Sunteți pe pagina 1din 7

Oancea G. Mihaela cs.

Buruian
Agricultur, ID, Anul I, grupa 117B
BOTANICA
Lucrare de verificare nr. 1
1. Precizai (n coloana a doua a tabelului) ce rang au
taxonii

de

mai

jos,

avnd

vedere

principiile

nomenclaturii botanice (1 punct):


Magnoliopsida
Papaveraceae
Solanales
Gentiana
Liliidae
Magnoliophyta
Sophoreae
Cichorioideae
Akebia quinata
Cirsium
Cirsium arvense

clas
familie
ordin
specie
subclas
ncrengtur
trib
subfamilie
specie
gen
specie

2. Completai partea lips (b) a urmtorului articol


dintr-o cheie de identificare (1 punct):
25a. Flori zigomorfe, gamosepale, dialipetale, pentamere, cu ovar
superior increngtura Magnoliophyta

25b. Flori actinomorfe, hermaphrodite, pentamere, dialisepale,


ovar inferior (Familia Apiaceae)

3.

Ce

caractere

comune

prezint

ncrengturile

Bryophyta, Polypodiophyta, Pinophyta i Magnoliophyta ?


(facei referire la: aparatul vegetativ, structura celular,
nutriie i nmulire) (2 puncte)
Aparatul vegetativ. Organismele cuprinse in acest regn
sunt

haplodiplobionte,

avand

doua

corpuri

distincte,

corespunzatoare celor doua faze care alterneaza in ciclul lor


biologic (gametofitica-haploida si sporofitica-diploida). Cele doua
corpuri sunt heterotrofe (cu marimi, forme si structuri diferite)
purtand urmatoarele denumiri: briotalul(n) si sporogon(2n)- la
briofite; portal(n) si corm(2n)- la cormofite.
Structura

celulei

este

de

tip

eucariot,

cu

unele

particularitati cum sunt: lipsa stigmei, a vacuolelor pulsatile si a


pirenoidului (intalnite la unele protiste); peretele celular celulozic
nu prezinta forme de tip carapace; flagelii se intalnesc doar la
gametii masculi ai briofitelor, ferigilor si gimnospermelor primitive
si lipsesc intotdeauna la celulele vegetative si la spori; plastidele
fotosintetice au intotdeauna structura granara; celulele sunt
legate prin plasmodesme, fiind grupate in tesuturi veritabile,
foarte diferentiate din punct de vedere structural si functional.

Nutritia se realizeaza pe cale autotrofa (prin fotosinteza) si


numai secundar pe cale saprofita sau parazita, in unele cazuri.
Pigmentii fotosintetici caracteristici sunt, ca si la algele verzi,
clorofilele A si B, iar fotosinteza se realizeaza intotdeauna cu
eliminare de oxigen, rezultat din fotoliza apei. Principalul produs
care se acumuleaza in urma fotosintezei este amidonul, ca si la
clorofite.
Inmultirea se face pe cale vegetativa, asexuata si sexuata.
Inmultirea vegetativa se realizeaza prin fragmente ale
aparatului vegetativ sau prin diferite formatiuni si organe
specializate

(propagule,

radacini,

tulpini

sau

muguri

metamofozati).
Inmultirea asexuata are loc cu ajutorul meiosporilor, cu
raspandire pasiva, prevazuti cu membrane protectoare groase;
sporangii sunt intotdeauna pluricelulari, prevazuti cu pereti
protectori.
La briofite si polipodiofite sporii sunt raspanditi in natura,
avand un rol direct in procesul de inmultire.
Inmultirea sexuata consta in fecundatia oosferei, care este
situata in arhegon, de catre un gamet mascul, rezultand
zigotul(2n), care germineaza in arhegon, prin diviziuni mitotice,
formand in final, direct sau prin intermediul embrionului (indirect)
corpul diploid (sporofitul).

4. Completai spaiile libere.


ncrengtura Bryophyta cuprinde plante ierboase, de talie
mica (peste 2000 specii), avnd corpul taloidic (sub forma unei
lame verzi) sau cormoidic (difereniat n tulpinita, fr esuturi
vasculare difereniate i frunzisoare), fixat, de obicei, pe substrat
prin nite formaiuni unicelulare sau pluricelulare simple sau
ramificate numite rizoizi. Acest corp vegetativ (numit briotal)
aparine generaiei haploide(n), pe el formndu-se, la maturitate,
organele sexuale mascule (anteridiile) i femele (arhegoanele),
care produc gameii; n urma fecundrii gameilor (n mediu
umed), rezult zigotul (2n), din care se nate un organism diploid
(2n) (sporogonul), lipsit de clorofila, care triete pe seama
plantei-mama, de care este legat. La nivelul sporogonului se
formeaz (prin diviziune meiotic) sporii (n), care sunt eliberai i,
cnd ajung n condiii optime, germineaza, dnd natere unui
organism independent filamentos, numit protonema (n), pe care
apar numeroi muguri , din care se dezvolt noi plante haploide.

5.

Ce

deosebiri

exist

ntre

ncrengturile

Polypodiophyta i Pinophyta ?
Tip

biologic:

Polypodiophyta-

plante

in

general

ierboase;

Pinophyta-cormofite lemnoase.
Sporii: Polypodiophyta-sunt lipsite de flori si se inmultesc prin
spori, ce se nasc prin meioza in formatiuni specializate numite
sporangi. Sunt sustinuti de ramificatii ale tulpinii si frunzii numite
sporofile. Pinophyta-sporii sunt unisexuati (miscrospori-masculi si
macrospori-femeli).
Protalele:
Polypodiophyta

Din

spori

iau

nastere

corpuri

independente, haploide(n), de dimensiuni reduse, numite protale,


pe care se formeaza organele sexuale mascule si female care
produc gamete.
Pinophyta - sporii fiind unisexuai nu mai sunt eliberai n
mediu, ca atare protalele (mascul, respectiv femel) cu gametangii
(anteridia rudimentar, respectiv arhegonul) rmn nchise n
interiorul sporangilor.
Fecundaia:
Polypodiophyta -in urma fecundarii gametilor, in mediu
umed;
5

Pinophyta - se petrece fie n mediu umed, prin intermediul


unei camere polenice situat n vrful ovulului, plin cu un lichid
prin care anterozoizii (gameii masculi) noat spre oosfer
(gametul femel) (la cele mai primitive), fie prin intermediul unui
tub polenic (nu mai este necesar mediul umed) (la cele mai
evoluate).

Florile:
Polypodiophyta - plante lipsite de flori;
Pinophyta - flori unisexuate.
Semintele:
Polypodiophyta - rezulta zigotul diploid, din care se
formeaza embrionul, apoi noua planta.
Pinophyta - Smna, rezultat din ovul dup fecundaie,
este susinut de macrosporofil, care rmne deschis (nu se
formeaz fructul; ca atare, smna este gola).

6.

De

ce

smna

este

gola

(dezvelit)

la

Pinophyta ?
Macrosporofila nu concrete prin margini pentru a forma
ovarul astfel ca, smna, rezultat din ovul dup fecundaie, este

susinut de macrosporofil, care rmne deschis (nu se


formeaz fructul; ca atare, smna este gola).