
stefan Ghergu
Constantin Bumb
Spiru Niculescu
Du le Gepar
Tomu Kiohi
George Chita
Tachi Ionescu
Mihali Jom
Nicole Ianecu
IVIihali Steihnescu
Zisi *acarecu
Mihali Ionescu
Alexandru Gerah
Miha Than
Aureliu Goju
Mitra Tamina
Gavriil Petrescu
Nacu Deal:A

Leon Papa stefan

Pandi Miha
Pitu Smbitel
Spiru Jom
Sotir Ionescu
Tachi Buach

Naum Anastasescu
Pascu Veroniii
Spiru Dimonia
Spiru Baliuc
Taou Ruvina

Taru *toe

Vangeliu Gepar

Taru Arsen

Taru Atanasescu

Atanasie Ruacil,

Andrea Pihion
Stavri Bij

Zisu Parmachi
Anton Petrescu
Bana Tamina
Iancu Baliuc
ilia Pitou
Mihali Ianecu

Taru Goju

Vasilie Sacu
Dimitrie Naumescu

Dimitre Verup

Niculae Ghiru

Nicolae Murjil
Nicolae Constantinescu

Gregoriu Veroniu
Apostolescu

www.digibuc.ro

45

A easea fcoalei s'a deschis la ()alive aproape de

Veria (Cara terii) in anul 1870 de D-1 D. Badralexi,
elev al coalel Macedo-romane de la Sf. Apostoli din
Bucuresci. Aceasta, coala dupe indemnul D-lul D.
Gusti, a fost subventionata de Prim:Aria de Ia1. In
timp de dol ani cu cate 2600 lei vechi pe fie-care an1),
apol suprimandu-se acea subventiune, coala a trebuit

sa se inchiP i a stat inchis pana la 1878 cand a

reinceput a functiona tot cu acela invttor D-1 Badralexi. Aceasta coal e deschisa, la CA live numal

vara ca i acea din Ave la, iar in timp de lama, D.

Badralexi tine coala in Veria, ora locuit de Greci,
Romani i Turci unde descind locuitoril din Clive,
neputnd remane sub asprimea anotimpului pe -Orful muntelul pe care se afla numitul sat.
*coala din Veria mai ales a trebuit sa tin& pept
la tot soiul de persecutiuni din partea episcopulul
fanariot i a satelitilor sl.
Un elev al acestel coli ajunend pro:A, parintele Iaon Demetrescu Vurdunl, infiintase la 1878 o
alta, coal romneasch la Xirolivadu, sat de asemene cu totul romanesc, afltor pe acela lant de
munti al Olimpulul unde de secoli locuesc pana
ast-4 pstorii romani, patru oare departe de Calive
spre MeaP-4i. Pentru aceleai pricini, locuitoril din
Xirolivadu parasese 1 el satul iarna i se scobor

unil la Veria ear altii la Caterina unde petrec

lama i de aceia preotul Ioan Vurdiml &Idea lectiunl la Xirolivadu numal pe timpul verei, iarna
insa ddea ajutor la coala roll:di:A din Veria.
1) Yezi dosarul No. 187 din anul 1868 in Archiva Primitriei de Lug
in care se MI5, actele relative.

www.digibuc.ro

46

In tot timpul cal a trait acest nenorocit preot

a fost prigonit de episcopul din Veria nelncetat.
Singura pricina a attor persecutiuni a fost ch
dnsul inv6ta copii limba romneasch, limba lor
materna. Netraind de cat din mila, fiind isgonit
din ori i ce slujbe bisericescl i nu mai puin asuprit in ori-ce imprejurare, acest preot a caltorit
de trel ori la Salonic in mijlocul ernel, spre a 'i
cauta dreptatea.
In una din aceste calatoril se imbolnavi i muri
tner Anca, la Alassona, undo 'i chutase adhpost
spre a schpa de vrajmaiile nemiloase ale fostului
episcop despre care am vorbit. Preotul Than Vurduni
a fost nscut in Ave la, districtul Grebena din Epir.

*coala din Veria Calive numra ast4i 154 elevi

in cele patru clase primare i elevi incepator
i are de invttor pe d-1 Dimitrie Badralexi, iar
ajutor pe d-1 Ioan Dalametra, absolvent al liceului
roman din Bitolia.
Comunitatea romna din acea comuna este una
din acele care face cele mai marl sforthri pentru
imbrtiarea culturel rornne , dnsa platete asemenea doul institutori suplimentari la coala romna.

Tat& numele elevilor pe anul colar 1889-1890 :

Demetriu Hondruandon
George Caranica
Constantin Culcichi
Costa Baba
To Ea Carafoli
Cola Prapa
Cola Prapa
loan Pitu
Cola Gana
Demetriu Caprati
To lia Titimeaua
Mitri Miha
Cola Duli
Nicola Bazaca
Dimitri Caranui
Manoli Manacu
www.digibuc.ro

47

Nicola Papa Stergie

Steriu Dalametra
Gua Papa Dimitri
Nicola Atanaloca
George Demu
Gua Papaii
Ioan Bandi
Dimitri Tachi
Gheorghi Caranica
George I. Caramica
George G. Ghianuli

Petre Ciarciani
Stergiu Iancu
Stergiu Papa Stergiu
Tuea Vasilie
Atanasi Taha
Tuea Caranica
George Zarosi
Nicola Muzaca
Tuliu Hagi Goga
Gua Guguleanu
Demetriu Ciumetti
Timea Buplenga
Alexi Papa Demetriu
Tuea Dulic
Ioan Zagari
George Zarosi
Nicola Buplenga
Petre Caranica
Nicola Ghianuli
Ioan Pitu
Demetriu Mucioni
Demetriu Hagi Nota
Nicola Mucioni
Ioan Matu
Nicola Capitan
George Buplenga
Ioan Zeana

Tuea Culcichi
Guea Baliata

Ioan Co lce
Ioan Caraveli

Mitri Capitan
Steriu Taha
'Diva Vtamaca

Bua I. Caranica

George Carastam
Mitri Cialera
Ion Dimitra

Pendi Nachi

Guea Chiu Cialera

Guva pufoli

George Colio
George Blaciotti
Vasili Ciamitru

Gula G. Nu la
Tega Paliocola
Ghiani Paciaura
Timea Zafiro Ghiani
Tuea Ciri
Cola Caraireli
Tuea Demo

DemOstene Naumi

Constantin Iota
Tuea Vurduni
Ioan Zeana
Cola Hasura

Costa Vasilie

Dimitri Haiduli
Nicolae Bujini
Demetriu I. Cionga
Demetrm M. Cionga
George Badralexi
Demetriu Iota
www.digibuc.ro

49

George Bandi
Tuea Zimba
Mitri Sutughiani
George Luri
George G. Cutova
Steriu Clarciani
Steriu Du li

Mihail Caprini

Steriu Blaciotti
Nicola Papa Nu li

Tura Dicea

Mitri 0-alma

Vasili Petre
To li Cutova
George. Caraghiani
Niculae Cutova
To li Moca
Guea Stergbiuli

Ilia Pablicu

George Scodrani
George Prapa
George Paliocola

Ianachi Papari
Tuliu Cialera
George Condulimasi
Vasilachi Pav lieu
Nicolachi Pigloghiani

Constantin Papa Jani

Than Blaciotti

loan Ghianuli
Steriu Busbuchi
Demetriu Gallia
Tuliu Garagheorghi
George Pagalea
Nicolae Luri
Ioan N. Matu
Ioan N. Zagar
Zisi H. Scudran
Alexi S. Ciumetti
Demetriu M. Cotva
Demetriu. G. Anastasiu.
Demetriu A. Dulica
George D. Ciara
Maria A. Tararira
Than N. Zissi
Demetriu G-. Ciumetti
Demetriu Cuculiciu
Steriu T. Ciumetti
Nicola I. Haura
Demetriu T. Buplenga
Gua. P. Iancu
George I. Papuu
Ecaterina Cionga
Anastasia Zissi
Sirma P. Badralexi.

loan Castanula
Tega Vurduni
Constantin Huleva
George Zeana
Nicolae Rava
George Capara
Nicola Cutrula
A paptea f coald s'a desclais la anul 1868 In Gruova ora mare locuit de vr'o 15,000 locuitori, cel

mai multi Romani. Intemeietorul acestel c(51e e d-1

Sterie Cionescu (Ciona) fost elev al coalei Macedowww.digibuc.ro

49

rornane de la St. Apostoli din Bucuresci. $i aceastd

coal avu de suferit tot soiul de persecutiuni din

partea episcopului fanariot de la Ocbrida de care

atarna bisericesce Cruova.
In urma calomniilor episcopului sprijinit de partisanii influenti ai grecismului, institutorul Cio-

nescu fu dus la Bitolia i dat judecatii. In zadar

acesta cauta s, se apere inaintea autoritatilor invocand marturiile eele mai puternice intru sprijinirea nevinovtiel sale, dar nu isbuti la nimic ; i se

porunci s nu mai invete de loc pe copii romani

in limba lor matern.
Spre a nu se supune acestor porunci institutorul
Cionescu se intoarse in Romania, unde venind i-a
urmat studiile la liceul din Iai i obtinu bacalaureatul ; dupd, doi ani ca auditor la Universitatea
din Iai panh la 1876, cand imprejurrile ffind mai
favorabile in Macedonia, s'a reintors in Cruova
unde a deschis din nod coala romand, care de atuncl functioneaz neintrerupt 1 progreseaza mered
miirindu-se treptat 1).

Pe langh cele patru clase primare ce a avut

coala la anul 1887, s'a mai adaogat i alte doua
clase gimnasiale, sub directia d-lui Sterie Cionescu
cu urmtoril institutori : D-ni Vanghele Petrescu 2),
absolvent al liceului Galata-Serai din Constantino1). Despr6 piedicele puse de clerul grec la deschiderea scoalel de
Crusova Vecy Convorbiri literare anul VIII (1874) pag. 357 articol puulicat de d. Apostol Miirgarit.
2). Domnul Vanghele Petrescu a publicat prin indempul si ingrijirea
reposatuluI dr. M. Obedenaru , In doug pArti numite Mostre de limba
Romana-Macedoneana" carte bine conceputa pentru studiul limbei
1879 i 1880, Bucuresci.
4

www.digibuc.ro

50

pole, Tacu Iliescu 1), Ion Unca i D. Papa Sterescu.

Si IMO. ce i-ad dat Invettoril romni cum

buna-voint ce a Intmpinat din partea tuturor

printilor i a oraenilor interesati la propirea
limbel romne a facut ca aceasta coal sVi ia un
avnt cultural foarte important Intunecnd cu totul
vechile coli grecesci ce cutaii a le concura.
Nurnrul elevilor este aci de 133 i 20 fete.
Iat numele elevilor i elevelor acestel coli pe
anul colar 1889-1890.
Gheorghe Naidu
Iosif Tirciu
Vangheliu N. Petraiucu
Ilciu Traian
Spiro Petre
Gheorghi S. Chia le
Vasil Tacu
Teghia Cola
Miha Matheu
Aurel D. Papa Sterescu
Costu Mihali
Costu Niculescu
Vasile
Gheorghi
Gheorghi S. Buracu
Halciu Tirciu
Toma Unciu
Ghiuu D . Papa Sterescu
Traian Petre
Gligor Cola
Costu M. Nane
Mitu Terpce
Vasili Ghiore
Tachiu T. Chiale
Miha G. Ciripar
Anton T. Dinischiot
Teghiu T, Gheorghi
Toma Petra
Nachiu Cola
Miha Dinu
Gachiu Ivan
Petra Anton
Tachin S. Tiriviri
Ana N. Boiagi
Costu T. *unda
*unda Naidu
Van ciu C. Hassan
Unciu Anton
Teohari Buracu
1). D-1 Twit Iliescu a publicat un Abecedar soft Manual de &labism (In sub dialectul din Crusova), a 2-a editiune, Blicuresel 1883.
D-sa a me publicat Puntea din Arta" Bucuresel 1885 o legenda romina, In felul leg endel Meaterul Manole, Partea I-a dintr-o Carte de
lecturd Macedo-Romana In sub dialectul de la Cruaova, Bucuresei, 1885,
multe alte bucag In dialectul Macedo Roman, din care unele se
p ot vedea In Tara nourl anul III ai IV, Bucuresel 1886 ai 1887.

www.digibuc.ro

51

Romul G. Bongu
*ula I. Chia le

Nata N. Logi
Costu Curte
Lachiu Cota
Costa Cocu
Nachi Cozaru

Stavre pegaace
Miha Gunusaru
Tacu Bua
Nacu Nicea
Costu Pota
Anton Petraincu
Gorciu Levr
Todu tabechi
Riste Traian
Vanciu Vretu
Domenic Unca
Nacu Dimitri
Mitu Mastur
Vana Baliu
Sotiri Blaje
Stoian Bote
Tachiu Boiagi
Taciu Copaciu
Vasili Cacimara
Vasili 9iriviri
Lachiu Demiri
Steriu Iotu
Unciu Leazi
Tacu Lefandi
Gheorghi Mucitane
Vana Necu
Sotiri Naidu

Lachi Pure

Nachiu *tabechiu
Dimitri G. Giagiu

Lachiu Copaciu
Todu Domca
Toma Caracosta
Gheorghi Miiu
Steriu Nicia
Vanciu Ilio
Nachiu Mara
Chiriu Nedan
Gheorghi Domca
Lachiu Tana

Todu Pure
Lachiu Guchia
Giogiu Marcu
Costu Curte
Costu Ciuea

Pandu Cjea
Nachiu Curte
Petra Curte
Unciu Curte
1.11a Tana

Lachiu Cjea
Vasili Marcuu
Costu Kristu
Caciu Pure
Costu Iovan
Vasili Ida
Costu Mastur
Chiriu Dame
Nicolachi Ciulac
Nichiu Chiragi
Lezu Ghiatru
G-hicor Marcu

Cola Ciaciapina
Nalcu Mane
Donciu Marcu
Chiriu Nacu

www.digibuc.ro

54

Gheorghi Leasca
Mateu. Gherasi
Mihail Zissi

Nicolae C. Bera
Sergiu C. Petraincu
Nicola C. Culuchita

Taru Chiale
Vanciu G. Paliu

Frosa Curte
Tullia Mara
Victoria Ghiatru
Fania Ghiatru
Sevasta Bidini

Nura Bidini
Lefta Cal ea

Nura **lope

Vasili Cola
Christu Lozi
Lachiu T. unda
.

Petra Nedan
Todu Unca
Costu Buto
Demetriu S. Sunda
Dernetriu Ciumch
Michail Diciacu
Nicolae Cornetescu CorTascu Cornetescu i netti
Rafael Dinischiot
,

Letta Bijia
Chia Pure
Domca Dims
Zugrafa Ito
Magdalina Prei
Opa Pure
Domca Curte
Lifca Curte
Pacia D. Curte
Chipa D. Curte
Domca Bisera

Nura Taru

5"coa1a primard cea notill,

de ambele sexe

Matheu

i.ope

A opta qcoaki, s'a infiintat In anul 1875 la. NCveasta orkel romanesc, cu Invtatorul C. Ionescu
Chirana fost elev al coalei Macedo-romane de la
Sfintii Apostoli i absolvent al liceului. Sf. Sava din
Bucuresci. Acest invtator era mai Inainte subventionat de d-1 Vasile Dan, roman Macedonean, mare

proprietar stabilit In Romania la Domnevtl,

dis-

trictul Iltov.
Episcopul din Florina, in eparhia caruia se OA
Neveasta, puternic ajutat de consulul grecesc din
Bitolia a struit i. obtinut de la autoritatile turwww.digibuc.ro

53

cefi inchiderea coalei i

aruncarea in inchisoare

a inviittorului. roman. Dup.& pupn timp

i marl

strtrumte acea coar se redeschise in urma

vizirial dat de Insui Savf et- Pap, pe atuncl
mare Vizir, chtra. Valiul Salonicului i Janinei, cu
data din 5 $eval, 1295 al Egirei (Sept. 1878), ordin
obtinut de D-1 Apostol Mrgrit, despre care am
vorbit la rnclul coalel din Vlaho-Clisura. Acel
memorabil document i ast4i In vigoare pentru.
coalele romne din Turcia, are coprinsul urmtor :
Inalta Poarth, t lost instiintat pe de o parte
ea Romnil din Epir, din Tesalia, din Macedonia,
(din sandjakul Tricala, din Vilaetul Janinel, i din
Vilaetul Salonic), doresc s- invete cartein propria
lor limbh, i s intemeeze coll, i pe de alth parte, c clerul grecesc inboldit de duhurile intunericulu, impinge pe autorittile locale, s, le pue f elut77

17

77

77

77

77

rite pedicl, i chiar s, persecute pe profesoril rom m.

Vd.nd totui di in Imperiul nostru nu este inghduit nimrui s impedice mersul i deplina esercitare a cultului i a invtturei scolare, -yeti biuevoi a face cunoscut functionarilor civili, ce aveti
sub ascultarea Excelentei voastre, eh el' nu trebuesc sh apese pe nic unul din locuitorl, i s
17nu se impotfiveasch far& pricinh, la ori-ce eser77citia al cultului i a Invataturel; iar cnd ar cere
trebuinta, s apere chiar i s ajute pe invattoriiromanl. Despre aceasta am fcut cunoscut, prin
scrisoare vizirial i Valiului din Ianina, precum
prin aceasta intiintez pe Excelenta Voastra.
77

77

77

77

77

17

(Semnat) Savfet.

Aceasta coal odata infiintat 'i-a urmat reguwww.digibuc.ro

54

lat cursurile sale, adaugndu-se inc Invttorul d-1

Sergiii Dimitrescu, elev al coalei Maeedo-romne
de la sfintii Apostoli i absolvent al liceului Sf.

Sava din Bucuresci. La anul 1880 a rmas la Neveasta numai d-nul S. Dimitrescu, iar duph aceea
d-nul Ion escu a fost permutat la coala din Hrupite de unde in anul 1884, presenta lui fiind iara1 necesar, la coala din Neveasta s'a reintors la
aceast, coal, iar sus-aisul d. Sterie Dimitrescu a
fost transferat la coale din Hrupite. In aim] 1887,
institutorul d-nul Gh. Ghica-Papa de la coala din
Gope1 a fost transferat la coala din Neveasta.
coala aceasta numr, astill peste 45 elevi.
lath numele elevilor i elevelor acestei coli pe

anul 1888-89 :
Nicolae Lusta
Dimitrie Stancu
Ioan N. TiHe
Naum G-. Leca
George Bure
Dimitrie Cremo
Constantin G-. Dannu
Vasile N. Roza
Anastasi Th. Beffa
Lenca G. Nace
Maria A. Lipuriciii
Zita C. Dannu
Atina G. Dannu
Nicolae Pardafeli
lonic Biceiola
Miltiadi Bicciola
Teodor Naca
Dimitrie Lipuriciu
Teodor Beta
Ianu Befa

Ghorghe Cionana
G-heorghe Mecicu

Alexi Hiabu
Victoria S. Nace
George S. Nace
Teodor S. Nace
Ioan N. Naideni
Stergi Ciocu
Nicolae D. Chitu
Teodor G. Ghiaca
Petre Miliancu
Sterghiii Mecicu

Ioan Salicu
Teodor Cicio
Anastasi Naea

Petre G. Ghiaca
Dimitrie Palai
Mihaili G. Leca
George Miliancu
Anastasi Fisto

www.digibuc.ro

55

Foti Pa lai

Anastase Spiru

Zoita Chirana
loan Zega
Gheorghe Butaru
A noua roala s'a deschis In anul 1877 luna Mai
In Perivoli, orkel romnesc, situat pe muntele Pind
In Epir, districtul Grebena, Intemeetorul acestei
coli este invttorul d-nul Gh. Perdichi, elev al
coalei Macedo-rornne de la sfintil Apostoli din
Bucuresci. Inmultindu-se numral elevilor acestel
colf s a numit ca ajutor parintele Dumitru Constantinescu, elev al aceleall coll Macedo-romne.
Mai tarq.i director al acestel roil sa nurnit d.
Zisi Papa-Tnase doctor In medicin.
Frigul din Pincl, neingaduind locuitorilor din Perivoli, s stea iarna In munti, coala se strmut
In acest anotimp in prtile de la camp i lectiile
se Impart intre doi Inv46,tori intre care i preotul
Dumitru Constantinescu care in anul 1880 i 1881
cnd s'a cedat Greciei Tesalia, tinca coal la Veletin aproape de Volo.
Preotul D. Constantinescu a fost persecutat necontenit i cu mult furie de ctre Episcopul din
Volo, In timpul erneI, cnd tinea coala la Veletin in Tesalia ; el fu Ins& ocrotit In anal 1880 de
guvernatorul turc al Tesaliel.
Mai tNiii dup cedarea Tesaliei grecilor sus-numaul guvernator turc fiind nurnit la Serfige, le
care depinde comuna Perivoli, Episcopul din Grebena in eparhia cruia se afld acea comun romdneasca, reuind prin intervenirea Patriarhiei pe
rang& Inalta Poart s esileze pe preotul Constantinescu la mn5stirea Zaborda, unde cAlugril
www.digibuc.ro

51;

tinut doue hini de eile intr'o hrub intunecoash In

phinnt i unde a fust torturat i schingiuit ca un
martin Tot sus-gisul guverhator l'a schpat din areintegrat la coala romn din
cel supliciu i
Perivoli.

coala are asth-ai Invettorl pe preotul Constantinescu i pe d. dr. Zisi Papa-Thnase.

coala din Perivoli-G-rebena numr In timp de yard,

peste 90 elevi, in orkehil Perivoli, iar in timpul

ernel numerd peste 50 de elevi In oraul Grebena.
A iecea scoalfi, s'a intlintat In anul 1878 in Perlepe ora locuit in parte de Bulgari, Turci i de
Romani, de &are d. Niculescu, elev al coalei Macedo-romne de la sfintii Apostoli din Bucuresci i
al liceului si. Sava.

In anul 1882, d. Niculescu s'a transferat Ca invettor la coala din. Magarova, aproape de Bitolia,
iar in locul sii a fost numit d. I. Hondrozom,
elev al liceului Matei Basarab din Bucuresci.
Majoritatea locuitorilor din Perlepe find Bulgari
i acetia nehrnind acelea1 intentiuni rat voitoare,
ca partisanil Grecismului, contra coalei romne. aceasta coal n'a avut s intmpine attea greutti ca
cele-1 alte eoli. Acum (Iulie 1889) invethtor la coala
cin Perlepe este d. Dimitrie Lazarescu Lecanta,

care e pe cale a se transtera la gimnasiul din IaDina, iar In locul lui rnidne d. Jordan Nica elev
al liceului romAn din Bitolia, avnd ajutor de scoal
pe d. Nica Mrdcine.
coala numera 54 elevi i eleve. Iat, numele lor
pe anul 1889-90 :

www.digibuc.ro

57

Magiar Dimitrache
Mihaile_scu Petre
Argintar Alexandru
Bade Danail
Mitescu Jordan
Lanco Nicolae
Biclin Toma
Galeo Sergia
G-hioca Gligore

Mitescu Vanciu
Ionescu Vasilichi a

Magiar Bizanta
Gura-mic Vasilichia
Petrescu Marita
Camberita Toma
Lanco Mance
Vartan Iordan
Giamo Stavrache
Gura-mica Petre
Cule Demetru

Pletvareti Petre
Capidan Aspasia
Ciuciur Tatia

Capsali Dirnitrache
Robescu Victoria
Pendifranga Magdelena
Slabeico Sofia
Capidan Tatia
Bidiu George
Vehe Vasile
Gligore Argintar

Capiclan Elena

Magiar Pandeli
Niculeccu Taciu
Niculescu Petrache
Camberita Taciu
Pendifianga Pericle
Bidin Mihal
Plociar Costache
Petrescu Vlademir
Petrescu Magdelena
Ionescu Milan
Lazef Spiro
Var ta n Haralambu
Lanco Niculae
Magiar Penelopa

Lazef Hristu
Ghiuro Ionel
Constantinescu Hristu
Sapce Haralambie

Nica Sevasta
Constante Costa
Galeo George.

s'a deschis prin ordin vizirial de d.. Apostol Mrgrit In anul 1878 la
tir (Bitolia) capitala Macedoniel, ora locuit de
Turci, Romani, Albanezi, Bulgari i putini Evrei.
Invtator la aceasta, coalii, a fost d.
Cel
N. Popillian, elev al coalei Macedo-romane de la
sfintii Apostoli. i absolvent al liceului sf. Sava.
Institutoril la scoala primara din Bitolia sunt :
d-nii P. Fundu elev al gimnasiului roman din Biun-spre-decea coala

www.digibuc.ro

F,8

tolia, d. Lazu Durni i G. Perdichi. D. Lazu Dumi

trebuind s plece din Bitolia, in kcul sat a trecut
d. Gh. Ghica-Papa.
Aceast scoal cu patru clase numr 40 elevi
Iat nuniele kr pe anul 1888-89 :
Constantin Chiristigi
Stefan Constantin

Pandu *unda
Vangheli Demetru
Mihail Talcu
Anasti Mihail
Teoclor Ionu
Tache Eftimiu
Angheli Velo
Pan deli Chi urci
Alexi Cipu

Naum *unda
Hristu Cipi

George Buracu
Teodor Velu
Costachi Nicola
Traian Perdichi
Tachi Vlahu

Toma Fundu
Ghiuu Fundu
Nicolae Brzacu
Ioan Miclescu
Nacu Tale

Zisi Peta
Tachi Leasca

Toma Mihilescu
Ioan Ciomu

Teodor Nicola
Iancu Constantin
Tachi *unda
Leca unda
Anastasio Comu
Petrui Teodor
Petrachi Maigiari
Mihail Sichirgi
Petrachi Cat ergari
Anton Milciu
Tachi Naum
Nicola D. Hangi
D metre Hagi" Anton.
A doua-spre-decea poalti s'a deschis la maul 1880
In Molovi0e, orkel roninesc, de catre d. Guu
Papa-Costa elev, al scoalei Macedo-romne de la
sf. Apostoli.
Aceast coal progresnd din di in di mai mult
1 sentimentul national desvoltndu-se mai repede
intre locuitori, partidul Noranilor iubitori de na-

tia kr a crescut i s'a intrit necontenit, iar par

tidul grecesc compus, ca peste tot load In acele

www.digibuc.ro

59

parti, tot din locuitorl rornni cu sentimente grecesci, indemnati de arhiereul i de consulul grec
din Bitolia, a slbit aa cii, localul coalei comunale pan& la urn* dupa atata struint i lupth,
a trebuit s fie luat de la invtatorii greci, trimi1
i pltiti de silogurile greeeci i sit fie dat institutorului roman. Ast-fel de la 1886 coal roman
s'a instalat in localul coalei comunale.
In biserica din Molovite mai tot-d'auna se citete romnete i din aceast caus, se intampla
certe, scandaluri i bati, pentru-ca, agentii episcopului i ai consulului grec se opun la aceasta. De
aceea continuu de la 1885 apratorii coalei i bisericei romne, i mai de multe ori institutorii romani insai, aii avut procese la tribunalul din Bitolia, In urma reclamatiunilor archiereului grec sau

ale instrumentelor lui, acusnd pe institutoril romni i pe partisanii coalei romane ca agitatori
i ca turburtori ai linitei publice.
Pe lng d. Guu Popa-Costa care este i directorul acestei coli s'a numit ca ajutor d. Spiru Popescu, iar mai in urma,, imultindu-se prea mult
numrul elevilor la coala romana s'a numit ca al
doilea institutor d. M. Dimonia, absolvent al liceului roman din Bitolia, carele, cunoscnd i musica
bisericeasch, cant& i romanete la biserica din
comuna.
Aceasta, coal, cu. patru clase numra, asthai
93 elevi.
1888-89.

Iata, numele elevilor din cursul anului

Batalia Mihail
Batalia George
Bile Tacu

Barju Dimitrie
Damciii Stefan
Dosta Tacu
www.digibuc.ro

60

Barnbula Petru
Cuca Vangheli

Cara George

Ci a pra Hristu
Ci apra Vangheli

Danciu Simion
Durida Simion
Dunda Nicolae
Goli Tacu
Ghianciu Spiridon
Hagi-Marcu Ioan
Traicu Ioan
Topa Naum
Romce Ioan
Roata Triton
Rizu Nicolae
Sim ce Nicolae

Stoian Grigorid
Stoian Tacu
optia Tacu
Tasicale Tacu
Zoghe Tacu
Anghele Alexa
Bele Dimitrie
Bele George
Balgia Spiridon
Celia Leonida
Cioada stefan

Cura Teodor

Dunda Constantin.
Dame Spiridon
Dina Than

Franga Tacu

Limp. Stavre

Naunca Sotir
Olde Spiridon
Papa-Simu Teodor

Fundira Constantin
Maciu Lazar
Macavea Dimitrie
Nestor Mihail
Nanca Nicolae
Rizu Tacu
Anghele Nicolae
Cuca Constantin
Chitan Lambru
Cociu Spiridon
Tasicale Nicolae
Buicu Hristu
Bogu Steriu
Ciomu Constantin
Ciomu Hristu
Cusca Vangheli
Goli Steni
Hagi-Marcu George
Maciu George
Percea Vangheli
Papa-Costa Hristu
Paligora Than
Trista Van gheli
Ciomu Tacu
Cionau Ioan
Cuca Pandeli

Cura Stefan

Marti Constantin
Chiamo Dimitne
Curanda Constantin
Ciumandra Spiridon
Gole Anton
Ilia Sirnion
Celia Mihail
Meta Teodor
Paligora *tef an
Tigarida George
www.digibuc.ro

61

Papa-Costa Taru
Poru Dimitrie
Simcea Constantin
Terpu Constantin
Velo Nicolae
Vulcan George

Barda Taru

A treispre-riecea

Peca George
Mischia Dimitrie
Mufa Hristu
Paze Nicolae
Papa-Trpu Than
Peca Constantin

s'a deschis In anul 1880,

in Ilrupiaa orkel locuit de Romani, Bulgari: i.

Turci, de care d. C. Ionescu (Chirana), elev al
coalei Macedo-romne de la sfintil Apostoll i absolvent al liceului sf. Sava.
Indat dupd infiintarea acestel coli pe lngti, institutorul Ionescu s'a numit al doilea institutor Vasilache Hagi-Sterid, Roman Gramostean, stabilit in.

Hrupite, care prin influenta ce avea printre Romanii din localitate, ca unul ce apartinea celei
mai insemnate familii din muntii Gramoti, a contribuit mult ca eoala sa, fie sustinutd i imbrtiat de Romani.
Nu mult dupa infiintarea coalei, Romnii Hrupiteni puser5, la cale sa zideasc, i o biseric5, romaneasch, afard de cea greceasch la care mergead

s. se Inchine- Tot materialul era adunat pentru a

se incepe zidirea ei-, intrigile ins ale episcopului
fanariot, i impotrivirea formald a Patriarhului a
racut ca sa, nu se dea autorisatia imperiald prin
firman, trd de care nu se poate cladi o biserita,
in Ttircia.
Duph struinte de call-va axil, guvernul imperial dd,du voe a se cldi aceast bisericd, i in luna
Septembre 1888 s'a pus temelia bisericei. Dar fostul

caimacan din Castoria de unde depinde ormul

www.digibuc.ro

69

Hrupita, cumprat fiind de Care episcopul grec,

oprise lucrul fr a tine seam de firmanul Imprtesc, i a trebuit ca Romnil s, se plang direct
la Malta Poarta, care a dat ordine aspre ca s nu
mal opreasa, zidirea bisericel, i ala ea merge Inainte i este mal gata.
Romnil din Hrupita, aa avut multe greutatl de
Intimpinat i aii cheltuit sume Insemnate de bani,
pan& ce a putut reui a obtine firmanul prin care
se Invoesce a se zidi ud, biseric5, romneasch,
pentru c de la venirea Turcilor In peninsula Balcanica, pentru antaia dat se zidesce o biserica
romneasc (adicit In care limba serviciului divin s,
fie cea romn) peste Balcanl, cu firman Imprtesc,

care recunoasce In mod implicit esistenta nationalitatil romne. In adevr, In Turcia se considera c
esist atatea nationalitti ate felurl de biserici,
aunt, sail de eulte recunoscute de stat, i de aceia
recunoascerea nationalittil romne In Turcia, fie
chiar sub forma cultulul In limba romn, este de
o mare importanta.
De altmintrelea, nu trebue s, se cread &I bisericele actualmente In fiinta In comunele romanesci i In care se cant grecesce, ar fi cldite de
grecl sail de clerul grec. Ele sunt ridicate, infrumusetate i intretinute de roman'. Dar, fiind ea,
clerul Inalt grecesc pretinde c5, aceste edificii fac
part e din zestrea bisericel ortodoxe a careia independent a fost garantat de Sultani, romnii iubitori al limbei lor .1 tot de o data supue linititl
ai imperiula pan, se va lmuri intru cat clerul
grecesc poate s considere bisericele lor ca fiind
www.digibuc.ro

63

zestrea i podoaba grecismului, contribuir la cldirea a noui biserici unde serviciul s'a se faca anume in limba romn.
In fine, trebue s5, se tie eh majoritatea preotilor din cornunele romnesei din Turcia, sunt i
inii romni, eari de nevoe indur, jugul i batjocurile Episcopilor greci fat cu biserica i cultura
romn.

In Schita Istoric5," de la inceput am dat dovada acestel afirmatiun.

Institutorul coalei romne din Hrupita, d. C. Ionescu avu asemenea de suferit multe din causa intrigilor partidului grecesc; aa el a fost prt de Episcopul

grec ca agitator i turburtor al bunei ordine, i

de aceia a fost silt a se duce de dou ori la Castoria, unde i se ceru a'i da socoteal 1naintea autoritatilor turcesci de faptul de care era invinovtit. Episcopul Ans nu veni nid o dat s.'i sustie invinovAtirea ce o aruncase asupra Invtatorului romn, 1 aa fiind, Caimacanul intemeindu-se
pe ordinul vizirial din 1878, ce am mentionat mai
sus, trimise pe invttor Indrt la locul sii sa'i
predea In voe lectiile sale.
Ast41 invkator la aceast, cecl este d. Sergiu
Dimitrescu iar
C. Ionescu (Chirana) a fost permutat la coala din Nveasta ofelul sii natal.
Aceast scoala numr peste 26 elevi. at& numele elevilor din cursul anului 88-89.
Dina Petcu
Nicola Constanti4
Ghirua Nace
Pascali Hristu
Gheorghe Hagi
Teodor Piota

Toma Dimce
Nacu Stilian
www.digibuc.ro

Teodor Popa-Enache
Tau Dice
Tahu Manciu
Unciu Dimce
Costa Nicola
Dimitri Nacu
Grigore Costa
Ghiua. Liciu

Nicola Lambru

Nicola Ciomo
Mania Nace
George Manciu
Dimitri Ciomo
Mihaili Ghiza
George Tezecaru

Dimitri Ziguli
Dimitri Ciupra
Atanasi Hertu.

A patru-spre-decea coalii s'a deschis la .Magarova,

de catre d. Albeleanu tot in anul 1880, luna Septembrie.

Oraelul Magarova are

vr'o 600 familii ; multe

din ele la Inceput cand s'a deschis coala eraii molipsite de ideile grecismului, aa ca, gazetelt- din

Atena scriaa pe atunci ca acest oralel de i locuit

esclusiv numal de Romani, dar era reduta cea mai
puternica a elenismului _Macedonia. De aceia insti-

tutorul roman din Magarova, a trebuit ca i d'ensul sa sufere nu mai putin ca i cel-l-alti ; el a
fost acusat de &Are partisani grecismului, impini
fiind de episcopal grec, ca un agitator trimis din
strintate, ca s turbure linitea publica, cernd
tot de o data isgonirea lui.
In urma acestcr intrigi d. Abeleanu fu chemat
la Bitolia de care Mutesarif (Capul prefecture,
care era foarte devotat episcopului faaariot, i acolo

i se ceru. saa s inchida coala saa s prseasca

tara.
Mutesariful vclnd mai in urm c ceia ce a facut
l'ar putea pane inteo incurcatura, caci pe de o parte
cunoscea ordinal vizirial mentionat i, de alta parte,
institutorul Abeleanu era supus roman cu pasport
www.digibuc.ro

65

romnesc, s'a gndit i n'a cutezat s, fad', un act

ma de arbitrar, espulsnd un supus roman fr
nici un motiv legal, temndu-se ca nu cum va sa
caa in vre-o rspundere, n'a insistat in hot:Lima
de mai Inainte.
Pe cnd Mutesariful se gndea ce e de feut in
aceast afacere, mai multi locuitori din Magarova
s'aii presintat la conac (localul Prefeeturei) cernd ca
inv6tAtorul roman &A se intoarch la coala lui, cci

copii lor remaseril fara invttor i phrintii lor doresc ca copii sh invete la 3oala romn, limba lor
matern , legea de alt-fel nu 'i silete s,"i trimeat
copii lor la coala greac. Atunci Mutesariful ingdui d-lui Abeleanu s se intoarch la Magarova
spre a'i urma lectiile sale Mai trdia d. Abeleanu
s'a permutat la G-rebena, iar in locul g a venit
ca institutor d. Niculescu, elev al liceului sf. Sava
din Bucuresci, care fusese invkator la coala din
Perlepe.
Numrul elevilor din aceast coal inmultindu-se,

s'a mai numit un al doilea institutor d. N. Buia,

elev al liceului roman din Bitolia.

Acuma in urm, partidul rornanese a reelamat

la autoritatea din Bitolia, dreptul ce aa toti locuitoril asupra localului scoalei comunale, cernd ca
i institutoril romni cu elevil lor, s fie introdui
in scoala comunal, precum sunt i profesorii de
limba greac. Tribunalul in urma acestel cereri a
gsit ca cale, ca localul scoalei s se impart& pe
jumtate, o parte pentru scoala roman& i o parte
pentru scoala greac.
Scoala din Magarova cu patru clase numr peste
5

www.digibuc.ro

66

47 elevi. lat numele elevilor din cursul anu-

lui 88-89.

Tachi Stoice
Tacu Ghica

Toma N. Caciun
Petre Ionescu
Nida Ciapan

Pandu Vacar
Toda Vosiale
Tacu Gopianu

Tuu. Caramin
Unca
Guu Casidi
Tachi Miliailescu

Petru Lazarescu
Toma Alexu
Petre Chiria
Costi Colciu-Cara
Vangheli Naum-Tete

Tanasachi Petre
Miha Cole

Petre I. Trpa
Giamu Cociu
Marcu Cociii
Cocea Gopian

Ciamita Butcaru
Pandu Softa
Bogdan Gioga

Toma Ghechi
Pandu Ruachi
Vancu Mira
Tachi Tuu-Tega
Sotiri Bije
Cocea Ruachi
Tachi Hrisicu
Tacu Petre
Dinu Mane
Costi D. Dova

Petre Eftimescu
Gogu Mina
Tachi Dafin
Hristu Tete
Nachi Dinu
Cocea Pavle

Tacu Samara
Gheca Nasi Morena
Duu Dafin
Tanasachi I. Trpa
Nicolachi Schipitaru
A cind-spre-decea scoald s'a deschis la anul 1880 in

&marina, orkel pur romnesc, avnd ca la 15,000

locuitori, aflator in muntele Pind, cu Invthtorul
d-1 Than oinu Tomescu, transferat de la scoala din
Avella, avnd de ajutor mal an-tali% pe d-1 Cuvatti
i Than Hondrozom, apol pe A. Papa-Ioan, elev al
liceului roman din Bitolia.
Aceasta scoal functioneaza, in Samarina numal
vara, ca i cele-l'alte scoli din localittile muntoase
www.digibuc.ro

67

ca Ave la, Perivoli, Ca, live ; iarna ins leetiunile se

tin in satul Vlaho-Iani din Tesalia de car& d-1

Tomescu, ccI acolo o parte din familiele romane
din Sarnarina petrec timpul
Astdl scoala are duol invttorl : pe d-1 I. S.
Tomescu i. pe d-1 A. Papa-Ioan. Scoala numr
110 elevi.
A esespre-decea scoala s'a deschis la anvil 1880 in

Furca. comuna romaneasca din muntele Pind.

Intaiul invdtator la aceast scoal a fost d-1 Costantin Furceanu, care invtase 5 clase in gimnasiul grecese din Ianina, "dar fiind fost la 111nstirea romaneasc Prodrom" din sf. munte
Athos unde a stat un an de dile s'a ocupat i.
cu studiile limbel romane. Aceast scoala are i. astadi de invttor pe d-1 Furceanu.
Numrul elevilor se redica la 32.
A eapte-spre-cfeceu scoald s'a deschis la anul 1880,
in Gracna. Gel d'antaiu institutor a fbst d-1 umba,

care in acelaI an a deschis scoala din Biasa. Remaind locul vacant s'a numit printele D. Constan..
tinescu i D. Abeleanu, care transferat fiind la
coala din Cruova, a fost numit in locul
d-1
Zisu Papa-Tanase, doctor in Medicind, barbat roman din cea mai de frunte familie din Baiasa. Dnsul. este director la aceasta scoala, i pan& astdi
A trebuit multh truda pana ce scoala asta s'a
stabilit in mod temeinic.
Toate pedicele posibile i toate intrigele aii fosintrebuintate de grecl, in potriva infiintaril acestel scoll.
La inceput cand s'a deschis, nu era' Inca casarme
www.digibuc.ro

68

in Grebena. Casarmele actuale sunt abia de vre o

cati-va ani. Mai inainte soldatil locuiad in casele
particulare dup o listh data de primrie, care fiind
compush din Greci sad Grecomani (adich individi de
alt neam partisani al grecismului), infiuentati de

Episcop, era de ajuns s se inchirieze o cash pentru scoala romneasch ca indath la cel d'antaiii
prilej profesoril i elevii sh fie isgoniti din acea cash

pentru a face loc soldatilor. Era de ajuns asemenea sail trimeat cine-va copil la scoala roman ca
sa, se vad silit a'i pune propria sa cas la dispositia soldatilor
venit.

sad a

ori-chrul ofiter ce ar fi

Dar Turcii intelegnd pan la urmh, ca, persecutarea coalei romne i a partizanilor ei se face
in interesul causei greceti i in detrimentul Turciel, coala roman fu scutit de persecutiunile agentilor policel grecesci i progreseaz mereu, aa eh'
pe Ding& cele patru clase primare se mai formeaza,

1 u clash gimnasial. Numrul elevilor merge asemene sporind in acest orkel unde peste 300 familii de phstori romni din Ave lla, Samarina i Perivoli petrece iarna de cnd cu cedarea Tesaliel &Itre Grecia.
A optu spre-lecea scoala, s'a deschis la anul 1 880

in Baiasa (Vuvusa), orhel locuit de Romani, ae-

dat find in muntele Pind, plasa Zagorel, Vilaetul

Ianinei. Cel d'antaid institutor a fost d. umba, elev al coalei Macedo-romane de la Sf. Apostoli.
Nu mult dup deschiderea acestel scoli, inviit-

torul ei, a fost denuntat de care Episcopul din

Ianina, ca turburtor al linitei publice. In urma awww.digibuc.ro

69

cestel denuntri el a fost ridicat de catre un ofiter militar pe care a trebuit s'l urmeze, din sat
In sat, pand, la Laca (Laista) unde a fost pus in
inchisoare. Din intimplare ofiterul garnizoanei din
acel sat, find un om cu pricepere, a 4is c asta nu
era treaba ofiterului s, tie pe acest ona arestat fr,
niel o dovad de vin, i. a dat drumul instituto-

rului, care indata, s'a dus la Ianina i s'a tnguit

guvernatorului general Mustafa Asim Paa, un om
de stat din soala politic a renumitului Fuad Paa,
i. care cunoscea In perfectie limba francez i limba

greach. Acest Malt i luminat functionar, a trimis

pe institutorul roman la scoala sa, dnd ordine ca
s, nu fie suprat de nimenea.
D. *umba este 1 astcji invttor la coala din
Baiasa, unde loeuitorii a ajuns a se deelara mai
In unanimitate pentru coala romn,, aa c astdl mai tot copiii satului bheti i fete, merg la
coala romn.

coala numer 42 elevi.

nouci-spre-decea
oal fu gipmasiul (astd1 liceul din Bitolia (Monastir) ce s'a deschis In anul
1880 luna Martie, cu doul profesori : D-nii V. Glodariil care era in acelai timp i director i R.
Corvin.

In anul 1882, vine ca director Diaconul Than

Gheorghiadi, frost director la gimnasiul grec din
Xanthi. .S-tia sa preda lectii de limba, greac i de
religie, avnd de profesori pe d-nii Andrei Bagav 1)
1) D- A, Bagav a campus si tipiit urmAtoarea scriere: Carte de adialectal Macedo-Roman de Andreilu al Bagavii,

legre (citire) In

Bucurescl, 1887.

www.digibuc.ro

70

pentru limba latini 1 franceza, C. Cairetti pentru

matematici, Agop Artinian pentru limba turc, V.
Petrescu pentru desemn i caligrafie. Dup cat-va
timp veni ca director d. R. Corvin, care &idea lecVI de limba latinh, romn i istorie, avnd de profesorl pe d-nii N. Maimuca pentru limba fi ancez,
roman& i fizica, I. Ciulli pentru matematici cornptabilitate i religie, H. Pavlm pentru limba greac
i geografie, Vangheli Petrescu pentru limba francez i turch la clasele interioare i pentru. desemn i
caligrafie.

In luna Martie 1880, cnd s'a Infiintat gimnasiul,

numrul elevilor era 55, ear la 1 Septembre acelai
an elevii se Inmultir pn la 70.
In 1882, pe lng acest gimnasiu s'a Infiintat O.

un internat cu 46 bursieri din care 40 interni ear

6 stipenditi pe la familii.
In anul 1884, adhogAndu-se cursurile trebuitoare,
gimn a siul se prefcu intr'un Heat cu 7 clase, undle
pe lng cursurile ordinare, elevil mai pot invta
limbele : frances, greach, turc i germanh, precum
i limba italian, facultativ.
Ast4 protesoril acestui heed sunt : d-nii D. Cosmoleiii, director al liceului i profesor de limba ronin i german, printele Faveyrial de filosofie i
de limba i literatura francez In cursul superior, k
tefnescu G-udela, de matematici cursul superior, N.
Maimuca de tiintele naturale, G. Dautti de limba latin, d. Cuvatti de limbele greac i romn i de istorie cursul inferior, I. Ciulli de religie i matematici

cursul inferior, M. Baliu de tiintele naturale, N.

Craia de istorie i geografie i de limba italian, Iuwww.digibuc.ro

71

suf Efendi de limba turc', Tache A. Margarit de

limba trances In clasele III-a 1V-a, Guu Sarmachei idem In clasele I-a i II-a i T. *unda repetitor
pedagog. D. Lazu Dumi a tost asemenea pedagogul
internilor liceului in 1887 i 1888. D-sa a tradus i tiparit in dialertul Macedo-romn : V an9heilu al MatBucuresci 1889, Tipografia Societ5tei Albanezt:
11Dituria".

Numerul actual al elevilor acestui liceu este de

Iat numele elevi95 din care 65 sunt interni
lor interm pe anul 1888-89 :
Teodor Dimca
Ioan Cuimetti
George Badralexi
Gua Cionga
George Cira

Alexi Parjita
Stefan Velu
Teodor Nero
Apostolescu Hariton
Christu Birislav
Naum Moco
Sterie Dinischiot
George Carastam
Costa Ciara
Nicolae George
Constantin Chioca

Dernetriu Tono
Alexandru Cristoforidi
Than Ghiularnila
Adam Coe
HaraMbi Coe
Nicolae Bataria
Constantin Cille
Pericle Papa-Hagi
Guu Apostolescu
Baracu Ioan
Nui Tuliu
Than N. Papa-Hagi
lije Papa-Hagi
Nicolae Caracotta

1) In Turcia ne-esistand Liana ail Universitate propriri diet pentru

studii mai inalte, aflam ca In anul curent tineril urmatorT absolventi aj
Liceului din Bitolia ail veuit la Bucuresci unde
Inscris la diferitele
facultatl si chiar In mare parte all terminat cu succes cursurile de aoul
antal. Numele lor aunt : DD-nil S. Ciumetti, M. Statu, T. Sunda, I
Steriu, D. Argintin, G. Cosmescu, H. Otto, D. A. Margarit, T. Pucearea, I, Nica. Tot ca student uuiversitar se mai afla i d-I G. Murnu,
absolvent al liceului grec din Bitolia, iar la scoala de bele-arte d-1 P
Capidan, top Romani de origing 3i limba.

www.digibuc.ro

72

Ioan P. Hagi

Nicolae Dimnie
Eftimie Dafina

Nicolae Cianta
Ioan Coian

Stavre Buhia
Filip Mia
Constantin Meta
Tascu Pucearea
Vasilie Dimelnic

Tachi Perdiehi
Ercule Papa-George

Cup Perdichi
Vangheli Narte
Ioan Pa pinian
Sterie Perdichi
Teoclor Narte
Leon Cons tantinescu
loan Ciomu
Demetriu Pita.
Ioan Papa-Hagi

Lazar Atanasescu
Nicolae Tacit
Me Ghicu
George Zverca
Pavel Hagi-Joga
Tulia Mihail
Sterie Ciumetti
Than Argintin
,Mihail Statu
Atanasi Papa-Ioan
George Cionga
Pericli Civica
Simu Berberi
Ioan Dalametra

A dotw-decea cocila s'a deschis In anul 1881 *in Ni-

dopole, orael romnesc,, de card d-1 Guu Nijopo-

leanu, care a fost i cel d'antai profesor al acestel

coh. Dnsul roman de limbh i de origina, este absol-

vent al giumasiului grecesc din Bitolia i a urmat In

timp de dol anl ca ajutor la coala romana.

Nnmerul elevilor acestel scoli crescnd pan la
65 s'a numit ca ajutor d-1 Zugraf, care invatase
limba roman& in scoala romn din Bitolia.
i aceasta scoala ca i cele l'alte a avut mult de
de suferit. Atat Episcopul i silogurile, cat i consulul grecese, cautau a-i da loviturile cele mai
simtitoare.

In Nijopole nu se afl nici un grec de origin,

numai catl-va Romani deverdti agenti al Episcopulul i ai consululul grec din Bitolia protejatl de
www.digibuc.ro

73

dnii formeaz partidul grecesc care avea in stapnirea sa localul coalei comunale, precum i biserica comunei cu toate veniturile. Tot aa se intmpl, in tte comunele romnesci. Romnii ve46nd aceast, nedreptate au reclamat la tribunal.
Episcopul fa/A s mai atepte resultatul judectii
puse mama pe cheile scoalei comunale. Dup nenumerate trgandri pricinuite de intrigile ascunse ale
arhiereului fanariot, tribunalul lu in fine in cercetare pricina scoalei romneti i sili pe Episcop
s dea cheile in mdinele autorittii civile. Arhiereul atunci le svrli in mijlocul tribunalului i plec. Judecata a urmat 'Mat mult vreme, in care
nterval autorittile incredintar cheile scoalei comunale partidului grecesc.
In anul 1888, locuitoril romni din Nijopole au
reclamat din noii. i tribunalul luand in vedere cererea lor, a hotrit ca localele scoalelor comunale se
se Impart& dandu-se unu pentru scoala roman. Dar

grecomanii nu s'au multumit i au refuzat coala.

Acum au4im eh Valiul In Consiliu a hothrit din nou
ea cla sa fie (lath i ea chiar in cla greac
limbele roman& i turc sa fie predate elevilor.
Ast-Q1 la aceast scoal sant doi Invtaton:
DD-nii Z. Papazi elev al liceului din Bitolia i
Guu Nij op oleanu.

coala are acum peste 70 elevi. Numele elevilor

din cursul anului 1H88-89 :
Stavre Spiru
Tonca Ferfeli
Toda Steriu
Guu Cutumina
Demetru Caracotta
Vasile Dimee
Goga Letu
Mihu Bechi
www.digibuc.ro

74

Talcu Bitaracu
Simon Petru
Petru Ferfeli
Teodor Ferfeli

Goga Bechi
Bann Chendimen
Teodor Liacu
Naum Temelcu
Teodor Ferfeli
George Ferfeli
George Curculuchi

Cocia Ferfeli
Toda Placin
Sidu Nijopolean

Petru Barba
Santa Caracotta
Sana Memta
Natalia Spirn
*ana Calivianu

Cocia Than

Luisa Demetru
Petru Mihali
Mia Cara eotta

Nacu Marcu
Tacu Statu
Mihali Spiru

Nicolae Papazi
Mihu

ebe

Sotira Nicolae

Cocea Pa lea
Cocea Apostolescu
Cocea Gherza
Nicolae Ghioca

Than Cota

Cocia Paricu
Donca Geoige

Goga Zugraf
Tacu Demetru
Dinu George.
Giogea Zisi
Nicolae Anghelescu
Zoita Chendemen
Nicolae Baruta
Nacu Papazi
Hrista Anghelescu
Nicolae Mile

Teodor Bitaracu
Nida Bechi
Guu Nita_

Fun Vreta
Cocia Zugraf
Teodor Curculuchi

Halciu Memta
Tacu Calivianu
Guu Bechi
Ioan Bitaracu
pocia Huta
Nacea Barbu
Cocia Caracota
Tachi ebe
Sotira Bitaracu
Teodor Marcu.
Adouii-deci ,i una Foald s'a deschis in anul 1881

In Luca (Laista) din Epir. Institutorul ei Ins& Thnase Papa-Ioan, care ii fcuse studiile in seminariul grecesc de la Halki i invetase limba romAna,

In Mnhstirea romana Prodrom" din sf. munte

Athos impreuna cu sus-numitul C. Furceanu, pawww.digibuc.ro

75

rsind coala cu ocasiunea sf. serbtori de la Pati

din anul 1883, se duse la familia s din Tricala,

de unde nu s'a mai tutors. Din aceasta caush i

din alte Imprejurtiri aceasta coala n'a mai putut
functiona.
A doua-deci i doua poala s'a deschis la anul 1881

in Pleaba sat romnesc In Epir ; locuitoril lui sunt

romam ii Fareciroti. Cel d'antaiu invetator la acea

coal a fast preotul Haralambie Balamaci, care

invetase carte la coala greae din Ghiorgea, unde
a fost i institutor la acea coala, pe urma venind
In Romania la nisce rude ale sale s'a dus la seminarinl Episcopiei de la Arge, unde s'a perfeetio-

nat la studiu eu limba romana ; pe urma intorcndu-se in Macedonia a fost numit provisori
institutor la roala roman din PPrlepe in locul
d-lui Hondrozom, care plecase n Romania. Mai
tarzia parintele Balamaci a fost nmnit institutor
la coala din Pleasa i a instalat coala In localul
coalei comunale, in care pan atunci era coala
greach. Fiind-ca parte din locuitoril acestui sat romanesc In timpul de iarna, se Impratie cu turmele
i cu familiile lor prin eampiile Tesaliel i parte
petrec iarna in ormul Ghiorgea (Corcea) departe ea
la o jumetate de pota de Pleasa, Parintele Haralambie tine lectiile in timpul iernei in oraul Ghior-

gea, uncle find stabilite mai multe familii romk

neti din Moscopole, pe langa devil coalei de var

din satul Pleasa mai merge la aceasta, coara roman& 1 alti copii din famiffile romaMlor ce se afia.
In Ghiorgea.

0 data roala roman& deshisa in timpul ierneil la

Ghiorgea, familiile romane stabilite In acest ora,
www.digibuc.ro

76

doreau ca coala s fie acolo in permanent adich

i vara, i pe langa institutorul parintele Hara-

lambie, s mai fie aria, un institutor, care s cu.

noascrt i limba frances. Deci spre a satisface aceasta, legitima dorinta a locuitorilor romani din
Ghiorgea, coala roman, din Pleasa s'a stabilit In
mod permanent in oraul Ghiorgea, tremitndu-se
acolo ea institutor d. P. Pucearea, elev absolvent
al liceului roman din Bitolia. iar la coala din
Pleasa s'a numit institutor d. Fotu, Roman fara-

rot din Pleasa care terminand coa:a greaca din

Ghiorgea a urmat trel ani i la coala roman din
Ghiorgea ocupandu-se special cu limba romana i fa-

cnd tot de o data practica, pentru ca s poath

deveni Invettor la roala din Pleasa.
coala din Ghiorgea are 73 elevi; iar coala din
Pleasa, In timpul ernei, din causa ca cea mai mare
parte din locuitori lipsesc, are un numr mal restrans de elevi, pe eat timp vara arid se string acolo toate familiile, numrul elevilor trece peste 80.
Iata numele elevilor i elevelor coalei din Ghiorgea
pe anul colar 1888-89 :
Mihu Sufra
Nau Drosu
Fani ca A rgintar
Dimitri Costa-Cata.
Vasili Drosu
Mita Giogia
Andrea Hristu
Nau Costa-Vituljiu
Pandu Leca
Sotiri Piti-Baca
Vasili Argintar
Gherghe Nicola
Vasili Caramet a
Nau Spiru
Nuci Postoli
ii Spiru
Grigori Balamace
Nau Pacea.
Cata Spiru
Rilea Vasili
Nuci Leca
Pandu Teja-Mui
Pilea Cicani
Dana Pustoli
www.digibuc.ro

77

Nicola Chirita
Vasili Balamace
Hristu Carabina
Andria Balamace.
Ana Carabina

Atina Argintar
Tina Nicic

Constanta Drosu
Nastasia Argintaru
9ica Vasili

Tinca Nastu
Panait Mui
Nastasia Morait
Victoria Sufra
Caia Nicie
Atina Carabina
Elea Carabatachi
Vasile Balamace
Panaia Balamace
Nicut Balamace

Alexe Leca
Mita Nicie

Ahilea Fati
Mita Coe&

Talea Balamace
Dina Geavela

Toti Argintar
Tacu Rigia
Coli Gioia
Nicola Cican
Menca Balamace

Pilea Fate
Dina Balamace
Atanasi Geca
Alexe Vangheli
Hristea Costie,

Miti Sutra
Pilea Joga.
Dina Cecan
Chendra Balamace
Tache Vasila

Vasili Tate
Nau Mustara
George '113ra
Hristu Caramitru
Pandu Chirit
Mita Babu
Vasili Vituljiu
Hristu Postoli
A doua-ded i treia coal s'a deschis la anul 1882
In Constantinopole pentru bheti i fete.

De la inceput aceast& coal mixt, a lost tinta

persecutiunilor fostului Patriarh Joachim al Ill-lea,
care era devotat cu totul causei grecesci el nu
putea, s sufere ca Romnii din Macedonia i Albanezil ce locuesc In Constantinopol s aib o coal

particular i mai ales s, o aib, In mijlocul Fanarului.

Cnd acegt patriarh numal sciu de ce sa se

www.digibuc.ro

a-

78

gate, pentru a isbuti s inch* acea coala,

dece

nunta autoritatilor turceti ca caTtile didactice

veneau din Romania i de care se serveau coalele
romanefi, contineau lucruri pericoloase pentru statul turcesc. Dupa denuntarea aceasta, censura imperiala a luat in cercetare foarte serioas toate cartile ce erau intrebuintate in coalele romaneti, i
vpndu-se la ministerul instructiunel Publice, ca
acele crti didactice nu coprindeau nimic vatam-

tor statului turcesc, s'a ingaduit introducerea lor

in coale. Institutorul coalei din Constantinopole a
fost d. Tacu Iliescu, Roman din Cruova. Aceast
coala numra vre-o 30 elevi i. vre-o 10 fete.

In anul 1886 simtindu-se trebuinta de a se crea

cate-va clase gimnasiale la Cruova, fiind-c numai

cu o coal primar i cu un singur institutor nu

se putea ajunge scopul national i civilisator al
coalei romane in Turcia, d. Tascu Iliescu a fost
transferat la coala primara, din Cruova ormul seu
natal, undo era nevoie de sporirea personalului di-

dactic i de atunci a ramas acolo ca institutor ;

iar pentru coala romana din Constantinopol s'a
cbibzuit ca la cea d'antal ocasie sit se deschi4a una
in mai insemnate conditiuni, comparativ on importanta acelel localitat, adica c impreuna cu coala
primar &A se infiinteze un gimnasiu indata ee
mijloacele vor permite.
A doud-leci fi patra

coald

s'a deschis la anul

1884, in Turia (Crania) situata in clistrictul Gre-

bena, provincia Epirului. Cel d'ntai institutor a

fost d. G. Zizi, elev al coalei romane din Bitolia,
avnd de ajutor de coalk pe d. Ciacura din Turia.
www.digibuc.ro

79

aceast coal ca i. cele-l'alte avu mult de

suferit din partea Episcopului Grec din Grebena i.
i a agentilor sel. In urma intrigilor urzite, insti-

tutoril roman)" au fost adui la Grebena de ctre

autoritatea turceasch, acusati find de Episcop ca
agitator)" strain) i au fost luati in cercetare. Aceasta s'a repetit de cte-va ori, prul cnd In fine
a trebuit &A, se numeasch o anchet care s cerceteze in fata locului la Turia, cum staii lucrurile, i s fad. i un raport In privinta aceasta.
Intimplarea a fcut ca tocmai pe cnd se fcea
acolo cercetarea sh treach generalul Ahmet FevziPaa, fost guvernator general al Vilaetului Cosova,
care, era permutat in aceai calitate la Vilaetul

Ianina. Seara a rmas in satul Turia, pe unde

trece drumul la Ianina, i dupil ce a stat la mas,
intrebnd pe stpanul case)", uncle era in gazd,
despre cele ce se petrec pe acolo, intre altele a

venit vorba de coala roman& i de ancheta ce se

fcea in aceast privint.
Dup ce s'a informat bine cum st afacerea, inaltul

functionar turc, nu putea s priceap cum inteun

sat cu totul romnese, In care nu s afl nici m5,car o familie greac de origin& s nu fie ingduit
invtmntul limbel materne in local scoalei comunale. A doua di de dimint a chemat la dnsul
pe fruntaii satulul 1 i-a intrebat, fat, fiind funetionaril insrcinati cu facerea anchetol, c de ce
nationalitate sunt locuitorii acestul sat? Locuitoril
nesciind pentru ce fi Intreab, aii respuns cu totil,
Impreun i cu acel cari eraii de partida greac i
agenti al episcopului, Ca, sunt cu to-P. Romani% 'I a
www.digibuc.ro

SO

mai intrebat apol ce limb vorbesc in familie, i

danii au respuns cu totii c
orbesc numai
romanete, adaognd eh femeile i copii lor nu sciii
nici o vorb mhear din limba oyeac. Atunci
Paa, a poruncit s cheme la dnsul pe institutoril i pe toti elevii coalei romane i i-a
intrebat in fata tutulor locuitorilor ce sunt ei i

ce invat ? Acetia respunOnd ch sunt Invttori romani. i invat pe copiii satului limba romn, Paa a dis : ca s, se poat folosi de invtturg, toti copiii satului trebue s predati limba
77

roman in localul coalei comunale, de oare-ce

ciorbagiii (fruntaii satului) spun, c aici toti locuitorii sunt Romani, i copiii nu vorbesc i nici
nu
inteleg alt, limbh, de cat limba roman".
I,
Pap, apol porunci ca institutorii romani, elevii lor,
7!

17

71

fruntaii satului i functionarii tramii acolo de au-

toritatea din Grebena, ca sh fac cercetare,

s,

faca cercetare, sh mearg cu totil la coala comunal ; acolo Paa ordona ca institutoril de limba
rornan s fie instalati in coala comunal, ceea ce
s'a i fcut indat, i apoi intorcandu-se dare locuitori le-a spus : Ceea ce am fcut eu este drept i
logic, i trebue sd, remde aa pentru tot-d'auna, iar daca, cine-va s'ar incerca s strice ceea

ce am fcut, acela va fi aspru pedepsit". De atunci coala roman& din Tur ia este instalat in
If

localul coalei comunale.

Institutorul d. G. Zisi prsind coala a fost inIocuit prin d. M. Pineta, elev absolvent al liceului
orel roman aproape de Seagrecesc din
titea ; dnsul a stat i patru ani la inv'etatura in
Romani a.
www.digibuc.ro

8l

Asta-di numrul eleviler se ridica la 55.

A doua-iec i cincea fcoald s'a deschis In Ianina.
Prime le incerchri pentru infaintarea acestei coli s'au

facut In anul 1886 luna Septembre de chtre d-nul

I. Hon drozum, tnhr roman din Samarina, care a
studiat cinci clase liceale In Bucuresci i fu trimis
acolo cu titlul de institutor 1 cu inshrcinarea de
de a face formalithtile cerute pentru deschiderea
acestel coli precum i a until gimnasiii roman cu
un internat.
Indath ce se respandi tirea ch se infiinteazh
in oraul Ianina o coala romanh, se ridica In picioare pe Ingh Patriarhie i Mitropolitul local impreunh cu consulul general grec mai tooth aristocratfa i lumea culth grecisath a oraplui Ianina. In
adevr acest ora, capitala Albaniei de jos (Epirului)

ce este mai In apropiere de cat altele de fruntariile

regatului grecesc, se consider& ca unica poarth prin
care influenta statului grecesc phtrunde In Epir i
Albania spre a inlocui dominatiunea turceasch In
acele -*I. El are de mai bine de un secol un renumit liee grecesc care este focarul culturei grecesci,
aceasta coala secundarh este Inzestrath cu fonduri de
chtre toti bogatil romni grecizati, cari In tri strine

i mai cu seam& la Moscova i in Romania ad adunat averi insemnate ; de la acest centru puternic se imprktia In trecut gi chiar acum cultura i
sentimentele grecesci, in partea apusean a Turciei
printre populatiunile romane i albaneze.
1). In un capitol de mai la vale vom arata sumele i numele romir
Bilor partisani ai grecismului earl' aa contribuit la Inzestrarea scoalelor
din Ianina, bletzovo si in genera din Epir.
6

www.digibuc.ro

R2

Cea mai mare parte dintre profescril i institutoril scoalelor grecesci din Turcia Inainte i In parte
chiar dup.& formarea statului grecesc au fost elevil
acelui heal ; cea mai mare parte dintre cretinii din
Epir i din Tesalia fra, distinctiune de nationalitate,
Greci, Romani i Albanezi, invtaii i Invat Inc& pan&

ast-di cunoscinte mai superioare la sus-zisul heed

recunoscut i de statul grecesc, c&ci elevii, dup&
ce termin& cursurile acestui licea, Carl ar vroi WO
continue studiile mai departe, merg la Atena unde
sunt priimiti la Universitate presentand numal absolutoriul acestui liceil.
Se Intelege dar cA grecii i mai ales agentil oficiall i oficio1 ail politicei grecesci in Turcia, a
considerat esistenta unui institut pedagogic romanesc in ormul Ianina, nu numai ca un factor destrughtor al doctrinei paneliniste rspandite Intre
populatia cretin& de pe acolo, ci Inea, ca un mij-

loc de natur a demasca planul de mult urdit i

practicat de greci, plan pe temeiul c&ruia se
trece 'sub thcere esistenta poporului romn saa albanez din Turcia. Dnii a simtit c& Infiintarea
coalelor romane va dovedi Europei ca, populatia
cretin a Epirului nu este toat& greceasc& de origink precum pretinde presa greac& i grecofilii, pre-

cum i guvernul grecesc, care reuise pan& la un

punct oare-care, s& induc& in eroare opiniunea public& a Europei In aceast& privint, ci c& acolo esist& o trainich i inteligent& populatiune roman&
i albaneza i c& acestea Inch sunt superioare gre-

cilor atat ca numr cat i ca valoare material& i

moralii. Acestea sunt adevratele motive pentru
www.digibuc.ro

R3

care grecil n'a crutat nici un mijloc, nici un sacrificifi, ci aii fcut tot co le a stat prin putint
ca sh nu se deschidk coalh romneasc in oraul
Ianina.
Dup mai multe sthruinte, abia pe la 13 Februarie 1887 autoritatea local& a dat voe s se des-.
chid *scoala roman& e atunci, d. I. Hondrozom a
inceput a da lectii la vro dece copii lute() cash
particular& luath cu chinie. Mitropolitul i consu-

lul grec v60nd c& prin autoritatea otomank nu isbutiser a opri deschiderea scoalei rornne, nu s'aii
descuragiat, ci din contr a inceput a lucra cu mare
zel i activitate ca s nimiceasc& scoala romnh.
Pe de u& parte agentii kr mergea pe la familiile
rom:ne din cash in cash, din dughean in dugheanh, spunnd tot ce le trecea prin cap, ca s
le impedice de a'i trimite copiii le scoala romn,
e cand vedeau ch nu puteaii. sh reueasch ca s& le
induplece, atunci incepead s, le ameninte in diferite moduri, spunndu-le ch aii s& fie persecutate de
Mitropolit, de consulul grec i de populatiunea greceasc din ora, &A nimeui nu are sh mai calce in du-

gheana kr, ck, Mitropolitul n'are s lase preotii sh

meargh In casa kr ; ch clack, vor avea vre un proces
la tribunal sa la politie, a sk'l pearP, i alte multe
de felul acesta, i eh, dacd se hoteirdsc a'fi da copiii la
scoala greceascd, atunci et le vor dabani pentru intrefine,
rea lor num6rndu-1 intre bursierit scoalei grecesci.

Dar cu toate aceste ameninthri 1 promisiuni s'ail

gsit Romni patrioti, care ii trhmiteaa copiii lor

la scoala romnk, lipsin du-se de foloasele ce le pfereaii agentil causei grecesci i nepksnd-le de ame-

nintrile kr.
www.digibuc.ro

R4

Partizanii ideilor grecesci vd.nd c5, prin autoritatea otornan din Ianina nu puteaii. sh Inchid,
scoala romn, aaInceput s5, lucreze serios la Con-

stantinopol si numai gratie influentei grecesci pe

Ing guvern a reuit s smulg un ordin hotkitor
de la Inalta Poartk prin care se ordona guvernatorului general al Ianinei Muirul (Maresalul) Ahmed
Eyub Paa, ca indat s 1nchid scoala romn de
la Ianina , i asa la 14 Aprilia 1888, att cele doll&

clase gimnasiale ct i scoala primar romn de

baeti i de fete ail fost 1nchise, lucru care 1nttristase chiar pe numitul guvernator general Ahmed.
Eyub Paa, care phtruns de adevr, era convins
c coala romn din Ianina nu numai ea', nu era
vtmtoare intereselor Turciel, dar era inc i folositoare atdt poporului cdt i statului Turcesc. Ahmed Eyub Paa n'avea bash.' ce face, cc ordinul
superior din .Constantinopol era foarte hothrItor 1
ne motivat.
Presa gre:ic, din Atena i. din Constantinopol
au cntat pe toate tonurile atunci si cu mare bucurie i emfaz vecinica pomenire a coalei romne
din Ianina , spunnd cu ocasia aceasta contrariul
adevrului adick : &A guvernul Turciei ar fi 1nteles
ca profesorii romni ar fi fost ni0e agitatori, cari ca
agenfi ai unei politice straine ostile imperiului Otoman,
ar fi treimiei in plirtile acelea ca sa turbure lin4tea

publica 0 sa

facti

fel de fel de desordine, ea ast-

fel sd se poata justifica intervenirea und puteri strdine

i a lte calomnil de felul acesta si c guvernul turcesc ar fi fcut un act de 1ntelepciune i. de folos
public Inchi0nd coala rornn.

www.digibuc.ro

85

Dar nu trecu mult timp i Grecil se gsir amar

amAgiti, and aii vd.ut di lucrurile nu eraa aa,
precum le descriaa ei cu rea credinth, i ca, Turcii
sunt luminati i c numal pot fi trai pe sfoar prin
viclenia lor ca in trecut, pentru-c in urma esplicatiunilor ce directiunea scoalelor romne a dat la

Ina lta Poart cat i la Palat printr'un memoriu

in care se vede ca inteo oglind luerarile i scopul
grecilor de a face din scoala greac un fel de monopol pentru creterea i instruirea tuturor cretinilor din Imperiul Otoman, Mr& deosibire de nationalitate, s'a vdut c scoalele romnesci aii un rol
eminamente folositor intereselor statului. In urma
lmnririlor coprinse in sus-disul memoriii pe care
lpubliaan mal la vale in intregul sii, Sublima Poart
s'a luminat i s'a convins despre, adevr i, dui:A ce
a luat i avisul guvernatorului general din Ianina,

a ordonat ca sh se redeschid att gimnasiul cat

1 scoala primarii din acel ora, i sh functioneze
conform legilor.
Pe lng d-nul I. Hondrozom insrcinat cu coala
primark sa numit protesori pentru primele clase ale
gimnasiului infiintat : D-nul Abeleanu de limba romn, latin i nmtematicii, Nicolachi A. Papa-

Hagi de limba greack istorie i geografie, Talaso,

francez de origink de limba francez fiind in acelai timp i pedagog al internatului.

Pe la luna Septembrie 1887, and s'a deschis

gimnasiul pentru ntia clat in Ianina, coala s'a
instalat In casele d-lui inginer Meneicu, ginerile

www.digibuc.ro

vestitului profesor i director al liceului grecesc

din Ianina reposatul Manari 1)

Consulul i Mitropolitul grec s'au plans amar la

d-na Maneicu fiica lui Manari, caracterisnd faptul acesta, ea uh manisfetare antigreac, din partea fiicel celui mai aprig aphrtor al Elinismului
in Epir,, dr dnsa, care 'i-a fhcut btudiile inteun
pensionat din strinhtate, le-a respuns, ea, : de i
fiich a lui Manari, ca sotie ins& nu poate avea de
ct nationalitatea bhrbatului ei, i fiind-ca, sotul
ei d-nul Meneicu polonez de origin& este supus
francez, dansa legalmente este de nationalitate
francez ; afara, de acestea a mai adaus ca se mirh,
ca un consul i un Mitropolit atribuesc caracter politico-national unui fapt de simpl daraverk awl ar fi
putut s'i dea casele cu chirie la un evreil sal la
un tune, i nu intelege cum in casul acesta i s'ar fi
putut imputa ch s'ar fi declarat pentru evrel sal pentru turci. De alt-mintrelea Romnii chiar in casul
eand nu le ar fi dat casa pentru gimnasiii i pentru
internat, tot eraii s gseasch .u alt cash, i in cas
de nevoe el ar fi putut s'i cumpere u cash, ca
s fie proprietatea coalei romne. In urma acestor
observatiuni att Mitropolitul cat i consulul a
plecat umiliti.
1) Acest D-n Manari roman de origina, ca cel mal multi dintre
vestitil profesorl al liceului grec din lanina, profesorI cunoscutl pe la
Inceputul secolulul al 19-lea In Romania, a tost mal malt timp profesi director al coleginluT din Cortu pe vremea protectoratulul englez, apoi a fost profesor si director al liceulul grecesc din Janina timp de
0 anl. El este autorul unui curs complect de Algebra, Geomebie
Trigonometrie.

www.digibuc.ro

k7

Dup5, noi plangerea lor nu era absurd, fiind-ch

faptul acesta a contribuit mult ca u, mare parte

din Romani cari stteaii. la Indoiala, s se hot,5,rased s Imbratieze coala roman, i s se declare partizani ai ei. La observatiunile ce se fAceail
de ctre adversarii coalei greceti, danii se juStificaii, dicnd 6, : dacd fiica lui ilfanari pentru un
interes de bani 'si-a dat casele ei pentru Koala romnd
de ce densii, cari ail interes si mai mare, ca .Rointinl,
si ca peirinti s6 nu '$i trimit ropii lor la acea scoald.

Timpul a ariltat c, d-na Meneicu rationa bine,

cci un an duph aceia, coala roman:A avnd trebuinth de un local mai spatios s'a ins'alat In casa
cea fnai frumoas, a oraplui Ianina, aparthind tot
unui partizan al grecismului, d-nul Combatis. Asthiai gimnasiul roman se afi inteu, cas, mare i
frumoas, proprietate a d-nel Penelopa Papazolu
care are i alte proprietti In Brila i se inrudete
ma cele mai de frunte familii din Ianina,
Actualmente nu functioneaz, de cat gimnasiul,
al crui profesori sunt : D-nif D. TAzrescu Lecanta,

transferat de la coala din Perlepe, pentru limba

greac i roman& i tiintele naturale, Perk li Civica, elev absolvent al liceului roman din Bitolia
pentru limba latin i francez, fiind In acela
timp i repetitor, N. Craia pentru matematic, istorie 1. geografie, Rasim Efendi pentru limba turc.
coalele primare ail fost suspendate provisoriii
iar celel'alte roll primare romanesci din diferite
localitti ale Epirului, precum : Turia, Perivoli,
Abella, Biasa, Furca, Samarina, etc. procur elevi

pentru gimnasi.
www.digibuc.ro

P8

coala numr pn acum 27 elevi, cari formeaz5, clasa I 0 II-a gimnasial, de oare-ce gradat
pe fie-care an urmeaza a se infiinta cte o clash.
Iat dm aci in traducere 0 memoriul cu data
din Matti 1888 despre care am vorbit mai sus :

Excelentei sale Munif Par, Ministru al instructiunei publice etc. la Constantinopol :

Subscrisul supus otoman, de loc din marele ora Samarina, afltor in districtul Grebena, Sangeacul Serfidje 0 de profesie Invttor, am onoarea a aduce la cunoseinta Es. V., cu mult respect,
ceea ce urmeaz

77

71

Insufletit de sentimentul de iubire al dreptiitii

i chluzit de o pornire inteleapt, 0 ingrijire phrinteasch pentru toate popoarele din marele Imperia, onoratul guvern al Majesttei Sale Impe1, riale Sultanul, a bine-voit s ingdue 0 poporului romn ca 0 tutulor celor l'alte, s, se instrueasch in limba lor proprie, dac ast-fel ii este
dorinta, 0, tot atunci, el a autorisat deschiderea
17

77

77

coalelor romnesci dup ing5,duinte1e legilor im-

periului.
In aceste coli romneci copiii invat nu nu17

mai limba lor maternk dar 0 limba turceasc,

limba greceasc i cea frantuzeasch.

Toate crtile de coal i programul invtturilor in coalele romnesci sunt cercetate i autorizate de care consiliul de instructiune publica
(Maarif-Mejlis), din capitala Vilaetului. Adicil in

loc de a lucra in intuneric 0 fr controlul autorittilor Imperiale, cum de obicel fcea 0 fac
77

Inca coalele Grecesci, puse sub directiunea diswww.digibuc.ro

f.9

cretionar a Episcopului gi a persoanelor particu-

lare, cari asculta, numai de poruncile Consulilor

a Silogurilor (cljemaet) streine, gcolile romnesci

deschis cu stiinta gi In ochil guvernului Im,.perial gi a autoritatilor locale, ea Vi urmeaza, inI, vataturile sub supravegherea gi dupa regulamentele consiliului de instructiune public& local.
77

Dar educatiunea poporului roman in propria

sa limb, nu place intereselor politicel grecesci,
pentru eh' limba greaca, coplegind in potriva le77

gii, mai 'nainte toata, instructiunea public& in scoa-

lele poporului romnesc, toti Romnii egiti din

gcoalele grecesci gi hraniti numai cu ideile gi cre17

dintele doctrinei panelenismului ce le insufia invhttorii gi cartile grecesci pe de u'a, parte, preotii

17

archiereii pe de alta parte, lucraa gi'gi impuneaii sacrificii de tot soiul pentru politica greceasca

71

gi in potriva intereselor propriel lor rase. Pe cnd

la gcoala romneasc coplii nu numal ca nu vor
al.* nimic din tot ceia ce invattorii gi eartile grecesci le insufla in favoarea causei paneleniste, nuI, mit5, de greci marea ideie, dar inch scuturati de
superstitiile grecismului, virit in capul copiilor
di n cea mai frageda varsta a kr in gcoalele gre77

77

17

77

73

cegti, Romnii vor invata in limba kr materna

ugor gi mai bine a citi, a scrie, a calcula gi

77

a fi buni cregtini gi credinciogi supugi stapanitorului lor legiuit, gi se vor patrunde bine ea, im-

17

periul Otoman este cel mai bun epitrop gi cea

mai sigura straj a intereselor rasel kr, amenintate pe de la parte de panelenism, gi pe de alta
77

1/

de panslavism.
www.digibuc.ro

90

In coalele romnesci, poporul roman va des), chide ochii spre a vedea primejdia ce'i ameninta,

de a fi inghitit la nord de slavl, la sud de greci,

daca s'ar intmpla sa fie lipsit de pavaza imperiulu Otoman. Nu rmane indoial ca, Romanil
vor ei din coalele lor tpatruni de ideia ca, interesele lor cer, ca sa fie tot-d'a-una. credincio1
Majestati Sale Sultanulu, suveranul lor legitim,
i alturati cu totul Imperiulu Otoman, f; tiind
bine ea, esistenta lor nationala, este strins legath
)7
)7

77

eu soarta Imperiulul ; prin urmare, crescuti i In), vtat In propria lor limbh In scoalele romanet,
77

uncle vor fi la adpost de molipsirea doctrinel

panelenisnaulul, Romanii nu vor da mama niel ua
data In politica, nici cu grail nici cu slavi.
vduti. i nevNuti a
/I lath', pentru ce agentii
71

causei. i a politicei grecesc, i in particular *Mal-

tul cler grecese, aa fcut i fac Inca i asta-di

tot ce le sta prin putint, ca s impedice deschiderea scoalelor romanesc In Macedonia i in Epir-Tesalia, unde Romanii sunt numeroi. i de ua,
mare importail sub raportul social i economic
ca s impedic_ 1.:in ori-ce mijloace posibile i
mersul regulat i propaitor al acestel col.
77

71

77

s-

77

Pentru tinta aceasta, agentii oficiali i oficioi

ai panelenisrnulu, n'aa incetat de a face tot soiul de intrigi pe langa autorittile Imperiale ale
Inalte Portl, invinovtind pe nedrept pe invataII toril romni cd sunt agenfi al unel politiei staine,
11

))

dumane Imperiului, saft ea agitatori setnannd vrajbd

printre eregini 0 asem6ntind feoalele ronginesci unui foear de turbureiri f i neorandueli. De alias parte el In17

www.digibuc.ro

91

vinovteail i Invinovtesc Inca i asthai pe mnv,,ttorii scoalelor romnesci, batjocormdu-1, in ochii

compatriotilor i coreligionarilor lor, ea misionarii
unei propagande religioaEe dumane ortodoxiei, i
7/

77

77

77

sftuesc pe familil s nu ineredinteze copiil lor

invttorilor romni, dac nu vor s fie bleste-

mati i afurisiti, ccl In coalele romneti, 4ic aeel agenti, copiil ar fi siliti sa se lepede de religia ortodox i s se prefaca. In papistai sail pro77

1,

testanti, i tocmai pentru asta, dup dnil, nu

trebue ca familiile s'i incredinteze copiii lor de
77

eat la scoalele grecesci, supraveghiate, aparate i

bine-euvntate de care Patriarchul i de Episcopii si, cari sunt foarte veghetori,
agentii panelenismului, i foarte evlaviol, pentru ca s nu
lase pe dumanii ortodoxiel s Introducsa pe furi
un singur cuvnt de heresie In cr1e romnesci,
de earl se servesc Invtforil sa preotii in scoli,
sail hi biserici, eresia i veninul, ar fi introdus intr'un chip aa de fin, In ct colaril i poporul
romAn n'ar fi in stare s le zreasc.
Iat in scurte euvinte tactica agentilor, att aeelor pe fat& et i acelor intr'ascuns al grecilor,
i mal ales a Inaltului lor der, tactic& cu dou fete,
din care una este destinat a inela autorittile imperiale, i alta a infricoa poporul romnesc, cu
gndul ascuns de a sluji causa politicel grecesci In
paguba Imperiului; &ALI acest servicia In favoarea causei grecescl, n'are alt scop de ct s ajung
a grecisa pe toti Romnil prin mijlocul monopolu77

77

17

77

77

77

77

17

17

1,

77

71

71

1111 limbel grecescl In scoalele i bisericele Bomni-

lor din Epir i din Macedonia, pentru ca in urmit,

www.digibuc.ro

99

sil poat sustie mal bine i s fad, s pretuiasc mai

inult in ochil Europei pretentiile grecilor asupra doll mlnatiunei Orient ului, pentru care ei s'ar multnmi
17

17

de ua cam data, ca de o arvund cu alipirea la Grecia a celor dou provincil, ce el le eer sub motivul
77

17cii, populatia cretina a acestora ar fi greaca, eh ea

ar dori cu ori-ce pret sa fie Intrunita cu Grecia, pa71

tria sa mama, i c, prin urmare, Europa ar face

un act de dreptate i de intelepciune politic, dac,
llar hotarl anecsarea celor dou provincii despre care
77e vorba la Regatul grecesc.
A cesta'l adevratul scop al sfortrilor ce fac Gre77

cii, i al sacrificiilor ce'i impun, peatru a tine cu

ori ce pret i prin toate mijloacele ce le st, in puterea lor, monopolul limbel grecesci in scoalele i
bisericele Romnilor, i in oraele cele marl ro11

mnesci, unde nu se gsete mcar ua, singur,

familie greaca de origina.
Ina ha Poart aflnd de intrigile i uneltirile ce
agentii greci i mal ales inaltul der, faceaa pentru
a impedica pe Romnil din Epiro-Tesalia i din Macedonia a'i invta copiii lor limba matarna, cum
i de persecutiile ce le sufereaa Invttorii romni
din pricina sus diselor intrigi, a cre4ut ca e drept i
necesar a pune cal:At acestor intrigl i persecutiuni
77

17

17neomenoase.

Spre acest sfrit in anul 1295 (1878) hma eval

4i.ua 5, Ina lta Poart, a trimis un ordin vizirial sub
No. 32 1 50, semnat de Alteta Sa rposatul Savfet
77

17

Pap, pe atuncl mare vizir, care Escelentele lor

17

Valiul Salonicului 1 cel al Iartinel, indatorindu-I

17

s vcgheze ca de atunci inainte invtmntul in

www.digibuc.ro

93

limba romaneasca sa, nu mai fie impedicat, 1 invttorii romani sa, nu fie jigniti din pricma in77

7?

trigilor clerului grecesc.

In urma acestul ordin drept din partea Inaltei

Porti, dualanii coalelor romaneti, nu mai puteaii
ajunga scopul cum le placea spre a intriga i

a Inela buna credinta, a autorittilor Imperiale

in cea ce privete misiunea scoalelor romanesci.
Pentru acest cuvnt s'a i deschis mai multe
roll in limba materna, coli atat pentru beti cat
i pentru fete. cu toat impotrivirea agentilor greIf

77

77cilor In mai multe orae i targuoare romaneti din

Macedonia i Epir, i resultatul acestor scoale n'a
77

fost i nici c putea fi de cat foarte suprcios pentru causa greceasca dupa cum s'a dis mai sus ; cci
romnil luminati mai bine prin aceste coli despre intereselor lor, bine inteles eh, nu numai c
77

luat parte ca alth data la atitrile i mic,,rile grecilor de la 1877-81 in. vederea anecsrii
Epirului i Tesaliel catre greci, dar Inca el a
protestat in potriva acestel anecsri, fcute in paguba drepturilor lor legiuitc i a intereselor lor
77

economice i de rasa.

In acest scop, o deputatie trimis de poporul

roman a venit in luna Maiu, 1881, la Constan77

77

tinopol unde aii dat ambasadoriior Marilor Puteri

cum i Inaltel Porti, protestul poporului roman

insotit de un memoriu. Acesta este un fapt sojudecat ca resultatul nalemn pe care G-recii
71

tural al scoalelor romanesci; pentru aceasta tocmai,

77

el a indoit ca s nu dicem au indecit, silintele

www.digibuc.ro

9 1.

i sacrificiile Mr pentru ea In oraele i targurile

romnesci sii nu se mai afle de eat scoll grecesa
77In Epir sunt o multime de orae, i miel tar77

guri romanescl, In care nu se afl& o singur& familie

greac de origin, ca de esemplu Metovo, ormul

natal al bogatilor Averof, Toita, etc; Saracu, patria lul Coletti; Samarina, Perivoli, Laista, etc.
Numrul satelor i a tigurilor roman esci din sangiaeul Ianinel, Berat i Serfige, intrece cifra de
120, cu o populatiune de treI sute de mil de suflete. Printre poporul cretin din Epir, numai Romanil se cade a fi consideratl ca dreptl locuitori
i cettiten1 ai tril; pentru eh nu este nici un sat
71

77

77

romnese, care s& fie proprietate saii moie (ciflic),

fie a unul bey turc, fie a stpnirel. Romanii sunt

. proprietari al caselor Mr, al lanurilor, al viilor,
ai campurilor etc, al oraului; pe cand satele grecescl din Epir sunt cele mal multe moii. (ciflic),
propriet4 ale beylor musulmani saii ale st&panirei
i locuitorii greci de origin, ai acestor CifliCuri,
nu sunt de cat un soia de robl attachs la glebe
(teitci), call cultiv& pmntul proprietarilor satului lor, i chiar nici casele, nici colibele ce le locuesc nu sunt ale Mr.
In atar& de asta, RomaniI proprietarl al pamnlului ce ocup, ad o mare important:A sub toate
privirile materiale i morale, pentru-c& comereiul,
industria local, profesiunile libere 1 toate meseriile sunt in mnele lor. Tocmai pentru acsta,
agentii panelinismulul, pun un mare pret pe poporul roman i consider& grecisarea lui ca o eonditiune sine qua non pentru reuita calculelor politice asupra Epirului i a Macedoniel.
17

77

77

77

77

77

77

11

77

www.digibuc.ro

95

In cate-va orale ale Epirului, ca la Samarina, la

Perivoli, la Turia (Crania), la Vuvusa (Bhiasa)sunt
deschise scoale primare romanesci i functionza.
Dar se simtea mult trebnint de o scoara, centralk
uncle Romnii din diferite localitati ale Epirului
sa-'i pote trimite copii lor, ca s-'i. complecteze
studiile dup terminarea cursurilor din coalele
primare locale. Sub-semnatul In calitatea mea de
Roman i de supus credincios al Majesttif Sale
77

17

77

77

77

Imperiale Sultanului, am credut sa fiii folositor consigenilor mel, i s, aduc in acela timp un ser77

vielli Imperiului, deschiOnd in oraul Ianina, o

coala romneasc In care pe laugh limba ma77

terfi, copii Romnilor saii ori-cine altil ar voi, s

poat Invata i limba turceasch, cea frantuzeasc
i cea greceasc.
Drept a ceasta, m'am adresat catr Onorabilul
Consiliu de instructiune public& spre a-I cere autorizatia de a deschide aceast scoala, i dup5, ce
am indeplinit toate formele cerute de lege, Onoratul Consiliii a inghduit deschiderea coalei, cu
toate pedicile pricinuite de atitrile agentilor greci.
Toate cartile i programul scolar aa fost esami77

77

nate i autorisate de Consiliul instructiunel publice,

precum i certificatele profesorilor, i scoala romn
77

din Ianina functioneaz de la 1887 luna Mai

17

sub controlul Onoratului Consiliii de instruetiune,

far& nici o jignire i fr vre-o pagub Ore-care

pentru stat, sail pentru popor, care tocmai trage
17

77

folos dintr'un .ast-fel de institut pedagogic, hota-fit a respndi adevarata instructiune, far& nicI un

amestec al doctrinelor politice anti-turce. Dar nu

e

www.digibuc.ro

96
k

71

71

mult, dup aceasta la 14 (26) a lunel curente,

Consiliul de instructiune publica, mi-a fcut cu-

noscut s inchid scoala In urma unui ordin dat do

Ministrul Instructiunel publice care Indatora pe Escelenta Sa Valiul de Ianina ca sa, inchida Koala

If

17romnii.

Acest fapt neasceptat a picat ca un trsnet pe

capul men. i al fiintelor nevinovate, elevii scoalel.

17chel tocmal cnd el trebuiau s, inceap repetirea'
lectiilor din Intregul an, pentru a se preghti de
examenele publice ce aii Joe la sfdritul lui Iunie,
1761 se vd aruncati pe strad
77

17

Am cenit motivul acestei msurI aa de stranic luat in potriva coalei romne din Ianina,

77dar mi s'a rspuns ca motivul era necunoscut consi-

liului de instructiune publica local, ordinul de hill chidere a acestei coil fiind dat din Constantino-

pol. Atunci trebuia dar sh se &ease& motivul,

cu att mai mult cu cat autoritatea local, nu avea nici unul pentru Inchiderea unei colei ce a
77

indeplinit toate formele cerute de lege, i rare a multumit aici pe toate autorittile Imperiale i pe populatia pacinic. care nu se ocup de cat de trebile sale,
17in afar bine Inteles de agentii politici al grecilor,

'7

)1

cari de la inceput chiar, aii considerat fiinta coa.lelor romneti din Epir, i mal ales din ormul

17

Ianina, ca un spin in ochiul lor.

Rog pe Escelenta Voastr s-'mi Inghdue, a a71

rta aid i. adevratul motiv i singurul scop al a-

tittorilor, cari fr nici o indoiala vor fi iscodit

cine tie ce intrigi spre a Inela pe Inaltii functionari ai Inaltel Portl spre a-I putea hodul: sii.
77

www.digibuc.ro

97

loveasca cu desvrire in coala romna din Ianina. Fiinta unel coli i mai ales a unui gimnasiu la Ianina, poate face s'A se doboare toate planurile i manoperile grecilor, in vederea de a cap'ata pe calea diplomatic anexarea Epirului &a), tre Grecia,i iath cum :
Toate pretentiile Greciel asupra Epirului i Macedoniei nu se reazem de ct pe dreptul natio.
nalitatilor, drept speculat inteun chip sofistic, de
ditre diplomatia greaca in paguba drepturilor le77

77

77

77

77

77

77

giuite ale Imperiului i. a celor l'alte nationalithti,

ce locuese in sus-disele provincii.

77

In adevr, grecii pretind ca populatia din Epir

car fi greach i coalele fiind de asemenea grecesci, toate negustoriile fcndu-se acolo in limbo.
cgreceasck Epirul nu e de cat o tali, greceasc5, i.

77

c5, poporul cretin ar tine ma de mult a se uni

la mama patrie greach, in ct ar fi gata a face

77

ori-ce sacrificii, chiar de snge, pentru a-'i badeplini visul bor.

*i numai pentru acest motiv i cu. acest drept
6 cer Epirul. Dar fiinta coalelor romne la Ia71

nina, ce ail scopul de a educa pe familiile romane dip acest ora, i. a da instructim secundar
copiilor din deosibite trguri din Epir, face sA,
sard, in ogliii Europei, inelat de statisticele i
broprile fale ale grecilor i grecofililor, c in E77

77

77

pir inireaga populatiune nu e greack din potrivk

77

Romnil sunt numeroi 1 sub multe privinte su-

periori grecilor, cari sunt in cea mai mare parte

clcmi pe moii (ciflic). Prin. urmare fiinta coalele romne din Ianina ma de grozav pizmuite
7

www.digibuc.ro

SIR

de greci, risipete i nimicete temelia pe care se

sprijinea pretentiunile i sperantele grecilor, ce
,,privesc Epirul i mai cu seam lanina ca o proprietate politica greack care in curand va trebui
a sh faca parte de Regatul elenic.
Resultatul coalelor romanesci din Ianina va fi
nu numal de a lumina pe Romani i a-i face sii-i
77

77

inteleaga interesele lor, pentru ca s null mai

pue banii, talentele, bratele in serviciul causei grecesci, a careia isbandh ar fi mormntul esistentel
77

dor nationale, dar Inca, aceste coli vor avea de

resultat sh arate curat Europei adevrata situatie In Epir, i sh o convingh c grecii sunt aici
mai putin de cat Romanii i Albanezii i, ca valoare material& i moral, toath populatia greac
din Epir n'ar putea sh se msoare cu populatia
77

77

77

77

)7

unui singur ora romanesc ca Metovo de esemplu,

uncle nu esista mcar o singura familie greac de

77

origin.

77

Pentru a impiedica de a ei la lumina acest aclever necunoscut mai ales de Europa, ce mult
a timp a fost inelat de statisticele de rea credinta,
in care toga, populatia Rum (cretin ortodoxh)
a Imperiului otoman (Greci, Albanezi, Romani,
Bulgari), trecea drept greadt, agentii panelinismu7' lui ail facut o chestie de viat din sugrum area
coalelor romanesci din Ianina.
*1 tocmai pentru aceasta, ei ail iscodit toate
intrigile ce le-afi stat in putint i fac toate san crificiile, ca s pat& obtine inchiderea coalelor
romanesci din acest ora.
77

77

77

71

77

77

Imi vine a crede, sau mai bine, chiar sunt sigur, c

www.digibuc.ro

99

11

77

71

71

numai vre'o intriga greceasch a hothrIt pe Ina lta

Poart s inchid aceste coli, cu atat mai mult
di autoritti le locale i In particular consiliul de
Instructie public n'ail artat nici un motiv legal

71care s poata aduce inchiderea coalei mele.

Rog dar foarte calduros pe Escelenta Voastra,

in numele dreptatii i a bunel stri a populatiei
pacinice, precum i In interesul Imperiului, sa bine-voiasca a revoca ordinul dat catre E. S. Va71

77

liul din Ianina, pentru Inchiderea coalei rornnesci,

a autorilla redeschiderea acestei coli cu un mi/I
71

nut mai de grab, pentru c ar fi o .pagub nereparabil pentru elevii coalei i o nenorocire

peritru familiile lor, daca coala ar remane Inchis,

pentru mult timp.

gMangiat cu speranta, c calauzit de sentimen/I tele de dreptate i de omenire i de spiritul ptrundAtor al Escelentei Voastre, se va grbi de a se
Indeplini dorinta legitim a Romanilor de ali pu17

71

77

tea Invta copii lor In limba matern ordonand

11

redeschiderea coalei romanesci din Ianina, rog pe

Escelenta Voastf s bine-voiasc a primi asigurarea Inalteimele consideratiuni.

A doud-cleci fi feasea goald s'a deschis la anul 1889

In Resna, orael locuit de Turci, Bulgari i Romani

in apropiere de Bitolia. Institutorul acestei coli
este D-1 P. Funduf elev al gimnasiului roman din
Bitolia.

Episcopul local grec i agentii causei grecesci In

Macedonia aa tcut tot ce a stat In putinta orneneasc ca s 1nchid aceasta, coal, Irish n'au
isbutit de cat dup Inlocuirea preedintelui consiwww.digibuc.ro

10i

liulul permanent al instructiunel publice din Monastir, printeun turc tinr i ne esperimentat, care
fiind corupt cu desavrire, a adus la Bitolia pe
institutorul roman sub pretext de a-I vedea atestatele .1 programul coalel, dar in realitate ca prin
indepartarea institutorulul roman sa se inchida
coala roman de acolo ; i vznd c5., hartiile ins-

titutorului roman sunt in regul, Ii cere un ordin

special de la Ministerul Instructiunel publice prin
care sa se autoriseze deschiderea unel coll roma-

nesci la Resna. In zadar institutorul roman i-a aratat copia ordinulul vizirial din luna Septembrie
1878, prin care Thalia Poarta ordona tuturor functionarilor din provincie sa nu impedice invtmn-

tul limbel romane, i s nu mai asculte de intrigile clerului grececc cnd e vorba de institutorl al
coalelor romne in Macedonia, Epir i Tesalia.

Institutorul roman, a trebuit sa se adreseze direct la Ministerul Instructiunel publice la Constan-

tinopol, cand a vq.ut c nu-1 se face dreptate la

Bitolia, imde chiar i guvernatorul general Faik
Paa, nu facea de cat cea-ce voia Episcopul i Consulul grec.

De la Constantinopol s'a dat ordine ca s nu se

pue pedici scoalelor i institutorior romni i In
particular institutorulul P. Funda a- se fac dreptate ; Ins& noul preedinte al Consiliulul de instructiune public& din Bitolia, ltind angajament &Ara
Episcopul grec, gAsesce un mijloc, adica un pre-

text, ca se tina sus-aisa scoala inchis, trgnand

afacerea cu corespondenta ce a angajat in acesta
privint cu Ministerul Instructiunel publice din Conwww.digibuc.ro

stantinopol 'bash nu poate fi indoeal c i resul-

tatul acestei manopere grecesci nu va fi altul, de

cat acela de pan& acum al intrigilor urzite de agentii propagandel paneliniste In contra celor l'alte
scoale.

Locuitoril romani s'a plans prin o petitiune la

autoritatea din Bitolia, pentru nedreptatea ce se
face copiilor lor prin faptul ca, scoala romanh st
inchish atat timp. Se pare c tot in felul acesta
vor adresa o petitiune i Inaltel Porti la Constantinopol.

5coale de fete
romanh de fete s'a infiintat in Macedonia pentru prima dath in luna Ianuariu 1879
in comuna Ochrida, e ctr D-na Agatia A postolescu, absolventh a coalei centrale de fete din
Bucuresci. coala aceasta a fost instalath de la inceput in localul coalei comunale, pentru ch archiereul grec find isgonit de chtra. Bulgari din
Ochrida nu era cine sh taca, piedici coalelor romane din acel ora, de Ore-ce Bulgaril aveaa tre
buinth de concursul Romanilor ca s poath isbuti
a da afar& pe episcopul grec sub motivul adeverat
ca pe acolo nu esist nici de cum greci, i romanil
nu vroiail asemene s fie episcop grec in acea
comun. Prin urmare, de atunci coala precum i
biserica romanilor din Ochrida nu mai este in st
panirea Episcopului grec i a partisanilor sei, i. aa
se esplich ch de la inceput atat coala de bheti
Intetia

cat i coala de fete a fost instalath in localul coalei comunale, iar in biserich, de la isgonirea arwww.digibuc.ro

102

chiereului grec, toat slujba bisericeasch se face

numai 'in s limba romn intocrnai dup cum se
face aici In Romania.
Dna Agatia Apostolescu a fost institutoare la
acea coal continuii pn la anul 1887, cnd
coala de fete din Cruova rm5ind fr directoare
i avcnd o mare importantk de oare-ce coala din
Cruova avea un numr de eleve cu mult mai mare
de ct acel din Ochrida, D-na Agatia a fost transferath provisoriu la c0ala din Crurva iar la coala

din Ochrida s'a numit D-ra Fani Petru, elev a

coalei de fete din Bitolia. Aceast coard, numra
la Inceputul anului scolar 1889-90 20 eleve.
MCA numele elevelor acestel coll la inceputuanului colar 1889-1890 :
Anastasia Biba
Polixena Veroniu
Calina Veru
Clio Tote
Lenca Gerahu
Morfa Dimemie
Lenca Veroniu
Marita Coe
Marita Apostolescu
Marita Picina
Marita Tmice
Sandra Pendu
Nura DimOnie
Vasa Nestoru
Nura Dafa
Victoria Veroniu

Nura *toe

Polixena *curetta

Calina Roc&

Zaha Coe
A doua goala de fete s'a infiintat In Crufova

'in luna Septerabriu 1879 avnd de institutoare pe

D-ra Victoria Petrescu, absolventa a Asilului Ele-

na Doamna din Bucuresci. Mai trtliu demisionand a fost Inlocuit prin D-ra Sevastia Coloveloni
absolventg, i profesoare a Asilului Elena Doamna
din Bucuresci. dnsa a fost mai mult timp directoare
la aceasta coal avnd done' sub-institutoare pe
www.digibuc.ro

103

D-na Zaha Iotu miscuth Gruia i pe D-ra Constantina Curti.

Acum coala are ea Directoare pe D-na Agatia
Apostolescu i ea institutoare pe D-na Zaha lotu
avnd de ajutoare pe D-ra Constantina Curti.
La finele anului colar 1888-1889, D-na Agatia
Apostolescu demisiondnd, s'a numit In locul
ca
directoare D-ra Zaharia Bua, absolventd, a Asilului Elena Doamna din Bucuresci.
*coala aceasta are 87 eleve.
Tat& numele elevelor acestel coale pe anu
1889-90 :
Clasa inceptitoare

Anastasia Cornetescu
Calliopa Chia le
Calliopa Chiurciu

Athina Dimitrie
Calliopa Naumescu

Chiacup Dogu
Costa Pure
Domnica Dimitri
Elisabeta Matlacuca
Elisabeta Pure
Elisabeta Sterie
Eufrosina Balliu
Eufrosina Pure
Fania Chiose
Fania Moche
Fancia Marinca
Flora -Nica
Flora iinda

Florica Tiriviri
Zisca Petrabacu
Cleanta Leapu
Vasilichia Zegataci
Hariclia Gogu

Florica Unca
Hariclia Leasca
Mahe Berberi
Magdalena Leasca
Magdalena Pot
Marioara Leasca

Nava Pure
Nichia Bera

Nichia Bua
Lesca Chiurciu
Vasilichia Moche
Vasilichia Prenda
Vasilichia Tiriviri
Victoria Svolu
Vasca Bojini
Zaharia Moche
Zaharia Blaje
Vasilichia Topuzi
Tuca Petraincu
Bucica Cornetescu
Elisabeta Tomu
Eufrosina Unca
Lenca Zegataci

www.digibuc.ro

Zisca Biwa
Tallia Petraincu
Nifca Cole
Virghila Cornetescu
Paca Berberu
Caliopa Leapu
Antigona Ghiuta
Dulcina Colochit
Hariclia Prenda

Nuva Oi

Magdalena Lea sea

Haric lia Mitu
Donmica Nane

Fanca Liazi
Victoria Chia le
Tallia Moche
Domnica Gopiian
Posa *undo,
Fania Moche

Magdalena Leasca
Hariclia Cheale

Nuca Cheale

Nura Gabe li

Nura Iani

Victoria Cornetesm
Victoria Lozi
Victoria Naumescu
Sevastia Pota
Zisca Comatti
Magdalena Blaje
Magdalena Cornetescu
Maria Topuzi
Polixena Gheorghiu
Anastasia Cacardacu
Domnica Ioan
Fania Caciumani
Florica Cheale
Fania Glavina
Hariclia Leasca
Magdalena Petraincu
Nita Dinischiotti

A treia fcoalrt s'a infiintat in Gopqi pe la

sfAr-

itul anului 1879, de chtr d-na Elisa N. Cosmescu,

nscuth Petrescu, absolvent a coalei centrale de
fete din Bucuresci ; aceasta dernisionnd n luna
Septembrie 1883, a fost inlocuita, cu d-na Elisabeta
Gruia fostA, institutoare la coala din Cruvva, care
retrhgndu-se in anul 1885, a fost inlocuita, prin

d-ra Venera Chircu, care la anul 1889 a fost inlocuitA, de d-ra Vasilichia Placiu, elev a coalei
de fete din Bitolia.
lath numele elevelor acestei coli pe anul colar
1889-1890 :
Zoita Stefa
Vasilica Dotti
Stefana Levu
Dimca Alexandrina
www.digibuc.ro

105

Maria Carajea

Venera Tingra
Stefana Muzi
Stefana Cicotti
Vasilichia Mihi
Alezandrina Torbu
Domnica Mazni
Libertatea Muzi
Sofia Pitca
Zacharia Dimuz
Constantina Santi
Venera Cociu Sterghiu
Stefana botti
Libertatea Cociu
Stefana Papa-Goa
11

Domnica To la

Stefana Mihutani
Alexandrina Paciu
Carajea Domnica
Alexandrina Romul
Elena Belcm
Stefana Dapu
Constantina Carajea
Vasilichia Natu
Stefana *botti
Ecatherina Torbu
Stefana Papa-Cociu
Vasilichia Fani
Vanghelita Dotti
Stefana Ducarita
Vanghelita Fani
5ubani -Constantina
Sofia Buhu
Vasilica Hrissicu
Elena Stefa
Stefana ubani
Domnica botti

Stefana Fiji
Eugenia Neeiu
Alexandrina Naciu
Vasilichia Ghirieciu
Domnica Pita
Stefana Belciu
A patra goalti de fete s'a deschis in luna Martie

In Vlaho-Clisura, d r ea n'a fost organisat

i n'a functionat in mod regulat de cat de la Februarie 1882 cnd atunci s'a numit institutoare
1881 ,

d-ra Alexandrina Calotescu, absolvent i pedagog

a asilului Elena Dcamna din Bucuresci, care mal

trQiu deveni i directore la acea coali, avnd de
ajutoal:e pe d-na Marigo Damianovici ndscut Thandafil.

La anul 1887, aceasta fiind transferat la coala

de fete din Ianina a fost inlocuit, de d-ra Anastasia Christoforidi, elev.& a Asilulm Elena Doamna

www.digibuc.ro

10

din. Bucuresci care i pana astdi se afl directoare a acelei. coli.

coala numr pana la 60 eleve

A cincia fcoalti de fete s'a deschis tot In luna
Martie 1881. in Bitolia (Monastir) capitala Macedoniel. Cea d'intaia institutoare a acestel coli a fost
d-na Alexandrina Bizanti. Fiind c numrul elevelor se inmultise curtmd i trecuse peste 70, s'a mal
numit o a doua institutoare d-ra Smaranda Dieulescu, absolventa a Asilului Elena Doamna din Bucuresci; insa aceasta din mai multe Imprejurari fisilita s, plece din Bitolia, d-na Alexandrina Bi-

zanti a remas ca directare la acea coal. La anul 1885 plecand i aceasta In Romania, a fost inlocuita, provisoria prin d-ra Sevastia Coloveloni, absolventa i profesoare de la Asilul Elena Doamna
din Bucuresci un an dup aceia retragndu-se i.

aceasta de la coala a fost inlocuita prin d-ra Eudochina Dimitriu, elev a institutului catolic din

Bucureci; ca a doua institutoare care Inv* tot

de odat, i lucru de man& a fost numit, d-ra Elena Tonu, absolventa a coalei profesionale din
Iai, in anul 1887. La finele anului 1889 demisionand d-ra Eudochia Dimitriu (acum d-na Mimi) a
fost inlocuita prin d-ra Victoria Teohari, absolventh

a Asilului Elena Doamna din Bucuresci nscuta

In Bitolia.
Iata numele elevelor acestei coli pe anul colar
1889

1890.

Elena Tacu
Vasilichia Naum
Eftimescu Atina

Sol Iacob
Melpomeni Tale
Evantia Marcu
www.digibuc.ro

107

Stel Refel

Atina Mihail
Olga Ioan
Atina Tbimiu
Maria Masi
Victoria Nicolau

Fania Muja

Emilia Ianchi

Sol Ref el
Andromahi Maza
Sevastia Gheorghe

Aspasia Muja

Maria Tale
Sehule Ianton
Aspasia Spase
Maria Timiu

Pandora Ioan

Ma lca Ianton
Sofia Simion
Siniora Buhor

Elena Steriu

Atina Plastaru
Li li Buhor
Muon Mato

liana Iuda

Rondu Spase
Fanip, Ioan
Mariam Sacuciu
Eugenia Anghel
Hrisanta Mihail
Elena Alexi
Manda Binecu
Maria Simi on

Reina Refel
*tire la Muon

Maria Anton
Mafia Buracu
Atina Binecu
Paraschiva Constantin
Agnia Eftimescu
Paraschiva Naum
Calliopa Tacu
Binecu Maria
Ecaterina Constantin

Elisavet Sunda
Maria Gheorghe
Elena Gheorghe
Fania Stavru
Santa Costi
Maria Than
Polixenia Marcu
Mato Mercado
Maria Perdichi
Victoria Petru
Civica Sultana I
Sultana Civica II
Evanthia Ceapara
Elena Costi
Sofia Ionescu
Vasilichia Ionescu
Athina Naum

Fania Petra
Fania Steriu

Andronica Todi
Euclochia Tonu.

A pasa poala de fete s'a deschis In -11oloviftea

la anul 1881 de d-ra Venera Chircu, fosta institutoar la coala de fete din Gopei. Aceasta permuwww.digibuc.ro

104

tnclu-se mai taribliii la coala de fete din Magarova, a fost inlocuit prin d-na Fania G. PapaCosta nscuth Tono, care se afl institutoare i 0116
ast4i.
Iat, numelP elevelor acestel coale pe anul colar
1888-1889.

Constantin Bijiu

Fania S Buza

Elisabeta S. Bueicu
Santa T. Bueicu
Zaharia Ciumandra
Constantina N. Go li
Victoria F. Nace
Constantina N. Rize
Paraschevia G. Save
Elisabeta S. Percea
Zaharia N. Batalia
Victoria T. Barju
Fania C. Biju
Santa M. Craia
Haricha D. Liaseu
Paraschevia D. Meta
Vasilicha F. Nace
Vasilichia Papa Trpu
Elena C. Paligora
Zaharia G. Paligora
Vasilichia Papa Nicola
Lubita N. Pipercu
Paraschevia S. Percea
Anastasia L. Sirncea
Santa S. Simcea

Fania G. Save
Haricha N. Tone
Victoria T. Tovar
Constantina N. Tapu
Hark lia S. Tapu
Haricha V. Mufa
Zaharia T. Bueicu
Anastasia C. Cura
Domnica S. Mitri
Victoria C. Paligora
Constantina N. Romce
Domnica T. TArpu

Paras3hevia H. Velciu
Fania G. Velciu
Hariclia T. Leascu
Canstantina N. Vulcani
Domnica S. Bueicu
Domnica T Nrti
Athina N. Nae
Vasilichia I. Olde
Domnica C. Paligora
Santa C. Paligora
Domnica N. Topa
Domnj.ca I. Olde

A eapta roala de fete s'a deschis in &ionic pe

la anul 1881 luna Noembre. Aceast coal a avut
de institutoare pe d-na Antonescu. Din mai multe
www.digibuc.ro

109

Impreiurri ins acea coal a incetat de a mai

functi ona.

A opta poold de fete s'a deschis In comuna lIiagarova In anul 1882, luna Februariii 1) de d-na Sevastia Coloveloni ; aceasta mai tardiu s'a permutat
la coala de fete din Cruova i a fost in:ocuit
prin d-ra Venera Chircu care mai trdia permutndu-se la coala din Gopei, a fost inlocuit, prin
d-na Olimpia Parsachide, din Salonic, fost directoare la coalele grecesci din Seatilte i Vlaho-Livade, care este si pn ast4i institutoare In Magarova.

lath numele elevelor acestei coale pe anul colar

1888-1889 :

Sia Caramina
Fanca Steriu
Vasilichia C. Shmr
Leanca NaChi
Falia Cociu
Tomaita G. Anghelina
Fania Gachi
Maria Gheorghe
Vasilichia Chink

Nura Chiria

Vasilichia U. Tale
Polixene Nicola

Nura D. Docu
Zoita G. Lice
Paruca Pangu

Maria I. Zica
Elena Dafin
Elena Stoia
Fani a Eftimescu
Elena N. Ciapanu

Crivita U. Tale

1). In 4iarul Binele public" din 19 Martie 1880, pagina 2-a coloana
3-a fa articolul : Cultura .Rorndnilor mace loneta, tnemoriu adresat d-lui
minil.tru al itistrucflunei, pnblice la 12 Martie 1880, de d, G. Misaill
gasim cu privve la scoala din Magarova cele ce urmeaza ; IV, Repausatul Nicolae Mihail din Magarova, tinutul Macedoniel a fncetat din
viatl pe la 1865 la Craiova lAsand Indatorire fiului 066 Constantin ca
din averea colosalA
lasa sA trimeatA In patria sa natalA o suml
oare-care pentru intretinerea unuf pensionat de fete, precum i pentru
alte bine-faceri, dar in privinta acestel donatiunl vedem c panA acum

nu s'a fAcut nimic"Dupl cite ni s'a spas, Did pinA astAlf (1890)

dispositta testament arA a repausatultu Nicolae Mihail nu a lost adusl

la Indeplinire.

www.digibuc.ro

110

A noua goald de fete s'a infiintat In lanina la

anul 1887 luna Fevivarie de d-ra Natalia Boreslavski elev a Institutului catolic din Bucuresci.
Aceast coar n'a functionat in mod regulat de

cat pAn in luna Septembriii cnd atunci demisionnd d-ra Boreslavski,

a fost inlocuit& prin

d-ra Calotescu astdi d-na Abeleanu; un an dup

aceea pe la Septembrie 1888 din causa unor imprejurrl neprev'qute, aceast 0 oal a fost suspendat, provisoria.
Din cele de pan& acum se vede c& numrul total
al coalelor romnesci din Peninsula Balcanic esis-

tente la Decembrie 1889, se ridich la 32 din care

24 de bheti i 7 de fete intre care un licea cornplect cu 7 clase cu un internat 1 doll& girnnasii cu
cte 2 clase pentru moment, care urmeaz a se com-

plecta pe fie-care an pil la 4 clase, avnd 'in

acela timp i un internat la gimnasiul din Ianina.
Cursurile peste tot se predaii in limba roman&

ca la noi; iar la Licea i Gimnasii pe lngh materiile programului cunoscut in care intr i limbele
francesk german i italian, se mai pred i limba
Statului, adich cea turceasc.

III
Scopul adversarilor coalelor routine din Turcia
Cu toate intrigile Episcopilor greci, ale ciorbagiilor
(notabililor), ale consulilor greci 1 agentilor lor intre

cari sunt i multi cretini i chiar romni cu influent& pe Pang& autorittile otornane, numrul coawww.digibuc.ro

111

lelor romne, al elevilor i elevelor In genere cresce

din an in an.
Calomniile i. baciurile adversarilor coajelor ro-

mane nu mal produc acela efect ca In trecut, de

oare-ce s'a dat pe fat5, toate lucfarile prin care se
shpa Imperiul Otoman, astfel c Turcil a ved.ut
convins c sacrificiile
acum cu ochii lor i
enorme ce 'i impun grecil i silintele ce 'I dau
ca In toate satele i ormele romnesci i albaneze
din Macedonia, Epir i Albania s, fie numal coh
bisericl grecescl nu o fac de dragoste pentru romni
ca
invete carte, ci numal ca s5.-1 greciseze, facndu-i sk simth, sk cugete A, aspire, sh lucreze

1 s vorbeasc, grecesce i in sens grecesc; astfel

ca Grecia s poat, pretinde de la Europa cu ram
mult succes i. sh obtinh anexarea sus-aiselor provincil la statul grec.

In adevr nu trebue de cat simtul comun ca sh

inteleaga cineva, cd nu este lucru natural nicl logic ceia-ce fac comitetele i guvernul grecesc In
provinciile turcesci unde sunt mal multe sate grecesci sau deja grecisate, ciflicurl (moil) de ale tur-

cilor al cror locuitorl zac In cea mal mare ignorant& din causa lipsel complecte de coll, ba la unele din ele lipsese chiar i preotl, i cu toate aceste comitetele grecesci nu trimet profesorl, saii
ajutoare bnescl pentru infiintare de coll la aceti
frati a lor din acele sate, cari sunt In cea mal
mare parte in mizelie i cu cari trebue sh simpatiseze, ci ei pltesc profesori i profesoare trimetnd
i crti didactice grecescl In mare numr la satele
si oraele romnesci din Macedonia, Epir i Alwww.digibuc.ro

112

bania cari n'au nici o trebuint de ajutoarele grecesci. In adevr, cel mai srac roman din aceste
sate i crap romanesci, este cu mult mai bogat de
cat eel mai bogat grec locuitor a susOiselor moii
turcesci i multi din aceti romani au ate o moie proprietate a lor cu intindere cat fie-care sat
grecesc. De aceea vedem c& unii din aceti romani,
carora din copildrie
insuflat in coalele grecesei idei i sentimente elinesci, daruesc sume mari
de bani pentru cladirea i in4estrarea de coli grecesci i de alte stabilimente de utilisare public& la

diferite crap romanesci sa grecisate de Tmcia,

chiar i din Grecia, precum spre esemplu aii facut
romanii bastinai ca baronul Sina nascut in Moscopoli, care a acut observatorul i Academia din
Atena; Dumba, nascut in Blata din Macedonia ;
Arsachi, care a fundat i inzestrat asilul de fete
.,Arsachion" din Atena; Averof i Toita din Mezzova earl pe lane& sume marl de bani druite cu
scopuri de instructie i de bine facere ormului natal, au fcut coala polytechnic& din Atena, cel
mai frumos edificiu din acel ora, i alti multi romain de origin:A, dar cu idei greceti cari ail inzestrat cu nenumrate daruri i legturi din care
se intretin pan& ai.i colile din Ianina, Sal onic,
Metova, Cojani, Blata, Seatite, Bitolia etc. etc. (9.
1) IatA, o parte din daniile acute de Romdnif din Metovo p entru
coli in orasul lor natal : Triandafil Ciumaga: 35 mil de lir pentru
spital i scoalet de fete ; Temelia Miciur a construit o coalll primarlt, ;
C. Tapeca, 5000 lei pentru scoff ; Sterghiff I. Bociari 188,586 francl
pentru scoll; Iani Costa 10 mil fiorinl pentru scoll; D. GAdelu 50 mil ruble
pentru elevil si5racl; C. Peltecu 21,200 ruble pentra colI ; Sterghiil Terof
5000 ruble pentru scoh.
128,058 ruble de argint se afla depuse In

www.digibuc.ro

113

Aa dar cand grecil in loc se se ingrijeasch de

ajute ca sk
fratil lor earl sunt in miserie i
aib coale, el fac ast-fel de institutiuni grecesci i tri-

mit ajutre banesci la nisce orae romnesci ea

Bitolia, Cruo-v a, Moscopoli, Vlaho-Clisura etc. etc,
dintre al chror locuitori romnii fac coh, spitaluri.
coll polytechnice, Academil, Observatoril, Asiluri i
altele chiar la Atena, atunci i turch 1 ori cine

Intelege, c nu este lucru curat. Pe Fang& aceste,

nisce corespondente de ale comitetelor din Atena
cu episeopil i cu consulii greci din Macedonia, precum i corespondenta acestor din urnail cu profesoril coalelor grecesci din localithtile romnesci, care
s'a intmplat sk cacl in mnile autorittilor turcesci, au dovedit in mod fati 6.1 grecil prin coalele i bisericele din comunele romnesci i prin
persecutarea coalei i bisericel romne, urmresc
un scop cu totul politic, adeck, acela : de a isbuti
ca Macedonia, Epirul i Albania sk fie anexate statului grecesc.

Tendintele acestea rees destul de lmurit din

faptul apex:Aril Tesaliel chtr Grecia in 1881, cnd
acest din urmh stat, far a cheltui niel un ban i
frh, s, tragk niel o loviturk de .purk a dobndit
o tali"), a chrel fertilitate este proverbialii i o pobanca din Moscova de romni Metovitl stabilitl acolo pentru ajutorul
instructiei in orasul lor nat il ; loan Condo-Pascu 58,800 fraud pentrn
studenti in medicina ; Nicola Sturnari 58,000 ruble pentru scoh Mihail Tusita 111,600 fraud pentru f3C011 ; Teodor Tali 2000 talerl pentru
scoli ; C. Stamerof 57,080 frand peutru coli ; Elena N. Sturnari 10,000
fraud pentru colf; Andrei Franci, 10,000 pentru siiraci. D-nul Aryan
tinos care mentioneaza acestea si alte multe in Istoria Epirului, To-

mul 2Atena 1857spune cg la Banca Moscovel se aft, un capital

de 1,107,610 ruble, la banca din Viena : 143,890 fiorinl qi la banca din
8

www.digibuc.ro

114

pulatie de peste 300 mil locuitori intre care 150

mil romni curati cari cu toate protestarile lor, ail
fost sacrificati de carii, Europa care nu cunoscea
vitalitatea i tendintele bor. De la acea epocil aceiai politich se urmeaz fatil cu romnii din provincfile limitrofe: Epirul, Albania i Macedonia, duph,
cum reese din urmatorul document a crui tra-

ducere o dm aci precum urmeaz :

77

Sub raportul etnologic, elementul roman este

aproape necunoscut in Europa. De aceea trebue
se ne ferim de a pronunta saa de a aminti ell-

17

vntul Roman. Ast-feliu in toate numirile care arath originea sail esistenta romnilor, de esemplu
17

17

V laho-Clisura, Vlaho-Livacia, trebue scos cuvintul

se nu, se scrie cleat Clisura, Livada. Cavintul roman nu trebue sil figured.e nichiure.
Ast-feliu scriea In 1886 luna Martie, consulul
grec Panurias din Bitolia ciltr Pikion institutor
i agent panelenist la Castoria (Macedonia).
Scopul pentru care se cant& a se trece cu vederea in ori-ce scriere, ori-ce amintire despre romni,
ni'l arat acela consul in aceimi scrisoare, prin
care se dAdea instructil ca sa, se prepare o micare
revolutionara contra Turciel:
77

Vlaho,

,,;,i

77

Atena 515 mil drahme, bani depusi de romAn1 pentru ihstructia copiilor In Liceul din Ianina, Mefova gi alte comune ale Epirului unde
pang astulti institutiunile scolare ale comunitAtel ortodoxe sunt in maim
Episcopilor si dominate exlusiv de spiritul grecese, de si donatorii, eum
se vede si dupa numele lor, sunt curat romAni. SA se observe cA, do-

natiile de mai sus ail fost flicute numal pinA, la 1856L7. De atund
au4im cA alte danil si mal importante s'aA fAcut tot de romAni de
origina, de astA datA incredintate guvernultif grec, pentru instructiunea din comunele din Epir i,3i Macedonia,

www.digibuc.ro

115

77

Impreunil cu Episcopul cAutati se faeeti se izbucneascA revolutiunea. Tiinpul este favorabil;

77

Turcii ne cred c suntem aliatil lor contra Bul-

77

garilor; Europa asemene crede cd elementul Bulgar

77

nu este in mare numeir deceit kind la Cosova,

9i

ca in

jos dc aceast limit incepe elementul grecesc. Indath

77ce revolutiunea va izbucni, Europa inspg,imntat

va interveni spre a inabui i a preveni urmrile

periculoase pentru pacea generahl. Europa se teme
mult de complicatiuni in Orient, ea i cum aceasta ar fi prevestitoare a unuI rezbel general.
Deci spre a preveni inspaninttoarea catastrof
a unui rezbel European, marele puteril vor cauta
,,s suspende ostilittile i vor intruni un congres
77

77

77

17

77spre a hothri chestiunea diplornaticete.

)7In
77

ast-feliu de imprejurri resultatul revolu-

tiunei nu va fi deca favorabil cauzei grecesci.

Acela consul grec serie tot lu Pikion in 2 Aprilie. 1886 :

Am scris Episcopului se ia msuri ca lumea i

77

77

ma ea seam Europa, se nu

la Clisura sunt
romeini, pentru ctt aceasta e periculos pentru interesele
tie

cet

noastre a se sci.
Cnd dar din insui mrturisirile grecilor ni se
dovedete larnurit ca poporul romn din Orient, aa
de detept i intreprind.etor, se caut se devina cu
periculul fiintei sale, instrumentul unei politice
resturhtoare 1 cotropitoare pentru dinsul, ori-ce
romn de inina credem &A nu poate deck s lu1) Vedl diaru1 : Revue de Orient din 19 Februarie 1888 pag: 4 ei
numrul din 4 Martie 3888 pag: 6.

www.digibuc.ro

116

crecle contra unei asemene politice. Aceasta, chiar

in interesul bine inteles al statului i poporului
roman intreg, ale carui ramuri viguroase, daca
ar fi rupte cu desevarire de la cultura i aspiratiunile lui proprie, cu incetul i.-ar periclita esis-

tenta, iar acele ramuri hultuite pe un trunchiii

strein, cu timpul i duph o lege cunoscut, ar inflori cu mai mare virtoie In folosul until popor,
iarai poate spre dauna statului roman.
Biased, statul grecese ar fi fost un stat mare i
bogat, totu nu s'ar fi putut esplica alt-felia, de
cat cum s'a dis mal sus, sacrificiile baneti, ce face
pentru scoli greceti in sate i orme romanesci i
albanezescl, pe cand trebuea sh faea asemene sacrificii pentru satele grecesci chiar din Grecia, care
nu a mijloace s, aib coale.
Cand insh Grecia este cunoscuta, ca un stat mic
,

i sarac, ala ca budgetul ei pe fie care an nu se

poate echilibra de cat cu deficit i di, 'Ana, astan
nu 'i putea plti integral anuittile datori, i puMice i, cu toate aceste, prevede anual in budjetul
seii 740 mil lei pentru propaganda panelenista in
Turcia, precum se vede in budjetul Ministerului de
Esterne al Greciei pe anul financiar 1889 1890,
deosebit de insemnatele sume ce cheltuesce Comitetul central din Atena in capul chruia se afla mal
tot]: minitril i oamenil politici al Greciel, atunci
nu mai poate fi indoeala ea, Grecia, pentru intere-

sele sale politice i nationale, pune mal mult temeiii pe propaganda prin coale i biserici in localittile romanesci i albaneze din Macedonia, Epir
i Albania de cat pe cele-l'alte puterl ale statului
grecesc.
www.digibuc.ro

117

Ca o schit a sacrificiilor bnesci. ce ,i impune

statul grecesc, artna aici cheltuelile ce face pentru coalele grecesci din ormul Bitolia capitala
Macedoniel i din cte va alte puncte insemnate.
La Bitolia uncle nu se afl mhcar o singur familie In adevr greac6, de origin, Comitetul central
(Syllogul) sail mai bine dis, guvernul din Atena,
trimete In fie care an cte 3800 li-:e turcescl adica
80 mil lel , cu aceti bani sunt pltiti : Liceul i
profesoril sei, 9 institutoare, dou internate unul
de bheti cu 36 bursieri i altul de fete cu 26 bursiere, precum i un seminaria cu 4 profesori i vr'o
40 seminariti.
Inteo sum de orele romnet1 ea: Magarova, Cruova, Nijiopoli, Tirnova, GopeL Molovite, Neveasta,
Vlaho-Clisura, Hrupitea , Sarnarina, Avela, Perivoli,

Baiasa (Vuvusa), Laca i altele In care nu se afi

nicI o familie greac de origine, episco[ii i consuRI greci din Salonic, din Bitolia, din Iantaa, din
Alasona i alte partl, a trimes nu mal pupin de
ct, cte trel pan la eapte Invettorl greci. i de
la una pn, la trel Invettoare, In fie care din enumeratele comune romnesci, fr a mal socoti
un nurnr Insemnat de crti didaetice grecescI ce
se daruesc copiilor 1 fetelor romne.
Dar ni se va dice : cum, Turcil nu ti nimip
despra toate aceste ajutoare tendentioase ce le face
green' Eforiilor colare din Imperia ?
Da, Turcil
oia, ail dovezl palpabile despre aceast ingerint
i despre coniventa agentilor oficiali greceli cu die-

rul i notabilil grecisati i de aceea iad msuri de

Infrenare.
www.digibuc.ro

118

Spre a evita descoperirea acestor leghturi

ajutoare, iat esplicatiunea ce au pus la cale a-

gentii grecesci impreuna cu Patriarhatul spre a se

da autorittilor turceti de cte ori ele s'ar incerca
sa cear& desluhi despre proveninta ajutoarelor :
Ninist. Afacer.

Atena, 13 Martie 1F90

Circular& chtr& consulatele din Turcia

Catre Vice-Consulul Elin din Grebena,

Domnule Vice Consul

77

Luand cunotint& de cererea de informatiuni

relative la resursele scoalelor greceti i de modul

cum ele functioneaz, cerere fcut acuma In urm
de car& comisiunile turceti ale instructiunel puPatriarhul Ecumenic
ll blice din diferite localitti,
a adresat tuturor Episcopilor respectivi instructiuni categorice al cror coprins se gsete In co/7

77

77

7>

pia aci alturat a raportului cu No. 463 al Legatimei din Constantinopole. Representanta Sf.
77

Sale Patriarhului ail fost autorisati a se conforma

77in

viitor acestor informatiuni fr& a se abate

de la ele.
Semnat : Ministru Dragumis.

Anecs& : Copia raportului cu No. 463, cu data 24

Februarie 1890, adresat de care Legatiunea greach
din Constantinopol Ministrului afacerilor strine din
A tena.
Domnule

V inapoez documentele confidentiale cu No.

77176 i 210 ale Escelentei Voastre i in acelai timp
am onoare a v comunica urm&toarele :
www.digibuc.ro

1 19

77

Am fost asigurat la Patriarhatul Ecumenic, ca

tuturor episcopilor respectivi, li s'au dat instructiunl

categorice, instructiuni earl esplich intre altele ca

77

Marea Biserica (Patriahatul) fiind recunoscuta ca su-

praveghetorul suprem i responsabil al instructiunei grecesci In Turcia, numai represeatantilor sl

din provincii apartine ca s dea
informationi
relative la lectiile de predat, la profesori 1 la elevi,

i in general la mijloacele earl acoper cheltuelile

scoalelor greceti. Episcopii a fost autorisati a declara tot-d'a-una comisiunilor turcefi i instructiunei publice ca aceste cheltuell scolastice sunt acoperite prin produsul discului in biserici i prin donatiuni a generoilor conationali, i a recomanda
directorilor scoalelor i institutorilor de a nu da
nici ua informatiune relativ la aceasta afacere sus
diselor comisiuni turceta, ci de a le trimite numaI
Episcopilor.
Aceste instructiuni au fost date Episcopilor din
Pelagonia (Bitolia) i din Grebena.
Prea plecat
77

77

77

77

77

17

Semnat : AT. Mavrocordatos 1)

Toate aceste ce fac grecii, i toate piedicele de

tot soiul ce pun pentru a inabui ori ce tendinta
de deteptare a romnismului in Peninsula BalcaA
nic, nu sunt totui in stare sh nimiceasch sentimentele nationale, ci din contra, cu cat grecii lucreaz5 ca prin toate mijloacele s desnationaliseze
1) Aceste documente se afla publicate in : Corespondance de l'E,t
din Viena din 20 lunie 1890.

www.digibuc.ro

121

pe roaini, cu att romnii vd c pericolul e mare,

i sentimentul national se desceapt neincetat de
i Meet, as,a ea mai din toate eomunele se cere cu
staruinta a li se trimite invtatori i inviltatoare
de limba romana ca sa slujeasca, in biserica in limba
romn.

Pentru noi, precum i pentru ori-care om, care

apreciaza faptele dupii adevrata lor natura i judeca lucrurile far prtinire i fra ea judecata lor
sa fie influentata de simpatil sau antipatii persohale, nu poate fi nici ua indoiala c partidul romnesc din Macedonia, Epir, Tesalia i Albania
insufletit de instinctul de rasa i sprijinit de eoalele deja infiintate, precum va fi 1 de cele ce se
vor mai infiinta treptat, i se va putea dispune de un
personal didactic romnese mai numeros, va progresa,
i resultatul final al luptel inverunate ce esist in
partile aeele intre agentii propagandei grecesel i In-

tre partidul romnese va fi sdrobitor pentru stranismul anti-romn.

Comitetele grece neavnd alt scop de cat a grecisa pe romni, invat pe copii romnilor in coalele grecesci numai limba greaca ; de aici result
pentru romni dou neajunsuri foarete grave : intal
copii romni cari merg la coalele grecesci,

gnd niel limba pe care o vorbesce invettorul grec

in coalii i nici cuprinsul chrtilor didactice grecesci,
nu vor inveta nid pe jumtate studiile din program,

pe cnd devil din coala. romna, cari invath in

limba matern, fac repede progrese in un timp pe
jumetate mai lung.
Apoi copii romni ce es din coalele grecesci nu
www.digibuc.ro

121

cunose de cat limba greach ce o -invata de la

instituturil greci, earl nici dnii nu cunosc alta

limbh, i ast-fel nu sciu ce se faca i in cotro sa

apuce ; in timp ce elevil cari es din liceul roman,
invetand mai multe limbi i mai ales cea roman:A
francesa pot ocupa posturi atat In tara lor 1)
cat i In strainetate, de oare ce limba francesa e rspandith in toate partile mai ales in oraele cele man
i In porturile Orientului. Cine n'a observat eh, catl
merg in Grecia, se due ea sa, cheltuiasca, bani iar nu
ea &A cdtige ceva. Singura aceast observatie a facut ca ori unde esclusivismul limbei grecesci sau al
grecismului predominh, ca odinioar in Romania. in
Bulgaria, In Syria, In Palestina, In Egypt, pretutindeni s'a fcut o reactiune in detrimentul limbei gre.
cesci i al grecilor.
Acum in acele teri educatia colara se incepe prin
limba matern pentru a economisi timpul i a inveta
mai lesne 1 mai solid acele din limbele strine de
care este apoi mai mare trebuinta in viata, i din

care se poate trage folos.

Prin urmare resultatul final al tuturor sfortarilor ce'i dau grecii i a tuturor cheltuelilor ce fac

pentru a grecisa pe romani nu va putea fi altul

de cat acela care a fost i In terile mentionate
mai sus.
De alt-fel, Romanii cu minte din Grecia cari stau
In contact cu societatea greacd, observa cu indig1) Am aliat cu multumira ca Ora acum patru fostf e'levf at Liceudin Bitolia a fost numitt in posturt de Incredere, de catre
guvernul otoman. La telegraf asemenea uncle cunosciinta limbei franceze este necesaril, elevif Liceuidt Romfin A reusit fnaintea tutulor
a0 fost din ef numiti cti-va telegrafitt fn cite-va posturh
lui

www.digibuc.ro

122

nare, c cu toata iubirea ce li se arata mai

inte de a fi anecsati la statul grecesc, nu intlnesc In societatea greceasca de cat dispret pentru
limba, moravurile i neamul lor i, mai mult, li se
pune in sarcina lor, cnd se produc neoridueli i
talharii traditionale in Grecia, de esemplu ca afacerea de la Marathon din anul 1870, i altele ce
citim in cartile calktorilor europeni, In care Vlahii
sau pstorii Vlahii sunt acusati
negreit chip&
spusele autorittilor
de toate relele ce se in-

tmpl la drumul mare sau la munti.

Credem c cu cele ce am artat se dovedete in
mod necontestabil ca elementul roman sau mai
bine 4is, limba i nationalitatea romana, de i persecutate in deosebite moduri de spiritul i agenth
elenismului in sus 4isele provinch turceta adich
: Macedonia, Epir, Tesalia i Albania, cu toate
aceste, gratie instinctului national i mndriei numelui de roman, phstrate din parinti In th In masa
poporului romanesc, precum i luminei i culturel
ce coalele romneti da junimei romne, gratie
4icem acestor inboldiri foarte puternice, suntem
convini c triumful causel romne In partile acele,
nu este, nu poate fi de cat o chestiune de timp. Va
trebui Ins ca i in viitor institutoril carora le sunt
incredintate destinatele neamului romnesc, sa procedeze cu zel i cu tact intelept i tot-de-odat adevrat romnesc In misiunea lor morala, pe lang fratif
notri romani de acolo, uitati de attea secoli in
voia intmplrii i earl. astkli sunt prada propagandelor politico nationale ale strainilor ;
limba
lor este esclusa contra ori-crel dreptti i lege
www.digibuc.ro

123

din colile 1 bisericile intretinute i fundate de ei

pentru copii bor.

Ca s nu se creada ca este opiniunea noastra

personal ceea-ce spunem mai sus in privinta sacrificiilor bneti ce cost pe natiunea i. statul grecesc propaganda care o face in Macedonia i in

toat Peninsula Balcanich prin coalele greceti,

precum i in privinta resultatului final al acestei
propagande, i ca sa, se conving cetitoril ed. aceasta

este un fapt necontestabil, reproducem aici cele ce

s'a publicat In aceastA privinth de dare diarele

cele mai insemnate din Atena. Aa diarul Ephimrris din Atena, din 23 Februarie 1890, fost organ al
Ministerului de Esterne 'Ana in anul 1888. sub titlul de 0 nenorocit marturisire, se esprim ast-fel :
De cur'nd am citit in Pulinyhenesia 4ice Ephimeris, un articol privitor la causa greac5, din Rumelia oriental i din Macedonia. Niel udata
n'am credut, ea un jurnal publicat In Atena i. mai
If ales un organ al guvernului actual (Ea linghenesia
este jurnal guvernamental), sh fie In stare s, condamne ma de sever politica de care guvernul grecesc s'a inspirat pn acum in Rumelia Oriental,
In Macedonia, in Epir i in Albania. Jurnalul gu17

17

17

77

77

77

17

77

vernamental Palinghenesia comentnd o hart

etnografica a Macedouiei despre care s'a fcift
atta svon acuma de curnd (harta popoarelor

sclave a d-lui Komarov i Sarjenco din Petersburg)

dice urmkoarele :
17

Noi Grecii putem asigura pe fratil notn Serbi

,,c propaganda national& fcut prin coale i prin
www.digibuc.ro

124

harti etnografice nu d niel odath, resultate positive i di nu pretuesc sacrificiile ce se fac. Astfel banii ce am cheltuit In abondent in Rumelia
77

Orientalh n'aU putut s ne intoarch nici un sat

chtre elenism. Acela lucru va avea loc mai
curnd su mai thrcli In Macedonia, dach nu
imbuntatim starea armatel noastre i dach nu
77

77

77

71

77

77

adoptkm o politich mai energich. Jurnalul guvernarnental mhrturisesce ast-fel c toate sacrificiile
ce a facut guvernul grec panh ast-41 in Rumelia
Orientala i in Macedonia ail fobt zadarnice.

Dar ar putea cine-va s intrebe cine a condus

prmil acum actiunea noastra in Macedonia, in Albania, In Rumelia Oriental i In Epir ? Cine a
drninistrat attitea a atatea milioane ce (al a noastra
a eheltuit milioane ce poporul grec a cheltuit fi va
cheltui "bled ?
77

77

77

Fiind-ca este vorba de o chestiune aa de im-

portanth, poi ne credem datori a da la lumin

un secret, ce pstram ptinh acum, temndu-ne de
a compromite interesele noastre nationale ; dar
cand ni se spune asthq.i, 6, am perdut influenta
uoastra In acele provincii, noi am putea intreba
pe c1-1 Tricupis i pe colegil d-sale, pentru ce a
77

77

11

77

impus imposite peste imposite pe poporn1 grec, sub

cuvntul de a realisa dorintele noastre nationale ?
77

71

Ni se va obiecta pte, eh guvernul actual nu

,.e singur respunclAtor ; guvernul, ce l'a precedat
i syllogul ce l'a precedat, au de asemenea asupra lor o parte din respundere. Noi nu o thgaduim, dar nimenea nu ne va putea contesta ch. :
77

www.digibuc.ro

125

71

71

77

Ministrul actual al afacerilor straine a fost multd

vreme directorul syllogului qi cd de veo patru an incoace syllogul in chestiune, s'a transformat intr'o sec-

fiune spcciald a ministerului de esterne, care se ocupa esclusiv cu propaganda noastra na(ionala din Turcia si
primesce ordinile d-lui Dragumis.

Este Invederat prin urmare, ca d. Tricupis, preedintele cabinetului i d. Dragurnis, Ministrul afacerilor straine stint singuril responsabili pentru
aceasta. Lor dal trebue sa le cerern socotealh.
If vorn intreba dar, cum ail intrebuintat milioanele date de poporul grec ? Pe d-nil Tricupis i
Dragumis i-a insarcinat poporul grecesc cu direc77

77

77

77tiunea

propagandei care a costat 10 milioane

franci, i ca toate aceste milioane, cati greci

fost inchiL parsind familiile lor pentru c au
77

77sprijinit incerchrile guvernului !

Cele aece milioane a fost oare cheltuite numai

pontru coll i hartl etnografice ? (57 in fine pentru
77

ce se urmeaza aceasta propaganda in Macedonia, daca

Ilneisbanda incercata in Rumelia Orientala ne este

77reservath i in Macedonia ?
Ephimeris critica apol mijloacele de propaganda
nationala in Turcia, i incapacitatea organelor guvernamentale. Consulii si Episeopii, @ice el, pe can
guvernul grec ii trimete in Macedonia, paraliseaza
adese ori lucrarea propagandei fiind ea nu pot sa
se Inteleaga cu populatiunea.
in adevr, intamplarea a &cut ca tocmai acum sa ne cada, in man& numrul 198 din 30 August (st. n.) 1890 al @iarului Vienez Correspondance de
l'Est care sub rubrica : Macedonia coprinde scrisoa-

rea urmatoare:
www.digibuc.ro

126

Monastir (Bitolia) 22 August.

V'am scris in
mai multe rinduri eh episcopii greci in Macedonia nu eraii de cat agentii guvernului grec i ai
comitetului revolutionar din Atena. Ast-41 agitatiunile lor sunt puse in lumina, prin documente
oficiale. Episcopii greci din Turcia corespund direct cu d. Dragumis, Ministru al afacerilor strine al Greciel, II comunica lucrarile lor in Macedonia i II recomand chiar schimbarea cutruia

sau cuthruia consul grec incapabilgic dnii

de a inela pe Turci.
MI& cte-va documente, cari aa fost prinse la
biroul potal din ora'ul nostru, documente, care
ar trebui sa conving pe Poarta despre sentimentele i purtarea episcopilor greci fat cu guvernul
.,Imperial.
Coprinsul scrisoarel Mitropolitului Neofit, arhiepiscopul Bitoliel adresata, d-lui Dragumis, Ministru
al Afacerilor strine :
Bitolia (Monastir) 11123 Iulie 1890.

Domnule Ministru Sunt informat ca d. Fontanas, Consul al Greciei in ormul nostru, a scris
contra mea la Excelenta voastr. Lucrarile mele
17

In favoarea causei grecesci i serviciile mele penIf tru elenism ail fost recunoscute de catre Consulii
,,greci din Andrinopole i Filipopole, unde am fost
Indelung Archiepiscop. Exc. V. nu are de cat sa,
77se adreseze la acei Consuli 1 va vedea ca am fost
totdeauna la inlfimea misiund mele .
Consulul Greciel la Bitolia d. Fontanas nu este
If

11

17

omul ce no trebue. Va sfari prm a ne comprowww.digibuc.ro

17

mite in ochil autoritatilor turcesci este imprudent 1 ne strich afacerile. Daca Exc. V. continua

7)
17

a trimite banii prin mijlocirea consulului actual vom

fi siliti a-i refusa. Consulul actual comae imprudeute i descopere lucrarile noastre pe care In zadar le tinem secrete. Ast-f el purtatea Consululur
dare directoarea coalei grecesei a compromis'o
i nenorocita a fost trimeasa Inaintea curtei marVale. Acurn In urm, insotit de trei notabili am
fost la preedintele curtei martiale. Dupa o scurta
conversatie mi-a lis ce urmeaza : D-1 consul al
G-reciei spera oare sa anexeze Macedonia la Greeia prin mijlocirea banilor ce se trimet aci pentru
a face propaganda politica ? Acesta este, d-le Ministru, resultalul stangciilor Consulului Elin din
Bitolia. Pentru interesele noastre nationale trebue
neaprat ea d. Fontanas sa fie inlocuit cu Uil
consul capabil, care sa fie in stare sd inole pe Tura,

In loc de a fi el Insui mereu inelat.

In plicul cu scrisoarea Mitropolitului Neofitadaogh corespondentul se mai afla doue scrison :
If una din partea eforilor coalelor grecesci din. Bi17

tolia adresatil Preedintelui Syllogului (Comitetului.)

grecesc care reede la Ministerul afacerilor strine

din Atena i care formeaz5, o sectiune a parte
I/ ocupandu-se esclusiv de politica greceasca in
cea 1-alt scrisoare din partea d-rei Eiifrosina Vaharidu, directoarea coalei grecesci de

fete, adresata d-lui Dragumis, scrisoare in care

17

77

dnsa se plange ca a fost destituit de catre Consulul grecesc din Bitolia. In scrisoarea lor &Are

www.digibuc.ro

128

Preedintele Syllogului eforii coalelor grecesci 1)

17critich de o potriv atitudinea consulului grec din
Bitolia i cer inlocuirea lui. Cuprinsul este aproape
identic cu al scrisoarei Mitropolitului. In josul
scrisorei se afi sigiliul coalei grecesci de la noi
i semnturile eforilor ale chrora nurne sunt : Iancu
Scantelli (scanteie) Hristu Duma, Gheorghe Chiriac, Neofit, archiepiscop din Bitolia.
Iat dar dovedit cu acte mijloacele de cari se
serva i scopurile ce urmresce politica panelenistich In Macedonia, in Epir i Albania. Romnii i
Albanezii, cari inc n'aii gustat din avantagiele ce
din nenorocire nu folosesc fratilor lor desprtiti
de dnii in 1881 i. mal nainte, avantagii earl nici

mai mult nici mai putin ii face sh'i pearda individualitatea lor ca popor cu limba i moravurile
lui proprii,sh cugete pand, mai e timp i s inlture directia aa de funest ce a dat'o educatiunei
i instructiunei tinerimei lor Episcopii de alt neam,
lipsiti de familie, i notabilii lor aa de dominati de in-

terese particulare In ea sunt cu totul tampiti and

e vorba sil judece 1 sh cunoasc originea, indivi1 Din documentele pu licate la inceput in Sala istoried am
v6dut a am efort precum si membrit comunitatel dise grecesci din Bitolia ca si dia cele-alte orase si orasele romanesci din Macedonia si
Epir sent romtini, cart vorbesc romanesce, intro el si in tamiliile lor
dar favoriseaza, prin o curata aberatiune mintala, desfiintarea limbet
lor prin ajutorul scoalelor grecescf:

Esemple de greeisare aproape destivdritti la insemnate orase romanesc,

din Macedonia si Epir petrecuta de unisecol incoace avem intre cele mat
isbitoare : Cojani si Seatiste in Macedonia si peste 30 comune din dis-

trictul Zagorultn aproape de Ianiva in Epir. Diu toate aceste orase si

comune unde si palm adl numele de familie suut romanesci, se afla in
Romania mai multe tamilii cad aci s'au inavutit, dar care Inca, nu 'st

www.digibuc.ro

1 29

dualitatea, demnitatea i interesele neamului bor. 1)

Ca sh nu fim acusati c suntem vrajmai al idei
nationale grecet1 pe care declarm c o respect&in

ca orl i ce idee mare national& cnd ea so bitemeiaz pe dreptate i respectul drepturilor etnice
i istorice ale altor prpoare, ne permitem a da aici
cuprinsul unui mie studiu caracteristic prin ideilo
profunde i juste ce contine asupra tre(utu1u i viitorului elenismului. De aici se -va priccpe mal bine
ideea i azi conduchtoare a politicel grecesci fat& cu
populatiunile de ori-ce nearn din Orient.
Acest studiu a fost scris In 1881 de vestitul
scriitor englez Mackenzie Wallace, (autor al operel
17

La Russie et les Russes") i tip&rit In Times de

la hnele lund lui Mai 1881.

Nol Il reproducem
dup.& traducerea trances& aprut5, In iarul Con-

stantinopolitan Constantinople Messenger" din 8 Iunie 1881.

maf aduc aminte despre origina lor rominfi. Despre Seatiste (de la
Sete, acolo lipsind apa, pmntul find poros), iat ce ne spune In Voyage de la Grce", 2-me dition Paris, 1826 tom. dl, pag. 79, Pouquevale, fost consul al Jiraneiet la lamna la fnceputul seculului. A intrebat pe arhonti-notabilif orasuluf, cum din BomnI s'ail facut greet, dar
nimenea n'a sciut sa-mi spina ce a devenit populatiunea romaneascl
nid prin ce mijloc ea fusese Inlocuita de greed' . Pouqueville adaog
ca. la Intrebarile lul, acei notabill se uitafi unil la alth... Observim in
fine di si oraselul Blata aproape de Seatiste, patria familielor Ghermani,
si alte de la noi, este pe cale de a se grecisa- Abia fn o mahala
formati maf mult prin imigratiuni recente de economit de vite i pastorii
romnf din alte localitati, se mai aude romnesce fu acest orAsel.
1) In nota precedenta am spus ca tinutul Zagorulul de langit mamma
e grecisat maf cu totul. Iatt numele ctor-va din cele 44 comune aje
zagorulm : Papingo, Viticu, Arcistea, Cervari, Gurita, Vita de sus si de
Jos, BrAdetu, Cepelu, Cuculi, Sudena, Supuceli, Baia, Gudile, Negade,
Francazi, Bulcu, Dobra, Calota, Manasi, Doliani, Stoilo, Camia, Cavalari, Drestenicu, Grebenip, Flamburaru, Ceinesi, Macibm, Cursovtta,
Bulanosi, Scamneli, Laca, Dobrinova, 13Aiasa (Vuvusa grecesce). Comunele negrecizate ash Bunt : Grebeniti, Flilmburaru, Cernesi, Luca,
Florul, Masimele, Doblinova. Bgiasa i alte ate-va unde totust se afla

scoale grecesci pe lngit eke o scoala romfineasa ce se afla fn unele

elinteinsele. Despre comunele grecizate, iata ce scrie d-nul Apostol Mar9

www.digibuc.ro

130

Trecutul i viitorul Elenismului

Dintre toate natiunile cretine ale Orientulul
necontestat este c grecil a jucat cel mal mare
rol istoric, i influenta lor a chutat ca sa des77

volte i spi. respandeasch civilisatiunea i progresul.

Ceea-ce lor le place a numi misiunea lor istorich, s'a Indeplinit In mod estraordinar de curios,
cu care nu putem s, ghsim o comp:Iratiune mcl
n anticitate, nicsi In evul de mijloc, nid In timpurile moderne, i pe care mai lesne ne este s o
deosebim de ct o comparhm cu metoda urmat
de cele-l-alte natiuni civilisatoare.
77

77

gArit In Convorbiri literare, anulYIlI (1874) pag. 198, sub titlul :

mum; roolina din Dacia Aurainnii :
Cele-Palte 34 comune. din tinutul Zagorului & fust grecizate
pe la inceputul secolulut curent de un calugar grec Cosma carele atunci trecea de ascet si de Brant si a afuri4it limba romn i pe toti
earl ar mar vorbi aceasta lirnbL Batranil romalli de pe la noi aft vedut si ad audit pe acest sarlatan i religios spion al propagandel paneleniste, sanctifieat de clerul grec eu 'Allude de sgintu Cosma care a
permis ea icoana lui sa se zugraveasca In biserieele din Pind. Aceasta
reste asa de adevarata incat top batranii aeestor comune grecizate
cari Bunt in etate de 80 de ani vornesc Inca limba roinana. Pe la
anul 1847 un roman din Abela trecend in Zagor prin comuna grecizata Freincazi, audi pe o femeig, batrana dicand catre o vecina a ei:

Mori pime to berbece sti gradina kai vame ta verza ola. Adica :

berbecele a intrat In grading, si inananca toata

Cea mai
mare parte din locuitorit barbati al Zagorei merg in Romania si in
alte parti streine unde Il ctiga piinea lor si a familielor lor remase
acasil, ca carciumari, pitari, placintari, iar nail ca arendasi si epistap
de mosh. El veneail in Romania Inca mai eu seama lu timpul
grecl pe langa care unit s'ail inavutit din averea Statulul roman usurpata atunci de fanarioti clericl si mireni. Top acesti Zagorenfgrecizati care ail navlit asupra bietulul roman din tara, a
contribuit win diferite mijloace la gr( cizarea eu desevarsire a concetiltenilor si consngenilor bur remast lu patria lor si la intinderea
limbei grecesci si in cele-l'alte comune romanesei in care s'ail infiintat scoale de limba greaca. Adaogam ca la cunoscinta noastra sunt

chiar asta-01 in Romania oament generalmente avuti, ba unn chiar fosti

sea actuali senatori, deputatl i insemnati funcOonari ai statului, cart stint
seu el seu parintittatallor nascutl in acele comune grecizate ale
Zagorulni de lauga lanina. Sit speram ca dupa atatea bunatittl dobandite aict nu isi vor mal renega origina pibintilor lor i niai cu seama vor tace, vor indemna pe rudele sii pe cunoscutil lor remasl in
echt-a patrie a 'si aduce cuvinte de acelasl lucru si vor deschide acolo
scoale romanesci dovedind ast fel c inbesc i ajuta neamul romanesc

cu care in fata nstra se pare ca se Mlesc.

www.digibuc.ro

131

Romanii in anticitate, Arabil In evul de mijloc

i natiunile europene In timpurile moderne, au in-

ceput prin a cuceri popoarele pe care apoi le-a

civilisat, pe cand cucerirea nu ocupa, de cat un
loc In strlucitele anale a le Elenismului.
Grecii ne avind nici odat armate destul de puternice pentru a face invazil, sail multumit de a
profita de cuceririle fcute de alte natiuni, de alte
77

77

77

state mai rezboinice 1 mal putin civilisate. Alexandru i Macedonenii sl

strmoii poate ai
Albanezilor de astazi duser artele greceti pana
la malurile Indului. Capitanii i legiunile Romei
inplantara civilisatiunea i institutiunile greceti
171n Tbracia i in Asia Mick In Siria i in Egipe t

7,

77

77

77

Armatele eterogene a le Bizantului protegiara

77

Elenismul In pal-tile Constantinopolului i puser pe

greci In positiune de a elenisa panh la un oare

care punct hordele slavone i turaniene care invadara peninsula Balcanilor. In fine, Otomanii
mentinur in secolul al XV-lea suprematia greaca
asupra deosebitelor natiuni cretine de origina i
de limba strain. Ast-feliu eh, aceasta, asertiune
pare-s sail nu un paradox, nu e mai putin
adeverat c nu grecii ci Macedonenil, Romanii,
barbaril de tot soiul i Musulmanii turci
au
vArsat singele pentru intinderea i apararea elenismuldi, i perioadele istorice, in care influinta
greceasc a crescut mai repede i a aruncat rdacini mai adinci, sunt acele *in care grecii erau,
77

77

77

77

17

17

77

17

77

77

77

77

din punctul de vedere politic, o rasa, supusa. Acest

fapt ce se datorete, in parte, unor intamplri etnologice, in parte imprejurarilor in care grecii
www.digibuc.ro

132

s'au gsit, a esercitat o adIncii influint asupra

desvoltril caracterului national i, nu va lipsi de
a esercita aceeai influirtta In evolutiunea destinatelor sale viitoare.
17

11

Ar fi interesant de a urmri aceast particula17ritate a istoriei Elenismului prin diversele epoce

7'

ce ani enumerat, dar In un aa de scurt studiu

77

trebue sii ne miirginirn la aceea din care grecil

sunt pe drum de a ei. azi. Cnd Mahomet II a

71

71

cuprins Constantinopolul el asigur Musulmanilor

monopolul puterel politice, i ls diferitelor co-

munitati cretine un mare numr din vechile lor

drepturi i privilegii. Membril Bisericii Ortodoxe
reshritene, de ori ce nationalitate, ail tost pu1
sub jurisdictiunea imediata a Patriarhului grec i
a clerului lui. i vechele leghturi care unea nationalitatea greceasca cu ortodocsia oriental se
Clerul grecesc
If aflar atunci mentinute i strinse.
17

1,

77

17

lIvedindu-i autoritatea i veniturile garantate con-

tra ori chrul atac de jos, primi Indath noua lui

positiune 1 deveni zelosul aprator al dominatiunei otomane.
17

Putinele aspiratiuni nationale pe care patriarhul i ajutoarele sale le mai putea avea, se marginir la drmarea constitutiunilor bisericeti a
le Srbilor i a le Bulgarilor care Impedecaii propri a lor autoritate. Pentru ast-feliii de sarcint precum i. pentru a Inbui ne supunel ea, ori unde
s'ar fi ivit, clerul grecesc putea In tot deauna s,
Ilse rezime pe bratul secular al Statului Musulman.
Aceste stranii relatiuni Intre autorittile Otomane
17

77

71

i clerul grecesc au durat pn In dilele noaste,

www.digibuc.ro

133

fr vre o modificare importanta,. Principalil mem-

brii ai comunittil greceti a fost de o potriv

admii de catr cuceritori in oare care care ran murl. a ]e administratiunel. Mal intai functiunile
n

77

lor a fost restrnse la institutiunile comunale din

sate in care el figuraii in. consiliile batranilor,
dar car& sfritul secolulul al XVII-lea, ei Mee-

pura, a ocupa posturi mai importante ca Dragomani ai Ina ltel Porti i al Marelul-Anairal i. apoi
ea Principi 1 Kapu-Kehaiele a le Valahiei i. Moldovel. Familiile acestor Principi i Kapu Kehaiele,
n

77

formail *Meet 'Meet Impreuna cu acele ale unor

avuti negutatori locuitori in mahalaoa Fanarulm
pe Cornul de aur, un feli de aristocratie pai ven nit, care este destul de cunoscuta sub numele de
77

Fanariot.
Auzim adese orl sustinndu-se ca aceti Fanarioti sunt coboritoril vechilor finnilii
77

zantine care ail continuat a locui in Constantinopole dup5, cucerirea Otoman"., i cati-va din
trinii, de esemplu : Cantacuzenii, cautar se dee
oare care temmeiuri pretentiunilor lor, adoptnd
nume ilustre din istoria bizantina.
In realitate eel d'intai Fanarioti a fost nite
nnecunoscutl emigranti din insulele Archipelagulul
i din Asia Mica, pe cand altii ca Ghica, erau de
origina Albaneza. Mal de curnd chiar, Bulgaria
a avut un representant printre dnii In persoana
lui Stefan Vogoridi tatal lui Alecu Paa. Deosen

17

71

77

77

77

77

birea de origin nu a impedecat de a forma,

cstorindu-se intre dni, un grup omogen po77

sednd un esprit de corps, foarte accentuat, i timp

de mai multe generatiuni ei lucrara impreun cu
77

www.digibuc.ro

134

clerul spre a mentine dominatiunea Otomanh peste

toti membril Bisericei Ortodoxe.

17

Perspectiva ast-tel desehisa raialelor grecI de a

'l face e stralucita cariera In serviciul statului,
dadu educatiunel greceti un noil punct de razim

i in curnd se intemeiara eoale superioare la

Constantinopol, Adrianopol, Salonic, Larisa, Tri.,cala, Ianina i i'm alte orage ale Imperiului. Programul studiilor se maxi i cuprinse filologia, filosofia modern& i primele principii ale tiintelor
.,

77

77

naturale. Spiritul grecesc se detepta putin ate

putin din Indelunga lui letargie i noue idel, noue

aspiratiuni nu intardiar a se forma 'in contactul
politic i comercial din ce In ce crescnd cu lumea
occidental. Legaturi de unire mai apropiath se stabilir 'intro diferitele comunitati respndite, a caintretilf -.fora uniune pang, pan, atunci nu fusesh
nuta de cat prin o credinta comun, i o administratie bisericeasca corupt. Se incepu chiar a
, se intrevedea putinta unel mai marl micarl nationale, i cate-va spirite ptrunzetoare, concepur
11

11

speranta unei regenerrl complecte a poporului

oTecesc.

1, ?"D

Biserica care la inceput urmarise cu indiferent,

sa chiar cu gelozie micarea, Incetul cu Incetul
.,se gasi trasa 'in cursul micarei el, i sfiri prin
ai da un puternic ajutor. Nu numal printre grecil

77

77

proprid
77

propaganda elineasca 'I-a recrutat instrumentele sale. La Bulgarl, la Srbl i. la Al-

banezi, Episcopii aa cautat sa lateasca i s, intareasc5, autoritatea patriarhului, eleniznd clasele

superioare, i Principil fanarioti In Romania ure mrir acela scop pentru motive dcosebite.
www.digibuc.ro

135

secolului al XVIII imbunattirea

coliditiunei morale i materiale a grecilor i ele11C6tre finele

77

nizarea repede a populatiunilor negreceti in toat

peninsula, de la capul Matapan pn la muntii
Carpati i de la Adriatica pn la Marea Neagr,
fcea s, se cread C cu timpul grecii vor reui
prin put erta lucrurilor s inlocueasch pe stpnii
lor musulmani i s reInvieze intr'o zi pe Vatrat,nul Imperiu Bizantin (Alarm idee).
ff Din panctul de vedere teoretic, era permis poate
s se creada ca Marea idee, cum se numete de o)7

71

17

71

7)

bicinuit, ar fi putut s se realiseze prin actiunea

(treptat i urmrith neincetat prin puteri pa(tinice,

i cati-va filosofi vistori 'i a putut inchipui la

acea epoch. ch. Turcul Musulman, cu ajutorul lenei i
If

a nesimprei lui, va fi putin eke putin constrns

s'a cedeze sceptrul inteligentei mai vioaie i mai

progresiv a grecului cretin ; dar, In practic, o
If ast-fel de evolutiune era imposibil i vistorii earl
credeail aceasta, nu apartineau de sigur Mel uneia
I, nici alteia din natiunile direct interesate.
Din timpul cnd Petra eel Mare ii a dat pe
7/

17

fat intentiunea de a resturna pe Padiah prin

ajutorul raialilor greci i Slavi, G-recii cugetar
s1i. recapete indepenainta cu armele in mn,
77

i aceste aspiratiuni fur sistematic incurajate de

Caterina U. care concepu planul de a pune pe
Ilnepotul ski. Constantin pe tronul noului Bizantiu.
Ardoarea grecilor se rci putin cte putin in urma rezbunrilor (reprsailles) teribile ce a urmat
dup revoltele nenorocite atitate de Orloff i alp
emisari ai Rusiei. Insh la inceputul acestui secol
7)

www.digibuc.ro

136

acete stranice lectil au fost date uithrii i ideia

patriotic& i reluase din no& zborul. Cnd nationalittile aphsate din Europa meridional i
din America formal& societti secrete, spre a resturna tirania, G-recii crear Eteria i incepura
lunga i sngeroasa lupt, care aduse, dup& multe
,,ntrnplri, infiintarea Regatului Elinesc de astzi.
Proclamarea independentii politice a Greciel a
fost glasul mormintal al Mara idd. Crend un
mic Stat independent, firete vrjmaul Turciei,
17

17

77

i transferind centrul de gravitate al politicei de

la Constantinopol la Atena, G-reeii sacrificar, fr

7,

tirea lor, dar totui In mod fatal pentru

sortii de motenire ce aveau pentru timpul cand
17

71

omul bolnav" (Turcia) ar fi murit i prin aceasta se

dephrtaril de ori-ce sperm* de a deveni mare putere. Trebue asemene se spunem, eh de mai nainte ansele lor eraufoarte compromise: Fanariotii fcnduse
ne sufeliti 1 find espulsati din Valahia i Moldova,
frunde ii atrase mania Romnilor, i &flail incepuse
liberarea nationalittei lor slave prin fundarea unm
stat slay pe jumetate independent. Afar& de aceasta,
77

77

77

71

77

11

77

77

77

77

17

71

un nou factor de cea mai mare insemntate fusese

introdus In problema politic& prin puterea crescnclii a Rusiei care nu tintea la ceva mai putin
de cat a se stabili inshi pe malurile Bosforului i
ale Dardanelelor. G-recii putea& totui s spere ch
Intrunind 1 asimilndu'i toate populatiunile cre-

tine din Turcia European, ar fi putut, cu ajutorul puterilor occidentale, s& creeze un imperil
destul de puternic spre a opune ugt barier& reala
succesului Rusiei &are coastele Mediteranei. Din
www.digibuc.ro

137

nenorocire pentru dnii, i. pentru viitorul lor po-

litic, nu s'aii artat ca sunt la inaltimea unel aa

de mari soarte. In loc de a'i. concilia i de a'i
77

asimila pe cele-l-alte rase cretine, dnii 'i-au in-

streinat aa de mult toate simpatiile lor, in cat

astqi nationalitatea greceasca e departe de a fi
identica cu ortodoxia orientala, i cea mai mare
parte a motenirei omului bolnav e revendicati
acum de catre albanezi i de slavi, pe care lull mea odinioara nu'i cunotea de cat ca Cretini
77
11

77

oTeci

77 to

Fiind ca nol considerarn cestiunea numal din

puntul de vedere al politicei practice, nu avem
sa cautam daca acest resultat se datorete numal
greelelor comise de greci insi sau i intrigi77

lor moscovite, i altor cause despre care ei nu

pot fi rpunOZtori.

Faptul esista i nu poate fi modificat de cer-

77

cethri istorice despre causele ce

77

ce oamenil de stat greci ail de facut acum este

produs. Ceea

se vada cum au s ia o botarire fata cu faptele indeplinite i sa micureze pe cat va fi cu putinta

influinta lor desastroasa fata, cu interesele gre-

77

77

77

ceti.

Problema in forma ei concreth se reduce la

77

77

aceasta propositie: Admitand, cum unora le place

a crede, eh Imperiul Otoman este destinat sa dis-

para, acest rezultat poate s fie efectuat in dou

feliuri: Sau prin o hack& discompunere, sau prin

77

o catastrof grabnica, i violent. Din aceste done

procedeuri, Carl ar fi mai de folos Greciel, i in
amandon cazurile, Grecia are ea oare interes a
17

www.digibuc.ro

138

grbi sau a inthrilia rezultatul final ? In ceea ce

se atinge de prima propositie, respunsul nu este
77

indoelnic. In o catastrof violent, interesele ma-

rior Puteri ar trece de sigur inaintea acelora ale

naicilor nationalittl, pe cnd lucrarea de discompun.ere urmindu-se incet, micele nationalitti pot
77

17in tot-d'auna spera s smulg i. s absoarb. cte-va

buchti desfcute. De oare-ce Grecia nu mai. poate

spera s cucereasc, i s'i anexeze Imperiul 0toman, dinsa are interes ca esistenta luI s se
prelungeasc pentru ca lucrarea de elenizare ce
ea urmrete ast-di eu atta energie In provin77

ciile limitrofe ale Turciei s aib timp sali dea

.,roadele i, In acest scop, clinsa ar trebui
tretin relatiuni amicale cu guvernul Otoman,
77

71

care pan ast-4i i-a dat concursul i sprijinul sii

Iupta contra tendintelor agresive ale panslavis, mului.. Sub acest raport Puterile, procurIndul
dobndirea pacinich a Tesaliel,
adus un imens

77

77

77

servicia de care ea ar trebui sh le fie adinc re-

17cunoschtoare.

La acest din urm argument s'ar putea respunde cg, de o sut de ani terenul renisrnului scade,
.i, din punctul de vedere al intinderei teritoriale,
Elenismul trebue s se atepte la noue perderi.
77

Se poate dar sustine cu oare-care aparent de

dreptate, cg, dac liquidarea silit a Imperiului.
Otoman este Inc& indeprtat, Slavil vor tine

partea leulul, i. c restul va fi cuprins de Albanezi i. chiar de Cuto-Valalil cari a inceput s

i reclame independenta lor ca limb. Trebue s
mrturisim c acest rationament are oare-care
11

7'

www.digibuc.ro

139

frie pe care. probabil, se intemeiaet, In mare

parte agitatiunea i nemultemirea care donmete
la Atena, dar nu vedem ce conclusie practicil se
poate traga dinteinsul.
Ar fi ridicul s cugete cine-va s se infiinteze
dominatiunea greceascA In Romania, In S,,rbia
sail in Bulgaria, i ar fi o esperientA foarte periculoas6, ca s, se anexeze la Grecia un mare nu), mr de Albanezi care nu doresc anexarea. Suveranitatea Regelui George, in mod rational i In' telept, nu se poate Intinde de cat pe un teritoria
71

77

71

care cuprinde o populatiune compactii elenizat5. po

deplin, i un astfeli de teritoriu nu mai esisth

pe uscat de cat In cuprinsul nouelor fruntaril pe
care Poarta i Puterile le-au hothrit acum in urmi.
Este adevarat c o parte a Epirului este cu totul elenizata, dar o anexare considerabila In acea regiune va detepta resistenta Gheghilor i Toscilor musubmani, resistent5, care va compromite foarte viitorul elenismului in Albania. Cat
despre pretentiunile Greciei asupra Macedoniei,
71

71

ar fi de sigur mai prudent de a nu le afia pen-

tru moment : majoritatea populatiunei acestel prozincii ne fiind nici greac nici grecisata 1 ori-ce

tendinte de agresiune In acea directiune ar provoca de sigur vrjnikia Austriei care nu intelege

77

1) Aei s ne fie permis a contesta asertiunea autorulul. Numal

cuprinsul fruntarillor eedate Greciel lu 1881atar5. chiar de Grecia N ordicii

propiiu dis se afig, peste 150 mil romanl curatl Wei de cum elenisatl
(vedI Memoire present pas le.s dlgus Valaques de Macdoinede l'Epire

et de Thessolie aux Ambassadeurs a. Constantinople. 1881, 0 notita statisticl anexata la dinsul

www.digibuc.ro

11 '
77

77

ca se i se taie calea care Salonic. Dac patriotii elini a in vitalitatea i in puterea de es-

pansiune a elenismului a 4ecea parte din credinta

d e care fac a tAta larm, dinii ar trebui s aib
incredere in viitor pentru realisarea sperantelor
lor i sa, se abtin pentru moment de a crea noui
greutti politice care ar putea s fie funeste adevratelor interese ale natiunei lor.
17

77

7)

77

IV

Insemnatatea elementului romfm din

Turcia
Grecii pe langh cele 1-alte persecutri de tot felul

ce a fcut tot-de-a-una i fac neincetat in contra

limbel i nationalittii romne in Peninsula Balcanich 'i-au permis sail mai bine 4icnd, au indrsnit

s loveasch in drepturile romnilor chiar pe terenul realitatii, sustinnd prin pres i prin dif elite
publicapuni, ca romeinii din Turcia sant de origina
greacti numindu'i Elmo- Vlahofon i chiar afirmnd

&A, mai ch nu esist romni in Macedonia i In

toat Turcia.
Credem necesar a pune sub ochii citit,oribor, dovezile

acestei asertiuni, dup care apoi cu ocasia scrierei

de fat, vom cuta tot la scriiterii greci cum i la
alti autori combaterea acelor preri eronate. Vom

arta in fine cu documente statistice importanta

2). Nol credem cA mal nainte de a se mi;zca Austria, Imperial (Itoman ca mult mat puternic milititreste de ct Grecia. ar fi de ajuus a
fugAri pe nitvitlitorii Macedoniel si Epirului i, Inteaceasta, majoritatea
deosebitelor nationalitart din aceste provincif, va sta alatud cu saveranul loculul spre a curma poftele nestioase de nedreaptit intindere
a fruntariilor.

www.digibuc.ro

141

elementului romn din Macedonia, Epir, Tesalia i

Albania.

Parerile presei grecefti despre Romeinii din Turcia fi

despre lucrarea intreprinsii pentru luminarea lor
Estras din Neologos, cel mai principal ziar grecese

din Turcia, care apare in Constantinopole, eu data

din 23 Februarie 1880 :
Romanii nu trebue sii uite e daub', astdi Macedonia s'a scdpat din ghiarele slavismului i a
77Inlaturat soarta nenorocit eel reserva tractatul
de San Stefano, aceasta se datoresce numai ap.

17

77

77rdril unite i ne desprtite a populatiunilor grece0i

Credem de prisos de a spune ca, zicnd popula14iuni grece0i Intelegem asemene i pe Culovlahl
77

sail, spre a fi mai esacti din punctul de vedere

77

istoric, pe nifte greco-romani copii ai elenismului.

Clare in evul din mijloc, elenismul nu era in reali-

77

tate greco-roman (?)

77

77

77

1 oare elenismului de astkji.

nu are in vinele lul attea pichturi de sange roman ea i rometnii de origina Daca ?Ce, oare pen-

tru e lupta Intre don& elemente (grecii eu romanii) de o potriv nobile i glorioase, s'a urmat
pe pmnt grecese i in miilocul traditiunilor gre
77

77

ceti, i fiind e elenismul a rmas invingator, pen-

77

tru aceasta oare am perdut drepturile noastre asupra motenirii greco-romane in Orient ?

Daa

77ar fi adevrat eh romnii ail mai mult drept la

77

revendicarea acestel moteniri n'am avea 1 noi drep_

77

tul se revendiehm Daco-Romnia ? A chuta s, in-

77

Ware& prin proselitism pe acei dintre elini cari pe te-

www.digibuc.ro

142
II

meiul gloriosel lor descedente greco-romane, ad phs-

17trat in limbagiul lor ciiteva urm e'din limba romanilor(!)

77

dar cari nu mal putin a intrinil sentimentul ne

stramutat de iubire fiasc pentru prirnii lor strmo1.

(grecil), acestea sunt nite idei ce s'ad. rspandit

in Romnia de care un partid (I) ne insemnat, idel funeste pe care grecil 1 romnil nu i le-ad
inchipuit nici odat i care apartin numai unor
II rase cotropitoare... Ar fi nedemn pentru descen77

17

dentil grecilor i al romanilor de a prdsi calea

traditionall a printilor bur i de a urma pe a77

17

ceea a natiunilor schitice, revendicnd bunurile al-

tuia, i aceasta tocmal cnd el Inii nu sunt Inc

Grecii cari
st4ni pe propriele lor bunuri.
conserv acum in limba lor cateva urnie din limba
17

11

,,latin i cari ar dorl s5, roage pe D-zed in

a-

ll ceastil limb, n'a trebuintd, de protectia nimnul.

Biserica Resritulul, nu impedich pe nimenea ( ! ! )
77

1,

de a se servi de ori ce limb& spre a se ruga eelui Prea Malt. E de ajuns ca acel care ridic a-

77

semenea pretentiuni sh lucreze din propria lor ini-

II

tiativa i voint.
Patriarhatul ecumenic nu poate s rectmoascd,
nimnui dreptul de protectiune asupra acestui popor sad asupra altuia, &del din punctul de vedere
religios dinsul este protectorul natural al tuturor,
17

dar nu tot aa este i din punctul de vedere national, i. Patriarhatul nu se poate pronunta dacd
pretentiunile cutrii sau cuthril natiunl sunt drepte

sau nedrepte.
Estras din aiarul grecesc

Syllogo

ce aprea in

Bucureti, cu data de Smbt 9 Fevruariu 1880 :

www.digibuc.ro

1 43

Articolul Cufovlahii i patronii lor, publicat In limba

romn :
77

Intrebataii pe cele 300 mii turcl, 200 mil Bul-

gari, 400 mii greci cari fara indoiala (!?) populeaza pro-

vincia (Macedonia) ce zic de aceast pretentiune

(a cornitetului Macedo-roman de a ridica moralmente elementul roman din Macedonia) 1 ce loe
17

77

pot rasa Cuto-vlahilor cari s'aa mirat foarte mult cnd

77

77

aft aflat ca aa frari peste Dunare ? (!) Dar s yedem de ce natur poate fi aceast5 rudenie. Ce ne
spune istoria despre o cucerire sa o colonisare

77romnii In Macedonia ? nimic

absolut nimic ( ! ? )

De vreme ce, istoria pe de alt parte, ne invata

eh i in acele locuri precum i in Romania, i in
77deosebite alte prtl ale intinsulul Imperiu Roman,
trimes legiuni a caror limb stricat a lsat
oare care urme la indigeni. Iar aceti indigenI erail Dad in Dacia, Greci in Macedonia (!?) Iviri in
Spania 1 alti in alte prtl. Aa eh, intre romani.
i Cuto-vlahl este atata legatur de rudenie, card
este i intre aceti din urm i Spanioll ( ? ! ) Eath
sfintul adevr i morala acestel fabule.
Estras din Syllogoi ziar in limba greac ce apare In Bucureti, cu data din 20 Julie 1 August
romnii vor Berate :
1890 : articol cu titlul
...ObservAm academicete i ca amid ai btranulul (ziar) Bomnul c este necuviincios a se chel,: tul .pentru trimiterea de arhierei
tara unae
77

77

77

77

77

If

locueso cate-va sut:mi de semi-romanofoni (Eimi ro-

77

munofonoi) ? 1) de origina problematica

) pe cnd

1) Autorul articolului urmeazg, aci traditia presel grecesci care trateazg pe romnif din Turcia ca Bind de jumgtate de origing greacg
cad considerati de dinsa ca greci, It numesce rominofont adicg, greci
cari vorbesc rometnegte (! ! ! )

www.digibuc.ro

141.

in tri vecine cu statul romnesc i sub ochil

milioane adevrate de rornni curati cari sufere
77

jugwl eterodox (?!) au nevoie direct& de grija i

luptele sale patriotice. Mai Inai de toate, ce neeesitate este a se trimete In Macedonia episcopi
,,rornniP Dach In adevr populatiunea de acolo
77

este romneasch, i prin urmare ortodoxii, nu este

,,lipsit de autoritatea biseriecasch de aceiai cre77

dinth i, deci, credinta lor religioash nu se afl

77in pericol...

Dar Romnil din Ma3edonia nu se gsesc multmit lui D-4e, intr'o asemene stare (adie, de
a fi declarati schismatici, ca Bulgaril carii la a77

dhpostul religios vroesc a crea un stat bulgar

Maeedonean); ca cretini ortodoxi sunt nu numai
tolerati ci i respectati de Sultanul ca i
de oare-ce Patriarhul Ecumenic nu face nici o deosebire intre greci i cele-l-alte nearnuri de aceini:
credinth cautand numai: la ortodoxie al cruia custode 1 aprtor este dinsul.
Estras din acelai diar Syllogoi cu data din 18
August 1890, articolul intitulat Btrnul diar
Romeinulie
Lupta ce v'ati insuH nu vi se cuvine de loc voue Romnilor. Ori cine din aceia
eari a aruncat o privire asupra istoriei natiunei
voastre, v'ar audi ca dati lectil Elinilor, i mai
eu seam elinior din Fanar, v6 vor ride in fata.
Patriarchul Ecumenic care a phstrat intregi i
respectate drepturile tronului sii In timp de cinci
Intunecoase secole ; acel Ethnarh (cap al natiunel)
chtre care alergail s'i srute cu pietate dreapta
i s prirneasc bine-cuOutarile sale inainte de a
77

77

77

77

77

77

77

77

77

71

77

77

77

www.digibuc.ro

147,

se urea pe tronurile Principatelor, Principii (Fanarioti) eari v'aa cioplit. v'aii format, v'an. civilisat ; el, cApetenia i printele principilor i al
preceptorilor votrii, nu are nevoie de instructilinile voastre. A. cerceta pentru ce se lupt E'ini
In Macedonia, nici aceastu nu ye priveste. Fiind c
sustineti oh aveti acolo cate-va sutimi de conationali, puteti se Ingrijiti de ei dup5, cum v'ar plcea.
Dach Sultanul v'ar da i vou, berate pentru Episcopi romni, vom simti o sincerd (?) bucurie. Noi
Elinii nu am fost nici o dath motenitori ai apasato-

77

77

71

,,rilr spiritului (!)...

Fath cu cele ce preced, i deosebit de refutatiunea

ce result din documentele publicate in cele-l-alte

prti ale studiului de fatzl, iat ce a scris in privinta
romnilor din Turcia i Grecia eminentul literat i
om politic al Greciei, Rizu Rangab, fost profesor la
TJniversitatea din Atena, i in mai multe rnduri mi-

nistru de Esterne i Ministru al Greciel la Paris i

In alte
Riau Rangab seriea in 1856 in Revista Pandora
ce se publica in Atena, urmAtoarele :
17

Cnd cine-va 4ice ast4 la Atena, Romani sau

Vlahi, intelege in tot-d'a-una, acei meteori earl din

tinap in timp se ivesc la orizontul de miaz-noapte
al Eladei, i arunc asupra frumoasei noastre
If

71

plOaia aurit a campiilor Dunrene, i noi uitm

ca tocmai printre noz, in tica chiar, i prin alte finu-

turi elenice, sunt alti romani, a caror rasa constitue

,o mare parte a locuitorilor acelor finuturi i merit
din mai multe punte de vedere atentia noastr.
10

www.digibuc.ro

146

Pandora , adaocrb R
R. Rangab,

se hothrhte as-

ta-qi. a da dreptate acelor romance ce locuesc aceeafi

fara cu nop, i care dac nu ice polca 1 nu poarta

. ,rochii Parisiene, nu sunt totui mai putin vrednice
. ,a sta alturi cu femeile civilisate.
Romnii, din Elada, Macedonia, Epir i din Te17

salia sunt colonii venite din Romania propri dis. 1)

Asta se vede nu numai din denumirea kr comuni

i din limba lor, dar 'Mc& prin numele kr de Megalo-Vlahi (Romani marl), nume dat romanilor din
,.Pind. Comparand figura, statura 1 caracteeul lor
se vede c ei sunt de rasa latind.
,

,,flomanii cari locuesc astaqi in Elada, Tesalia,

Macedonia sunt in numb- de peste 600,000 ;

ei sunt puternici, corpulenti, cu parul negru sa

castaniii i cu inftiarea inteleapt.

7)

Deci, daca, R. Rangabe, un adevrat patriot grec

care nu poate fi bnuit ca ar fi vroit ca din greci

se faca, romni, ci din contra, ea interesele statului grecesc cereail ca pe romani
faca, greci
se s'i presinte ca greci In ochil Europei, dad.,
dicem, un diplomat glee ca R. Rangabe a fost silit, pentru respectul datorit
ca s6 spun
In scrierea sa ca esista romani chiar In Grecia 1
c romanil acetia sunt de ras latin, i c limba
tipul lor ail mare asemnare cu acele din Romania liber, de la sine se intelege c, un scriitor
strein i impartial n'ar fi putut decat s spun
mai multe in favoarea numrului i a calittilor
poporului roman din acele locuri.
1) Aceasta este o eroare, cel putin pentru o mare parte dintre Rowing din Turcia, dupt cum se va vedea maT la vale.

www.digibuc.ro

147

Nola nu ne mai remane nimic de 4.is spre a

combate pe publicitii i scriitorii greci de ast5,-4i
cari merg cu fanatismul lor pana, acolo, In cat se
sustina, c nu esista, romani In. Macedonia, Epir,
Tesalia, Albania i. In Grecia propria 4ish, saa
ca, poporul acela care vorbete romanete pe acolo
n'ar fi roman, ci ca, ar fi semi-r omtinofoni seil ElinoVlahi, adich greci earl vorbesc romanete sail numai pe jumtate romani i pe jumtate greci, ceea

ce nu poate fi cleat o absurditate sail un joc de

cuvinte, fiind &A R. Rangabe care este mare autoritate politica i literara In Grecia moderna, desminte in modul eel mai zdrobitor pe nesocotitii i
ignorantii publieiti greci de astd.l.

Dar sa cercetam mal de aproape cum aa venit

de and sunt stabiliti romanii in Macedonia,In Tesalia, In Albania, In. Epir i In Grecia. Citam pentru
aceasta o carte rar ast41, de i nu de mult apruta.
Iat ce cairn In : Etudes historigues sur les Valaques
du P inde, 1) pag. II : ,,Dac am crede pe greci nu ar
esista doue Valachii ; nu ar fi deeat una i, luIf

cru curios, aceasta unich Valahie ar fi tocmai

tara i poporul pe care grecii din evul de mijloc
le calificaa de Sci(ia i Sa(i ; Romania i pe romanii de ast4i. Cat despre poporul i despre tara
pe care aceiali greci le calificaa cu numele de
17

Mar ea V alahic i Marii Valak i, de Mica- Valahie i.

),Mici Valale i, aceste tari i acest popor nu ar

mai fi esistnd. Aa de bine grecii "ii cunosc pe

1) Carte de 250 paginT, din care numal 236 numerotate, aparutA In
Constantinopole In 1881.

www.digibuc.ro

144

seriitorii lor ! att de mult dnii tree cu vederea

27istoria, geografia, ethonologia popoarelor vecine
spre a se stura mai mult eu Marea ideie 2).
Cu toate acestea, necunoscnd sea prefcndu-se
c nu cunosc, doue Valahii esista cea
in

giurul Carpatilor; cea de a doua In giurrd inltimilor muntelui Pind. Intemeerea lor se datoreaz
Romei. Valahia din Carpati a fost opera Impra"tilor romani 1 dateaz de la cucerirea Daciel de
cAtr Traian (106 duph Chr.), Valahia din Pind,

77

mai btrinit cu aproape 150 mil., este opera guveri dateaz de la cucerirea AlbaIf nului republican
niei IliricEp de ctr .pretorul Anicius, a Macedo-

niei de ctre consulul Paul Emiliu (168 ani in.

de Chr.). Pentru intemeierea uneia ca 1 a celeil'alte, mase de populatiuni a fost aduse fie din
Italia fie din alte posesiuni romane. Sub Traian
populatiunea Daciel fusese esterminat sad se retrsese in munti. Lucrurile s'ad petrecut alt-felid.
in Epir, in Albania i in Macedonia. Far& ludo), ial c multi locuitori fusese omoriti, c cmpurile lor fusese pustiite i casele drmate anume
de dare Etolieni, aliatil Romanilor. Dar un mai
77

77

17

77

I,

mare numr a fost transportat in Italia. (Titu

Cartea 43).
77Cht despre eausa acestor dou Intocmiri politice,

71

77

71

trebue s o cautm in consideratiuni strategice.

Nu ad esistat oare ins .1 cause de ordine mai
inalte? De sigur c da. Cci agitatiunile Greciei
de ast-ai trebue se aminteasca, Europei, agita-

2) Marea ideie dupa inchipuirile Grecilor este credinta in restabilirea

vhoeiului Imp eriu roman din Orient in folosul Greciei.

www.digibuc.ro

149

tiunile acelor greci atunci &and, pentru a sfari

cu ei, Roma a trebuit s suprime deosebitele state
ale Greciel, s fac din toate o singur provincie
i, prin exilul In mas al agitatorilor, precum i
71

77

prin o puternic ocupare a Inltimilor muntilor

77

)7

Pindului, s Inlture ori-ce nou sbuciumare. Ori

cum ar fi, dup, cum Romanii a trebuit s ia e-

ficace msuri spre a Infrna pe popoarele de la

Nord i s se pstreze tara de dincolo de Dunre,
toti aa ail trebuit s, se ia msuri spre a Infrna
pe Albanezi, pe Macedoneni, pe Greci i s pstreze trile cucerite de la unil 1 de la cei-l-alti.
In adevr, e de ajuns s cairn rapoartele oficiale
resumate de Titu-Liviu spre a se vedea de ce important era In ochii generalilor romani posesiunea inltimilor Pindului. Stpn, pe trectoarele
din munti, armata roman& nu avea de ct s, se
mdsoare aproape ca intr'o cmpie cu armatele ori:
,crui Mimic. Cte-va mil de oameni ar fi fost deajuns s opreasc i poate se spulbere In trectoarele Pindului pe armatele cele mai numeroase i
77

cele mai disciplinate. Era deci necesar a se lua

msuri pentru ca armatele romane s poat liber
In ori ce oar, s strbat, acele periculoase trecAtori, i msurile fur lia adevr luate. Cu alte
cuvinte, acel cari aveaii pan& atunci paza tree&
toarelor, fur& Inlocuiti cu oameni mai putin coma
promii, mai putin capabili de a s, Intelege cu
turburtorii din Grecia. Grecil fur:A in adevr aceia cari ail facut s se incaere Romanil cu Ma-

cedonia i Iliria. Inainte ca un prim incendiu se

fie stins prin sange, ei aprindeaii un altul. Spre
www.digibuc.ro

150

,a 4'61.i cu turbulenta lor, Roma stabili prin mijlocirea coloniilor, un fel de cardon sanitar intre
Golfurile Arta i. Zeitun (Lamia). Ceia ce spunem
aci este aproape cuvint cu cuvInt imprumutat din
Titu-Liviu."
Pa cea cu Cartaginea, dice dinsul, la ince-

putul cartel 31, a fost urmat de rezbelul cu

Macedonia, rezbel In care nimic nu se poate compara ell ceea ce am vzut, nici periculul, nici talentele generalulul, nici virto0a soldatului"... In-

ceput contra lui Filip, aproape dece ani inainte,

acest rezbel incetase de trel ani prin mijlocirea
Etolienilor, cari fcuse sh se Incheie pacea dup
,ce causase rezbelul... Romanif gsindu-se In fine
liberi prin pacea cu Cartaginea... cedase struintelor Atenienilor al chrora teritoriii fusese pustiit
71

de care regele Macedoniei i. carii fusese alungati

de dInsul pAn In zidurile eetatilor ion
Etolienii provocase un Ontai rkboi intre Borna
i Macedonia. Atenienil provocase acum un altul.
In curind va veni rindul A cheenilor apoi. al Spartiatilor. Putin, i Etolienil se vor repezi din noil la asalt. Ne obtmind de la Flamininus comandantul GrecieL drArnarea regatului Macedoniei, ei. chemard,
pe Antiochus in G-recia ; Antiochus li ascult, vine,
incepe rezbelul i invins la Thermopile, atrage dup
el armatele romane i In propriile sale state. Se btuse In Grecia, In Iliria, in Macedonia. Acum urma
btaia In Asia. i causa prim& a tuturor acestor
rezbele, unde este ? In turbulenta greceasc ; saii
pentru a ne servi de espresiunea insi a lui TituLiviu (cartea 41) : On perversitatea inimicilor Ro-

77

www.digibuc.ro

151

mei". i In adevr, ce cereail acetia cu totl ? S fie

liberi i s se guverneze fie care dupd propriile sale
legi. Filip Invins, Flamininus Ii proclama, liberi, i,
774ice Polibi, putin a lipsit ca In escesul bucuriei lor,
77

71

77

s6 nu sugrume pe consulul roman". Dar dup a? Nu, certele br Incepur5, din

ceasta,

77

nou Indata, mai sgomotoase i mai Inverunate. Dar

77

s nu anticiphm asupra cursului evenimentelor.

77

77Dupii btaia de la Cinocefale, grecii ceruse lui Flamininus dermarea regatului Macedoniei puteai
vedea in Titu-Liviu (cartea 33) i in Polibiu mostre
77

77

din discursurile bor. Flamininus se opuse. Fat cu

un inamic cu armele in mnd, rspunse eL este permis s Intrebuintezi toat Inverunarea dar fata cu
Invint;ii nu putem de cat WI comptimim". Macedonia fu scpatd, multumita nobilei purtri i ne77invinsei statornicil a consulului roman. Dar, mai trun alt rege al Macedoniei s'a suit pe tron prin
asasinarea fratelui sii cel mai mare, i Indat, se
puse s fac5, imense preparative pentru un no re'sboili. contra Romanilor. Grecii Indat ce aii aflat,
imaginatia li s'a Infierbentat. Grecia Intreagh aplaucra i speranta le deveni nernrginit
77cartea 41.) In scurt timp ostilitAtile Incepura, mai
LIVE cu trgnri ca i cum Romanii las timp
77

77

77

17

77

77

77Grecilor de a se compromite mai malt i de a scrie

lui Perseii un mail mare numr de scrisori. Dar dup
aceea sosi un nou pretor 1 un no. consul. In mai
77

17

putin de la land, Gentius, aliatul lui Perseii, cade

el i toat Iliria In mainile lui Anicius. Dup cincispre-4ece le, Perseu i toat Macedonia cad asemene In minile lui Paul Emiliu.
77

www.digibuc.ro

152

Cele dou regate : Iliria O. Macedonia odat distruse veni rindul grecilor. Cei mai putini culpabili
dintre toti sunt Acheenii. Totue o mie de notabili

de ai lor sunt condamnati s'i petreac in Italia

77

77

71

restul 41i1elor Mr. Firete pentru Etolieni i Acarnanienl a fost i mai ra.
Ct despre cei-l-alti Epiroti cari ertati in mai
multe rinduri, din nod primise i ascultase indern-

nurile ee le venea din Grecia, oraele Mr in numr de apte-ijeci afi fost derarmate din ordinul
Senatului roman, i din un noil ordin al aceluiai
Senat, una sut cinc1-4eci de mil de suflete, a
fost transportate in Italia. Odat aceastil popula-

77

tiune transportat afar din Epir, Roma a trimes in

locul ei alta, compus mai mult din soldati phstori.

Pentru ce din phstori ? Pentru eh pe de o parte

trebuea s se ocupe temeinic lantul muntilor Pindului, i odatil pentru tot-d'a-una, s isoleze pe

greci de Iliria i Macedonia. De alt parte pentru di in cursul acestui rzbohl i al celui de mai
nainte, mai toate oraele fusese drmate : in Epir de dare Romani, in Tesalia de ctre Etolieni, Atameeni i Macedoneni. (Titu _Livid, car77

tea 32).
Anul urmtor, Etolienil intrar in Tesalia i
cuprinsese de la primul atac, ormele Cimines i
Anghelos. De acolo inaintargt pan& la ormele
Theurna, Calatama, Achorra, Xynia i Cyfara ,
toate fcnd. parte din Tesalia. Le cuprinser i
le predar. Ast-fel o mare parte a acelei frumoase
77

77

provincii fu prada celei mai crude i cele mai

avare dintre toate natiunile aliate en Romanil.
17

www.digibuc.ro

153

In ori-ce loc ar fi sosit Etolienii, nu lasail nimic In orage nici in case, de cat numal zidurile.
Distrugeail prin foc tot ce nu puteail transporta

1,

cu ei i pe locuitori Ii treceaii prin ascutitul sbiei sa Ii vindeaa ca sclavi.

Epirul i Tesalia aveaii deci trebuinta ca se fie
Impoporate din noii. Roma le-a impoporat cu po.
pulatiuni aduse din Italia. Aceasta este origina
Valahiei de la Pind.
17

Cat despre caracterul acestor colonii romane stabilite in Macedonia i Epir, iat ce ne spune Cantd
in tom. II al istoriel sale Universale
Ciind Romanii vroial s trimit, in afar& o co-

lonie, poporul adunat alegea familiile ce trebuea

sh fac, parte dintrIlsa ; li se imprtea fie-chreia
o portiune din phmintul cucerit i toate impreuna
porneau acolo organisate militarete sub conducerea a trel capi Triumvirii... Senatul avea grij
ca nimic in colonie s, nu fie In aparenth deosebit de aceea ce se petrecea in Roma... Aceste colonii nu deveneaa independente ca cettile colonilor greceti cu cat dobindeash putere ; ele nu au
constituit In realitate de cat o estindere a metroSe vedea formandu-se alturi cu dinsele
polel.
alte stabilimente alatuite din noui streini cal% ,
adoptate sub numele de Municipes, avea mai putin vaz i mai mult, independint. Dar i unelei cele-l-alte se tineaii strins unite cu Roma singura suveran care semna cu un patriarh In mijlocul familiel... Colonul Roman era un om ales,
17

17

17

77

17

www.digibuc.ro

154

un om de incredere, o sentinel& care datora postul de onoare bunei sale reputatiuni... OH ce colonie roman& era organisat& rnilithrete, la nevoie

ea era pepinier de soldati :. Duumvirii tinea locul consulilor, quinquenalii In locul censorilor, de
curionii in locul pretorilor. Colonia era guvernath
ca o republic& sau comun& plebeian& i da Romei soldati...
Anthia grij& a Romel spre a'i intri domina-

tiunea fu de a lua din mna invinilor puterea

public& i libertatea constitutionala, de a disolva
confederatiile i de a introduce In tar& o populatiune roman& prin mijlocirea coloniilor, i confe-

rind dreptul de cetatenie". In acela timp cnd

Roma aeza treptat noue colonii In mijloeul Po
poarelor anexate, dinsa acorda drepturile 1 privilegiile cetteanului ori chilli locuitor, ori chrui
Nu tot ast-feliii luom onorabil care le cerea.
crau republicele banuitoare i vorbarete, sgomotoase i uurele ale vechiel Grecii. Ce s'a intamplat ? Atena i Sparta au perit, observa Cantii,
din causa nebunetei lor inc&phtinri de a se pastra curate de ori-ce amestec. Roma din contr, 'i
asimila far& incetare noue elemente. Circulatiunea
locuitorilor era continua in provincif i teri cucerite catra, metropola care acorda in diferite grade
dreptul ae cethtenie.
Roma, dice acela autor,
ii mai apropia pe cele-l-alte popoare, respandind
usul limbei latine, care se propaga cu inlesnire in
Africa, in Spania, in Galia, in Bretania, In Panonia, modificat apol de catra idiomele locale...
I-jar mindril greci nu sau supus nici odata, s&
17

77

www.digibuc.ro

1 55

schimbe limba 1111 Omer cu limba latin pe care

se preacead 61 nu o
Pand, la Libanius
dice Cant, tom V, nici un grec nu a mentionat
in scrieri pe Horatiu i pe Virgiliu.
17

Conchidem : Chiar de la origin, coloniile romane

stabilite in Epir, In Etolia, in Albania, in Macedonia au prirnit din partea metropolei br cu titlul
de colonii sail de municipii, o constitutilme care
le a pus in stare s, treac prin perioade fericite,
i sh inving pe cea nenorocita a traiului lor.Organisate militrete, traiul lor In munti este inch
militrese; de aceea la 1821, le am vzut sub numele
latinesc de Armatoli, tinnd greutatea rezbelului pe

useat pentru independenta Mr, atunci child Albanezil din Ipsara, Spezzia, etc., Il tineau pe mare.
Ce deosebire 'nitre romni i greci. Ceea ce ne izbete vederea in romnul din munti este tenacitatea i tiicuta energie a o p orului roman.

S dam acum un minut ascultare istoricilor 1

mai ales cronicarilor Bizantini.
Demnul de laud& Petru Major, dice d. A. Odobescu in Revista Rometnti din Aprilie 1860, pag. 50

a desbtut cu mult, sagacitate in istoria sa pcntra

77

inceputul Romtinilor 1) trecerea Romnilor celor din

17

Dacia inapoi peste Dunre i cotropirea teril Mr

1) Istoria pentru inceputul Itointinitor in Dacia, intoemitl du Petru Major de Dicio-SAnmartin, protopop etc... tiparita mal intl la Buda 1812 i acum retiplritg, de Jordachi de Malineseu, Buda, 1834,
in 4. Cartea Mat de insemnatit a lul Petra Major a fost editatN. din
noti in 1883, tipAritit cu litere latine de soeietatea Petru Major" din
Budapesta.

www.digibuc.ro

77

77

d e care gintele strine. Fr de a intra in eontroversele subiectului, e un fapt netagaduit ca,

colonfile Romane, fie Ulpiane, Aureliane sail altele, an stat in cei dintaiii secoli ai cretinittii

77

77

respndite pe amandou5. tarmurile Dunrii, atat

in Dacia cat i in Moesia, Thracia i chiar in Nor
dul Greciel, i c aii irnpartit mai adesea ori atat mririle cat i smacinarile lmperiului. La anul 292, un simplu pastor din satul Romulianum
in Dacia riureana (Dacia ripensis), om frumos, voinic i norocos otean. se urea pe tronul (Jesarilor
din Roma, i pstra pe Mug& nurnele Impratesc

77

de Galerie, pe acel de Armentarius, adec5, Pstorul 3).

77

77

77

77

77

77

77

Lui Galerie if precedase pe tron Galerie Maximin, ne

pot de sorit al lui Galerie Armentarius. Nascut asemenea in Dacia ripensis. Cu vre-o dou6-sutecinci-cjeci ani mai in urma (527-565), pe scaunul Constantinopolului domnete cu trie vestitul
77Imprat 1 legiuitor 1 astinian care se mandrete
77

77

1) Sexti Aurelii Victoris Epitome : De Vito et moribus imperatorum

Romanorum : Cap. XL : Galerius autem fuit, licet inculta, agrestis que
iustilia, sails laudabilis, pulcher corpore, eximius et felix bellatoriortui parentibus a grariis, pastor armentorum. Uncle el cognomen Ar.,mentarius fuit. Ortus Dacia ripiensis. Jbique sepultus est : quem locum
Romulianum vocabulo Romulae matres appelerat,
Cuvfintul Armentarius credem cit s'ar potrlvi in romnesce cu acela
de : Econom de vite care nu51nsemneaz1 toemaI pastor, ci pe acel care
posedl turme. 0 principalit ocupatiune a poporului romn in Dacia ca i
In intreaga peninsulA Balcanica fiind crescerea vitelor chiar pnd ast141,
o organisare speciali a familielor s'a pastrat si astfill (Vedl Heuzey:
Le mont Olympe et l'Acarnanie, passim). Fie-care comunit si all ascula

de un celnic set scutar care in genere do si poate nu ar ii in tot-dea-

una eel mal btrfin dintre cap il de familie, totual prin numeroasele turme

ce posedl, prin intelepciunea sfatur lor si prin zelul ce pune In

pX-

rarea intregel comunitAtl, precum 0 prin mostenire, este representantul

firese ei tot dea-una ascultat cu respect de lecile sail chiar sutele de
familil din comung. El represintA interesele tutulor fatI cu autorlatile
si respunde de plata taxelor preeum kii de esecutarea contractelor in
cheiate in numele comunitNtel pentru trebuintele acestora.

www.digibuc.ro

157

17

CU. Dacia mediterand nurnind'o fericita sa patrie 1).

Dar dupii aceste dile de onoare, Romanii avur

i i1e mai negre; Impresurati i amenintati de

barbari, adesea ori nedrepthtiti de rii Imparati ai
Orientului, ei traira Lisa Irnpartamd, sub nurnele
, general de
Ylahi, mai aceiai soart pe ambele maluri. ale Dunrii. Impratul Alexie Cornnenul tatl Annei, in vremea caruia ei eraii o natie
If

aspr-i campean.',1 preumblandn-se cu turmele atat

pe trmurile Marei Negre la Anchyal, cat i pe esul
dintre muntele Kissavo (anticul Ossa) i ormul
Tricala ; Alexie Ii recruteaza otirea sa printr e
Romanii din Tracia i din Moesia, 'apoi alt data,

mergnd Impotriva lui Bohemond care intrase cu

Normandi in Elada, el trece In Tesalia, printr'un
ora locuit de Romani 2). Putin In urm, fratele
lui, Manole Comnenul, bat:Arita pe Rornanii eel din

Nordul Dunrii ca s navleasa asupra Maghiarilor, 3) i ast-fel Imparatii Byzantini se slujesc cu

vitejia Romanilor spre ai implini iutrigile lor ambitioase.

If

Dar ei nu rbdar In veci aceste amagiri ;

sub Isac Angel, pe la 1200, dol. frati Romani

din muntele Emu , Petru i Asan , rescular
pe Bulgari, pe Cumani i pe Romani stui de bi1) Novella XI. De privilegiii Archiepiscopi Justinianae prince ,.et sede p, t. p. Hideo in Pannoniam secundam, id est Justinianam primam
transferenda :
Necessarium duximus ipsam gloriosissimam Prefectaram, quae fu
Pannonia erat, nostra felicissima patria collocare : cum nihil quidem
magni distat a Dacia mediteranea secunda Pannonia.
2) Anna Comnena (1083-1148) lib. V : pag. 138; VIII. p, 274. X,
p. 274.
3) J. Cinnamus. Hist. Imper. Joannis et Manuelis Comnen, lib. VI.
c. 3. p. 152.

www.digibuc.ro

158

rurile grele ce le impusese Impratul ca s, serbeze nunto sa cu fato lui Bela, craml Ungurilor,
i pun'ndu-se in capul lor, hremeiar in sinul
Imperiului oriental, un Imperi Romnese 1) sa
Bulgaro-Vlach. Sub Ioannitiu cel frumos, al treile
frate, puterea Romnior se urea la culmea sa ;
de peste Dun:Are, stpnirea lor se intindea prin
17

1)

Tracia, prin Macedonia, pnin Grecia 2) dor alezemintele de chpetenie ale Impartiei era in muntii
Emului sa Balcanii 3) Atunci fu epoca de infi.orire a ceitii Tirnovului, mai spre miaz-zi de
itov ; in preazma'i Romnii mergea pustiind cu
77

77

cruzime pe o intins linie ce ducea din hotarul

Serbiei, de la Nissa (astgi. Ni), pan& la Varna
17

pe Marea-Neagr, 1 pang, la Filipopoli, la Burgas

(Arcadiopol), la Ciorli i. la Byzia in peninsula byzantin, ; espeditiile br ajungea pn, la suburApoi spre miaz-zi, tara de pe
biile capitalei.

77

Serres era a Romnilor 1 111:1 ef de-ai lor,

numit Chrysos, domnia in Strumnita i in Prosocul din Macedonia 1 sta impotriva lui Isac Cornnen. Aceast parte de loc, cu toti muntii Tell saliel, dintre Larisa i Tricala, purta mai de mult
77

77

1) Nicetas Agominatus Chouiatus. Ann. Isaac. Angeli lib. I, cap. 4

Petru Major. 1st. pentru Incep. Romn. pag. 208.T. (J :

2) Nicetas Choniat. Aunal 13alduini. lib. IX. p. 410.

3) Idem. Annal. Isaac. Angel. lib. I. c. 4, p. 236.
4) G. Pachymer. (1242-1310 . Hist. Andron. lib. I, c, 37, pag. 66Nol adaogam ea romnii ocupad una din cele mai principale subur.
bil ale Constantinopolului in care se atla residenta imperiala, palaturi

ce a sunt in ruing acolo. Acea suburbie pinti in Oiva de ai se nu-

mesce: Vlaherna. Daca, s'ar cerceta cu din-adinsul genealogiile multor

ComnenT i Paleologi, Imp5rati biLautinl, si dad s'ar studia numele de
familie a celor mal vestiti generall i oameni politici bizantini, asa cum

ne i da, autoril bizantini, se va vedea filiatiunea acestora din familiile

comunele romne din Epir si Macedonia unde se pastrza, spiritul de
ordine i energia romana.
5) Mein.

www.digibuc.ro

159
If

nunaele de Valahia mare 1) sau i Valahia de sus

77

(Ano-Vlahia) i Teodor Ducas, socrul lui. Guy de la

Roche, care btpnea Tesalia, e numit : Dual al

77

17 lahid 2) inteo cronic in versuri grecefi din tim-

pul Impratilor Franci din Constantinopol.

Secolii al XII i al ICIII sunt epoca mrirei Romnilor; raspanditi i stpani pe tot locul ce se intinde In linie dreapt, din mnntil Pindului OM
la Carpatl ; imperiul byzantin se cutremura de
clnii i Francezil chiar, pe cmpul de btae de
la Adrianopol, lsar robit In mnele lor, pe eroul lor imperial Baldovin de Flandra 3); dar desbinrile ce intrar In familia Asanilor In secolul
al XIII-lea (1290), pe cnd Inc posesiile Romtnilor se Intindeaa pdn5, in vecintatea Constantinopolulul i amenintau cu groaz capitala Orien.tuluf, 1mperatul Andronic Paleologul, cu o m.estrit iscusint,, izbuti a strmuta In Anatolia, o
(mare parte din Romnii Traciel i Moesieni ; cru71

77

77

17

77

77

77

77

. zimile i asuprirea ce 1ncercar, inteacel term de-

tprtat, unite cu asprimea iernii, secerar o mare

.parte din acea populatie. 4) Gel din Tesali, pe la
.1332, se Incercar isolati a se revolta, dar fur
1) Nicet. Choniat, Annal. Bald. lib. 1X,... Ta Tettalia liatehon meteora i nin megali Blahia kiklesketai. Provincia Vtahiae e mmit g. ei
fu tractatul ImpdratuluI Alexic cu Venetienif, din anul 1119. Aseurene
11.3 i G. Pachymer. Hist. Mich. Paleol. lib. I, c, p 49.

to

2) Hronicon ton en Romania kai malesta en ton Morea polemonFrancon. In Chroniques etrangres publies par J. A. Buchon,

Paris, 1841, pag. 187.

3) De la Conqueste de Constantinople par Joffroi de Villehardouin.
Nicet. Choniat. Annal. Balduini.
4) G. Pachymer liv. I, c. 27,

www.digibuc.ro

160

ginvini; aece ani mai in urm ei se supuser, de

. bun, voie lui Ioan Cantacuzenul i nu mult apoi
(suferir cotropirea Catalanilor, Intelei cu despotii
Greciei 0.

Cu toate aceste restriti ale soartei, Romanii

pana In secolul XV, cu limba, cu obiceele, cu portul lor, Inca italice, staii respanditi din fundul
Daciei pan& In varfurile Pindului 2). Trebuia o
lovire mai stranica,, mai hotrItoare ca s, rupii
unirea kr. Aceea fu intrarea Turcilor In Europa.
Dinaintea ;armelor kr invingatoare la Adrianopol, Romanii se risipir, cu totul din Tracia i
din muntii Balcani, eel mai multi t,-:gandu-se la
I,

73

77

77

77

77

Nord, ca s, pue Dui:IL-ea intre danii i ingrozi-

torii dumani, iar altii catand o scapare in stallcele slbatice ale Macedoniel, ale Epirului i ale
IITesaliei. De atunci putem crede cu temeiu ca re latiile ail incetat cu totul intre acele doua grupe
,de Romani departate, i Mircea BatrInul e cel
din urma Domn al tril care poarta titlul de
17

77

17

77

17

Domn al arntindoror laturilor Duntir4, panel in Maal eetfil Dristiorul (Silistra) Stptirea Neagrit

1) T. Cantacuzenus. (1341) lib. II, e 28.

Din parte-ne adAogiim : Heuzey in : Mivion Archologique en Maddoine, Paris, 1876, texte, pag. 453 ne dg, textul original al unul chrisov
zugrivit pe peretii bisericel Episcepale din Calabaca (Tesalia . Acest document are data 6844 indiction:4 1336) ; el coprinde indicatiuul geografice

ei 41 in us in Tesalia ei in Pind ei ea popoare mentioneazg pe Romilui, pe Bulgari ei pe Albanezt Pe romni 11 numesce istoricul Bizantin Cantacuzin cu numele de Vlahii Malacasi, Bui i MesariY.
2) Laon. Chalcocondylas. (1462) lib, I, pag. 16, Apo Dakias ep.
Pindon ti es Tettalian katikon enoikisan etnos Blahoi. lib. II
tO, 41.

www.digibuc.ro

161

Cunoaltem de atunci incoace destinele

provinciilor Romneti de la Dunke.

77

nitor 1).
77

Ursita mai umilith a Rom nilor meridionall sail.

Mcesodaci ii plecase inc h. pe la anul 1360 lui Amurat I, dar supunerea desvftrith se f-acu sub
Amurat al II dupg, luarea Salonicului (1429) 2).
Slaba lor impotrivire la acest jug noii, le merit),
toleranta Turcilor i. ii puse sub ocrotirea Sultanelor Validele, crora ei plteaa pe fie-care an
un tribut de patru sute ',lei, remindu-le dreptul
a se administra, ca i. in vecliime, in trguletele
17

77

71
77

77

71

77

77

17

lor cu sfaturile de btrin,1 1 dupg, obiceele vechi,

simple 1 patriarcale 3). Crudul Ali Paa din I
7

nina, a stricat in secolul din urm, aceste blnde

aezminte i poate azi Romnii din Macedonia
se bucurg, de mai putinh libertate ca in trecut.
Cu toate aceste ins, traiul lor se vede ca foarte
putin s'a schimbat din timpii Annel Comnena, care
ne'i descrie ca nite oameni cmpeni, dedati cu
Ingrijirea turmelor. Putini ani in urma porfirogenetel istorice (1173), un ehMtor rabin din Navara, Veniamin din Tudella, mergnd s visiteze
77

77

77

77

77

77

77

Sinagogele din Orient, i. plecnd. de la Corfu spre

1) Chrisov de la 6915 (1407). In docum entele manastird Tismana

si altele.
2) Ducas. c. 3-29.
3) Pouqueville. Voyage de la Grce. II, p. 337-356. Cartea lut

Pouqueville, una dintre cele maI interesante, trebue sa fie citita refndu-se in vedere EA sciintele mail noua ale calatorilor, cacl adesea Pouqueville care pleda pentru liberarea Grecilor de sub Turcia, face si din
Romnit si din Albanezi numal grecI si crestinI, ei densul,necunoscnd
limba romana, nu a priceput multe din numele romne de oamenT si
localitatI O. a creat etimologil blzare.D'Ohsson : Tableau gnral de
l'Empire Ottoman. VII. 270, spune a romniI plates@ acestl banl la
a 21 masa a defterdarului care se chiama Istambul Mucatessi.
11

www.digibuc.ro

162

Constantinopol, ne spune c a trecut prin Vlahia,

trei dile departe de Theba, i ct locuitoril de pe acolo sunt sprinteni ca cerbii i c& adese-ori se
cobor din muntii lor cei inalti ca sh prade pe
greci '). In secolul XTV, Pachymer 2) vede Intrnii o natie rthcitoare care a dobndit bogtii
Insemnate cu turmele do vite i mai ales de oi,
i care, prin viata sa pstoreasc, se ded cu cele
17

7?

1,

17

11

I,

m al aspre osteneli.

Crtorii moderni ne'l descriii sub ace1ea1 colori. Printre altii mai multi William Leake
Pouqueville 4) i mg In urm& Heuzey 5) a visitat aeqmintele lor i. iat& In ce chip el vor77

77

17

besc de dnii.
Sub numele de Moesodaa i Cutovlalet adic& Daci
din Mesia i Romani schiopl, acele populatii, vorbind
7,

77

o limbh foarte apropiat de Romneasca Principa.,telor Dunrene 6), dar mai corcit cu ziceri i. cu
intonatii greceti, albaneze i turceti, ocup centrul Macedoniei 1 al Tesaliel, grmdite alai ales
77

77

77

pe trei puncturi Insemnate. Cea mai important&

1) Benjamin de Tudella. Relatia calittoriel sale tipritii evreeste
in Constantinopole la 1543 In 8, s'a tradus in latineste la Leida, 1633
frantuzeste de Baratier, Amsterdam, 1734. Chap. IV, pag. 40 et 41
2) Pachymer, Iib. I, c. 37, p. 66.
3) Ruearches in Greece by William Martin Leake. London 1814
pag. 363, sq.
4) Voyage de la Grcc par. F. C. H. L. Pouqueville, 2 edit. 6 vol.
Paris 1826.
51 Le Mont Olynipe et l'Acarnanie par L. Heuzey, Paris 1860.

6) Leake pag. 367, spune cl putina deosebire ce este Intre dialectul Romnilor din Grecia cu al celor de peste DunAre, dovedeste cit
despiirtirea lor nu s'a efectuat din vechime, ci maij

www.digibuc.ro

163

i mai numeroas a lor colonie se intinde pe ira

muntilor Agrafa, anticul Pindos, pe locurile unde
77

77

ail stat in parte Perhebii i Selii Dodonel 1)

77

selbaticii Dolopi 2.) supuii lui Achil, 1 unde mo-

derna Tricala a Vlahilor a luat locul anticel Tricca,

patria zeescului medic Esculap 3). Intracest ocol
77

77

77

facand astai parte din districtele Zagora, Ianina

Aspropotamo, ormele i satele lcr cele mai de
cApetenie sunt, mergand de la Nord spre meazt

77

&marina sail' San Marina, Perivoli, Avdela

zi
Voscopoli, Furca, Laista, Lqini(a, Carpeni, Mala-

17

kasi

77

77

i alte numeroase sate ; in partea central&

a Pindului, uncle populatia Romn e mai corn-

pactk, se afl

Metovo,

Sracu,

Gardichi i Tricala.In
din urm, ora, sunt mnstirile

Clinovu,

cestui

Chaliki
vecintatea a-

Clreii,

lifetheora, aed.ate,

numite

mai multe in apropiere, pe

77

nilte stnci de o formatie geologic& cu totul

11

minunattl 4).
1) Homed Ilias. XVI v. 324 :

Zev ana...

Dodonis medeon disheimeru amfi Sello

Zoi kai ous ipofitai aneptopodes kamaievnai.

2) Homed Ilias. IX; v. 484 :

Naion d'heshatiin fliits, Dolopsin anabbon.
3) Pouqueville : Voy. dela Gila III, pag. 345. Numele Tricala s
vedesc indatg inteinsa vechea Tdcca(Trikki polis Tessalias
Steph. Byzant,) ziditg, de Tricca, fiica Asopulu , aceastg cetate det
nastere lui Esculap, fiul lui Apolon i domnitorul Perrhebilor (Strabo.
lib: IX si Euseb. lib. III)
Letheui curgea printeinsa si era Invecinatg cu Ora Dolopilor; pe la
Trikka era treciltoarea PinduluL Imprejurul el s aaflad cal frumosi (Iliad
VI, v. 729). Heliodor autorul romantului Chariclii si lui Theagen a fost
episcop la Tricala In secolul VI. (Lequien, 0 iens Christianus).
4) Pouqueville. Voyage de la Grce. III, p. 331 sq. Printre mAngsfirile din Ora Romneascg erail mai multe inchinate la cele de la Metheore ei anume : Gor gota (distr. Dmbovita). Bucovciful (distr. Dolj)

www.digibuc.ro

164

Alt colonie de Romani se afl stabilit pe

poala septentrional a Olimpului, numit azi Lache
77

in valea format de muntele Sapca care leag

Olimpul de i.ra.

Vo lufei

sail Muntilor Cambuniei.

Umbriti sub piscul maret al Olimpului ce se'nalt

Ia. 6000 picioare in sus, ascuns in nuori i in veci
acoperit cu zpadh, Romnii a intemeiat aci din
vechime cte-va sate printre care deosebixri pe cele
,,urmtoare Vlaholivade saii Livedea Romtinilor, Kokinnopolo, Neochori, Ftera, lifilia.

77

77

77

In sfdrit pe cmpia ce desparte lacul Castoril

de thrguletul Sarighiol, se mai afl un orkel

locuit de Cutovlahi i cunoscut sub numele de

77Vlaho-Clisura1).

Prin aceste localitti mai malt aspre 1 selbatece, prin vl, prin strimtori i pe coaste de
77

77

77

munti 'i ail intemeat Romnii meridionali locuintele lor cele statornice care se compun mai adese

de cascioare de peatr aninate de stnci ca cuiburile de oim. Acolo Ii adun soarele de var,

77chci toti vin in lunele cele clduroase se resufle

Ilaerul mai curat, s se bucure de privelitea m77

reat a muntoasilor patril. Tar apoi cnd

la Metheore luT Varlaam, Butolul (distr. Dmbovita) la Metheora St.

Stephan. La monastirea din Tricala erail Inchinate Nucetul din Dimbovita si Banul din Buzed.
1) Pe la Inceputul acestul secol Pouqueville. Voy. de In GrCce II
p. 394, cld urmatoarea statistici a Romfinilor din Tesalia.
Anovlahia. Statornicl. Malacasiti si Calaritiotl; 2465 famild ca vre-o
12,825 individT. Aspropotamiti 2230 familil 11,150 individl Mezzovitl
Zagoritl 1130 fam.
si din Crania pe Aias, 1870 fam. 9350 ind
5650 indiv. ; Nomadi vre-o 6000 indiv ; cu totul 44,975 individl.
Boma. sad Bovieni, (BuestiT)RomAnT amestecati cu GrecT si Albanezi. In

Nea-Petra, 378 fam. 1890 ind.In Cirpenie, 981 fam. 4905 ind;In Zeitun
Lamia 600 fam. 3000 incl; Nomadi vre-o 1200 ind.Cu totul 10,995 fam.

www.digibuc.ro

16r)

cele Inltim stncoase, incepe a se vesti asprul

timp al ernel, prin vifore i prin furtuni, o mic
parte din locuitori remane nchii In munti ca se
pasc statele, iar cei-l-alti, unii se duc ca
castige viata i s, string& stri Msemnate, exersand nego s industril prin toate ormele campene i maritime ale Turciel i ale Orientului intreg, altii mai numeroi, adunati In grupe fie-care
de vre-o patru-zeci pan. la o suth familii, ce port

71

17

77

77

numirea generic dn Static i se pun sub poruncile

maul scutar (se dice i celnic) ereditar, rtcesc prin
trile dinprejur pseend pe esuri, unde clima ernel
e mai blind, nenumrate turme de vite i mai ales
77

11

de of. Toate cmpiile Turciei i ale Eladei sunt

strbtute de acel Romani, chrora Albanezil i
Turcii nu ti a le da alt nume de cat acela de
Ciobani. Cu sarica lor neagr, la spate cu glug,
77

77

77

cu lungi toege In man:A, el colind locurile deprtate cAtind, cu o tcut rabdare, puni: i adposturi pentru vitele lor, i acolo unde gsesc cu
77

77

ce se intimpine putinele lor trebuinte,

ei

popo-

Massareti sad Dassareti, Romnl din Perivoli, Avdela San-Marina, Voscopoli i alte Bate dinprejur 2900 fam. 14,500 ind. si Nomazi
yre-o 4000 ind; cu totul 18,500 indisidi
Ceea ce dupd Pouqueville urcd totalul populatiunel Romine din Grecia
Septentrionale si din Epir la numdrul de 74,470 individi.

Dupd, cate am audit o prenumerare mai esactA ar da un total mult

mal Insemator.
Addogdm cit mal la vale vom da cifrele adnnate de altl scrfitor
precum Bi acele sustinute de dmenil insemnati al romuilor de a;11.
Pouqueville In vol : II pagina 289 vorbind despre romAnil Bovieni
Bi Farfproti, spune: Li se dit si numele de Albanee fiind cd s'ad
amestecat cu Schipetaril
La pag. 393, Pouqueville observd. ,,Cred cit natiunea RomAnd din
Grecia era mal numeroasi in timpul Impdrat. Paleologul, de cat astddl, daca este adevdrat cum ice Istoricul Cantacuzin. ca romdnil ail
trpnes la ImpAratul o deputatiune de 12 mil cettenji dintre al lor.

www.digibuc.ro

166

sesc numai cte-va eile, fac colibe de frunz

0.

77adorm Imprejurul focurilor aprinse. Caracterul phstoresc e atit de Insuit Intrinii, iubirea i Ingri-

jirea ce tift a da oilor sunt aa de proverbiale,

71in et Grecii nu mai ail pentru ciobanl alt nume
de cat acela de grecescul Vlahoi, vestitii pstori al
Arcadiel din antichitate i aa lsat locul Vlahilor
cu gluga neagra (Vlahi Karaguni).
Credem necesar a insista Inc o data, asupra
fiintei statului romu din Tesalia i din Pind In evul de
mijloc sub Imperatia Byzantin; adversarii romnilor
vor fi ast-feliii pui fata 'n fat cu scrierila istoricilor

pe care &I-10 ar trebui s'l cunoasa, cci se

pretind protii Mara idei adica ai restaurarii Imperiului Bizantin.
Istoricul bizantin Impratul Cantacuzin, la cartea

III cap. 53 anul 1343 ne 11 textul unei diplome

adresath rornnilor din Valahia Tesalic prin care le
recomand duph cererea kr ca Print guvernator pe

fratele ga : Dorind In ori-ce Imprejurare se daU

tratelui mea dovezifavorabile pentru el,;'i am trimes

71aceste scrisorl sigilate cu bula de aur prin'care

ordon ca dinsul s fie guvernator pe viat al terilor i. forteretelor Vlahiei i pe care le va tine
in ascultarea mea ca 0. cum ar fi obligat prin ju77

77

71

77

77

77

77

rmInt. De 1 ar fi poate de prisos de a mal

mentiona conditiunile jurmIntului i s'ar p"area
e, aceasta ar insulta curtenia intentiunilor i sinceritatea amicitiel sale, totui fiind &A In tot-da-una
este de laud cnd mergem pe o cale neted i siwww.digibuc.ro

167

gur, le voi Insemna aci : aceste conditiuni sunt :

dnsul va fi amidi amicilor i inimicul inimicilor
mei; se va bucura in timpul vietel sale de guvernarea Vlahiei farh ca totui se o poat, transmite
fiului su, afar numai dach nu a obtinut Invoire.
77

77

77

17

Nu numai 1ml va pstra credint, dar acea

credinth o va pstra asemenea chtrh, imperatul

Ioan Paleologul i car& acela care '1 voi numi ca succesor dach acesta ar muri fr, copii S se fad), pomenire In toat, Vlahia dup obiceiu de Imprhteasa Anna i de Imph,17

77

77

ratul Joan. Mitropoliile, Episcopiile, Monastirile i

71

alte biserici a -Orei s fie supuse dup cum au

fost din vechime marei biserici din Constantinopole frh a putea totui sh fie lipsith de veniturile i de drepturile ce le apartin. Dach trimet pe
vre-o scumph, a mea rudg, sa pe ori cine altul
in Vlahia, Ioan Anghel (numele Printului) va
tri In bun Inthlegere cu dnsul, In cas de
neintelegere intre dnii, hothairea Imi apartine.
Fruntariile Viahiel vor fi phzite ca i In trecut
77

77

77

77

77

77

77

77

pentru ea nicl un act de vrjmWe sh nu pro77

77

duch. Dach, Ioan Anghel va cuprinde vre-o cetate

Imprejurul Viahiel, aceasta apartine guvernului
; dach, traesc In pace cu Catalanii, Than de asemene va tri cu dnii i dae m voi rezbaii
cu ei, i dnsul va face acelai. lucru. Dach no-

17

bilii Vlahiel doresc sh vie la curtea mea spre

77

a'ml cere onoruri. i. functiuni, dnsul nu'i va

pedeca. Dnsul va fi obligat s conduca trupele

',sale In toate provinciile de la Apus, unde a 71
77

conduce armatele mele ; i dach le voi duce dinwww.digibuc.ro

168

17

colo de Christopole (Cava la) dnsul nu va fi obli-

gat de a veni de cat cu partea ce va putea

)7aduc.Iat, adauga Cantacuzin:conditiunile cu care

Imphratul. a dat guvernarea Tesaliel lu loan An-

ghel, care a fost primit de catre locuitoril trT

17

eu tot felul de marturisiii de respect i. de supunere.

Aproposito de aceast diploma observam ca cancelaria byzantin numea tara Tesalia cu vechiul
s nume. i in acelai timp II dadea i numele
Imprumutat de la locuitoril s adic Vlahia. Pa-

chymer ne spune In cartea I a istoriei sale

ca,

fruntariile Marel Valahiei din Tesalia 1 Pind. era

la Nord Lang& Veria, iar Benjamin de Tudella

ne arat ea fruntariile la Sud mergeall pan& la

Lamia.

Sub domnia Turcilor, Romnii. Inca de la Ince-

put s'aii bucurat de un fel de capitulatif favorabile mentinerei statului lor, i. mai cu seam autonomiei administrative propril. Istoricul Frantzes
ne spune ea, Sultan Murad al II-le (1422-1451) a
fost In Marea-Valahie, i s'a Intors de acolo dupa
ce a regulat lucrurile. In traditiunea romnilor de
la Pind se pstreaza, pn, ast-ai basele unul tel

de aranjament ce se phstra fat& cu statul bor. I.

Ca judecata criminahlor s se fac In presenta unui
Cadiu conform cu legile romne i. e In acest mod
romnii voe putea liber s cltoreasch In tot Imperiul i s eserciteze orl-ce profesiune ar vroi.

Politia interioar s fie fcut de care romni inwww.digibuc.ro

169

ski sub respunderea propriilor kr cpetenii. III. Ca

pentru politia din afar, romnii s se inteleag
cu guvernatoril provinciel vecine. IV. Nimene s
nu se amestece in afacerile kr religioase. V. Romnii vor fi scutiti de imposite ; dar drept semn
al vasalitatei ei vor trimete in fie-care an un pepchq Sultanei Valide. Pouqueville in Istoria regenerarii Grecid (lice c' : r din norocul kr romnii
aii fost pui sub protectiunea Sultanelor Validele
in cassa crora ei plateall o dare anual care era
17

17

71

17
17

17

mai mult un f el de omagiu de vasalitate de cat

un tribut de servitute. Cu acest pret el ail fost
scutiti de amestecul cu turcii i. remnind ca pays
d'Etat, clnii nu cunoteail nici pe lacomil per-

ceptori de dri nici pe jandarmii turcl, singur el

repartisaii impositele kr. Guvernati In ormele i.
satele lor de cate un consiliii de btrani romnii
trlaii sub nite legi tot ma de simple ca i. moravurile kr patriarcale. Liberi in cultul kr, in familiile kr, dnii trecur prin furtunile revolutiu17

7)

77

77

77

nilor care sbuciumar de atte ori Epirul. Divisati

din punctul de vedere administrativ in 14 capitanate earl cuprindeaifo parte din Macedonia.: Veria
Servia, Alasona, Grebena, Milia ; o parte din Te77

71

17

salia : Olimpul, Mavrovuni, Lakia, Agrafa, Patragic,

Malacasi ; din Acarnania i Etolia : Venetico, Li-

dorichi, Xeremeros, i Epirul de jos, pn la Irogus i Giumerca.

Numal desfiintarea acelor privilegil i atacurile
contra cApianatelor de ctre Ali Paa Tebelenli pe
la anul 1800, fcur pe romni 1 pe efii ereditari al
acelor cpitnate s, ia parte la rzboaiele care s'ail
www.digibuc.ro

170

succedat i. se' contribuiasc& pentru cea mal mare

parte la reuita revolutiunel ala 4ise, pentru independenta Greciel.
Credem de prisos a mai vorbi in deosebi de privi-

legiile speciale obtinute i pstrate de ormul i districtul Mezzovo. Istoricul grec d. Arvandinos in Istoria Epirului, le enumr pe larg i publicitii greci
pot gasi acolo destule dovegl, despre vrtoia romnilor din acele prti.
Un alt.caltor european E. M. Cousinry fost consul general alFranciei la Salonic ctre inceputul acestei
secol, in cartea sa Voyage dans la Macdoine. Paris 1831
Tom. fp. 16 ne spune d'espre romnl cele ce urrneaz:

Romnii sunt foarte numero0 in Macedonia, el

sunt supui ca i grecil i bulgaril ierarchiei patriarchale din Constantinopol. Aceast populatiune
reste curat romn ; ea provine din destructiunea oraelor, crora diveri imperatori le dAduse numele
de colonii unde stabilise legiuni earl se foloseaii de
legile civile romane. Aceste orne luail titlu de colonil i mai rar pe acele de rnunicipii : ele aveali dreptul de a bate monede de bronz pe care se grava numele Impratului domnitor ; cte o data asemene se
mentiona intr'insele i magistratii Mr. Aceste colonil sunt cunoscute de istorie precum i din monede.
Se nurnraii cinci In Macedonia care sunt : Dium,
Cassandra, Pella, Filippi i Stobi ; aceasta din urm
,,era Municipiu. Tesalonic asemenea se numrh Intre
coloniile romane. Se vede din monede c acest ora
nu a 1nceput s ia titlu de colonii, de ct sub domIfnia lui Traian Decius. Cu esceptia acesteia toate a-

ceste orae sunt ast4 cu totul distruse 1 prsite.

www.digibuc.ro

171

Se pare c In timpul smcinrilor politice In al Xl-a

secol locuitoril siliti s phrseasc pmntul de care
ei se folosise aa de mult timp, i prea geloi de independenta lor, se Intrunir In muntil care despart
Epirul de Macedonia i de Tesalia. Amintirea ve-

ehilor liberati 'i-a hotrit pentru emigrare care fu

,,general printre descendenta acestor btrni sol7,dati romanI. Muntii Epirulul i al Iliriel Macedonene

deveni refugiul bor. El se oprir mai cu seam In

Pind care le venea mai aproape ; acolo Ii gsim astaal In mare numr ; limba lor ne face s'i cunoatem ; vorbesc merea latinete, i. dac'i intrebm, de

ce natie sunteti ? ei rspund cu mndrie Raman.

FAcurAm aceast citatiune numai spre a constata
prin mrturisirea unui alt martur ocular de la ince-

putul acestul secol esistenta romnilor ; de alt-fel

prerile lui. Cousinery, despre causele pentru care
romnil se afl In rnunti, dup cum am vdut mal
sus, nu ni se par intemeiate.
Lejan 1) recunomte de o potriv eh, populatiunea
roman& din Turcia s'a folosit pn la inceputul acestui secol de privilegiile 1 imunittile care le asi
gura o positiune dac nu absolut independenth, cel
putin aproape independenta. Privilegiile lor, aice a-

cest scriitor, ad fost violate de tirania lui Ali Pap.

la Inceputul acestui secol ; este probabil ch acestQ
usurpatiuni aii disprut cu acel tiran.
De asemenea Ami Bola 2) dice : Este deci constatat cai Macedo-romnii ail fost legatl cu Turcia
1) Ethnographic de la Turquie d'Europe par. Lejan. Gotha. Justus
Perthes. 1861.
2 ) La Turquie d'Europe.:Paris. 1840 T. 4. pag. 194-197.

www.digibuc.ro

172

pe baza unor capitulatiuni precise, care le asigura

protectie in schimbul unui tribut anual de 1400
piastre i c. esi a rmas autonomi i independenti
sub capeteniile lor nationale pn la inceputul secolului al XIX-lea cnd Ali Pala calc in picioare
drepturile lor".
In fine un chltor romn, Dimitrie Bolintineanu,
In cartea sa ailiitorii la romeinii din Macedonia,

despre care am vorbit, ne da intinse detalil att

despre obiceiurile romnilor ct i indicatiunea a
o multiine de orae i comune locuite de romni
in Macedonia, Epir, Tesalia gi Albania. Ne-ar fi cu
greii de a reproduce aid toate cele scrise de acest
ilustru patriot a cruia oper indemnm foarte
mult pe romni a o reciti. LuAm totu1 dinteinsa
Insemnarea privitoare la numkul romnilor i altor
neamuri ce locuesc impreun cu dInii In Macedo.

nia, in Tesalia, in Epir in Albania, i In Tracia.

Iat ce @ice dinsul la pag. 61 :
Dup insemnri positive ce putul se ia In urm
asupra populatiunei acestor provincii, att la autorittile otomane ctre care eram reeomandat, cat
i de la ronani, iat ce am incbieat : in Mace200,000 albanezi, 120,000 gred (?)
,/ donia sunt :
,,300,000 Bulgarl, 450,000 Romni, total : 1.070,000,

locuitori.
In Tesalia sunt : 150,000 greci, 200,000 romni,
50,000 turd, total 400,000, locuitorl.
Epir 1 Albania sunt : 350,000 romni,
100,000 gred, 700,000 Albanezi, In total 1,150,000
locuitori.
Tracia sunt : 200,000 romnl. Peste tot
www.digibuc.ro

173

1,200,000 romni afar& de cei din Grecia proprie."

La pagina 78, Bolintineanu ne spune ch : acesti

romni i Albanezii sunt cele mal frumoase neamurl din acele locuri, mai ales In prtile muntoase
unde coruptia strin nu a ptruns inc ; iar la pagina 80, Bolintineanu adaoga, : Cunoscnd de aproape acest popor Inzestrat cu multe daruri a le
acestei nemuritoare vite latine, plin de viat, ( de
viitor, format din stofa din care se croesc natiile
71

17

11

marl, i vOnd cu ce Inlesnire poate sa piara,numai

pentru cuvIntul eh nu a ctat nimene s i spue

ca trebue s, triasc din viata national, pe cand
vecinii IA ce caut s '1 absoarb, II spun necontenit ca trebue s roasc de a fi roman, ori ce
inim de roman se aprinde de o dreapt indig-

71

11

71

71

nare ! Acest pol_.or roman va avea s'a, sufere Inca,

cci un jug mult mai periculos i se pune pe cer77

bice In numele religiunei !

Bolintineanu la pag. 106, ne mai da o list a

marilor capitani romani vestiti In luptele pentru.
independenta Greciel i cari aii trecut i tree Inca
drept greci. Multi dintre capitanii romni erail capii armatoliilor sail cdpitanatelor despre care am vor-

bit, i ei luptaii nu ca greci, ci ca cretini i liberi

vasall care Ii apraii privilegiile i micele lor state :
Caciandon renumit In rezboaele In contra lei Ali

paa. Tebelenli. El muri tiat de viii In mici bucati, i. In tot timpul acestel operri barbare, nu
Inceta de a insulta pe Ali ce era fata i. pe toti
Turcil.
Cionga, (Ciungu) fuse unul din ge neralii ce se rez

boir in numele cretin httii eu Turcil.

www.digibuc.ro

174

Eftimiu Vlahava, preot, nscut In inutul Tricala,

Tesalia. 1).

Hagi-Petru, mare chpitan, renumit In rezboaele

cu Turell, nscut la Aspropotamo, in Tesalia. Turcii Il numeaii Vlah bei.
Andruful 1 fiul s' Odiseu, romnl de la VlahoLivadea. capi de oaste in rezbelul cu
Palara, Bajdechi, Catarahia, Leanu, Kre(ar, Jiaga,
Bucuvala, loti, Gym, fur& din cei mai viteji cApitani.

Toti sunt romni.

Coletti tost Prim Ministrui ambasador al Greciei

la Paris era nscut la Satul Sracu in Epir lng

Ianina din printi neguttori ; el era doctor medic,
f house studiile in Italia. Incepu cariera sa de doctor la Muhtar Paa. Roman curat. Vorbea bine
limba lui romneasch.2)

Dosiu, om de litere
Dionisiu Piru, membru Universittii la Atena.
Botli, legist in Grecia. Nscut la Bitolia
(Monastir).

Vafa, om. Invtat.

Postolaca, capul muzeuluil de anticitti din Atena.
Romn nscut la Mezzova.

Riga, poet mare, unul dintre principali initiator].

ai Revolutiunei grecet] nascut in orkelul Velestin,
1. Pouqueville, cartea citatI, II, 483, povestind alltoria sa din
Epir in Macedonia, and a ajuns la locul numit hanul lut M lia, dice :
Ne astepta in acel ban singuratec, Eftimie Blahava, apetenia bandelor armate din Tesalia, care era Insotit de Ciongo comandantul
palicarilor din Agrafa si Achelons. Lut Blahava, Ad-Pasa i-a lucredintat supravegherea, adia un tel de domnie asupra comuuelor romne
din Pind. In Istoria .Regenercirei Greciel Pouqueville citeazit pe tot].
Capitanil din Revol Greaa din care chiar dupe nume se vgde cel ce
ail fost romni.

2) Despre Coletti, d-I Ion Ghica, care la cunoscut personal la Paris

in 1838, vorbesce in cartea sa : Convorbiri economice.

www.digibuc.ro

175

romanesc de langa Volo in Tesalia, pentru care

Turcii il numeaa Velestenli. Grecll ca sa-i pearza originea, il numesc Fereos, dupil vechiul nume al or5.elului Velestin.
Alecse Nutu, Roman nascut la Zagor.
Maim Bociari, nascut la Su li, din printi Romni
dii Fareroti (Arvanito Vlahi).
Giavela, Dracu, Zerva. Griva, Fatumare, Lambru
Ca6ioni capii Suliotior, Romani (Arvanito-Vlahi) de
la Su li.

Atanasie Diacu, pus In teph de Turci. Cu SO

meni s'a batut contra 18,000 Turdi Roman nscut
la Platana.
Darvari
sa Drvaru, Roman nascut in Vlaho
Clisura din Macedonia.

Intre ministril Greciei de adi: d-nii Vulpioti,

Vlahos, etc. ale chrora nume de famine le arat
origina lor romana. In Turcia, de asemenea se
citeaza Romani printre ministril Otomani , ka : Sava-

Paa, fost ministru al afacerilor straine in 1880 1

acum un an guvernator al insulei Creta. Dinsul

este originar din orkelul romanesc : S6racu dupe
coastele Pindului despre Epir. Vasilache Serachiotibey, originar tot din &ram dup, cum chiar numele
11 arata, doutor i. fost deputat in parlamentul turcesc
in 1877, cunoscut ca escelent orator, de i ni-se
spune c ar fi hranit cu idei grecesci. Dou (Dosips

Elendi), medic din Constantinopol, cu serviciul la

palatul Sultanului. Cianaca, din Ianina, Vasilache
Papazolu i. Mihalachi Bey din Salonic, toti Romani, oameni cu averi insemnate i. asemenea fosti
deputati in parlamentul turcesc, despre care iarki

www.digibuc.ro

176

ni-se spune ca ar fi avand idel grecesci. Sunt o

multime de alti profesori 1 negutatori

insemnati In Turcia i in Grecia romani deorigin ; cres-

cuti hash sub influenta G-recismului, all perdut res-

tortul mintei care s'i faca a dori s se afirme, s,

triasc, i s iubeasc natia lor romaneasc, ca
ast-fel s contribue la ridicarea ei morgl. Din contra multe neajunsuri se intmpl scoalelor noastre
tocmai de la acetia.1)

Provinciile, oraele i comunele din Turcia locuite de Romani.

lath o insemnare a localitatilor din Turcia in

care se afla stabiliti Romani. Adunarea lor o datorm att cunotintei noastre personale, cat i ti-

intelor ce am primit de la locuitoril Romani cari

le locuesc sail le-aa cercetat. Observm c in genu vorbim de orae
nere comunele romne
cele mai putin populate, cuprind pan la 1000 de
suflete ; locuitorii Romni sunt toti proprietari ai
caselor lor i mare parte posed locuri de pauni`
ca in Albania i Epir
de liveal, pduri, i
sunt prounde mai toti se dedaii agriculturii
prietari ai terenurilo: lor de cultur. Dup cum
li Trebue sl amintim aci cu privire la cele Oise In nota de la pag.
112 si 113 cA, tot Maeedo-Romanil ail fundat si biserieele eise grecegt I,
din Viena (aci se atiA, Baia pe placa, de marmura in bisericl numele
fundatorilor romni cu mentiunea c5, permisiuttea I-15. de a clIdi s'a dat
din Budapesta si Brasov. Romnil din TurRomfinilor-Macedonen1),

cia sunt bine representati in Austria mai cu seaml; aci strilucesce familia Dumba care totusi e foarte darnied a numai pentru scoalele din
Grecia. In lJngaria si Transilvania de asemenea familiile Rom-MacedMocioni, aguna, Gozdu, s'ati ilustrat ca buni rominf.

www.digibuc.ro

177

se va vedea, numrul de un milion de Romani nu e

nici de cum esagerat cncl e vorba de adunarea

la un loc a acelora care locuesc in Macedonia, Epir,
Albania 1 Tesalia. Negreit ca acest numr nu

cuprinde pe foarte numroii. Romani din Grecia,

din insulele Ionieue i din localittile Seres, Giumaia, Nevrocop, Melanie etc, din partea sud-orientali a Turciei Europene.
.Macedonia.
Bitolia (Monastir), Magarova, Tirnova, Nijopoli, Gopei, Molovilte, Cruova, Ohrida, Jancovti Bea la-desus, Beala-de-jos, CA live Istoc, Vlaho-Clisura, Nevea-

sta, Rena, Blata, Belcamenu, Pisoderi, Negrovani,

Hrupistea, Gramotea, Moscopoli, Pleasa, Wive Jrcan, Afmanli, Biti, Grabova, Vina, Lunca, Ninta 1)
Birislu, Ohani, Cerna-reca, Conpa, Huma, Contea,
Sermiesun, Longi, Clive-de-Vodena, Chlive-de-Janita,
Clive-de-Murihova, Veria, Selia-mare, Selia-mich, Xi-

rolivade, Vlaho-Livade, Seatite, Milia, Livadi, Gramoticova, Trestinic, Custuhmi, Castania, Niamucuva,
Rod.ova, Drutilova, Catarina, Fteri, Kokinoplo, Seres, Djumaia Proia, Ramna, Alistrati, Doxatis
Petani, Petrina, Leiani, Pesoceni, Botu, Turlie,
Forina, Cegan, Futani, Notia, Criveni, Rudari,
Gancari, Dupeni, Glombaciani, Vineni, Pauli, Pod,gorjati,
Zagorniceni, Piscupie, Mumulitea,
Nicolita, Areza, Darda, Kiutesa, Sinita, Clidoniasta,
Prisogiani, Vurbiani, (Jonstanticu, Masgani, Ciri1) Locuitorif acestel comune, sunt de religiune mahometana desi e
dasil se numesc Romani si vorbese numal romaneste .
12

www.digibuc.ro

178

piani, Isvori, Merazani, Mageri, Merali. Triveni,

Manezi, Zigosti, Stiiaki3, Spalta.
In partea Oriental& a Turciei citm oraele Sere& i G;umaia, Melenic i comunele Ramna,
i mai multe familil la Ras log i cte-va ctune maxi
lu muntil Rodope.
Iat, cate-va notite despre unele din principalele
comune notate mai sus.
Bitolia (Monastir) capitala Macedoniei i reedinta Valiului guvernator al Vilaietului Monastir
i a Mit.ropolitului grecesc; locuitoril oraului sunt
Romni, Bulgarl, Albanezl, Turcl, i putini evrel.

Numrtil familiilor romne intrece doue mil, de

asemene i Bulgarii. Grecii adevratl aici nu esist
afar de vre-o patru, cinci familii, venite din afar
i a cai.or origine greceasc& este totul obscur.
Partidul grecesc in acel ora, se compune din rom&ni cu idel greceti dar cari cunosc limba roman& i o vorbesc Inc& in familiile bor. Grecil a aicl
un Lice i un Seminar i coal& superioar de
fete, deosebit de coalele primare de 'Met". i de
fete ce a in fie care mahala; asemene Bulgaril a
un gimnasi i cate-va coale primare de beti i
de fete. De o potrivh, Turcii a asemene coale inceptoare. Misionarii catolicl a i dinii asemene
o coal inceptoare. Despre coalele romne afla-

toare in Bitolia am vorbit la cap. II de mai sus.

Vlaho-Clisura or:4d curat romn cu o populatiune

de peste 1000 familii, toate romne; face un intins

comert cu Castoria, Hrupitea, Caliari, Grebena,
Cojani etc; are dou scoale de baetl i de fete de
limba greac i coal de beti i de fete in limba
www.digibuc.ro

179

romn'a. Clisurenii sunt peste tot vestiti negustori

mare parte din brbati, sunt stabiliti In alte orage ale Turciei sa in strintate. In Bucuregti,
Iagi, Galati, Craiova, Viena, Pesta, sunt foarte multi.
Edificiile gcolare precum i inzestrarea scoalelor co-

munale s'aa facut din contributiunile voluntare ale

Clisurenilor avuti stabiliti in strintate.
Blata odinioar6, centru curat romnesc, ins din
causa scoalelor grecegti, ast-di numai 150 familii
a remas cu smtiminte romnegti, iar restul de
peste 200 familii romne
grecisat, i abia
acestora mai vorbesc ceva romnegte. Are
gcoale de limba greac. D-nfi Ghermani din Bucuregti i Dumba din Viena s'a nscut In Blata, parintii lor find romani din Nicolita (din Pind) mutati in Blata din causa jafurilor Albanezilor Ghegi.
crag romanesc In care locuesc peste 2000
familii romane i veo trel sute familii bulgare
albaneze. i aici sunt mai multe scoale la care roCru.Fova

mnii din partidul grecesc i trimet copii. Bulgaril asemene a Intemeiat aid coli. Despre
romhne am vorbit mai sus. Mitropolitul grec
din Prespa (Eparhia Ohridei) ne mai putnd sta
acolo In mijlocul Bulgarilor declarati de Patriarh
ca schismatici de cnd cu formarea Exarhatului,
In 1872, s'a mutat de la 1882 In Crugova. El este
singurul grec din toat Crugova, de gi conduce cu
mult5, indrjire pe partizanil grecismului toti romni contra romnilor ce tin la natia lor i intretin scoalele, gi contra Bulgarilor cari nu vor s,
se grecizeze.
Ohrida orag insemnat locuit de Bulgarl, Romni
www.digibuc.ro

180

i putini Albanezi. *i. aici nu esista nici un grec.

Romnil In numer de peste 500 familii formeaz o
comunitate deosebit care ki are biserica 1 scoalele ei.

Tit nova, cu 400 de familii romne, precum i.

Magarova cu 500 de 'familii romne. In lipsa de
greci, tot dintre romni sunt partizani ail grecismuljil care prin agentii lui a Infiintat 1 subventioneaza mai multe scoale de baeti i. de fete ; Intre aceste din urma se afl i. o scoal normal&
pentru foimarea Invtatoarelor greceti din alte comune. Despre scoalele romne din ambele aceste
comune vecine am vorbit mai sus.
Molov4te, comuna, curat romn cu pan& la 500
familii romne. Scoalele greceti ce esistaa aici s'aii
desfiintat din lipsa, de elevl, i scoala romn prospereaz, ca mai In toate locurile.
Gopee, asemene comuna curat roman& cu vre o
500 familii. Partidul grecesc aici ca i. la Molovilte s'a desfiintat. G-opeenii ca i Molovitenii sunt

rspanditi In streintate dar mai eu seam prin

Bulgaria i. Romania.

In Sofia, Samacov i alte orae ale Bulgariei ei

sunt neguttori i proprieta if de frunte, cari simt
romnesce 1 III iubese limba kr. Scoalele romne
de aci Infloresc.
Neveasta asemene comuna cutat romneasc cu
peste 500 familii romne. Scoala roman& Intmpin& aci dificultati di partea unor avuti romni,
ca de esemplu 021. M. Tirlea hrnit cu idei greceti
care gonete de moarte scoala i. pe Invtatorii ro

mni. Cu toate scoalele greceti bine Inzestrate ce

www.digibuc.ro

181

se gasesc aci, romanii sunt tarl In credintele lor i

sustin scoala romn.
Seres ora

locuit de Bulgari, Turd

Ro-

mani. Cea mai mare parte din romani a venit

aid din Moscopole i din Pind ; el sunt partisani

ai elenismului mai toti, daca, nu prin desfiintarea

limbei lor- cel putin in inimile lor, prin sentimentul aa 4isei marel-idd. Cele mai Insemnate familii
cretine din Seres care asta-41 tree de greci sunt
de origina romana, ca de esemplu : Condocosta
Steriu, Duro, Tego-Gichi, Dimcea etc;" acetia sunt
partizani ai grecismului fundatori ai unui Sylloq
literar grec, care propaga i contribue la intinderev
elenismului Intre Romanil i Bulgarii din Tracia

prin infiintarea de scoli i trimetere de Mv'tatori

i invtatoare. Aici e reedinta unui mitropolit grec
care, ca peste tot, tine In manile sale firele propagandel elinesci, i ale persecuthrel tutulora acelora

ce i se opun.
de lnga Veria. Cel dintal, ora
locuit de Turd, Greci i Romani ; cel de al doilea,
locuit numai de romani. Romanil aid fac marl progrese In Invttura, i In ideile romanesci dup5, cum
am vd.ut cand am vorbit de scoale ; iar scoalele
greceti sunt pe sfarit.
Spatiul lipsindu-ne nu putem, dupa cum am dori,
se dam sciinte i despre cele-l-alte localltti mentionate In lista de mai sus. picem numal atata &A,
inltimile Olimpului ca i a le Gramosului, a le Pindului i ramurele lor, coprind numeroase comune
Veria j Cdlivele

de romani curati, nu toti molipsiti de boala grea

i sugrumtoare a elenismului. Treptat, daca vor
www.digibuc.ro

182

vor fi mijloace materiale. toate acele comune se

vor detepta in vechile lor credinte cu pr vire la
neamul i insemnaatea limbel bor.

Epir
Samarina, Smixi, Avela (Avdela), Perivoli, Turia,
Furca, Armata, Breaza, Palioseli, PAzi. Biasa (Vuvusal, Denescu, Cosmati, Frasinul, Tista, Paillo-chori

Bura, Calamiei, Pigadica Plisia, Piniari, Nasnieu,

Robari. Gurunachi, Sarachina, Crania Cornu), PalGrizmani, Kiare (Anelio), Lupicu, Stariciani, Vranistea, Cutufleani, Amari, Alpohori, Gurita, Papingo, Cervari, Arcista, Sudena de
sus, Sudena de jos, Calivele de la Sudena, Dobra, Ravenia, Lujesti, Bulcu, Supuceli, Vita de sus, i de jos,
Monodendri, Cuculi, Rivalezi Necata, Brkletu, Scam
nelu, Cepelovo, Dobrinovo, Lesnita, Laca (Laitza),_
Ciudila, Manesi, Calota, Afedjidie, Frangazi, Macrinu
Cernei, Flamburaru (Flom), DragaI, Grebenitil,
Doliani, Trestenicu, allive 4ise de la Balcan lngniul Metzovo, Ciorani, Vulanosi, Metzovo (Aminciu), Ciorani, Cavalari, Minglius, Castrita, Ianista,
Ardomista, Struni, Disperi, Braia, Pecali, Negrazi,
Zita, Burdari, Suli, Dragomi, Bezduni, Grarneno,
Zagoriani, Gribiani, Vogdoriani, Cuculiu, Mazarachi,
Glischiani, Brianistea, Sutistea, Moiori, Guranitea,
Gribovi, Bukara, Rizu, Arinita, Curmadi, Catuna,
Lovina, Pepeli, Vulierati, Zervati, Muzina, Liungani
Taricati, Duviani, Bervicanii, Vlaho Gorantl, GlMa,
Otarlicu Guveri, Visani, Rumbazzi, Vlahos, Pol
ciani, Seriani Furca, Toranichi, Vinetil, Seracu,
tinu, M3ru.

www.digibuc.ro

183

Fraltana, Daviciana, Pradovari, Gheracati, Clacatel,

Dramii, Manoleasa, Copani, Lagatora, Pesta, Nestora, Coriciani, G-alenti, Buraca, Zoritea, G-organu,
Derbiloana, Nasari, Romano, Bureleasa, Zorgiano,
Zagoriani, Costaniani, Cosmira, Ciangari, Tecuri,
Clisura, Muzacati, Gionala, Giriano, Zelmi, Scheada,
Nasali, Vlahorena, Calentini, Limini, Cosena, Gura,
Teodoreana.

Albania
In districtul Vulona (Ay lona)

Zvernachi, Bestova, Mifoli, Mitsisti, Scpari, Scrofiitina, Arinenli, Bunavia, Crisolon, Tiperati, Arese, Arnieni, Silitnita, Cerveni, Cafarani, Bisani,
Murisi, Levani, Poiani, Pestiani, Armeni, Bus-

madi, Carbonara, Carvunari, Romsi, Vesaniti, Ostima, Babita, Lipnia, Ambari, Traeova, Levani Samari, Levani Feta, itonladi, Cirodastini, Baleri,
Fraculo, G-ionza etc.
In districtul illusachia pi Durazzo

Origovizza, Vadita, Indiscortizan, Ferica mare i

rnie, Crapasi, Verbaehi, Ziartza, Cumani. Roscoyeti, Terveni, Potodna, Calfani, Carmea, Ponbrati,
Petre Duar, Contali, Scepor, Posna, Kelbechiva,
Morva, Lianbarda, Carbunari Loncani, Coniati, Bisticonchiza, Daviac, Corcuhe, Grabiani, Grditea,
Sam le, Angniovta, Casimbei, Bobodina, Imistu, Tsifac, Pitova, Bltita, Premendi, Ginegani, Sirmani,
Gretanii, Veleani, Cavaia, Gramara, Polvina, Dolinic, Stremeri, Costari, Smilati, Bungagia, Trania,
Ciuca, Mara, Salcia, Barbalina, Olense, Spoliata,
Remasi, Snteprenre, Suliozoti, Culiara, Villa, Sal-

www.digibuc.ro

184

bergi, Carpeni, Stamiru, Pa liama, Stoderi, Arzan,

Bedeni, Mardarel, Dautei, Burazei, Plotei, Voroeni,
Maglita, Canaparei, Cerotei, Salmanel, Molinel,
Porcia, Armata, Rot la. Juba etc. etc.
Despre rornnii din Albania vezi La Turqie d'Europe de Ami Bou Paris, 1840 T. II. p. 22. Kanitz
Confrences ethnographiques tenues dans la seance de la

socitt eographique de Vienne la 24 Fvrier 1863,

i. D. Bolintineanu in opul citat la pag. 141-148,
care II, intinse detalii despre satele romne din
distri ctele Valon a (A vl ona), Musachia, Berat, El b as-

san i Tirana. Dirnitrie Bclintineanu spune, dup

ce enumer satele, c5, de esemplu oraul Tirana
numr 2000 de case din care 100 turceti i. 900
case romneti i. Albaneze, i. di, Albanezii i ro

manii sunt cretini latini In mare parte. Oralul

Cavaia, lice dinsul, are 150 de case de romni. In
districtul Cavaia sunt 30 de comune locuite de romani i Albanezi cretini, dar in districtul Valona
(Avlona), satele locuite de romni i Albanezi cretini, din care am enumerat cte-va. mai sus, sunt 220.

Tesalia
(Comune ronanescl anexate la Grecia In 1881).

Milia (Ameru), Vutnnosi, Malacai, Cutufiani,

Caldretii, Ciorani, Paltinu, Generazi, Sturdza, Karzziazli, Kaliki, Schlineasa, Coturi, Libenita, Viliciani,
Dobam, Cornu (Crania in grecesce), Cotuvazdi, Tricala, Dragovitea, Ameru (Paliomela, in grecesce),
Gardiki, Giurgea, Muceara, Orghili (Filoseli, in grecesce), Cmneani, Pira, Desi, Vitrinico, Pertuli, de

www.digibuc.ro

18",

sus i de jos, Coteana, Pergnaeu, de sus i de jos,

Prmnda, Sklupu, Cuculitea, Scorteana, Lipiana,
Cuciana, Dramii, Aivani, Paleohori, Drasuste, Calogreani. Clinova, Novoseli, Guduvasdi, Costeana,
(Castania, 'in grecesce) Buronicu, Cocli, Lujesti, Calrep, Lupitea, Zovistiana, Maciuki, Mirita, Vlahava, G-rizani, Cioti, Damai, Damasuli etc.
In toti muntil i mai in toate localittile din Nor-

dul Greciei propri 'jig, se afl, o multime de Urguri i sate locuite de romni. Negreit nu mai
vorbim de Acarnania i Etolia care in evul mediu
forrnall Mica Valahie i unde majoritatea locuitorilor, clasele avute i grace, este de origin roman&
i, dup cte au4im, In unele prt'i Inc& mai pstreaza in familie limba romna. Numeroase familii
romne se mai afi, i in Insulele Ionice Corfu,
Zante, i. in Insula S-ta Maura refugiate duph
timpuri din Epir.
Numai de curiositate dAm aci numele ctor-va
trguri i sate din Nordtil Greciel, din care unele
eorespuud la numiri de localitti romne din Romnia i din Transilvania : Crpeni, Murtianu,
Gavalu, orme ; Vulpi, Prunari, Gutiani, Dlga,
Costarca de sus i de jos, Mulunita, Calretii, Alaitea. Nurairi de munti : Vrtopu, Ciuca, Baba,
Copaia, Virful cu brad, Corbu, Kiatra umbroas,
Cogiaca, Giumerca, Strunari, Leorda, Poiana, Jugul, Museelul ee se pronuntk : Mitikeli, Djumanalt,
Sdrianu etc.

Afar de aeeasta o multime de numiri de vil,

dealuri, cmpil 1 alte localitti undo calificativul:
Vlahos se intalnesce foarte des ; de es: Vlaho-vuni

www.digibuc.ro

180

(Muntele romanului), Vlaho-iani, etc. Iar sate sad

ctune (clive) rornnesci se intlnesc destule chiar pe
inltimile muntoase din apropiere de Atena acolo
locuesc : Vlaho-pimena, phstorii romni sad mocanii

earl indestuleaz cu vite mrunte. lapte, brnz, etc.

oraele G-reciei. Cuvintele stina, scutar urele, cas
i toate cele e.e se refer& la ingrijirea oilor sunt
cunoscute i intrebuintate chiar de chtre ne

Cete numeroase de pastori romni se intalnesc In chtunele lor din muntii Peloponezului In
phrtile mai cu seam ale Tripolitel, Calamatel i.
Meseniei, unde se gsesc urme despre locuinta lor
stabil din timpul evului de mijloc i pn ai
dup'', cum result, deosebit de indicatiunile conservate in documente, chiar In unele numirl de localitti, comune, etc. Trecutal istoric al Roinnilor
din Grecia i Poloponez, dup phrerea noastr foate

insemnat, merith un studid aprofundat ce sper arn

ch tinerii romni iubitori de sciintil vor cuta a
face spre glorificarta neamulul nosfru.
Aproposito de numirile geografice in Grecia, observm ch acei ce doresc a se informa despre aceasta, ar face bine s intrebuinteze cu precautiune hr-

tile noui grecesci i sh se refere mai mult la hrtile streine mai esacte i mai detaliate, cci scriitoril moderni grecl ca si statul grec fac intocmai
ca Ungurii: el dad numirl antice sad fantasiste la
localittl care In realitate de mal multe secole i In
popor au alt nume. Tocmai acela lucru se intmpl i cu numele romnilor pe care, Inch dup6
bncile coalei, profesorii gred le schimb sau in
equivalente grecesci sad chiar in nume de fantasie

www.digibuc.ro

187

sail cel putin le adaog terminatiunea idis, adis, etc.

Aceast, schimbare a numeler de familia ale elevilor
a luat in coalele grecesci proporVi insemnate. Faptul se observ, cu deosebire la locuitori de origina
roman a din comunele din Zagor din jurul Ianinei,
la aceia de la Cojani, Seatite, Seres, Melenic, care

sunt mai cu totul grecisati. In Romania sunt multi

din acetia cari, de 1 romani de origina, pentru
toti ei tree de greci din causa numelul ce 11 s'ail
dat, independent de faptul dach ei a u sail nu simpatii pentru greci i grecism.
Romanii. din Peninsula Balcanica sunt rectumscuti de &are toti scriitori ca poporul cel mai susceptibil de cultur ; i in adevr, pentru eine este
in curentul originei multora dintre profesoril de Universitate i de Li cee din Grecia i de scoale superioare greceti prin Turcia, este dovedit c5, romanil Imbrativaza cu deosebire carierele libere. Fiind

ch cultura literar greceasch a dominat, dinii se aplica i la scrieri didactice i altele. Ba chiar i

unul dintre cel mai marl poetl greceti din dilele

noastre Aristotele Valaoritis (Alexandri al Grecaor),
este de origina romana, strmoii si se numeaii
Maim Balaur, trecuti din Moscopole in insulele Io
niene.

Pe Pang& aceasta, romanii in genere In Turcia,

sunt sciutori de carte i cel avuti dintre dinii ail
tot-d'a-una in casele 41or biblioteci variate cu carti
im mai multe limbi. Fie.eare din ei in adevr, chiar
and nu aii fcut studil mai inalte, cunose dou
www.digibuc.ro

1 33

a trel limbi a le populatiunilor locale cu care smit

in contact. Cum am mai dis, ei sunt vestiti neguVatori, ce tresc tu genere fax& tamiliile lor pe care

le las in patrie, in mai toate ormele marl comerciale din Europa.

In Turcia, romnfi sunt proprietari ai locurilor
ce ocupa, fapt care'i deosebete de Greci i BulgarI (acolo unde acestia sunt amestecati cu dinii),
earl toti sunt clcai pe moiile beilor
Romnil sunt in bun parte, oameni cu dare de mana ;
pe lang economia vitelor cu care o mare parte
se ocup6,--intocmai ca mocanil la noi, a le chror
obiceiuri i, in parte, al chror nume chiar II ail,
chel unele triburi dintre ei se numesc Mociani
mai sunt i agricultori, ea cel din Albania (in rnanoasele campii a le Musachiei), i toate meteugu-

rile din tar& sunt cu mare abilitate practicate de

dinli. Aa ei sunt vestiti petrari i meteri de case, de
poduri, de fontni i de ori ce construetii monumentale. 1) Ei mai practica dulgheria, ferdria, lachtueria,

sunt vestiti fabricanti de obiecte in filigramh de aur

1 de argint. Croitoria i cusatoria cu fir de aur i
de argint sunt meseriile in care asemene esceleaz 2). Femeele sunt abile tesetoare de chilimuri,
de panzeturi i de postavuri; ast-feliii ch, in secolii
trecuti, romanii faceaii cu aceste teseturi un mare
comert cu partile Italiel, invecinate cu Adriatica unde
se fabrica din panurele lor vestitetele cappa (mantele
de acoperit obicinuite in Italia).,. Dar peste tot, ro1 . Veli Kanitz : Serbien, Leipzig, 1868 pag. 332 338.
2 ) Veql, Leak : Travels in Northern Greece, London, 1835.

www.digibuc.ro

189

mnii acestia a ca un ce caracteristic aplecarea ehtr, negot In care in tot cluna, fie chiar atunci cnd
se ascund sub nume streine, esceleaz.

ln fine, nu e comun, saa drum mare in Orientul Europei unde se esiste vre un vad de negot, in
care s nu intlneti un hangiu sa un otelier romn de peste Balcani. Cu un cuvint, aceti oameni
sunt caracterisati prin o mare economie, o ne astimparat activitate, o mare ptrundere i o tenacitate In scopurile i ideele lor care'i deosebete de
mai toate popoarele orientului European.
V

Inche e're
Cu ardoarea i struinta ne incetat a romnilor din Peninsula Balcanic, credem ch, In curnd
fie care din ormele i orkelele mentionate mai sus,
vor fi inzestrate cu scoli regulate 0 cu invttori
vrednicl, car se Invete pe fil romnilor In limba
kr matern.
Aici nu e locul a arta interesul material 0 moral ce rezult din simpatia reciproc a diferitelor
ramuri ale uneia i aceiai. natiuni.
Credem ins c este de datoria noastr s IncurajAm i s sprijinim pe toate cile legale i pacinice eultura intelectual a fratilor nostri de peste
Balcani, a cror limba i esistent national chiar,
este amenintat In mod foarte periculos precum
cred eh am dovedit.

De 0 suntem desprtiti de connationalii nostri

din Peninsula Balcanic prin o mare Intindere de
www.digibuc.ro

190

paiint, cum i. prin o natiune de rask de datine i. scopuri cu totul deosebite de a le noastre,
e totui mai mult de cat evident, ca ar fi o lips&
de datorie frateasc& i de prevedere national& din
partea noastr, a lsa In parhsire pe nite frati ai
nostri, cari, de i. departe de noi, a aceimi limb& i
acela ssnge romnesc. Prin urmare trebue ca noi, cei

mai desvoltati, s& i luminm prin Inviittura nationalk fcindul : se'simt, se gindeasch, se aspire i.

se lucreze ca romani i in sens romhnesc, iar nu

ca streini i in sens anti-romnese, precum din nenoroc.re s'a intmplat acolo, mal multi secoli i
chiar p&na acum, i. odinioar& intr'o epoc& neaceiai nenorocire national se intmplase
i la noi.

fast&

Cutoti tim. i aceia dintre btranii notrii, earl mal

sunt Inch in viata, a vljut cu ochii lor, c& guverna-

rea fanarioth care a fost o calamitate pentru poporul

roman, nu se mrginea numai, In a jefui mate-

rialmente tara i poporul roman, ci isbutise In*

pan& la un punct oare-care, a altera i chiar a invenina inima i spiritul elitei romneti din tara,
pan& acolo o fcuse se' disPretuiasc& tot ee era romnese, pan& i limba lor, i sh'i fac un titlu de
nobleta din origin& strin i din cunoaterea umbei greceti.
Este cunoscut c& mijlocul cel mai puternic prin
care strinul a inveninat spiritul romnese i alte-

rat pan& la un punct oare-care caracterul national al romnilor, a fost educatia i invtatura,
care se dedea atunci esclusiv In limba greac& de
catre profesori 1 pedagogi greci, cari negreit pe
www.digibuc.ro

191

lngil cunotintele elementare, faceaii sa se strecoare pe nebimtite in. inima romdnului, Inc& din frageda copilarie, idei i principii umilitoare i degradatoare, pentru limba i neamul romnesc, i fal-

nice pentru limba i neamul din care fkeaa parte

acei invttori strinl in familii i In coale romneti. De aceia spiritul anti-roman i dorinta de

a vorbi limba greac i de a trece ca arhondas

(nobil), iar nici de cum ca roman de oare-ce pe
atunci cnd tranul inti in curtea sail In casa
unui cettean de ora, se spune dt: a venit un
roman iar nu un transe intinsese i se manifesta mai mult intre romnii locuitori ai ormelor :
pe cat timp prin sate unde nu putuse s phtrunda
educatia i invttura strAinh, prin daschli i pre4
greci, sentimentul national i spiritul romnesc
n'aii fost atinse.
Aa dar, nu mal poate fi nici o indoial, eh' i
romanii de peste Balcani indat ce se vor emancipa pe deplin de jugul streinismului anti-roman,
care prin biseric5, i prin coal, stpnete fiinta
moral a acelor romni i da inimei i spiritului
lor o directie favorabira intereselor politice a le
statului grecesc, in detrimentul intereselor de rag,
ale poporului roman, acel romni Ilic, indath ce se
vor mntui de acestIug strein anti-roman, resultatul va fi 1 acolo tot acela care a fost i aici
in Romania, cnd invttorii, Ooalele, bisericele i
preoti strini (greci) ail fost inlocuiti prin romni.
Ca prob, a acestui resultat netgAduit sunt scoalele romaneti ce de cati-va ani s'ail deschis treptat
in Macedonia. Dupg, cum s'a artat mal sus, aceste
www.digibuc.ro

192

se oli sunt putine, foarte putine In comparatie cu

numrul localithtilor romneti din Macedonia, Epir

i Albania, peutru c chiar dup autorii straini, in

sus cjisele provincii turceti sunt cel putin peste
800,000 romni. Fostul consul austriac la Ianina d.
Han In scrierea sa Albanesische Studien, spune c sunt

cinci sute sate i orkele romneti numai In Macedonia i Albania.

coule romneti deschise cu autorisatia guvernui

lul Otoman, 32 pn acurna, am vljut totui cum

ail fost i sunt persecutate din causa intrigilor agentilor elenismului, i cu toate aceste, ele produc efectul natural, fiind ca, junimea care ese din acele scoli,
simte i lucreaz romnete, aa c prin localittile

acele In care, unde alturea cu scoala greac push

sub ocrotirea archiereului i consulului grec, esist o
scoald, romnease, aceasta a dat naltere unei opiniuni

publice, care tine pept gi treptat isbutete ca s

scape populatiunea de asuprirea material i moral&
a scoalei i a bisericei strine.
Nu esist ora sa comun romneasc In Mace-

donia, Epir, Tesalia i Albania In care s' nu fie

chte una sa mai multe coli i biserici greceti
(ai cror profesori i preoti sunt In genere roman
ai chror Invttori mai cu deosebire, de nevoe sail
din naivitate sunt agenti greci i dintre eel mai fanatici adversari a limbei romne.

lat.& pentru ce este neaprath trebuint, pentru

coalele romne ca s li se dea ajutoare In lupta
pe chi pacinice i legale pentru pstrarea
limbei gi individualittei neamului romneasc.

In adevr, adversarii limbei i nationalithtil rowww.digibuc.ro

193

mne din Peninsula Balcanich i impun sacrificii de

tot felul i, natiune, stat. biseric, societti private,
indivi4i cu mijloace, fac o cestiune de viatd, sau de
moarte din desnationalisarea poporulm romn din
Macedonia, Epir, Tesalia i Albania. De aceea, precum s'a artat mai sus, vedem cd acei adversari un
crut nimic ca in fie-care era i orael romnesc, se
fie

eat se poate mai multi Invetatori de limba

greaca i partizani ai causei greceti

intrebuinteaza toate mijloacele ca se se inchida scoalele romanesci sau cel putin s tulbure i se impedice prin felurite intrigi i manopere mersul lor progresiv.
Am simtit o mare bucurie informtindu-me ea s'a

luat msuri a se gisi fonduri spre a se deschide

Inch cate-va scoh romnesci in cele mai importante
punte a le Epirului, Albaniel i Macedoniei locuite
de romtmi ; ne informilm ca chiar lu cursul anulm
curent 1890 1891, ad sa se deschida vr'o 15 scoale

noue, care pe lngh cele 32 esistente, vor urea la

47 numerul scoalelor romtmesm de peste Dalcam.
Faptul acesta, pe lnga folosul invetamntulm public
romnesc in sus d.isele provinch turceti, va fi. o
mare incurajare pentril tinerimea ce studiaza

In genere pentru acei ce shut romnesce. In adevr, numai faptul cd, Inteun an se deschid 15 scoah
romnesci in diferite localitati peste Balcam, va
pune pe gnduri pe persecutorii i defaimatorii scoalei
i causel romne, cari acolo sad aim n4scocesc feliu
de feliu de intrigi i de ne adeverun ea sa descurajeze pe partizanh scoalelor romtmesci i pe familiile

care Ii trimit pe copii lor la scoala romand, fd.Ondu-i sh banueasch sad sd, creadh eh in curnd scoala
13

www.digibuc.ro

194

din comuna lor va fi inchis i a tunci vor fi siliti

s-1 trimeat pe copii lor la scoala greac pentru care
a artat a-Vita neplcere.

Episcopil, preotil i altl agentl al propagandel

grecesci, nu lipsesc de a esploata ne adevrurile ce
chiar de chtre unil romni orbitl de patirn, se
pun pe seama scoalelor ,i profesorilor romnl,
fat, cu familiile ce'I trimet copii la scoala romn.
Aci e locul credem de a ruga presa romn s fie at
se pote de atent cnd. vorbesce de scoalele romne
din Tumia, chef in mare parte diatribele ce i se co-

munich, nu a poate de scop deal a face larm

in diaristica din tar, larma care apol se esploatez
pe lng famEiile rornne din Turcia, i la autorittile de acolo, aducnd
confusiune i nesigurant In spirite i dnd loc la intrigI ce se esploateaz pe lang autorittile locale in detrimentul i spre turburarea scoalel i profesorilor romnl.

In fine, din observarea ce am fcut la fata locului 1 judecnci starea geografic i calittile cu care
sunt inzestrati romnii din Turcia credem ca,

acest element este menit, dac cultura in limba lul

proprie va spori i dac tinerii eiti din scoalele in
fiint vor avea tot-dearma in vedere scopul sacru
ce'l urmrese acele scoale, s, devin un factor din
eel mal utill pentru civilisatiune fat, cu elementele
pretentioase i revolutionare ce'i disput suprematia in Macedonia i Epir.

-<MW

www.digibuc.ro

lirostre de limba 0 literatura macedo-romand de Taeu

Mesta (Cruoveanu) institutor.

LIMBA STR'AITEASCA 1)
-1_

Domni marl, cetti i case

Ail chirdut cu toate i tot"' ;
5'romneasca limb& ar'mase
Di l'aul 2) la strinepotl.
Ma 3) in starea care easte
Mrata 4) di limba mea !
Te lia") mila de-a lid maste 5),
Cand aru91 oelli la ea :
'Nvirinat6, 7) 'ad'apat
Cu pillioni 8) sute de verl,
Tlhit, 9) sfulgerata

*'amurtith di durerl.
Dispu1iat5,, dipirata 10)
1) StrAmokieasa. 2) bittrani (mosT). 3) fnsa (dar) 4) sIrmanA, sag amArfitA. 5) figurA. 6) eand. 7) ma1init5.. 8) pelin. 9) nimieitri. 10, jumulita.

www.digibuc.ro

1 96

cu trup-lu vatamat ;
Anveit 'infhath

Tru un straniu ") mpetecat.

Agarith 12) 'n mublezire
Iete 14) 'ntregi ca tri ciudii

*'ahisata 'n putrezire

Nu di morti ma i di vii !
Scoasq, -tears& di tru carte
Agunith 18) di pangtim
Din bisearich departe

Ca lup avinat di cani.

Smn ") negura ntunecoash
Sdruminata 18) di furtum

Pliguita, '9) za9e 'n cash

La fumeili-le di roman'.
Multi romtim la ea muntrescu
Cu'n-a reu-lu 21) i fara dor ;

Ca di fum-lu acel gre9ese,

'Ntunecata-i mintea bor.

Multi din noi, o ! frati di shngi,

In loc ca s'ne agiutam,
De-areu mare 'ti vine s'plangi
Cum fa9em, cum adhrhm 22) :
Dam aveare, dm sudoare
11) vestment. 12) uitata. 1:3

* Dom / urmati de un i aeiea lii

sunetul luf ghi al italianultu.

15) minuni. 16)

sdruncinata. 19) ranita. 20)
i li urmat de ort-ce s ocala, are

mucezire. 14) secoll

gonita (datl afaril). 17 subt sau sub.

18

www.digibuc.ro

197

Dam di tot ma bun 9e-avem

Pisti lumea di sum soare
N-oaspeti-lli 23) sh'ngraem

'N'cllidem poart, ue, casa,

La a notri hilli 24) i frati

.*Ingnm*-) l'a noastr meas

erchi 1uchi nesturati ! ....
Ne9ncacen 25) cm mum 'tat

N6 btern frate cu sor

*'cu oaspeti de ieta, toath
Tfae lli 9i s'n sgrumh vor

Multi glari 29 sunt can sghiar

*i. lucreaza, necurmati

Piva 'noapte, vrundu s'chiar

Limba cli printi i fratl.
Cer i lun, iliori, stele
Munti 'cmpuri pan vedem :
Barciri 27), chetri, phduri grele
Pesci 'n mari pan'avem.

*'pn soarele va sluceascil

Ea nu cheare di stri 28) loc 29) !
C1-1 viteare 30) printeasch

Care n'arde nivi'n foc !...

brivese. 21) urA. 22) procedilm. 23 initniel 24) fil. 25 certAm. 26 nebuni 27) stnd. 28) pqte. 29)pfitnnt. 30)visterie, tesaur.

www.digibuc.ro

198

Moaea') inisterioash i blilstem-lu a liei

N2) moae cu cusita 3) albh i displtit,
Cu stranie4) inpetecate5) cu truplu 'ncusurat6)
Cu lacrimile tm och, cu boacea7) 'ndcnit8)
Misterios n qie tot-una, necurmat9):

Diteapt-te Romne din somnul cel di moarte

77

La care 10) te-ahunduserh9 aelli cu rase)15,11.2lf

ocli, mintea, i vedi, mutrea diparte

Nu-ascult, nu te 5aclind la capete di

77Nimal15)
77

ntunecatA17) imna118 ahte19 iete20)

Cu mintea ruginath, cu truplu 'ntvlit21)

77

In musgh22) i 'n cicioare clcat fu a-ta vete23)

tot nu te ditepti, ma24) dormi umisit.25)

77

Ca lngit-1u26) di niata21\) ea earpe 'n amurtire

77

Ca her-lu 'n putralire zcui sute di veri

77

Surn58) oarba ne-sciare, ca ursu din phdure

Legat di nri2O)cusingir30),'ncrcat mai 31) di dureri

Ascuturti pumoara32) i te-are 'ncalecat

manh-te33) dit loc-lu ayel afurisit-!
CA, mai.31) a ta glirilie34) te tine ieta2 toat.
Sum28) umbr 'ntunecoas, pri dinti rucutit35).
77

1) Baba-bunica.2) o, uni.3) p1ete-codite.4) vestrninte.5) cArpite.6) garbovit,7) voce-g1a.8) nabueitA.9) ne'ntrerupt 10) care-car1.11) adncir4'
12) negre.13) privea,14) don sail cioare.15) destul.16) in-intru.17) tutuneric.18) umb1ae1.19) at10.20) secol1.21) a gerne, a so svrcoli, a se Intoarce de toate pitrtile culcat fiind In noroii1.23) noroill23) persoanI.24
dar. ci,25) uimit, due,26) bolnavul.27) un fel de boalit, cam identicit
cu tifos.23) sub, supt 29) nas.30) lant.31) numa1.32) piroteala.33) miq-

www.digibuc.ro

199

Ag,unge 'n neduchire i'n visuri fumuroase;

77

Acf
b iuncre
b

'n muhlicjire, nimal'5), dure15)

Cunoasce-te 9i esci, pri lume car te scoase ;

Di e phrinp ai fut30) 'cu i lirnbA crescui.
77

Diteapth-te ,,i scoalh, di, oara agiumsi, vine

71

SA sputa. 1 tine 'n lume, ca orn i ca brbat,

C'ai minte, giudecat, s1 alpre, &Inge 'n vme,

,,i Mima., i suflet di Ar'nem curat.
Ar'mni di mumd. 'tat, natura v'are datA
77

77

Ca s'hiti37) 'ie v'arn crescut : mulier, ficiori

[barbati;

77

17

77

77

i ast-di fr de-ar'ine, smpre, giudecatA,

V5, bate-ti gioc de mine, 'n eicioare me clcati!
Di vatra printeasch, di-adetea38) steauease"),
In lume vAr-nil, oar5,40) sA, nu vii diprtati,

'l.a limba-ve di mumil-acea ar'mneasdi,,

VA 4ic nica4I) nh-oar,42, tinep, nu v'alsati.
77

'a,9el. 9i nu ascult aestA dimndare43),

77

Di doruril i oftare iu-va") s'nu-i afi loc:

Di grndine Ourtun s'chi ar 'n Pia mare,

*isfulgul45) slagudeasc, 46) slusuc, s'l-ara, 'n
(foc!

eAte.34) prostie nebunie 35) rostogolit.36 fost 37) ea sti fit1.38) obieenl,
moravu 39) stramosese,40) niel-odat5.41) Inekt42) odata-43) ordin, porun01.44) nici1irf.45) trfisnetul46) sa-1 loveaseit

www.digibuc.ro

20 )

C AIRE 11031iM
Vol Romani machedoniti
Rana cndu va s'durmiti !
Cave nu v minduiti,
Ca Romani curati i hiti ?

Cum di nu ye diteptati,
Pisti lume ca bilrbati ?
Pna cndu va s'imnati,
Pi scutide inchidicati ?
Pawl cndu va se" stati,
?
Di pumoara
Rana cndu va se bdnati,
Cu-alte limbe 'mprumutati ?
Duri .1aut inclinati,
La gricescilli dispotadi ;
Rarbati, mullieri, mici cu

Toti v'au ligat di nri !...

Cum puteti di o purtati,
Greata iest, lai-marati ?
Cum avcjiti, cum arvdati,
Di toti s'hiti suparati ?
Turcilli v dic : Kitapsii,
Au 'ndreptu, 'nu-s ardi.
Vurgarlli ve qic : Tintarl,
ca tu loc din glari.
v die : Cuto-Vlahi,

*'v'au ca tu loc din sclavi !

Toate aeste le ascultati,
Pitu xeane iu algati :
nu v diteptati,
www.digibuc.ro

201

Limba voastra s've 'nvetati.

Cu sudoare ve lucrati,
Cu timie v banati
Xeane gradini adhpati ,
'a voastre v. 6 le secati !
Cu tot O. hiti disteptati,
*i. d'altilli cama schpirati
Vreti, nu vreti, stati inclinati
*'d'un d'alantulu aurlati ,
Cu parintilli ve 'ncaceati,
Cu fratilli ve giudicati,
Cu oaspetilli ve 'ngiurati,
Ti niscAnti rnascarag.1...

Va s've dic, ma s'me lliertati,

CA me doare cA v'am frati !
Ia sculati di ve 'mprustati
Di-pri-una toti ca trati,
LimbA voastr s've 'nvetati,
Lumina se 'mbrcati,
Minteas've luminati
Ca s'hiti de toti alAvdati

Ca Romani ci hiti curati.

-0.0.-

www.digibuc.ro

A NE CSE 1)

COALE DE BAETI
ceala mixtti din ABELA ; anul colar 1889-90 :

Than Manachea

Nicola G. Civica
Nicola Papa Hagi
Nicola G. Cealera
Iu liu G. Mtu.5iu

Iuliu Tapu
Steriu G. Papa Steriu
Dimitri G. Civica
Nacu G. Caragian
Aristide Papa Hagi
Pericli Civica
Nicola Papa Hagi
Nacu G. Exarbu
Constantin D. Exarhu
Atanasi G. Papa Hagi
Dimitri N. Guvita
Dimitri C. Cunomu
George D. Tuliu
Steriu D. Tuliu
Dimitri T. Beza
Todi I. Zarma
Manoli I. Zarma

Gheorghi B. Cutova
Steriu I. Marna li
Nicola T. Caragian
Lambre Papa Hagi

Tuliu D. Papa Hagi

IOn N. Guvith
Than D. Guvitii,
Bufu G. Zoae

Nacu D. Cealera
Nacu C. Papa Hagi

Taki N. Papa Steriu

Steriu A. Papa Hagi
IOn G. Dimache
IOn D. Dimaehe
IOn D. Beni
Nacu G. Pupi
Leonida G. Pupi

Buiu G. Papa Steriu

Dimitri G. Catohi
loan Giagea Bazuchi
Dimitri Giagea Bazuchi

Peficli I. Patajiogu

') La pagina 43 am promis cif, vom da numele elevilor kicoalelor ale

cArora cataloage nn le aveam In acel moment. Primindule, le dam precum urmeaz11. Pe lingli interesul actual ce'l presintit aceste uume, creilem cd filologd i istoricif vor avea ast-fel la Indemnd colectiunI de.
nume de tamilie ale Romnilor din Turcia care cumparate cu acele ce
se gdsese In documentele istorice din evul de mijloc si fn cele mai

noue, le va da millocul de a studia origina multor brbati cad In acela timpurl s'ad ilustrat sad ad luat parte la atitea evenimente istorice.

www.digibuc.ro

204

Nacu D. Tanbosi
Nicola D. Caciperi
Than D Caciperi
Ghiorghi D. Casidi

Tuliu B. Corari
Miltiade G. Papa Hagi
Gheorghi T. Beza
Dimitri G. Vira
Dimitri B. Miga
Nicola k5iugiuchi

Taki G. Manachea
Mi Wade D. Manachea

Tuliu T.-Bodi
Pericle G. Paceaura

Nicola Papa-Ioan
Steriu A. Teni
Tuliu G. Rosiu
Vanghelita Tornese
Despa I. Toinesc
Tita Ciapara
Vanghelita Ciapara

Aglaia T. Tuliu
Maria N. Stamuli
Olympia Papa Hagi
Theologia A. Papa Hagi
Anastasia G-. Beza
Ecaterina B. Baludima
Maria Androna

Than N. Zangana

Marita T. Papa

Dimitri Giagia
Than D. Papa-Tulcia

Vasilichia G. Baracu

SCOALA DIN VLAIIO-CLISURA

Anul

colccr 1889-90

Dimitri Dima
Cocin Papana
Gheorghi N. Teua
Iani G. Gafe

Petri Hagi
Ionic B. *irimet
Petre Iota Tare
Tegu G. *iochi

Cociu Salaiani

Gheorghi Samara
Tuu *iganaru
Tugu N. *iochi
Goga Caracuta
Cociu Iovani

Hristu Marinca
Si li. iava
Gheorghi ,5iava
Iancu D. Adam
Catinio Nacea
Gheorghi Nica
Dimitri Cosma
Catinio Baravachi
Dimitri Xisfinghi
Alexi Iogu

Ioan N. Teua

Gheorghi Tomu
Hristu *iochi
Tap la Hrisonasi
Catincea Caracuta
Via Ianachi

www.digibuc.ro

205

F. Mucarn

Simu Becu

Cociu Muraru

Taula Mee&

Ianachi Toga
Co lce Mice

Goga Ana stasi

Dimitri Babuiu
Tuu Baravachi

Gheorghi Psata
Fani Giumurtu
Nicola Zahu
Nastasi Dammioti
Goga Hata
Gheorghi Papana
Dimitri Baba
Tuiu Peta
Dimitri Lazu
Nule Mangroi
Tachi Dumitrescu

Cociu A. Adam
Dimitri Mora
Toma Dimica
Cota Ghica Baravachi
Gheorghi N. Iogu
Tuiu Carastam

Ioan V. Lazu
Constantin V. Mona
Nicolae Gheronicu
Cociu Turnibuca
Gheorghi Mironiu
Gavril Dimcea
Nicolae Baba

Fani Hagi
Fani Blangara

SCOALA MIXTA DIN PERIVOLI

Anul ycolar 1880-90

Aurelia Constantinescu
Tuila Sdrula
Nicola Sdrula
Gheorghi Andachi
Tuliu Nui
Nacu Papa Rizu

Gogu Sdrula
Gheorghi Nibi
Constantin Sarandi
Gheorghi Perdichi
Gheorghi Ciubecu
Mihali Ciubecu
Iuliu Miaca
Gheorghi Sarandi

atuiu Nibi
Nicola Nibi
Gheorghi Sdrula
Nicola Bubata
Dimitri Nibi
Dimitri Muiu

Gheorglli

Franca Cociu Mara

Panaioti D. Perdichi

umurec'hi

Mihail Palata
Nicola Palata
Gogu Perdichi
Apostol Papa Atanasi
Gheorghi Papa Atanasi

www.digibuc.ro

206

loan Pupurica
Nicola Frvrotu
Mihali Cutuliapu
In Cutuliapu
Nicola D. Marcu
Tina Marcu
Nicola Marcu
Steriu Mirminga
Gheorghi Mihuliti
Gogu Fusca
sGheorghi I. Fusca
Constantin Muha
Dimitri Coloir
Mihali Laitu

Iadt Belu
Panaioti Tegu Joan
Toma Tegu Ioan
Mihali Fusca
Mihali Vangheli
Ghiorghi Vangheli
Ghiorghi Constantin.
Gheorghi Apostolina
Steriu Apostolina
Matuiu Muiii
Apostol Brezna
Mihali Brezna
Nicola Brezna
Guiii Andachi
Dimitri Cuscurida
Nicola Varduli

Nacu Varduli
Constantin Varduli
Dimitri Dalabira

Steriu Mechi
Iacali Scrima
Gheorghi Scrirna
A postoli Stamuli
Panaioti Ciucadana
Dim. Steriu Ciucaduna
Iuliu Ciucaduna
Steriu Vuloaga
Gheorghi Balamoti
Marusa Perdichi
Nicola Balamoti
Fanita Mirminga
Vanghelita Varduli
Vanghelita Sumurechi
Marua Nasica
Franca Ghicea
Lua Nasicu
Ster. Bubota Burduliacu
Gheorghi Burduliacu
Ecaterina Miacs

Fanita Baiati
Nicola Bela
Nicola Papa-Rizu
Gheorghi Caracaciu
Sirma Caracaciu

Marup Papa-Rizu
Nicola Ianui
Gheorghi Ioan Ianui
Nasi V. Ianui

Tuliu Goma

Iaculi P. Iconornu
Ecaterina Bela

Nacu Puroni

www.digibuc.ro

207

SCOALA DIN SAMARINA

Anul feolar 1889-90

Gheorghi Bufu

Gheorghe Zisi

Zicu Mtui

Mihaliciu Tole

Epaminonda Papacosta
Aleibiade Papacosta
loan Papazisi
Zisi Caratana
Ioan Caratana
Chita Papaoosta
Nicola Varsanu
Ioan Seracu

Ianuli Matuiit

Tasa Papa Costa

Atanasie Graba
Dimitri Crae
Dimitri Piti
Gheorghi Piti
Atanasi Dodaliari
Nacu Crae
Urania Pineta
Alexandr Papacosta
Alexandr Donda
Costa Aguriana

George Hagi Bira

Hrita Luca
Ioan Papa Manoli

Nicola Dadaliari
Tachi Zuea
Nicola Graba
Gheorghi Pineta
Ahile Pineta
Gheorghi Muiu
Than Crae

Manoli Papa Manoli

Nicola Zuchi
Tachi Luca
Dimitri Ligura

SCOALA MIXTA DIN BAIASA

Anul scolar 1889-90

Atanasie Zisi
Atanasie Cazana
Apostoli Zotu
Atanasie Vlahutu
Atanasie Bili
Apostoli Beza

Atanasi Gima
Atanasie Miha
Buiu Bili
Buiu S. Tahu
Dimitri A. Gim,
Dimitri Rizescu

www.digibuc.ro

208

Gheorphi Gimil
Gheorghi Belciu

Gheorghi Hagi
Gheorghi Dumbali
Hristu C. Gheorghi
Hroni Varvati
Jean Bura
Than Rizu
Than GimA

Sergiu Litu
Sergiu Cufu
sergiu Zisd
Sergiu Belciu
Stefan Beza
Nicola Muiu

Tasula Zotu
Vasile Vov
Zise Georgi

Ioan George
Ioan Casana
Ioan M. Bili

Than Vrazoti

Than Cuscru
Ioan Druia

Maria Theodori
Maria Druia
Maria Cazana
Maria Paloselit
Emilia Ianuli
Despa Druia

It Goraciu
Maria Gima

Mantu Repa
Ni cola Garace
Nicola Theodor

Nicola I. Cazanii
Pericli G. Nicu
Petri Papa Atanase

Petri H. Cazana
Pericle Mihil

Sultana Gina
Zoita G. Rizu
Zoita C. Hagi
Zoia T. Tega

GIMNASIUL DIN IANINA

Anni acolar 19.90-01

George T. Papa

Costaki ,5eaca

Than Patajio
Dimitri Reza

Dimitri Papa Hagi

Hristu Giagia
Aristide Tuliu
Steriu Damaioti
Take Civica
Ioan Manachea

Teodor Zama

Ianaculi Papa Atanasie

Nicola Nibi
Cnnstantin Nui
Iuliu Zdrula
Gheorghi Pisandachi
Atanasi Zissi
Than Bura

Ioan pima
loan Zissi

www.digibuc.ro

200

Gheorghi Zuca

Chendra Balamaci
Gule Buiulenga

Nicola Fole
Gheorghi Zissi
Nicola Ciacma

rLUi Dicea

Zicu Matui

Nicolae Papa Nu li

Tui Cionga

SCOALA DE FETE DIN VLAHO-CLISURA

Anul polar 1880-90

Tasa Papa Hagi

Elena Panaioti

Elena Adam

Caliopi

Afrodita Hagi Bea lu

Maria Cola
Maria Mangroi.

Elena ava
Vasilichia Tau la
Tana Dimitriu
Echia Stamuli
Paraschevia Blangara
Arania Taula
Afroditi Nicola
Paraschiva Dimu

Maria Sotira
Sofia Boj a

Maria Bura
Paraschiva Colinda
Maria P eta

li

A sp asia Gheronicu

Hiota Tueata

Sultana Cociu

Caliope Mitu

Sultana S tefi chi

Tinca Mironiu

Tinca Antoni

Evantia Cola
Aspasia Mit
Tinca Than
Paraschiva li
Olga Carbatacu
Vasilichia Dols
Maria Fani

Andromachi Gheronicu
Sultana Antoni

Caliope Naidu

Sultana Cusma
A spasia I. Mironiii
Aspasia Carbatacu
Veta V. Mironiii

Florica Ghica Papa

Maria Zissi
Atena Hristu
Elena Naum
Vita Cola
Atina Dina
Maria Fani

Atina Hristu

Ecaterina Iota
Aspasia Dafa
Maria Duca
Tana Coma
Tinca Toti
Elena Iana
Elena Goga

www.digibuc.ro

id

SCOALA DE FETE DIN TIRNOVA

Deschis pentru prima oaret la 3 Septembre 1890

Maria Eftimiu

Fania Caragea
Vasilichia Georgescu
Fania Constantinescu
Venera Atanasescu
Elena Papa Dima
Domnica Atanasescu
Clia Atanasescu
Vasilichia Caragea
Marita Niculescu
Hariclea Muloviteanu
Atena Apostol

Fania Eftimie
Venera Svarno
Aglaia Naum
Fania Naum
Vasilichia Papa Steriu
Atena Baaculi
Constantina Atanasi
Atanasia Hagi

Canstantina Trpca
Ecaterina Trpca
Iracli a Atanasescu
Marita Cuciuchi
Hrista Lambu
Vasilichia Lambu
Marita Trpca
Sofia Guda
Atanasia Culuia
Fania Spiru
Constantina Spiru
Zoita Schipitar
Sevasta Lica
Domnica Natu
Maria Rufo
Vasilichia Rufo
Nicolachi Visar
Fania Dimitrescu
Cocea Dimitrescu

qg 0 up

www.digibuc.ro

TABLA ANALITICA A MATERIMOR

I

chita istoric
Cunotintele In Romania despre romanii din Tur-

confundarea romanilor cu grail. D. Bolintineanu i cartea sa : Calatorii la Romnit din

_Macedonia. D. Ioan Ionescu (de la Brad) i I.
Eliade Rdulescu. Petitia d-lui A Margarit catre
cia :

Aali-Pa a . In stitu irea unuiCornitetMacedono-Roman

In Bucureti in 1660. Apelul ce a adi esat Romnilor

din Epir, Macedonia, Tesalia i Albania. Intaiul

invtator roman din Turcia D. Atanasescu. Parintele Arhimandrit Averhie i Institutul MacedonoRoman de la Sfintii Apostoli din Bucurefi.
Fundarea i scopul Societiqd de culturd Macedo-Roviand din Bucureti (1879).
Greutti i piediej Intmpinate la 1ntemeiarea coalelor. Obligatiunea
impus5, preotilor romani din Macedonia de Episcopi

de a semna un legamant prin care declara a lucra

contra coalelor romane. lnstrucfiunile date Arhiepiscopului Pelagoniei in 8 Deeembrie 1879 de cdtre Patriarhul Ecumenie Ioachim III cu privire la k$:oalele
romeine.
Ordinele Episcopilor cu privire la citirea in
www.digibuc.ro

212

romttnesce in biscricl.

Uneltiri de intimidare ale

Episcopilor i Comitetelor greceti fat cu unil par-

tisani i profesori al coalelor romane. Scrisoarea

din 23 Iunie 1881 a comitetului central (Syllogos)

din Atena care Eforil Scoalelor comunale din

Vlaho-Clisura.

Activitatea Societ4ei de cultur

Macedo-Romn5, de la 1880 incoace. Estras din un

memoriii al d-lul G. Misail cu privire la nite legaturl

pag. 1-32.
II

Infiiniarea gi mersul gcoalelor

5coale de bkti: Profesoril, greuttile infiintrel,
starea actual, numele colarilor :Tirnova ; Gope0 ;
Avela ;

Vlaho-Clisura ;

ova ; Heveasta :

Ohrida ;

Cralive-Veria ; Cru-

Ordinul vizirial dat de Savfet

Paa in Septeinbrie 1878 pentru desebiderea

libera functionare a coalelor romiine ;Perivoli ;
Monastir (Bitolia) ; Molov4te ; Hrup4tea ;
Magarova ; Samarina ; Furca ; Grebena; BOasa ;
Perlepe ;

Gimnasiul, a4i Liceul 1 internatul din Bitolia ; Nijopole; Laca ; Pleasa: Ghiorgea; anstantinopole; Tu-

primar, gimnasi i internat ;

Nemoriul din Maiii 1888 ctre Munif-Paa ministini
publice. coala chn Resna.
Scoala de fet: Ohrida ; Grupva ; Gopep ; Vlahoria ;

Clisura ; Bitolia ; illolov4tea ; Salonic; Magarova ; lapay. 32 110.

nina

III

Scopul adversarilor gcoalelor romne

din Turcia
Intrigele i calonmiile agentilor paneleillti nu
mai prinde. Scopul acestora este v&lit: grecizarea
Romnilor 1 Albanezilor din Turcia ca apoi Grewww.digibuc.ro

213

cia s poat& sustine i s& pretind de la Europa

anexarea Macedoniel, Epirului i Albaniei. Grecia
nu face nici un sacrificia pentru instructiunea in
satele grecesci nu numal din afar& dar chiar la
dnsa, ci numai in comunele Romne i Albaneze
din Turcia, cu toate c& aceste comunemai cu
seam& cele romnescisunt avute i multi dintre
romni le-ad inzestrat cu fundatiuni colare i de
cultur& Insemnate. Dar in aceasta Grecia are i
un insemnat interes afar& de acel al anexarei provinciilor, caci locuitoril ddnduse i qbind cultura
greceasc& ail racut pn& acum insemnatate daruri
i fundatiuni colare chiar Atenei. Esemple. Nu-

mele multor romni cari a lsat averi pentru instructiune i imbunttiri in ormele lor de origin,
ceea ce dovedete ea acolo ajutoarele ce vin din.
Grecia sunt cel putin de prisos dac& nu sunt chiar
interesate in scopul sus-dis. Scrisori ale Consulului grec Panurias i ale agentului panlenist Pikion
prin care indeamn& ca in documentele oficiale sa
nu se mentioneze cuvintele care ar arata c unele comune sunt romgnesci sag cti locuitorii ar fi roman1.

Suma sacrificielor baneti ce face Grecia pentru ajutorarea coalelor din comunele romnesci. Esemple. Documente oficiale ale Ministerului Afaceri-

lor streine din Atena prin care se da instructiuni

Consulilor din Turcia European& despre modul In

care s se motiveze fat& cu autorittilor otomane
provenienta banilor ce se dail pentru intretinerea
coalelor. Mrturisirile diarelor greceti : Efimeris
Palinghenesia despre aceste sfortri ale politicei
grecesci fat cu populatiunile romne din Turcia.
Scrisorile Mitropolitului Neofit din Bitolia i a Eforii
ion roalelor grecesci de acolo de unde reese intima

legtura intre acetia cu guvernul din Atena in

cestiunile colare i altele ce intereseaz scopurile
ample despre grecipoliticei grecesci in Turcia,
www.digibuc.ro

214

sarea comunelor romne din Macedonia i Epir.

Studiul d-lui Mackenzie Wallace asupra : Trecutului 0
viitorului Elenismului
140.
pag. 110

IV
InsemnAtatea elementldui romn din Turcia
Presa greceasch contest& esistenta romnilor ca
natMnalitate deosebith confundnclui cu grecii, preRomnii nucum i limba, i. numerul romnilor.
miti Semi-romno fon,i i. Elino Viala.Estrase din Neologos din 23.Frieebrua 1880; din Syllogo din 9 Februa-

rie 1880 ; din Syllogoi de la 20 Iulie 1890, din a

celai 4iar cu data din 18 August 1890. Prerile
contrare acestora espuse in Qiarul : Pandora de literatul grec Rizu Rangabe . . . . pag. 140-147.

De unde i cnd s'ail stabilit romnii in Macedonia, in Tesalia, in Albania. in Epir i in Grecia.

Fundarea colonielor de Paul Emiliu, i de care

Anicius, Consuli ai Ilomei cu 168 alai inainte de
Isus Christos.Interesele romanilor in aceast. colonisare ; cum s'a hothrit colonisarea. Caracterul

coloniilor romane stabilite In Macedonia , Epir,

Probil despre esistenta aAlbania i in Tesalia.
cestor colonii romane in tot timpul evului de mijoc. A utoril bizantini care mentioneaz& pe romnii
lde peste Balcani i statele Mr. Epistenta Principa

talui Mara Vlahii din Tesalia i Tind in evul de

mijloc dovedit& istoricete. Anna Comnena, Pachymer, Ioan Caiitacuzen, Chalcondilas, Veniamin
din Tudella ;Cldtorii i scriitorii moderni : Leake,
Pouqueville, Cousinry, Heuzey, Lejan, Ami Dot*
Kanitz, Han, Dimitrie Bolintineanu.
Privilegiile
romnilor sub domnia Turcilor.
Chpitanatele romneti. Romnii ce s'aii ilustrat In revolutia

greceasc& i aceia cunoscuti adi in Grecia i Tur-

pag. 147 176.

ca

www.digibuc.ro

21A

.Provinciile, orqele i comunele din Turcia locuite de

Romani. -- Conmnele romne din Macedonia, din

Epir, din Albania (districtele Valona, Musachia, i
Durazzo). Comunele romnesci din Tesalia anexate la
Grecia in 1881. Corinne fi localitati romdnesci din
Wordul
Caracterul i conditiunea romnilor din Turcia
pag. 176--189.
Incheere. Pericolul desnationalisrel Pu care se
lupt5, romnil din Turcia. Amintire despre o situatiune analogh in care se aflail romnii din Romfinia. Necesitatea ajutorului ce se reclam de la nole

cu care lupta lor va avea un resultat favorabil

mentinerel individualitti lor.

. . . pag. 189
194.
Mostre de limba i literatura Roindni'or din Turci a :

versuri de d. Tacu Iliescu (Cruoveanu) institutor :

Limba str'aupascti; .11.1ocwa misterioasd si blestemul al
pag. 195 201.
Aneese . numele elevilor din coalele de baeti din

lief ; C'tttre romani

Abela, Vlaho-Clisura, Perivoli, Samarina, Bhiasa,

gimnasiul din Ianina ; *coalele de fete din VlahoClisura i Tirnova

pag. 202-208.
Tabla analitic a materiilor.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro