2016 2017 Roman Daniela Curs Pol Fisc Bug

ASE-BUCURETI
FABBV
Daniela Lidia ROMAN
Materiale selectate din literatura de specialitate,

din alte surse
n concordan cu Fia disciplinei
Politici fiscale i
bugetare
pentru a constitui
SUPORT DE CURS
PENTRU
NVMNT LA DISTAN
- BUCURETI - 2016 20171
CUPRINS
Introducere
UNITATEA DE NVARE 1
Coninutul i rolul politicilor fiscale i bugetare
1.1. Obiectivele unitii de nvare 1 .........................................9
1.2. Coninutul i rolul politicilor fiscale i bugetare...................9
1.2.1.Conceptul de politic fiscal;Politica fiscal
European;Conceptul de politic bugetar..................9
1.2.2. Politica fiscal-bugetar................................................18
1.2.3. Obiective, principii i constrngeri ............................22
1.3. Teste de autoevaluare..........................................................28
1.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare.................................29
1.5. Lucrare de verificare nr. 1 .................................................29
1.6. Rezumat..............................................................................30
1.7. Bibliografia unitii de nvare 1.................... ..................30
UNITATEA DE NVARE 2
Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile pentru
aciuni social-culturale
2.1. Obiectivele unitii de nvare 2 .......................................32
2.2. Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciuni social- culturale ...........................................32
2.2.1. Politici privind domeniul educaiei................................33
2.2.2. Politici privind domeniul culturii...................................38
2.2.3. Politici privind domeniul sntii.................................39
2.2.4. Politici privind domeniul securitii sociale...................45
2.3.Teste de autoevaluare.............................................................48
2.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare....................................48
2.5. Lucrare de verificare nr. 2 ....................................................49
2.6. Rezumat.................................................................................50
2.7. Bibliografia unitii de nvare 2..........................................51
UNITATEA DE NVARE 3
Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciunile economice
3.1. Obiectivele unitii de nvare 3 .......................................52
pentru aciunile economice.................................................52
3.2.1.Forme ale interveniei statului n economie..................53
3.2.2.Ajutorul de stat i Uniunea European.........................54
3.2.3.Politici bugetare privind industria................................56
3.2.4.Politici bugetare privind infrastructura.........................57
3.2.5.Politici bugetare privind ntreprinderile mici
2
i mijlocii.....................................................................58
3.2.6.Politici bugetare privind transporturile.........................58
3.2.7.Politici bugetare privind agricultura.............................59
3.2.8.Politici bugetare privind mediul...................................61
3.2.9.Politici bugetare privind cercetarea..............................62
3.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare..................................64
3.5. Lucrare de verificare nr. 3 ..................................................65
3.6. Rezumat...............................................................................65
3.7. Bibliografia unitii de nvare 3.................... ...................66
UNITATEA DE NVARE 4
Eficiena politicilor privind cheltuielile publice
4.2. Eficiena politicilor privind cheltuielile publice .....................67
4.2.1. Evaluarea eficienei cheltuielilor publice............................67
4.2.2. Consecine ale creterii cheltuielilor publice70
4.2.3. Modele ale dezvoltrii creterii cheltuielilor publice ..70
4.2.4. Indicatorii privind determinarea eficienei, eficacitiii economicitii utilizrii fondurilor publice................74
4.2.5. Optimizarea indicatorilor bugetari................................75
4.3. Teste de autoevaluare...........................................................77
4.6. Rezumat..............................................................................78
4.7. Bibliografia unitii de nvare 4...................................... 79
UNITATEA DE NVARE 5
Politici fiscal-bugetare privind constituirea
veniturilor bugetare
5.1. Obiectivele unitii de nvare 5.......................................80
5.2. Politici fiscal-bugetare privind constituirea veniturilor
bugetare...............................................................................80
5.2.1. Preponderena veniturilor fiscale n raport cu cele
nefiscale; Politici privind tipurile de venituri fiscale ..80
5.2.2. Politici de reformare a veniturilor fiscale.....................84
5.3. Teste de autoevaluare.........................................................89
5.6. Rezumat...............................................................................92
5.7. Bibliografia unitii de nvare 5....................................... 92
UNITATEA DE NVARE 6
Politici fiscal-bugetare privind limitarea i
finanarea deficitului bugetar
6.1.Obiectivele unitii de nvare 6...........................................93
3
6.2. Politici fiscal-bugetare privind limitarea i

finanarea deficitului bugetar...............................................93
6.2.1.Deficitul bugetar...........................................................93
6.2.2. Pactul de Stabilitate i Cretere...................................95
6.2.3. Pactul de Stabilitate Fiscal...................................... 103
6.2.4. Soldul bugetar structural n Romnia....................................105
6.2.5.Sustenabilitatea politicii de ndatorare public .........106
6.3. Teste de autoevaluare........................................................108
6.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare................................108
6.5. Lucrare de verificare nr. 6 ................................................109
6.6. Rezumat.............................................................................110
6.7. Bibliografia unitii de nvare 6......................................111
UNITATEA DE NVARE 7
Mixul de politici fiscal-bugetare privind
echilibrul general macroeconomic
7.1. Obiectivele unitii de nvare 7 .....................................112
7.2. Mixul de politici fiscal-bugetare privind
echilibrul general macroeconomic..................................112
7.2.1. Politica financiar i planificarea financiar.............112
7.2.2. Echilibrul financiar..................................................115
7.2.3. Echilibrul financiar la nivel macroeconomic...........119
7.3.Teste de autoevaluare..........................................................126
7.6. Rezumat..............................................................................128
7.7. Bibliografia unitii de nvare 7.......................................129
UNITATEA DE NVARE 8
Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i
creterii economice
8.1. Obiectivele unitii de nvare 8.........................................130
8.2. Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii
economice.................................................................130
8.2.1. Cretere economic i stabilitate..............................130
8.2.2. Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i
creterii economice n Romnia;
Riscurile fiscale n Romnia.....................................136
8.3.Teste de autoevaluare...........................................................138
8.6.Rezumat................................................................................141
8.7. Bibliografia unitii de nvare 8........................................141
Bibliografie.................................................................................142
INTRODUCERE
Stimate cursant,
Bine ai venit n marea familie a studenilor
din Academia de Studii Economice!
Cursul de POLITICI FISCALE I BUGETARE se adreseaz
studenilor nscrii la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de
Finane, Asigurri, Bnci, Burse de Valori la Centrul de nvmnt la
distan Bucureti i la Centrul de nvmnt la distan Buzu i face parte
din planul de nvmnt aferent anului III, semestrul I.
i propun, stimate student, s cunoti obiectivele principale ale
acestui curs:
cunoaterea conceptelor de politic fiscal i de politic
bugetar;
cunoaterea politicilor fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciuni social-culturale;
cunoaterea politicilor fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciuni economice;
cunoaterea politicilor fiscal-bugetare privind constituirea
veniturilor bugetare;
cunoaterea politicilor fiscal-bugetare privind limitarea i
finanarea deficitului bugetar;
cunoaterea mixului de politici fiscal-bugetare privind
echilibrul general macroeconomic;
cunoaterea politicilor fiscal-bugetare n contextul stabilitii
i creterii economice.
Aceste obiective se vor concretiza n competenele pe care tu le vei
dobndi dup parcurgerea i asimilarea acestora:
vei dobndi capacitatea de a identifica, a clasifica, a determina, a
cuantifica cheltuielile publice, resursele financiare publice, nivelul,
structura, dinamica acestora, nivelul i componena datoriei publice,
dinamica acesteia, precum i capacitatea de interpretare a rezultatelor n
legtur cu politica financiar a statului, cu politicile fiscale i bugetare
aplicate;
vei dobndi capacitatea de a stabili legturile dintre cheltuielile
publice, resursele financiare publice, datoria public i echilibrul bugetar,
impactul acestora asupra societii, respectiv, populaiei, n legtur cu
politica financiar a statului, cu politicile fiscale i bugetare aplicate.
CUM I SE PAR ACESTE OBIECTIVE?

SUGESTII
Sper c ele corespund n mare msur cu ateptrile tale despre acest
curs. Dac nu, te rog s m informezi cu ocazia transmiterii lucrrii de
verificare tutorelui la care ai fost repartizat.
Modul de
abordare a
cursului
MODUL DE ABORDARE A CURSULUI
1. Parcurgnd cuprinsul cursului identificai unitile de nvare i competenele

specifice ce urmeaz a fi achiziionate dup studiul acestora.
Considerai c aceste competene sunt suficiente pentru a acoperi n mare msur
Obiectivele Cursului?
Rspunsul se va ncadra n spaiul rezervat prin chenar.
La prima ntlnire cu tutorele discutai despre Obiectivele Unitilor de

nvare precum i despre competenele de dobndit de dvs.
Dac ai rsfoit cursul, ai remarcat faptul c el are o structur i un

mod de aezare n pagin diferit de modul de organizare a unor cursuri
universitare tradiionale.
Conceptul care st la baza acestei abordri a cursurilor destinate
nvmntului la Distan este
STUDIUL INDIVIDUAL ACTIV,

completat cu un
DIALOG LA DISTAN CU TUTORELE,
6
DIALOG MEDIAT ATT DE

CURSUL SCRIS, CT I DE
MIJLOACE DE COMUNICARE
BIDIRECIONALE.
nc de la nceput ai observat maneta alb de 6 cm lsat deliberat
n stnga paginii.
NU, NU ESTE UN SPAIU INUTIL!

ACEST SPAIU ALB DIN STNGA CURSULUI scris
TE AJUT astfel:
ADNOTRILE nscrise aici (text sau grafic) i atrag atenia i te
ajut la identificarea sau consolidarea unor informaii importante.
Spaiul alb l poi folosi pentru notie, completri, observaii care
vor constitui un suport pentru discuiile tale cu tutorele care i-a fost alocat.
n cadrul activitii dvs. de studiu individual, respectiv,

de 1-2 ore pentru fiecare unitate de nvare,
pe lng coninutul acestui curs, s parcurgei i bibliografia
menionat la sfritul fiecrei uniti de nvare.
Aceste resurse bibliografice te vor ajuta, de asemenea, s fii n msur
s rspunzi i la ntrebrile cuprinse n lucrrile de verificare de la sfritul

fiecrei uniti de nvare.
Cursul POLITICI FISCALE I BUGETARE este structurat pe
opt uniti de nvare (capitole), fiecare dintre acestea cuprinznd cte o
lucrare de verificare.
Pentru ca procesul tu de instruire s se desfoare ntr-un mod
riguros, dar i atractiv, vei utiliza un set de resurse suplimentare, material
bibliografic ce va fi menionat la fiecare unitate de nvare, material din
7
care vor fi selectate i subiectele de verificare/examinare pentru

evaluarea continu i pentru evaluarea final.
Evaluarea cunotinelor se va realiza sub dou forme:
evaluare continu, pe baza rezolvrii temelor de control
transmise dvs;
evaluare final, realizat prin examenul susinut n
perioada de sesiune.
Criteriile de evaluare constau n:
1. Punctajul obinut la temele de control menionate.
2. Punctajul obinut la examenul susinut n sesiune.
Ponderile asociate fiecrui criteriu precizat sunt urmtoarele:
Criteriul 1 (C1) -4 puncte pentru aplicaiile practice rezolvate n cadrul
temelor de control (total C1= 4 puncte);
Criteriul 2 (C2) - 6 puncte pentru examenul susinut
n sesiune (total C2= 6 puncte).
UNITATEA DE NVARE 1
Coninutul i rolul politicilor fiscale i bugetare
1.2. Coninutul i rolul politicilor fiscale i bugetare...................9
1.2.1.Conceptul de politic fiscal;Politica fiscal
European;Conceptul de politic bugetar..................9
1.2.2. Politica fiscal-bugetar................................................18
1.2.3. Obiective, principii i constrngeri ............................22
1.6. Rezumat..............................................................................30
1.7. Bibliografia unitii de nvare 1.................... ..................30
1.1.
Obiectivele unitii de nvare 1
Dup studiul acestei uniti de nvare vei dobndi cunotine

privind:
Conceptul de politic fiscal
Politica fiscal european
Conceptul de politic bugetar
Obiective, principii i constrngeri
SUGESTII

1.2.Coninutul i rolul politicilor fiscale i bugetare
1.2.1.Conceptul de politic fiscal; Politica fiscal european;
Conceptul de politic fiscal
Conceptul de
politic
fiscal
Politica fiscal este o component a politicii financiare i stabilete

sursele, metodele de prelevare i veniturile fondurilor publice.
Politica fiscal este ansamblul deciziilor prin care se realizeaz
modelarea structural a sistemului fiscal, asigurarea funcionrii acestuia n
scopul obinerii finalitilor dorite de ctre decidentul public n economie.1
Politica fiscal cuprinde macrodecizii n cadrul sistemului fiscal, iar
finalitile sunt de natur financiar, economic i social.
Politica fiscal joac un rol de prim ordin n cadrul politicilor
aplicate de guvern pentru:
1
Moteanu Tatiana i colectivul, Politici fiscale i bugetare europene,

Ediia I, Editura Universitar, Bucureti, 2005,pag.9
9
realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc;

o rat ridicat de cretere economic;
stabilitatea preurilor;
echilibrul balanei de pli externe, .a),
utiliznd instrumente specifice integrate n sistemele fiscale aplicate la
un moment dat. Efectele interaciunilor dintre economiile naionale, n
procesul general al globalizrii sunt dintre cele mai diverse i nu ntotdeauna
pozitive. Raionalitatea deciziilor de politic fiscal este asigurat de
respectarea principiilor de baz ale impunerii, n principal, randamentul i
echitatea. 2
Logica deciziilor de politic fiscal se bazeaz pe fundamentarea
acestora pe baza condiiilor privind sensul i evoluia previzibil a
variabilelor economice precum i pe opiunile membrilor societii. 3
Deciziile de politic fiscal regleaz sistemul fiscal n evoluie
adaptnd continuu sistemul fiscal la realitatea economic. Macrodeciziile
fiscale eman de la decidenii publici,de la structurile administrative care
gestioneaz impozitele.
Politica fiscal se manifest i n spaiul geografic naional dar i n cel
regional (al Uniunii Europene, al Americii de Nord, al Asiei de Sud-Est, al
Americii Latine .a.) sau chiar internaional (vezi Organizaia Mondial a
Comerului-acorduri vamale).
n ceea ce privete politica fiscal n spaiul geografic naional se
respect principiul suveranitii fiscale4 a sta-tului.Conform acestui
principiu fiecare stat este ndreptit s stabileasc politica fiscal aa cum
crede de cuviin5:alegerea criteriilor de impunere, mrimea bazei de
impozitare, cotele de impunere,tehnicile impozitrii,costul administrrii
impozitelor.
Analiznd la nivelul Romniei politica fiscal n perioada 1990-2007 i
estimrile pentru 2008-2050,se constat c aceasta are ca scop realizarea
convergenei reale i a sustenabilitii pe termen lung prin:
-meninerea deficitului bugetar la un nivel prudent finanat ptin metode
neinflaioniste;
-extinderea bazei de impozitare n vederea consolidrii veniturilor bugetare
prin mbuntirea gradului de colectare;
-simplificarea sistemului fiscal;
-creterea eficienei cheltuielilor bugetare, n special, pentri nvmn,
cercetare, sntate, transporturi;
-controlul ratei de cretere a salariilor din sistemul bugetar,
-implementarea politicilor publice conform importanei acestora;
-imbuntirea descentralizrii i a autonomiei financiare locale la nivelul
administraiilor publice locale prin creterea capacitii acestora de a
administra veniturile proprii sub forma impozitelor i taxelor locale;
2
Moteanu Tatiana i colectivul, Politici fiscale i bugetare europene,

Ediia I, Editura Universitar, Bucureti, 2005,pag.9;
3
Ibidem;
4
Roman Lidia Daniela, ,,Finane publice internaionale, Editura
Economic, Bucureti, 2006,pag.77-79
5
Vcrel Iulian, Relaii financiare internaionale, Editura Academiei
Romne, Bucureti, 1995, pag.22-33
10
-asigurarea transparenei i a utilizrii eficiente a fondurilor publice;

-reducerea fondurilor speciale i a veniturilor extrabugetare prin includerea
acestora n bugetele publice n scopul utilizrii lor eficiente6.
Politica fiscal afecteaz economia real pe dou ci:
1)o cretere a impozitelor scade venitul disponibil al populatiei, ceea ce
diminueaz sumele cheltuite pentru cumpararea de bunuri si servicii, adica
se produce o scadere a cererii agregate care va determina o scadere a PIB;
2) creterea impozitelor va afecta preul bunurilor si al serviciilor,
provocnd modificarea sistemului stimulentelor economice si modificarea
comportamentului intreprinzatorilor. Creterea impozitelor poate determina
descurajarea investiiilor , cu efecte negative asupra productiei nationale,
respectiv a ofertei nationale.
Politica fiscal european
Politica
fiscal
european
La nivel european, politica fiscal deine un rol deosebit de important

pentru c permite, pe de o parte, constituirea fondurilor de resurse financiare
, iar, pe de alt parte, redistribuirea acestora ctre diferite categorii de
beneficiari.
n calitate de instrument de intervenie a statului n economie, politica
fiscal absoarbe fluctuaiile ciclice i permite asigurarea sustenabilitii pe
termen lung n condiiile factorilor de risc care sunt:sistemul de pensii i
sntate, evoluiile demografice (fertilitatea i mortalitatea) i rata de
participare pe piaa forei de munc7.
Prin politicile fiscale i monetare sunt realizate i cerinele de
convergen nominal i real pentru aderarea rilor membre ale UE la
zona EURO.
n acest proces de integrare n Uniunea Economic i Monetar
(UEM) politicile guvernamentale promovate de statele membre sunt
direcionate pe politici fiscale i structurale n msur s reformeze finanele
publice,piaa financiar i piaa forei de munc.
Atunci cnd o ar devine membr a UEM stabilizarea economic este
asigurat numai prin politici fiscale,bugetare i valutare8. Politicile fiscale i
bugetare vor deine astfel un rol important n atenuarea ocurilor asupra
creterii economice.
Politica fiscal n cadrul Uniunii Europene are n vedere dou
componente:
6
Cmpeanu Emilia, Stoian Andreea, Gyorgy Attila, Miricescu Emil

Importana politicilor fiscale i bugetare n asigurarea sustenabilitii
politicilor de ndatorare public, publicat n Sustenabilitatea politicii de
ndatorare a Romniei n contextul economic actual,Editura ASE,
Bucureti,2009,pag. 34.
7
Idem,pag.33-34.
8
Idem,pag.34.
11
impozitarea direct, care rmne de competena exclusiv a statelor

membre, i
impozitarea indirect, care influeneaz libera circulaie a mrfurilor i
libera prestare a serviciilor. n ceea ce privete impozitarea direct, statele
membre au luat msuri pentru a preveni evaziunea fiscal i dubla
impunere.
Politica fiscal european are scopul s evite distorsionarea
concurenei ntre statele membre pe piaa intern din cauza diferenelor
ntre nivelurile i regimurile de impozitare indirect.
n ceea ce privete taxa pe valoarea adaugata exista un acord intre
statele membre de a fixa o cot de minim 15%. Sunt si exceptii de la aceasta
regula, existand bunuri exceptate de TVA sau carora li se aplica un TVA
mai scazut.n general bunurile si serviciile ce beneficiaza de aceste exceptii
nu sunt in concurenta directa cu bunuri si servicii similare din celelalte state
membre.
Diferenele in nivelurile accizelor practicate de statele membre pot
distorsiona foarte usor concurenta, de aceea se supun unor reglementari
comune.
Cu toate acestea, intervin anumite diferene culturale (decizia unei tari de
a acciza sau nu bauturile alcoolice cum ar fi vinul si berea) si diferene
economice spre exemplu, unei tari care se bucura de un sector al finantelor
publice sanatos nu i se poate impune sa aplice diverse impozite doar de
dragul impozitarii.
n domeniul impozitelor practicate de companii, UE are doua
obiective majore:
a) sa evite competitia neloiala in domeniul impozitarii si
b) sa asigure libera circulatie a capitalurilor.
UE urmareste stabilirea unei baze de impozitare comune pentru
toate companiile din UE, adica acelasi tip de tranzactie sa se supuna unui
singur set de reguli, lsnd la latitudinea statelor membre sa stabileasca
nivelul cotei de impunere.
Politici privind tipurile de venituri fiscale n Uniunea European
Suveranitatea fiscal se numr printre drepturile suverane
fundamentale ale statelor membre care, n acest domeniu, au conferit
Uniunii doar competene limitate.
La nivelul UE, politica fiscal este orientat spre funcionarea
lipsit de impedimente a pieei unice; eforturile UE de continuare a
armonizrii n acest domeniu se concentreaz n principal asupra impozitrii
indirecte. In prezent, la nivelul Uniunii Europene, nu exist un sistem fiscal
european total integrat, ceea ce i pune amprenta pe modul n care se
transmite aceeai decizie de politic fiscal la nivelul fiecrui stat membru.
Regulile Uniunii Europene impiedica statele membre sa foloseasca
sistemul impozitelor pentru a influenta deciziile de investitii in detrimentul
altor state membre.
Politica fiscal este influenat, n mare msur, de jurisprudena
Curii Europene de Justiie.
12
Parlamentul European nu dispune, n aceast privin, dect de dreptul

de a fi consultat, excepie fcnd chestiunile bugetare, n cazul crora, n
calitatea sa de autoritate bugetar, Parlamentul mparte competenele
decizionale cu Consiliul. (Temei juridic: Articolele 110 - 115 din Tratatul
privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE).
Obiectivele n domeniul fiscal sunt menionate n Strategia de
politic fiscal a UE care este prezentat n comunicarea Comisiei intitulat
Politica n domeniul impozitrii n cadrul Uniunii Europene prioriti
pentru anii viitori (COM(2001)0260).
Fiecare dintre statele membre este liber s-i aleag sistemul de
impozitare pe care l consider cel mai potrivit, cu condiia s respecte
normele UE.
n acest cadru, principalele prioriti ale politicii fiscale a UE sunt:
eliminarea obstacolelor de natur fiscal care mpiedic activitatea
economic transfrontalier,
lupta mpotriva concurenei fiscale duntoare i
promovarea unei mai largi colaborri la nivelul administraiilor
financiare, pentru asigurarea controlului asupra fraudei i pentru
combaterea acesteia.
O mai mare coordonare a politicii fiscale ar asigura sprijinirea unor
obiective de politic ale UE mai largi prin politicile fiscale ale statelor
membre, conform celor mai recente prevederi din Strategia Europa 2020
pentru o cretere durabil i favorabil incluziunii.
n ceea ce privete realizrile,Comunicarea Comisiei intitulat
ndeprtarea obstacolelor fiscale transnaionale din calea cetenilor
UE (COM(2010)0769) schieaz cele mai grave probleme privind
impozitarea cu care se confrunt cetenii UE n situaii transfrontaliere (de
exemplu, discriminarea, dubla impozitare, dificulti ntmpinate la
restituirea taxelor i dificulti n ceea ce privete obinerea informaiilor
referitoare la normele de impozitare strine).
O serie de aciuni coordonate pentru eliminarea obstacolelor de
natur fiscal i a ineficienei din domeniul fiscalitii au fost puse n
aplicare n sectoare precum impozitarea ntreprinderilor, TVA-ul, accizele i
impozitarea autoturismelor.
Msurile de politic fiscal adoptate n domeniul impozitrii
directe s-au concentrat mai ales asupra armonizrii normelor privind
impozitarea ntreprinderilor, prin intermediul unor acte legislative, astfel:
-Directiva privind asistena administrativ (Directiva 77/799/CEE),
-Directiva privind recuperarea creanelor (Directiva 76/308/CEE),
-Directiva privind fuziunile (Directiva 90/434/CEE),
-Directiva privind societile-mam i filialele (Directiva 90/435/CEE),
-Convenia de arbitraj privind eliminarea dublei impuneri
(90/436/CEE) i
- Directiva 2003/49/CE privind sistemul comun de impozitare aplicabil
plilor de dobnzi i de redevene.
Printre msurile cele mai importante legate de impozitarea personal
se numr:
- Directiva privind impozitarea (Directiva 2003/48/CE), precum i
- comunicrile referitoare la
13
impozitarea dividendelor (COM(2003)0810) i la

eliminarea obstacolelor fiscale n vederea
furnizrii transfrontaliere a pensiilor
profesionale (COM(2001)0214).
Printre iniiativele politice importante din domeniul impozitrii
indirecte se numr:
Carte verde privind viitorul TVA (COM(2010)0695), urmat de o
comunicare referitoare la reforma regimului TVA (COM(2011)0851),
propunere de directiv (COM(2011)0169), nsoit de o comunicare
(COM(2011)0168), prin care se modific Directiva privind impozitarea
energiei (Directiva 2003/96/CE);
propunere privind taxa pe tranzaciile financiare (COM(2011)0594);
Directiva 2008/7/CE privind majorarea capitalului;
Directiva 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marf
pentru utilizarea anumitor infrastructuri;
propunere de directiv a Comisiei privind impozitele pentru
autoturisme (COM(2005)0261);
Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea
adugat;
numeroase msuri individuale privind accizele (de exemplu, pe alcool,
tutun i energie).
Un aspect al politicii fiscale care este tratat cu prioritate n cadrul
programului de lucru al UE i n strns legtur cu impozitele asupra
consumului,n principal, este combaterea evaziunii i a fraudei fiscale. n
UE, n fiecare an se nregistreaz pierderi de un miliard de euro din cauza
evaziunii i fraudei fiscale, ceea ce constituie o ameninare pentru
concurena loial i o pierdere uria de venituri din impozitare.
Pentru combaterea fraudei fiscale, Comisia a adoptat un plan de aciune
(COM(2012)0722) i dou recomandri, una privind planificarea fiscal
agresiv (C(2012)8806) i alta referitoare la promovarea bunei
guvernane n materie de impozitare (C(2012)8805). Aceasta a constituit
urmarea unei comunicri din iunie 2012 privind modalitile concrete de
intensificare a luptei mpotriva fraudei i evaziunii fiscale
(COM(2012)0351).
Consiliul a adoptat concluzii cu privire la evaziunea fiscal i frauda
fiscal (mai 2013), n care se evideniaz necesitatea combinrii
eforturilor la nivel naional, la nivelul UE i la nivel mondial i n care se
confirm sprijinul pentru activitile din cadrul G8, al G20 i al OCDE cu
privire la schimbul automat de informaii. Cu aceeai ocazie, Consiliul a
pus n discuie i o revizuire a Directivei privind impozitarea
economiilor urmrind lrgirea sferei sale de aplicare, pentru a include toate
tipurile de venituri din economii, precum i produsele care genereaz
dobnd.
Consiliul a adoptat o directiv care aduce modificri Directivei UE
privind impozitarea economiilor (2003/48/CE). Directiva astfel modificat
(24 martie 2014), lrgete domeniul de aplicare al normelor actuale pentru
a elimina anumite lacune existente, consolidnd normele UE n ceea ce
privete schimbul de informaii referitoare la veniturile din economii i
permind statelor membre s combat ntr-un mod mai eficace evaziunea
i frauda fiscal. Statele membre vor avea drept termen data de 1 ianuarie
14
2016 pentru a adopta legislaia naional necesar pentru a se conforma

directivei.
n ceea ce privete rolul Parlamentului European, acesta i-a nsuit
liniile generale din programele Comisiei din domeniul impozitrii.
n diferitele rapoarte elaborate, Parlamentul a subliniat c
concurena fiscal ar putea constitui, prin ea nsi, un instrument
eficace de reducere a unui nivel de impozitare ridicat i ar putea
contribui la reducerea poverilor administrative, la creterea
competitivitii i la modernizarea modelului social european.
Nevoia unei aciuni la nivelul UE a fost identificat n mai multe
domenii, printre care: eliminarea discriminrii, a dublei impozitri i a
obstacolelor birocratice, trecerea la un sistem TVA definitiv, n care s
fie aplicat pe deplin principiul originii, argumentarea n favoarea
principiului poluatorul pltete la impozitarea energiei.
Meninerea principiului unanimitii pentru adoptarea tuturor
deciziilor privind impozitarea face dificil obinerea nivelului de
coordonare fiscal de care are nevoie UE, iar
propunerile pentru
introducerea votului cu majoritate calificat n legtur cu anumite aspecte
ale fiscalitii nu au fost acceptate de statele membre.
Parlamentul a adoptat un raport referitor la promovarea bunei
guvernane n chestiuni fiscale, n care este prevzut o politic fiscal
responsabil, transparen i schimb de informaii la toate nivelurile
naional, european i mondial i concuren fiscal loial( 2 februarie
2010).
Parlamentul a adoptat un raport referitor la Raportul anual privind
fiscalitatea (30 aprilie 2013).
Dei reafirm faptul c politica fiscal rmne o competen a statelor
membre i c, prin urmare, diferitele regimuri fiscale ale statelor membre
trebuie s fie respectate, raportul relev c trebuie acordat prioritate
msurilor fiscale orientate ctre creterea i promovarea impozitelor pe
consum, deoarece ele sunt concepute astfel nct s stimuleze creterea
economic i ocuparea forei de munc pe termen lung mai bine dect
impozitele pe fora de munc.
Raportul atrage de asemenea atenia asupra necesitii urgente de a
soluiona problemele dublei impuneri i evaziunii fiscale.
Pactul de Stabilitate i Cretere i Pactul de stabilitate fiscal sunt
prezentate la Unitatea de nvare 6
Politica bugetar este procesul de stabilire i ierarhizare a
Conceptul de
prioritilor
economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale
politic
i
locale),
concretizat
n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice.
bugetar
Politica bugetar este un complex de aciuni complementare politicii
fiscale, ambele tipuri de politici fiind instrumente de intervenie a statului n
economie, pentru modelarea evoluiilor economice i sociale dintr-un stat.
Politica bugetar este o component activ i complex a politicii
financiare, care trebuie armonizat cu politica fiscal i politica monetar
pentru asigurarea echilibrului financiar i a echilibrului economic.
Politica bugetar are urmtoarele funcii:
funcia de stabilizare,
15
funcia de alocare a resurselor i

funcia de redistribuire a veniturilor.
Funcia de stabilizare este din ce n ce mai activ, mai ales n
contextul creterii rolului statului pentru realizarea unui climat economic
stimulativ i echilibrat. Dimensionarea raional a cheltuielilor publice
contribuie la stabilitatea macroeconomic prin impactul cheltuielilor asupra
evoluiei PIB i prin integrarea volumului cheltuielilor publice ntr-un
obiectiv realist referitor la deficitul bugetar, care s permit finanarea
neinflaionist a acestui deficit,reducerea ratelor dobnzii pe piaa monetar
n acelai timp cu sporirea utilizrii forei de munc i cu meninerea unei
ndatorri externe n limite suportabile pentru economie i pentru populaie.
Funcia de alocare stabilete volumul i structura bunurilor publice
comparativ cu bunurile de folosin individual. Veniturile necesare
producerii bunurilor publice se obin prin stabilirea i ncasarea de impozite
i taxe de ctre stat.Faptul c statul intervine n producerea i furnizarea
anumitor bunuri i servicii publice i atribuie un rol important politicii
bugetare prin care autoritile publice ncearc s armonizeze, pe de o parte,
solicitrile cetenilor pentru anumite prestaii publice,cu, pe de alt parte,
cerinele pieei-manifestarea iniiativei i creativitii private,stimularea
creterii economice.
Funcia politicii bugetare de redistribuire a veniturilor este
necesar deoarece statul trebuie s corecteze inegalitile produse n
procesul distribuirii n cadrul cruia se formeaz veniturile primare ale
membrilor societii.Astfel, statul acioneaz pentru aplicarea n practic a
principiilor echitii i justeii sociale: pe orizontal,adic tratarea
asemntoare a cetenilor cu aceeai stare material i pe vertical, adic
aplicarea unui regim fiscal i de transferuri bugetare difereniat, n funcie
de starea material a persoanei sau a anumitor grupuri sociale, toate acestea
pentru combaterea i prevenirea srciei, pentru stimularea muncii, pentru
realizarea principiului echitii fiscale.
Obiectivul politicii bugetare este utilizarea cheltuielilor si
veniturilor publice pentru a modifica echilibrul macroeconomic global in
vederea asigurarii dezvoltarii economice in conditii de stabilitate.
Politica bugetar contribuie la ajustarea flexibil n funcie de
modificarea condiiilor economice pe termen scurt, precum i la susinerea
stabilitii i creterii pe termen lung prin interdependena cu politica
fiscal,politica monetar i celelalte politici macroeconomice ( politicile
salariale i de venit). Pe lng mixul de politici intervin i reformele
economice structurale ce contribuie la punerea n practic a obiectivelor
majore ale politicii bugetare, respectiv eficien, eficacitate i
economicitate9.
9
Cmpeanu Emilia, Stoian Andreea, Gyorgy Attila, Miricescu Emil

Importana politicilor fiscale i bugetare n asigurarea sustenabilitii
politicilor de ndatorare public,publicat n Sustenabilitatea politicii de
ndatorare a Romniei n contextul economic actual,Editura ASE,
Bucureti,2009,pag.33-53
16
Principalele instrumente folosite n ceea ce privete politica

fiscal sunt:
modificarea mrimii si surselor prelevarilor efectuate asupra
veniturilor agenilor economici,
felul impunerii (cote fixe, cote progresive simple, cote
progresive compuse),
numrul i varietatea impozitelor,
diversitatea facilitilor: scutiri, reduceri de impozite,
deduceri, cote reduse de impozitare,
reguli difereniate de calcul,
orice alte reglementri cu caracter preferenial,
Principalele instrumente folosite n ceea ce privete politica
bugetar sunt:
modificarea dimensiunii si destinatiei cheltuielilor statului,
variatia transferurilor financiare publice,
modificarea structurii i a modului de intervenie a statului.
Printre procedurile bugetare de ordin tehnic care influeneaz
veniturile i cheltuielile bugetare se regsesc 10:
a) Pentru veniturile bugetare:
scadena impozitelor i taxelor(veniturile bugetare cresc cu
dou-trei zile nainte de scadena acestora);
mrimea agenilor economici(agenii economici mici pltesc
trimestrial sau anual impozite i taxe);
valoarea adugat a agenilor economici (agenii economici cu
valoare adugat redus sunt exceptai de la plata unor impozite
i taxe-ex.TVA);
veniturile angajailor (obligaiile fiscale salariale se aplic, de
regul, la nivelul venitului lunar);
metoda de plat a impozitelor i taxelor (plile n numerar sunt
mai rapide dect cele electronice);
facilitile fiscale (ajutoarele de stat sau ealonarea obligaiilor
fiscale).
b) Pentru cheltuielile bugetare:
limitele finanrilor aprobate pentru fiecare instituie
public n parte n funcie de subordonarea acestora;
data aprobrii bugetului-n cazul n care bugetul se
aprob dup 1 ianuarie, atunci cheltuielile bugetare
sunt limitate la nivelul autorizat prin bugetul anului
precedent-;
repartizarea trimestrial a creditelor bugetare;
limitele administrative impuse de acte normative care
stabilesc limite maxime sau restricii pentru anumite
10
Cmpeanu Emilia i colectivul, Sustenabilitatea politicii de ndatorare a

Romniei n contextul economic actual, Editura ASE,Bucureti,2009,
pag.89-93.
17
cheltuieli bugetare.
Politicile fiscale i cele bugetare ca i componente ale politicii
financiare au influene directe, active asupra echilibrului financiar ca parte a
echilibrului general economic. Pentru realizarea strii de echilibru financiar
autoritile publice trebuie s combine raional politicile fiscal-bugetare
avnd n vedere starea de fapt a economiei, obiectivele privind folosirea
forei de munc, reducerea inflaiei, creterea bunstrii, toate acestea n
contextul meninerii stabilitii macroeconomice.
Pentru a fi eficiente, politicile fiscale trebuie abordate n strns
corelaie cu politicile bugetare.
Nivelul fiscalitii este dependent, pe de o parte, de potenialul
economic al rii, iar pe de alt parte, de efortul financiar necesar atingerii
obiectivelor economice, sociale, ecologice i de alt natur, n perioada
considerat, care se finaneaz de la bugetul general consolidat.
Dac fiscalitatea practicat depete capacitatea de plat a
contribuabililor persoane fizice i juridice, aceasta va genera efecte adverse
i va influena negativ ritmul creterii economice i/sau condiiile de via
ale populaiei.
Politicile fiscale i cele bugetare trebuie s fie corelate cu politicile
monetare i cele valutare.
Politica
fiscalbugetar
1.2.2. Politica fiscal-bugetar

Obiectivele, principiile, regulile politicii fiscal-bugetare sunt
cuprinse n Legea responsabilitii fiscal-bugetare11, aceast lege avnd
urmtoarele obiective principale:
asigurarea i meninerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenei i
sustenabilitii pe termen mediu i lung a finanelor publice;
stabilirea unui cadru de principii i reguli pe baza cruia Guvernul s asigure
implementarea politicilor fiscal-bugetare care s conduc la o bun gestiune
financiar a resurselor;
gestionarea eficient a finanelor publice pentru a servi interesul public pe
termen lung, asigurarea prosperitii economice i ancorarea politicilor fiscalbugetare ntr-un cadru durabil.
Conform acestei legi, strategia fiscal-bugetar este documentul de politic
public ce stabilete obiectivele i prioritile n domeniul fiscal-bugetar, intele
veniturilor i cheltuielilor bugetului general consolidat i ale bugetelor
componente ale bugetului general consolidat, precum i evoluia soldului
bugetului general consolidat pe o perioad de 3 ani12.
De asemenea aceast lege definete mai muli termeni specifici, astfel:
Bugetul general consolidat este definit drept ansamblul bugetelor componente
ale sistemului bugetar, incluznd
bugetul de stat,
bugetul asigurrilor sociale de stat,
11
Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

republicat n Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai 2015.
12
Idem, art.3, pct.1.
18
bugetele fondurilor speciale,

bugetul general centralizat al unitilor administrativ-teritoriale,
bugetul Trezoreriei Statului,
bugetele instituiilor publice autonome,
bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat,
din bugetul asigurrilor sociale de stat i din bugetele fondurilor speciale, dup caz,
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii,
bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice,
bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum i al altor entiti clasificate
n administraia public,
agregate, consolidate i ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013
pentru a forma un ntreg13.
cadrul fiscal-bugetar este prezentarea sintetic a principalilor indicatori
bugetari, att pe partea de venituri, ct i pe cea de cheltuieli, incluznd o descriere
agregat a politicii fiscal-bugetare;
datoria public, conform metodologiei Uniunii Europene este datoria
administraiei publice raportat ctre Comisia European (Eurostat) i publicat
de Eurostat, exprimat ca procent n produsul intern brut;
cheltuielile primare ale bugetului general consolidat sunt cheltuielile
bugetului general consolidat, din care au fost deduse plile de dobnzi
aferente datoriei publice;
soldul bugetului general consolidat reprezint diferena dintre veniturile
bugetului general consolidat i cheltuielile bugetului general consolidat;
soldul primar al bugetului general consolidat reprezint diferena dintre
veniturile i cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;
deteriorarea soldului bugetului general consolidat reprezint majorarea
deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului
general consolidat fa de cel prevzut n strategia fiscal-bugetar pentru anul
respectiv;
sold structural anual al administraiei publice este soldul anual ajustat ciclic
din care se deduc msurile cu caracter excepional i msurile temporare, calculat pe
baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;
obiectivul bugetar pe termen mediu este inta soldului structural anual al
administraiei publice, stabilit potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997 al
Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziiilor bugetare i
supravegherea i coordonarea politicilor economice, publicat n Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificrile i
completrile ulterioare14.
cheltuieli fiscale reprezint totalitatea prevederilor legislaiei fiscale,
reglementri sau norme legislative al cror efect este reducerea veniturilor bugetare
sau amnarea ncasrii acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, n
raport cu standardele de impozitare stabilite n mod general. Acestea pot include
scutiri, deduceri i faciliti fiscale, cote reduse de impozitare, reguli difereniate de
13

republicat n Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai 2015, art.3,pct.2.
14
Idem, art.3,pct.3-10.
19
calcul al impozitelor, taxelor i contribuiilor stabilite n scopul acordrii unui

tratament preferenial unei categorii de contribuabili, precum i orice alte
reglementri fiscale de natur s reduc ncasrile bugetare.
Principiile
politicii
fiscalbugetare
Principiile politicii fiscal-bugetare

Avnd n vedere prevederile legii responsabilitii fiscal-bugetare Guvernul Romniei
definete i deruleaz politica fiscal-bugetar pe baza urmtoarelor principii15:
1. Principiul transparenei n ceea ce privete stabilirea obiectivelor fiscalbugetare i derularea politicii fiscale i bugetare
Guvernul i autoritile publice locale au obligaia de a face publice i de a menine
n dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaiile necesare ce permit
evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale i bugetare, rezultatelor
acestora i a strii finanelor publice centrale i, respectiv, locale.
2. Principiul stabilitii
Guvernul are obligaia de a conduce politica fiscal-bugetar ntr-un mod care
s asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, n scopul meninerii
stabilitii macroeconomice.
3. Principiul responsabilitii fiscale
Guvernul are obligaia de a conduce politica fiscal-bugetar n mod prudent i de
a gestiona resursele i obligaiile bugetare, precum i riscurile fiscale de o manier
care s asigure sustenabilitatea poziiei fiscale pe termen mediu i lung.
Sustenabilitatea finanelor publice presupune ca, pe termen mediu i lung, Guvernul
s aib posibilitatea s gestioneze riscuri sau situaii neprevzute, fr a fi nevoit s
opereze ajustri semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu
efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.
4. Principiul echitii
Guvernul trebuie s deruleze politica fiscal-bugetar lund n calcul
impactul financiar potenial asupra generaiilor viitoare, precum i impactul
asupra dezvoltrii economice pe termen mediu i lung.
5. Principiul eficienei
Politica fiscal-bugetar a Guvernului are la baz utilizarea eficient a resurselor
publice limitate, va fi definit pe baza eficienei economice, iar deciziile de alocare
a investiiilor publice, inclusiv cele finanate din fonduri nerambursabile primite de
la Uniunea European i ali donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economic,
precum i pe evaluarea capacitii de absorbie.
6. Principiul gestionrii eficiente a cheltuielilor de personal pltite din
fonduri publice
Politica salarial i a numrului de personal aferent instituiilor, autoritilor,
entitilor publice i/sau de utilitate public trebuie s fie n conformitate cu intele
fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetar, cu scopul de a eficientiza gestiunea
fondurilor cu aceast destinaie.
15

republicat n Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai 2015, art.4.
20
Principiile prevzute sunt aplicabile n mod corespunztor i autoritilor

administraiei publice locale i, respectiv, altor entiti ale cror bugete fac parte din
bugetul general consolidat.
Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Obiectivele
politicii
fiscalbugetare
Regulile
politicii
fiscalbugetare
Guvernul are obligaia s ndeplineasc obiectivele de politic fiscal-bugetar, s

elaboreze i s aplice strategia fiscal-bugetar anual potrivit regulilor fiscal-bugetare
prevzute de lege16.
Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
meninerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu i lung;
gestionarea prudent a resurselor i a obligaiilor asumate ale sectorului public i a
riscurilor fiscal-bugetare;
meninerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului
datoriei publice;
asigurarea predictibilitii nivelului cotelor i bazelor de impozitare sau taxare.
Regulile politicii fiscal-bugetare

Pentru respectarea valorilor de referin pentru deficitul bugetar i datoria
public, astfel cum sunt acestea menionate n Protocolul nr. 12 privind procedura
aplicabil deficitelor excesive, anex la Tratatul privind funcionarea Uniunii
Europene, poziia bugetar a administraiei publice este echilibrat sau n
excedent.
Regula de mai sus se consider respectat dac este ndeplinit una dintre
urmtoarele condiii:
obiectivul bugetar pe termen mediu nu depete o limit inferioar a soldului
structural anual al administraiei publice de -0,5% din produsul intern brut la
preurile pieei;
atunci cnd raportul dintre datoria public calculat conform
metodologiei Uniunii Europene i produsul intern brut, la preurile pieei, este
semnificativ sub nivelul de 60% i cnd riscurile n ceea ce privete sustenabilitatea
pe termen lung a finanelor publice sunt sczute, limita inferioar a obiectivului
bugetar pe termen mediu nu poate depi un sold structural anual al administraiei
publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preurile pieei;
deficitul structural anual al administraiei publice converge ctre obiectivul
bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituiile
Uniunii Europene, n conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu
modificrile i completrile ulterioare 17.
Devierea temporar de la regulile de mai sus este permis doar n condiiile
manifestrii unor circumstane extraordinare, iar aceast deviere nu pericliteaz
sustenabilitatea fiscal-bugetar pe termen mediu.
16

17
Idem, art.6 i 7.
21
Politica fiscal-bugetar trebuie s fie n conformitate cu urmtoarele

reguli fiscale18:
Obiective,
principii,
constrngeri
soldul bugetului general consolidat i cheltuielile de personal ale bugetului

general consolidat, exprimate ca procent n produsul intern brut, nu pot depi
plafoanele anuale stabilite n cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetar
pentru primii 2 ani acoperii de aceasta;
soldul i, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, lund n
considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar urmtor, nu vor putea
depi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetar,
aprobat de ctre Parlament;
cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluznd asistena
financiar din partea Uniunii Europene i a altor donatori i cheltuielile de personal,
lund n considerare bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele
locale, bugetele instituiilor autofinanate, bugetele fondurilor speciale i alte bugete
componente, nu vor depi plafonul specificat n cadrul fiscal-bugetar din strategia
fiscal-bugetar pentru anul bugetar urmtor;
creterea anual a cheltuielilor administraiei publice respect prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificrile i completrile
ulterioare;
pe parcursul exerciiului bugetar, creditele de angajament i cele bugetare
aprobate i neutilizate pentru cheltuieli de investiii nu pot fi virate i utilizate
pentru cheltuieli curente;
prin excepie, pe parcursul exerciiului bugetar se pot efectua virri de credite de
angajament i bugetare aprobate i neutilizate pentru cheltuieli de investiii, n cazul
n care aceste virri sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor
finanate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare i din fonduri
rambursabile sau cnd sunt realizate n structura acestor proiecte, i numai n limita
a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiii;
n cazul n care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar
respectiv i n urmtorii 2 ani va fi mai mare dect cel prognozat, diferena
respectiv se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii
precedeni.
1.2.3. Obiective, principii i constrngeri
Guvernul Romniei a ndeplinit obiectivele politicii bugetare n 2013, astfel:
S-au pltit arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) de peste 2,6 miliarde lei pentru
medicame
S-au platit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autoritilor locale;
A crescut substanial absorbia fondurilor europene, datorit creterii
cheltuielilor de cofinanare precum i a mprumuturilor din trezorerie pentru
prefinanare.
Au fost rentregite salariile bugetarilor n 2013;
Au crescut pensiile pentru prima oar dup 3 ani; A crescut salariul minim cu 15%, a crescut venitul minim garantat.
18

22
Cu toate aceste creteri de cheltuieli, i n pofida unor realizri sub ateptri ale
veniturilor fiscale, deficitul bugetar s-a ncadrat n intele propuse, astfel nct
procesul de consolidare fiscal a continuat.
Pe parcursul anului 2013 Romnia a ieit din procedura de deficit bugetar
excesiv i a avut n continuare o politic bugetar caracterizat de un
management prudent al cheltuielilor publice i de o mbuntire semnificativ
a managementului datoriei publice.
Realizri
Obiectivele bugetului pe
2013, conform Raportului
privind
situaia
macroeconomic pe 2013,
care a nsoit Proiectul
Legii Bugetului n ian.
2013
Realizat. Chiar i dup a doua rectificare negativ pe

fondul ncasrilor sub ateptri, cheltuielile bugetului
general consolidat au crescut cu 13,9 miliarde lei n 2013
fa de 2012.
Au crescut salariile bugetarilor cu 15%, pensiile cu 4%,
salariul minim cu 15%, venitul minim garantat cu 8%
Realizat. Pe metodologia european de angajamente,
deficitul bugetar n 2013 a sczut la 2,6% din PIB, fa de
3,0% din PIB (cifra definitiv) n 2012. Pe
metodologia cash, deficitul bugetar la 9 luni (ultimul
disponibil la data realizrii acestui raport) a fost de 1,3%
din PIB, n grafic pentru atingerea intei de deficit cash la
sfritul anului, de 2,5% din PIB.
3. ntrirea disciplinei Realizat. Au fost pltite n 2013 arierate n sntate n
bugetare prin reducerea
valoare de 2,6 miliarde lei, iar arieratele administraiei
risipei n cheltuielile
locale s-au diminuat cu 600,0 milioane lei n perioada
aparatului central i prin plata ianuarie 2013 septembrie 2013, pe fondul acordrii unor
arieratelor n sntate, n
mprumuturi din Trezorerie pentru plata arieratelor (n
infrastructura de transport i valoare de 800 milioane lei) precum i prin adoptarea
n administraia local.
legislaiei privind insolvena autoritilor locale.
1. Asigurarea
resurselor
pentru
dezvoltarea economic
sustenabil prin creterea cu
15,4 miliarde lei a
cheltuielilor bugetului
general
consolidat.procesului
2. Continuarea
de consolidare fiscal
4. Reforma investiiilor
publice prin creterea
substanial a fondurilor
alocate cofinanrii proiectelor
europene i finanarea cu
prioritate, n 2013, a acelor
investiii care au un grad
ridicat de execuie i care pot
fi finalizate pn n 2014.
Realizat. Cheltuielile pentru cofinanarea proiectelor

europene au crescut substanial cu 3,3 miliarde lei,
respectiv cu 25% fa de anul 2012, de la 2,2% din PIB n
2012 la 2,6% la PIB n 2013. n plus, au fost acordate
mprumuturi temporare din Trezorerie de peste 8 miliarde
lei n primele 10 luni ale anului 2013 pentru plata
beneficiarilor de proiecte finanate din fonduri europene n
contul plilor ce vor fi efectuate de UE.
23
5. mbuntirea
n curs de realizare. Au fost fcute progrese cu privire la
planificrii bugetare
prioritizarea investiiilor publice, bugetarea pe baz de
multianuale pentru 2014-2016 rezultate pentru anumite domenii, i consolidarea
bugetelor companiilor de stat reclasificate ca fcnd parte
din bugetul general consolidat (pe metodologie ESA).
Totui, nu a putut fi realizat un buget multianual din cauza
nemodificrii la timp a Constituiei pentru a permite un
astfel de demers.
6. Transparen n
utilizarea banului public i
bune practici de raportare
bugetar.
7. Managementul
adecvat al datoriei publice
Realizat. Pentru prima dat in Romnia, datele

detaliate privind bugetul i datoria public, n format
accesibil, au fost publicate pe site-ul nou nfiinat
www.mbuget.ro, aducnd un nivel de transparen fr
precedent n dezbaterea public despre buget. A fost
aprobat O.U.G. nr.88/2013 privind adoptarea unor
msuri fiscal-bugetare pentru ndeplinirea unor
angajamente convenite cu organismele internaionale,
precum
pentru s-a
modificarea
i n
completarea
unor
Realizat. iRomnia
mprumutat
2013 la minime
acte
normative
istorice,
att pe piaa intern ct mai ales pe piaa extern
(de exemplu, 4,15% la emisiunea de eurobonduri cu
maturitate pe 7 ani). Datorit acestor evoluii, la a doua
rectificare bugetar au fost obinute economii de peste
600 milioane lei din dobnzi aferente datoriei publice
guvernamentale.
Sursa:www.mfinante.ro, Raport privind situaia macroeconomic pe anul 2014 i proiecia

acesteia pe anii 2015-2017, pp 3-4
Consolidarea bugetar aferent anului 2013

A fost o dubl consolidare efectuat, att prin diminuarea deficitului, ct
i prin reducerea arieratelor la companiile de stat i la administraia public
local i central.
Obiectivele Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2013-2015
sunt cele care privesc mbuntirea Codului Fiscal i a Codului de
Procedur Fiscal, n acord cu organismele financiare internaionale i cu
respectarea transparenei decizionale i a unei largi consultri publice,
fr afectarea obiectivului de deficit bugetar.
Prioritile adiacente sunt:
asigurarea unui mediu stimulativ, msuri de consolidare a transparenei,
stabilitii i predictibilitii;
reducerea numrului taxelor i tarifelor cu caracter nefiscal, proces n
desfurare, urmnd s se identifice i alte taxe/tarife cu caracter nefiscal
care se pot reduce prin comasare, modificndu-se corespunztor legislaia n
domeniu de ctre instituiile implicate;
msuri de eficientizare a sistemului fiscal pornind de la recomandrile
asistenei tehnice FMI, care vizeaz:
asigurarea unui tratament fiscal neutru pentru cesionarea creanelor
neperformante din sectorul bancar;
24
simplificarea schemei de amortizare a mijloacelor fixe;

revizuirea bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate, acestea
variind n funcie de destinaia proprietii i nu n funcie de contribuabil;
elaborarea unei strategii de lrgire a bazei de impunere;
elaborarea unui plan de ajustare a cotelor de accize mpreun cu
msurile de administrare i de mbuntire a colectrii, mai ales n scopul
diminurii evaziunii accizelor la alcool.
n dimensiunea sa fiscal-bugetar, modelul liberal de dezvoltare are n
vedere urmtoarele principii:
competitivitate fiscal: impozitarea redus i simplificat trebuie s
revin n actualul Cod fiscal al Romniei, pentru a atrage din nou atenia
investitorilor strini, pentru a susine capitalul romnesc i pentru a crea noi
locuri de munc.
echitate i corectitudine: tratamentul fiscal egal i universal este
definitoriu. Cota unic este soluia just, corect i care a dat rezultate
n economia romneasc.
disciplin fiscal i bugetar: ntrirea guvernanei fiscale i reducerea
deciziei discreionare n politicile fiscal-bugetare sunt eseniale pentru
creterea eficienei sistemului fiscal.
Coordonatele predominante ale politicii bugetare pe anul 2014 au fost
urmtoarele:
Asigurarea n anul 2014 a resurselor pentru dezvoltarea economic sustenabil
prin creterea cu 9,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat
(www.mfinante.ro).
Creterea eficienei alocrilor bugetare i reduceri de cheltuieli pentru
identificarea de economii n vederea crerii spaiului de manevr pentru domenii
prioritare cu influen asupra creterii economice: marile proiecte n infrastructur,
educaie, cercetare, agricultur .a. (www.mfinante.ro)
Obiectivele politicii fiscal-bugetare pentru anul 2015
Pe termen scurt, prioritile guvernului rmn n continuare legate de
relansarea economic,
crearea de locuri de munc i
asigurarea sustenabilitii finanelor publice.
n cadrul procesului privind mbuntairea guvernanei economice la nivel
european, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana n cadrul
Uniunii Economice i Monetare (Tratatul Fiscal), act normativ de referin,
aplicabil ncepnd cu ianuarie 2013, stabilete reguli clare prin care solicit prilor
contractante respectarea/asigurarea convergenei ctre obiectivul bugetar pe termen
mediu (OTM-MTO, engl.) specific rii, aa cum este definit n Pactul de Crestere
i Stabilitate, cu o limit inferioar a deficitului structural de 0,5% din PIB (1,0%
din PIB pentru statele membre cu o rat a datoriei semnificativ sub nivelul de 60%
25
din PIB). Constrngerile Tratatului Fiscal determin necesitatea unor deficite

bugetare cat mai mici, ceea ce diminueaz aria de aciune a cheltuielilor bugetare.
Pentru anul 2015, principalele obiective specifice ale politicii
bugetare ale Romniei sunt:
1.Continuarea consolidrii fiscale prin ajustarea n continuare a deficitului ESA,
de la 2,2% din PIB n anul 2013, ctre o int de deficit estimat la 1,2% din PIB n
2015, la care se adaug un ajustor de 0,25 puncte procentuale n PIB pentru
cofinanarea proiectelor susinute din fonduri europene, n scopul atingerii
Obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM ) n anul 2015. Pe orizontul de referin
2016-2018 va continua traiectoria de ajustare i de meninere n OTM.
2. Stimularea creterii economice prin cererea intern ce va reprezenta
motorul creterii economice, iar pe latura ofertei se estimeaz o mbuntire a
activitii economice n ramurile industriale cu potenial ridicat de export, n sectorul
construciilor, care poate fructifica necesarul de infrastructur existent n toate
domeniile, precum i n sectorul serviciilor,astfel:
Creterea investiiilor publice.
Cheltuielile cu consumul final al populaiei se vor majora cu 2,8%.
Finanarea unor scheme privind ajutorul de stat;
Introducerea msurii reducerii CAS datorat de angajator pentru crearea
unui mediu de afaceri prietenos, creterea numrului locurilor de munc i
stimularea investiiilor private.
Contribuia strategic a Fondurilor Europene Structurale i de Investiii (fondurile
FESI) pe perioada 2014-2020, care va avea drept scop obinerea unei dezvoltri
inteligente, bazat pe cretere economic i incluziune social;
Msuri care s asigure o mai bun participare pe piaa muncii n scopul atingerii
pn n 2020 a unei rate de ocupare de 70%, pentru populaia n vrst de 20-64, n
concordan cu prioritile Strategiei Europa 2020.
Ocuparea forei de munc se va mbunti, n principal, prin creterea
numrului de salariai, fiind posibil creterea productivitii muncii. Numrul
omerilor nregistrai se va reduce, rata omajului scznd pn la 4,5% la
sfritul anului 2018.
3.Reforma investiiilor publice prin creterea substanial a fondurilor
alocate cofinanrii proiectelor europene i prioritizarea investiiilor publice
semnificative (prioritizarea investiiilor publice, limitarea finanrilor de la bugetul
de stat, orientarea ctre acele proiecte finanate n primul rnd din programe
europene).
4.Msuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului concomitent cu
asigurarea proteciei sociale pentru categoriile de populaie cu venituri
reduse, care se regsesc n bugetul pe anul 2015, astfel:
Salariul minim ,cretere, astfel: la 1 ianuarie 2015: 975 lei i la 1 iulie 2015:
1050 lei. n luna mai 2012, salariul minim pe economie era de 700 lei. Astfel, se
observ realizarea msurii luate de Guvern privind creterea salariului minim
cu 50%;
indexarea tuturor pensiilor cu 5%;
creterea indemnizaiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei;
indemnizaiile pentru persoane cu dizabiliti cresc cu 16%;
26
creterea alocaiei pentru susinerea familiilor cu venituri pe membru de familie

sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil;
creterea alocaiei de plasament la 600 lei;
majorarea alocaiei de hran pentru aduli cu dizabiliti i persoane vrstnice din
centre de asisten social, de la 8 la 16 lei pe zi;
restituirea ealonat a debitelor recuperate de la pensionari i persoanele aflate
n concediu de cretere a copilului;
majorarea salariilor personalului din sntate i asisten social, cu 100 lei,
din luna ianuarie 2015, cu excepia personalului care n anul 2015 beneficiaz de
majorarea salariului de baz cu sume mai mari dect 100 lei, ca urmare a majorrii
salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat;
majorarea salariilor personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant cu
5% de la 1 martie 2015 si cu inca 5% de la 1 septembrie 2015.
Obiectivele politicii fiscale i bugetare pentru Romnia pentru perioada 20152017
1.Continuarea consolidrii fiscale prin ajustarea n continuare a deficitului .
2.Stimularea creterii economice prin:
Creterea cererii interne cu o medie anual de 3,4%.
Accelerarea formrii brute de capital fix pe fondul mbuntirii finanrii
proiectelor de infrastructur prioritare
Creterea cheltuielilor cu consumul final al populaiei n medie, cu ritmuri de
3,0%, n condiiile creterii veniturilor disponibile i a ncrederii n climatul
economic,
Finanarea unor scheme privind ajutorul de stat;
Creterea investiiilor publice, n anul 2015 fiind necesar susinerea cofinanrii
naionale pentru dou cadre financiare europene 2007-2013, i respectiv
2014-2020.
Introducerea msurii reducerii CAS datorat de angajator pentru crearea unui
mediu de afaceri prietenos, creterea numrului locurilor de munc i stimularea
investiiilor private.
Contribuia strategic a Fondurilor Europene Structurale i de Investiii
(fondurile FESI) pentru perioada 2014-2020, care va avea drept scop obinerea unei
dezvoltri inteligente, bazat pe cretere economic i incluziune social;
Msuri care s asigure o mai bun participare pe piaa muncii n scopul atingerii
pn n 2020 a unei rate de ocupare de 70%.
3. Reforma investiiilor publice prin creterea substanial a fondurilor alocate
cofinanrii proiectelor europene i prioritizarea investiiilor publice
semnificative.
Pentru relansare economic, ncepnd cu anul 2013, Romnia a implementat
o serie de reforme ale gestiunii investiiilor publice.
Cadrul legislativ n domeniul investiiilor prevede mai buna prioritizare a
proiectelor de investiii publice semnificative, precum i emiterea unui nou set de
criterii de prioritizare.
27
Obiectivele politicii bugetare pentru perioada 2008-2050

Obiectivele
politicii
bugetare:
2008-2050
Obiectivele politicii bugetare pentru perioada 2008-2050 prevzute

n Rapoartele privind situaia macroeconomic pentru anii 2007, 2008,
2009,2010,proiecia situaiei macroeconomice pentru urmtorii trei ani la
fiecare lege bugetar anual,precum i prioritile prezentate n Programul
de Convergen 2006-2009,n Rapoartele anuale aleBncii Naionale a
Romniei, estimrile Comisiei Europene sunt:
direcionarea resurselor bugetare ctre acele politici sectoriale cosiderate
prioritare(nvmnt,sntate, susinerea asigurrilor sociale,transporturi,
mediu, dezvoltarea regional,dezvoltarea cercetrii-inovrii,agricultur,
aprare);
dezvoltarea conceptului de planificare strategic care va permite
consolidarea conexiunii dintre planificarea politicilor publice i elaborarea
bugetului i creterea eficienei i coerenei n cheltuirea fondurilor publice;
asigurarea, cu prioritate, a sumelor destinate cofinanrii proiectelor
finanate din fonduri europene i a contribuiei Romniei la bugetul
comunitar,n condiiile unui deficit situat sub 3% din produsul intern brut;
creterea disciplinei economico-financiare n cadrul ministerelor i
ageniilor guvernamentale, precum i n unitile din subordinea acestora,
urmrindu-se alocarea eficient, atent adresat a fondurilor bugetare,
ntrirea mecanismelor de control a cheltuielilor publice,creterea
responsabilitii
i
a
performanelor
manageriale,
eliminarea
disfuncionalitilor nregistrate, identificarea i monitorizarea riscurilor.
1.3. Teste de autoevaluare
TEST DE AUTOEVALUARE
1. Care este rolul de prim ordin al politicii fiscale n cadrul politicilor
aplicate de Guvern?
2. Precizai cteva msuri de liberalizare a comerului ntre rile
membre ale uniunilor vamale.
3.Care sunt principalele prioriti ale politicii fiscale a UE ?
28
1.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare

1. Rspuns:
Politica fiscal joac un rol de prim ordin n cadrul politicilor
aplicate de guvern pentru:
- realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc;
- o rat ridicat de cretere economic;
- stabilitatea preurilor;
- echilibrul balanei de pli externe, .a),
- utiliznd instrumente specifice integrate n sistemele fiscale
aplicate la un moment dat.
2. Rspuns:
Printre msurile de liberalizare a comerului ntre rile
membre ale uniunilor vamale se regsesc;
- scutirea de taxe vamale a mrfurilor originare din rile membre
ale uniunilor economice regionale i promovarea unei politici vamale
comune, n relaiile cu rile tere;
- adoptarea unor reglementri comunitare n materie de impozite
indirecte (taxa pe valoarea adugat i unele accize), pentru a favoriza
buna funcionare a pieei unice;
- instituirea de reguli obligatorii pentru rile membre ale
Acordului General pentru Tarife Vamale i Comer (GATT,
respectiv,OMC-Organizaia Mondial a Comerului) cu privire la
regimul compensrii la frontiere,
- reglementarea ajutoarelor de stat sub forma subveniilor
(ajutoarelor) din fonduri publice i a avantajelor fiscale etc.
3.Rspuns:
Principalele prioriti ale politicii fiscale a UE sunt:
-eliminarea obstacolelor de natur fiscal care mpiedic activitatea
economic transfrontalier,
- lupta mpotriva concurenei fiscale duntoare i
- promovarea unei mai largi colaborri la nivelul administraiilor financiare
1.5. Lucrare de verificare nr. 1

Lucrare
de
verificare
nr. 1
1.1. Definii politica fiscal;

1.2. Ce presupune principiul suveranitii fiscale a statului ?
1.3.Ce scop are politica fiscal european?
1.4. Care sunt obiectivele majore urmrite de UE n domeniul
impozitelor practicate de companii ?
1.5.Care sunt obstacolele fiscale transnaionale din calea
cetenilor UE?
1.6. Care msuri fiscale sunt recomandate de Parlamentul
european n Raportul anual privind fiscalitatea (30 -042013)?
1.7. Prezentai conceptul de politic bugetar i funciile
acesteia;
29
1.8. Care sunt coordonatele predominante ale politicii bugetare a

Romniei pe anul 2014?
1.9.Care sunt obiectivele bugetului pe 2013,conform Raportului
privind situaia macroeconomic pe anul 2013, care a
nsoit Proiectul Legii Bugetului n ianuarie 2013 i care
este gradul lor de realizare?
1.10.Prezentai cteva obiective ale Strategiei fiscal-bugetare
pentru perioada 2013-2015;
1.11.Precizati cteva obiective ale politicii fiscale i bugetare pentru
perioada 2015-2017 privind creterea economic.
1.6. Rezumat
Politica fiscal joac un rol de prim ordin n cadrul politicilor aplicate
de guvern pentru: realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc;
o rat ridicat de cretere economic; stabilitatea preurilor; echilibrul
balanei de pli externe, .a), utiliznd instrumente specifice integrate n
sistemele fiscale aplicate la un moment dat. Efectele interaciunilor dintre
economiile naionale, n procesul general al globalizrii sunt dintre cele mai
diverse i nu ntotdeauna pozitive. Raionalitatea deciziilor de politic
fiscal este asigurat de respectarea principiilor de baz ale impunerii, n
principal, randamentul i echitatea. Logica deciziilor de politic fiscal se
bazeaz pe fundamentarea acestora pe baza condiiilor privind sensul i
evoluia previzibil a variabilelor economice precum i pe opiunile
membrilor societii.
Deciziile de politic fiscal regleaz sistemul fiscal n evoluie
adaptnd continuu sistemul fiscal la realitatea economic. Macrodeciziile
fiscale eman de la decidenii publici,de la structurile administrative care
gestioneaz impozitele.
Politica fiscal se manifest i n spaiul geografic naional dar i n cel
regional (al Uniunii Europene, al Americii de Nord, al Asiei de Sud-Est, al
Americii Latine .a.) sau chiar internaional (vezi Organizaia Mondial a
Comerului-acorduri vamale).
Politica bugetar este procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor
economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale i locale),
concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice.
Politica bugetar este un complex de aciuni complementare politicii
fiscale, ambele tipuri de politici fiind instrumente de intervenie a statului n
economie, pentru modelarea evoluiilor economice i sociale dintr-un stat.
Politica bugetar este o component activ i complex a politicii financiare,
care trebuie armonizat cu politica fiscal i politica monetar pentru
asigurarea echilibrului financiar i a echilibrului economic.
1.7. Bibliografia unitii de nvare 1
Bibliografia
unitii de
nvare 1
1. CMPEANU Emilia i colectivul, Sustenabilitatea politicii de

ndatorare a Romniei n contextul economic actual, Editura
ASE,Bucureti,2009;
2. MOTEANU, Tatiana , Factorii instituionali i influena
30
acestora asupra dezvoltrii economice, Editura ASE, Bucureti,

2006;
3. MOTEANU Tatiana i colectivul, Politici fiscale i
bugetare europene, Ediia I, Editura Universitar, Bucureti, 2005;
4. ONOFREI, Mihaela, Impactul politicilor financiare
asupra societii, Editura Economic, Bucureti, 2000;
5. ROMAN LIDIA DANIELA, Finane publice interna-ionale,
Editura Economic, Bucureti, 2006;
6. VCREL IULIAN, Starea economiei i finanelor publice ale
Romniei n context european n perioada 1990-2010,Editura
Academiei Romne, Bucureti, 2011;
7. VCREL IULIAN, Studii de istoria gndirii i practicii
economico-financiare, Editura Academiei Romne, Bucureti,
2008;
8. VCREL Iulian, Tendine n evoluia sistemelor fiscale ale
rilor membre ale OCDE,ale Uniunii Europene i Romniei,
publicat n Calitatea vieii,XVIII,nr.3-4, Bucureti, 2007;
9. VCREL IULIAN, Politici fiscale i bugetare n
Romnia1990-2000, Editura Expert, Bucureti, 2001;
10. VCREL IULIAN, Relaii financiare internaionale, Editura
11. VCREL IULIAN i colectivul, Finane publice, Ediia a VI-a,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007;
12. Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,
republicat n Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai 2015;
13. www.guv.ro, Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 20152017, Bucureti, 2014;
14. www.mfinante.ro., Raport privind situaia macroeconomic pe
anul 2014 i 2015 i proiecia acesteia pe anii 2015-2017 i 20162018;
15.Consiliul Fiscal, Raport anual, 2013, 2014.
31
UNITATEA DE NVARE 2
aciuni social-culturale
2.1.Obiectivele unitii de nvare 2 ..........................................32
2.2.Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciuni social- culturale ...........................................32
2.2.1.Politici privind domeniul educaiei..................................33
2.2.2.Politici privind domeniul culturii....................................38
2.2.3. Politici privind domeniul sntii.................................39
2.2.4. Politici privind domeniul securitii sociale...................45
2.3.Teste de autoevaluare.............................................................48
2.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare....................................48
2.5. Lucrare de verificare nr. 2 ....................................................49
2.6. Rezumat.................................................................................50
2.7. Bibliografia unitii de nvare 2..........................................51
2.1. Obiectivele unitii de nvare 2

Dup studiul acestei uniti de nvare vei dobndi cunotine privind:
Politici fiscal-bugetare privind educaia i cultura
Politici fiscal-bugetare privind sntatea i securitatea social
Sugestii

Politici
fiscale
privind
cheltuielile
pentru
aciuni
socialculturale

pentru aciuni social-culturale
Satisfacerea cheltuilelilor cu caracter social reprezinta o
componenta importanta a politicii sociale a statelor si presupune
folosirea pe scara larga a resurselor financiare publice in scopul
imbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei, a calitatii vietii fiecarui
individ.Cheltuielile pentru actiuni social-culturale exercita influenta asupra
economiei, asupra dezvoltarii economice deoarece ele contribuie la
intretinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatii de munca a indivizilor, la
formarea si ridicarea calificarii.Actiunile social-culturale reprezinta
servicii speciale care conduc la crearea de venit national; ele au un
caracter productiv si contribuie la dezvoltarea economico-sociala.
ntre cheltuielile social-culturale i dezvoltarea economic exist
o relaie de tip feed-back:
dezvoltarea economic asigur crearea de resurse (materiale i
financiare) pentru susinerea sau amplificarea susinerii cheltuielilor socialculturale;
32
aceste cheltuieli asigur un nivel de educaie i de sntate n

cretere, care mrete capacitatea creativ a populaiei i, prin aceasta,
perpetueaz dezvoltarea economic.
Obiectivele autoritilor publice n domeniul social-cultural care
sunt urmrite i de politicile fiscale i bugetare au n vedere urmtoarele:
asigurarea unui venit minim,
susinerea cetenilor n situaii defavorizante (cum ar fi boala,
btrneea, omajul, handicapul),
garantarea unui nivel de trai bun pentru ntreaga populaie, n raport cu o
anumit list de servicii i
minimalizarea efectelor unor evenimente ce implic riscuri sociale.
Aceste servicii sunt puse la dispoziia membrilor societii n mod gratuit
sau la un pre mic, ori sunt acordate alocaii, pensii, ajutoare .a.
indemnizaii prin intermediul crora populaia s-i poat permite un
standard de via decent. Ele sunt prevazute in programe sociale care
stabilesc si urmaresc in mod sistematic realizarea lor.
Politicile fiscale i bugetare n domeniul actiunilor socialculturale urmresc i eficiena acestor aciuni: a) eficienta actiunii
respective, calitatea fiecarui tip de activitate desfasurata si se exprima
prin indicatori ai randamentului specific actiunii (o eficienta intern); b)
eficienta resurselor financiare destinate acestora. Determinarea eficientei
economice a cheltuielilor publice social-culturale prezinta o mare
importanta deoarece ofera societatii elemente importante in actiunea de
alocare a resurselor financiare, de judecare a necesitatii si
oportunitatii indreptarii lor spre aceste domenii, uneori in concurenta
cu investitii materiale sau alte destinatii.
Cheltuielile publice pentru aciuni social-culturale sunt destinate
nvmntului, sntii, culturii, asistenei, asigurrilor sociale i
presupun realizarea de servicii n mod gratuit, cu plata redus sau sub
form de transferuri bneti: alocaii bugetare, pensii, ajutoare i alte
indemnizaii.
Cheltuielile publice pentru aciuni social-culturale ndeplinesc dou
roluri importante:
rol economic:
influeneaz cererea de bunuri i servicii social-culturale,
acioneaz asupra consumului,
stimuleaz sporirea produciei de bunuri i servicii social- culturale;
rol social:
asistena medical acordat indivizilor,
creterea calificrii profesionale,
educaia i instruirea copiilor i a tineretului;
asigur un sistem de protecie social,
creterea nivelului cultural, artistic i de civilizaie;
influeneaz evoluia demografic.
2.2.1. Politici privind domeniul educaiei
Politici
privind
domeniul
educaiei
Educaia reprezinta un element cheie al prevenirii riscului

saraciei si al excluziunii sociale, asigurarii rezvoltarii umane si promovarii
unei societati incluzive. Sistemul scolar romanesc afectat sever in perioada
de tranzitie, incearca sa faca fata provocarii de adaptare la o societate aflata
33
in rapida schimbare. La confluenta dintre o societate aflata sub puternicul

stres al multiplelor crize si o scoala care isi gaseste cu greu resursele de
raspuns la multiplele provocari, s-a produs o erodare a semnificatiei
participarii scolare, caracteristica tocmai segmentelor sarace ale societatii.
La randul sau, acesta este un factor al perpetuarii saraciei si excluziunii
sociale.
n tarile dezvoltate si emergente sunt in curs de desfasurare politici
publice de educatie continua si programe foarte ambitioase de
formare/califiare profesionala.
Guvernul Romaniei considera ca este esential sa aplice politici si
masuri care sa modifice situatiile negative si sa acorde sanse
suplimentare tinerilor care vor sa studieze, dar se afla intr-o situatie de
marginalizare sociala.
Prioritatile si obligatiile Romaniei ca tara membra a Uniunii
Europene n domeniul educaiei sunt :
adaptarea sistemului educational la cerintele europene,
revigorarea cercetarii stiintifice si inovarii, cu
accent pe aplicabilitate in practica economica bazata pe
parteneriatul intre mediul de afaceri, universitati si institutele de
cercetare.
Obiectivele specifice care implica direct invatamantul superior
sunt:
dezvoltarea infrastructurii fizice si
dezvoltarea capitalului uman.
Strategia de dezvoltare a resurselor umane
n Romania dup 2007
Dezvoltarea capitalului uman din Romania se dorete a se
desfasura pe patru mari directii:
educatie si formare profesionala pe toata durata vietii;
stimularea cercetarii - dezvoltarii si inovarii cu impact
semnificativ in economie ;
flexibilizarea pietei fortei de munca si minimizarea
constrangerilor birocratice, eliminarea discriminarilor (pe baza de sex,
vrsta, origine etc.), incluziune sociala, protectie sociala (asigurari sociale
si pensii) ;
imbunatatirea sistemelor de sanatate publica.
Directiile strategice ale educatiei si formarii profesionale pentru
perioada 20072013 au fost:
adaptarea educatiei si a formarii profesionale la cerintele societatii si
ale pietei fortei de munca;
asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national
de invatamant cu standardele europene, prin preluarea la nivel national a
competentelor cheie promovate la nivelul UE, dar si prin potentarea
traditiilor valoroase ale educatiei romanesti;
descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a sistemului
educativ;
reforma educatiei timpurii;
asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala prin :
34
construirea de campusuri scolare;

asigurarea conditiilor echitabile de igiena si educatie pentru sanatate in
mediul rural;
licee tehnologice, pentru o paleta extinsa de specializari;
modernizarea invatamantului profesional si tehnic in mediul rural.
formarea profesionala continua (FPC) printr-un sistem :
flexibil ;
transparent,
bazat pe competente ;
integrat Cadrului National al Calificarilor i cu un
management orientat spre rezultate.
Obiectivele sistemului educational romanesc sunt:
descentralizarea sistemului,
globalizarea educatiei,
integrarea educatiei cu cercetarea,
competitivitatea
sporirea mobilitatii
Promoveaz
transparena,
raspunderea public
diversitatea cultural si etnic.
Strategia nationala de dezvoltare a resurselor umane este in curs de
implementare prin intermediului Programului Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), care are drept
obiectiv general : dezvoltarea capitalului uman si cresterea
competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor
egale de invatare pe tot parcusul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii
moderne, flexibile si inclusive care sa conduca la integrarea durabila pe
piata muncii a 900.000 persoane.
Posibilitatea de corelare a ofertei educationale prin
invatamantul superior cu piata muncii
Corelarea ofertei educationale cu piata muncii se poate face prin
urmatoarele modalitati principale:
orientarea educatiei catre dezvoltarea :
competentelor, abilitatilor si
aptitudinilor necesare pe piata muncii ;
prin fundamentarea cifrei de scolarizare luand in considerare atat
cererea de pe piata muncii, cat si domeniile cheie de competente,
indispensabile vietii active,
responsabilizarea partenerilor sociali la probleme legate de educatie.
Dificultile in corelarea ofertei educationale sunt :
o slaba corelare intre cererea de forta de munca pe termen scurt
si cea pe termen lung,
accent, in special, pe cererea pe termen scurt si pe problemele
curente,
aplicarea elementelor de prognoza este redusa.
35
Rolul si participarea institutiilor de invatamant superior din Romania

la cercetarea stiintifica
Cei trei piloni eseniali ai societii bazate pe cunoatere sunt:
EDUCATIE ;
CERCETARE ;
INOVARE
Acetia reprezint factori determinani pentru asigurarea competitivitii
i cooperrii n procesul global de dezvoltare socio-economic.
Formarea resurselor umane pentru noua societate/ economie bazat
pe cunoastere presupune :
o viziune integratoare pentru
* ntreg ciclul de viata ;
* adaptarea mijloacelor si metodelor specifice fiecarei etape
*corelatie cu evolutia stiintei si culturii, a cunoasterii ;
formarea abilitatilor si capacitatilor de a acumula si valorifica
cunostinte,pentru rezolvarea de probleme,
dezvoltarea capacitatilor de inovare si creatie,
stimularea curiozitatii si a dorintei de a cerceta.
Obiectivele urmrite prin politica bugetar n nvmnt
Formarea specialitilor de nivel european, punndu-se accent pe calitate
i pe dezvoltarea capacitii de adaptare a specializrilor la nevoile de
dezvoltare socio-economic;
Compatibilizarea competenelor profesionale i personale dobndite prin
sistemul educaional naional cu cele cerute pe piaa muncii europene;
Asigurarea accesului egal la educaia de baz i postobligatorie pentru
elevii i studenii care provin din mediul rural sau din familii cu venituri
mici prin programe suport;
Asigurarea resurselor umane bine pregtite angajate n sistemul de
nvmnt, prin formarea i dezvoltarea iniial i continu a personalului
didactic;
Continuarea procesului de modernizare a bazei materiale n care se
desfoar procesul instructiv-educativ.
n ceea ce privete Legea Educaiei Naionale, nr.1/2011, aceasta
urmrete crearea cadrului necesar pentru ca parcursul educaional al
fiecrui elev s fie predictibil, precum i reglementarea aspectelor
eseniale privind profesia de dascl i funcionarea instituiilor de
nvmnt;
Legea Educaiei Naionale are ca obiective, n principal, urmtoarele:
Creterea calitii actului educaional;
Asigurarea finanrii educaiei n interesul elevilor;
Realizarea descentralizrii.
Avnd n vedere obiectivul <<acces la educatie si egalitatea
anselor>>, Guvernul Romaniei, cu sprijinul Ministerului Educatiei a
iniiat mai multe programe dar i mijloace de susinere financiar, astfel:
"Asigurarea transportului gratuit al copiilor la scoala", "Rechizite
36
gratuite pentru elevii cls.I-VIII, "Puni intre sat si oras","Programul

de prevenire si combatere a abandonului scolar", "Programul national
pentru cetatenie democratica" .a.
Mijloace de susinere financiar
bursa de scolarizare. Legea privind prevenirea si combaterea
marginalizarii sociale instituie dreptul persoanelor de varsta scolara, care
fac parte din familii sarace cu doi sau mai multi copii, la o bursa de
scolarizare. Nivelul bursei se stabileste anual prin hotarare de guvern cu
conditia frecventarii cursurilor si obtinerii baremurilor de promovare.
burse pentru continuarea studiilor. Absolventii
invatamantului obligatoriu, care provin din familii sarace si care isi
continua studiile in institutile de invatamant de stat au dreptul la burse
pentru continuarea studiilor. Nivelul bursei se stabileste astfel incat
sa acopere contravaloarea cazarii si a mesei in camine. Acordarea bursei
este conditionata de frecventarea cursurilor si obtinerea baremurilor de
promovare. Bursele se acorda de la bugetul local, sumele necesare platilor
fiind asigurate de la bugetul de stat.
programe teritoriale pentru alfabetizarea adulilor. Numarul
persoanelor adulte nestiutoare de carte este mai mic decat in alte tari
emergente,dar este totu;i destul de mare. Statul democratic nu poate
obliga o persoana adulta sa se educe, dar poate sa acorde sprijin, sa
incurajeze participarea la cursuri scolare la orice varsta.Legea prevede
posibilitatea desfasurarii unor programe teritoriale pentru alfabetizarea
adultilor. La aceste programe au dreptul sa participe persoanele care au
varsta de 14 ani si care ori nu au urmat niciodata cursurile invatamantului
obligatoriu, ori nu au finalizat cursurile. Conditiile de acordare a
bursei de alfabetizare si cuantumul acesteia se stabilesc anual prin
hotararea consiliului local, plata fiind asigurata din bugetul local.
O msur de sprijin pentru anumite categorii de studeni este
acordarea subveniei pentru cazarea studenilor in afara caminelor,
msur care urmrete ajutorarea studen-tilor prin acoperirea unor
parti din cheltuielile de cazare, in cazul in care acestia nu locuiesc in
caminele institutiei in care studiaza. Beneficiari sunt studentii admisi pe
locurile finantate de la bugetul de stat i care se ncadreaz n condiile legii.
Principalele concluzii ale Raportului public anual al CNFIS
pentru nvmntul superior pentru anul 2012
Consiliul
Naional
pentru
Finanarea
nvmntului
Superior
Agravarea subfinanrii cronice a sistemului nvmntului

superior din Romnia, care submineaz calitatea sistemului,
competitivitatea pe termen mediu i lung a universitilor din Romnia i
ansele de dezvoltare durabil a societii romneti n secolul XXI.
Epuizarea posibilitilor de a compensa subfinanarea din surse
publice prin creterea numrului de studeni cu tax.
Necesitatea n conformitate cu Programul de guvernare pe perioada
2013-2016
de a ntri stimulentele financiare pentru creterea
performanei universitilor din Romnia, pentru a promova
37
competitivitatea i atractivitatea acestora n contextul intensificrii

competiiei internaionale din domeniul nvmntului superior.
Necesitatea de a elabora i implementa strategii comune de aciune
cu autoritile locale, judeene i regionale pentru dezvoltarea
universitilor de educaie i cercetare tiinific i a universitilor centrate
pe educaie.
Propuneri ale CNFIS pentru optimizarea finanrii publice a
nvmntului superior
Continuarea finanrii pe baz de granturi multianuale a
studiilor de doctorat i implementarea finanrii pe baz de granturi
multianuale, dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice
domeniilor de studii, a studiilor de licen i master.
Adoptarea i aplicarea unei politici naionale de alocare
prioritar a granturilor de studii pe domenii la nivel de
universiti.
Creterea cuantumului finanrii pe student i corelarea
numrului de granturi finanate de la bugetul de stat
pentru studiile de licen cu tendinele demografice de la
nivel naional;
Alocarea pe baz de proiecte a fondului pentru dezvoltare
instituional.
Optimizarea criteriilor de alocare a finanrii
suplimentare.
Diversificarea surselor de finanare a instituiilor de
nvmnt superior.
Creterea acurateei bazei informaionale referitoare la sistemul
de nvmnt superior din Romnia.
2.2.2.Politici privind domeniul culturii
Politici
privind
domeniul
culturii
Politicile fiscal-bugetare privind cheltuielile publice pentru cultur

au n vedere organizarea, funcionarea i ntreinerea instituiilor culturale
(biblioteci, muzee, case de cultur, patrimoniu cultural, presa, editurile),
instituiile artistice (teatre, filarmonici, oper operet, case de filme),
cultele, aciunile sportive i pentru tineret, aciuni pentru petrecerea timpului
liber. Aceste cheltuieli reflect politica cultural a statului, i, dup cum sunt
de reduse sumele alocate, se poate desprinde de aici cuantumul interesului
pentru meninerea, promovarea, perpetuarea valorilor culturale proprii
poporului romn.
Principalele surse de finanare sunt fondurile bugetare, ncasrile
proprii
ale
instituiilor
respective,finanri
externe,
donaii,
sponsorizri.Specificul finanrii este legat de modul n care se finalizeaz
activitatea acestor instituii:
a) n cazul finalizrii n bunuri (cri, librete, partituri, filme, picturi,
sculpturi .a.), acestea presupun vnzarea n condiii economice, preurile
practicate s acopere costurile i s rezulte chiar un profit; n acest caz
finanarea este autofinanare, iar bugetul de stat intervine n msura n care
preul nu acoper costul sau cnd dorete s subvenioneze unele dintre
aceste bunuri pentru a ncuraja consumul lor;
38
b) n cazul finalizrii prin servicii (audiii, vizionri, concerte,

spectacole, concursuri sportive, .a.), acestea se fac cu titlu gratuit (vizite la
muzee, concerte pentru copii) sau cu tarife reduse. Finanarea se face de la
buget n completarea ncasrilor proprii respectivelor instituii sau prin
constituirea acestor ncasri n venituri extrabugetare.
Efectele cheltuielilor publice pentru cultur, recreere, religie sunt
n special nemateriale, resimite indirect, pe termen lung, dificil de
determinat. Calcularea, analizarea i urmrirea unor indicatori specifici ai
acestor aciuni: numrul de biblioteci, case de cultur, muzee, teatre;
numrul de cititori, vizitatori, spectatori, numrul de manifestri sportive;
numrul i tirajele publicaiilor, produciile cinematografice .a. permit
formularea anumitor aprecieri i concluzii privind corelaia ntre
dinamica acestora i dinamica resurselor financiare alocate. Eficiena
social, cultural-educativ i cea economic se apreciaz
urmrind
maximizarea efectelor la un volum dat de efort financiar.i in aceste
domenii trebuie desfasurat un management cultural, artistic, sportiv care sa
asigure cheltuirea eficienta a resurselor si sa evite risipa banului public.
2.2.3.Politici privind domeniul sntii
Politici
privind
domeniul
sntii
Cheltuielile publice pentru sanatate au o mare importanta in

asigurarea calitatii vietii indivizilor si, privite din acest punct de vedere,
prezinta mari disparitati de la o tara la alta. In tarile dezvoltate exista doua
categorii de cheltuieli pentru sanatate, din punctul de vedere al celui care le
suporta. Sunt cheltuieli publice pentru sanatate si cheltuieli private pentu
sanatate. Raportul intre cheltuielile publice si cele private depinde de
sistemul de finantare a sanatatii si de nivelul de dezvoltare a tarii respective.
Ocrotirea sanatatii este un serviciu public cu caracteristici deosebite;
el nu poate fi supus numai cerintelor pietei, ci in acelasi timp el trebuie
supus unei economii de tip administrativ.
Autoritatea publica are importante responsabilitati in domeniul
sanatatii. Ea intervine pe piata medicala atat la nivelul cererii, cat si al
ofertei de servicii medicale. Statul trebuie sa intervina si sa impuna
reglementari specifice, sa acrediteze institutii si medici, sa finanteze actiuni
sanitare, sa sprijine grupuri sociale. Sistemul de sanatate trebuie sa fie bine
organizat si structurat, trebuie sa existe o ,,cultura de sanatate ,care sa
conduca la respectarea unei discipline in economia sanatatii; intre ,,cererea
si ,,oferta de sanatate trebuie sa existe elemente care sa le puna in legatura
in mod cat mai convenabil si eficient. O astfel de legatura o asigura si
mecanismul de finantare a sanatatii.
Sunt cunoscute doua sisteme principale de finantare a sanatatii, si anume:
sistemul german (care poarta numele cancelarului Bismarck, initiatorul lui
inca din anul 1883) si sistemul englez (cunoscut si sub numele lordului
Beveridge). In tarile foste socialiste a existat un alt sistem cunoscut sub
numele de sistemul centralizat de stat (Semasko).
Sistemul german se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe
cotizatii obligatorii suportate, atat de salariati, cat si de intreprinderi. Aceste
cotizatii sunt colectate de institutii speciale, case de asigurari de boala,
pacienti nu platesc nimic pentu consultatii, tratamente, deoarece respectivele
39
case de asigurari incheie contracte cu ,,prestatorii medici, specialisti,

unitati sanitare, farmacii si suporta cheltuielile respective. In acest sistem
exista o separare intre sistemul ambulatoriu de ingrijiri medicale si cel
spitalicesc; primul este in intregime privat, medicii negociaza cu casele de
asigurari finantarea si suma onorariilor pentru consultatii; cel din urma are
un pronuntat caracter public si personalul medical din spital este salariat de
stat. Raportul intre finantarea publica si finantarea prin cotizatii este de 25%
finantare bugetara si 75% finantare prin cotizatii. Acest sistem se bazeaza pe
o larga autonomie, este specializat si permite concurenta. Un astfel de
sistem, cu unele trasaturi caracteristice, se practica in Germania, Belgia,
Luxemburg, Olanda, Franta, Austria. In Germania, de exemplu, 90% din
populatie cotizeaza in mod obligatoriu la casele de asigurari de boala (restul
avand asigurari private).
In Franta finantarea sanatatii este asigurata in cea mai mare parte
(75%) de Securitatea Sociala, organism ,,privat in 1945. La finantarea mai
participa statul (2%), fondurile mutuale (6%) si asigurarile private (15%).
Resursele securitatii sociale provin din cotizatii obligatorii platite de
salariati si patroni. O caracteristica o reprezinta faptul ca aceste cotizatii
servesc pentru trei destinatii: asigurari de boala, pensii, ajutoare familiale si
din punct de vedere financiar nu sunt separate una de alta. In domeniul
sanatatii pacientii platesc consultatia, tratamentul si medicamentele direct
medicului sau farmacistului, iar ulterior li se ramburseaza intre 70% si
90% din cheltuielile efectuate, in functie de tipul si felul bolii. Exista, de
asemenea, un ,,tichet moderator care reprezinta participarea pacientului la
suportarea unei parti din costul ingrijirilor medicale. Aceste tichet
moderator are si scopul de a frana consumul prea extins de ingrijiri medicale
si de a limita rambursarea cheltuielilor de catre Securitatea Sociala.
Sistemul englez ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii;
statul finanteaza integral ocrotirea sanatatii prin Sistemul National de
Sanatate (National Health Service). Este un sistem bazat pe resursele
financiare care provin din impozite. Pacientii nu platesc nimic, dar au
obligatia de a se inscrie la un medic care primeste renumeratia de la NHS pe
baza contractului incheiat cu acest organism. Finantarea bugetara a societatii
se face in proportie de 85%, restul suportandu-se din alte fonduri sau de
catre pacienti( de exemplu medicamentele, in parte, sunt suportate de
bolnavi). Bugetul pentru sanatate este administrat de Ministerul Sanatatii
care repartizeaza creditele bugetare autoritatilor regionale sub forma de
donatii bugetare. In ultimii ani sistemul a fost partial reformat, intarindu-se
responsabilitatea si autonomia medicilor de familia si a unitatilor sanitare
(spitale) si instituindu-se un sistem de control (audit) asupra clitatii
ingrijirilor medicale. Sistemul englez de finantare a sanatatii functioneaza in
Danemarca, Finlanda, Islanda, Suedia, Norvegia, Grecia, Italia, Canada si,
evident, in Regatul Unit.
Modelul sitemului centralizat de stat a fost caracteristic tarilor din
Europa Centrala si de Est, foste socialiste. Sistemul era finantat integral de
la bugetul de stat, era controlat de stat prin sistemul de planificare
centralizata si statul avea monopolul serviciilor de sanatate, neexistand
alternativ privat. Personalul sanitar era in intregime salarizat, accesul la
servicii medicale era general, dar finantarea lui era scazuta.
40
n Romnia, resursele financiare destinate ocrotirii snttii au

provenit, pn n 1998, n proportie covrsitoare de la bugetul de stat.ntr-o
msur redus se alturau unele cheltuieli efectuate de agentii economici,
unele venituri proprii ale institutiilor sanitare sau cheltuieli ale populatiei
pentru ngrijirea si pstrarea snttii, efectuate din proprie initiativ.
Reforma care se desfsoar i n prezent n domeniul ocrotirii sntii
n tara noastr ncepnd din anul 1998 a introdus un nou sistem de ocrotire a
snttii, si anume, asigurrile sociale de sntate finanate dintr-un buget
special, Bugetul Asigurrilor Sociale de Sntate. Ele au un caracter
obligatoriu, functioneaz descentralizat si resursele bnesti necesare
functionrii sistemului de sntate sunt constituite, n principal, din
contributii ale angajailor, ale angajatorilor si din alte resurse.
Programele guvernamentale in acest domeniu pornesc de la faptul
ca ingrijirea sanatatii trebuie sa fie un bun social colectiv, accesibil
tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de capacitatea lor de a plati, pe
fondul asigurarii unui acces liber si echilibrat la serviciile de sanatate.
Politicile bugetare trebuie aplicate i n funcie de problemele
sistemului sanitar din Romnia:
Subfinantarea cronica
cheltuielile publice cu sntatea reprezint jumtate din ct se cheltuieste
n UE ca procent din PIB)
cheltuielile pe medicamente, n euro pe cap de locuitor n Romnia, mai
mici de un sfert fa de media UE de 430 de euro, accesul la
medicamente, diferen existent n ceea ce privete mediul rural/urban,
sraci/bogati.
cheltuiala cu medicamentele compensate reprezint sub 10% din
consumul de resurse publice.
Politicile bugetare referitoare la sntate cuprinse n Planurile
strategice au n vedere:
-respectarea dreptului la ocrotirea sntii populaiei;
-garantarea calitii i siguranei actului medical;
-creterea rolului serviciilor preventive;
-asigurarea accesibilitii la servicii medicale;
-respectarea dreptului la libera alegere i a egalitii de anse;
-aprecierea competenelor profesionale i ncurajarea dezvoltrii
lor;
-mbuntirea finanrii sistemului de sntate;
- transparena decizional.
Guvernul a trasat unele obiective strategice, astfel:
Dezvoltarea unor servicii medicale integrate (asistenta primara si
de prevenire, de specialitate in ambulator, spital si de urgenta) in
scopul cresterii calitatii ingrijirilor, precum si realizarii unui raport costeficienta corespunzator;
Asigurarea accesului tuturor cetatenilor la un pachet minimal de servicii
de sanatate, atat prin solutionare clara a situatiei persoanelor neasigurate,
cat si a zonelor slab acoperite;
Reconsituirea unor forme de asistenta sociala teritoriala prin:
dezvoltarea unor retele coordonate de ingrijiri medicale, sociale si
comunitare la nivel local, prin asistentul comunitar (social), moase,
41
infirmiere; si prin crearea de centre socio-medicale in intampinarea

persoanelor aflate in situatie de crize: pensionari, persoane cu handicap,
persoane fara adapost, victime ale violentei in familie;
Ameliorarea indicatorilor de mortalitate si morbiditate. In mod special
vor fi derulate 32 de programe nationale si se va dezvolta reteaua servicilor
de sanatate
publica
prin
schimbarea
raportului
sectoarelor
spitalicesc extraspitalicesc si crearea cadrului legal de control privind
utiliza-rea banilor din programe nationale de sanatate;
Cresterea accesului la asistenta medicala pentru segmentele de
populatei defavorizate;
Elaborarea unei politici nationale in domeniul medicamentului:
inscrierea prioritatra a medicamentelor romneti pe lista medicamentelor
gratuite si compensate;
Sustinerea dezvoltarii culturii sanitare printr-o larga varietate de
mijloace;
Accesul universal la planificarea familiala;
Prevenirea imbolnavirilor transmisibile si netransmisibile cu caracter
de masa;
Supravegherea medicala activa a mamei, copilului, familiilor problem
si a persoanelor fara locuinta;
nfiintarea unor centre (servicii) teritoriale de ingrijiri preventive
si medico-sociale cu caracter de asistenta publica destinate grupelor
de persoane cu risc inalt de boala, incapacitate sau dependenta.
Dezvoltarea ingrijirilor destinate persoanelor vulnerabile la domiciliu,
in stationare/camine de zi, prin reele sociale si in institutii cu paturi
devenite disponibile prin reorganizarea teritoriala a unitatilor subordonate
MSF.
Renfiintarea specialitii de asistent medical de ocrotire/ asistenta
sociala, cuprinzand dou categorii de activiti: ocrotire copii si ocrotire
batrani.
Recomandri pentru politici bugetare eficiente din punct de vedere
social n domeniul sntii:
Trebuie investit circa 6% din PIB pentru sectorul sanitar pentru a
asigura o functionare decent, alturi de o programare bugetar realist,
care s creeze contextul unor constructii de programe pe termen lung ;
Construirea unui sistem de colectare si prelucrare a datelor din
sistemul sanitar, pentru a produce informatie relevant cu privire la
priorittile din sistem ;
Definirea adecvat a pachetului de servicii pentru asigurati, fr
prioritti nesustenabile ;
Eficientizarea alocrii resurselor publice ntre servicii medicale i
tratamente n spital i n ambulatoriu ;
Reducerea inechitilor din sistem prin asigurarea unui acces mai
mare al populatiei la medicamente.
O alt problem cu care se confrunt domeniul sntii i care este
dependent tot de politicile bugetare practicate este aceea a emigrrii
medicilor i cadrelor medicale cu pregtire medie.Colegiul Medicilor din
Romnia a anuntat ca numrul medicilor care emigreaz este n cretere.
Principalul motiv este de ordin bnesc: salariile pentru medicii rezidenti din
42
Romania sunt de 10-15 ori mai mici decat in vestul Europei si chiar
comparativ cu salariul mediu din economia romaneasca (un medic rezident
romn castiga echivalentul a 200 euro, comparativ cu 320 euro castigati in
medie de un muncitor).
Fuga creierelor a fost alimentata de cererea mare de medici in multe
state din Europa occidentala, mai ales in Germania, Franta si rile nordice.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, in 2007, a nlesnit importurile
de medici romni in tarile mentionate, mai ales ca medicii romni sunt in
general bine pregatiti si dispusi sa calatoreasca in alte tari pentru un loc de
munca mai bine platit. Scderea numrului de medici n Romnia
afecteaz cel mai mult zonele rurale si orasele mici, unde conditiile de
munc sunt deosebit de grele n timp ce unitile spitaliceti universitare
rmn supraaglomerate cu doctori din majoritatea specialittilor.
Programele bugetare privind politicile bugetare n domeniul
sntii sunt structurate pe 7 componente principale:
Dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii
medicale i dotarea acestora cu aparatur/echipamente medicale, mijloace
de transport specifice si informatizare
Planificarea si alocarea resurselor umane n concordan cu nevoile
populaiei si creterea competentelor profesionale ale personalului medical
mbunttirea accesului la medicamentele esentiale
Dezvoltarea, implementarea si monitorizarea practicilor medicale unitare
bazate pe ghiduri de practic i protocoale clinice
Dezvoltarea sistemului naional de acreditare a spitalelor
Realizarea compatibilittii cu politicile de sntate din statele membre
UE
Proiecte de servicii de sntate destinate categoriilor de populaie
defavorizate.
n ceea ce privete Planificarea si alocarea resurselor umane n
concordan cu nevoile populaiei si creterea competentelor
profesionale ale personalului medical, Ministerul Snttii, prin Centrul
de Calcul i Statistic Sanitar, a publicat statistici referitoare la Asigurarea
populatiei cu personal medical pentru asistent primar, statistici care
evideniaz inegalitti regionale n acoperirea populatiei cu personal medical
n asistenta primar, dup cum reiese din tabelul de mai jos.
Regiune
Nord-Est
Sud-Est
Sud-Muntenia
Sud-Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Bucuresti-Ilfov
Locuitori
medic
Urban
286
426
430
295
260
240
313
188
la
un Medici la 100.000
loc
Rural
Urban
Rural
2778
349,6
43,9
1982
234,5
50,5
1773
232,4
56,4
1536
339,2
65,1
1316
384,5
75,9
1770
415,5
56,5
1732
319,5
57,7
972
532.8
102,9
Sursa: MSP, Asigurarea populaiei cu personal medical pentru asistena primar
43
Se constat c numrul de locuitori care revin la un medic din asistena

primar n mediul rural este de peste 6 ori mai mare dect n mediul urban.
Zonele defavorizate sunt: Regiunea Sud-Muntenia i Sud-Est (773, respectiv
655 locuitori/1 medic), iar zona de Nord-Est este cea mai slab acoperit cu
medici n mediul rural (2778 locuitori/la un medic).
Programe de investiii ce s-au propus la finanare n anul 2014
A. Programe n domeniul sntii n valoare de 3,6 miliarde lei.
S-a propus asigurarea derulrii i finanrii programelor naionale de
sntate public ce au drept scop:
(i) prevenirea, supravegherea i controlul
bolilor transmisibile prin:
-programul naional de imunizare;
-programul naional de supraveghere i control al bolilor transmisibile (boli
transmisibile prioritare, infecie HIV, tuberculoz, infecii cu transmitere
sexual);
-programul naional de prevenire, supraveghere i control al infeciei HIV;
-programul naional de prevenire, supraveghere i control al tuberculozei;
-programul naional de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale i
monitorizare a utilizrii antibioticelor i a antibioticorezistenei.
(ii) prevenirea, supravegherea i controlul bolilor netransmisibile prin:
- programul naional de depistarea precoce activ a cancerului de col uterin;
- programul naional de sntate mintal;
- programul naional de transplant de organe, esuturi i celule de origine
uman;
- programul naional de boli endocrine.
(ii) asigurarea securitii transfuzionale;
(iii) monitorizarea factorilor determinani din mediul de via i munc;
(iv) asigurarea unor servicii de sntate public specifice prin:
programul naional de evaluare i promovare a sntii i educaiei
pentru sntate a populaiei
- programul naional de sntate a femeii i copilului
Programele naionale de sntate curative care au drept scop asigurarea
tratamentului specific n cazul bolilor cu impact major asupra sntii
publice,astfel:
- programul naional de boli cardiovasculare;
- programul naional de oncologie;
- programul naional de tratament al surditii prin proteze auditive
implantabile (implant cohlear i proteze auditive);
- programul naional de diabet zaharat;
- programul naional de tratament al bolilor neurologice;
- programul naional de tratament al hemofiliei i talasemiei;
- programul naional de tratament pentru boli rare;
- programul naional de sntate mintal;
- programul naional de boli endocrine;
- programul naional de ortopedie;
- programul naional de transplant de organe, esuturi i celule de origine
uman;
- programul naional de suplinire a funciei renale la bolnavii cu insuficien
renal cronic;
-
44
programul naional de terapie intensiv a insuficienei hepatice;

programul naional de diagnostic i tratament cu ajutorul aparaturii de nalt
performan.(www.mfinante.ro )
Sistemele de protectie a sntii populaiei au un rol foarte
important in cadrul Uniunii Europene, astfel ca in toate tarile membre ale
Uniunii Europene s-a pus problema redimensionarii bugetelor serviciilor
de sanatate, incercandu-se gasirea unor solutii prin care sa se asigure
accesul universal la ingrijire medicala, prin reducerea cheltuielilor, fara a
reduce insa calitatea serviciilor si accesul la acestea.
Referitor la viitorul serviciilor medicale si al serviciilor
acordate persoanelor in varsta, Comisia European a pus accentul pe 3
mari obiective care pot asigura accesibilitatea, calitatea si sustinerea
financiara a sistemelor: imbunatatirea eficacitatii si a eficientei sistemelor
de sanatate, asigurarea accesului tuturor membrilor societatii la servicii de
sanatate de foarte buna calitate si indreptarea atentiei spre prevenirea bolilor
si protectia sanatatii. Acestea sunt si dezideratele pe care astazi statul romn
incearca sa le atinga prin reforma declansata i re-revizuit in sistemul
sanitar si prin legislatia asigurarilor sociale de sanatate modificat de la an
la an.
-
2.2.4. Politici privind domeniul securitii sociale

Politici
privind
domeniul
securitii
sociale
Cheltuielile publice pentru securitatea social (cheltuieli publice pentru

asigurri sociale de stat, pentru omaj, pentru asisten social, pentru protecie
social) sunt importante deoarece prin intermediul lor se asigur urmtoarele
coordonate de mbuntire a vieii membrilor societii: acordarea de
diverse indemnizaii diferitelor categorii de persoane, incluznd ajutoare,
alocaii; combaterea srciei, descurajarea omajului i ncurajarea
ocuprii forei de munc; asigurarea tuturor membrilor societii n faa
unor factori de risc (ex.: n cazul restrngerii capacitii de munc a pesoanelor
care nu mai pot s desfoare activiti aductoare de venit).
Sistemul de asisten social este ansamblul mijloacelor tehnicofinanciare utilizate de administraia public central i local, pentru
materializarea politicilor sociale naionale. Asistena social este
componenta proteciei sociale care, prin reglementri juridice, pune n
aplicare programe naionale i regionale, n vederea susinerii unor ajutoare,
indemnizaii, alocaii i servicii sociale destinate familiilor cu copii, vrstnicilor, copiilor i adulilor cu deficiene i altor categorii de persoane aflate n
dificultate sau n situaie de nevoie. Termenul de asisten social este
nsoit, de regul, de cel de asigurri sociale.
Sistemul de asisten social este un sistem de ajutorare finanat de la
bugetul de stat i bugetele locale, n interesul persoanelor care nu sunt apte
de munc i nu dispun de mijloacele necesare traiului.
Forme de acordare de ajutoare pentru familii, btrni sau alte
persoane defavorizate sunt: alocaia de stat pentru copii, care reprezint
forma principal de sprijinire a copiilor, alocaia suplimentar de care
beneficiaz familiile care au n ntreinere doi sau mai muli copii n vrst
de pn la 16 sau 18 ani, dac acetia urmeaz cursurile de zi ale unei
instituii de nvmnt, cmine pentru btrni, cmine-spital, cantine de
ajutor social.
45
Mecanismele financiare pentru realizarea securitii sociale n

diferite ri dezvoltate se caracterizeaz prin:
Plata unor cotizaii sociale, salariale i patronale pentru
constituirea fondurilor securitii sociale;
Situarea la baza aciunilor privind asigurarea securitii sociale a
principiilor: mutualitii, solidaritii sociale, echitii i asigurrii.
Un alt mecanism financiar utilizat este cel al subventiilor pentru
nfiintarea si administrarea unitatilor de asistenta sociala.
Subventia se acorda asociatiilor si fundatiilor romne cu
personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta
sociala si a caror activitate se adreseaza unor beneficiari:
din mai multe judete ale tarii si care au incheiat conventii cu
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru prestarea acestor servicii;
dintr-un singur judet si care au incheiat conventii cu consiliile
locale in cauza, pentru prestarea de servicii de asistenta sociala.
O alt modalitate financiar utilizat n sprijinul celor care nu
dein suficiente resurse bneti pentru procurarea unei locuine este
Programul national privind sprijinirea construirii de locuinte proprietate
personala care urmrete dezvoltarea constructiei de locuinte
prin
acordarea de subventii de la bugetul de stat. Activitatea subvenionat este
construirea unei locuinte prin credit ipotecar. Beneficiarii sunt:
Tinerii care au vrsta pna in 35 de ani la data depunerii la consiliul local
a cererii de subventie, insotita de actele justificative necesare;
Persoane sau familii ramase fara adapost in urma avarierii grave ori
distrugerii locuintelor proprii, datorita unor calamitati naturale sau unor
dezastre ori accidente de care nu se fac vinovati;
Persoane si familii evacuate din locuinte situate in constructii expuse unui
risc major, cum ar fi alunecarile de teren, seismele, inundatiile;
Persoane sau familii evacuate si chiriasii din locuinte care trebuie sa fie
restituite catre fostii proprietari a imobilelor trecute in proprietatea statului.
Sistemul asigurrilor sociale este un sistem contributiv, la care
particip angajatorii, angajaii i alte categorii care nu se regsesc n cele
dou menionate.
Sistemul de asigurri sociale cuprinde ansamblul organizat al formelor
de asigurri sociale ce i pstreaz individualitatea, depind unele de altele,
realizndu-se astfel aspectul de totalitate i integralitate prin care sunt
ocrotii lucrtorii din unitile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor
meteugreti, agricultorii, avocaii, slujitorii cultelor, personalul casnic i
de ngrijire, pensionarii i membrii lor de familie, alte categorii care au
contribuit la fondurile speciale.
Starea precar a sistemului public de pensii reprezint o vulnerabilitate
important a poziiei finanelor publice, importana relativ a acestei categorii
de cheltuieli n total venituri fiind nc prea ridicat.
Dac n perioada 2000-2007, bugetele de asigurri sociale (pensii, omaj i
sntate) erau caracterizate de un sold relativ echilibrat sau chiar excedentar, dup
2008 deficitele nregistrate au ajuns s reprezinte o component important a
deficitului total, respectiv ntre 68% i 155% n intervalul 2010-2013. n 2013
Romnia ar fi avut un surplus bugetar dac bugetul asigurrilor sociale s-ar fi aflat
n echilibru. n particular, deficitul nregistrat la nivelul sistemului de pensii
46
publice de -1,86% din PIB reprezint un risc relevant la adresa sustenabilitii

politicii fiscale pe termen mediu i lung.
Structura cheltuielilor bugetare n Romnia este caracterizat de
preponderena cheltuielilor cu salariile i cu asistena social, respectiv
cu asigurrile sociale(pensii, ajutoare sociale). Cheltuielile cu salariile i
pensiile au avansat ntr-un ritm alert n anii 2008-2009, depind media
UE27, ulterior reducndu-se la un nivel inferior rilor din UE cu excepia
Ungariei.
Obiective pentru asigurarea proteciei sociale pentru categoriile de
populaie cu venituri reduse pentru perioada 2012-2014
-Redimensionarea msurilor de protecie social pentru familiile cu
nevoi speciale i dinamizarea msurilor active de solidaritate familial;
-Creterea participrii active a societii civile i dezvoltarea durabil a
parteneriatului n beneficiul dezvoltrii i proteciei familiei;
-Redimensionarea cadrului legal i instituional privind reducerea
abandonului de copii i reducerea fenomenului violenei n familie;
-Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban i
rural, al familiei i persoanelor de vrsta a treia, al persoanelor cu
dizabiliti i al familiilor aparintoare;
-Orientarea programelor de asisten social n funcie de nivelul
veniturilor realizate pe familie i consolidarea prestaiilor existente,
destinate aceluiai tip de nevoi n 9 tipuri de alocaii, indemnizaii i
faciliti;
- Simplificarea procedurilor administrative prin instituirea unui formular
unic de solicitare a beneficiilor de asisten social i stabilirea unui singur
punct de adresabilitate pentru depunerea cererilor;
- Stabilirea nivelului beneficiilor sociale n baza indicatorului social de
referin utilizat i la stabilirea drepturilor de omaj (ISR);
- Focalizarea beneficiilor de asisten social spre categoriile sociale
aflate n cel mai mare risc de srcie i excluziune social;
- Eficientizarea sistemului de evaluare a persoanelor cu nevoi speciale
prin unificarea criteriilor de stabilire a gradelor de dizabilitate, invaliditate,
dependen i nfiinarea Institutului Na Naional de Evaluare a
Dizabilitii.
n ceea ce privete familia.
-Consolidarea schemei de venit minim garantat, a alocaiei pentru
susinerea familiei i ajutorului pentru nclzirea locuinei ntr-un nou tip de
beneficiu, respectiv venitul minim de inserie (VMI);
-Consolidarea actualelor prestaii pentru persoanele cu nevoi speciale
(dizabilitate/ persoane vrstnice dependente) n una singur acordat pe tip
de nevoi i grade de dizabilitate;
-Finalizarea descentralizrii serviciilor sociale n domeniul violenei n
familie n vederea responsabilizrii autoritilor locale privind aceast
problematic, precum i a asigurrii resurselor financiare necesare;
-Dezvoltarea reelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome n
societate.
47
Msuri de politic fiscal-bugetar cu efect asupra

asigurrii proteciei sociale pentru categoriile de populaie
cu venituri reduse pentru anul 2014
-Creterea salariului minim de la 800 lei/lun la 850 lei/lun ncepnd cu 1
ianuarie 2014 i 900 lei/lun ncepnd cu 1 iulie 2014; -Indexarea pensiilor cu
3,75%; -Creterea venitului minim garantat cu 4,5%; -aplicarea legii salarizrii
unitare n sensul majorrii salariilor categoriilor de salariai tineri cu venituri mai
mici.
Msuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului concomitent cu
asigurarea proteciei sociale pentru categoriile de populaie cu venituri reduse
care se regsesc n bugetul pe anul 2015
salariul minim va crete astfel: la 1 ianuarie 2015: 975 lei i la 1 iulie 2015: 1050
lei. n luna mai 2012, salariul minim pe economie era de 700 lei. (astfel, se observ
realizarea msurii luate de Guvern privind creterea salariului minim cu 50%);
indexarea tuturor pensiilor cu 5%;
creterea indemnizaiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei;
indemnizaiile pentru persoane cu dizabiliti cresc cu 16%;
creterea alocaiei pentru susinerea familiilor cu venituri pe membru de familie
sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil;
creterea alocaiei de plasament la 600 lei;
majorarea alocaiei de hran pentru aduli cu dizabiliti i persoane vrstnice din
centre de asisten social, de la 8 la 16 lei pe zi ; restituirea ealonat a debitelor recuperate de la pensionari i persoanele aflate
n concediu de cretere a copilului ;
majorarea salariilor personalului din sntate i asisten social, cu 100 lei,
din luna ianuarie 2015, cu excepia personalului care n anul 2015 beneficiaz de
majorarea salariului de baz cu sume mai mari dect 100 lei, ca urmare a majorrii
salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat.
2.3.Teste de autoevaluare
1.Care sunt direciile strategice ale educaiei i formrii profesionale n
Romnia pentru perioada 2007-2013?
2. Ce prevd cele mai cunoscute sisteme de finanare a sntii practicate
de unele state ale lumii ?
2.4.Rspunsuri la testele de autoevaluare
1. Rspuns:
Directiile strategice ale educatiei si formarii profesionale pentru
perioada 20072013 au fost:-adaptarea educatiei si a formarii profesionale
la cerintele societatii si ale pietei fortei de munca; -asigurarea calitatii
educatiei si compatibilizarea sistemului national de invatamant cu
standardele europene, prin preluarea la nivel national a competentelor cheie
48
promovate la nivelul UE, dar si prin potentarea traditiilor valoroase ale

educatiei romanesti;descentralizarea si cresterea gradului de autonomie a
sistemului educativ; -reforma educatiei timpurii;
asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala prin :
construirea de campusuri scolare; asigurarea conditiilor echitabile de igiena
si educatie pentru sanatate in mediul rural;
licee tehnologice, pentru o paleta extinsa de specializari;
modernizarea invatamantului profesional si tehnic in mediul rural ; formarea profesionala continua (FPC) printr-un sistem :
flexibil ; transparent, bazat pe competente ; integrat Cadrului National al
Calificarilor i cu un management orientat spre rezultate.
2.Rspuns : Sunt cunoscute doua sisteme principale de finantare a sanatatii,
si anume: sistemul german si sistemul englez.
Sistemul german se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe
cotizatii obligatorii suportate, atat de salariati, cat si de intreprinderi. Aceste
cotizatii sunt colectate de institutii speciale, case de asigurari de boala,
pacienti nu platesc nimic pentu consultatii, tratamente, deoarece
respectivele case de asigurari incheie contracte cu ,,prestatorii medici,
specialisti, unitati sanitare, farmacii si suporta cheltuielile respective. In
acest sistem exista o separare intre sistemul ambulatoriu de ingrijiri
medicale si cel spitalicesc; primul este in intregime privat, medicii
negociaza cu casele de asigurari finantarea si suma onorariilor pentru
consultatii; cel din urma are un pronuntat caracter public si personalul
medical din spital este salariat de stat. Raportul intre finantarea publica si
finantarea prin cotizatii este de 25% finantare bugetara si 75% finantare prin
cotizatii.
Sistemul englez ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii;
statul finanteaza integral ocrotirea sanatatii prin Sistemul National de
Sanatate (National Health Service). Este un sistem bazat pe resursele
financiare care provin din impozite. Pacientii nu platesc nimic, dar au
obligatia de a se inscrie la un medic care primeste renumeratia de la NHS pe
baza contractului incheiat cu acest organism. Finantarea bugetara a societatii
se face in proportie de 85%, restul suportandu-se din alte fonduri sau de
catre pacienti( de exemplu medicamentele, in parte, sunt suportate de
bolnavi). Bugetul pentru sanatate este administrat de Ministerul Sanatatii
care repartizeaza creditele bugetare autoritatilor regionale sub forma de
donatii bugetare. In ultimii ani sistemul a fost partial reformat, intarindu-se
responsabilitatea si autonomia medicilor de familie si a unitatilor sanitare
(spitale) si instituindu-se un sistem de control (audit) asupra calitatii
ingrijirilor medicale.
2.5.Lucrare de verificare nr. 2
Lucrare
de
verificare
nr. 2
2.1.Care sunt obiectivele autoritilor publice n domeniul socialcultural urmrite i de politicile fiscale i bugetare ?
2.2.Care sunt prioritatile si obligatiile Romaniei ca tara membra a
Uniunii Europene n domeniul educaiei ?
2.3. Care sunt obiectivele sistemului educational romnesc ?
49
2.4. Care sunt obiectivele urmrite prin politica bugetar n

nvmnt?
2.5. Avnd n vedere obiectivul accesul la educatie si
egalitatea sanselor precizai cteva programe finanate de
Guvern;
2.6. Avnd n vedere obiectivul accesul la educatie si egalitatea
sanselor precizai cteva mijloace de susinere financiar;
2.7 . Care sunt principalele concluzii ale raportului public anual al
CNFIS pentru nvmntul superior pentru anul 2012?
2.8. Precizai cteva obiective strategice trasate de Guvern n
domeniul asistenei sociale;
2.9. Care sunt urmrile directe ale scderii numrului de medici
n Romnia?
2.10. Ce este sistemul de asisten social?
2.11. Ce este i ce cuprinde sistemul asigurrilor sociale ?
2.12. Precizai cteva obiective pentru asigurarea proteciei
sociale pentru categoriile de populaie cu venituri reduse
pentru perioada 2012-2014.
2.6.Rezumat
Satisfacera cheltuielilor cu caracter social reprezinta o
componenta importanta a politicii sociale a statelor si presupune
folosirea pe scara larga a resurselor financiare publice in scopul
imbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei, a calitatii vietii fiecarui
individ. Exista o serie de nevoi sociale a caror satisfacere reclama
organizarea de catre autoritatile publice centrale si locale a unor actiuni cu
ajutorul anumitor institutii publice. Aceste nevoi sociale vizeaza
invatamantul, cultura, sanatatea s.a. Ele se realizeaza pe perioade mari de
timp si reclama importante resurse banesti din partea societatii, indeosebi din
partea statului. Aceste actiuni sunt prevazute in programe sociale care
stabilesc si urmaresc in mod sistematic realizarea lor.
Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale sunt
indreptate spre realizarea de servicii in mod gratuit, cu plata redusa sau
sub forma de transferuri banesti ( alocatii bugetare, pensi, ajutoare si alte
indemnizatii). Acestea indeplinesc un important rol economic si social,
deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigura: educatia si
instruirea copiilor si a tinerilor, ridicarea calificarii profesionale, asistenta
medicala a indivizilor; se influenteaza evolutia demografica, se asigura un
sistem de protectie sociala, ridicarea nivelului cultural, artistic si de
civilizatie a membrilor societatii. In acelasi timp, rolul economic al acestor
cheltuieli se manifesta si in actiunea lor asupra consumului, in sensul ca
influenteaza cererea de bunuri de consum si, pe aceasta cale stimuleaza
sporirea productiei.
O analiz a cheltuielilor pentru actiuni social culturale evidentiaza
o crestere a acestora, consecinta fireasca a dezvoltarii economice a tarilor
respective. Volumul acestor cheltuieli este influentat si de factorul
demografic prin extinderea servicilor sociale si deci a resurselor necesare,
initierea unor noi programe sociale sau extinderea celor existente.n unele
50
situaii, cresterea costului servicilor sociale sau a nivelului ajutoarelor

familiare, a alocatiilor, precum si modul foarte usor de ale obtine, au condus
la cresterea volumului acestora.
2.7.Bibliografia unitii de nvare 2
Bibliografia
unitii de
nvare 2

acestora asupra dezvoltrii economice, Editura ASE,2006;
2.MOTEANU Tatiana i colectivul, Politici fiscale i bugetare
europene, Ediia I, Editura Universitar, Bucureti, 2005;
3.VCREL IULIAN, Starea economiei i finanelor publice
ale Romniei n context european n perioada 19902010,Editura Academiei Romne, Bucureti, 2011;
4.VCREL IULIAN, Studii de istoria gndirii i practicii
economico-financiare,Editura Academiei Romne, Bucureti,
2008;
5.VCREL IULIAN, Politici fiscale i bugetare n
6.VCREL IULIAN, Relaii financiare internaionale,
Editura Academiei Romne, Bucureti, 1995;
7.CNFIS,Raport anual, 2012;
8.Consiliul Fiscal, Raport anual, 2013;
9.www.guv.ro, Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 20152017,Bucureti, 2014;
10.www.mfinante.ro ,Raport privind situaia macroeconomic pe
anul 2014 i proiecia acesteia pe anii 2015-2017;
11.www.mfinante.ro, Raport privind situaia macroeconomic pe
12.www.ms.gov.ro, Raport de activitate pe anul 2013.
51
UNITATEA DE NVARE 3
Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile
pentru aciunile economice
3.1. Obiectivele unitii de nvare 3 ......................................52
pentru aciunile economice.................................................52
3.2.1.Forme ale interveniei statului n economie..................53
3.2.2.Ajutorul de stat i Uniunea European.........................54
3.2.3.Politici bugetare privind industria................................56
3.2.4.Politici bugetare privind infrastructura.........................57
3.2.5.Politici bugetare privind ntreprinderile mici
i mijlocii.....................................................................58
3.2.6.Politici bugetare privind transporturile.........................58
3.2.7.Politici bugetare privind agricultura.............................59
3.2.8.Politici bugetare privind mediul...................................61
3.2.9.Politici bugetare privind cercetarea..............................62
3.6. Rezumat...............................................................................65
3.7. Bibliografia unitii de nvare 3.................... ...................66
..
3.1.

despre:
aciunile economice;
Forme ale interveniei statului n economie.
SUGESTII

3.2.Politici fiscal-bugetare privind cheltuielile pentru aciunile economice
Politici fiscalbugetare
privind
cheltuielile
pentru aciunile
economice
Politica bugetar din Romnia a avut n vedere spijinirea domeniului

economic, cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice
reprezintnd instrumente importante de actiune in directia dezvoltarii,
ajutorarii si stimularii activitatilor economice. n categoria cheltuielilor
pentru obiective si actiuni economice au fost incluse: cheltuieli pentru
industrie, agricultura, sivicultura, pescuit, vanatoare; combustibili si energie;
constructii, transport, comunicatii si protectia mediului.
Majoritatea tarilor dezvoltate aloca sume din fondurile financiare
publice pentru sprijinirea intreprinztorilor in cadrul politicii industriale.
52
Instrumentele folosite de autoritatea publica pentru a ajuta si a sustine din

punct de vedere financiar industria, transporturile si alte ramuri ale
economiei au fost insotite intotdeauna si de preluarea, de catre stat, a unei
mari parti din costul social al masurilor de disponibilizare a salariatilor.
Forme ale
interveniei
statului n
economie
3.2.1.Forme ale interveniei statului n economie

1. Subveniile reprezint ajutoare financiare acordate de stat pentru ageni
economici n dificultate (activitate economic ineficient).
Subveniile se clasific n trei mari categorii:
subvenii de funcionare/exploatare care au n vedere acoperirea
diferenei ntre preul de vnzare al unui produs/serviciu (mai mic) i costul
acestuia (mai mare) . Dac preul de vnzare (mai mic) este rezultatul unei
msuri administrative a statului, atunci de astfel de subvenii pot beneficia i
agenii economici privai;
subvenii pentru export care iau cel mai adesea forma primei de
export i au ca scop susinerea puterii competitive a agenilor economici
naionali pe piee strine.
Subveniile pentru export pot aprea i sub alte forme: restituirea
unor impozite pltite de exportatori (restituirea TVA pentru produsele
exportate este generalizat n rile ce practic aceast tax de consum),
faciliti la transport, avantaje valutare.
subvenii pentru dobnzi, care au n vedere diminuarea
costurilor ocazionate de apelul la credit al agenilor economici. Acest lucru
se poate realiza printr-o convenie cu o banc comercial sau un
consoriu/grup de bnci comerciale privind stabilirea unei dobnzi sub
nivelul pieei, urmnd ca diferena s o suporte statul din buget. Accesul la
credite cu dobnzi subvenionate poate fi plafonat sau nu, condiionat sau
nu, pentru toi agenii economici sau numai pentru cei publici. Se mai poate
realiza prin deschiderea de ctre stat a unor linii de credit cu dobnda sub
nivelul pieei, prin constituirea n buget sau ntr-un fond special a unor surse
financiare dedicate acestui scop.
Conform politicilor bugetare practicate n ara noastr printre
subveniile acordate amintim :
-Subvenii pentru locuri de munc, stimulndu-se angajatorii pentru
incadrarea in munca a somerilor si absolventilor pe o perioada de cel mult
12 luni, pentru fiecare persoana incadrata cu contract individual de munca
prin acoperirea cheltuielilor cu forta de munca efectuate in cadrul realizarii
unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din
randul somerilor i absolvenilor pentru executarea de lucrari si activitati de
interes pentru comunitatile locale.Masurile vizeaza subventionarea cu cel
putin 50% a salariilor noilor angajati, subventionarea formarii profesionale a
salariatilor, precum si a investitiilor efectuate pentru imbunatatirea
conditiilor de munca, in scopul reducerii imbolnavirilor profesionale.
-Subventionarea Programului Parcul Auto Naional care urmrete
diminuarea polurii prin scoaterea din uz a autoturismelor vechi cu nivel
de poluare ridicat, proprietate a persoanelor fizice romne, prin
53
achiziionarea unui nou autoturism.Beneficiarii sunt persoane fizice,

proprietari sau mostenitori ai unui autovehicul functional, inmatriculat in
Romania si a carui vechime depaseste 10 ani de la data fabricatiei.
2.Investiiile reprezint ajutoare financiare acordate de stat pentru
dezvoltarea sectorului public n general sau, mai ales, n ramuri sau zone
(regiuni) defavorizate. Obiectivele de investiii pot fi: crearea de noi uniti
economice, extinderea unora existente, modernizri, restructurri,
infrastructur.
3.Avansurile rambursabile reprezint ajutoare financiare pentru finanarea
n coparticipare cu agentul economic organizator a unor aciuni externe de
prospectare a pieei sau de prezentare de produse. Aceste avansuri sunt
restituite de agentul organizator din vnzrile rezultate n urma respectivelor
aciuni.
4.Finanarea informrii/publicitii reprezint ajutoare financiare
destinate difuzrii de informaii, studiilor de marketing sau de fezabilitate,
organizrii de expoziii, trguri, saloane de prezentare sau participrii la
astfel de manifestri.
5.Avantajele fiscale reprezint obligaii fiscale pe care agenii economici publici sau privai- le au fa de stat i la care acesta renun n beneficiul
lor:
amortizarea accelerat,
reducerea impozitului pe profitul reinvestit,
creditul fiscal,
diminuarea sau
scutirea de unele impozite/taxe pentru investiiile realizate n ramuri de
mare interes sau n zone considerate defavorizate .a.
6. Garaniile reprezint obligaii de plat pe care i le asum statul fa de
creditori i n beneficiul unui agent economic ce a solicitat un mprumut, n
cazul n care acesta din urm nu poate onora singur sarcinile de rambursare
convenite cu creditorii.
3.2.2.Ajutorul de stat i Uniunea European
Ajutorul de stat
i Uniunea
European
Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisia European si de

Curtea de Justitie intr-un sens foarte larg, astfel inct el include orice ajutor
public, acordat de catre autoritatile centrale , precum si ajutoarele acordate
de autoritatile locale sau regionale.Ajutorul poate proveni chiar de la
organisme private sau alte organisme asupra carora statul, o institutie
publica , o autoritate locala sau regionala exercita direct sau indirect o
influenta puternica. Importante in cazul ajutoarelor de stat sunt efectele
generate de acestea asupra concurentei de pe piata.
In interpretarea Comisiei si a instantelor comunitare, exista 4 conditii
cumulative prin care o masura sau tranzactie economica in care este implicat
statul poate fi considerat ca fiind ajutor de stat. Aceste conditii sunt:
-sa implice utilizarea resurselor statului;
54
-sa confere un avantaj firmelor beneficiare;

-sa fie selective;
-sa distorsioneze sau sa ameninte cu distorsionarea concurentei la nivel
transfrontalier.
Din punct de vedere al naturii lor, ajutoarele de stat pot fi:
ajutoare de stat directe, de natura cheltuielilor bugetare sau a veniturilor
la care statul renunta si in care se includ: subventii, alocatii, prime,
participari cu capital ale statului, ale autoritatilor publice centrale sau locale
ori ale altor organisme care administreaza surse ale statului sau ale
colectivitatilor locale, vanzare de terenuri sau alte active sub pretul pietei,
reduceri de pret la bunuri furnizate sau servicii prestate, anularea sau
reducerea de datorii, acordarea de credite cu dobanda preferentiala etc;
ajutoare de stat indirecte, acordate prin intermediul sistemului fiscal sau
al asigurarilor sociale, in care se includ: exonerri la plata anumitor
impozite, taxe, dup caz, exceptari, reduceri la plata taxelor vamale,
reduceri sau scutiri la plata obligatiilor bugetare sau a majorarilor de
intarziere, amanari, esalonari la plata obligatiilor bugetare si a majorarilor
de intarziere etc.
Ajutorul de stat se poate concretiza:
ntr-un transfer de fonduri publice catre o intreprindere sau;
n renunarea la unele venituri viitoare, certe sau posibile, si care asigura
unei intreprinderi un beneficiu de natura economica sau financiara, pe care
nu l-ar fi obtinut in absenta unor astfel de masuri.
Ajutorul de stat poate lua forma:
unei scheme de ajutor de stat, adic un sistem pe baza caruia pot fi
acordate alocari specifice individuale de ajutoare intreprinderilor definite in
mod general si abstract sau orice sistem pe baza caruia ajutorul, care nu este
legat de un anume proiect, poate fi acordat uneia sau mai multor
intreprinderi pentru o perioada de timp nedeterminata sau intr-un cuantum
nedeterminat, sau a
unui ajutor individual (orice forma de ajutor care nu este acordat pe baza
unei scheme de ajutor).
Odat cu aderarea la Uniunea European, competenele de
autorizare a ajutoarelor de stat s-au transferat catre Comisia Europeana,
Consiliul Concurenei ndeplinind rolul de punct national de contact in
raporturile dintre Comisia Europeana si autoritatile romne. Astfel,
Consiliul Concurentei va transmite Comisiei Europene si va sustine
notificarile masurilor de ajutor ce se intentioneaza a se acorda in Romania
de catre diverse autoritati.
Ajutoarele de stat se acorda in continuare, dar numai dupa
autorizarea acestora de catre Comisia Europeana. Consiliului Concurentei ii
revine un rol important, respectiv verificarea modului in care se respecta
conditiile impuse de comunitatea europeana. Consiliul Concurentei trebuie
s manifeste grij sa nu existe in mediul economic romanesc ajutoare
ilegale,ajutoare care nu au fost autorizate de expertii europeni, s coopereze
cu Comisia Europeana cnd este necesar.
Conform regulilor europene, este interzis acordarea ajutoarelor de
stat deoarece ncalc regulile concurenei loiale. Ajutorul de stat regional
este o derogare care permite sprijinirea ntreprinderilor care i desfoar
55
activitatea n regiunile cele mai slab dezvoltate ale Uniunii Europene.

Astfel, se poate acorda ajutor de stat ntreprinderilor care nu intr n
categoria celor mici i mijlocii i care activeaz n regiunile unde
PIB/locuitor este mai mic de 75%, raportat la media european.
Dat fiind gradul redus de dezvoltare economic, toate cele 8 regiuni
de dezvoltare ale Romniei, aa cum sunt definite de Legea nr. 315 din 2006
privind dezvoltarea regional n Romnia, se ncadreaz n aceast derogare,
putnd beneficia de ajutor de stat regional. Astfel, legislaia prevede c
plafonul maxim de ajutor de stat care va putea fi acordat n scopul
dezvoltrii regionale este de 50% din totalul costurilor eligibile ale
proiectului care beneficiaz de sprijin financiar public, pentru 7 dintre cele 8
regiuni ale Romniei. Regiunea Bucureti-Ilfov va putea primi ajutor de stat
n valoare de 40% din costurile eligibile. Acest ajutor de stat va fi acordat
ntreprinderilor care nu se ncadreaz n categoria ntreprinderilor mici i
mijlocii.
3.2.3.Politici bugetare privind industria
Politici bugetare
privind industria
Dintre ramurile industriei au beneficiat de diferite forme ale ajutorului

financiar public industria extractiv, miniera, constructiile de masini,
constructiile navale, industria energetic, siderurgia s.a.
Politicile bugetare n Romania au avut n vedere acordarea de
subventii industriei extractive (carbuni si minereu) pentru acoperirea
diferentelor de pre intre costurile de productie foarte ridicate si preturile de
vanzare unice; tot din buget se efectueaza o serie de transferuri catre
industria prelucratoare si pe linia protectiei sociale (salariatii din industria
carbunelui beneficiaza de o serie de servicii de transport, hrana,
medicamente si asistenta sanitar .a). Fondurile bugetare pentru
investitii sunt destinate unor obiective din industria extractiva, energetic
(Cernavoda II), metalurgie, constructii de masini, chimie. Creditele externe
si ajutoarele financiare nerambursabile reprezinta surse de finantare si
cofinantare a unor programe importante din domeniul industriei, cum ar fi
programul nuclear, programul de inchidere a minelor si atenuare a
impactului social, dezvoltarea sistemului energetic al surselor
neconventionale s.a.
Principalele recomandri ale Guvernului (pn la 1.nov.2014) de
cretere economic
Susinerea industriei i a dezvoltrii durabile:
-Programul de cretere a competitivitii produselor industriale.
-Programul de dezvoltare i modernizare a activitilor de comercializare a
produselor i serviciilor de pia.
-Programul Rabla.
-Programul Casa Verde.
-Programul naional multianual privind creterea performanei energetice la
blocurile de locuine.
-Programul privind creterea produciei de energie din surse regenerabile.
-Programul Cumpr romnete.
-Programul Naional de Dezvoltare a Infrastructurii.
56
Stimularea investiiilor:
-Stimularea investiiilor publice prin creterea alocrilor bugetare.
Programul Mihail Koglniceanu pentru finanarea IMM-urilor.
Programul Start pentru dezvoltarea abilitilor antreprenoriale
n rndul tinerilor i facilitarea accesului acestora la finanare.
Programul pentru tinerii debutani n afaceri.
Ajutoare de minimis pentru IMM-uri.
Sprijinirea incubatoarelor de afaceri.
-Stimularea investiiilor private prin garanii de stat:
Fonduri alocate prin Ministerul Finanelor Publice, sprijinirea
IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare i
Contragarantare pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, a Fondului
de Garantare a Creditelor pentru Agricultur.
Garanii guvernamentale de 80% din valoarea creditului pentru
proiectele finanate din fonduri structurale n domenii prioritare
pentru economia romneasc.
-Programele dedicate IMM-urilor cu finanare din fondurile europene.
3.2.4.Politici bugetare privind infrastructura
Politici
bugetare
privind
infrastructura
Politica bugetar n domeniul economic are n vedere printre alte

obiective i lucrrile de infrastructur n domeniile transport, mediu,
energie, prioritare fiind cele finanate din fonduri externe nerambursabile.
Programul Naional de Dezvoltare a Infrastructurii pentru perioada
2011-2015 prevede:
-Modernizarea i asfaltarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeene i de
interes local i realizarea de legturi cu drumurile naionale i cu sistemul de
autostrzi
-Realizarea sistemului de canalizare i epurare a apelor uzate
-Lucrri de prevenire a inundaiilor
-Lucrri de reabilitare i modernizare a sistemelor de alimentare cu ap.
n Romnia, bugetul de stat finanteaza un sistem de sustinere si
promovare a exporturilor.Exista un program de crestere a competitivitatii
produselor industriale si agro-alimentare, printr-un substantial sprijin
acordat intreprinderilor mici si mijlocii: proiectele aprobate sunt cofinantate
in proprotie de 50% de la bugetul de stat si 50% din surse proprii. Bugetul
de stat finanteaza o serie de cheltuieli legate de promovarea exportului
romanesc, realizeaza studii de piata, editeaza buletine informative
pentru strainatate, finanteaza actiuni de publicitate si reclama.
Asigurarea contribuiei naionale la proiectele cu finanare extern
nerambursabil
-Asigurarea resurselor bugetare necesare implementrii proiectelor finanate
din fonduri externe nerambursabile, reprezentnd n principal cofinanarea
naional i cheltuielile neeligibile aferente acestor proiecte
57
-A fost implementat Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor n

domenii prioritare pentru economia romneasc, finanate din instrumente
structurale.
Politici bugetare
privind
ntreprin-derile
Mici i
Mijlocii
3.2.5. Politici bugetare privind IMM-urile

-Sprijin acordat IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare i
Contragarantare, precum i prin acordarea de ajutoare de minimis;
-Sprijinirea proiectelor de investiii realizate de micron-treprinderi, cu o
vechime mai mic de doi ani (Programul Start);
-Stimularea accesului IMM-urilor la finanare prin diversificarea surselor de
finanare:
-Creterea accesului firmelor romneti la instrumentele europene
dedicate finanrii IMM-urilor.
-Dezvoltarea de surse alternative de finanare: fonduri sau
instrumente de investiii promovate de investitorii informali, de
incubatoarele de afaceri sau de investitorii provideniali.
-Dezvoltarea IFN-urilor care acord microcredite la nivelul tuturor
regiunilor din ar.
3.2.6.Politici bugetare privind transporturile

Politici bugetare
privind
transporturile
Ajutorul financiar public pentru ramura transporturilor se

efectueaza sub forma unor transferuri pentru asigurarea contributiei
Guvernului Romaniei la realizarea obiectivelor finantate din credite
externe si ajutoare financiare nerambursabile (privind transportul feroviar,
administratia portului Constanta, autostrazi .a ). Subventii sunt acordate
pentru transportul in comun de cltori,RATB-ului i celorlalte uniti de
transport urban de cltori din ar.Societatea comerciala de transport cu
metroul Metrorex S.A. este subventionata pentru acoperirea diferentei
intre veniturile proprii din activitatea de transport calatori si cheltuielile
totale.
Un loc important in finantarea transporturilor si lucrarilor publice
il ocupa creditele externe de la Banca Mondiala, BERD, Banca de
Dezvoltare a Consiliului Europei, Banca Europeana de Investitii sau
ajutoare financiare nerambur-sabile din fondurile Uniunii Europene.
Obiective urmrite prin politica bugetar a Guvernului n
diverse ramuri de tranporturi din ar
Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii feroviare i a staiilor de cale
ferat;
Modernizarea mijloacelor de transport feroviar;
Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier;
Reabilitarea/modernizarea drumurilor naionale (drumuri i
poduri)
Construcia de autostrzi;
Repararea, consolidarea i ntreinerea infrastructurii rutiere i
a autostrzilor
Asigurarea condiiilor de navigaie pe sectorul romnesc al
58
Dunrii;
Creterea capacitii aeroportuare i a siguranei transportului
aerian
Reabilitarea i modernizarea metroului din Bucureti.
Elaborarea unei noi strategii generale de transport pentru Romnia
pentru a asigura complementaritatea dintre diferitele moduri de transport
ntr-o manier eficient;
Elaborarea unor modaliti de mbuntire a generrii veniturilor i
gestionrii fondului imobiliar al diferitelor companii de stat din sectorul
transporturi.
3.2.7.Politici bugetare privind agricultura
Politici
bugetare
privind
agricultura
n tarile dezvoltate programele privind agricultura se bazeaza pe

sprijinul financiar acordat de stat cu titlu nerambursabil.In aceste tari
finantarea bugetara este un instrument de interventie din partea statului in
agricultura, de sustinere a intereselor unor categorii de producatori sau de
consumatori , de protejare a pietei interne de concurenta straina sau de
extindere pe piete externe pentru vnzarea surplusului de produse agricole.
Statele finanteaza agricultorii acordandu-le subventii, imprumuturi cu
dobanzi subventionate, avantaje fiscale; de asemenea, agricultorii francezi,
italieni, spanioli primesc fonduri de la buget pentru procurarea de
ingrasaminte si alte materiale agricole, pentru executarea unor lucrari
mecanizate, pentru lucrari specifice de mbuntiri funciare, infrastructur
rural; acestor tipuri de ajutor financiar national li s-au adaugat in ultimii ani
si alte forme, cum sunt: garantii de stat pentru credite sau granturi pentru
tinerii agricultori.
n Uniunea Europeana, agricultura a fost subventionata intens
timp de 45 de ani, fapt reflectat in cresterea cantitativa si calitativa a
productiei agricole, in formarea unei piete concurentiale, in stabilizarea
veniturilor. n prezent a devenit posibila reducerea, si in viitor renuntarea, la
aceasta sustinere prin gasirea de noi mecanisme de sprijin a agricultorilor,
prin dezvoltarea zonelor rurale si prin masurile de protecie a mediului si a
agriculturii ecologice.
Pentru realizarea noii Politici Agricole Comune s-au modificat si
sursele de finantare:Fondul European pentru Orientare i Garanii AgricoleFEOGA- s-a transformat in a) Fondul European de Garanie AgricolFEGA- care finaneaz acordarea platilor unice pe exploatatii. rile UE 15
au introdus aceste plati din anul 2005, iar tarile UE 10 din anul 2009 i n
b) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala-FEADR-, care
finanteaza actiunile de dezvoltare rurala in conformitate cu legislatia
comunitara.
n Romania agricultura este considerat prioritate nationala
strategic; n politica economica a acestei ramuri se urmarete consolidarea
proprietatii private si asigurarea pietelor agricole.
n Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe
termen mediu se arata ca rezultatele obtinute prin aplicarea masurilor de
reforma in sectorul agricol trebuie consolidate, avandu-se in vedere
securitatea alimentara a populatiei si necesitatea modernizarii satului
romanesc.
59
n limita fondurilor alocate dup aderarea la Uniunea Europeana,

Romania beneficiaza de finantari din fondurile structurale ale Uniunii.
Astfel , agricultorii beneficiaz de plati directe pe hectar pentru productia
vegetala. Ei mai pot beneficia de plati nationale directe complementare
pentru anumite culturi (zahar,culturi intensive) si pentru zootehnie, sursa
acestora reprezentand-o bugetul de stat precum si fondurile comunitare
nerambursabile.
Principalele recomandri de cretere economic ale Guvernului
(pn la 1.nov.2014) n ceea ce privete sprijinul pentru
agricultur
Programul Naional de Dezvoltare Rural.
Programul Primul Siloz.
Scheme de sprijin financiar n agricultur, acordate inclusiv din bugetul
naional: subvenia pe suprafa i pentru bunstare la porc i pasre, prima
pe exploataia de bovin, prima pe cap de ovin/caprin, sprijin pentru
asigurarea produciei agricole, sprijin pentru ameliorarea raselor, renta
viager agricol.
Programul Naional de Dezvoltare Rural finanat din FEADR i
Programul Operaional de Pescuit finanat din FEP au ca obiectiv
transformarea agriculturii ntr-o ramur modern care s contribuie la
dezvoltarea durabil a rii;
-Sumele alocate contribuie la dezvoltarea economic i social a
comunitilor rurale i joac un rol esenial n abordarea noilor provocri
printre care se numr schimbrile climatice, gospodrirea apelor,
bioenergia i biodiversitatea;
-Ajutorul financiar este condiionat de respectarea unor obiective mai
generale n ceea ce privete condiiile de igien din exploataiile agricole i
sigurana alimentar, sntatea i bunstarea animal, protecia peisajelor
rurale tradiionale i conservarea vieii slbatice;
-- Diminuarea factorilor de risc naturali n vederea creterii capacitii de
producie a terenurilor agricole prin lucrri de mbuntiri funciare
(prevenirea i combaterea excesului i deficitului de ap, a inundaiilor i
eroziunii solului);
-Sprijinirea incubatoarelor de afaceri care garanteaz meninerea unui
echilibru ntre agricultur i protecia mediului.
Subvenii pentru agricultur
Subventii de la UE pentru agricultori care urmresc ajutorarea

fermierilor romni, activitatile subventionate fiind:
Protectia solului impotriva eroziunii;
Prevenirea dezvoltarii vegetatiei nedorite pe terenul agricol;
Intretinerea terenului scos din productie;
Pastrarea elementelor de peisaj;
Utilizarea masinilor adecvate;
Administrarea miritilor;
Acoperirea minima a solului;
Protectia punilor permanente.
60
Beneficiarii masurilor de sprijin pe suprafata pot fi persoanele fizice

si/sau persoanele juridice care exploateaza terenul agricol pentru care
solicita plata, in calitate de proprietari, arendasi, concesionari, asociati,
administratori in cadrul asociatiilor in participatiune etc. Daca proprietarul a
dat terenul in arenda, l-a concesionat sau l-a inchiriat, sprijinul financiar pe
suprafata respectiva va fi acordat celui care lucreaza terenul.
Subventionarea producatorilor agricoli
Se acorda sprijin financiar in sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor
funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului prin care se urmareste:
- ameliorarea populatiilor de animale, plante;
- imbunatatirea calitatii produselor de origine animala, vegetala;
-imbunatatirea
calitatii
productiei
obtinute
pe
pajisti;
- sustinerea masurilor privind producerea si comercializarea produselor
apicole;
- asigurarea starii de functionare a infrastructurii de imbunatatiri funciare;
- investitii pentru modernizarea si retehnologizarea infrastructurii de
imbunatatiri funciare;
- elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a teritoriului
agricol;
- implementarea in conditiile legii a proiectelor de organizare si amenajare a
teritoriului, pentru comasarea terenurilor fragmentate si rectificarea
hotarelor parcelelor comasate, pentru dezvoltarea si/sau reabilitarea
infrastructurii rurale din proiectele de organizare a teritoriului.
Reforma sectorului agricol
are n vedere, printre alte obiective,
accelerarea identificrii i nregistrrii terenurilor agricole cu scopul de a
mbunti sigurana alimentar i de a crete perspectivele de export.
3.2.8.Politici bugetare privind mediul
Politici
bugetare
privind
mediul
Politicile fiscal-bugetare n ceea ce privete mediul nconjurtor se

nscriu n strategia politicilor economice ale guvernelor majoritatii tarilor
lumii.S-a produs o modificare esentiala si anume se considera ca protectia
mediului reprezinta o componenta necesara a transformarii sistemului
economic si a dezvoltarii durabile a societatii. Noul concept al dezvoltarii
economice durabile include mediul inconjurator ca un element deplin
integrat dezvoltarii economice.Generaia
prezant trebuie sa lase
generatiilor viitoare un mediu ambient cel putin egal cu cel preluat de la
generatiile precedente.
Protectia mediului inconjurator si imbunatatirea calitatii lui reclama
folosirea de catre autoritatile publice a unor politici ecologice n
concordan cu politicile bugetare, precum i cu folosirea unor modalitati si
instrumente economice si financiare.
In cadrul lor, instrumentele financiare (taxe, redevene, impozite,
credite) detin un rol deosebit pentru ca, pe o parte, ele influenteaza
comportamentul de protectie a mediului (in special al poluatorilor), iar pe
alta parte,produc o serie de resurse financiare care permit finantarea
actiunilor de protecie a mediului.
61
n Strategia Nationala de Dezvoltare Economica a Romaniei pe

termen mediu se precizeaz ca Programul National de Actiune pentru
Protectia Mediului este o componenta a programului de restructurare si
dezvoltare si ca Romania va urmari alinierea politicii si practicii de mediu la
directivele Uniunii Europene.
Programele de actiune in acest domeniu pe termen mediu prevad
protectia si conservarea naturii, a diversitatilor biologice si utilizarea
durabila a componentelor acesteia, calitatea apelor, gestiunea deseurilor,
calitatea aerului, schimbari climatice, aplicarea ferma a legislatiei de mediu,
introducerea instrumentelor economice pentru protectia mediului.
n ceea ce privete mediul, politica bugetar are n vedere
urmtoarele obiective majore:
-Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser,
-mbuntirea eficienei energetice
-Creterea ponderii energiilor regenerabile n consumul total de energie.
Finantarea actiunilor de protectie a mediului se realizeaza prin
programe gestionate de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Printre
programele desfurate se regsesc: Managementul resurselor de
apa,Managementul activitatii de meteorologie si Protectia mediului,
conservarea naturii si diversitatii biologice, a calitatii aerului si schimbarilor
climatice. Fiecare program contine obiective, indicatori de fundamentare,
sursele de finantare si categoriile de cheltuieli necesare.
3.2.9.Politici bugetare privind cercetarea

Politici
bugetare
privind
cercetarea
Obiectivele urmrite n acest domeniu sunt:

-Recuperarea decalajelor fa de nivelul atins n Uniunea European pentru
investiiile n CDI
Direcii principale de aciune:
-ntrirea capacitii i creterea performanelor sistemului CDI;
-Stimularea creterii investiiilor CDI n sectorul privat;
-Dezvoltarea dimensiunii europene i internaionale a politicilor i
programelor CDI.
Propuneri de cretere economic
Principalele recomandri de cretere economic ale Guvernului
(pn la 1.nov.2014)-altele dect cele prezentate mai sus
Propuneri de
cretere
economic
Strategie pentru companiile de stat prin utilizarea managementului

privat i utilizarea banilor din vnzri pentru pachete de aciuni la
retehnologizare sau pentru crearea unui Fond social special dup
modelul norvegian.
ncurajarea investitorilor prin faciliti pentru cercetare, tehnologie i
instruire de personal.
Existena unei politici fiscale difereniate pentru IMM-uri fa de
companiile mari.
62
Crearea unei legi a investiiei pentru a sprijini ntreprinztorul autohton,

pe lng legea investiiei strine.
TVA redus la produsele agricole, ca soluie de susinere a productorilor
interni, alturi de creditare i subvenionare.
Dezvoltarea unei strategii energetice pe termen mediu i lung.
Crearea unei strategii pentru atragerea de fonduri europene prin minister
specializat.
Acumularea de venituri suplimentare la buget, inclusiv prin taxa pe
marile averi, taxa pe tranzacii financiare i impozit pe proprietile
suplimentare la nivel european, creterea redevenelor la resursele
naturale concesionate.
Reducerea taxelor i diminuarea poverii fiscale.
Scderea TVA de la 24% la 19% pn n 2016;
Simplificarea fiscalitii i sporirea competitivitii fiscale a mediului de
afaceri prin reducerea impozitrii, lrgirea bazei de impozitare,
simplificarea sistemului de taxe i reducerea evaziunii fiscale (n scopul
crerii de noi locuri de munc).
Scutirea de impozit pe cinci ani a dividendelor investite n gaze,
echipamente tehnologice, cercetare i inovare.
Susinerea agriculturii i energiei ca prioritate major.
Direcionarea investiiilor strine ctre zonele unde este cea mai mare
nevoie;
Analizarea mai atent a activitii companiilor care nregistreaz
pierdere de mai muli ani pentru a se constata dac acestea nu se abat de
la prevederile legale.
Sprijinirea contribuabililor aflai n dificultate:

-Stingerea cu prioritate a obligaiilor fiscale principale i apoi a celor
accesorii, n ordinea vechimii.
-Simplificarea colectrii impozitelor pentru arendai.
-Ealonarea la plat a obligaiilor fiscale pentru o perioad maxim
de 5 ani.
-ncurajarea plii voluntare a obligaiilor fiscale restante.
-Trecerea, n certificatul de atestare fiscal, a datoriilor
contribuabilului ctre stat i ale statului ctre contribuabil, pentru a
acorda posibilitatea participrii acestuia la licitaiile de achiziii
publice.
-Diminuarea nivelului dobnzii datorate pentru creanele fiscale la
bugetul de stat.
1.Ce urmrete statul prin subveniile pentru locuri de munc?
2.Precizai cteva modaliti de sprijinire a IMM-urilor.
3.Ce presupune i ce se urmrete prin subventionarea
producatorilor agricoli?
63

1.Rspuns:
Prin subveniile pentru locuri de munc statul urmrete s stimuleze
angajatorii pentru incadrarea in munca a somerilor si absolventilor pe o
perioada de cel mult 12 luni, pentru fiecare persoana incadrata cu contract
individual de munca prin acoperirea cheltuielilor cu forta de munca
efectuate in cadrul realizarii unor programe care au ca scop ocuparea
temporara a fortei de munca din randul somerilor i absolvenilor pentru
executarea de lucrari si activitati de interes pentru comunitatile
locale.Masurile vizeaza subventionarea cu cel putin 50% a salariilor noilor
angajati, subventionarea formarii profesionale a salariatilor, precum si a
investitiilor efectuate pentru imbunatatirea conditiilor de munca, in scopul
reducerii imbolnavirilor profesionale.
2.Rspuns:
Sprijinirea IMM-urilor are n vedere:
-Sprijin acordat IMM-urilor prin intermediul Fondului de Garantare i
Contragarantare, precum i prin acordarea de ajutoare de minimis;
-Sprijinirea proiectelor de investiii realizate de micron-treprinderi, cu o
vechime mai mic de doi ani (Programul Start);
-Stimularea accesului IMM-urilor la finanare prin diversificarea surselor de
finanare:
-Creterea accesului firmelor romneti la instrumentele europene
dedicate finanrii IMM-urilor.
-Dezvoltarea de surse alternative de finanare: fonduri sau
instrumente de investiii promovate de investitorii informali, de
incubatoarele de afaceri sau de investitorii provideniali.
-Dezvoltarea IFN-urilor care acord microcredite la nivelul tuturor
regiunilor din ar.
3.Rspuns:
Subventionarea producatorilor agricoli presupune sprijin financiar in
sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si
sistematizarii teritoriului, prin care se urmareste:
- ameliorarea populatiilor de animale, plante;
- imbunatatirea calitatii produselor de origine animala, vegetala;
-imbunatatirea
calitatii
productiei
obtinute
pe
pajisti;
- sustinerea masurilor privind producerea si comercializarea produselor
apicole;
- asigurarea starii de functionare a infrastructurii de imbunatatiri funciare;
- investitii pentru modernizarea si retehnologizarea infrastructurii de
imbunatatiri funciare;
- elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a teritoriului
agricol;
- implementarea in conditiile legii a proiectelor de organizare si amenajare a
teritoriului, pentru comasarea terenurilor fragmentate si rectificarea
hotarelor parcelelor comasate, pentru dezvoltarea si/sau reabilitarea
infrastructurii rurale din proiectele de organizare a teritoriului.
De asemenea, prin reforma sectorului agricol se are n vedere, printre
64
alte obiective, accelerarea identificrii i nregistrrii terenurilor agricole cu

scopul de a mbunti sigurana alimentar i de a crete perspectivele de
export.

Lucrare
de
verificare
nr. 3
3.1.Care este destinaia subveniilor i transferurilor acordate

industriei extractive din Romania prin politicile bugetare ?
3.2. Prezentai cteva recomandri ale Guvernului (pn la
1.nov.2014) de cretere economic privind susinerea
industriei i a dezvoltrii durabile,
3.3. Precizai cteva programe prin care se urmrete stimularea
investiiilor publice prin creterea alocrilor bugetare;
3.4. Sub ce form se acord ajutorul financiar public pentru
ramura transporturilor, pentru ce obiective?
3.5. Precizai cateva obiective urmrite de politica bugetar a
Guvernului n diverse ramuri de tranporturi din ar;
3.6. Politica bugetar n ceea ce privete mediul are n vedere
cteva obiective majore. Care sunt acestea?
3.7. Care sunt ajutoarele de stat directe acodate de stat?
3.8. Care sunt ajutoarele de stat indirecte acodate de stat?
3.9. Care sunt cele trei mari categorii de subvenii i ce reprezint
fiecare?
3.10. Prezentai urmtoarele forme de ajutoare de stat:
investiiile, avansurile rambursabile, finanarea informrii
/publicitii, avantajele fiscale i garaniile;
3.11. Ce este ajutorul de stat sub forma unei scheme de ajutor de
stat ?
3.6. Rezumat
Cheltuielile pentru aciuni economice sunt efectuate de stat n
contextul funciei sale de reglare a proceselor economice. Intervenia
statului prin astfel de cheltuieli are efecte preponderente asupra echilibrului
intern, deoarece mrete cererea pe piaa intern prin cererea/consumul
public, spernd ca prin aceasta s se produc o relansare economic ce va
avea efecte ulterioare n echilibrul bugetului (prin creterea veniturilor
fiscale).
Beneficiarul principal al acestor cheltuieli este sectorul economic
public i, n mai mic msur, sectorul economic mixt i cel privat.
Dimensiunea sectorului public este, de aceea, unul din factorii ce determin
mrimea acestor cheltuieli, la care se adaug orientarea politic a
legislativului i executivului privind necesitatea i eficiena unui sector
public.
Teoria economic consider, n general, ineficient funcionarea
sectorului economic public, deoarece tendina de a-l susine prin buget
(chiar n pofida unei puternice ineficiene) este o capcan n care guvernanii
65
cad, ncercnd s evite nemulumirile sociale consecutive unei atitudini

neintervenioniste din partea guvernului. J.K. Galbraith atrgea atenia
asupra efectelor negative ale acestei modaliti de intervenie, care modific
nefast mecanismul minii invizibile (piaa i concurena), deoarece
creeaz un regim inechitabil n tratamentul agentului economic privat n
comparaie cu cel public, n pofida faptului c apartenena la un sector de
proprietate nu trebuie s devin criteriu de preferenialitate sau discriminare.
Bibliografia
unitii de
nvare 3

bugetare europene, Ediia I, Editura Universitar,
Bucureti, 2005;
3. MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice,
Editura Universitar, Bucureti, 2008.
4. VCREL IULIAN, Starea economiei i finanelor
publice ale Romniei n context european n perioada
1990-2010,Editura Academiei Romne, Bucureti, 2011;
economico-financiare,Editura
Academiei
Romne,
Bucureti, 2008;
7. VCREL, Iulian i colectivul, Finane publice, ediia a
VI-a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007;
8. Consiliul Fiscal, Raport anual, 2013;
9. www.guv.ro, Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 20152017,Bucureti, 2014;
10. www.mfinante.ro, Raport privind situaia macroeconomic
pe anii 2014 i 2015 i proiecia acesteia pe anii 20152017 i 2016-2018;
11. www.guv.ro, Strategia Nationala de Dezvoltare
Economica a Romaniei pe termen mediu.
66
UNITATEA DE NVARE 4
Eficiena politicilor privind cheltuielile publice
4.1. Obiectivele unitii de nvare 4 ..........................................67
4.2. Eficiena politicilor privind cheltuielile publice ......................67
4.2.1. Evaluarea eficienei cheltuielilor publice.............................67
4.2.2. Consecine ale creterii cheltuielilor publice.70
4.2.3.Modele ale dezvoltrii creterii cheltuielilor publice ... 70
4.2.4. Indicatorii privind determinarea eficienei, eficacitiii economicitii utilizrii fondurilor publice................74
4.2.5.Optimizarea indicatorilor bugetari.................................75
4.3. Teste de autoevaluare...........................................................77
4.5. Lucrare de verificare nr. 4 ...................................................78
4.6. Rezumat...............................................................................78
4.7. Bibliografia unitii de nvare 4....................................... 79
despre:
eficiena politicilor privind cheltuielile publice;
evaluarea eficienei politicilor privind cheltuielile publice.

SUGESTII
Eficiena
cheltuielilor
publice
4.2. Eficiena cheltuielilor publice

4.2.1.Evaluarea eficienei cheltuielilor publice
Analiza eficienei cheltuielilor publice se face raportnd eforturile
financiare la efectele msurabile (prezente sau estimate) ale finanrii de
ctre stat a unor obiective de interes public.
Evaluarea eficienei cheltuielilor publice este responsabilitatea
factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizat prin utilizarea
indicatorilor continui n bugetul anual i n programele pe termen mediu si
lung.
Cheltuielile pot fi eficiente i pot conduce la bunstare social dac se
ndeplinesc urmtoarele condiii:
67
exist posibilitatea alegerii, dintre mai multe alternative, a variantei

celei mai ieftine n raport cu efectul final obinut asupra serviciului ce se
dorea mbuntit;
are loc o modernizare n producerea serviciului, care maximizeaz
utilitatea resimit de consumator;
preul pltit pe acest serviciu i costul de utilizare s fie minime;
contextul economico-social s fie predictibil pentru perioade de timp
ndelungate.
Resursele financiare publice sunt limitate i trebuie s fie optimizate
maximal. Sunt importante n evaluarea eficienei dou variabile:
* eficiena alocativ a resurselor;
* x eficiena resurselor.
Analiza eficienei alocative a resurselor se ntemeiaz pe conceptul
de optimitate al lui Pareto, care poate fi operaionalizat n trei dimensiuni:
- eficiena schimbului (permite adaptarea structurilor de consum ale
indivizilor la preurile relative; condiia esenial este ca rata marginal a
substituiei ntre dou bunuri s fie egal pentru toi consumatorii);
- eficiena tehnic (combaterea n mod optim a factorilor de
producie, astfel nct rata marginal de substituie ntre oricare doi factori
s fie egal pentru toate bunurile produse);
- eficiena omniprezent presupune ca rata marginal a
transformrii factorilor s fie egal cu rata marginal comun a
substituiei.ntr-un asemenea punct al al eficienei omniprezente a lui Pareto,
nici o realocare a bunurilor sau factorilor nu poate face o persoan mai
bogat, fr s fac simultan pe o alta mai srac.
Pentru o economie de pia, atingerea optimalitii lui Pareto
presupune urmtoarele condiii:
-s existe o informare perfect;
-toi indivizii s-i doreasc s-i maximizeze utilitatea
lor;
-s nu existe nici o externalitate;
-s existe o perfect competiie ntre cumprtori i ntre vnztori;
-toi productorii s-i maximizeze profitul19.
Nerespectarea fiecreia din aceste condiii reprezint ipoteze
considerate ca puncte de plecare n dezvoltarea teoriei eecului pieei.Pentru
obinerea optimului social, eficiena alocativ necesit ca preurile s fie
egale totdeauna cu costurile marginale.
Referitor la x-eficiena resurselor, se realizeaz atunci cnd se
obine cu un cost foarte mic n comparativ cu costurile determinate de mai
multe inputuri absolut necesare producerii unui anumit nivel al outputurilor.
Gradul de x-ineficien este definit ca fiind:diferena dintre
eficacitatea maxim a utilizrii intrrilor i utilizarea actual.Realizarea
eficienei alocative necesit ca toate x-ineficienele s fie eliminate.
Studiile moderne asupra eficienei cheltuielilor publice recomand ca
serviciile publice sa nu fie oferite neaparat gratuit iar, acolo unde exist
posibilitatea, serviciile publice furnizate de stat s fie nlocuite de cele
private.
19
Iulian Vcrel i colectivul, Finane publice, Ediia a VI-a, Editura

Didactic i Pedagogic-RA, Bucureti, 2007,pag.157
68
Ca metode evaluative a eficienei cheltuielilor publice, din prisma

eforturilor i efectelor acestora, sunt:
* analiza de tip cost-beneficiu -n centru se afl avantajul rezultat din
furnizarea unor servicii publice, iar criteriul de apreciere a eficienei acesteia
l reprezint valoarea minim a raportului cost / beneficiu i maxim a
raportului inversat beneficiu / cost. Metoda cost - beneficiu are ca specific,
n sectorul public, obiectivul maximizrii sociale, spre deosebire de cel
privat - n care se urmrete maximizarea profitului.
* analiza de tip cost-eficacitate se aplic n absena unei evaluri
monetare a avantajelor. n anumite ipoteze n care obiectivul este unic, se va
alege programul cel mai puin costisitor;
* metode multicriteriale - atunci cnd exist o multitudine de criterii,
imposibil de restrns prin elaborarea unui indicator sintetic, proiectele pot fi
clasificate n grade de eficacitate conform fiecrui criteriu n parte.
S-a menionat mai sus c metoda cost-beneficiu are ca specific, n
sectorul public, obiectivul maximizrii sociale, spre deosebire de cel privat,
n care se urmareste maximizarea profitului. Costurile si beneficiile sociale
au n vedere, n plus fata de cele urmarite de producatorii privati,
externalitatile, adic,efectul actiunilor unui agent economic asupra
bunastarii celorlalti chiar daca aceasta interdependenta nu este inclusa n
pret. Exista astfel, o clasificare a beneficiilor si costurilor n:
reale, care pot fi:

- directe - tangibile;
- intangibile;
- indirecte - tangibile;
- intangibile;
pecuniare, care pot fi: - directe - tangibile;

- intangibile
- indirecte tangibile
- intangibile.
Dac se dorete o evaluare anticipat a beneficiului se consider
factorii: pia, indivizii (este indicat folosirea chestionarelor sau a
experimentelor de marketing), evalurile individuale (presupune deducerea
beneficiului viitor din actualul context).
Pentru o evaluare anticipat a eficienei sunt elaborai indicatori
previzionali ce direcioneaz n avans activitatea economic pentru
obinerea unor avantaje maxime de pe urma resurselor financiare ce
urmeaz a fi investite. Este necesar ca modelele de analiz s ia n
considerare etapele valabile pentru orice proiect sau obiectiv ce este propus
spre ndeplinire adic: studiu, realizare, exploatare astfel nct s se
aleag acea variant a etapelor anterior menionate care prezint cel mai
avantajos raport ntre cost i beneficii.
Postevaluarea eficienei ofer n momentul prezent, dup ce
proiectul a fost realizat, imaginea avantajelor obinute n urma investirii
respectivelor resurse financiare (cheltuieli publice).Calcularea eficienei
economice implic folosirea unor indicatori ai utilizrii efective a resurselor
pentru a putea fi comparai cu rezultatele prevzute.
Pentru msurarea costurilor i beneficiilor se folosesc ca etalon
preurile pieei numai dac este adevrat c nivelurile preurilor de pe pia
sunt ntr-adevr o plat adecvat a unitilor marginale ale bunurilor
respective. Dac nu se ntmpl acest lucru, nu vor fi folosite preurile de
69
Consecine ale
creterii
cheltuielilor
publice
pia, ci preuri umbr (estimeaz costul real al resurselor i costurilor cu

mult mai mult exactitate).
4.2.2.Consecine ale creterii cheltuielilor publice
Cresterea continua a cheltuielilor publice ridic probleme de ordin
politic, de ordin financiar si de ordin stiintific.20
Problemele de ordin politic se refera la influenta cresterii
cheltuielilor publice asupra structurilor politice. Astfel, cresterea
cheltuielilor publice face necesara gruparea unor state pentru a efectua
impreuna anumite cheltuieli de interes comun, carora statele respective ,
luate in mod individual, nu ar putea face fata.Gruparea unor state din
Europa occidental in Comunitile Economice Europene, lrgirea acesteia
si transfor-marea ei in Uniunea Europeana; formarea unor organizatii cu
caracter militar din state care au aceeasi orientare politica, impartasesc
aceeasi ideologie, au tendinta de a se grupa pentru a efectua impreuna
cheltuielile legate de aparare:gruparea unor state in curs de dezvoltare care
se unesc pentru a efectua cheltuieli de cercetare, dezvoltare sau alte servicii;
efectuarea in comun a eforturilor financiare din domeniul cercetarii spatiale
etc.
Problemele de ordin financiar se refera la corelatiile dintre
tendintele de crestere a cheltuielilor publice si cele ale cresterii avutiei
nationale si ale produsului intern brut. Punctul optim al acestui raport este
definit de a) limita maxima a proportiei impozitelor in PIB- presiunea
fiscal, care nu poate fi atinsa i de b) avantajele sociale ale cresterii
cheltuielilor publice.
Primul aspect se refera la proportia in care produsul intern brut
poate fi redistribuit prin cheltuielile publice.
Cel de-al doilea aspect vizeaza proportia cheltuielilor publice in
PIB, care trebuie determinate din punct de vedere al utilitatii acestora
(bunuri sau servicii independente, utile si fara utilitate neta). Punctul optim
este atins atunci cand avantajul social al cresterii cheltuielilor publice este
depit de catre inconvenientul social al prelevarilor publice. Acest optim
poate varia in functie de conjunctura economica.Perioada de prosperitate
poate sa fie folosita pentru reducerea cheltuielilor publice in vederea
realizarii de economii sau pentru rambursarea datoriei publice. In perioada
de depresiune, cresterea nivelului cheltuielilor publice poate sa fie folosita
pentru stimularea economica.Acest punct optim variaza in functie de gradul
de etatizare a societatii si structurile economiei de piata.
Problemele de ordin stiintific privesc dimensionarea corecta a
cheltuielilor publice necesare pentru satisfacerea nevoilor sociale si se refera
la institutiile financiare publice, modul de abordare a cercetarii domeniului
si de apreciere a rezultatelor, de aplicare a solutiilor descoperite in
cercetarea stiintifica financiara.
4.2.3. Modele ale dezvoltrii creterii cheltuielilor publice
Pentru a putea da o interpretare datelor empirice privind dinamica
cheltuielilor publice, este necesara construirea unor modele capabile sa
20

Didactic i Pedagogic-RA, Bucureti, 2007,pag.149-150
70
foloseasca in asamblu factorii economici, politici si sociali, care determina

cheltuielile publice si creterea lor. Sintetizarea unor asemenea influene se
regasete in macromodelele cresterii cheltuielilor publice. 21
Prezentam pe scurt urmatoarele trei modele :
-Modele ale dezvoltarii cresterii cheltuielilor publice;
-Legea lui Wagner:
-Studiul clasic al lui Peacock si Wiseman.
Abordarea problemei dezvoltrii creterii economice este cel mai
bine reprezentata in lucrarile lui R.A. Musgrave si W.W.Rostow.
n stadiile de nceput ale cresterii si dezvoltarii economice,investitiile
sectorului public, ca pondere in investitiile totale ale economiei, erau
considerate mari. Sectorul public era chemat sa asigure infrastructura
sociala globala, ca de exemplu: drumurile, sistemul de transporturi, sistemul
de canalizare, respectarea legii si ordinii, sanatatea si invatamantul si alte
institutii in resurse umane. Se sustine astfel ca aceste investitii publice erau
necesare pentru adaptarea economiei la dinamismul spre stadiile mijlocii ale
dezvoltarii economice si sociale.
In stadiile de mijloc ale cresterii, guvernul continua sa asigure
investitii, dar, de aceasta data, investitiile publice sunt coplementare
cresterii investitiilor private.
De-a lungul tuturor stadiilor de dezvoltare, insuficientele pietei exista
si pot impiedica saltul catre maturitate. Pornind de la aceasta idee, cresterea
implicarii guvernamentale capabila sa trateze cu insuficientele pietei este
sustinuta teoretic si practic. Astfel, R. Musgrave sustine ca, dupa perioada
de dezvoltare, in timp ce investitiile totale, ca proportie in PIB(PNB), cresc,
proportia investitiilor sectorului public in PIB scade. Argumentele lui
Rostow sunt ca, odata ce economia ajunge la stadiul de maturitate,
preponderenta cheltuielilor publice se va transforma din cheltuieli publice
pentru infrastructura, in cheltuieli publice suporite pentru educatie, sanatate
si asistenta sociala.
Atat modelele lui Musgrave, cat si cele ale lui Rostow sunt vederi
largi ale procesului de dezvoltare. Opiniile lor costituie generelizari obtinute
din examinarea unui numar mare de cazuri diferite de dezvoltare a
economiilor.
Legea lui Wagner
Economistul german al sec. XIX, Adolf Wagner, era preocupat sa
explice partea PNB nsuit de sectorul public. Concluziile lui au fost
formalizate in legea cunoscuta ca Legea lui Wagner, definita de el insusi ca
o lege a extinderii crescande a activitatilor publice si in special ale
statului, astfel: Cauzele interne ale extinderii activitatii statului si , in
general, a activita-ilor publice se pot deduce in parte din caracterul
statului, stabilit prin experienta la popoarele civilizate aflate in progres, iar
in parte ele rezulta inductiv din diferite fapte in care iese in evidenta
extinderea acelor activitati. Wagner a subliniat ca aceasta lege in finante,
se poate transforma ca o lege a nevoilor financiare crescande ale statului si
21

Didactic i Pedagogic-RA, Bucureti, 2007,pag.150 i urm.
71
organelor autonome. Nu rezulta clar daca Wagner se referea la cresterea

relativa a sectorului public, sau daca el se gandea la marimea absoluta a
sectorului public.
Folosind interpretarea lui Musgrave, ne putem referi la legea lui
Wagner, ca o expresie a cresterii marimii relative a sectorului public. Astfel,
putem formula legea lui Wagner in urmatorii termeni: daca veniturile pe
locuitor, intr-o economie, cresc, marimea relativa a sectorului public creste,
de asemenea.
Bazele formularii lui Wagner erau empirice. El a observat
cresterea sectorului public intr-un numar de state europene, in SUA si in
Japonia in timpul secolului XIX. Fortele care determina aceste miscari in
raportul dintre cheltuilelile publice si PNB era explicata pe seama factorilor
politici si economici. Explicatia lui Wagner privind expansiunea activitatilor
la nivelul statelor releva o mare intuitie a autorului. Chiar din sec.XIX , el a
gasit o explicatie primitiva a ideii moderne de faliment si externalitate.
Wagner a recunoscut ca, cu cat economia devine mai industrializata, cu atat
natura relatiilor dintre pietele extinse si operatorii de pe aceste piete va
deveni si mai complexa.
Aceasta complexitate a interactiunii pietei va solicita stabilirea
unui sistem de drept care sa administreze asemenea legi. Urbanizarea si
marea densitate a locuitorilor vor conduce la externalitati si suprapopulare
care vor necesita interventia sectorului public. De aceea, Wagner a explicat
de ce el a observat aparitia serviciilor sectorului public ca servicii politice si
servicii bancare.
Cresterea cheltuielilor publice pentru educatie, recreere si cultura
si pentru serviciile de sanatate si asistenta sociala era explicata de Wagner in
termenii elasticitatii cererii in functie de venituri. Pentru Wagner, aceste
servicii reprezentau cereri superioare sau elastice in functie de venit. De
aceea, cheltuieli publice pentru aceste servicii cresc, pe masura cresterii
veniturilor reale din economie( deci si a PIB), in proportii mai mari decat
aceea a cheltuielilor publice totale in PIB.
Modelul lui Wagner, desi contine mai multe aprecieri realiste,
prezinta un dezavantaj: nu se bazeaza pe o teorie bine fundamentata a
optiunii publice. Wagner si-a prezentat propria sa teorie in afara
problemelor optiunii publice, formuland de fapt o teorie organica a statului.
Statul era presupus c se comporta ca si cand ar fi vorba de o entitate care ia
decizii independent de membrii societatii.
Analizele lui Peacock i Wiseman
Studiul lui A.T.Peacock si J.A.Wiseman este unul dintre cele mai
bine cunoscute tipuri de analize ale dinamicii cheltuielilor publice. Autorii
si-au bazat analizele pe o teorie politica a determinarii cheltuielilor publice,
conform careia guvernele trebuie sa tina seama de dorintele cetatenilor lor:
sa nu plateasca impozite mari si sa beneficieze de servicii publice sporite.
De aceea, ei lasa cheltuielile publice la latitudinea legislativului. Peacock si
Wiseman au vazut alegatorul ca un individ care se bucura de avantajele
bunurilor si serviciilor publice, dar caruia nu-i place sa plateasca impozite.
Cand decide asupra cheltuielilor publice din bugetul sau, guvernul
urmareste indeaproape reactia electoratului la impozitarea implicata. Ei au
72
presupus ca exista un nivel tolerabil de impozitare care actioneaza ca un

element de constrangere asupra comportarii guvernului.
Aceasta este o varianta a colii lui Clark privind impozitele.
Peacock si Wiseman au abordat impozitarea ca avand o influenta
asupra cheltuielilor publie. Astfel, daca economia si veniturile cresc in ritm
egal, impozitele cresc, de asemenea, paralel la cote constante de impunere,
ceea ce face posibila cresterea cheltuielilor publice in ritmul cresterii PIB.
In perioada de transformare sociala, tendinta graduala a cresterii
cheltuielilor publice este dereglata, dupa cum apar fenomene de criza
economica, foamete, dezastre, pe scara mare, care necesita o crestere rapida
a cheltuielilor publice. O asemenea crestere determina guvernul sa mareasca
nivelurile de impozitare, care pot fi privite ca acceptabile de electorat in
perioada de criza.
Peacock si Wiseman au numit acesta efectul de transfer: in
perioadele de criza cheltuielile private sunt transferate cheltuielilor publice.
In perioada urmatoare crizei, cheltuielile publice nu vor reveni la nivelul
initial. Un razboi nu este platit in intregime din impozite, pentru ca nici o
natiune nu are o asemenea capacitate de impozitare. De aceea, tarile se
imprumuta si sporesc datoriile pe care le suporta in perioadele urmatoare.
Autorii au definit si un alt efect:efectul inspeciei. Ei au sugerat ca
aceasta provine din vigilenta mai mare a electoratului cu privire la
problemele sociale in timpul perioadei de transformare. Astfel, guvernul isi
exprima scopul programului sau de imbunatatire a conditiilor sociale pe
baza perceptiei electoratului fata de nivelul tolerabil de impozitare, mai
mare decat in perioada anterioara, capabila sa finanteze niveluri inalte de
cheltuieli publice, determinate de scopul de consum al guvernului si
datoriile existente.
Desi este supusa criticilor, teoria lui Peacock si Wiseman poate fi
aplicata fenomenului cresterii cheltuielilor publice si presiunii fiscale
inregistrate in perioadele de criza economica, contribuind la explicarea
cresterii presiunii fiscale in asemenea perioade.
Analiza cresterii cheltuielilor publice se poate efectua pornind de
la constatarea tendintei de crestere mai rapida a acestora fata de asamblul
activitatilor economice, exprimat sintetic intr-un indicator agregat (PIB sau
PNB). Un asemenea mod de abordare porneste de la studiul elasticitatii
cererii de servicii publice, a carei marime este supraunitara, situandu-le in
categoria bunurilor superioare, care au cererea foarte sensibila la
dezvoltarea economica si la cresterea nivelului de viata. In asemenea cazuri,
cheltuielile publice cresc mai repede decat PIB sau PNB.
Unii autori (A. Wolfelsperger, Ph. Delmas, M. Albert) sustin ca in
societatile dezvoltate si democratice, fata de mentinerea inegalitatilor
sociale, cresterea cheltuielilor publice este pretul ce trebuie platit pentru
pacea sociala, mentinerea unei anumite coeziuni a structurii sociale sau
chiar supravietuirea sistemului politic si economic.
Alte analize se bazeaza pe studiul ofertei de bunuri publice
emanata de la puterea publica, demonstrand faptul ca cresterea cheltuielilor
publice nu rezulta din cererea venita de la agenti privati, ci din
comportamentul de oferta al administratiilor si decidentilor politici care
incearca sa maximizeze satisfactia lor in afara arbitrajului eficient al
contribuabililor-alegatori. Aceasta teorie emanata de curentul opiunilor
73
publice apartine conceptiei neoliberale despre stat care aplica rationamentul

economic in analiza vietii politice si a optiunilor politice. Acest curent a
aparut in 1960 in S.U.A., prin lucrarile lui J. Buchanan, G. Tullock si ale
altor economisti, si s-a dezvoltat puternic in anii 1970-1980, prin multiple
teze care denun nivelurile excesive atinse de cheltuielile publice si de
prelevarile obligatorii, pe baza cauzelor acestor cresteri.
Literatura din domeniul finantelor publice dezvolta tezele privind
cresterea cheltuielilor publice si progresia corelativa a prelevarilor
obligatorii. Acestea sunt orientate pe trei teme: piata politica; birocratia;
fenomenele asimetrie si de iluzie financiara.
Aceste teorii dezvolta mai multe rationamente privind continutul
si rolul deciziei referitoare la cheltuielile publice si eficienta lor. Ele iau in
studiu rolul partidelor politice in formularea optiunilor privind cheltuielile
publice, prin redistribuirea resurselor, comportamentele decidentilor si
managerilor, ca subiecti ai birocratiei, si fenomenele de asimetrie si iluzie
financiara, prin incercarile puterilor publice de a acorda avantaje anumitor
categorii sociale sau anumitor grupuri de interese, impartind finantarea
cheltuielilor asupra unui numar foarte mare de contribuabili. In acest fel,
exista o asimetrie a avantajelor, dar si a costurilor putin perceptibile, insa
larg dispersate si difuze.
Teoriile curentului optiunilor publice au meritul de a fi introdus
analize ale comportamentelor politice in studiul unui domeniu in care
acestea joaca efectiv un mare rol. 22
4.2.4. Indicatorii privind determinarea eficienei, eficacitii-ieconomicitii cu care sunt utilizate fondurile publice
Elaborarea unor criterii de performan concrete este un proces
extrem de laborios care permite aprecierea corect
a eficienei, eficacitii-i-economicitii-cu-care-sunt utilizate-fondurilepublice. 23
eficienta (Ef) exprim rezultatele care se obin dintr-o activitate
economico-social prin utilizarea anumitor resurse economice (materiale,
financiare i umane).
Ef= R/M
n-care:
Ef-=-eficiena;
R-=-rezultate-(efecte)-obinute;
M-=-mijloace-(eforturi)-consumate.
eficacitatea (Efc) constituie calitatea pe care o are o aciune de a
22

23
Tatiana Moteanu i colectivul, Finane publice, Editura Universitar,
Bucureti, 2008,pag.295 i urm.
74
produce rezultatele scontate. Cuantificarea eficacitii este dat de raportul

dintre rezultatul (sau efortul) efectiv nregistrat i rezultatul (sau efortul)
planificat la proiectarea unui anumit program economico-social.
Eficacitatea reflect raporturile ori numai ntre efectele realizate fa
de cele scontate, ori numai ntre mijloacele
(eforturile) consumate
comparativ cu cele programate. Determinarea eficacitii prin luarea n
considerare a rezultatelor (efectelor) se face utiliznd urmtoarea expresie:
Efc = Rr / Rp
n-care:
Efc-=-eficacitatea;
Rr-=-rezultatul-efectiv-realizat-(nregistrat);
Rp = rezultatul planificat.
n acest caz, valoarea supraunitar a raportului reflect o situaie
favorabil.
Determinarea eficacitii prin luarea n considerare a
mijloacelor
consumate (eforturilor) se face astfel:
Efc = M r/ Mp
n-care:
Mr-=-mijloace-efectiv-utilizate-(consumate);
Mp-=-mijloace-programate-a-fi-consumate.
Un rezultat subunitar al acestui raport confer fenomenului
examinat-caracteristici-pozitive.
economicitatea
bugetar (Ecm) se materializeaz n
surprinderea fenomenului de reducere a volumului mijloacelor consumate
efectiv pentru realizarea unui anumit cuantum al rezultatelor proiectate.
Msurarea economicitii se poate efectua utiliznd
urmtoarearelaie:
Ecm = Mr / Rr x Mp / Rp
Un rezultat subunitar al expresiei de mai sus conduce la aprecieri
favorabile pentru evoluia-fenomenului-analizat.
Risc i
incertitudine
n
optimizarea
indicatorilor
bugetari
4.2.5. Optimizarea indicatorilor bugetari. Risc i

incertitudine n optimizarea indicatorilor bugetari
Deoarece se nregistraz diferene ntre mrimea previzionat i cea
real a indicatorilor considerai,
efectele unei politici bugetare sunt greu de cuantificat24,
decidentul trebuie s evidenieze toate rezultatele posibile i s atribuie
probabiliti de realizare pentru fiecare dintre ele;
24

Didactic i Pedagogic-RA, Bucureti, 2007, pag.557 i urm.
75
este necesar gsirea unor modaliti de ncorporare a riscului (MR)

i incertitudinii n procesul decizional de investire n sectorul public .
MR 1- calcularea valorii ateptate a rezultatelor
prin aceast metod fiecare rezultat posibil prezint o anumit
importan n funcie de probabilitatea de realizare atribuit iniial,
valoarea ateptat a avantajelor proiectului este suma rezultatelor
estimate n funcie de probabilitatea de realizare a lor,
valorile ateptate sunt ierarhizate i comparate cu valoarea
prezent a beneficiului avantajului net pe fiecare proiect.
MR 2 - analiza sensibiltii
folosit n cazurile n care rezultatele sunt puin previzibile sau
posibilitile de ierarhizare a rezultatelor sunt mai greu de estimat,
se procedeaz la calcularea valorii prezente a beneficiului net n
funcie de cele mai pesimiste, cele mai optimiste i de nivelurile medii ale
rezultatelor ateptate,
ierarhizarea proiectelor i gradul lor de acceptabilitate sunt
considerate n raport de sensibilitatea acestora la variaiile valorilor
presupuse i la parametrii sistemului,
calcularea valorii ateptate i analiza sensibilitii sunt considerate
singurele elemente de decizie.
MR 3 - Criteriul maxim
ia n considerare aversiunea fa de risc 25, respectiv, decidentul va
opta pentru cea mai nefavorabil alternativ,
decidentul reine proiectul care ofer cele mai mari avantaje
dintre avantajele minime previzibile (maximin),
concentrndu-se asupra celor mai slabe rezultate, decidentul
minimizeaz riscul, dar i avantajele sunt minime,
decidentul face abstracie de orice alte rezultate mai bune
generate de alte situaii, dar adopt o atitudine ultra-conservatoare cu privire
la risc i incertitudine.
MR 4 - Criteriul minimax
se urmrete penalizarea deciziilor greite,
se calculeaz diferena dintre cel mai mare avantaj
generat de
un proiect i avantajele fiecruia dintre celelalte proiecte, considerate n
cadrul fiecrei valori presupuse a beneficiului net,
se pun in eviden pierderile sau avantajele la care se renun prin
alegerea oricrui alt proiect n locul celui care ofer cele mai bune rezultate.
25

76

1.Care sunt problemele de ordin politic i de ordin financiar care
influeneaz creterea cheltuielilor publice?
2.Avnd n vedere analizele lui Peacock si Wiseman privind eficiena
cheltuielilor publice, ce presupune efectul de transfer i ce presupune efectul
inspeciei?
4.4.
Rspunsuri la testele de autoevaluare
1.Rspuns:
Problemele de ordin politic se refera la influenta cresterii cheltuielilor
publice asupra structurilor politice.Cresterea cheltuielilor publice face
necesara gruparea unor state pentru a efectua impreuna anumite cheltuieli de
interes comun, carora statele respective, luate in mod individual, nu ar putea
face fata.Gruparea unor state din Europa occidental in Comunitile
Economice Europene, lrgirea acesteia si transformarea ei in Uniunea
Europeana; formarea unor organizatii cu caracter militar din state care au
aceeasi orientare politica, impartasesc aceeasi ideologie, au tendinta de a se
grupa pentru a efectua impreuna cheltuielile legate de aparare:gruparea unor
state in curs de dezvoltare care se unesc pentru a efectua cheltuieli de
cercetare, dezvoltare sau alte servicii; efectuarea in comun a eforturilor
financiare din domeniul cercetarii spatiale etc.
Problemele de ordin financiar se refera la corelatiile dintre tendintele
de crestere a cheltuielilor publice si cele ale cresterii avutiei nationale si ale
produsului intern brut. Punctul optim al acestui raport este definit de a)
limita maxima a proportiei impozitelor in PIB- presiunea fiscal, care nu
poate fi atinsa i de b) avantajele sociale ale cresterii cheltuielilor publice.
2.Rspuns:
n analizele lor,Peacock si Wiseman au abordat impozitarea ca avnd
o influenta asupra cheltuielilor publice. Astfel, daca economia si veniturile
cresc in ritm egal, impozitele cresc, de asemenea, paralel la cote constante
de impunere, ceea ce face posibila cresterea cheltuielilor publice in ritmul
cresterii PIB.
In perioada de transformare sociala, tendinta graduala a cresterii
cheltuielilor publice este dereglata, dupa cum apar fenomene de criza
economica, foamete, dezastre, pe scara mare, care necesita o crestere rapida
a cheltuielilor publice. O asemenea crestere determina guvernul sa mareasca
nivelurile de impozitare, care pot fi privite ca acceptabile de electorat in
perioada de criza.
Peacock si Wiseman au numit acesta efectul de transfer: in
perioadele de criza cheltuielile private sunt transferate cheltuielilor publice.
In perioada urmatoare crizei, cheltuielile publice nu vor reveni la nivelul
initial. Un razboi nu este platit in intregime din impozite, pentru ca nici o
natiune nu are o asemenea capacitate de impozitare. De aceea, tarile se
imprumuta si sporesc datoriile pe care le suporta in perioadele urmatoare.
Autorii au definit si un alt efect:efectul inspeciei. Ei au sugerat ca
aceasta provine din vigilenta mai mare a electoratului cu privire la
problemele sociale in timpul perioadei de transformare. Astfel, guvernul isi
exprima scopul programului sau de imbunatatire a conditiilor sociale pe
77
baza perceptiei electoratului fata de nivelul tolerabil de impozitare, mai

mare decat in perioada anterioara, capabila sa finanteze niveluri inalte de
cheltuieli publice, determinate de scopul de consum al guvernului si
datoriile existente.
4.5. Lucrare de verificare nr.4

Lucrare
de
verificare
nr. 4
4.1. Ce este i ce presupune analiza eficienei cheltuielilor

publice?
4.2. Ce condiii trebuie s ndeplineasc cheltuielile pentru a fi
eficiente i s conduc la bunstare?
4.3. Care sunt variabilele necesare optimizrii resurselor
financiare?
4.4. Care sunt cele trei dimensiuni conform conceptului de
optimitate al lui Pareto necesar analizei eficienei
alocative a resurselor?
4.5. Care sunt condiiile pentru atingerea optimalitii lui
Pareto pentru o economie de pia ?
4.6. Referitor la X-eficiena resurselor-cnd se realizeaz?
4.7. Ce presupune analiza de tip cost-beneficiu a metod
evaluativ a eficienei cheltuielilor publice?
4.8. Ce este postevaluarea eficienei?
4.9. Ce nseamn Legea lui Wagner n finane?
4.10.Cum a fost vzut alegtorul Peacock si Wiseman ?
4.11. Eficiena:ce exprim, relaie de calcul.
4.12. Eficacitatea: ce exprim, relaie de calcul.
4.13. Economicitatea bugetar: ce exprim, relaie de calcul.
4.14. Ce presupune MR 1- calcularea valorii ateptate a
rezultatelor?
4.15. Ce presupune MR 2 - analiza sensibiltii?
4.16. Ce presupune MR 3 - Criteriul maxim?
4.17. Ce presupune MR 4 - Criteriul minimax?
4.6. Rezumat
Analiza eficientei cheltuielilor publice se face raportnd eforturile
financiare la efectele masurabile (prezente sau estimate) ale finantarii de
catre stat a unor obiective de interes public. Atunci cnd primul termen al
acestui raport cunoaste un decalaj de ritm adica, n ciuda cresterii si
diversificarii nevoilor cetatenilor pentru bunuri publice, resursele financiare
menite sa achizitioneze aceste mbunatatiri nu cresc n acelasi ritm apare o
insuficienta permanentizata a resurselor.
Evaluarea eficientei cheltuielilor publice este responsabilitatea
factorilor de decizie ai aparatului politic, fiind realizata prin utilizarea
indicatorilor continuti n bugetul anual si n programele pe termen mediu si
lung. Eficienta cheltuielilor publice trebuie sa ia n considerare faptul ca
resursele financiare publice sunt limitate si deci ele trebuie sa fie optimizate
maximal.
78
Bibliografia
unitii de
nvare 4
1. MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice, Editura

Universitar, Bucureti, 2008;
2. MOTEANU, Tatiana, Factorii instituionali i influena
acestora asupra dezvoltrii economice, Editura ASE, 2006;
3.MOTEANU Tatiana i colectivul, Politici fiscale i
bugetare europene, Ediia I, Editura Universitar, Bucureti,
2005;
2008;
7.VCREL, Iulian i colectivul, Finane publice, ediia a VI-a,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007;
9.www.mfinante.ro
79
UNITATEA DE NVARE 5
Politici fiscal-bugetare privind constituirea veniturilor
bugetare
5.2. Obiectivele unitii de nvare 5.......................................80
5.2. Politici fiscal-bugetare privind constituirea veniturilor
bugetare...............................................................................80
nefiscale; Politici privind tipurile de venituri fiscale ............80
5.2.2. Politici de reformare a veniturilor fiscale.....................84
5.3. Teste de autoevaluare............................................................89
5.6. Rezumat................................................................................92
5.7. Bibliografia unitii de nvare 5........................................ 92

despre:
Preponderena veniturilor fiscale n raport cu cele
nefiscale
Politici privind tipurile de venituri fiscale
Politici de reformare a veniturilor fiscale
SUGESTII

5.2.Politici fiscal-bugetare privind
constituirea veniturilor bugetare
nefiscale; Politici privind tipurile de venituri fiscale
n conditiile economiei de piata concurentiala, veniturile fiscale,
respectiv, impozitele, indeplinesc un important rol financiar si economic.
Prin diversitatea lor se pot incuraja sau descuraja anumite activitati
economice, se pot urmri obiective sociale .a.
Aportul cel mai nsemnat privind constituirea resurselor statului l au
veniturile curente (care sunt alctuite din venituri fiscale i venituri
nefiscale) i mai puin veniturile din capital care sunt resurse ordinare de
mai mic importan reprezentnd n majoritatea statelor aprox. 1% din
veniturile publice consolidate.
Principalele surse ale veniturilor nscrise n bugetul de stat sunt
veniturile fiscale care cuprind impozitele directe i impozitele indirecte ca
resurse de redistribuire. Veniturile nefiscale au un nivel mai redus dect cele
fiscale deoarece sfera de cuprindere a sectorului public este limitat, precum
80
i datorit unei rate de profitabilitate mai mici din activitatea ntreprinderilor

i instituiilor publice.
De regul, n rile dezvoltate ponderea cea mai mare o dein
veniturile fiscale provenind din impozitele directe, n principal, din
impozitarea veniturilor persoanelor fizice i juridice i mai puin din
impozitarea proprietilor; n rile emergente sau n tranziie ponderea cea
mai mare o dein veniturile fiscale provenind din impozitele indirecte:TVA,
accize, taxe vamale-mai puin dac statele sunt constituite n uniuni vamale
sau asociaii de liber schimb-,taxe de timbru i de nregistrare.
n ceea ce privete impozitele practicate n statele OCDE,conform
unor studii, ponderea impozitelor pe veniturile persoanelor fizice, pe profitul
societilor, pe salarii i fora de munc, luate mpreun, n totalul
veniturilor fiscale realizate pe ansamblul OCDE,a crescut n ultimele trei
decenii. n anii n care a avut loc diminuarea ponderii impozitelor pe profitul
societilor, golul produs de aceast involuie a fost compensat de creterea
ponderii impozitelor pe veniturile persoanelor fizice.
Diferenele mari de fiscalitate de la o ar la alta se explic, pe de o
parte, prin gradele diferite de dezvoltare econo-mic a acestora, iar pe de
alta, prin politicile promovate de autoritile publice n relaiile cu populaia:
de satisfacere ntr-o larg msur, din fondurile publice a nevoilor sociale
(educaie, sntate, securitate social, cultur) ale cetenilor, sau de
acoperire numai parial a acestora, adic n parteneriat public
privat.rile industrializate au o capacitate mai mare de finanare a
obiectivelor considerate de interes public dect cele aflate pe trepte
inferioare de dezvoltare.
n rile dezvoltate, partea rmas din PIB dup achitarea obligaiilor
fiscale ctre autoritile centrale, regionale i locale, fiind mult mai mare
dect n rile mai puin dezvoltate, acoper nevoile de consum, de investiii
i alte destinaii private i realizarea de economii.
S-a menionat c diferenele de la o ar la alta sunt determinate, n
principal, de nivelul de dezvoltare a rii/economiei respective, resursele
constituite n societate prin impozitarea muncii i a capitalului (mai mari n
rile dezvoltate) fiind n msur s furnizeze cea mai mare parte a
resurselor financiare publice (cazul rilor dezvoltate). Pentru constituirea
resurselor financiare publice, rile emergente sau n tranziie, avnd un
nivel mai redus de dezvoltare apeleaz, de regul, n mai mare msur la
impozitarea consumului, veniturile din impozitele indirecte depindu-le pe
cele din impozitele
directe.Tot la aceste ri, printre care i
Romnia,veniturile din impozitarea salariilor depesc veniturile din
impozitarea profitului.
Volumul impozitelor directe i indirecte este influenat i de modul
de calcul, de categoria impunerii (proporional, progresiv, regresiv-vezi
caseta-), de anumite politici sociale urmrite de stat. Spre exemplu, pentru
protejarea strii de sntate a populaiei se accizeaz la un nivel ridicat
produsele din tutun i buturile alcoolice. Statul are n vedere i obiective de
politic economic, trecerea de la impozitarea progresiv a profitului
companiilor la cota unic urmrind s ncurajeze ntreprinztorii, precum i
s reduc proporia activitilor din economia subteran comparativ cu cea a
activitilor din economia la suprafa.
81
Impunerea n cote procentuale se diferentiaz pe 3 categorii:

a) impunerea proportionala, in care cota de impozitare este fixa, marimea
impozitului fiind direct proportionala cu marimea materiei impozabile; in acest caz,
rata marginala a impunerii fiscale, calculata ca raport intre variatia absoluta a
impozitului platit si variatia absoluta a venitului impozabil este egala cu rata medie
a impunerii fiscala, calculata ca raport intre totalul impozitului platit si totalul
venitului impozabil;
b) impunerea progresiva, in care cotele de impozitare cresc odata cu
cresterea materiei impozabile, aplicandu-se fie asupra cuantumului total al acesteia,
in cazul impunerii progresive simple, fie pe transe, in cazul impunerii progresive
compuse; in aceasta situatie, rata marginala de impunere fiscala > rata medie de
impunere fiscala;
c) impunerea regresiva, in care cotele de impozitare se reduc in raport cu
cresterea materiei impozabile; in aceasta situatie, rata marginala de impunere
fiscala < rata medie de impunere fiscala. Pe masura cresterii veniturilor, partea
destinata consumului este in scadere relativa, conform legii psihologice a lui
Keynes, impunerea in cazul impozitelor indirecte este regresiva. Deci, cu cat
veniturile sunt mai mari, cu atat sarcina fiscala suportata pe seama impozitelor
indirecte este mai mica. De aceea, se considera ca impozitele indirecte nu
respecta principiile echitatii, deoarece afecteaza mai mult persoanele cu venituri
mai mici si fixe.Astfel,indicatele si partidele de stanga militeaza pentru folosirea
preponderenta a impozitelor directe, la care se poate lua in considerare si situatia
social, economic a platitorului.
Progresivitatea cotelor de impunere este de multe ori esentiala pentru o
repartizare cat mai echitabila a sarcinii fiscale.In acest sens este recomandabil ca
impunerea sa nu se faca in cota unica, ci sa fie prevazute cote diferentiate care
sa tina seama si de puterea economica a contribuabilului dar si de situatia sa
sociala.Diferentierea excesiva este la fel de contraproductiva ca si nediferentierea,
deoarece creeaza dificultati in procesul de percepere, dar si conditii pentru
evaziune fiscal.
Cuantumul impozitelor percepute de la persoane fizice i juridice

este influenat i de politica statului n ceea ce privete finanarea
cheltuielilor cu caracter social. Unele state i asum sarcina
suportrii, pe seama resurselor publice, a celei mai mari pri a
cheltuielilor pentru nvmnt, sntate, cultur etc., n timp ce altele
susin efortul reclamat de aceste cheltuieli mpreun cu beneficiarii
acestora.
Renunarea la impozitarea progresiv a veniturilor din salarii i a
altor venituri obinute de persoanele fizice i juridice i practicarea cotei
unice a disponibilizat o parte din veniturile populaiei, ale ntreprinztorilor,
venituri direcionate n mai mare msur spre consum i mai puin spre
investiii, economisire.
Mic parte din ntreprinztori au ales s se dezvolte investind n
modernizarea produciei, retehnologizare, perfec-ionare profesional.
Din punctul de vedere al bugetului, insuficiena veniturilor sau
cresterea nesatisfacatoare determina tendinta de crestere a nivelului de
impunere, fie
prin cresterea cotelor de impunere la impozitele deja existente, fie
prin introducerea unor noi impozite, ceea ce relanseaz efectul de
rezisten n faa impozitelor.
82
n general, ingreunarea fiscalitatii conduce la diminuarea, chiar

inghetarea activitatii economice, cu efecte nefavorabile i starea bugetului si
a agentului economic contribuabil.
Relaxarea fiscala este, in general, benefica pentru toti factorii
implicati.
Istoria economica mentioneaza numeroase momente in care cresterea
presiunii fiscale a condus la tensiuni economice si sociale, iar inlesnirile si
scutirile fiscale au determinat inviorarea activitatii economice. In zilele
noastre, paradisurile fiscale sunt un exemplu al infloririi economice de
care se bucura tarile care promoveaza o astfel de politica, in pofida
restrictiilor pe care toate tarile partenere le practica in raporturile cu ele.
Romnia are una dintre cele mai mici ponderi n PIB a veniturilor
bugetare (venituri fiscale i nefiscale), acestea reprezentnd n 2013 doar
32,7% din PIB, cu 13 pp din PIB mai mici dect media european. Nivelul
veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite i contribuii sociale) n
Romnia a fost de 27,5% n anul 2013, de asemenea cu 13 pp mai mic dect
media UE27 (40,5%). Ecartul fa de media UE s-a mrit n 2013 fa de
anul precedent cu1,1 pp din PIB n ceea ce privete veniturile totale i cu 0,8
pp n cazul veniturilor fiscale. Ponderea veniturilor fiscale n PIB este semnificativ
mai mic dect n economii similare (Ungaria, Slovenia, Republica Ceh i Polonia).
Structura veniturilor fiscale din Romnia, relativ nemodificat fa
de anul 2012, arat o pondere ridicat a veniturilor din impozitele
indirecte, respectiv de 46,18% din totalul veniturilor fiscale fa de 33,08%,
media UE27, n timp ce ponderea veniturilor din contribuiile sociale a fost de
32% (UE27 34,56%), iar cea a impozitelor directe de doar 21,81% (UE27
32,34%).
Impozitele indirecte n Romnia rmn principala component a
veniturilor fiscale, ponderea acestora n total fiind semnificativ peste media
UE, n condiiile n care consolidarea fiscal iniiat n 2010 a inclus pe
partea de venituri bugetare i o majorare de impozite indirecte care a condus
la lrgirea ecartului dintre Romnia i media UE.
Sistemul de taxe i impozite n Romnia este caracterizat de o colectare
deficitar a acestora, cu o administrare ineficient i o birocraie excesiv, o
baz de impozitare relativ redus cu foarte multe excepii i deduceri legale i
o evaziune fiscal ridicat. Totui, n ultimii ani au fost iniiate o serie de
msuri care au condus la o ameliorare a acestei situaii, dar impactul acestora
va fi probabil pe deplin observabil n viitor.
Avnd n vedere Raportul Bncii Mondiale Paying taxes 2014, Romnia
ocup poziia 134 din 189 de ri la nivel mondial n privina uurinei cu
care se pltesc taxele (n uoar cretere fa de locul 136 ocupat n anul
precedent).
Numrul de pli dintr-un an pe care trebuie s le efectueze o companie
din Romnia pentru achitarea taxelor i impozitelor este de 39 (n scdere
uoar fa de nivelul de 41 din 2012), semnificativ mai ridicat dect n
celelalte ri analizate.
Din punct de vedere al numrului de ore necesare pentru
achitarea obligaiilor fiscale aferente unui exerciiu financiar, Romnia
se poziioneaz relativ favorabil n eantionul analizat, cu 200 de ore
83
necesare pe an, remarcndu-se de asemenea o reducere de 16 ore fa de

anul precedent.
Romnia, cu un PIB mediu pe locuitor cel mai modest dintre
rile membre ale UE, dispune de resurse i mai limitate pentru
acoperirea nevoilor private.
n ceea ce privete veniturile fiscale ale UE,cele mai mari
contribuii la veniturile fiscale au avut impozitele indirecte, n care se
includ TVA, accizele .a. (35,9%), contribuiile sociale (28,9%) i
impozitele pe veniturile persoanelor fizice (25,0%); impozitele pe
profitul societilor i alte impozite directe au avut un aport modest
(7,8% i respectiv 3,2%).
Veniturile fiscale ale celor 10 ri UE care au aderat n anul
2004 au provenit din TVA, accize .a. (41,6%), contribuii sociale
(33,1%),impozite pe veniturile persoanelor fizice (17,1%), impozite pe
profitul societilor (7,8%) i alte impozite directe (1,4%).
Statistica Uniunii Europene urmrete evoluia veniturilor fiscale
realizate de rile membre nu numai pe surse de provenien i dup
natura lor directe i indirecte , dar i dup caracterul implicit al
impunerii. Din acest ultim punct de vedere, impozitele se grupeaz n
funcie de materia impozabil pe care o vizeaz, i anume: munca
salariat, consumul i capitalul.
Astfel, impozitele pe venit, impozitele pe salarii i contribuiile
sociale sunt considerate ca fiind obligaii fiscale aferente muncii i sunt
cuprinse n categoria impozitelor implicite asupra muncii salariate.
Impozitele prelevate asupra consumului de bunuri de ctre
productorii i consumatorii finali alctuiesc impozitele implicite
asupra consumului. Impozitele asupra veniturilor aferente economiilor
i investiiilor curente realizate de menaje (gospodrii) i societi,
precum i prelevrile care vizeaz capitalul acumulat de pe urma
economiilor i investiiilor din perioadele anterioare fac parte din
categoria impozitelor implicite asupra capitalului.
5.2.2. Politici de reformare a veniturilor fiscale

n rile membre ale Uniunii Europene au fost nfptuite reforme
fiscale, unele adaptri ale sistemelor fiscale n vigoare. Acestea au vizat
att impozitele directe, respectiv impozitul pe veniturile persoanelor
fizice i impozitul pe profitul corporaiilor, dar i impozitele indirecte,
mai ales taxele de consumaie generale i speciale.
Msurile de natur fiscal au dus n unele state la creterea
fiscalitii,iar n altele la diminuarea sarcinilor fiscale deoarece factorii
care au fcut necesar nfptuirea reformelor fiscale (adaptrilor
legislative) au variat de la o ar la alta, i, pe cale de cosecin, efectele
generate de acestea au fost diferite.
Astfel, n rile cu un potenial economico-financiar ridicat, au
avut loc
degrevri fiscale ale persoanelor fizice ca i ale companiilor.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice i-a pstrat
caracterul progresiv, dar a suferit
restrngere a numrului tranelor de venit,
reducere a cotelor de impozit (n special a celei maxime),
84
nlocuire a deducerilor din venitul global cu creditul fiscal

Numai 4 state practic impunerea n cote proporionale a
veniturilor persoanelor fizice, restul rilor practic impunerea
progresiv pe trane. Se remarc o tendin de reducere a sarcinii
fiscale, prin diminuarea cotelor, lrgirea bazei de impunere,
reconsiderarea elementelor de cheltuieli care se scad din venitul brut.
Obiectivul final vizat prin msurile adoptate a fost reducerea
sarcinii fiscale a contribuabililor. Acest lucru s-a fcut ns n mod
gradual pentru a nu crea goluri de venit greu de acoperit n bugetul
public.
Cotele marginale n cazul impunerilor progresive, respectiv
cota unic aplicabil la impunerea proporional, continu s
prezinte diferenieri ntre state.
n spaiul comunitar impunerea corporaiilor i-a pstrat
caracterul proporional, a fost meninut regimul fiscal mai blnd,
aplicat ntreprinderilor mici i mijlocii i celor care lucreaz n condiii
economice speciale, iar reformele ntreprinse s-au aplicat diferit de la o
ar la alta.
Unele ri au operat
reduceri substaniale de cote, n timp ce altele au procedat mai
prudent, opernd
reduceri mai mici, dar mai dese. Se poate spune c prin
msurile de reducere a fiscalitii s-a urmrit
creterea capacitii concureniale a ntreprinderilor,
crearea de noi locuri de munc i atragerea investiiilor strine
de capital.
Rezultatele nregistrate trebuie judecate prin prisma formrii
brute de capital, a evoluiei productivitii muncii, a produsului intern
brut i a omajului.
La impozitul pe profitul societilor, ca i la impozitul
pe venitul persoanelor fizice, n urma msurilor adoptate
continu s se nregistreze mari diferenieri la gradul de
fiscalitate n rile comunitare.
Comparaiile internaionale n problema impozitelor directe
trebuie efectuate cu atenie deoarece reglementrile referitoare la
determinarea venitului (profitului) impozabil i la deducerile de
cheltuieli care se iau n considerare difer de la o ar la alta.
La impozitele indirecte, reglementrile rilor membre
ale UE sunt, n general, armonizate cu directivele comunitare.
La taxa pe valoarea adugat rile membre au stabilit cote
standard care variaz ntre 15% i 25%, adic cu pn la 10
puncte procentuale peste nivelul minim obligatoriu (de 15%).
La taxa redus, rile membre au folosit marja legal de manevr
att n ce privete nivelul cotei aprobate, ct i lista produselor la care
percep cote reduse. Este important de remarcat c i rile dezvoltate, cu
un nivel de trai ridicat al populaiei, percep taxe reduse la produse de
prim necesitate.
Majorarea cotei standard a TVA ar putea aduce un plus de resurse
bugetare, dar aceasta ar fi nsoit de efecte adverse, i anume:
85
Aceast msur ar conduce la creterea preurilor la toate

produsele de provenien intern i din import, ca i a tarifelor la toate
serviciile impozabile.O asemenea msur ar contracara atingerea
obiectivului monetar care intete inflaia;
Creterea cotei TVA se rsfrnge negativ asupra nivelului de
trai al populaiei, care pentru categorii largi este sub nivelul de
subzisten;
Majorarea cotei taxei pe valoarea adugat ar conduce la
creterea ncasrilor bugetare dar i la creterea sumei datorate de
Romnia UE cu titlu de contribuie obligatorie la bugetul general al
Uniunii Europene.
O ar, cu ct realizeaz un produs intern brut mediu pe locuitor
mai mare, cu att poate s suporte o fiscalitate mai ridicat. Partea din
PIB/ locuitor n rile dezvoltate ale UE rmas dup prelevarea
impozitelor, taxelor i contribuiilor sociale destinat consumului,
investiiilor private i altor trebuine depete de cteva ori ntregul
PIB/ locuitor realizat n Romnia.
Datorit modicitii produsului intern brut pe locuitor n ara
noastr sunt posibiliti mai reduse dect n alte ri membre ale
Uniunii Europene s creasc veniturile fiscale prin introducerea de noi
impozite sau prin majorarea cotelor existente.
Msurile care ar trebui luate n Romnia ar fi lichidarea
arieratelor fiscale i restrngerea la minimum a evaziunii fiscale sub
multiplele forme n care aceasta se manifest.
n programele de guvernare n ultimul deceniu se precizeaz ca
obiectiv de baz al politicii fiscale relaxarea fiscal ca mijloc de
detensionare a mediului de afaceri, de stimulare a iniiativei private i
de ncurajare a oficializrii economiei ascunse (subterane).
n acelai timp, relaxarea fiscal va asigura sustenabilitatea
creterii economice prin extinderea bazei de impozitare ca urmare a
extinderii activitilor oficiale, att la nivel antreprenorial ct i la
nivelul ofertei de munc.
Relaxarea fiscal va conferi mediului de afaceri din Romnia
flexibilitate, predictibilitate i elasticitate.
ncepnd cu anul 2005 Guvernul Romniei a aplicat o singur
cot de impunere att pentru impozitul pe venit ct i pentru
impozitul pe profit i s-a apreciat a fi o msur care s atrag
investiii strine directe. Cota impozitului pe profit a fost redus de la
25% la 16%, iar la impozitul pe venitul persoanelor fizice, impunerea
progresiv n cote de la 18% la 40%, a fost nlocuit cu impunerea
proporional de 16%.
n urma adoptrii cotei unice de impunere a veniturilor
persoanelor fizice, veniturile bugetului general consolidat din aceast
surs s-au redus de la 71 223,9 mild. de lei n 2004 la 67 479 mild. n
2005, adic cu 3 744,9 mild.
Dac s-ar fi pstrat ritmul mediu anual de cretere din perioada
anterioar (de 25,75%), impozitul ncasat la buget, n 2005, s-ar fi
ridicat la 89 564 mild. de lei. Golul de venituri nregistrat la buget, de
22 085 mild. (8956467479), reprezint un plus de venituri aflat la
dispoziia populaiei.
86
Creterea important a consumului poate impulsiona creterea

valorii adugate brute (respectiv a PIB), n msura n care acesta se
refer la produse indigene; dac plusul de venituri bneti aflat la
dispoziia populaiei se orienteaz n mare msur spre bunuri din
import, acesta contribuie la majorarea deficitului de cont curent al
balanei de pli.
Avantajele aplicrii reglementrii privind cota unic sunt extrem
de inechitabil repartizate pe categorii de contribuabili. Persoanele
cu venituri impozabile modeste
beneficiaz de reduceri mici de
impozit, n timp ce persoanele cu venituri impozabile mari i foarte
mari realizeaz reduceri ale obligaiilor fiscale de 510 ori mai mari.
n urma trecerii de la impunerea progresiv la cea proporional,
nimeni nu pierde, ci toat lumea ctig. ns ctigurile cele mai
consistente sunt rezervate contribuabililor cu venituri mari i
foarte mari.
n programele de guvernare se prevd principiile de baz ale
politicii fiscale astfel:
a) principiul neutralitii fiscale;
b) principiul eficacitii (performanei) fiscale;
c) principiul egalitii de tratament fiscal;
d) principiul sustenabilitii normei fiscale i
e) principiul minimizrii costului colectrii veniturilor bugetare.
Repartizarea sarcinii fiscale n funcie de capacitatea de plat
a contribuabililor (persoan fizic) nu intr n atenia autorilor
Programului de guvernare. Documentele nu se refer expres nici la
echitatea orizontal i nici la cea vertical (vezi caseta).
Echitate orizontal= atunci cnd se judec mrimea relativ a sarcinii
fiscale, la care este supus o persoan fizic sau juridic, pentru veniturile
realizate dintr-o anumit surs, n comparaie cu sarcina la care este
supus o alt persoan, pentru venituri de aceeai mrime sau realizate
dintr-o alt surs, adic se compar cotele impozitului pe veniturile din
salarii, realizate de muncitori i funcionari, cu cotele impozitului pe
veniturile din activiti industriale, comerciale sau agricole, ori cu cele ale
impozitului pe veniturile din arenzi, chirii, dobnzi etc., realizate de
industriai, comerciani, arendai, proprietari de terenuri sau de cldiri ori
de deintori de aciuni obligaiuni etc. Echitate vertical=cnd se judec
mrimea relativ a sarcinii fiscale, aferente unor venituri n cuantum
diferit, realizate de persoane diferite, dar care au aceeai surs de
provenien.
Se concluzioneaz c legiuitorul nu a fost preocupat de

problema echitii. Cnd se interpreteaz echitatea fiscal trebuie s
se fac deosebire ntre egalitatea matematic sau aparent a
sarcinilor fiscale, la care sunt supuse dou sau mai multe persoane
fizice, i egalitatea real sau efectiv a sarcinilor fiscale.
Stabilirea la acelai nivel a impozitului datorat autoritilor
publice centrale, regionale sau locale, de ctre dou sau mai multe
persoane care realizeaz acelai venit mediu, din salarii, spre
exemplu, poate s nu asigure egalitatea de tratament, dac nu se ia
n considerare i situaia familial a fiecrui contribuabil. n
87
condiiile unui anumit salariu mediu, puterea economic a

contribuabililor va prezenta diferenieri de la o persoan la alta n
funcie de starea civil (necstorit, cstorit, vduv, cu sau fr copii),
precum i de numrul i vrsta persoanelor aflate n ntreinerea
fiecrui contribuabil.
Pentru realizarea unei reale echiti fiscale, este necesar ca la
stabilirea impozitului pe venit s se in seama nu numai de mrimea
absolut a veniturilor realizate de o persoan fizic, ci i de
elementele care caracterizeaz situaia individual i de sarcinile
sociale ale acesteia, care i definesc capacitatea de plat a acesteia.
Contribuiile sociale la un nivel ridicat demonstreaz necesitatea
reducerii acestora, deoarece
afecteaz interesul companiilor strine pentru investiii directe
de capital i
micoreaz capacitatea concurenial a agenilor economici din
ara noastr.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice ar trebui tratat
distinct de impozitul pe profitul societilor.La impozitul pe venit ar
trebui s se ia n considerare impunerea difereniat a veniturilor, n
funcie de mrimea acestora, iar n loc de 5 trane de venit i tot attea
cote s-ar putea practica numai trei, iar cotele marginale (maxim i
minim) s fie reduse.Nivelul celor trei cote ar trebui calculat n
funcie de numrul contribuabililor pe structuri de venit26. O asemenea
operaiune ar trebui s aib la baz anchete speciale la care s participe
economiti-financiari i statisticieni.
Impunerea difereniat a veniturilor persoanelor fizice duce la
rezultate mai apropiate de cerinele echitii fiscale dect impunerea
cu o cot unic care exclude ideea echitii.
n ceea ce privete cotele utilizate la impunerea profitului
societilor n literatura de specialitate 27 sunt puncte de vedere care
susin impunerea proporional.
Cota de impunere corespunztoare obiectivului urmrit stimularea investiiilor productive pe seama propriilor resurse depinde de mai muli factori:
mrimea efortului financiar pe care societatea romneasc trebuie
s-l fac n anii urmtori;
ct din acest efort poate fi susinut din resurse naionale i ct din
investiii strine de capital?
ct din resursele naionale ar trebui s provin din impozite, taxe i
contribuii sociale de la populaie i ct de la companiile n funciune?
ct din resursele companiilor ar trebui s reprezinte profit
nedistribuit i ct din creditele bancare ori mprumuturile obligatare
interne sau externe?
26
Iulian Vcrel, Tendine n evoluia sistemelor fiscale ale rilor membre

ale OCDE, ale Uniunii Europene i Romniei, Publicat n Calitatea vieii,
XVIII, nr.3-4, 2007,pag.339-381
27
Ibidem
88
Legiferarea unei cote anumite pentru impozitarea profitului

13%, 16%, sau 20% fr calcule de fundamentare poate conduce
28
la situaii nedorite, astfel:
folosirea unei pri exagerate din profitul lsat la dispoziia
ntreprinderii pentru creterea salariilor angajailor,
majorarea dividendelor distribuite acionarilor sau
pentru efectuarea de investiii neproductive (cldiri administrative,
automobile de lux, mobilier de birou scump etc.)
n loc s achiziioneze echipamente tehnice, maini i utilaje
performante, tehnic modern de calcul care s contribuie la creterea
productivitii muncii i la mbuntirea calitii produselor, la
promovarea exportului.
Unele state pot aplica soluii derogatorii regimului general
pentru unele categorii de venituri sau de contribuabili. Asemenea
soluii ar putea fi acceptate i n Romnia dac se justific din punct de
vedere economic, social sau se consider oportune.
1. Prezentai cele 3 categorii ale impunerii n cote procentuale i
interpretai conform legii psihologice a lui Keynes.
2.Explicai ce reprezint echitatea orizontal i echitatea vertical.
3. Respectarea echitii fiscale presupune indeplinirea cumulativa a
mai multor conditii.Care sunt acestea?
5.4.Rspunsuri la testele de autoevaluare
1.Rspuns:
Impunerea in cote procentuale se diferentiaz pe 3 categorii:
a) impunerea proportionala, in care cota de impozitare este fixa,
marimea impozitului fiind direct proportionala cu marimea materiei
impozabile; in acest caz, rata marginala a impunerii fiscale, calculata ca
raport intre variatia absoluta a impozitului platit si variatia absoluta a
venitului impozabil este egala cu rata medie a impunerii fiscala, calculata ca
raport intre totalul impozitului platit si totalul venitului impozabil;
b) impunerea progresiva, in care cotele de impozitare cresc odata cu
cresterea materiei impozabile, aplicandu-se fie asupra cuantumului total al
acesteia, in cazul impunerii progresive simple, fie pe transe, in cazul
impunerii progresive compuse; in aceasta situatie, rata marginala de
impunere fiscala > rata medie de impunere fiscala;
c) impunerea regresiva, in care cotele de impozitare se reduc in
raport cu cresterea materiei impozabile; in aceasta situatie, rata marginala de
impunere fiscala < rata medie de impunere fiscala. Pe masura cresterii
veniturilor, partea destinata consumului este in scadere relativa, conform
28
Iulian Vcrel, Tendine n evoluia sistemelor fiscale ale rilor membre

ale OCDE, ale Uniunii Europene i Romniei, Publicat n Calitatea vieii,
XVIII, nr.3-4, 2007,pag.339-381
89
legii psihologice a lui Keynes, impunerea in cazul impozitelor indirecte este

regresiva. Deci, cu cat veniturile sunt mai mari, cu atat sarcina fiscala
suportata pe seama impozitelor indirecte este mai mica. De aceea, se
considera ca impozitele indirecte nu respecta principiile echitatii, deoarece
afecteaza mai mult persoanele cu venituri mai mici si fixe.Astfel,indicatele
si partidele de stanga militeaza pentru folosirea preponderenta a impozitelor
directe, la care se poate lua in considerare si situatia social, economic a
platitorului.Progresivitatea cotelor de impunere este de multe ori esentiala
pentru o repartizare cat mai echitabila a sarcinii fiscale.In acest sens este
recomandabil ca impunerea sa nu se faca in cota unica, ci sa fie prevazute
cote diferentiate care sa tina seama si de puterea economica a
contribuabilului dar si de situatia sa sociala.Diferentierea excesiva este la fel
de contraproductiva ca si nediferentierea, deoarece creeaza dificultati in
procesul de percepere, dar si conditii pentru evaziune fiscal.
2.Rspuns:
Echitate orizontal= atunci cnd se judec mrimea relativ a sarcinii
fiscale, la care este supus o persoan fizic sau juridic, pentru veniturile
realizate dintr-o anumit surs, n comparaie cu sarcina la care este supus o
alt persoan, pentru venituri de aceeai mrime sau realizate dintr-o alt
surs, adic se compar cotele impozitului pe veniturile din salarii, realizate
de muncitori i funcionari, cu cotele impozitului pe veniturile din activiti
industriale, comerciale sau agricole, ori cu cele ale impozitului pe veniturile
din arenzi, chirii, dobnzi etc., realizate de industriai, comerciani, arendai,
proprietari de terenuri sau de cldiri ori de deintori de aciuni obligaiuni
etc.
Echitate vertical=cnd se judec mrimea relativ a sarcinii fiscale,
aferente unor venituri n cuantum diferit, realizate de persoane diferite, dar
care au aceeai surs de provenien.
3.Rspuns:
Respectarea echitatii fiscale presupune indeplinirea cumulativa a mai
multor conditii, astfel:
1. Stabilirea minimului neimpozabil, adica legiferarea scutirii de
impozit a unui venit minim care sa permita satisfacerea nevoilor de trai
strict necesare. Minimul neimpozabil poate fi stabilit ca atare numai in
cazul impozitelor directe (mai ales la impozitele pe venit), neavand
aplicabilitate in materie de impozite indirecte.
2. Sarcina fiscala sa fie stabilita in functie de puterea contributiva a
fiecarui platitor, adica cu luarea in considerare a marimii venitului sau averii
care face obiectul impunerii, precum si a situatiei personale a acestuia
(singur, casatorit, numarul persoanelor aflate in intretinerea sa etc.)
3. La o anumita putere contributiv, sarcina fiscal a unei categorii
sociale sa fie stabilita in comparatie cu sarcina fiscal a altei categorii
sociale, respectiv, sarcina fiscala a unei persoane sa fie stabilita in
comparatie cu sarcina fiscal a altei persoane din aceeasi categorie sociala.
4. Impunerea sa fie generala, adica sa cuprinda toate categoriile
sociale, respectiv, toate persoanele care realizeaza venituri sau care poseda
un anumit gen de avere, cu exceptia persoanelor ale caror venituri se
situeaza sub un anumit nivel (minimul neimpozabil). Un rol deosebit in
respectarea echitatii fiscale il are cota de impunere care determina modul de
dimensionare a impozitului considerat.
90
5.5.Lucrare de verificare 5
Lucrare de
verificare 5
5.1.Prezentai proporia venituri fiscale-venituri nefiscale;
5.2.Avnd n vedere gradul de dezvoltate al statelor, care
impozite din veniturile fiscale sunt practicate cu
preponderen pentru procurarea resurselor financiare
publice?
5.3.Precizai cel puin dou cauze ale diferenelor mari de
fiscalitate de la o ar la alta;
5.4.Precizai cteva cauze care influeneaz volumul impozitelor
directe i indirecte;
5.5.Ce este i ce presupune impunerea proportionala ?
5.6.Ce este i ce presupune impunerea progresiv?
5.7.Ce este i ce presupune impunerea regresiv?
5.8. Precizai cteva destinaii ale resurselor disponibilizate prin
trecerea la practicarea cotei unice;
5.9. Dac veniturile sunt insuficiente sau cresc nesatisfctor ce
metode se pot utiliza pentru creterea nivelului de
impunere?
5.10.Prezentai raportul relaxare fiscala- cresterea presiunii
fiscale;
5.11.Care impozite au un aport mai mare n structura veniturilor
fiscale din Romnia?
5.12. Rmn impozitele indirecte principala component a
veniturilor fiscale ale Romniei? Dac nu, de ce? Dac da, de
ce?
5.13.Prezentai cteva dintre trsturile negative ale sistemului de
taxe i impozite n Romnia
5.14. Conform Raportului Bncii Mondiale- Paying taxes 2014,n
Romnia se pltesc uor impozitele i taxele, numr de pli i de
ore?
5.15.Ce au vizat reformele fiscale n rile membre ale Uniunii
Europene?
5.16. n cadrul reformelor fiscale ce modificri a cunoscut
impozitul pe veniturile persoanelor fizice, ce tendine se
constat?
5.17 .Cum s-au realizat reformele fiscale n spaiul comunitar n
domeniul impunerii corporaiilor?
5.18. rile membre ale UE au armonizat impozitele indirecte cu
directivele comunitare? Dac nu, de ce? Dac da, cum?
5.19. Care sunt efectele adverse ale majorrii cotei standard a
TVA?
5.20. Pentru creterea veniturilor fiscale ce msuri ar trebui
luate n Romnia?
5.21. Ce va asigura relaxarea fiscal n Romnia, cum?
5.22. Creterea important a consumului de produse din import
poate impulsiona creterea PIB sau a deficitului de cont
curent al balanei de pli?
91
5.23. Ce trebuie avut n vedere la stabilirea impozitului pe

veniturile persoanelor fizice pentru realizarea unei reale
echiti fiscale?
5.24.Care sunt situaiile nedorite dac legiferarea unei cote
anumite pentru impozitarea profitului se face fr
calcule de fundamentare ?
5.6. Rezumat
Impunerea reprezinta un complex de masuri si operatiuni, efectuate in
baza legii, care au drept scop final stabilirea impozitului ce revine in sarcina
unei persoane fizice sau juridice.
Impunerea are atat o latura de natura politica, cat si una de ordin tehnic
(concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru determinarea marimii
obiectului impozabil si a cuantumului impozitului).
Din punct de vedere politic, prin impunere se urmareste ca fiecare
impozit introdus sa raspunda anumitor cerinte, sa fie in concordanta cu
anumite principii.
Echitatea fiscal inseamna dreptate sociala in materie de impozite.
Pentru a putea fi vorba de echitate fiscala sunt necesare: impunerea
diferentiata a veniturilor si a averii in functie de puterea contributiva a
subiectului impozitului si scutirea de plata impozitului a persoanelor cu
venituri mici, adica stabilirea unui minim neimpozabil.
Bibliografia
unitii de
nvare 5

3.MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice, Editura
Universitar, Bucureti, 2008.
economico-financiare,Editura Academiei Romne, Bucureti,
2008;
6.VCREL IULIAN, Tendine n evoluia sistemelor fiscale
ale rilor membre ale OCDE, ale Uniunii Europene i
Romniei, publicat n Calitatea vieii, XVIII, nr.3-4, 2007;
8.VCREL, Iulian i colectivul, Finane publice, ediia a VI-a,
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007.
11.www.mfinante.ro.
92
UNITATEA DE NVARE 6
Politici fiscal-bugetare privind limitarea i
6.1.Obiectivele unitii de nvare 6...........................................93
finanarea deficitului bugetar...............................................93
6.2.1.Deficitul bugetar...........................................................93
6.2.2. Pactul de Stabilitate i Cretere...................................95
6.2.3. Pactul de Stabilitate Fiscal...................................... 103
6.2.4. Soldul bugetar structural n Romnia......................................105
6.2.5.Sustenabilitatea politicii de ndatorare public ..........106
6.6. Rezumat..............................................................................110
6.1.

despre:
Deficitul bugetar
Pactul de Stabilitate i Cretere
Pactul de Stabilitate Fiscal
Politici fiscal-bugetare privind limitarea i finanarea
deficitului bugetar
Sustenabilitatea politicii de ndatorare public
CUM I SE PAR ACESTE OBIECTIVE
SUGESTII

6.2.1.Deficitul bugetar
Deficitul
bugetar
Nevoile financiare ale statului au caracter permanent. Acestea sunt

acoperite pe seama veniturilor incasate de stat in baza dreptului conferit de
Constituie de a percepe impozite, taxe si alte contributii.Impozitele se
percep in functie de capacitatea contributiv a populatiei, iar taxele sunt
prelevate in functie de principiul echivalentei. Veniturile statului si
posibilitatile de a le procura nu sunt aproape niciodata suficient de mari
93
pentru a acoperi toate cheltuielile statului din perioada considerat. Aceasta

insuficien a sistemelor antreneaza aparitia unor deficite bugetare.
Deficitul bugetar nu este un concept foarte bine definit n literatura
economic, ci este, mai degrab, un numr a crui valoare depinde de modul
n care sunt tratate, din punct de vedere al nregistrrii, anumite operaiuni
bugetare 29.
Un deficit bugetar apare atunci cnd cheltuielile unei entiti (un
guvern) depesc ncasrile. Opusul deficitului bugetar este excedentul
bugetar.
Un deficit bugetar este apreciat c poate conduce la efecte economice
pozitive atunci cnd ndeplinete dou condiii obligatorii:
deficitul se reflect, n totalitate, n cheltuieli de investiii i, n
special, n realizarea infrastructurii;
deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela
la emisiuni monetare inflaioniste.
Printre msurile pentru reducerea deficitelor bugetare se regsesc:
prioritate la reducerea cheltuielilor publice
reducerea cheltuielilor administraiei
eliminarea subveniilor
creterea bazei de impozitare (ct mai puin de la ct mai muli)
accent pe impozitele indirecte.
Deficitul care se bazeaz pe diferena dintre suma
cheltuielilor publice ocazionate cu plile prin transferuri i cele pentru
cumprare de bunuri i servicii publice i suma veniturilor fiscale este
considerat deficit primar. Dac la deficitul primar se adaug plile de
dobnzi aferente mprumutului de stat, nscrise n buget sub form de
cheltuial public, se obine deficitul total.
Deficitul total nregistrat ntr-un an poate fi divizat n dou componente:
1. deficitul structural, care are loc atunci cnd bugetul ajustat in mod ciclic
este in deficit si
2. deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul
structural.
Deficitul bugetar total = Deficit structural + Deficit ciclic

O definiie a deficitului structural a fost aceea conform creia "
deficitul structural este deficitul curat, din care au fost eliminate preurile de
producie.n deficitul structural trebuie s dai la o parte influenele
preurilor"30.
Deficitele bugetare au devenit, in societatea moderna, un fenomen
cvasiobisnuit, pe fundalul amplificarii cheltuielelor publice si deteriorarii
29
Auerbach, A.J.; Gokhale, J.; Kotlikoff, L.J. (1994), Generational

Accounting: A Meaningful Way to Evaluate Fiscal Policy, Journal of
Economic Perspectives, Vol.8, No.1 (Winter 1994), pp.73-94 Banca
Naional a Romniei, Raport Anual 2005
30
www.bnr.ro, Adrian Vasilescu,consilier al Guvernatorului BNR

94
situatiei financiare a multor state, mai mult sau mai putin dezvoltate. Scopul
datoriei publice este controlul nivelului i structurii datoriei publice interne
i externe n vederea asigurrii echilibrului, stimulrii dezvoltrii economice
i finanrii corespunztoare a obiectivelor stabilite.
Deficitul bugetului de stat al Romaniei a cunoscut in ultimii ani o
tendinta de crestere continua, atat in marime absoluta cat si in marime
relativa, datorita cresterii cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice
si a fondurilor necesare realizarii masurilor de protectie sociala a populatiei.
Finanarea deficitului bugetar de stat se poate realiza prin:
emisiune monetar, care determina cresterea inflatiei (deoarece
afecteaza echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de moneda aflata in
economie si valoarea bunurilor si serviciilor create si aduse pe piata),
prin mprumuturi publice interne i externe, care constituie
surse neinflationiste, deoarece duc la cresterea datoriei publice si implicit a
costurilor determinate de dobanzile aferente acesteia,
prin folosirea concomitenta a ambelor alternative.
Marimea, structura si evolutia datoriei publice caracterizeaza evolutia
financiara a unei tari.
Datoria public, intern sau externa, nu este un ru in sine si nu
trebuie evitat in orice conditii. Daca imprumuturile interne i externe sunt
contractate cu scopuri productive, ele pot deveni o sursa a dezvoltarii
economice. Important este sa se asigure o esalonare corespunzatoare a
rambursarii ei in timp si o marime suportabil a serviciului datoriei externe.
Serviciul datoriei publice, interne sau externe, cuprinde suma
ratelor scadente, a dobanzilor, a comisioanelor si a altor obligaii in contul
datoriei publice, interne sau externe, exigibile in cursul unei anumite
perioade.
6.2.2. Soldul bugetar structural n Romnia
Soldul
bugetar
structural
n Romnia
Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt

influenate de ciclul economic.
n ceea ce privete veniturile bugetare, majoritatea componentelor
acestora nregistreaz fluctuaii ciclice. Astfel, taxe si impozite de genul
contribuiilor la asigurrile sociale, impozitul pe profit, taxa pe valoarea
adugat, impozitul pe venit sau accizele sunt puternic influenate de poziia
economiei n ciclul economic.
n ceea ce privete cheltuielile bugetare, o categorie important a
acestora - compensaiile i plile pentru ajutorul de omaj- sunt influenate
de ciclicitatea activitii economice. Soldul bugetului contribuie prin
fluctuaiile sale ciclice n mod automat n sensul "netezirii" fluctuaiilor n
cererea agregat i, pe aceast cale, n ciclul economic.
Componente veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influenate
de ciclul economic actioneaza astfel ca stabilizatori automai contribuind
astfel la netezirea ciclului economic si scderea volatilitatii output-ului
agregat. Stabilizatorii automai pot aciona att pe partea de venituri ct si pe
partea de cheltuieli a bugetului.
n cazul prii de venituri, dac economia se afl pe partea descendent
a ciclului economic (n recesiune), veniturile bugetare scad, fiind colectate
95
mai puine taxe si impozite (acestea fiind influenate de activitatea

economic). Aceast scdere a nivelului taxrii stimuleaz cererea agregat
prin creterea veniturilor agenilor, contribuind astfel la stimularea
produciei, i, n final, la creterea output-ului. n situaia n care economia
se afla ntr-o perioada de boom a ciclului economic, veniturile bugetare
cresc, ceea ce face ca veniturile agenilor s scad, contribuind astfel la
limitarea expansiunii cererii agregate.
n cazul prii de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automai actioneaz,
de regul, prin intermediul sistemului de compensaii si ajutoare pentru
omeri. Astfel, in cazul in care economia este in recesiune si creste rata
omajului, creterea compensaiilor si ajutoarelor de omaj stimuleaz
cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, scderea acestor ajutoare
limiteaz expansiunea cererii agregate.
Mecanismul descris functioneaza cu att mai bine cu cat sistemul de
impozitare este mai progresiv.
Soldul bugetar structural reprezint poziia fiscala in momentul in care
factorii de producie din economie sunt la nivelul lor "normal", adic atunci
cnd economia este la mijlocul distantei dintre un boom economic si o
recesiune.
Impactul ciclului economic asupra deficitului bugetar ciclic este
determinat de output-gap si de elasticitatile veniturilor si cheltuielilor la
modificarea volumului activitatii economice (PIB). Output-gapul reprezint
o msura a ciclului economic, a utilizrii capacitatilor de producie si a
resurselor din economie. Output-gapul reprezint abaterea procentuala a
PIB-ului efectiv de la nivelul su potenial, nivelul potenial al PIB
reprezentnd nivelul PIB la utilizarea "normal" a capacitatilor de
producie.
Pentru calculul deficitului structural pe termen scurt si mediu,
stabilizatorii automai, adic partea din deficitul bugetar care se datoreaz
ciclului economic este tratata, de regul, ca flux temporar. Pe termen scurt,
pe lng partea datorata ciclului economic, mai pot aprea influene
temporare de tip tranzacii unice,ca de exemplu, amnistii fiscale, plata unor
ajutoare n caz de dezastre naturale sau vnzarea unor active ale statului.
Utilizarea deficitului structural i ciclic n politica economic
Deficitul structural i ciclic au un rol fundamental n politica
economic, avnd o serie de utilizri, printre care:
Deficitul structural reprezint un indicator de estimare a mrimii
politicilor fiscale discreionare. Astfel, dup ajustarea la componenta ciclic,
deficitul bugetar structural poate indica tipul politicii fiscale: expansionist,
neutral sau restrictiv. Dac politica fiscal este neutral ea nu influenteaz
cererea agregat. Politica fiscal expansionist (deficit bugetar) stimuleaz
cererea agregat, iar una restrictiv (excedent bugetar) o contract.
Deficitul structural este folosit n monitorizarea ndeplinirii
criteriului de deficit bugetar de la Maastricht (deficitul bugetului consolidat
nu trebuie s depeasc 3% din PIB).De asemenea, Pactul de Stabilitate i
Cretere oblig rile membre ale Uniunii Europene la respectarea unui
obiectiv pe termen mediu de buget (soldul structural al bugetului) echilibrat
sau excedentar ("close to balance or in surplus") pentru a permite soldului
96
bugetar ciclic i stabilizatorilor automai s fluctueze astfel nct marja de

3% din PIB s nu fie depit. n practica internaional, din estimarile
efectuate s-a constatat ca 3% din PIB este suficient pentru manifestarea
stabilizatorilor automai.
Deficitul structural reprezint un indicator utilizat in evaluarea
sustenabilitatii politicii fiscal-bugetare pe termen mediu. Pe termen lung
trebuie sa fie luai in calcul si o serie de factori cum ar fi factorii
demografici care influenteaza deficitul structural.
Deficitele structurale nu reprezint o metod a bunstrii. Persistena n
deficite structurale mari pune n dificultate orice guvern deoarece deficitele
sunt finanate prin mprumuturi, iar mprumuturile se acumuleaz n datorie.
Dac aceast datorie ajunge la un nivel prea mare i prea rapid, investitorii
vor identifica aceasta ca o slbiciune ce va duce la intrare n incapacitate de
plat sau la iminena unei inflaii galopante.
O limitare a deficitului structural reprezint un act de responsabilitate
guvernamental. De cele mai multe ori n societate exist presiunea
creterilor salariale. Dac aceast msur se aplic, atunci aceasta va fi
urmat de creterea salariului mediu brut, adic de creterea valorii
punctului de pensie.Dac aceste creteri nu se efectueaz pe seama creterii
economiei naionale, ci pe seama unor venituri de moment, nepermanente,
atunci se vor nregistra efecte negative asupra bugetului, asupra deficitului
bugetar.
Economia ofer i ci prin care deficitul structural poate fi redus, cum
ar fi contracia sau "nghearea" cheltuielilor bugetare prin reforme sistemice
pe termen lung care pot conduce la diminuarea deficitului structural dar i la
diminuarea creterii economice, uneori ajugndu-se la creteri economice
negative.
n Romnia, n perioada de cretere economic rapid dinaintea

declanrii crizei financiare, impulsul fiscal a fost pozitiv, contribuind la
supranclzirea economiei i accentund astfel dezechilibrele acumulate n
economie.
97
Prociclicitatea politicii fiscal-bugetare din perioada de ascensiune

economic pre-criz, a epuizat spaiul fiscal necesar pentru stimularea economiei
n perioada de recesiune care a urmat, necesitatea reducerii deficitului bugetar
n perioada crizei (n primul rnd din cauza constrngerilor de finanare)
conducnd astfel, n mod inevitabil, la meninerea caracterului prociclic al
politicii fiscal- bugetare. Astfel, aciunea automat, benefic i stabilizatoare a
deficitului ciclic (stabilizatorii automai) a fost anulat de politica
discreionar prociclic.
n perioada 2009-2013, deficitul bugetar structural s-a redus de la 9,5% din
PIB la 1,7%, ritmul mediu de ajustare de 1,56 pp pe an fiind unul foarte rapid; n
acelai timp, nivelul de pornire a fost unul ridicat care a impus adoptarea rapid
a unor msuri decisive pentru asigurarea sustenabilitii politicii fiscale.
Aceast ajustare s-a fcut preponderent n anii 2010 i 2011 cnd deficitul
bugetar structural s-a redus n medie cu 2,7 pp anual, fiind realizat, n
principal pe partea de cheltuieli prin intermediul reformelor n domeniul
salarizrii personalului bugetar, al sistemului public de pensii i al programrii
bugetare. Pe partea de venituri, cea mai important msur a fost reprezentat
de majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24% ncepnd cu iulie 2010.
Potrivit datelor CE, anul 2013 a consemnat o ajustare structural de 0,8 pp din PIB,
nivel semnificativ inferior celui de 1,4 pp din PIB aferent anului 2012, dar
important n termeni absolui. Pentru perioada 2014-2015, CE prognozeaz o
variaie redus a deficitului structural, n intervalul 1,7-1,8% din PIB, n condiiile n
care deficitul efectiv este proiectat s se reduc cu 0,4 pp din PIB la finalul anului
2015, exclusiv pe seama mbuntirii componentei ciclice. Este de remarcat faptul
c, prognozele CE difer de cele ale autoritilor romne incluse n Programul
de Convergen 2014-2017, care au n vedere atingerea obiectivului pe termen
mediu de 1% din PIB n anul 2015.
Comisia European apreciaz c, n pofida nregistrrii n 2014 a unei
deteriorri uoare a soldului structural, Romnia a respectat cerinele Pactului de
stabilitate i de cretere n 2014, lund n considerare abaterea temporar
autorizat pentru proiectele finanate n comun. Pentru 2015 ns, exist riscul
unei abateri semnificative de la ajustarea structural necesar, avnd n vedere
compensarea pentru abaterea temporar autorizat pentru proiectele
finanate n comun. Se preconizeaz c n 2015 Romnia va devia de la
criteriul de referin n materie de cheltuieli.
Astfel, n urma examinrii Programului de Convergen 2014-2017, Consiliul
Uniunii Europene a recomandat autoritilor romne s mbunteasc n
mod semnificativ efortul bugetar n scopul de a asigura ndeplinirea obiectivului
pe termen mediu (OMT, n engl. MTO31 = medium term objective) n
31
MTO= medium term objective sau obiectiv bugetar pe termen mediu

- este specific fiecrui stat membru al Uniunii Europene, poate fi revizut la
fiecare 3 ani, este mai exigent cu ct nivelul datoriei i costul estimat al
mbtrnirii populaiei sunt mai ridicate i ofer o marj de siguran cu
98
2015, n conformitate cu angajamentele asumate n temeiul programului privind

balana de pli, aa cum se reflect n Programul de convergen pentru 2014, n
special prin precizarea msurilor care trebuie ntreprinse n acest scop, i s
menin nivelul obiectivului pe termen mediu (MTO) i n perioada
ulterioar.
Soldul bugetar structural, n pofida faptului c reflect mai fidel poziia
fiscal a unei economii, prezint i o serie de dezavantaje, cel mai important
fiind legat de incertitudinile asociate estimrii acestuia.
Performana Romniei n perioada 2008-2013 n ceea ce privete corectarea
dezechilibrelor fiscale, judecat prin prisma deficitului structural, este foarte
bun considernd amploarea acestora, necesarul suplimentar de consolidare fiscal
pentru atingerea obiectivului pe termen mediu fiind redus comparativ cu
ajustrile ntreprinse pn acum. Totui, angajamentul autoritilor romne de
atingere a MTO iniial n anul 2014 i acum n anul 2015 pare s nu fie suficient
de ferm, prognozele CE din acest moment indicnd ratarea acestei inte.
Un risc potenial pentru sustenabilitatea finanelor publice pe termen
mediu este legat de acumularea de pierderi i arierate n companiile la care
statul este acionar majoritar. Funcionarea acestora n condiii de disciplin
financiar sczut duneaz mediului de afaceri, dar are i un impact direct i
indirect asupra finanelor publice. Dac aceste companii nu reuesc s i
eficientizeze activitatea Guvernul va fi obligat s intervin pentru salvarea lor, cu
implicaii negative asupra deficitului bugetar. Impactul asupra deficitului bugetar
s-ar putea manifesta prin pli directe de la bugetul de stat pentru plata
arieratelor (obiect al unor norme europene privind ajutorul de stat), prin
majorare de capital sau prin venituri bugetare mai mici din colectarea
slab a impozitului pe profit, a impozitului pe salarii sau a contribuiilor
sociale. Avnd n vedere nivelul ridicat al arieratelor acumulate de
ntreprinderile de stat, la sfritul anului 2013 exist o datorie nepltit a
acestora ctre bugetul general consolidat de circa 1,8% din PIB.
Impactul companiilor de stat asupra deficitului bugetar n standarde
europene bazate pe angajamente (ESA95) poate reprezenta o presiune
suplimentar asupra intelor de deficit bugetar asumate de ctre Guvern, n
conformitate cu Criteriile de la Maastricht (sub 3% din PIB n termeni ESA95)
i TSCG-UEM (deficit structural sub 1% din PIB).
Impactul asupra bugetului pe standarde ESA95 se manifest:
privire la rata de 3% a deficitului public n PIB, prevzut cu partenerii

europeni.
MTO minim se calculeaz, potrivit Codului de Conduit, n funcie de
trei componente:
1. soldul bugetar care ar stabiliza raportul datorie/PIB la 60%;
2. costul cu mbtrnirea populaiei - o component ponderat cu un
coeficient de ajustare bugetar (33%) care s acopere valoarea creterii
cheltuielilor legate de mbtrnirea populaiei. Costul mbtrnirii este
calculat pe 50 de ani.
3. un efort suplimentar de reducere a datoriei, specific statelor care au o
datorie n PIB mai mare de 60%.
99
(a) prin emiterea de garanii de stat (de asemenea, obiectul normelor UE

privind ajutoarele de stat) i
(b) prin reclasificarea unor ntreprinderi de stat n cadrul administraiei
publice.
Performana financiar a companiilor de stat a cunoscut o mbuntire
semnificativ la nivelul anului 2013 prin prisma indicatorilor de
profitabilitate, solvabilitate i lichiditate, dinamica acestora fiind superioar
celor din mediul privat. Exist n continuare un dezechilibru ntre contribuia
acestor companii la cifra de afaceri pe total economie i ponderea plilor
restante n total arierate ori a numrului de angajai n total salariai din
economie.
Sunt necesare eforturi suplimentare n vederea eficientizrii sustenabile
a activitii companiilor de stat, inclusiv prin transpunerea principiilor de
guvernan corporativ i a consolidrii managementului privat al acestor
companii, pe baze de performan.
Caseta nr. 1
Deficitul bugetar - Aprecieri n 2015-noiembrie
Deficitul bugetar s-ar putea apropia de nivelul de 4% din PIB in 2016, in lipsa
unor masuri care sa compenseze impactul recentelor masuri fiscale si a
majorarilor salariale din sectorul bugetar cu 10%.
Asta reiese din calculele realizate de un grup de specialiti pe baza cifrelor
inaintate de Ministerul Finantelor Publice (MFP) si a prognozelor realizate de
Comisia Europeana (CE). Comisia Europeana anticipa la nceputul lunii
noiembrie 2015 un deficit bugetar de 2,8% din PIB pentru 2016. Aceasta estimare
a fost elaborata, insa, pe baza politicilor economice anuntate de statele membre UE
pana la data de 22 octombrie. Prin urmare, in cazul Romaniei s-a tinut cont doar de
impactul masurilor din noul Cod Fiscal, dar si de majorarile salariale acordate
medicilor si profesorilor. Parlamentul a votat ( marti, 11 noiembrie 2015)
cresterea cu 10% a salariilor bugetari lor- presiune suplimentar de circa 5,6
miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) pe bugetul anului 2016, care se adauga la alte
2 masuri care nu fusesera luate in calcul de Comisia Europeana:
-reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%,
-introducerea unui sistem de impozitare diferentiat pentru microintreprinderi sau
reducerea TVA la ap la 9%.
Impactul acestor msuri este de 2,6 miliarde de lei in 2016, potrivit calculelor
Ministerului Finantelor Publice.
Caseta nr. 2.Comisia European:Aprecieri deficit bugetar al Romniei n 2015-2016

Comisia European anticipeaz pentru 2015 un deficit bugetar de 1,6% din
PIB n Romnia, uor peste nivelul de 1,5% nregistrat n 2014, dar n 2016
prognozeaz deteriorarea semnificativ a indicatorului, la 3,5%, din cauza
reducerilor de taxe care pun sub semnul ntrebrii consolidarea bugetului.
"Deficitul bugetar va crete uor la 1,5% din PIB n 2015, n condiiile n care
scderea raportului dintre veniturile fiscale i PIB va fi mai mare dect reducerea
cheltuielilor"(Prognoza economic de primvar a Comisiei Europene).
Estimrile referitoare la venituri includ impactul anual al reducerii
contribuiilor de asigurri sociale, reducerea taxei pe construciile speciale i
reducerea TVA pentru alimente i servicii, care va fi aplicat n luna iunie. Comisia
noteaz faptul c creterea salariilor este inut sub control de nghearea parial a
salariilor din sectorul public. Pentru 2016, Executivul UE prognozeaz o nrutire
puternic a deficitului bugetar, la 3,5% din PIB, din cauza impactului reducerilor
100
de taxe pregtite de Guvern.

Estimarea include noul cod fiscal care include o serie de reduceri de taxe,
precum i expirarea actualului regim al redevenelor pentru resursele naturale i
creterea contribuiilor pentru asigurri sociale ctre pilonul al doilea de pensii.
Estimrile CE referitoare la buget ar putea fi mbuntite, deoarece
amploarea reducerilor de taxe ar putea fi revizuit n scdere, respectiv, atenuarea
reducerilor accizelor i taxarea dividendelor, ceea ce ar aduce deficitul aproape de
nivelul de 3% din PIB.
n termeni structurali, deficitul bugetar va rmne stabil, la circa 1,3% din PIB
n 2014-2015, dar se va nruti la 3,4% n 2016.
Datoria public urmeaz s creasc de la 39,8% din PIB n 2014 la 42,4% din
PIB n 2016.
CE este preocupat de planul Guvernului de a reduce pragurile la TVA,
msura care, potrivit Bruxelles-ului, are un efect fiscal sustanial negativ.
Taxa pe valoarea adugat va fi redus de la 24% la 9%, din luna iunie, pentru
toate produsele agro-alimentare, inclusiv la buturi nealcoolice i la servicii de
alimentaie public.
Programul de convergen aprobat de Guvern prevede o int de deficit
bugetar de 1,45% din PIB n termeni ESA, din care 0,25 puncte procentuale
reprezint ajustorul pentru confinanarea proiectelor care beneficiaz de fonduri
europene.
inta de deficit structural a fost stabilit la 1,25%, din care 0,25 puncte
ajustor pentru fonduri europene.
Pentru anul 2015, estimarea pentru creterea economic este de 3,2%, iar
pentru 2016 Guvernul preconizeaz 4%.
Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru

perioada 2013-2015 i dezvoltarea i diversificarea instrumentelor de
management al datoriei publice
Datoria guvernamental a Romniei conform metodologiei UE s-a
situat la sfritul anului 2013 la un nivel de 37,9% din PIB, net inferior
plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Din datoria
guvernamental, la sfritul anului 2013, datoria intern a reprezentat 17,2%
din PIB, iar datoria extern a fost de 20,7% din PIB, ca urmare a unui
proces de finanare extern semnificativ n perioada 2011-2013. De
asemenea, la sfritul lunii octombrie 2014, datoria guvernamental a
reprezentat 40,4 % din PIB, din care datoria intern a reprezentat 19,4% din
PIB, iar datoria extern a fost de 21,0% din PIB.
La nivelul rilor membre ale Uniunii Europene, la sfritul anului
2014, Romnia se situa ntre statele membre UE cu cel mai sczut nivel de
ndatorare dup Estonia ( 10,5%) i Luxemburg ( 23,1%) ; statele membre
UE cu cel mai ridicat nivel de ndatorare au fost: Italia (133,8%),
Portugalia (129,4%) si Irlanda (116,7%).
Finanarea deficitului bugetar se va realiza n proporie echilibrat din
surse interne i din surse externe, n principal prin emiterea de titluri de
stat pe piaa intern i pe pieele internaionale de capital, iar refinanarea
datoriei publice guvernamentale se va asigura de pe piaa pe care s-a
emis iniial datoria.
n acest context, pentru finanarea de pe piaa intern, MFP va aciona
pentru extinderea maturitilor emisiunilor de titluri de stat, lrgirea i
101
diversificarea bazei de investitori precum i pentru consolidarea i extinderea

curbei de randament a titlurilor de stat, astfel nct titlurile de stat s
reprezinte o referin pentru finanarea n lei pe piata intern de capital.
Strategia de finanare din surse interne are n vedere, n principal, emisiuni de titluri
de stat denominate n lei, respectiv certificate de trezorerie, inclusiv prin
introducerea de certificate de trezorerie cu scadene mai scurte (iniial la 3 luni),
complementar celor emise la 6 i 12 luni, i obligaiuni de stat de tip benchmark
cu scadene pe termen mediu i lung n funcie de cererea existenta n pia i innd
cont de obiectivul construirii curbei de randamente n lei. Dezvoltarea pieei
interne a titlurilor de stat este un obiectiv strategic al MFP pe termen lung,
avnd n vedere c o pia intern a titlurilor de stat dezvoltat i lichid
ajut la atenuarea ocurilor externe n economie i asigur soluii de
finanare de pe piaa intern atunci cnd finanarea de pe pieele externe
devine dificil i costisitoare.
n ceea ce privete finanarea extern, aceasta se va asigura n
principal, prin emisiuni de euroobligatiuni pe pieele externe de capital,
MFP acionnd pentru meninerea unei curbe de randament pentru
emisiunile denominate n Euro, n special pentru maturitile de 5 i 10 ani,
i de consolidare a poziiei deinute pe pieele internaionale de capital.
Emisiunile de titluri pe pieele externe denominate n USD sau n alte
valute vor avea un caracter ocazional, avnd n vedere avantajele oferite de
aceste piee. mprumuturile de la instituiile financiare internaionale
reprezint o alt surs de finanare extern, foarte avantajoas din punct
de vedere al costurilor i maturitilor, pe lng avantajul asistenei tehnice
oferite de ctre aceste instituii pe reformele structurale la care Guvernul s-a
angajat sau pe proiectele sprijinite prin aceste finanri. n anul 2014 datorit
politicii MFP de extindere a maturitatilor datoriei publice i consolidarii rezervei
n valuta la dispoziia Trezoreriei Statului, finantarea deficitului bugetar s-a
realizat n principal din surse externe i n completare din surse interne. Sursele
necesare refinanrii datoriei publice guvernamentale se vor asigura de pe pieele
pe care s-au emis aceste datorii, precum i din rezerva financiar n valut la
dispoziia Trezoreriei Statului. Pentru mbuntirea managementului datoriei
publice i evitarea presiunilor sezoniere n asigurarea surselor de finanare a
deficitului bugetar i de refinanare a datoriei publice guvernamentale, se are n
vedere meninea rezervei financiare (buffer) n valut la dispoziia Trezoreriei
Statului, n valoare echivalent acoperirii necesitilor de finanare a
deficitului bugetar i refinanrii datoriei publice pentru cca. 4 luni.
Cadrul general intern este caracterizat de relansarea economiei, o
ncredere mai mare a investitorilor, disciplin bugetar i reducere a risipei,
fiind nregistrate progrese pe linia realizrii unui echilibru corect ntre consolidarea
fiscal sustenabil i relansarea economic, asigurarea credibilitii i
predictibilitii politicii economice a Guvernului i finanarea la costuri
rezonabile a deficitului bugetar i a celui extern, premise pentru realizarea unor
finane publice sntoase. Pe parcursul anilor 2013-2014, Romnia a avut n
continuare o politic bugetar caracterizat de un management prudent al
cheltuielilor publice i de o mbuntire semnificativ a managementului
datoriei publice.
102
Perioada 2015-2018
Pentru perioada 2015-2018 deficitele bugetare ESA se vor situa sub 2% din PIB,
iar cel structural este estimat s se situeze la 1% din PIB i s se menin la acest
nivel i n perioada ulterioar.
Panificarea bugetar pe termen mediu respect noua regul pentru deficitul
bugetar prevzut de Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea i Guvernana n
cadrul Uniunii Economice i Monetare, programndu-i atingerea obiectivului
bugetar pe termen mediu (1% din PIB n termeni structurali) n anul 2015.
Pactul de
Stabilitate i
Cretere
6.2.3. Pactul de Stabilitate i Cretere

Pactul de Stabilitate i Cretere (PSC) este
un acord politic intre statele membre UE
avnd scopul de a coordona politicile fiscale nationale in cadrul Uniunii
Economice si Monetare (UEM)
pentru asigurarea unui climat de stabilitate si de pruden bugetar
considerat necesar pentru succesul UEM.
Pactul urmrete s limiteze puterile guvernelor nationale de a exercita
presiuni inflationiste asupra economiei europene.
Pentru aderarea la Uniunea Economic i Monetar statele membre
trebuie s ndeplineasc criteriile de convergen de la Maastricht, iar
Pactul de Stabilitate si Crestere a fost adoptat ca o msur de siguran c
statele membre vor respecta criteriile de stabilitate i dupa aderarea la
UEM.
Astfel, statele trebuie s se asigure c deficitul bugetar nu depete
3% din Produsul Intern Brut (PIB) i c datoria public nu depete
60% din PIB.
Procedura deficitului excesiv

Conform Pactului, procedura privind deficitul excesiv reprezinta
principalul instrument de constrngere a statelor membre de a respecta
criteriile de convergenta.
n cazul in care un stat are un deficit bugetar mai mare de 3% din
PIB sau o datorie publica mai mare de 60%, Comisia Europeana poate
recomanda Consiliului sa ia o serie de masuri impotriva statului ce
incalca termenii pactului.
Pactul de Stabilitate si Crestere a fost criticat imediat dupa
adoptarea sa. Principalele critici aduse se refereau in special la rigiditatea sa
excesiva si la modul arbitrar in care au fost stabilite cele doua praguri
pentru deficitul bugetar si cel al ndatorrii publice.
Pactul a traversat o criza severa ca urmare a faptului ca mai
multe tari au incalcat in repetate randuri conditiile pactului, culminnd
cu incapacitatea Consiliului de a lua masuri impotriva a doua mari
state, initial sustinatoare fervente ale Pactului: Franta si Germania.
Cele doua praguri ale deficiturilor (de 3%, respectiv de 60%) nu au fost
schimbate, iar reforma adoptata de sefii de stat si de guvern a realizat
103
relaxarea regulilor pactului i a introdus proceduri de control intarit intre

statele membre:
Declanarea procedurii deficitului excesiv (PDE)
Aceast procedura nu poate fi declansata impotriva unei tari care
traverseaza o perioada de crestere economica negativa sau o perioada
prelungita de crestere incetinit.
Deficitul bugetar n Romnia calculat conform metodologiei europene s-a
redus cu 3,3 puncte procentuale n perioada 2011-2013, respectiv de la 5,5% n
anul 2011, la 3% din PIB n anul 2012 i la 2,2% din PIB n anul 2013, n
condiiile n care creterea economic a fost relativ modest comparativ cu ratele
de cretere de dinaintea crizei.
ncepnd cu anul 2013 Romnia a ieit de sub procedura de deficit excesiv
a Uniunii Europene.
Factorii relevani ce permit unui stat s nu fie supus PDE

n cazul n care valorile de referin sunt depite temporar, statele
membre in cauza pot cere sa se ia in considerare anumiti factori relevani,
astfel incat sa nu mai fie supuse procedurii deficitului excesiv.
Printre acesti factori se numar:
reformele structurale (spre exemplu reformele sistemelor de pensii sau
a asigurarilor sociale),
adoptarea de programe de sprijin pentru activitatea de cercetaredezvoltare, precum i
aplicarea de msuri de insanatosire bugetara (cum ar fi eforturi pentru
reducerea nivelurilor indatorarii, acumularea de rezerve bugetare).
Prelungirea termenelor nainte ca procedura deficitului excesiv s fie
pus n aplicare.
Statele membre au la dispozitie 2 ani (inainte aveau doar 1 an) pentru
a reduce deficitul dac este considerat a fi excesiv.
Acest interval poate fi prelungit in cazul in care intervin evenimente
economice neateptate avand consecinte grave asupra bugetului. Pentru a
beneficia de prelungirea termenului, statele in cauza trebuie sa aduca dovezi
conform crora au luat masurile de corectare a deficitului care le-au fost
recomandate; de asemenea, s-au angajat s utilizeze veniturile fiscale
neprevazute din perioadele de crestere economica puternica.
Obiectivele pe termen mediu specifice fiecarui stat in parte

Aceste obiective se definesc pentru fiecare stat in parte inand cont de
gradul de indatorare si de potentialul de crestere economica. Acestea vor fi
intre:
104
a) -1% din PIB pentru tarile cu o indatorare mica si un potential de

crestere sporit si
b) 0 sau chiar o valoare pozitiva pentru tarile cu datorie mare si un
potential de crestere scazut.
Fiabilitatea statisticilor furnizate de statele membre.
Pentru aceasta Consiliul doreste intarirea pozitiei Eurostat, prin
cresterea resurselor si a puterilor sale, a independentei si a
responsabilitatilor sale.
Programele de convergenta si stabilitate
Statele membre ale zonei euro elaboreaza anual programe de
stabilitate, iar celelalte state membre ale UE elaboreaza, tot anual, programe
de convergenta. Aceste programe sunt prezentate Comisiei si Consiliului
pana la 1 decembrie in fiecare an si au drept scop asigurarea unei discipline
bugetare in zona euro si in Uniunea Europeana in general.
Pactul de
Stabilitate
Fiscal
6.2.4. Pactul de Stabilitate Fiscal

Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea i Guvernana n cadrul
Uniunii Economice i Monetare (TSCG-UEM), cunoscut i sub numele de
'pactul fiscal', a intrat n vigoare de la 1 ianuarie 2013.
Scopul tratatului este de a ntri disciplina fiscal n zona euro prin aanumit regul a echilibrului bugetar i printr-un mecanism de corecie
automat.
TSCG-UEM prevede reguli bugetare comune i d Comisiei
Europene drept de control asupra bugetelor naionale.
Acest tratat presupune:
un angajament din partea statelor participante la o guvernan fiscal
solid,
introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului n Constituie,
consolidarea reglementrilor privind procedura de deficit excesiv prin
automatizarea sanciunilor i
transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Uniunii Economice i Monetare stabilete ca limit a deficitului bugetar
structural pragul de 0,5% din PIB.
n cazul n care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din
PIB i nu exist riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanelor
publice, acest deficit structural poate s ajung la circa 1% din PIB.
Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va ncadra n limita
de 3% din PIB.
Potrivit Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea i Guvernana
n cadrul Uniunii Economice i Monetare dac se nregistreaz abateri fa
de aceste nivele, se va declana automat un mecanism de corecie, ce
105
trebuie introdus n legislaia naional, la fel ca i aa-zisa ''regul de

aur'', privind limitarea deficitului structural.
Dac un stat membru nu transpune aceste dou prevederi n legislaia
naional, poate fi sesizat Curtea de Justiie a Uniunii Europene.
Verdictul Curii de Justiie a Uniunii Europene este obligatoriu,
nerespectarea deciziei acestei instane poate duce la o sanciune
financiar de maximum 0,1% din PIB-ul rii respective.
Suma respectiv va intra direct n visteria Mecanismului European
de Stabilitate (MES) dac statul face parte din zona euro sau va merge la
bugetul general al UE, dac ara n cauz nu a trecut nc la moneda unic.
Statul membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv va
trebui s ntocmesc un Program de parteneriat bugetar i economic.
Programul de parteneriat bugetar i economic va include o descriere
detaliat a reformelor structurale pe care statul membru va trebui s le
implementeze pentru a asigura o corectare eficient i durabil a deficitului
su.
Astfel de programe vor fi supuse Consiliului UE i CE pentru
aprobare, iar implementarea lor va fi monitorizat conform regulilor
Pactului de stabilitate i cretere.
Parlamentul European i legislativele naionale ale statelor care au aderat
la tratatul fiscal vor coopera n chestiuni legate de politicile bugetare sau
alte situaii prevzute de tratat.
6.2.5.Sustenabilitatea politicii de ndatorare public
Sustenabilitatea
politicii de
ndatorare
public
public
Pentru evitarea unui grad de ndatorare excesiv, Keynes arta n

192332 c statul trebuie s recurg la constrngeri bugetare prin politici
fiscale i bugetare sustenabile.
Gradul excesiv de ndatorare este rezultatul acumulrii de datorii
guvernamentale n scopul finanrii deficitului bugetar.
Cheltuielile ocazionate de serviciul datoriei publice pot fi acoperite
doar printr-o ajustare fiscal manifestat prin creterea fiscalitii i/sau
prin scderea cheltuielilor bugetare.33Astfel de msuri se pot lua prin
politici fiscale i bugetare, care, pentru a fi sustenabile pe termen mediu i
lung trebuie s existe coeren i stabilitate n timp.
n cazul n care se acumuleaz noi datorii guvernamentale exist riscul
ca politica de ndatorare s nu fie sustenabil.Este posibil ca, la nivelul unei
ri,creterea economic s permit colectarea unui volum mai mare de
resurse publice care s fie n msur s finaneze cheltuielile bugetare n
cretere.
Aceast situaie este cunoscut n literatura de specialitate ca joc
Ponzi 34 i se bazeaz pe o cretere economic care s devanseze dinamica
ascendent a dobnzilor la datoria public. Sustenabilitatea datoriei publice
32
Emilia Cmpeanu i colectivul, Sustenabilitatea politicii de ndatorare a

Romniei n contextul economic actual, Editura ASE, Bucureti, 2009, pag.9-10;
33
Idem, pag.10
34
Idem, pag.11
106
presupune c datoriile guvernamentale totale trebuie s fie acoperite de

valoarea actualizat a viitoarelor venituri guvernamentale. 35
FMI s-a implicat n investigarea posibilitii fiecrei ri de a-i onora
serviciul datoriei publice (interne i externe) fr a apela n viitor la corecii
importante la nivelul balanei veniturilor i cheltuielilor fiecrui stat.
Realizarea unor politici fiscale, bugetare i de ndatorare public
sustenabile presupune identificarea modului n care vor evolua veniturile
i cheltuielile bugetare, serviciul datoriei publice interne i externe, cursul
de schimb valutar. 36
Limitarea gradului de ndatorare este impus de Tratatul de la
Maastricht precum i de Pactul de Stabilitate i Cretere. n cazul
sustenabilitatii datoriei publice pe termen mediu i lung orizontul de timp
trebuie s fie suficient de ndeprtat pentru a putea identifica impactul
asupra bugetului, a angajamentelor asumate de stat pe baz de mprumuturi.
Studiul sustenabilitatii datoriei publice pe baza indicatorilor permite
stabilirea riscului de nesustenabilitate n relaie cu probabilitatea de realizare
a datoriei publice planificate pe termen mediu.Aceste analize sunt utile
rilor care au nregistrat o cretere accelerat a ndatorrii.
Politica de ndatorare public se refer la modul n care un stat se
ndatoreaz n scopul obinerii necesarului de resurse.Ea presupune
nsumarea coordonatelor stabilite de guvern n legtur cu scopurile,
instrumentele, costurile i riscurile aferente mprumuturilor de stat.
Politicile fiscal-bugetare sunt sustenabile dac gradul de ndatorare
exprimat ca raport procentual dintre nivelul datoriei publice i PIB este
staionar n perioada analizat (Edwards, 2002).Politica de finanare a
deficitului bugetar prin mprumuturi publice poate conduce la acumularea
unui stoc ridicat de datorie public, situaie ce poate avea consecine
nefavorabile asupra economiei37.
Corelaia dintre dinamica veniturilor i cheltuielilor publice are o
deosebit importan pentru explicarea i identificarea dezechilibrelor
bugetului public i pentru sustenabilitatea politicilor fiscale i bugetare
promovate de autoritile guvernamentale.Studierea relaiei existente ntre
dinamica veniturilor i a cheltuielilor bugetare a condus la formularea a trei
ipoteze n funcie de sensul n care se manifest influena dintre evoluia
celor dou variabile bugetare,astfel:
a) dac exist o relaie bidirecional de cauzalitate ntre veniturile i
cheltuielile bugetare, atunci este demonstrat ipoteza de sincronizare
fiscal, adic pentru perioade mai lungi deciziile privind cheltuielile sunt
adoptate n funcie de cele privind mrimea i dinamica veniturilor;
b) dac este evideniat ipoteza venituri-cheltuieli,adic relaia de
cauzalitate se manifest dinspre venituri spre cheltuieli, atunci nivelul
cheltuielilor se ajusteaz n funcie de cel al veniturilor;
c) dac relaia de cauzalitate se manifest n cellalt sens,ipoteza cheltuielivenituri, atunci dinamica cheltuielilor va fi aceea care va determina
35

Romniei n contextul economic actual, Editura ASE, Bucureti,2009,
pag.11;
36
Ibidem;
37
Idem,pag.75-88
107
modificri la nivelul veniturilor38.Cercetrile efctuate arat c exist o

relaie de cauzalitate ntre venituri i cheltuieli, n sensul c veniturile sunt
cele care cauzeaz dinamica cheltuielilor bugetare, acestea ajustndu-se n
funcie de dinamica veniturilor bugetare.Veniturile bugetare se estimeaz
cel mai bine pe baza valorilor din etapele anterioare. n ceea ce privete
mrimea deficitului bugetar exist mecanisme care corecteaz eventualele
decalaje foarte mari dintre veniturile i cheltuielile bugetare.Este necesar
manifestarea unei deosebite prudene n ceea ce privete politicile de finane
publice,prin prisma sustenabilitii pe termen lung a acestora,prin prisma
etapelor de ajustare fiscal i bugetar, i, deosebit de important, prin prisma
efectelor pe care le pot avea asupra generaiilor viitoare39.
1. Ce este Pactul de Stabilitate i Cretere (PSC) i care este scopul
acestuia?
2. Ce este Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea i Guvernana n cadrul
Uniunii Economice i Monetare (TSCG-UEM), care este scopul acestuia, ce
presupune acest Tratat?
3.Ce este obiectivul bugetar pe termen mediu i cum se calculeaz acesta?
1.Rspuns:
Pactul de Stabilitate i Cretere (PSC) este un acord politic intre statele
membre UE avnd scopul de a coordona politicile fiscale nationale in cadrul
Uniunii Economice si Monetare (UEM) pentru asigurarea unui climat de
stabilitate si de pruden bugetar considerat necesar pentru succesul
UEM.
Pactul urmrete s limiteze puterile guvernelor nationale de a exercita
presiuni inflationiste asupra economiei europene.
Pentru aderarea la Uniunea Economic i Monetar statele membre
trebuie s ndeplineasc criteriile de convergen de la Maastricht, iar Pactul
de Stabilitate si Crestere a fost adoptat ca o msur de siguran c statele
membre vor respecta criteriile de stabilitate i dupa aderarea la UEM.
Statele trebuie s se asigure c deficitul bugetar nu depete 3% din
Produsul Intern Brut (PIB) i c datoria public nu depete 60% din PIB.
2.Rspuns:
38

Romniei n contextul economic actual, Editura ASE,Bucureti,2009,
pag.77-78,Andreea Stoian i Emilia Cmpeanu, Sustenability of Romanian
fiscal policy,lucrare susinut n cadrul workshopului internaional
Promoting European Cooperation in Modeling Sustainable Development,
Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca, 2007.
39
Idem,pag.81.
108
Uniunii Economice i Monetare (TSCG-UEM), cunoscut i sub numele de

'pactul fiscal', a intrat n vigoare de la 1 ianuarie 2013.
Scopul tratatului este de a ntri disciplina fiscal n zona euro prin aanumit regul a echilibrului bugetar i printr-un mecanism de corecie
automat.
TSCG-UEM prevede reguli bugetare comune i d Comisiei Europene
drept de control asupra bugetelor naionale.
Acest tratat presupune:un angajament din partea statelor participante la o
guvernan fiscal solid;introducerea n Constituie a unor prevederi de
echilibrare a bugetului; consolidarea reglementrilor privind procedura de
deficit excesiv prin automatizarea sanciunilor i transmiterea proiectelor de
buget Comisiei Europene spre verificare.
3.Rspuns:
MTO, medium term objective sau obiectiv bugetar pe termen mediu este
specific fiecrui stat membru al Uniunii Europene, poate fi revizut la fiecare
3 ani, este mai exigent cu ct nivelul datoriei i costul estimat al mbtrnirii
populaiei sunt mai ridicate i ofer o marj de siguran cu privire la rata de
3% a deficitului public n PIB, prevzut cu partenerii europeni.
MTO minim se calculeaz, potrivit Codului de Conduit, n funcie de
trei componente:
1. soldul bugetar care ar stabiliza raportul datorie/PIB la 60%;
2. costul cu mbtrnirea populaiei - o component ponderat cu un
coeficient de ajustare bugetar (33%) care s acopere valoarea creterii
cheltuielilor legate de mbtrnirea populaiei. Costul mbtrnirii este
calculat pe 50 de ani.
3. un efort suplimentar de reducere a datoriei, specific statelor care au o
datorie n PIB mai mare de 60%.
Lucrare
de
verificare
nr. 6
6.1. Cnd un stat are datorie public, de ce ? Dac da, care este
scopul acesteia ?
6.2. Prin ce se finaneaz deficitul bugetar?
6.3. Cnd datoria public are efecte pozitive?
6.4. Ce cuprinde serviciul datoriei publice?
6.5. Ce prevede Pactul de Stabilitate si Crestere, ce msuri
stabilete, n ce condiii?
6.6.n anul 2015 Romnia se afl sub procedura de deficit excesiv a
Uniunii Europene? Da? Pn cnd i de ce? Nu? De cnd i de ce?
6.7.Care sunt factorii relevani ce permit unui stat s nu fie supus
procedurii de deficit excesiv(PDE) ?
6.8. Ce prevede Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea i
Guvernana n cadrul Uniunii Economice i Monetare
(TSCG-UEM) i ce presupune acesta?
6.9. Ce urmri are verdictul Curii de Justiie a Uniunii
Europene?
6.10.Pentru sustenabilitatea finanelor publice pe termen mediu
exist un risc potenial legat de rezultatele financiare ale
companiilor la care statul este acionar majoritar? Dac da,
109
cum va reaciona statul, care este impactul asupra

deficitului bugetar?
6.11. Din ce surse se finaneaz i refinaneaz deficitul bugetar?
De pe pieele interne ct, prin ce i de ce ? De pe pieele
externe ct, prin ce i de ce ?
6.12. Cum pot fi acoperite cheltuielile ocazionate de serviciul
datoriei publice ?
6.13.Ce presupune sustenabilitatea datoriei publice ?
6.14.Ce este politica de ndatorare public? Cnd sunt sustenabile
politicile fiscal-bugetare ?
6.6. Rezumat
n numeroase ri dezvoltate sau n dezvoltare, ca urmare a
creterii mai rapide a cheltuielilor dect a veniturilor publice, bugetele se
ntocmesc i se ncheie, tot mai frecvent, cu deficit.
Deficitul bugetar este considerat un fenomen specific
finanelor contemporane. Cauzele deficitului bugetar sunt multiple i
vizeaz att propria economie, ct i conjunctura internaional.Deficitul
bugetar este cauzat de creterea accelerat a cheltuielilor publice, de
ncetinirea ritmului de cretere a veniturilor publice sau de fenomene
conjuncturale ce i transmit influena prin intermediul cursului de schimb
i al ratei dobnzii. Politica de cheltuieli bugetare este integrat ntr-un
orizont strategic coerent i realist. Direcia strategic a reformei n
domeniul cheltuielilor publice a fost favorizat de performanele
economice obinute n ultimii ani. Mrimea deficitului bugetar este
influenat de nivelul i fluctuaiile produsului intern brut i de gradul de
redistribuire a acestuia prin intermediul instrumentelor financiare.
Cheltuielile publice, ca de exemplu, cele pentru ajutor de omaj i
asisten public, cresc atunci cnd rata omajului crete.
Efectele n plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple.
n orice ar, existena deficitului bugetar majoreaz datoria public,
crescnd n viitor serviciul acesteia respectiv rambursrile, dobnzile i
comisioanele exigibile n fiecare an pentru stingerea datoriei publice
interne i externe. Acoperirea serviciului datoriei publice presupune
echilibrarea veniturilor curente provenind n special din impozite i taxe, n
detrimentul efecturii altor cheltuieli publice n msur s produc bunuri
i servicii.
110
Bibliografia
unitii de
nvare 6
1. CMPEANU EMILIA i colectivul, Sustenabilitatea politicii de

ndatorare a Romniei n contextul economic actual, Editura ASE,
Bucureti, 2009;
bugetare europene, Ediia I, Editura Universitar, Bucureti, 2005;
4. MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice,
Editura Universitar, Bucureti, 2008;
5. ONOFREI, Mihaela, Impactul politicilor financiare asupra
societii, Editura Economic, Bucureti, 2000;
6. STOIAN, Andreea i CMPEANU Emilia,Sustenability of Romanian
fiscal policy, lucrare susinut n cadrul workshopului internaional
Promoting European Cooperation in Modeling Sustainable
Development, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca, 2007;
7. VCREL IULIAN, Starea economiei i finanelor publice
ale Romniei n context european n perioada 1990-2010,Editura
economico-financiare, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2008;
10. VCREL IULIAN, Relaii financiare internaionale,
11. VCREL IULIAN i colectivul, Finane publice, Ediia a
12. Consiliul Fiscal, Raport anual, 2013;
13. www.guv.ro, Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 20152017,Bucureti, 2014;
14. www.mfinante.ro., Raport privind situaia macroeconomic
pe anul 2014 i proiecia acesteia pe anii 2015-2017;
anul 2015 i proiecia acesteia pe anii 2016-2018.
111
UNITATEA DE NVARE 7
7.1. Obiectivele unitii de nvare 7 .....................................112
7.2. Mixul de politici fiscal-bugetare privind
echilibrul general macroeconomic..................................112
7.2.1. Politica financiar i planificarea financiar.............112
7.2.2. Echilibrul financiar..................................................115
7.2.3. Echilibrul financiar la nivel macroeconomic...........119
7.3.Teste de autoevaluare..........................................................126
7.6.Rezumat...............................................................................128
7.7. Bibliografia unitii de nvare 7.......................................129
7.1

privind:
Politica financiar i planificarea financiar
Echilibrul financiar
Echilibrul financiar la nivel macroeconomic
SUGESTII

7.2.

7.2.1.Politica financiar i planificarea financiar
Politica
financiar i
planificarea
financiar
Politica financiar reprezint ansamblul principiilor, al normelor

formulate pe baza acestora, precum i a procedeelor folosite cu ocazia
constituirii i utilizrii fondurilor publice.
Politica financiar trebuie s aib:
un obiectiv;
un sistem restricional n care se acioneaz pentru atingerea
acestui obiectiv;
metode corespunztoare de realizare.
Obiectivul politicii financiare vizeaz constituirea i utilizarea
fondurilor publice astfel nct s se asigure ndeplinirea corespunztoare a
funciilor statului.
Sistemul restricional n constituirea i utilizarea fondurilor e
reprezentat
de capacitatea economiei de a oferi venituri statului;
112
de nivelul nevoilor reale.

Metodele utilizate pentru ndeplinirea politicii financiare sunt tehnici
fiscale reprezentate de o varietate de impozite i taxe, cu o diversitate de
dimensionri.
Politica financiar n domeniul cheltuielilor publice ia n calcul un
complex de indicatori:
dimensiunea cheltuielilor publice, n mrime absolut (n
exprimare monetar) i relativ (ca procent din produsul intern brut);
destinaia cheltuielilor publice, n funcie de prioritile nevoilor
sociale;
structura cheltuielor publice, astfel nct soluiile optime trebuie s
asigure eficiena repartizrii acestora;
identificarea modalitilor de stimulare a beneficiarilor, prin
metode de finanare i gestionare.
Promovarea unei politici financiare n domeniul resurselor
financiare publice se axeaz pe:
stabilirea volumului resurselor financiare;
precizarea provenienei resurselor fianciare;
determinarea numrului i modalitilor de prelevare a contribuiei
la fondurile publice;
folosirea impozitelor i taxelor nu doar n calitate de modaliti de
preluare a resurselor financiare, ci i de influenare a proceselor economice;
soluionarea problemelor ce apar n legtur cu veniturile
provenind din sectorul public;
realizarea echilibrului financiar.
Politica financiar se elaboreaz de ctre guvern i se aprob de ctre
puterea suprem n stat. Orice politic financiar are i o dimensiune
subiectiv i se poate modifica oricnd se constat neconcordane cu
dinamica vieii social-economice.
Statul deine un rol important n finanarea unor cheltuieli de interes
public. Au existat, de-a lungul timpului, dou tipuri fundamentale de stat n
funcie de rolul pe care acesta l-a ndeplinit i n corelaie cu natura
funciilor pe care statul le-a avut:
- a) statul protector (denumit i consumator);
- b) statul productiv (sau redistribuitor).
Acest delimitare a principalelor dou tipuri de stat este n
strns legatur cu gradul de implicare a statului n domeniul economic i n
cel social. Fiecare dintre cele dou tipuri de stat utilizeaz o politic
financiar proprie i este caracterizat de mecanisme de aciuni proprii.
Principalele caracteristici ale celor dou tipuri de stat, din punct de vedere al
politicilor financiare sunt urmtoarele:
a)Statul protector are ca rol principal pe acela de aprator al cadrului legal.
Statul protector mai este denumit i stat jandarm. Funcioneaz modelul
de pia cu concuren perfect, model agreat i descris de ctre economitii
clasici i neoclasici.Statul protector are ca rol suprem vegherea asupra
respectrii cadrului legal. Statul nu intervine pe pia, el stabilete doar
regulile de joc. Avnd n vedere rolul de mare consumator al statului de
tip jandarm, principalele trsturi ale politicii financiare n cadrul statului
protector au n vedere gsirea unei modalitii de a susine statul din punct
113
de vedere financiar i n acelai timp de a exercita asupra cetenilor

contribuabili o presiune fiscal ct mai mic. Problema principal o
reprezint acoperirea cheltuielilor acestuia.
Alte caracteristici ale politicii financiare specifice statului
protector includ:
-descurajarea mprumuturilor, sub motivaia sacrificrii intereselor
generaiilor viitoare, care trebuie s suporte cheltuielile ocazionate de
contractarea acestor mprumuturi;
-neagrearea deficitului bugetar;
-limitarea mijloacelor financiare ale guvernului; se manifest o
nencredere n executiv, Parlamentul este recunoscut ca putere legitim iar
Guvernul este subordonat acestuia;
-bugetul trebuie s fie echilibrat (egalitatea veniturilor cu cheltuielile). De
fapt, echilibrul bugetar este un obiectiv fundamental al politicii financiare
ntr-un stat de tip protector.
b)Statul productiv (sau redistribuitor) se implic n activiti de natur
economic pentru a contracara i a corecta neajunsurile, deficienele
mecanismelor de pia, precum i n activiti de natur social, n scopul
ameliorrii inegalitilor sociale.
Pentru statul de tip productiv este caracteristic doctrina
keynesist care susine intervenia statului. Acest lucru se face simit i la
nivel de politic financiar. Statul intervine prin diferite mecanisme,
instrumente de natur financiar pentru a prentmpina sau contracara
deficienele pieei.
Politica financiar n cadrul statului productiv se prezint sub
forma a dou tipuri de intervenionism, dup cum urmeaz:
1) Intervenionismul compensator (keynesist).
Presupune o politic financiar mai puin dirijist. Statul caut s
intervin numai n cazurile n care deficienele pieei au efecte nefaste
asupra economiei.Statul compenseaz pentru aceste efecte negative.n
perioadele de recesiune economic statul poate interveni prin reducerea ratei
dobnzii, prin scderea impozitelor sau prin acordarea de subvenii. n
perioadele de expansiune, msurile politicii monetare includ: controlul
riguros al masei monetare, creterea fiscalitii etc.
2) Intervenionsmul corector (neokeynesist).
Statul se implic n scopul corectrii inegalitilor sociale, urmrind
repartizarea echitabil a veniturilor: sistem de colectare a impozitelor prin
care s se poat distribui ajutoare sociale, pensii, alocaii etc.
Intervenionismul de tip corector a aprut dup sfritul celui de-al doilea
rzboi mondial, cnd s-a fcut simti nevoia interveniei asupra cazurilor
sociale defavorizate, ceea ce dus la apariia i consacrarea statului
bunstrii/ providenei.
Planificarea
financiar
Planificarea financiar
Planificarea financiar reflect nevoia de administrare riguroas i
de management pragmatic al unor resurse financiare, n contextul
transformrilor permanente n domeniile: politic, demografic i
economic, n plan european i global.
114
Planificarea financiar are caracter orientativ i riguros stabilind

nevoile i resursele la nivel macroeconomic n concordan cu cerinele
pieei.
n stabilirea previziunilor bugetare trebuie inut cont de faptul c
acestea nu pot fi exacte.Existena impozitelor proporionale sau progresive
face ca veniturile publice s varieze n funcie de volumul venitului rii
respective.Cheltuielile publice pot varia ntr-o form imprevizibil pentru c
o cretere a omajului motivat de o recesiune ar crete cheltuielile de natur
social, subveniile.
Planificarea financiar trebuie s evidenieze n urma unei analize
foarte complexe:
punctele tari i punctele slabe, oportunitile i ameninrile;
strategiile de realizare a prioritilor;
programarea financiar multianual;
mecanismele de implementare.
Perspective financiare elaboreaz fiecare stat din lume, statele
membre ale Uniunii Europene, dar i Comisia European care a elaborat
perspective financiare pentru perioadele 2000-2006, 2007 2013 i 20142020.
Planificarea financiar are n vedere ntocmirea de:
balane financiare de sintez, care cuantific toate resursele financiare
ale economiei (publice i private), destinaia acestora (consum public i
privat, formare brut de capital, creteri de stocuri i rezerve, transferuri n
strintate).Acestea sunt o previzionare a produsului intern brut cu caracter
orientativ i care servete ca instrument de fundamentare a echilibrului
financiar la nivel macroeconomic;
planuri financiare cu caracter executoriu prin intermediul crora se
stabilete modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe parcursul
anului (bugetul statului, bugetele locale, bugetele de venituri i de cheltuieli
ale instituiilor publice, ale regiilor autonome);
pentru planificarea financiar se utilizeaz indicatori care exprim:
ncasri din activitile desfurate; vrsminte de la instituii publice;
prelevri; credite bugetare; credite bancare. La calcularea indicatorilor se
utilizeaz: norme de amortizare; norme de stoc; proiecte tehnice i de
execuie; norme de asigurare; norme de cheltuieli pentru nvmnt; norme
de cheltuieli pentru cultur; normative ale mijloacelor circulante; normative
de eficien.
7.2.2. Echilibrul financiar
Echilibrul financiar-parte integranta a echilibrului general economic
Echilibrul
financiar
Echilibrul general economic este expresia generalizat a echilibrului

material al economiei naionale, a echilibrului forei de munc i a
echilibrului valoric.
Echilibrul general economic presupune existenta unei concordane
ntre necesarul de bunuri materiale si bunurile posibile de procurat;
115
ntre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare ale

acestora;
ntre veniturile banesti ale populatiei si posibilitatile de acoperire a
acestora cu bunuri si servicii;
ntre necesarul de resurse valutare si resursele posibile de mobilizat in
conditiile date.
Echilibrul general economic este un volum si o structura de resursemateriale, umane, financiare, monetare si valutare corespunzatoare nevoilor
si posibilitatilor economiei nationale intr-o perioada de timp determinata.
Echilibrul general economic previzional, avizat in planul, programul
sau scenariul elaborate are un caracter potential.Transformarea acestuia din
posibilitate in realitate se realizeaza in cursul perioadei de referinta,in
activitatea de zi cu zi a agentilor economici,a tuturor celor care participa la
infaptuirea reproductiei largite.Productia totala a unui anumit bun este egala
cu cantitatea obtinuta de toti agentii economici profilati pe acel produs,iar
consumul total este egal cu suma cantitatilor consumate de utilizatorii din
intreaga economie.Cantitatile totale efectiv produse si,respectiv, consumate
pot fi egale, mai mari sau mai mici fata de cele prevazute.
Exist o stare de echilibru anterioar elaborrii unui plan,a unui
program sau a unui scenariu privind dezvoltarea economiei nationale,si este
un echilibru post-factum, atunci cand s-a realizat unitatea ntre cele trei
forme de manifestare a echilibrului.
Echilibrul valoric vizeaz echilibrul financiar, echilibrul monetar i pe
cel valutar, fiecare expresie a echilibrului avand o existenta de sine
statatoare,dar si raporturi de interdependenta cu celelalte forme valorice si
nevalorice ale echilibrului general. Nu exist un echilibru general cu
caracter previzional dac planul, programul sau scenariul care prefigureaz
dezvoltarea economiei naionale intr-o anumita perioada de timp ar prezenta
un raport corespunzator intre productia anumitor mijloace de productie si
necesarul de asemenea produse, dar nu ar asigura locuri de munca
corespunzatoare intregii fore de munca de care dispune economia sau
nu ar putea acoperi cu bunuri si servicii cererea solvabil a intregii
societati.
Creterea gradului de acoperire a necesarului de materiale deficitare, ca
si a proporiei de ocupare a fortei de munca existente in economie, s-ar
putea concepe:
a) prin punerea in valoare a unor resurse materiale interne cu costuri de
productie ridicate(de exemplu prin exploatarea unor zacaminte minerale cu
continut sarac in substante utile,situate la mari adancimi ori inadecvate
mecanizarii productiei, exploatarea unor masive paduroase, neajunse la
varsta optima,situate in zone greu accesibile ori care ar produce efecte
nedorite asupra mediului inconjurator etc.);
b) prin procurarea unor cantitati de materiale,echipamente sau alte
produse din import cu pretul unor eforturi valutare suplimentare sau
c) prin fortarea ritmului de constructii si montaj,in vederea devansarii
punerii in functiune a unor capacitati de productie,realizarii unor obiective
de infrastructura, sisteme de irigatii si alte lucrari care reclama angajarea
unui numar de persoane-specialisti,muncitori calificati si necalificati-din
randurile somerilor.
116
Asemena solutii ar ameliora raportul dintre cererea si oferta unor

materiale, respectiv dintre necesarul de forta de munca si resursele umane
disponibile pe pia, dar ar adnci dezechilibrul financiar sau pe cel
valutar,dupa caz.
Echilibrul dintre cererea si oferta de forta de munca nu ar fi suficient
daca nu s-ar asigura acoperirea cu bunuri si servicii a veniturilor banesti
ale intregii populatii.
Datorita multitudinii factorilor care actioneaza in economie,echilibrul
material al fiecarui produs se poate realiza la nivelul prevazut sau poate
prezenta abateri favorabile ori nefavorabile fata de acesta. Productia
realizata suplimentar poate contribui la consolidarea echilibrului material si
poate avea efecte favorabile asupra celorlalte forme de echilibru. Un plus de
productie cu costuri acceptabile si cu desfacere asigurata echivaleaza cu
un plus de resurse materiale,iar acesta poate asigura,prin valorificare,un plus
de resurse financiare.Un consum suplimentar de materiale pentru
obtinerea unui anumit produs creeaza un dezechilibru intre cererea si
oferta acelui produs,cu efecte negative de ordin financiar.
Aparitia unor resurse materiale, financiare si valutare suplimentare
favorizeaza realizarea unor obiective economice si sociale peste prevederi,
in conditii de echilibru corespunzator
noilor posibilitati create in
economie.Nerealizarea resurselor materiale, financiare si valutare la
nivelul prevazut pune in pericol realizarea obiectivelor stabilite.
Necesitatea restructurarii planului, a programului sau a scenariului apare
atunci cand se ajunge la nerealizarea unui numar important de produse
ori la depasirea consumurilor la materialele de baza,cu cantitati deloc
neglijabile,care nu pot fi inlocuite cu alte materiale, nu pot fi reduse
cantitatile destinate exportului sau majorate importurile fara perturbarea
echilibrului financiar sau a celui valutar.
Aparitia unor dezechilibre incidentale si de mica intindere- domeniile
financiar, monetar sau valutar nu pun in pericol echilibrul general
economic. Nu orice dezechilibru partial si de scurta durata conduce la
compromiterea echilibrului general economic.
Fluxurile banesti dintre agentii economici cu autoritatile publice,cu
bancile,cu societatile de asigurare si cu alte persoane de drept public sau
privat reflecta prelevarile care alimenteaza fondurile de resurse financiare
ce se constituie in economie, precum si transferurile de la fondurile
respective catre diversi beneficiari. Este necesar sa existe o stare de
echilibru intre necesarul de resurse financiare si posibilitatile de procurare a
acestora. Societatea nu trebuie sa se angajeze in actiuni economice,
sociale sau de alta natura care necesit resurse mai mari decat poate sa
procure pe plan national.
La determinarea echilibrului financiar public, la nivel
macroeconomic, se au n vedere toate resursele financiare, indiferent de
nivelul la care se constituie si se administreaza si de metodele folosite in
mobilizarea si repartizarea acestora.
Asigurarea echilibrului financiar public la nivel macroeconomic
constituie o necesitate in economia de piata, in care programul de
dezvoltare economico-sociala, schiat de organe specializate de stat, are un
caracter orientativ.
117
Echilibrul financiar reprezint starea ctre care tinde economia, n

vederea alocrii optime a resurselor.
Echilibrul financiar presupune egalitatea ntre resursele financiare care
pot fi mobilizate la nivel macroeconomic i resursele necesare realizrii
aciunilor economice, sociale sau de alt natur.
Echilibrul General
Economic
Echilibrul
Material
Economic
Echilibrul Forei
de Munc
Echilibrul
Monetar
Economic
Echilibrul
Valoric
Economic
Echilibrul
FINANCIAR
Economic
Echilibrul
Valutar
Economic
RESURSE FINANCIARE = NECESITI

FINANCIARE
Sursa: Moteanu Tatiana i colectivul,
Finane publice, Editura Universitar,
Bucureti, 2008, p.326
Coninutul Echilibrului General Economic

Instrumentele folosite pentru proiectarea echilibrului financiar servesc la dimensionarea resurselor financiare, la precizarea destinaiilor acestora, la fundamentarea echilibrului, la modalitatea de acoperire a deficitului
sau de valorificare a excedentului de resurse.
Echilibrul financiar la nivel microeconomic
echilibrul trebuie realizat pe feluri de activiti i pe categorii de fonduri;
situaia normal la nivel microeconomic este aceea n care se obine profit
(venituri mai mari dect cheltuieli);
echilibrul financiar la nivel de ntreprindere se poate exprima cu ajutorul
formulei:
V = Ch + P
unde,
V = venituri; Ch = cheltuieli;
P = profit.
n practic, echilibrul financiar pe ansamblul ntreprinderii se poate
realiza:
-numai pe seama resurselor proprii;
-pe seama resurselor proprii i a eventualelor fonduri de la bugetul public;
-pe seama resurselor proprii, a eventualelor fonduri de la bugetul public i
a mprumuturilor contractate de pe pia.
-dezechilibrul ntreprinderii se manifest prin incapacitatea acesteia de ai onora obligaiile pe care le are fa de stat, furnizori, bnci i salariai.
118
7.2.3. Echilibrul financiar la nivel macroeconomic

Echilibrul financiar la nivel macroeconomic poate s vizeze:
-totalitatea resurselor financiare ale societii i destinaiile acestora;
-resursele financiare aparinnd unui anumit sector, unei anumite ramuri
sau unei uniti administrativ teritoriale i destinaia acestora.
Echilibrul financiar public
Instrumentul utilizat este Bugetul General Consolidat, care cuprinde,
conform operaiunii de consolidare, veniturile i cheltuielile urmtoarelor
bugete:
bugetul de stat;
bugetele unitilor administrativ-teritoriale;
bugetul asigurrilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul Trezoreriei Statului;
bugetele instituiilor publice autonome;
bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din
bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat i bugetele fondurilor
speciale, dup caz;
bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur
din fonduri publice;
bugetele fondurilor externe nerambursabile.
Caracteristicile echilibrului financiar public sunt:
1. Echilibrul financiar public se construieste dupa trierea nevoilor sociale,
stabilirea optiunilor si a prioritatilor in satisfacerea necesitatilor
economiei nationale si asigurarea bazei materiale a acestora.Pana se
ajunge in acest stadiu se elaboreaza multiple variante de balanta financiara
(buget general consolidat),cu scopul apropierii nevoilor de resurse pentru
realizarea obiectivelor si actiunilor considerate prioritare in perioada de
referinta,de posibilitatile de procurare a acestora.In acest fel,prin iteratii
succesive,nevoile se diminueaza in functie de posibilitati,iar posibilitatile se
examineaza si reexamineaza in vederea identificarii de resurse
suplimentare,capabile sa asigure satisfacerea intr-o masura cat mai mare a
nevoilor sociale.
2. La elaborarea programului de dezvoltare economica si sociala,se tine
seama de factorii cu actiune previzibila in perioada considerata.Deoarece
in cursul executarii acestuia pot interveni factori noi, neprevazuti,care sa
actioneze asupra volumului de resurse de care dispune economia,este
necesar ca la elaborarea programului sa se prevada anumite rezerve
materiale financiare si valutare.La determinarea echilibrului financiar public
este necesar sa se ia in considerare si rezervele de resurse financiare pentru
nevoi neprevazute.
3. Echilibrul financiar se refera la resursele si necesitatile financiare ale
sectorului public. In acest sens,in bugetul general consolidat-instrumentul
cu ajutorul caruia se verifica echilibrul financiar al programului de
activitate-isi gasesc reflectarea toate resursele financiare publice,indiferent
119
de provenienta acestora,de fondurile pe care le alimenteaza, de metodele de

prelevare-repartizare utilizate si de destinatia pe care o deine.Bugetul
general consolidat trebuie sa fie astfel conceput incat sa arate in mod
distinct resursele si destinatia lor pe total economie si pe fiecare componenta
a sistemului bugetar(buget de stat,bugete locale,bugetul asigurarilor sociale
si fiecare fond special).
4. Echilibrul financiar se sprijina in principal pe resursele financiare
mobilizate pe plan national prin metode si ci diferite.Emisiunea baneasca
nu trebuie folosita ca mijloc de acoperire a deficitului financiar nici la
intocmirea bugetului si nici in cursul executarii acestuia.
5. O problema importanta in procesul elaborarii bugetului general
consolidat este aceea a determinarii nivelului optim la care se construieste
echilibrul financiar.Acest nivel poate fi definit atat prin marimea absoluta
a resurselor financiare publice, potential mobilizabile in perioada
considerat si prin marimea relativa a acestora,adica prin cresterea
procentuala prevazuta a se realiza,comparativ cu perioada de baza.
Se poate lua in considerare o crestere a resurselor financiare de 2%,5%,
10% sau mai mare,comparativ cu anul precedent.Cu cat este mai ridicat
nivelul la care se stabileste echilibrul financiar,cu atat mai inalt poate fi
gradul de satisfacere a nevoilor economice si sociale in perioada
considerata.Utilizarea in scopuri productive a unei pri mai mari din PIB
asigura reproductia pe baze largite-premisa a creterii productiei materiale si
a resurselor banesti de care dispune societatea.
6. La stabilirea nivelului echilibrului financiar este indicat a se lua in
considerare numai resursele pe care societatea le poate mobiliza pe piata
interna, nu si pe cele de provenienta externa. Aceasta c onstituie o masura
de prudenta, de evitare a indatorarii statului fata de strainatate.
n procesul decizional pot sa apara situatii care sa necesite un efort
financiar mai mare decat este capabila economia sa suporte din resurse
proprii i atunci se poate lua in considerare construirea echilibrului
financiar public la un nivel mai inalt, prin atragerea unor resurse
externe.Trebuie considerate conditiile existente pe piata externa in ce
priveste preturile materiilor prime, combustibilului si a altor bunuri din
import si raportul dintre acestea si preturile produselor finite precum i rata
dobanzii nominale si a celei reale la creditele externe.
7. In procesul intocmirii programului de dezvoltare economico-sociala
pana se ajunge la varianta optima care asigura echilibrul general
economic se elaboreaza mai multe variante de program, carora le
corespund tot atatea variante de buget general consolidat; fiecare variant
de buget prezint o stare de echilibru (dezechilibru) financiar la un alt nivel
dect precedentele.
Variantele de buget pot fi:
a) echilibrate,cand resursele sunt egale cu necesitatile de resurse; varianta
echilibrata constituie situatia normal;
b)supraechilibrate, cand resursele depasesc necesitatile, prezentand un
anumit excedent; varianta supraechilibrata poate fi considerata normala in
masura in care este vorba de o rezerva de plan judicious dimensionata.Un
sold pozitiv de dimensiuni exagerate ascunde o anumita necorelare si de
aceea varianta respectiva trebuie reexaminata si corectata;
120
c)dezechilibrate, cand resursele nu acopera integral necesitatile, prezentand

un sold negativ; arat ca necesitatile de resurse nu pot fi acoperite cu
resursele financiare identificate.
8.Volumul resurselor financiare publice variaza in functie de marimea
PIB,de proportiile in care acesta se repartizeaza pentru consum si formare
bruta de capital,de regimul amortizarii mijloacelor fixe,de proportia
participarii persoanelor fizice si juridice la constiturea fondurilor de
resurse financiare ale societatii i de alti factori.
Raporturile de interdependenta dintre dinamica PIB si dinamica
resurselor financiare arat c o economie care nregistreaz ritmuri inalte de
crestere va realiza un volum tot mai mare de PIB, de resurse financiare care
asigura creterea productiei si satisfacerea intr-o mai mare masura a
celorlalte nevoi ale societatii.
O expresie a dezechilibrului este deficitul bugetar, care poate avea
una din urmtoarele semnificaii: deficit de criz (statul nu poate s-i
acopere cheltuielile curente - se acoper deficitul prin mprumuturi);
deficit de dezvoltare (state care produc resurse n plus realizate n afara
sectorului public. De exemplu, n sectorul bancar i la populaie se
preconizeaz venituri n plus); deficit acut, dac apare ntmpltor, ntrun anumit exerciiu financiar, ca o consecin a creterii ieirilor (cheltuielilor) sau a micorrii intrrilor (veniturilor). deficit cronic, dac apare
constant, pe parcursul mai multor exerciii financiare succesive.
Modaliti de acoperire a deficitelor bugetare
Deficitul bugetar se acoper prin:
ncasarea de venituri de dimensiuni mai mari dect cele prevzute de
legea bugetar;
mprumuturi pe termen mediu i lung, prin emisiuni de titluri de credit
public = datorie public;
mprumuturi externe => genereaz datorie public;
emisiune monetar strict limitat i controlat de ctre Banca Naional.
Echilibrul financiar al societii
Instrumentul utilizat: Sistemul Conturilor Naionale
Sistemul Conturilor Naionale evideniaz fluxurile directe,
materiale i financiare, bunurile produse i serviciile prestate n cadrul
economiei naionale, relaiile existente n sferele produciei, consumului
i formrii capitalului, constituirii i utilizrii veniturilor n interiorul
rii, precum i relaiile cu strintatea.
Notaii: S = oferta agregat;
D = cererea agregat;
Y = Produsul Intern Brut; IM = importuri;
X = exporturi;
C = consumul privat;
I = investiiile;
G = consumul guvernamental;
T = impozitele i taxele;
E = economisirea sectorului neguvernamental = Y T C
Ecuaia de baz a veniturilor n Sistemul Conturilor Naionale este:
121
S=D
Y + IM = C + I + X + G
Y + IM-T = C + I + X + G-T
(Y - T - C) - I - (X - IM) = (G - T)
Ecuaia soldurilor
(E-I)
Soldul economiilor
sectorului
neguvernamental
(7.1.)
(7.2.)
(7.3.)
(7.4.)
(7.5.)
- (X - IM) = (G - T)
Soldul contului
Soldul
curent al
sectorului
balanei de pli
guvernamental
Sursa: Moteanu Tatiana i colectivul, Finane publice, Editura

Universitar, Bucureti, 2008, p.329
Echilibrul general macroeconomic

Instrumentul utilizat: PENTAGONUL MACROSTABILIZRII
Pentagonul echilibrului este un instrument folosit in SCENARIILE DE
REDRESARE (SR) a capacitatii de plata externe.
Notaii:
Anul 1 = anul pentru care se construiete pentagonul;
Anul 0 = anul precedent celui pentru care se construiete pentagonul;
r = rata creterii economice;
r = (PIB1 PIB0) / PIB0 x 100, unde,
(7.6)
PIB1 i PIB0 reprezint valorile produsului intern brut n anii 0 i 1
exprimate n preuri constante => creterea este real.
CA = ponderea soldului contului curent al balanei de
pli n PIB;
CA = (EXP1 IMP1) / PIB1 x 100 ,unde,
(7.7)
EXP1 = volumul exporturilor n anul 1;
IMP1 = volumul importurilor n anul 1;
PIB1 = produsul intern brut n anul 1.
g = ponderea soldului bugetului general consolidat n PIB;
g = (VPT1 CPT1) / PIB1 x 100, unde,
(7.8)
VPT1 = veniturile bugetului general consolidat n anul 1;
CPT1 = cheltuielile bugetului general consolidat n anul 1;
PIB1 = produsul intern brut n anul 1.
i = rata inflaiei;
i = (Pc1 - Pc0) / Pc0 x 100, unde,
(7.9)
Pc1 = preurile de consum n anul 1;
Pc0 = preurile de consum n anul 0;
= rata omajului.
= Nr.omeri / Pop. Ocupat x 100
(7.10)
Principii de construcie i interpretare a pentagonului

macrostabilizrii
fiecare indicator se reprezint pe o ax;
pe fiecare ax, micarea ctre origine semnific nrutirea valorii
122
indicatorului, iar ndeprtarea de origine, mbuntirea valorii indicatorului.

Situaia care s corespund satisfacerii tuturor celor cinci obiective,
n sensul apropierii lor de nivelurile optime, ar fi aceea n care suprafaa
pentagonului s fie ct mai ampl, iar parametrii fiecrui obiectiv s fie ct
mai departe de punctul de origine.40 Astfel ar exista o cretere economic
accelerat ce ar conduce la un omaj foarte sczut, pe fondul unei rate a
inflaiei nesemnificative i n condiiile unui sold favorabil al bugetului
general consolidat i, respectiv, al contului curent al balanei de pli. 41
Aceasta rmne ns un ideal. Realitatea cu care se confrunt att rile
dezvoltate ct i cele n tranziie determin recurgerea la o serie de
compromisuri decizionale n alegerea complexului adecvat de politici
economice pentru o ar, la un moment dat,n scopul crerii pe baza
resurselor de care dispune i a competitivitii economiei, a premizelor de
prosperitate intern i a celor de credibilitate extern. 42
Sursa: Elaborat pe baza datelor din www.mfinante.ro

Pentagonul macrostabilizrii pentru Romnia n anul 2002
40
Iulian Vcrel i colectivul, Finane publice, Editura Didactic i

Pedagogic RA,Ediia a VI-a, Bucureti, 2007, pag.672
41
Ibidem;
42
Iulian Vcrel i colectivul, Finane publice, Editura Didactic i
Pedagogic RA,Ediia a VI-a, Bucureti, 2007, pag.673
123
CAUZELE DEFICITELOR BUGETARE

CAUZE
GENERALE
CAUZE
SPECIFICE
RILOR SLAB
DEZVOLTATE
=> cheltuielile, n
continu cretere, cu
ntreinerea aparatelor guvernamentale;
=> creterea continu a cheltuielilor
cu rambursarea datoriei publice (o mare parte din aceasta
fiind, de regul, generat tocmai de finanarea deficitelor
bugetare ale anilor
anteriori);
=> cheltuieli mari cu
narmarea, n majoritatea rilor i, n
general,
toate
tipurile de cheltuieli
neproductive.
=> nivelul de dezvoltare

sczut
determin venituri bugetare reduse; aportul veniturilor la buget
din impozite i
taxe este mic,
datorit
bazei
reduse de impozitare, chiar dac
se adopt un grad
de
fiscalitate
ridicat;
=> cheltuieli mari
pentru aparatul
administrativ.
CAUZE
SPECIFICE
RILOR N
TRANZIIE
=> scderea continu a nivelului produciei i, implicit, a
produsului intern brut, n condiiile transformrilor profunde, structurale, ce au loc n
aceste ri;
=> creterea drastic a ratei inflaiei, n condiiile n care este
cunoscut faptul c veniturile
bugetare, exprimate n preuri
curente, au o rat de cretere
inferioar celei a cheltuielilor
bugetare, n preuri curente;
=> creterea cheltuielilor bugetare, prin asumarea de ctre
Guvern a costurilor sociale implicate de procesul de tranziie;
=> subveniile pentru ntreprinderile cu pierderi;
=> creterea constant a
datoriei publice i, implicit, a
cheltuielilor pentru rambursarea sa i a dobnzilor.
Sursa:Moteanu Tatiana i colectivul, Finane publice, Editura Universitar,

Bucureti, 2008, p.326
Mixul politicilor financiare i monetare

pentru asigurarea echilibrului financiar
Starea
economiei
Obiectivele politicii
economico - sociale
Bugetul general consolidat se impune s fie:

excedentar
echilibrat

124
deficitar
Condiionarea Bugetului General Consolidat

Echilibrul financiar proiectat la nivel macroeconomic,pe sectoare
institutionale si unitati component nu ar fi suficient daca nu s-ar asigura
mentinerea lui pe parcursul anului de referinta.Echilibrul de sistem se
asigura cu ajutorul bugetului general consolidat care indeplineste un rol
activ in fundamentarea programului economic.Acest program are insa un
caracter orientativ,ceea ce face ca in timpul executiei sale sa apara,dupa
caz,abateri favorabile sau nefavorabile fata de prevederi,care influeneaz
indicatorii financiari.Corelatia dintre resursele financiare si destinatia
acestora (cheltuieli) poate sa indice o stare de echilibru, o depasire a
cheltuielilor de catre resurse (excedent) sau, dimpotriva,o depasire a
resurselor de catre cheltuieli (deficit).Pentru a avea o imagine de asamblu
asupra executiei bugetelor administratiilor publice, Ministerul Finantelor
Publice intocmeste periodic un buget general consolidat care constituie
o sinteza a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor
sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale. Este de precizat ca
bugetul general consolidat nu reprezinta o simpla insumare a veniturilor si
cheltuielilor bugetelor componente ale sistemului bugetar, ci un buget
consolidat, adica un buget din care au fost eliminate dublele inregistrari
(transferurile de resurse intre diferitele bugete ale autoritatilor
publice). n executie, diferitele categorii de bugete pot fi echilibrate,
excedentare sau deficitare, dupa caz. Egalitatea dintre veniturile si
cheltuielile unui buget, posibila la etapa programrii, este o situatie de
exceptie la realizari, deoarece la punerea n practic apar diferente mai mari
sau mai mici la venituri sau minusuri la cheltuieli.
Determinarea echilibrului financiar
Echilibrul financiar se poate determina static sau dinamic.Dac starea
de echilibru a bugetului este asigurata prin legea bugetului de stat adic
veniturile bugetare sunt egale cu cheltuielile bugetare la nivelul anului
bugetar,atunci este un echilibru static.
Pe parcursul execuiei echilibrul nu este asigurat din cauza
periodicitatii diferite a incasarii veniturilor si a efectuarii cheltuielilor i
atunci se pune problema realizrii unui echilibru dinamic.
Pentru finantele publice, echilibrul financiar prezinta caracteristica
de obligativitate, generata de legea fluxurilor de intrare/iesire.
Principiul mecanismului politicii financiare

Obiectivul central al politicii financiare - cu cele dou
componente ale sale, politica fiscal i, respectiv, cea bugetar - trebuie s
fie acela al echilibrrii cererii agregate cu oferta agregat i nu de a
echilibra bugetul. Soldul bugetului i, implicit, politica financiar
reprezint, n mod preponderent, instrumente active de influenare a
evoluiei economiei i nu o reflectare pasiv a dinamicii acesteia.
125
cererea privat de bunuri i

servicii C+ I +(X - IM)
prea mic
prea mare
politic financiar
expansionist
politic financiar
restrictiv
relansarea cererii din

economie prin intermediul
creterii cheltuielilor publice (G)
reducerea cererii printr-un volum

mai redus al cheltuielilor publice
(G)
deficit bugetar
echilibru sau excedent bugetar

1.Ce indicatori se au n vedere de politica financiar n domeniul
cheltuielilor publice i n domeniul veniturilor financiare publice?
2.Ce este statul protector i care sunt caracteristicile politicii financiare ale
acestuia?
3. Ce este statul productiv sau redistribuitor i care sunt caracteristicile
politicii financiare ale acestuia?
1.Rspuns:
Politica financiar n domeniul cheltuielilor publice ia n calcul urmtorii
indicatori:
-dimensiunea cheltuielilor publice, n mrime absolut (n exprimare
monetar) i relativ (ca procent din produsul intern brut);
-destinaia cheltuielilor publice, n funcie de prioritile nevoilor sociale;
-structura cheltuielor publice, astfel nct soluiile optime trebuie s asigure
eficiena repartizrii acestora;
-identificarea modalitilor de stimulare a beneficiarilor, prin metode de
finanare i gestionare.
Promovarea politicii financiare n domeniul resurselor financiare
publice are n vedere urmtorii indicatori:
-stabilirea volumului resurselor financiare;
-precizarea provenienei resurselor fianciare;
-determinarea numrului i modalitilor de prelevare a contribuiei la
126
fondurile publice;
-folosirea impozitelor i taxelor nu doar n calitate de modaliti de preluare
a resurselor financiare, ci i de influenare a proceselor economice;
-soluionarea problemelor ce apar n legtur cu veniturile provenind din
sectorul public;
-realizarea echilibrului financiar.
2.Rspuns:
Statul protector are ca rol principal pe acela de aprator al cadrului legal.
Statul protector mai este denumit i stat jandarm. Funcioneaz modelul
de pia cu concuren perfect, model agreat i descris de ctre economitii
clasici i neoclasici.Statul protector are ca rol suprem vegherea asupra
respectrii cadrului legal. Statul nu intervine pe pia, el stabilete doar
regulile de joc. Avnd n vedere rolul de mare consumator al statului de
tip jandarm, principalele trsturi ale politicii financiare n cadrul statului
protector au n vedere gsirea unei modalitii de a susine statul din punct
de vedere financiar i n acelai timp de a exercita asupra cetenilor
contribuabili o presiune fiscal ct mai mic. Problema principal o
reprezint acoperirea cheltuielilor acestuia.Alte caracteristici ale politicii
financiare specifice statului protector sunt:
-descurajarea mprumuturilor, sub motivaia sacrificrii intereselor
generaiilor viitoare, care trebuie s suporte cheltuielile ocazionate de
contractarea acestor mprumuturi;
-neagrearea deficitului bugetar;
-limitarea mijloacelor financiare ale guvernului; se manifest o nencredere
n executiv, Parlamentul este recunoscut ca putere legitim iar Guvernul este
subordonat acestuia;
-bugetul trebuie s fie echilibrat (egalitatea veniturilor cu cheltuielile). De
fapt, echilibrul bugetar este un obiectiv fundamental al politicii financiare
ntr-un stat de tip protector.
3.Rspuns:
Statul productiv (sau redistribuitor) se implic n activiti de natur
economic pentru a contracara i a corecta neajunsurile, deficienele
mecanismelor de pia, precum i n activiti de natur social, n scopul
ameliorrii inegalitilor sociale.
Pentru statul de tip productiv este caracteristic doctrina
keynesist care susine intervenia statului. Acest lucru se manifest i n
politica financiar. Statul intervine prin diferite mecanisme, instrumente de
natur financiar pentru a prentmpina sau contracara deficienele pieei.
Politica financiar n cadrul statului productiv se prezint sub
forma a dou tipuri de intervenionism, dup cum urmeaz:
1) Intervenionismul compensator (keynesist).
Presupune o politic financiar mai puin dirijist. Statul caut s
intervin numai n cazurile n care deficienele pieei au efecte nefaste
asupra economiei.Statul compenseaz pentru aceste efecte negative.n
perioadele de recesiune economic statul poate interveni prin reducerea ratei
dobnzii, prin scderea impozitelor sau prin acordarea de subvenii. n
perioadele de expansiune, msurile politicii monetare includ: controlul
riguros al masei monetare, creterea fiscalitii etc.
2) Intervenionsmul corector (neokeynesist).
Statul se implic n scopul corectrii inegalitilor sociale, urmrind
127
repartizarea echitabil a veniturilor: sistem de colectare a impozitelor prin

care s se poat distribui ajutoare sociale, pensii, alocaii etc.
Intervenionismul de tip corector a aprut dup sfritul celui de-al doilea
rzboi mondial, cnd s-a fcut simti nevoia interveniei asupra cazurilor
sociale defavorizate, ceea ce dus la apariia i consacrarea statului
bunstrii/ providenei.

Lucrare de
verificare
nr. 7
7.1. Ce este politica finaciar?

7.2. Care este obiectivul politicii financiare?
7.3. Ce are n vedere politica financiar n domeniul cheltuielilor
publice?
7.4. Ce are n vedere politica financiar n domeniul resurselor
financiare publice?
7.5.Precizai care sunt caracteristicile politicilor financiare ale
statului protector ?
7.6. Cum se prezint politica financiar n cadrul statului
productiv?
7.7. Ce trebuie s evidenieze planificarea financiar?
7.8. Ce este echilibrul general economic i ce concordane
presupune acesta?
7.9. Care resurse se au n vedere la determinarea echilibrului
financiar public la nivel macroeconomic ?
7.10. Ce presupune echilibrul financiar?
7.11.Cum se poate realiza echilibrul financiar la nivel
microeconomic (inclusiv formula) ?
7.12. Ce poate s vizeze echilibrul financiar la nivel
macroeconomic?
7.13. Precizai cteva din caracteristicile echilibrului financiar
public
7.14. Ce evideniaz Sistemul Conturilor Naionale?
7.15. Care sunt cei cinci indicatori utilizai la pentagonal
macrostabilizrii ( indicatorii i formula fiecruia)?
7.16. Pentru a avea o imagine de asamblu asupra execuiei
bugetelor administratiilor publice, Ministerul Finantelor
Publice ntocmete ..........;
7.17. Care este obiectivul central al politicii financiare?
7.6.Rezumat
Echilibrul general economic presupune existenta unei concordante intre
necesarul de bunuri materiale si bunurile posibile de procurat;intre necesarul
de resurse financiare si posibilitatile de procurare ale acestora;intre
veniturile banesti ale populatiei si posibilitatile de acoperire a acestora cu
bunuri si servicii; intre necesarul de resurse valutare si resursele posibile de
mobilizat in conditiile date.
Aparitia unor resurse materiale,financiare si valutare suplimentare
favorizeaza realizarea unor obiective economice si sociale peste prevederi,in
conditi de echilibru corespunzator
noilor posibilitati create in
128
economie.Nerealizarea resurselor materiale, financiare si valutare la nivelul

prevazut pune in pericol realizarea obiectivelor stabilite.Aceasta face
necesara luarea de masuri pentru reconsiderarea cadrului previzional, pentru
realizarea echilibrului la un nivel inferior celui stabilit initial.
Dezechilibrele materiale localizate la un produs sau la altul,la o
subramura sau la alta,la un numar restrans de agenti economici,de regula,pot
fi eliminate prin masuri economice si tehnico-organizatorice, prin folosirea
rezervelor de care dispune economia.Descoperite la timp,asemenea
dezechilibre pot fi inlaturate inainte ca ele sa capete proportii si sa puna in
pericol echilibrul general economic.
Aparitia unor dezechilibre incidentale si de mica intindere,in domeniile
financiar,monetar sau valutar nerealizarea resurselor financiare in volumul
prevazut de catre un numar de intreprinderi, lipsa temporara a unor bunuri
de consum in anumite localitati sau nerealizarea resurselor valutare
prevazute la exportul unor produse-ca urmare a unor cauze subiective ori a
unor fenomene conjuncturale de mica intensitate si de scurta durata, nu pune
in pericol echilibrul general economic. Golul de resurse financiare
inregistrat la unele intreprinderi poate fi acoperit de surplusul de resurse
realizat de altele in aceeasi perioada si incredintat bancilor spre pastrare si
fructificare.Nu orice dezechilibru partial si de scurta durata conduce la
compromiterea echilibrului general economic.
Bibliografia
unitii de
nvare 7
1. BURJA Camelia, Analiza echilibrului financiar in institutiile

publice,Tribuna Economic nr.11,2007;
2. MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice, Editura
3.MOTEANU, Tatiana , Factorii instituionali i influena
5.STROE Radu, ARMEANU Dan, Finane, Editia a II-a,Editura
ASE, Bucuresti, 2004;
2008;
10.VCREL IULIAN i colectivul, Finane publice, Ediia a
VI- a, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007.
129
UNITATEA DE NVARE 8
Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i
creterii economice
8.1. Obiectivele unitii de nvare 8.........................................130
8.2. Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii
economice.................................................................130
8.2.1. Cretere economic i stabilitate..............................130
8.2.2. Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i
creterii economice n Romnia;
Riscurile fiscale n Romnia.....................................136
8.6.Rezumat................................................................................141
8.1.

privind:
Stabilitate i cretere economic
Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii
economice
Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii
economice n Romnia
SUGESTII

8.2.Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii economice
8.2.1.Cretere economic i stabilitate
Cretere
economic
i
stabilitate
Creterea economic implic mbuntirea indicatorilor de calitate a

vieii printr-o mai eficient utilizare a resurselor i poate fi msurat prin
creterea PIB-ului pe locuitor sau creterea real a PIB.
Politica fiscal poate influena rata de cretere prin dou modaliti,
i anume,
a) prin creterea stocului de capital per capita i
b) prin creterea calitii medii a muncii i a capitalului.
Atunci cnd productivitatea marginal a capitalului scade, economia
tinde ctre un nivel constant, respectiv, nivelul de echilibru pe termen
130
lung.Creterea suplimentar are loc doar prin mbuntirea productivitii

capitalului (inovaie tehnic, mbuntirea calitii forei de munc) 43.
Politicile fiscale care influeneaz interesul pentru investiii n
capital fizic sau uman pot avea efecte permanente asupra ratei de cretere pe
termen lung a produciei.Rata de cretere pe termen lung depinde de acei
parametri care determin nclinaia spre economisire i productivitatea
capitalului, iar orice factor care influeneaz nivelul tehnologic are drept
efect creterea ratei de cretere economic.
Politicile economice care influeneaz rata de economisire sau rata
de rentabilitate a investiiilor au efecte prin cele dou modaliti de mai sus
asupra nivelului venitului pe locuitor dar nu i asupra ratei de cretere.
Progresul tehnic determin rata de cretere a produciei pe locuitor
numai atunci cnd inovaia tehnic are tendin cresctoare.
Meninerea pozitiv a ratei de cretere a venitului pe locuitor are la
baz dezvoltarea permanent a tehnologiei (modelul Solow-Swan,1956) 44.
La echilibru, producia per capita crete cu rata gA, rata de cretere a
progresului tehnic; politicile fiscale care afecteaz economisirea i
investiiile determin modificarea nclinaiei spre economisire, ceea ce va
influena temporar, pn la atingerea noului nivel de echilibru, producia per
capita ca nivel, nu i ca rat de cretere.Conform modelului Solow-Swan,
rata de cretere pe termen lung este determinat doar de progresul rehnic.
n cadrul modelului Ramsey(1928)-Cass(1965)-Koopmans (1965),
evoluia economiei la echilibru este asemntoare cu aceea conform
modelului Solow-Swan, rata de cretere a produciei per capita fiind egal
cu rata de cretere a progresului tehnic. Creterea cheltuielilor bugetare,
indiferent dac acestea sunt finanate prin impozite sau prin datorie
public,are doar efecte temporare asupra ratei de cretere economic 45.
Puncte de vedere din literatura de specialitate 46 apreciaz c, atunci
cnd inovaia tehnic i calitatea forei de munc cresc continuu,
productivitatea marginal a capitalului fizic nu tinde ctre zero dac
stocul de capital pe lucrtor crete, permind astfel creterea pe termen lung
a produciei per capita (exemplu: dac fiecare proces de producie de bunuri
conduce la creterea calitii forei de munc,productivitatea marginal a
capitalului existent va crete n fiecare perioad,devenind avantajos pentru
firme s investeasc n capital fizic suplimentar).
Un model simplu de cretere endogen 47 are n vedere faptul c
nivelul de cunotine depinde de stocul global de capital; astfel, politicile
care au ca efect creterea ratei de economisire vor conduce la creterea
43
Laura Obreja Braoveanu, Modelarea corelaiei dintre creterea

economic i politicile bugetare i fiscale, publicat n Efectele crizei i
perspectivele redresrii economice,Coordonatori Gabriela Victoria
Anghelache i Nicolae Dardac,Editura ASE, Bucureti, 2013, pag.11-12
44
Idem, pag.12-13
45
Ibidem
46
Anghelache i Nicolae Dardac,Editura ASE, Bucureti, 2013, pag.13
47
Idem, pag.14
131
permanent a ratei de cretere economic.Efectele investiiei pentru

creterea nivelului tehnologiei i a cunotinelor nu sunt internalizate de
ctre firm, astfel c este necesar adoptarea de politici fiscale prin care s
fie stimulate investiiile, genernd astfel cretere economic i bunstare.n
acest model, rata de cretere pe termen lung depinde de parametri care
determin nclinaia spre economisire i productivitatea capitalului, iar orice
factor care produce modificri nivelului tehnologic conduce la creterea
ratei de cretere economic.
Modelele n care este introdus sectorul de cercetare-dezvoltare (Romer1989,Grossman,Helpman-1991, Aghion & Howitt-1992), n care se produce
noua tehnologie,explic diferene foarte mari n standardul de via pe
termen lung48.
O alt abordare a procesului de acumulare de cunotine este
considerarea procesului de producie a bunurilor convenionale ca
oportunitate de perfecionare a procesului de producie (learning-bydoing); rata de cretere pe termen lung este influenat de rata de
economisire i de raportul n care se afl productivitatea marginal a
capitalului privat fa de productivitatea marginal social.Explicarea
diferenelor mari dintre ri privind standardul de via este posibil prin
focalizarea asupra capacitii de a utiliza tehnologia, respectiv, prin analiza
importanei capitalului uman;producia per capita crete, la echilibru, cu rata
de cretere a progresului tehnic.i n acest caz,creterea permanent a ratei
de economisire genereaz stimularea temporar a ratei de cretere
economic49.
Politicile prin care statul poate influena rata de cretere a
produciei sunt50:
1-politici care influeneaz nivelul mediu al calitii forei de munc
(cheltuieli pentru educaie, cheltuieli pentru sntate).
Statul realizeaz investiii n capital fizic i uman numai cnd
completeaz activitatea economic a sectorului privat. Aceste investiii sunt
necesare datorit externalitilor sau imperfeciunilor pieei care fac
neprofitabile anumite investiii.
Statul poate influena productivitatea muncii prin:
-cheltuieli pentru educaie-pentru ca acestea s genereze cretere
economic este necesar s nu reprezinte doar un substitut al cheltuielilor
private pentru educaie, ci s stimuleze consumul de educaie;finanarea
acestora de ctre stat este justificat prin eecul pieei;
-cheltuieli pentru sntate-acestea conduc la cretere economic prin
creterea cantitii de for de munc i prin creterea capacitii angajailor
de a acumula cunotine,informaii.
48

49
Idem, pag.14
50
Idem, pag.14-15
132
2- politici care influeneaz direct productivitatea stocului de capital

fizic (statul trebuie s pun la dispoziie infrastructur social i economic
care trebuie s faciliteze activitatea sectorului privat).
Statul poate influena productivitatea capitalului51 prin:
a)gradul de deschidere a economiei;
n ceea ce privete gradul de deschidere a economiei se poate arta
c, pe de o parte, importul de bunuri de capital determin adoptarea rapid a
noutilor tehnologice din exterior, iar, pe de alt parte, competiia cu
produsele provenite de peste grani poate avea drept rezultat creterea
inovaiei autohtone;este o legtur deosebit ntre creterea economic i
comer, ns, n literatura de specialitate sunt controverse care privesc sensul
acestei relaii.
b) cheltuieli de capital-au ca efect cretere economic dac
determin creterea productivitii capitalului privat;
c) transferuri- se constat o legtur pozitiv ntre mediul socio-politic i
creterea economic;
d) cheltuieli pentru aprare -influeneaz pozitiv creterea
economic numai atunci cnd genereaz o mai mare stabilitate
politic;
e) cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare-finanarea acestora din resurse
publice este necesar datorit externalitilor aferente.
3- politici care influeneaz cantitatea de capital i for de munc din
economie -principiul este faptul c statul trebuie s-i finaneze activitatea
astfel nct s reduc distorsiunile aferente ofertei sau cererii de capital i
for de munc; statul poate influena costul capitalului i al forei de
munc,deci implicit i cantitatea din aceti factori de producie,prin:
a) impozitul pe salariu-creterea acestuia genereaz scderea ofertei de
munc datorit efectului de substituie, dar n acelai timp, conduce la
creterea ofertei de munc datorit efectului de venit;
b) impozitul pe capital i profit-cu ct este mai mare diferena dintre costul
real-net- al capitalului i costul brut, cu att trebuie s fie mai mare
rentabilitatea brut pentru ca investiiile s fie profitabile, astfel c prin
creterea acestor impozite scade nivelul investiiilor din economie;
c) impozitul pe consum-o tax proporional pe consum nu modific
preurile relative,neafectnd decizia de investiii n capitalul fizic i
uman.Rata de cretere economic va fi influenat dac impozitul nu este
aplicat uniform pentru c se modific alocarea factorilor de producie ntre
sectoarele economice52
Instrumentele utilizate de stat pentru stimularea creterii economice
sunt:
51

Anghelache i Nicolae Dardac,Editura ASE, Bucureti, 2013, pag.15
52
Idem, pag.15-16
133
1-finanarea sau realizarea de investiii directe pe care sectorul privat nu

le poate asigura n cantitile necesare din cauza eecului pieei (proiecte de
infrastructur, cheltuieli pentru sntate, educaie primar);
2-oferirea de servicii publice de baz care sunt necesare pentru asiguarea
condiiilor de desfurare a activitii economice i a investiiilor pe termen
lung- prin minimizarea costului aferent realizrii unui anumit volum de
bunuri i servicii publice;
3-finanarea propriilor activiti astfel nct s fie minimizate
distorsiunile aferente deciziilor de economisire- investire aferente
sectorului privat.
n literatura de specialitate 53 sunt exprimate puncte de vedere privind
corelaia dintre creterea economic i politicile fiscale i bugetare,
precum i privind fenomenul de ajustare fiscal i implicaiile acestuia
asupra procesului de cretere economic. Realizarea ajustrii fiscale n
scopul scderii deficitului are efecte asupra economiei reale.
Fiscalitatea i cheltuielile bugetare au efecte asupra creterii
economice.
Ajustarea fiscal se poate realiza prin scderea cheltuielilor bugetare
sau prin creterea gradului de fiscalitate cu implicaii asupra creterii
veniturilor bugetare.
Ajustarea fiscal prin scderea cheltuielilor bugetare s-a manifestat
cu succes i durabilitate n practica economic
-prin efectele asupra credibilitii politicii fiscale (efectele politicii fiscale
curente depind de anticiprile referitoare la evoluia viitoarei politici
fiscale);
-prin efectele asupra consumului determinate de scderea cheltuielilor
bugetare, prin scderea permanent a poverii fiscale.
Ajustarea fiscal este eficient dac implic un set complex de
msuri care au n vedere reducerea cheltuielilor publice, mbuntirea
colectrii veniturilor, imbuntirea alocrii resurselor i creterea eficienei
sectorului public.
n literatura de specialitate 54 se regsesc mai multe definiii ale ajustrii
fiscale de succes printre care se regsesc:
1. Ajustarea fiscal de succes este situaia n care o politic fiscal
restrictiv duce la o scdere a ponderii datoriei publice n PIB cu cel
puin 3 pp la trei ani dup anul de ajustare fiscal (Alesina, Perotti,
1995);
2. Ajustarea fiscal de succes este situaia n care un episod de poltic
fiscl restrictiv ndeplinete urmtoarele condiii:
53

Anghelache i Nicolae Dardac,Editura ASE, Bucureti, 2013, pag.11-33;
54
Idem, pag.17
134
2.1.n termen de trei ani dup episodul restrictiv,deficitul primar

ajustat ciclic este n medie cu 2pp mai mic comparativ cu anul n
care s-a realizat politica fiscal restrictiv;
2.2.trei ani de la momentul politicii fiscale restrictive, ponderea n
PIB a datoriei publice este cu 5pp sub nivelul nregistrat n anul
politicii fiscale restrictive(Alesina, Perotti, 1996);
3. Ajustarea fiscal de succes este situaia n care media soldului
bugetului general, la doi ani dup ajustare, este cu cel puin 2pp mai
mic dect n cei doi ani anteriori ajustrii (Purfield, 2003).
Purfield (2003) definete un episod de ajustare fiscal ca fiind
expansionist atunci cnd rata medie de cretere a PIB real n perioada de
ajustare i n urmtorii doi ani este cu cel puin o deviaie standard mai
ridicat dect rata medie de cretere nregistrat pe toat perioada.
Pentru analizarea consecinelor procesului de ajustare fiscal asupra
economiei reale,trebuie considerate urmtoarele:
-dimensiunea ajustrii fiscale;
-strategia aplicat (prin reducerea cheltuielilor sau prin creterea veniturilor
publice,cu schimbarea structurii veniturilor i cheltuielilor publice);
-consecinele macroeconomice ale ajustrii fiscale.
Ajustrile fiscale semnificative conduc la reducerea durabil a
deficitului bugetar,ceea ce constituie un semnal de angajament credibil din
partea autoritilor n vederea soluionrii dezechilibrelor bugetare 55.
Compoziia ajustrilor fiscale este relevant pentru efectele acestora.
Ajustarea este eficient dac const n msuri mixte:
a) pentru reducerea cheltuielilor publice;structura cheltuielilor publice este
i ea relevant;
b) msuri pentru mbuntirea mobilizrii veniturilor publice; i structura
veniturilor publice este relevant.
Ajustrile fiscale de succes sunt caracterizate prin mrimi mai
sczute,modificri mai mici ale ratei de cretere economic, o rat de
cretere economic mai mare la un an dup ajustare,o modificare mai mare a
produsului intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumprare n
mrime absolut i relativ, o scdere mai mic a cheltuielilor publice,o
cretere mai mare a veniturilor publice.
Presiunile i riscurile europene

Atentia asupra problemelor economice cu care se confrunt statele
membre s-a diminuat in favoarea campaniilor electorale care s-au desfurat
n ultimii ani n unele state ale Uniunii Europene. Alegerile parlamentare
din Italia si cele federale din Germania au influenat divizarea scenei
politice precum i continuarea reformelor n curs de desfurare. Euro55

135
scepticismul a creat ndoieli privind rmnerea Marii Britanii in spatiul

comunitar, ceea ce conduce la o presiune suplimentar pe politicile
europene. La toate acestea se adaug problemele persistente pe plan intern
ale statelor membre ale UE: ratele foarte ridicate ale somajului in Spania
si Grecia, disputele asupra taxei pe veniturile mari in Franta, diferenele
de opinie ntre Franta si Germania pe marginea politicilor sociale
europene ale viitorului.
8.2.2.Politici fiscal-bugetare n contextul stabilitii i creterii
economice n Romnia;
Riscurile fiscale n Romnia
Politici fiscalbugetare n
contextul
stabilitii i
creterii
economice n
Romnia;
Riscurile
fiscale n
Romnia
Romnia are nevoie de un model de dezvoltare ancorat n

instituiile economiei de pia i bazat pe motoare sustenabile de cretere
economic, cum ar fi, cu prioritate, investiiile, exporturile i agricultura.
Un ritm nalt i sustenabil de cretere economic este singura surs
realist de combatere a srciei. Se pot reduce astfel decalajele economice
i sociale care o despart de rile Uniunii Europene. Procesul de dezvoltare
economic va depinde substanial de creterea productivitii i de
adncirea reformelor structurale.
Fiscalitatea trebuie s se ncadreze n principalul obiectiv care este
dezvoltarea economic. Viziunea fiscal trebuie s fie, n principal,
calitativ, s stimuleze iniiativa privat, investiiile i spiritul
antreprenorial. Trebuie s se renune la practica acoperirii gurilor
bugetare prin impozite tot mai mari i s se renune la finanarea
ineficienei.Trebuie stimulat activitatea agenilor economici performani
care ateapt de la stat un semnal pozitiv n favoarea investiiilor, a
iniiativei private i a dezvoltrii economice de pia.
Pentru a atinge aspiraiile de cretere economic, Romnia poate avea o
economie modern i competitiv prin abordarea urmtoarelor cinci
provocri n materie de dezvoltare:
Competitivitatea i dezvoltarea local;
Populaia i aspectele sociale;
Infrastructura;
Resursele;
Administraia i guvernarea.
n anul 2015 persist riscuri care amenin perspectivele economice
Riscurile care planeaz asupra perspectivelor de cretere continu s domine pe
fondul
tensiunilor geopolitice,
al instabilitii pieelor financiare i
al posibilitii ca reformele structurale s fie incomplet implementate.
Riscurile care amenin perspectivele inflaiei se menin la un nivel
echilibrat.
136
Modalitile stabilite de guvern pentru stimularea creterii economice n

Romnia pentru anii 2014-2015
Modalitile stabilite de guvern pentru stimularea creterii economice n
Romnia pentru anii 2014-2015 sunt prevzute n Raportul
privind situaia
macroeconomic pe anul 2014 i proiecia acesteia pe anii 2015-2017,
Raportul
privind situaia macroeconomic pe anul 2015 i proiecia
acesteia pe anii 2016-2018, precum i n strategiile aferente perioadei:
Creterea investiiilor publice, n special creterea cofinanrii pentru absorbia
fondurilor europene;
Reforma investiiilor publice. ncepnd cu anul 2013, Romnia a implementat
o serie de reforme ale gestiunii investiiilor publice, bazat pe urmtoarele
principii:
a)prioritizarea investiiilor publice (au fost avute n vedere criteriile de
prioritizare, punctajul acordat de ctre ordonatorii principali de credite, indicatorii
de performan economic a proiectului de investiii publice i angajamentele
asumate de Romnia);
b)limitarea finanrilor de la bugetul de stat,
c) orientarea ctre acele proiecte finanate n primul rnd din programe
europene (reorientarea cheltuielilor de investiii publice n vederea realizrii unei
treceri treptate de la investiiile finanate integral din surse naionale la investiii
cofinanate din fonduri UE).
Investiiile publice vor constitui unul dintre cele mai importante instrumente
pentru reducerea disparitilor de dezvoltare ntre diferitele regiuni ale
Romniei, dar i ntre ara noastr i celelalte State Membre.
Creterea finanrii programelor de investiii la nivelul autoritilor locale;
Direcionarea creterilor salariale n sectorul bugetar ctre tinerii absolveni din
sntate i educaie care rmn n sistem (medici rezideni; profesori debutani n
nvmntul preuniversitar; preparatori i lectori n nvmntul universitar),
pentru a facilita investiia n sntate i educaie;
n anul 2015 cheltuielile destinate investiiilor nsumeaz 44,8 miliarde
lei, cu 8,7 miliarde mai mult dect n anul 2014, reprezentnd aproximativ
6,3% n PIB i o pondere n total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu
3,2 cu puncte procentuale dect n anul 2014.
Creterea cererii interne, n paralel cu ncurajarea muncii, prin
creterea salariului minim cu 12,5%;
Stimularea mediului de afaceri prin schemele de ajutoare de stat (Schemele
de ajutor de stat vor contribui la crearea de noi locuri de munc, realizarea
de investiii care utilizeaz tehnologii noi, obinerea de produse, servicii,
tehnologii inovative, cu efecte asupra creterii economice i asigurrii
stabilitii macroeconomice);
Alocarea substanial de fonduri din partea Uniunii Europene pentru
cadrul financiar multianual (CFM) 2007-2013 i 2014-2010- o resurs
deosebit pentru dezvoltarea pe termen mediu i lung a economiei care va
avea drept scop obinerea unei dezvoltri
bazat pe cretere economic i
137
incluziune social;
Introducerea msurii reducerii CAS datorat de angajator care va avea n
vedere crearea unui mediu de afaceri prietenos, creterea numrului locurilor
de munc i stimularea investiiilor private;
Msuri care s asigure o mai bun participare pe piaa muncii n scopul
atingerii pn n anul 2020 a unei rate de ocupare de 70% pentru populaia n
vrst de 20-64, n concordan cu prioritile Strategiei Europa 2020.
Numrul mediu de salariai, conform balanei forei de munc civile, se va
majora n medie cu 1,6% anual, iar rata omajului nregistrat la sfritul anului
se va diminua pn la 4,7% la sfritul anului 2017.
Efectele educaiei asupra creterii economice
Expresia cea mai sintetica a eficacitatii cheltuielilor pentru invatamant
o reprezinta contributia acestuia la crestera economica. In ultimele decenii s-au
facut numeroase incercari de a cuantifica aceasta contributie, utilizand metode
diferite: metoda factorului rezidual, reducerea muncii complexe la munca simpla
s.a.
Profesorul american E. Denison a estimat contributia capitalului fizic,
a fortei de munca, a valorilor recuperate si a altor factori la dezvoltaea
economica a SUA. Dupa eliminarea acestor contributii ramane ceea ce el
numeste " contributia progresului in procesul de cunoastere ". Potrivit lui
Denison, circa 58% din media anuala de crestere a venitului national pe
persoana angajata ( care era circa 1,6%) se explica prin dezvoltarea procesului
de cunoastere ce poate fi considerat un efect indirect al dezvoltarii procesului
educational.
Calculele efectute de economisti apreciaza aportul cresterii nivelului
de instruire generala si de pregatire profesionala a fortei de munca la cresterea
nivelului venitului national, ca situandu-se intre 16% si 30%. Aceste marimi
trebuie tratate cu o anumita rezerva, deoarece cresterea economica nu este
datorata in exclusivitate aportului invatamantului, ci si progresului tehnic,
rezultatelor cercetarii stiintifice, organizarii activitatii productive s.a.
1.Precizai 5 instrumente prin care statul poate influena productivitatea
capitalului.
2.Menionai 3 categorii de politici prin care statul poate influena rata de
cretere a produciei.
3.Precizai 3din cele mai importante instrumentele utilizate de stat pentru
stimularea creterii economice.
138
1.Rspuns:
Statul poate influena productivitatea capitalului prin:
1) Gradul de deschidere a economiei. n ceea ce privete gradul de
deschidere a economiei, pe de o parte, importul de bunuri de capital
determin adoptarea rapid a noutilor tehnologice din exterior, iar, pe de
alt parte, competiia cu produsele provenite de peste grani poate avea
drept rezultat creterea inovaiei autohtone;este o legtur deosebit ntre
creterea economic i comer, ns, n literatura de specialitate sunt
controverse care privesc sensul acestei relaii.
2) Cheltuieli de capital-au ca efect cretere economic dac
determin creterea productivitii capitalului privat;
3) Transferuri- se constat o legtur pozitiv ntre mediul socio-politic i
creterea economic;
4) Cheltuieli pentru aprare -influeneaz pozitiv creterea
economic numai atunci cnd genereaz o mai mare stabilitate
politic;
5) Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare-finanarea acestora din resurse
publice este necesar datorit externalitilor aferente.
2.Rspuns:
Politicile prin care statul poate influena rata de cretere a produciei sunt:
A)Politici care influeneaz nivelul mediu al calitii forei de munc
(cheltuieli pentru educaie, cheltuieli pentru sntate).
Statul realizeaz investiii n capital fizic i uman numai cnd
completeaz activitatea economic a sectorului privat. Aceste investiii sunt
necesare datorit externalitilor sau imperfeciunilor pieei care fac
neprofitabile anumite investiii.
Statul poate influena productivitatea muncii prin:
-cheltuieli pentru educaie-pentru ca acestea s genereze cretere economic
este necesar s nu reprezinte doar un substitut al cheltuielilor private pentru
educaie, ci s stimuleze consumul de educaie;finanarea acestora de ctre
stat este justificat prin eecul pieei;
-cheltuieli pentru sntate-acestea conduc la cretere economic prin
creterea cantitii de for de munc i prin creterea capacitii angajailor
de a acumula cunotine,informaii.
B) Politici care influeneaz direct productivitatea stocului de capital fizic
(statul trebuie s pun la dispoziie infrastructur social i economic care
trebuie s faciliteze activitatea sectorului privat).
C) Politici care influeneaz cantitatea de capital i for de munc din
economie -principiul este faptul c statul trebuie s-i finaneze activitatea
astfel nct s reduc distorsiunile aferente ofertei sau cererii de capital i
for de munc; statul poate influena costul capitalului i al forei de
munc,deci implicit i cantitatea din aceti factori de producie,prin:
C1-impozitul pe salariu-creterea acestuia genereaz scderea ofertei de
munc datorit efectului de substituie, dar n acelai timp, conduce la
creterea ofertei de munc datorit efectului de venit;
C2- impozitul pe capital i profit-cu ct este mai mare diferena dintre costul
139
real-net- al capitalului i costul brut, cu att trebuie s fie mai mare

rentabilitatea brut pentru ca investiiile s fie profitabile, astfel c prin
creterea acestor impozite scade nivelul investiiilor din economie;
C3-impozitul pe consum-o tax proporional pe consum nu modific
preurile relative,neafectnd decizia de investiii n capitalul fizic i
uman.Rata de cretere economic va fi influenat dac impozitul nu este
aplicat uniform pentru c se modific alocarea factorilor de producie ntre
sectoarele economice.
3.Rspuns:
Cele mai importante instrumentele utilizate de stat pentru stimularea
creterii economice sunt:
1-finanarea sau realizarea de investiii directe pe care sectorul privat nu le
poate asigura n cantitile necesare din cauza eecului pieei (proiecte de
infrastructur, cheltuieli pentru sntate, educaie primar);
2-oferirea de servicii publice de baz care sunt necesare pentru asiguarea
condiiilor de desfurare a activitii economice i a investiiilor pe termen
lung- prin minimizarea costului aferent realizrii unui anumit volum de
bunuri i servicii publice;
3-finanarea propriilor activiti astfel nct s fie minimizate distorsiunile
aferente deciziilor de economisire- investire aferente sectorului privat.
Lucrare
de
verificare
nr. 8
8.1. Care sunt politicile prin care statul poate influena rata de
cretere a produciei?
8.2.Cnd progresul tehnic determin rata de cretere a
produciei pe locuitor?
8.3.Cum influeneaz gradul de deschidere a economiei
creterea economic?
8.4.Care sunt instrumentele utilizate de stat pentru
stimularea creterii economice ?
8.5. Definii ajustarea fiscal de succes.
8.6. De ce depinde procesul de dezvoltare economic ?
8.7.Care sunt cele cinci provocri n materie de dezvoltare pe
care Romnia le poate aborda pentru a atinge aspiraiile
de cretere economic, pentru a avea o economie modern
i competitiv ?
8.8.Care sunt riscurile care amenin perspectivele economice
ale Romniei n anul 2015?
8.9. Precizai cteva modaliti stabilite de guvern pentru
stimularea creterii economice n Romnia pentru anii
2014-2015
8.10. Creterea economica este datorata in exclusivitate
aportului invatamantului sau mai sunt i alte
contribuii? Dac da, care sunt acestea?
140
8.6. Rezumat
Politica fiscal poate influena rata de cretere prin creterea stocului
de capital per capita i prin creterea calitii medii a muncii i a capitalului.
Atunci cnd productivitatea marginal a capitalului scade, economia
tinde ctre un nivel constant, respectiv, nivelul de echilibru pe termen
lung.Creterea suplimentar are loc doar prin mbuntirea productivitii
capitalului (inovaie tehnic, mbuntirea calitii forei de munc).
Politicile fiscale care influeneaz interesul pentru investiii n capital
fizic sau uman pot avea efecte permanente asupra ratei de cretere pe termen
lung a produciei.Rata de cretere pe termen lung depinde de acei parametri
care determin nclinaia spre economisire i productivitatea capitalului, iar
orice factor care influeneaz nivelul tehnologic are drept efect creterea
ratei de cretere economic.
Politicile economice care influeneaz rata de economisire sau rata de
rentabilitate a investiiilor au efecte prin cele dou modaliti de mai sus
asupra nivelului venitului pe locuitor dar nu i asupra ratei de cretere.
Progresul tehnic determin rata de cretere a produciei pe locuitor
numai atunci cnd inovaia tehnic are tendin cresctoare.
Bibliografia
unitii
de
nvare 8
1.BRAOVEANU OBREJA Laura, Modelarea corelaiei dintre creterea

economic i politicile bugetare i fiscale,publicat n volumul Efectele crizei
i perspectivele redresrii economice, Editura ASE, Bucureti, 2013;
2.BURJA Camelia, Analiza echilibrului financiar in institutiile
3.MOTEANU, Tatiana , Factorii instituionali i influena acestora asupra
dezvoltrii economice, Editura ASE,2006;
5.MOTEANU, Tatiana i colectivul, Finane publice,
Editura
Universitar, Bucureti, 2008.
6.VCREL IULIAN, Starea economiei i finanelor publice ale Romniei
n context european n perioada 1990-2010,Editura Academiei Romne,
Bucureti, 2011;
7.VCREL IULIAN, Studii de istoria gndirii i practicii economicofinanciare, Editura Academiei Romne, Bucureti, 2008;
8.VCREL IULIAN, Politici fiscale i bugetare n Romnia1990-2000,
Editura Expert, Bucureti, 2001;
9.VCREL IULIAN, Relaii financiare internaionale, Editura
10.VCREL IULIAN i colectivul, Finane publice, Ediia a VI-a, Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007;
12.www.mfinante.ro.Raport privind situaia macroeco-nomic pe
anul 2014 i 2015 i proiecia acesteia pe anii 2015-2017 i 2016 -2018.
141
Bibliografie
1.ANGHELACHE Gabriela Victoria, DARDAC Nicolae i
colectivul, Efectele crizei i perspectivele redresrii
economice, Editura ASE, Bucureti, 2013;
2.BRAOVEANU OBREJA Laura, Modelarea corelaiei dintre
creterea economic i politicile bugetare i fiscale,publicat n
volumul Efectele crizei i perspectivele redresrii
economice,Editura ASE, Bucureti, 2013;
3. BURJA Camelia, Analiza echilibrului financiar in institutiile
4.CMPEANU EMILIA i colectivul, Sustenabilitatea politicii
de ndatorare a Romniei n contextul economic actual,
Editura ASE, Bucureti, 2009;
5.MOTEANU, Tatiana i colectivul,Finane publice,Editura
6.MOTEANU, Tatiana , Factorii instituionali i influena
8.ONOFREI, Mihaela, Impactul politicilor financiare asupra
societii, Editura Economic, Bucureti, 2000;
9. ROMAN LIDIA DANIELA, ,,Finane publice internaionale,
Editura Economic, Bucureti, 2006;
10. STOIAN, Andreea i CMPEANU Emilia,Sustenability of
Romanian fiscal policy, lucrare susinut n cadrul
workshopului internaional Promoting European Cooperation
in Modeling Sustainable Development, Universitatea Babe-Bolyai,
Cluj-Napoca, 2007;
11.STROE Radu, ARMEANU Dan, Finane, Editia a II-a,
Editura ASE, Bucuresti, 2004;
2008;
14.VCREL Iulian,Tendine n evoluia sistemelor fiscale ale
rilor membre ale OCDE,ale Uniunii Europene i Romniei,
publicat n Calitatea vieii, XVIII, nr.3-4, 2007;
17.VCREL IULIAN i colectivul, Finane publice, Ediia a
18.CNFIS,Raport anual, 2012, 2013;
19.Consiliul Fiscal, Raport anual, 2013,2014;
20. Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16.04.2010,
142
republicat n Monitorul Oficial nr. 330 din 14 mai 2015.

21.www.guv.ro, Strategia fiscal-bugetar pentru perioada 2015-2017,
Bucureti, 2014;
22.www.mfinante.ro ,Raport privind situaia macroeconomic pe
24. www.ms.gov.ro, Raport de activitate pe anul 2013,2014;
25. www.mfinante.ro;
26. www.insse.ro;
27. www.bnro.ro.
143

2016 2017 Roman Daniela Curs Pol Fisc Bug

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2016 2017 Roman Daniela Curs Pol Fisc Bug

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASE-BUCURETI

Daniela Lidia ROMAN

Materiale selectate din literatura de specialitate,

- BUCURETI - 2016 20171

6.2. Politici fiscal-bugetare privind limitarea i

CUM I SE PAR ACESTE OBIECTIVE?

MODUL DE ABORDARE A CURSULUI

1. Parcurgnd cuprinsul cursului identificai unitile de nvare i competenele

La prima ntlnire cu tutorele discutai despre Obiectivele Unitilor de

Dac ai rsfoit cursul, ai remarcat faptul c el are o structur i un

STUDIUL INDIVIDUAL ACTIV,

DIALOG MEDIAT ATT DE

NU, NU ESTE UN SPAIU INUTIL!

n cadrul activitii dvs. de studiu individual, respectiv,

Aceste resurse bibliografice te vor ajuta, de asemenea, s fii n msur

s rspunzi i la ntrebrile cuprinse n lucrrile de verificare de la sfritul

care vor fi selectate i subiectele de verificare/examinare pentru

Obiectivele unitii de nvare 1

Dup studiul acestei uniti de nvare vei dobndi cunotine

CUM I SE PAR ACESTE OBIECTIVE?

Politica fiscal este o component a politicii financiare i stabilete

Moteanu Tatiana i colectivul, Politici fiscale i bugetare europene,

realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forei de munc;

Moteanu Tatiana i colectivul, Politici fiscale i bugetare europene,

-asigurarea transparenei i a utilizrii eficiente a fondurilor publice;

La nivel european, politica fiscal deine un rol deosebit de important

Cmpeanu Emilia, Stoian Andreea, Gyorgy Attila, Miricescu Emil

impozitarea direct, care rmne de competena exclusiv a statelor

Parlamentul European nu dispune, n aceast privin, dect de dreptul

impozitarea dividendelor (COM(2003)0810) i la

2016 pentru a adopta legislaia naional necesar pentru a se conforma

funcia de alocare a resurselor i

Cmpeanu Emilia, Stoian Andreea, Gyorgy Attila, Miricescu Emil

Principalele instrumente folosite n ceea ce privete politica

Cmpeanu Emilia i colectivul, Sustenabilitatea politicii de ndatorare a

1.2.2. Politica fiscal-bugetar

Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

bugetele fondurilor speciale,

Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

calcul al impozitelor, taxelor i contribuiilor stabilite n scopul acordrii unui

Principiile politicii fiscal-bugetare

Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

Principiile prevzute sunt aplicabile n mod corespunztor i autoritilor

Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Guvernul are obligaia s ndeplineasc obiectivele de politic fiscal-bugetar, s

Regulile politicii fiscal-bugetare

Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

Politica fiscal-bugetar trebuie s fie n conformitate cu urmtoarele

soldul bugetului general consolidat i cheltuielile de personal ale bugetului

Legea responsabilitii fiscal-bugetare nr. 69 din 16 aprilie 2010,

Realizat. Chiar i dup a doua rectificare negativ pe

Realizat. Cheltuielile pentru cofinanarea proiectelor

Realizat. Pentru prima dat in Romnia, datele

Sursa:www.mfinante.ro, Raport privind situaia macroeconomic pe anul 2014 i proiecia

Consolidarea bugetar aferent anului 2013

simplificarea schemei de amortizare a mijloacelor fixe;

din PIB). Constrngerile Tratatului Fiscal determin necesitatea unor deficite

creterea alocaiei pentru susinerea familiilor cu venituri pe membru de familie

Obiectivele politicii bugetare pentru perioada 2008-2050

Obiectivele politicii bugetare pentru perioada 2008-2050 prevzute

1.3. Teste de autoevaluare

1.4. Rspunsuri la testele de autoevaluare

1.5. Lucrare de verificare nr. 1

1.1. Definii politica fiscal;