Recuperarea energiei termice.

l. Introducere
Energia solara, eoliana, geotermala sunt cunoscute sub numele de surse
neconventionale de energie. Uniunea Europeana si-a fixat ca a obiectiv protejarea
combustibililor clasici si de aceea sustine implementarea noilor forme de energii
alternative.
Energiile regenerabile, dupa felul si natura lor, prezinta o serie de proprietati, fizice si o
serie de caracteristici tehnice.
Fiecare dintre sursele de energie regenerabile au fost studiate mai mult sau mai putin in
functie de posibilitatile de implementare in diferite ramuri ale economiei, precum si de
posibilitatile de utilizare in tehnica instalatiilor.
Studiile si cercetarile continua si ceea ce se poate spune despre sursele regenerabile de
energie este faptul ca pe plan mondial, investitiile facute de unele state, sunt destul de modeste,
intrucat atat investitiile in aparatura de conversie(energia termica , electrica) cat si cheltuielile de
exploatare a instalatiilor realizate sunt inca destul de ridicate.
In tara noastra de exemplu, energia solara este folosita in scopul producerii de energie
termica pentru prepararea apei calde de consum in perioada calda. In mai multe localitati exista
deja case solare. Casele pasive sunt un nou concept care atrage tot mai mult . Mai multe puteti
afla pe www.casepasive.eu .
Analizand cele patru forme de energii neconventionabile s-a observat ca Romania este intro zona proprie utilizarii in primul rand a energiei solare.

l.1. Energia solara

Poate fi stocata in acumulatoarele termice sub forma de energie termica sau poate genera
electricitate cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
De exemplu panorile solare APRICUS, folosesc ca sursa energia solara difuza care este
gratuita si inepuizabila. Acestea pot asigura 60-70% din nevoia de apa calda menjera pe an si
functioneaza tot timpul anului. Mai multe informatii gasiti pe www.apricus.ro .
Sistemele solare bazate pe colectoarele solare gravitationale care functioneaza in perioada
primavara-toamna sunt si ele din ce in ce mai raspandite.

Imaginatia omului a juns pana acolo incat a folosit energia solara pentru utilizari din cele mai
diverse. Lampile solare pot fi gasite sub forma de set de pitici de gradina si sunt ideale pentru
iluminarea gradinilor , pajistilor , aleilor.
l.2. Energia eoliana
Prima centrala eoliana din Romania a fost pornita la 8 km de Ploiesti. Aceasta asigura
energie electrica pentru firmele din cadrul Parcului Industrial Ploiesti.
Energia eoliana este o sursa inepuizabila. Producerea energiei folosind ca sursa vantul nu
duce la poluarea mediului si este disponibila in proportii practic nelimitate. Costurile de
producere sunt in momentul de fata comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili
traditionali.
Aplicatiile posibile pentru folosirea energiei :
Turbinele de vant - energia este generate intr-un alternator de turatie joasa, rezultatul fiind o
tensiune de 240-400v de putere variabila, atat timp cat bate vantul. Turbinele eoliene produse de
Bergey SUA sunt cele mai noi produse aparute in domeniu.
Turbogeneratoarele eoliene sunt o alta aplicatie a energiei vantului.

1.3. Energia geotermala

Sub denumirea de energie geotermala sunt exploatabile doua surse de energie:
- energia miezului fierbinte al Pamantului transmisa prin conductie, straturilor superioare
ale acestuia.
- energia solara transmisa prin radiatie pamantului si inmagazinata in paturile sale de
suprafata.
Pana la cucerirea cosmosului care reprezinta singura sursa inepuizabila de energie,
omenirea inceraca sa se limiteze la sursele pe care le pune la dispozitie planeta noastra.

2. Casa pasiv
Conceptul de cas pasiv porneste de la premiza asigurrii unui climat interior confortabil
att vara ct si iarna, fr ns a fi nevoie de o surs conventional de nclzire. Este o cas
caracterizat prin etanseitate, cu transfer termic ce tinde la zero, care atinge si mentine echilibrul
termic dorit. Regula de baz cnd vine vorba de o cas pasiv sau low-energy building, este
controlul climatului.

Realizarea lui se face prin selectia atent a materialelor de constructie, nc din faza de
proiect, dispunerea lor atent pentru a obtine nmagazinri de energie, dar si alegerea unui sistem
HVAC(heating ventilation and air conditioning) corespunztor activittilor derulate. Eficienta
acestor sisteme trebuie determinat numai n coroborare cu o serie de factori importanti cum ar
fi: pozitia fat de soare, suprafete umbrite, tipul climatului si microclimatului, temperaturile
medii anuale, cantitatea de precipitatii medie anual, factorii de lumin, necesitti energetice,
caracteristicile fizice ale materialelor si, nu n ultimul rnd, necesitti biologice. Casa pasiv
presupune, printre altele, o infrastructur considerabil alctuit si din: instalaii de control al
apei pluviale, canalizare, alimentare cu ap, ventilare, nclzire, iluminare, instalatii electrice,
managementul casei (BIM). Controlul si gestiunea tuturor elementelor ce intr, dar si al celor ce
ies, fie ca deseu, sau ca elemente uzate, este esential. Practic, o cas pasiv produce energie att
ct consum, sau considerabil egal. Deseurile rezultate se reutilizeaz sau se transform n
compost, fie sunt valorificate sub diverse forme. Nimic nu se pierde. Aceste reguli se aplic att
la nivel micro (al construciei) ct si la nivel macro (al comunittii), prin urmare putem extrapola
problema si ctre domenii neconventionale cum ar fi, de pild, micile ateliere de productie,
fabrici, sau chiar industrii grele. Oriunde exist energie, ea poate fi reutilizat si integrat n
sistem.

3. Sisteme energetice neconventionale

Energiile regenerabile vor domina n mod inevitabil sistemul mondial energetic pe termen lung,
acest lucru datorndu-se n special 458 resurselor limitate de combustibil fosil. Argumentul,
poate cel mai solid, este acela al nclzirii globale i al modificrii echilibrelor climatice i
biologice, proces accelerat de aproape 10 ori n ultimii 30 de ani. Utilizarea sistemelor ce
exploateaz energii regenerabile cum ar fi: energia geotermal, biomasa, energia solar (HVAC)
sau: vntul, bioenergia, energia fotovoltaic, hidroenergie, mareea (producerea de energie
electric) reprezint un subiect foarte larg de studiu.
Tabel 1.

Reducerea pierderilor de cldur i etaneizarea anvelopei cldirii permite sistemelor de

nclzire/rcire coborrea temperaturilor agentului termic caloportor de la un regim de 9070 0 C
la cel de 5030 0 C contribuind la diminuarea costurilor pentru asigurarea agentului termic.
Sistemele ce utilizeaz energia solar contribuie la ridicarea temperaturii de intrare n sistem a
agentului termic reducnd ecartul ntre temperatura ambiental i cea de intrare. Pompele de
cldur pot produce energia necesar funcionrii sistemului de nclzire la regimul sczut de
5030 0 C. Adncimea de forare a puului geotermal este critic, natura terenului i stratificaia
acestuia influeneaz parametrii de funcionare a instalaiei.

Sistemul prezentat n schema din figura 1 a fost conceput pentru un muzeu aflat pe malul
unui ru i care folosete energia acumulat n apa rului pentru a prenclzi/rci agentul
caloportor ce alimenteaz bateriile de producere a aerului. Priza de aer se face ntr-un loc ferit,
curat, iar extracia se realizeaz undeva n partea superioar, opus prizei pentru a nu contamina
aerul curat. Concepia sistemului permite i o reciclare parial sau total a aerului interior n
funcie de numrul de ocupani, al umiditii relative, a nivelului de CO2 etc. Chiar i la extracia
aerului viciat este prevzut un recuperator de cldur care prenclzete aerul curat. Cu ct
ecartul de temperatur ntre temperatura de intrare i cea ambiental este mai mic, cu att
eficiena energetic a sistemului crete. Acest sistem se preteaz unor spaii de dimensiuni
importante ce necesit un control ridicat al calitii aerului (umiditate, temperatur, nivel de
particule etc.). El poate fi redus i adaptat folosind acelai principiu de funcionare pentru orice
tip de construcie cu o destinaie fie ea rezidenial sau de producie. n acest caz, se realizeaz o
ventilaie forat (mecanic) care poate fi cuplat cu o ventilaie natural de tip emineu n
anotimpurile blnde (primvar - toamn).

4. Cldiri industriale pasive

Domeniul industrial este vast si extrem de divers. Pornind de la micile ateliere, pn la
spatii de productie si distributie, consumul energetic este ridicat. Dac vorbim de furnale,
topitorii, turntorii, acestea utilizeaz combustibili fosili pentru prelucrarea materiei prime,
majoritatea energiei folosite nerecuperndu-se. Astfel ne putem imagina o serie de instalatii care
s transforme energia termic deja existent n energie electric si a reintroduce-o n sistem
compensnd ntr-o oarecare msur cu energia primit.
Producerea local a curentului electric poate s reduc necesarul de energie electric provenit de
la termocentrale. Energia pentru nclzirea spatiilor anexe se poate face din recuperarea energiei
deja existente sub forma materialului topit.
La unittile de productie ce necesit o cantitate mare de energie electric, se pot prevedea
centrale eoliene, panouri fotovoltaice, instalatii geotermale, hidrocentrale, care pot produce
partial sau total cantitatea necesar, instalatii ce pot exista individual sau cuplate ntre ele.
Asigurarea confortului se poate face local n spatiile aferente muncii manuale si se asigur din
surse regenerabile.
Un element important n toate spatiile de productie este asigurarea unei iluminri
corespunztoare activittii. Gestionarea corect a iluminatului natural reduce costurile de
functionare si mentenant. Spatiile mici de productie pot functiona asemenea caselor pasive prin
producerea energiei necesare functionrii in situ. Supradimensionarea instalatiilor permite
introducerea de energie n sistemul national, energie verde.
Principiile dup care o cldire industrial poate deveni verde si pentru care se poate aplica
conceptul de cas pasiv sunt:
1. Aplicarea sistemelor inteligente de management energetic;
2. Integrarea sistemelor eficiente de producere a energiei termice;
3. Gestionarea iluminrii naturale si dimensionarea corect a sistemului de iluminat artificial;
4. Recuperarea si reutilizarea apelor meteorice/uzate;
5. Recuperarea cldurii si reciclarea ei;
6. Producerea energiei electrice proprii;
7. Integrarea n natur diminuarea si eliminarea deversrilor de orice natur;
8. Gestiunea deseurilor;
9. Reciclare materiale rebut.

- Procesul de concepere a unei constructii pasive implic o multidisciplinaritate si o atentiei

deosebit ctre prospectii, pentru a putea prevede din timp necesittile si caracteristicile ei.
- Astzi, problemele de sustenabilitate nu se mai reduc la probleme punctuale, ci la ntregul
sistem n care functionm. Date fiind temerile actuale privitoare la combustibilii fosili, conceptia
despre dezvoltare durabil a sectorului energetic, cel care mentine n miscare ntreaga lume,
trebuie s se ncline ctre o arhitectur sustenabil care integreaz sisteme specifice ce folosesc
la un nivel maximal toate resursele de care dispune.
- Cogenerarea de energie ar trebui s devin obligatorie mai ales n domeniile cu potential.
Industria este cea mai mare consumatoare de energie, dar si cel mai mare potential productor.
Tot mai multe cladiri de locuit si de birouri sunt dotate cu instalatii recuperatoare de
caldura. Acestea sunt menite sa economiseasca mai mult de trei sferturi din energia folosita
pentru incalzirea sau, dupa caz, racirea incaperilor.
Dezvoltatorii de proiecte imobiliare au inceput sa le propuna noilor proprietari case in care aerul
sa fie tot timpul proaspat. Asta dupa ce au observat ca, de multe ori, calitatea climatului interior
are de suferit in urma izolatiei termice optime, cum ar fi geamurile termopan. Aerul nu mai
circula, atmosfera se imbacseste si dupa mai multe ore petrecute in aceeasi incapere, oamenii
simt ca nu mai pot respira.Solutia cea mai la indemana este aceea de aerisire prin deschiderea
ferestrei. Insa, acest fapt poate fi un impediment mai ales iarna, din cauza ca se pierde din
energia termica existenta in camera, cei mai multi dintre proprietari fiind adeptii expresiei
arunci banii pe fereastra.
In plus, in orasele poluate deschiderea ferestrei nici nu e recomandata in orele de varf din
cauza ca de afara patrund praful, microbii si poluarea fonica. Nici vara lucrurile nu stau mai bine
in cazul cladirilor dotate cu instalatii de aer conditionat, pentru ca acestea functioneaza la
parametri normali doar daca ferestrele sunt inchise.
5. Ventilatoare cu consum redus
Cunoscute ca heat exchangers, sistemele de recuperare a energiei sunt la moda in
Statele Unite si in multe dintre statele europene, unde sunt folosite atat de catre consumatorii
casnici de energie electrica, cat si de catre institutii. Unii dintre specialisti numesc aceste sisteme
de recuperare a energiei instalatii de ventilatie activa cu recuperare de caldura.
In principiu, o astfel de instalatie este o cutie izolata termic in interiorul careia actioneaza
doua ventilatoare cu consum redus si un schimbator de caldura aer aer. Eficienta termica a unei
astfel de instalatii depinde de diferenta dintre temperaturile aerului curat introdus si aerului
evacuat, umiditatea aerului evacuat, debitul de aer stationar si sistemul constructiv al
schimbatorului.

Utilizatorii de recuperatoare de caldura pot controla electronic debitele si variatia acestora in

functie de parametrii aerului evacuat. Modificarea lor se poate realiza automat sau de catre
utilizator.
Instalatiile de recuperare a caldurii pot fi folosite si in halele industriale, unde li se amenajeaza
camere speciale
6. Cladiri cu viata mai lunga
Potrivit specialistilor, folosirea sistemului de recuperare a caldurii duce la improspatarea
aerului, independent de starea vremii. Exista sisteme dotate cu trepte de filtrare a aerului, ceea ce
asigura un confort termic ridicat. In plus, costurile cu energia termica se reduc simtitor.
Recuperarea caldurii asigura si o viata mai lunga constructiilor, ceea ce determina o evaluare
superioara pe piata imobiliara.
Unul dintre avantajele instalatiilor de recuperare a caldurii este ca aerul din exteriorul imobilului
este introdus la o temperatura foarte apropiata de cea din interiorul acestuia, fara sa se risipeasca
energia termica utilizata in crearea ambientului interior. Unii dintre producatori fabrica
schimbatoarele de caldura aer aer din placi de aluminiu ondulat sau din polipropilena extrudata
ondulata.Caldura degajata la gatit va fi captata cu ajutorul unor orificii speciale.
Specialistii spun insa ca, desi diferenta de eficienta termica dintre aluminiu si
polipropilena este sub 10%, schimbatoarele de aluminiu sunt mai grele si de pana la 2 ori mai
scumpe. In acest caz, suprafetele de schimb pe sens de curent sunt de minimum 30 metri patrati.
Curentii de aer sunt complet separati si pot fi orientati in cruce sau in sens opus, caz in
care eficienta termica creste. In opinia specialistilor, daca la o locuinta cu un sistem izolator
termic (termosistem) se introduce un sistem de ventilare care asigura schimbarea aerului interior
la cel mult 4 ore, atunci fenomenul de condens din zonele ferestrelor nu se produce.
6.1. Cum functioneaza sistemul:
Printr-un sistem de recuperare a caldurii, aerul cald din diferite incaperi, incarcat cu
umiditate excesiva, praf si microbi, este aspirat printr-un orificiu. Acest lucru are loc in timp ce,
simultan, printr-un alt orificiu al sistemului dotat cu filtru se aspira aer proaspat de afara. Energia
termica din aerul evacuat este folosita pentru preincalzirea aerului introdus in camera.
Astfel ca, in incapere, este suflat un aer proaspat, filtrat si preincalzit, iar in exterior este
evacuat aerul extras din incapere, el fiind racit. Sistemul de climatizare permite un procent de
recuperare a energiei termice de pana la 90% cu un schimb minim de aer si asigurand un climat
interior proaspat si sanatos, spune Philip Haight, reprezentantul companiei americane Southern
Heat Exchanger.
Aparatele de aer conditionat vor fi inlocuite treptat cu sisteme performante de refolosire a aerului

ll. Recuperatoare de caldura.

Dup cum se stie, consumul de energie pentru nclzirea apei menajere este foarte mare.
n unele cazuri de utilizare colectiv (hoteluri, spa-uri, centre sportive etc), energia utilizat
pentru nclzirea apei pentru uz casnic este mai mare dect cea utilizat pentru nclzirea casei.
Recuperarea o parte substantial din aceast energie dispersate n mediul nconjurtor, prin
canale de scurgere a apei uzate este o economie importanta, att punct de vedere al utilizatorului,
ct si pentru ntreaga comunitate. Mai mult dect att, orice ncercare de a reduce risipa de
energie este, de asemenea, un semn de respect pentru mediul n care trim. Reglementrile
europene recente si directive (RES) recomanda c trebuie s adoptam tehnologii care sunt
ntemeiate pe utilizarea energiei naturale (termice, solare, etc) si de recuperare a cldurii.

Fig.1. Recuperator de caldura

De recuperare a energiei termice din apa cald drenata prin sisteme interne, teoretic, este
simplu: este suficient s utilizati un schimbtor de cldur racordat la scurgerea a apei calde
racordata la reteaua de eliminare a apelor uzate, precum si de la apa rece luat de la reteaua
centrala . n ciuda simplitatea ideii, a fost imposibil s gseasc o component de pe piat
conceput special pentru acest scop pn n present pentru recuperarea de energie.
Unitatea de recuperare a cldurii pentru ap uzat de la Innova este un dispozitiv care, prin
schimbul de cldur ntre apele uzate si de alimentare cu ap rece de la retea este furnizata la
bateria de la dus sau direct in boiler, recupereaza o cantitate semnificativ de cldur, care altfel
ar fi dispersate n mediul nconjurtor
Recuperare de cldur este simpl si intuitiv : apele uzate trec peste dou foi cu o form
special din metal (fabricate din otel inoxidabil AISI 316 L, astfel, rezistente la coroziune),
presate ntr-un design serpentine, si sudate mpreun. Apa curata curge n interiorul
schimbatorului contra-curent, n ceea ce priveste apa de drenaj, care cedeaza caldura apei rece de
la retea. Prin urmare, apa curat este prenclzit prin extragerea cldurii din apa evacuate la
canal.

n bateria de la dus sau n boiler, ap este introdusa o temperatur mai mare dect temperatura
apei de la retea, astfel reducnd energia consumata pentru inclzirea apei pe care o folosim. Acest
schimbtor de cldur din otel inoxidabil este invelit intrun strat impermeabil din polipropilen
(acelasi material folosit la fabricarea conductelor de scurgere a apelor uzate), care este conectat
n serie la teava de scurgere. Interiorul conductei este complet gol, si, prin urmare, nu produce
probleme, cum ar fi acumularea de murdrie.
Fiabilitatea si durabilitatea urmare a acestui dispozitiv este la fel ca o conduct comun de
scurgere. Orice ntretinere care ar putea fi necesare, cu toate acestea, este extrem de simpl si
usoar, realizat si cu o teav de scurgere normal pentru retelele de canalizare a apelor uzate.

lll. SISTEME DE RECUPERARE A CALDURII GAZELOR ARSE.

Caldura din gazele arse produse de cazane sau cuptoare poate fi recuperata prin
introducerea in instalatie a unor schimbatoare de caldura. Se poate imbunatati semnificativ
cresterea eficientei energetice, cu 5% pana la 20% pentru cazane si chiar mai mult pentru
cuptoare. In domeniul de recuperare a caldurii foarte important este si gasirea / stabilirea
consumatorului acesteia, pentru a avea o eficienta economica maxima.

1.SISTEME TURBOEXPERT DE RECUPERARE A CALDURII DIN GAZELE ARSE

Principalul echipament in sistemele de recuperare este schimbatorul de caldura numit
<Recuperator> sau <Condensator> in functie de scaderea temperaturii gazelor arse peste sau sub
zona de condensare.
TURBOEXPERT srl a dezvoltat propria solutie cu <Pseudo tuburi termice> ca o extensie a
solutiei cunoscute cu <Tuburi Termice>.
Ambele solutii au urmatoarele avantaje (<Pseudo tuburi termice> fiind sensibil mai iefitine):
a) Eliminarea practic totala a posibilitatii intrarii, prin defectiuni / spargeri, a unui fluid in spatiul
celuilalt;
b) Geometria variabila, gabaritul versatil care prmite o amplasare in spatii foarte reduse;
c) Insensibilitatea practic totala la regimurile tranzitorii, acceptand orice soc termic;
d) Mentenanta minima.
In recuperarile de energie termica este vorba de o tehnologie energetica cu trei paliere:

Schema (solutia) energetica de recuperare. Aceasta este esentiala in eficienta tehnicoeconomica a recuperarii. Obiectivul este de a corela recuperarea caldurii cu consumatorul fara a
perturba functionarea instalatiei existente.
Schimbatorul (recuperatoru/condensatorull) de caldura. Acesta poate fi intr-o varietate de
solutii, dar aceasta prezentare le promoveaza pe cele cu Pseudo Tuburi Termice PTT (sau in
particular pe cele cu Tuburi Termice TT) datorita avantajelor lor.
Elementul primar de schimb de caldura. PTT modifica total solutia constructiva,
detasandu-se net de cea clasica cu o teava / placa.
TURBOEXPERT srl tine cont de toate aceste considerente, livrand Instalatii de Recuperare
<Hand key>.

2. EFICIENTA ECONOMICA
Specific recuperarilor energetice este perioada scurta a recuperarii investitiei facute.
Perioada medie de recuperare a investitiei
este de 68 luni de operare continuua. Costul total al investitiei este puternic influentat si de
costul instalatiilor de preluare si distribuire a
caldurii recuperate, de gradul de automatizare dorit, de nivelul scazut al temperaturii gazelor
arse, de caracterul coroziv / eroziv al gazelor arse, de fluidul preincalzit (aer / apa).
3. EXAMPLE DE SISTEME DE RECUPERARE
IN COGENERARE
O aplicatie de recuperare a caldurii gazelor arse cu recuperator cu TT a fost facuta in
2010 de TURBOXPERT srl pentru Q-Power srl, folosind cutiile Q-Box, in Polonia, la firma
ARCTIC PAPER din Kostrzyn la o turbina cu gaze de 10 MW echipata cu un cazan recuperator.
La cos, temperatura gazelor arse era de cca. 200oC. Amplasarea unui recuperator cu TT a
redus temperatura gazelor arse la cca.100oC iar solutia constructiva a tinut cont de spatiul
disponibil in cladire (Fig. 1). Recuperatorul cu TT consta din doua parti identice simetric
amplasate.

Fig.3. Schema termica initiala

Cantitatea de caldura recuperata este de 5,0MW. In Fig 3 este o vedere generala a instalatiei in
functiune.
Intreaga functionare a sistemului de recuperare este trecuta / adaugata pe DCS-ul existent,fiind
complet automatizata.

Fig.3. Schema termica finala a instalatiei de recuperare.

3.1 IN INDUSTRIA ALIMENTARA, LEMNULUI, STICLEI/CERAMICEI, s.a.

TURBOEXPERT a implementat o instalatie de recuperare a caldurii cu PTT. Schema
termica initiala este prezentata in Fig. 2. In Fig. 3 este prezentata schema termica finala cu
Instalatia de Recuperare CT cu cazan 6t/h 12bar. Cantitatea de caldura recuperata este de
0,25Gcal/h, respectiv cca. 7% reducere a consumului de gaz metan.

Temperatura apei de alimentare este de 17oC, nefiind recuperare de condens. In

consecinta schema de recuperare aplicata are ca obiectiv preincalzirea apei de alimentare cu
caldura gazelor arse, la un nivel de peste 55oC. Intrucat, pompa de apa de alimentare este in mod
necesar supradimensionata de constructor, dand la presiunea nominala de 12bar a cazanului, un
debit majorat cu cca 45%. Aceasta dimensionare acopera orice situatie de crestere a debitului
peste cel nominal, ceea ce este foarte posibil la cazane ignitubulare si mai ales in procese cu
consumatori de abur aleatori. Daca aceste situatii de suparaincarcare se pot produce sezonier, sau
pe parcursul catorva ore pe zi, in restul timpului, necesarul de abur poate scadea sub 50% din cel
nominal, mai ales in industriile sezoniere.
In acest caz, prin protectia de nivel maxim al cazanului, ca prima treapta, se opreste pompa de
apa de alimentare. Repornirea pompei se face la atingerea nivelului minim din cazan.
Din punct de vedere a functionarii Instalatiei de Recuperare, oprirea pompei inseamna si
intreruperea procesului de recuperare, ca urmare in schema este prevazut un ventil
electromagnetic (VEM) cu rolul de a inchide / deschide o legatura de by-pass cu rezervorul de
apa de alimentare. Aceasta permite, printr-un algoritm de automatizare, ca pompa sa ramana
continuu in functionare, trimitand pe circuitul de bypass debitul de apa de alimentare excedentar
fata de necesarul momentan al cazanului, asa cum se prezinta in Fig.5.

lV. Recuperarea energiei termice din gazele reziduale n fabricile de ciment

La fabrica Ciment Aled (Bihor) a fost pus n funciune prima instalaie din lume care
recupereaz energia termic din gazele reziduale ntr-o fabric de ciment, att de la prenclzitor,
ct i de la rcitor, folosind organic rankine cycle (ORC) ca agent de schimb termic. Tehnologia
ORC a fost folosit i n alte industrii, dar la Aled a fost aplicat pentru prima dat n industria
cimentului.
Industria producatoare de ciment este responsabila pentru 5% din totalul emisiilor de gaze cu
efect de sera la nivel mondial. Poluarea din aceasta industrie este cauzata in principal de
consumul mare de energie.

In procesul de productie a cimentului, cea mai mare cantitate de energie e folosita pentru
incalzirea la temperaturi foarte ridicate a cuptorului de "clincher" (material intermediar, rezultat
din mai multe procese de prelucrare a calcarului si a argilei). Clincherul prelucrat in cuptor este
apoi racit brusc, operatiune in care se consuma, din nou, energie.
Din cele 2 procese, rezulta multa caldura, care este, de obicei, irosita. Insa, cu ajutorul
unor tehnologii performante, caldura reziduala poate fi transformata in energie electrica.
1.Efectele inovaiei:
Instalaia permite producerea a aproximativ 15% din energia electric necesar fabricii de
ciment fr consum de combustibili i fr emisii (de gaze cu efect de ser, de praf, NO2, SO2)
adiionale procesului de fabricare al clincherului de ciment. Acest proiect particip la atingerea
celor trei inte europene impuse pentru anul 2020 n domeniul climei i energiei (20% reducere a
gazelor cu efect de ser, 20% cretere a eficienei energetice i 20% energie regenerabil n
mixul de energie)
2.Descriere:
Proiectul a fost iniiat n fabrica Ciment Aled n 2010, printr-un studiu de fezabilitate
tehnic. Proiectul a fost realizat i coordonat de ingineri romni, iar construcia instalaiei de la
Aled a avut loc n perioada 2011-2012. n a doua parte a anului 2012 au avut loc probele tehnice
i industriale ale sistemului instalat. n construcia instalaiei au fost implicate peste 300 de
persoane, dintre care dou treimi sunt romni.

3.Cum functioneaza instalatia

In productia cimentului, se foloseste un amestec de materii prime: in principal calcar si
argila sau marna. Acestea sunt concasate si macinate, iar faina rezultata este transformata, prin
prelucrarea sa la temperaturi foarte inalte (de aprox 1.400 de grade Celsius), intr-un produs
intermediar, denumit clincher. Obtinerea clincherului nu se poate face insa fara arderea
de combustibili traditionali sau alternativi (proveniti din deseuri).
In timpul arderii, rezulta o cantitate mare de caldura, care poate fi captata si refolosita, prin
transformarea ei in energie electrica. Acest proces este cunoscut sub denumirea de cogenerare
industriala si se poate implementa in toate industriile care sunt mari consumatoare de energie.
Aplicarea lui in sectorul productiei de ciment este relativ noua (din 2005), in prezent existand
aproximativ 900 de astfel de sisteme la nivel global.
In 98% dintre cazuri, sistemele folosesc apa supraincalzita (abur) ca agent de preluare a

caldurii reziduale. Acest lucru nu a fost insa posibil in fabrica din Alesd, intrucat, datorita
tehnologiilor performante din fabricile de ciment ale Holcim Romania, temperatura gazelor
reziduale purtatoare de caldura este destul de joasa. Prin urmare, pentru a se obtine o recuperare
eficienta, s-a optat pentru folosirea unui ulei special in locul aburului.
Rezulta astfel o energie produsa fara combustibili fosili, zgomot, praf sau emisii
suplimentare de gaze cu efect de sera (in afara de cele deja rezultate in procesul de prelucrare a
clincherului). In acelasi timp, fabrica isi reduce semnificativ emisiile de CO2 corespunzatoare
consumului de electricitate.
Cogenerarea industrial se poate implementa n industriile energointensive de unde rezult
gaze reziduale purttoare de energie termic, care poate fi ulterior transformat n energie
electric.Aplicarea cogenerrii n sectorul cimentului este relativ nou (din 2005) i s-a dezvoltat
n Asia n cadrul proiectelor de dezvoltare de tehnologii curate ale Protocolului de la Kyoto, unul
dintre beneficiile principale fiind reducerea de gaze cu efect de ser.
n prezent, exist aproximativ 900 astfel de sisteme la nivel mondial (majoritatea n Asia), 98%
dintre ele utiliznd apa supranclzit ca agent de preluare a energie termice reziduale.
Holcim deine i opereaz dou fabrici de ciment la Cmpulung i Aled, o staie de mcinare la
Turda, o reea de 14 staii ecologice de betoane, trei staii de agregate, dou staii de liani
speciali, un terminal de ciment la Bucureti i unul la Turda.

4.Rezultate studiu de caz:

Prin construirea instalatiei de revalorificare a energiei termice reziduale in fabrica sa de
ciment de la Alesd, compania Holcim Romania a reusit:

sa isi reduca dependenta de retea si de preturile in continua crestere a energiei, prin

inlocuirea a aproximativ 15 % din energia electrica aprovizionata din retea cu energie
durabila, produsa prin recuperarea caldurii reziduale a procesului de fabricare a clincherului
de ciment;
sa contribuie la combaterea schimbarilor climatice, prin reducerea indirecta a emisiilor de
gaze cu efect de sera (aproximativ 11.500 tone de CO2 anual - in cazul Ciment Alesd), care
s-ar fi generat daca s-ar fi folosit energia electrica din reteaua nationala;
sa reduca indirect consumului de resurse naturale (combustibili fosili care ar fi fost
utilizati pentru producerea energiei electrice din reteaua nationala);
sa contribuie la atingerea celor 3 tinte europene pentru 2020, in domeniul climei si
energiei, respectiv: reducerea cu 20% a gazelor cu efect de sera, cresterea cu 20% a
eficientei energetice si asigurarea unei proportii de 20% energie regenerabila in mixul de
energie.

sa promoveze solutia de eficientizare energetica la diverse evenimente: la un seminar

european care a avut loc in Londra in iunie 2013, la evenimentul de lansare al proiectului si
la un eveniment dedicat discutiilor despre economia cu emisii reduse de CO2.