CUPRINS

Introducere.........6
Capitolul I: Bugetul local instrument pentru finanarea institutiilor
publice locale.
1.1 Conceptul de buget local............................................................................................7
1.2 Principiile bugetului local........................................................................................12
1.3 Elaborarea procesului bugetar local........................................................................13

Capitolul II: Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului

Ploieti n perioada 2004-2013
2.1 Organizarea i funcionarea aparatului la nivelul Municipiului Ploieti............17
2.2. Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului Ploieti n perioada
2004-2008 .........................................................................................................................20
2.2.1.Analiza statistica a veniturilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada
2004-2008..........................................................................................................................20
2.2.2.Analiza statistica a cheltuielilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada
2004-2008..........................................................................................................................26
2.3.Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului Ploieti n perioada
2010-2013..........................................................................................................................35
2.4. Proiectul de buget al Municipiului Ploiesti pe anul 2015..51

Concluzii........................................................................................................................58
Bibliografie...................................................................................................................62

Introducere
Unul dintre cele mai importante subiecte ale guvernrii o reprezint reforma
administraiei publice locale,accentul punndu-se pe componenta financiar a acestuia.
n Romnia autoritile locale funcioneaz n acest moment

n condiii de

austeritate,echilibrarea bugetelor locale fiind un subiect actual ce face obiectul a

numeroase dezbateri.
Exist o dieferen ntre societile care realizeaz venituri proprii suficiente i
cele care nu se descurc nici pentru cheltuielile de ntreinere a localitii.
Administraiile publice locale care realizeaz venituri proprii suficiente merg pn
la soluii extreme cum ar fi eliminarea procedurii echilibrrii bugetelor locale,iar
societile care nu se descurc fac anumite influenri pentru a obine ct mai muli bani.
Pentru a se menine un echilibru ntre ambele tipuri de comuniti cea mai bun
soluie o reprezint coeziunea comunitilor locale.
Autonomia local nu poate funciona cu rezultate bune fr sigurana resurselor
financiare utile autoritilor administrative,instituiilor i serviciilor de interes local.
Resursele

respective

trebuie

fie

ntr-o

dimensiune

corespunztoare

competenelor i responsabilitilor care le sunt conferite prin lege unitilor

administraiei publice locale.
O preocupare permanent a Consiliilor Locale o reprezint problema creterii
veniturilor.ntre veniturile i cheltuielile autoritilor administrative trebuie s existe o
legtur puternic,n modul c dimensionarea cheltuielilor este determinat de valoarea
veniturilor realizate.
Nu se poate vorbi despre veniturile i cheltuielile comunitilor locale fr a se
face referire la cel mai important document care cuprinde att veniturile ct i cheltuielile
i anume bugetul local.
Bugetele locale reflect relaiile economice n form bneasc prin care se
formeaz i se repartizeaz fondurile bneti necesare realizrii aciunilor economice,
social culturale i a altor aciuni de competen local, respectiv ce sunt coordonate de
organele locale.

1.1.Conceptul de buget local

Autonomia

local

este

numai

administrativ

financiar

privete

organizarea,funcionarea,competenele i atribuiile,precum i gestionarea resurselor,care

potrivit legii aparin municipiului.
Pentru buna lor funcionare i n mod deosebit pentru finanarea investiiilor
publice,administraiile publice locale au nevoie de fonduri pe care n mare parte i le
procur din bugetele locale.
Cuvntul buget are la origine cuvntul franuzesc vechi bouge care semnific scule
sau pung.
Conform legii finanelor publice bugetul reprezint documentul prin care sunt
prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i cheltuielile unitilor administrativ
teritoriale.1
Bugetul local reprezint un instrument principal al autoritilor administraiei publice
locale n vederea selectrii prioritilor de finanare din strategiile de dezvoltare
economic ale localitilor,instrument de asigurare a autonomiei decizionale a
autoritilor administraiei publice locale,de valorificare eficient a resurselor locale i de
mbuntire a utilizrii fondurilor locale.2 Bugetele locale cuprind bugetele unitilor
administrativ teritoriale i se elaboreaz n condiii de autonomie.Autonomia stimuleaz
iniiativa local n efectuarea veniturilor i satisfacerea cerinelor sociale locale.n cazul
n

care

veniturile

proprii

ale

unitilor

administrativ-teritoariale,stabilite

prin

lege,bugetele locale pot beneficia de transferuri de fonduri bneti de la bugetul de stat.

Sistemul bugetar local cuprinde :
-bugetele locale ale comunelor,oraelor,municipiilor,sectoarelor i judeelor ;
-bugetele instituiilor publice finanate integral de la bugetele locale;
-bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
-bugetul mprumuturilor externe i interne,pentru care rambursarea,plata dobnzii i a
altor costuri se asigura din bugetele locale care provin din:mprumuturi externe
contractate de stat i subimprumutate autoritilor administraiei publice locale sau
agenilor economici i serviciilor publice din subordinea acestora;mprumuturi
1

Legea privind Finanele Publice Locale 273/2006 cu modificarile si completarile ulterioare,publicat n

Monitorul Oficial ,nr 618.
2
Haralambie George Alin ,Finane Publice,Editura Pro Universitaria,Bucureti,2013 pag:111

contractate de autoritile administraiei publice i garantate de stat;mprumuturi externe

sau interne contractate sau garantate de autoritile administraiei publice locale;
-bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Unitile administartiv-teritoriale se organizeaz i funcioneaz potrivit legii pe
baza principiilor autonomiei locale,descentralizrii serviciilor publice,eligibilitii
autoritilor administraiei publice locale,legalitii i al consultrii cetenilor pentru
rezolvarea problemelor locale de mare interes.
n scopul asigurrii autonomiei locale,autoritile administraiei publice locale au
dreptul s instituie impozite i taxe locale,s elaboreze i s aprobe bugetele de venituri i
cheltuieli ale comunelor,oraelor i judeelor dar numai pe baza legii.
Legturile dintre autoritile administraiei publice locale din comune,orae i
autoritile administartiei publice de la nivel judeean se bazeaz pe principiile
autonomiei,legalitii,responsabilitii,cooperrii

solidaritii

pentru

rezolvarea

problemelor din jude.

Pe baza bugetelor comunelor,oraelor se finaneaz aciunile de cultur i
religie,asisten social,ajutoare,serviciile de dezvoltare public,transporturi,agricultur
dar i nvmntul preuniversitar.
Veniturile i cheltuielile bugetelor la nivel local,precum i celelalte venituri i
cheltuieli evideniate n afara bugetelor

locale,alctuiesc bugetul general al unitii

administrativ-teritoriale care,dup consolidare,prin eliminarea transferurilor de sume

dintre bugete,va reflecta dimensiunea efortului financiar public n unitatea administrativteritorial pe anul respectiv,privind starea de echilibru sau dezechilibru.3
Veniturile bugetelor locale se constituie din :
-venituri proprii formate din impozite, taxe,contribuii alte vrsminte,alte venituri i cote
defalcate din impozitul pe venit ;
-sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ;
-subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete ;
-donaii i sponsorizri.
Fundamentarea,dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe
ordonatori de credite i pe destinaii se efectueaz n concordan cu atribuiile care revin
3

Mladen Luise i Manolescu Gheorghe,Buget i Trezorerie,Editura Fundaiei Romnia de Mine,Bucureti

2007,pagina 61.

autoritilor administraiei publice locale,cu prioritile stabilite,n vederea funcionarii

lor.
Fundamentarea i aprobarea cheltuieilor bugetare locale se efectueaz n strict
corelare cu posibilitile de ncasare a veniturilor bugetelor locale,estimate a se realiza.
Din impozitul pe venit ncasat la bugetul de stat se aloc lunar unitilor
administrativ-teritoriale, pn la data de 8 a lunii n curs urmtoarele cote :
a)47% la bugetele locale ale comunelor,oraelor i municipiilor pe al crui teritoriu i
desfoar activitatea cei care pltesc impozitul pe venit ;
b)13% la bugetul local al judeului ;
c)22%ntr-un cont distinct,pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,ale oraelor
i municipiilor precum i al judeului.
Cheltuielile care se finaneaz din bugetele locale sunt difereniate n funcie de structura
bugetelor la care se face referire.Aceste cheltuieli privesc urmtoarele destinaii :
a)Servicii publice generale :
-autoritai publice i aciuni externe :
-alte servicii publice generale ;
-tranzacii privind datoria public i mprumuturi ;
-transferuri cu caracter general ntre diferite nivele ale administraiei.
b)Aprare,ordine public i siguran naional ;
c)Cheltuieli socio-culturale :
-nvaamnt :
-sntate ;
-cultur i religie ;
-asigurri i asisten social.
d)Servicii i dezvoltare public,locuine,mediu i ape :
-locuine,servicii i dezvoltare public ;
-protecia mediului
e)Aciuni economice :
-aciuni generale economice,comerciale i de munc ;
-combustibil i energie ;
-agricultur,sivicultur ,transporturi.

Cota de 22% se aloc de ctre direciile generale ale finanelor publice judeene n
termenul prevzut pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraelor,
municipiilor i judeului, proporional cu sumele repartizate i aprobate n acest scop n
bugetele respective.
Cota de 82% din impozitul pe venit se repartizeaz astfel :
- 23,5% la bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureti
- 47,5% la bugetul local al municipiului Bucureti
- 11% ntr-un cont distinct deschis pe seama Direciei Generale a Finanelor Publice.
Bugetele

locale

veniturilor,realizarea

asigur

resurselor

dimensionarea

financiare,stimularea

cheltuielilor
iniiativei

limitele

locale,afirmarea

autonomiei locale i exercitarea controlului asupra utilizrii fondurilor locale,ce

contribuie la planificarea i conducerea activitii financiare a unitilor adiministrativteritoriale.Bugetele locale reflect fluxurile formrii veniturilor i efecturii cheltuielilor
administraiilor locale,modalitate de finanare a cheltuielior pe destinaii dar i de
acoperire a deficitelor bugetare.

Schema nr 1 Sistemul bugetar local

SISTEMUL BUGETAR LOCAL

Bugetele locale ale

comunelor,oraelor,municipiilor,sectoarelor i
judeelor;

Bugetele instituiilor publice,finanate integral sau

parial din bugetele locale;

Bugetele instituiilor publice,finanate integral din

venituri proprii;
Bugetul mprumuturilor interne i externe

subimprumutate autoritatilor
administratiei publice
Bugetul fondurilor externe nerambursabile
Sursa:Tatiana Moteanu i
colectivul,,BugetiTrezorerie,,Editura Universitar
Bucureti 2008

1.2 Principiile bugetului local

10

La baza elaborrii,aprobrii i execuiei bugetelor locale stau urmtoarele

principii :principiul

universalitii,principiul

transparenei

publicitii,principiul

solidaritii,principiul autonomiei locale financiare,principiul proporionalitii,principiul

consultrii.
1)Principiul universalitii conform cruia veniturile i cheltuielile se includ n
buget n totalitate n sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu excepia donaiilor i sponsorizrilor, care au stabilite
destinaii distincte.
2)Principiul transparenei i publicitii, conform cruia procesul bugetar este
deschis i transparent, acesta realizndu-se prin publicarea n pres local, pe pagina de
internet a instituiei publice sau afiarea la sediul autoritii publice locale respective a
proiectului de buget local i a contului anual de execuie a acestuia, prin dezbatera
public a proiectului de buget local cu prilejul aprobrii acestuia i prin prezentarea
contului anual de execuie a bugetului local n edina public.
3)Principiul solidaritii potrivit cruia prin intermediul politicilor bugetare locale
se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ teritoriale,precum i a persoanelor
fizice aflate n dificultate,prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit
la nivelul bugetului local,Consiliile locale sau judeene pot aproba acordarea de ajutoare
colectivitilor locale,la cererea public a primriilor acestor uniti administrativteritoriale.
4)Principiul autonomiei locale financiare prevede ca unitile administrativteritoriale s aib dreptul la resurse financiare suficiente pentru a le putea utiliza n
exercitarea atribuiilor lor.Aceste organe locale au competena stabilirii nivelurilor
impozitelor i taxelor locale conform legii.
5)Principiul proporionalitii implic faptul c resursele financiare ale unitilor
administrativ teritoriale trebuie s fie proporionale cu responsabilitile autoritilor
administraiei publice locale stabilite prin lege.
6)Principiul consultrii presupune ca autoritile administraiei publice locale s
fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat
ctre bugetele locale.

11

1.3 Elaborarea procesului bugetar local

Procesul bugetar reprezint ansamblul aciunilor i msurilor ale instituiilor
locale ,n scopul concretizrii politicii economice ,sociale i financiare a statului.
Bugetul local nu reprezint doar o list de venituri i cheltuieli i cu document
de sintez foarte complex n care sunt reflectate decizii foarte importante.El este realizat
pe o perioad ndelungat de timp dezbtut i n final supus aprobrii.4
Procesul bugetar local poate fi apreciat ca un ansamblu de msuri,mijloace i
instrumente pe baza crora anumite structuri organizatorice stabilite prin lege acioneaz
att la proiectarea indicatorilor de venituri i cheltuieli prin balane financiare ct i la
realizarea acestora n sensul strngerii de mijloace bneti pentru efectuarea de pli.
Etapele procesului bugetar local :
1)Elaborarea proiectelor bugetelor locale ;
2)Aprobarea proiectelor bugetelor locale;
3)Execuia bugetelor locale;
4)ncheierea execuieibugetelor locale.
Elaborarea proiectelor bugetare locale se bazeaz pe proiectele de bugete proprii
ale administraiei,ale instituiilor i serviciilor publice din subordine.
Proiectele bugetelor locale se elaboreaz de ctre ordonatorii principali de credite avnd
n vedere:
-prognozele principalilor indicatori maroeconomici i sociali,pentru anul bugetar pentru
care se elaboreaz proiectul de buget,precum i pentru urmtorii 3 ani,elaborate de
organele abilitate;
-politicile fiscale i bugetare,naionale i locale ;
-prevederile acordurilor de mprumuturi interne sau externe ncheiate ;
-politicile i strategiile sectoriale i locale,dar i prioritile stabilite n formularea
propunerilor de buget ;
-programele ntocmite de ctre ordonatorii principali de credite n scopul realizrii unor
aciuni crora le sunt asociate obiective i indicatori de eficien.
-programele de dezvoltare economico-social ale unitilor administrativ-teritoriale,n
4

Haralambie George Alin ,Finane Publice,Editura Pro Universitaria,Bucureti,2013 pag:117

12

legtur cu politicile de dezvoltare la nivel naional,regional,judeean,zonal sau local.

Legea privind finanele publice locale(Legea nr 273/2006)stabilete calendarul
bugetar care include termenele pentru finalizarea fiecrei etape,precum i entitile
publice crora li se cuvin responsabiliti n cadrul procesului bugetar.
Prezentarea proiectelor de bugete realizate de ordonatorii principali de credite de
la direciile generale ale finanelor publice se va face pn la data 15 mai a fiecrui an.
Ministerul

Finanelor

Publice

expediaz

direciilor

generale

ale

finanelor

publice,consiliilor judeene i consiliului general al municipiului o scrisoare cadru pn la

data de 1 iunie a fiecrui an.
Aceast scrisoare face referire la :
-cuprinsul macroeconomic pe baza cruia vor fi elaborate proiectele de buget respective ;
-metodologiile de redactare a proiectelor de buget ;
-limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i ale transferurilor
consolidate,pe jude sau municipiu.
Ministerul Finanelor Publice comunic direciilor generale ale finanelor
publice ,consiliilor judeene limitele aprobate ale cotelor defalcate,T.V.A i transferurile
dar i modul de repartizare al acestora pe unitile administrative-teritoriale,cu scopul de
a ajuta ordonatorii principali de credite bugetare s ncheie proiectele bugetare.
Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat ,n bugetele crora sunt
cuprinse transferuri ctre bugetele locale,aduc la cunotin autoritilor administraiei
publice locale sumele aferente,ntr-o perioad de 10 zile de la primirea limitelor admise
de Guvern,cu scopul de a fi cuprinse i acestea n proiectele de buget.
Pe baza limitelor sumelor acceptate,ordonatorii principali de credite,constituie i
depun la direciile generale ale finanelor publice,pn n dat de 1 iulie a fiecrui an,noi
propuneri pentru proiectul de buget dar i estimrile pentru urmtorii 3 ani,urmnd ca
acestea s transmit proiectele bugetelor locale pe jude i municipiu pn la data de 15
iulie a fiecrui an ctre Ministerul Finanelor Publice.
Ministerul Finanelor publice va aduce

la cunotin direciilor generale ale

finanelor publice n termen de 5 zile de la publicarea legii n Monitorul Oficial al

Romniei,sumele defalcate din unele venituri i tranferuri,urmnd ca direciile generale
ale finanelor publice s le distribuie administraiilor teritoriale pentru ca primarii s

13

poat finaliza proiectele de buget.

Potrivit prevederilor legale, n termen de 15 zile de la publicarea legii n
Monitorul Oficial al Romniei, ordonatorii principali de credite finalizeaz proiectul
bugetului local,urmnd ca acesta s fie publicat n pres local sau s se afieze la sediul
unitii administrativ-teritoriale,pentru a aduce la cunotin contribuabililor cuprinsul
acestuia dar i pentru depunerea contestaiilor de ctre contribuabili n termen de 15 zile.
Dreptul de aprobare revine consiliilor judeene,consiliilor locale dar i consiliului
general al municipiului.
Proiectul bugetului local,nsoit de raportul ordonatorului principal de credite i
de contestaiile depuse de contribuabili,este supus aprobrii autoritilor deliberative,n 5
zile de la expirarea termenului de predare a contestaiilor.
Autoritile deliberative se pronun asupra contestaiilor i prin vot adopta
proiectul bugetului local,n maxim 10 zile de la data supunerii proiectului spre aprobare.
n situaia n care proiectele de buget nu se aprob n termen de maxim 45 de zile
de la data publicrii legii bugetului n Monitorul Oficial se impune oprirea virrii sumelor
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,pn n momentul aprobrii acestora de
ctre autoritile deliberative,iar n acest caz se vor putea efectua pli doar n limita
veniturilor proprii.
n termen de 5 zile de la aprobarea acestora,ordonatorii principali de credite au obligaia
s transmit direciilor generale ale finanelor publice ,iar acestea s le comunice
Ministerului Finanelor Publice.
Pe parcursul exerciiului bugetar,autoritile deliberative pot aproba mbuntirea
bugetelor locale n 30 de zile de la intrarea n vigoare,dar i ca urmare a unor propuneri
ale ordonatorilor de credite.
Execuia bugetelor locale presupune ncasarea veniturilor i realizarea plaii
cheltuielilor aprobate prin buget,ce se desfoar prin intermediul Trezoreriei.Aceste
operaiuni poart numele de execuie de cas a bugetelor locale.
Veniturile i cheltuielile aprobate n bugete se repartizeaz pe trimestre,n funcie
de termenele legale de ncasare a veniturilor i de timpul care este necesar n vederea
efecturii cheltuielilor.
Ordonatorii teriari de credite folosesc creditele bugetare ce le-au fost repartizate

14

doar pentru efectuarea misiunilor unitilor pe care le conduc,potrivit prevederilor legale.

Procesul de repartizare parcurge urmtoarele etape :
1) ordonatorii principali de credite efectueaz repartizarea,ntre bugetul propriu i
bugetele ordonatorilor aflai n subordine.
2) ordonatorii secundari efectueaz repartizarea creditelor bugetare aprobate,pe
unitile subordonate dar i a celor care sunt cuprinse n bugetul propriu.
3) ordonatorii teriari folosesc creditele care le-au fost alocate.
Angajarea i realizarea cheltuielilor din creditele bugetare se aprob de ctre
ordonatorul de credite,se efectueaz doar cu viz prealabil de control financiar preventiv
intern,pe baza creia se respect dispoziiile legale,ntocmirea n creditele bugetare
aprobate i n scopul lor.
Execuia bugetar se ncheie la data de 31 decembrie a fiecrui an.Orice venit
nencasat i orice cheltuial angajat i nepltita pn la aceast dat se va ncasa sau se
va plti n contul bugetului pentru anul urmtor.
Ordonatorii principali de credite redacteaz i prezint
spre aprobare autoritilor deliberative,conturile anuale de
execuie a bugetelor pn la data de 31 mai a anului
urmtor.
n contul anual de execuie se nscriu :
1)la venituri :
-prevederile bugetare iniiale
-prevederile bugetare definitive
-ncasarile realizate
2)la cheltuieli:
-creditele bugetare iniiale
-creditele bugetare definitive
-plaile realizate
n acelai timp,ordonatorii principali de credite realizeaz trimestrial i anual
situaii financiare asupra execuiei bugetare,pe care le depun la direciile generale ale
finanelor publice ,iar acestea dup verificare le depun la Ministerul Finanelor.

15

Capitolul II: Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului

Ploieti n perioada 2004-2013
2.1 Organizarea i funcionarea aparatului la nivelul Municipiului Ploieti
Primria Ploieti reprezint o unitate administrativ-teritorial cu caracter
juridic,care deine un bun public i are un mare interes n ceea ce privete administrarea
intereselor publice locale.
n raport cu dispoziiile legislaiei n vigoare,instituiile administraiei teritoriale
se

constituie

funcioneaz

pe

baza

principiilor

descentralizrii,autonomiei

locale,deconcentrrii serviciilor publice,eligibilitii autoritilor administraiei publice

locale,legalitii i al consultrii cetenilor n clarificarea problemelor locale cu interes
deosebit.
Principalele autoriti ale administraiei publice prin care se realizeaz autonomia
local la nivelul municipiului Ploieti sunt;Consiliul Local al municipiului Ploieti care
reprezint autoritatea deliberativ i Primarul municipiului Ploieti ca autoritate
executiv.
Primria reprezint o organizare funcional cu o preocupare constant,alctuit
din primar,viceprimar,secretar i aparatul de specialitate al primarului,care duce la
realizarea hotrrilor Consiliului Local i ordinele primarului,rezolvnd problemele
curente ale societii n care lucreaz.
La recomandarea primarului,Consiliul Local al municipiului Ploieti,aprob
organigrama,numrul de personal al aparatului de specialitate al primarului,precum i
regulamentul de constituire i funcionare al acestuia,pe baza cruia se stabilesc
capacitile i sarcinile personalului,n condiiile prevzute de lege.
O parte important a problemelor publice pot fi rezolvate i gestionate n nume
propriu de ctre autoritile administraiei publice locale ale municipiului Ploieti.
Primarul asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale
cetenilor,a prevederilor Constituiei,precum i punerea n aplicare a legilor,a decretelor
Preedintelui Romniei,a hotrrilor i ordonanelor Guvernului,a hotrrilor consiliului
local,dispune de msurile necesare i acord spijin pentru aplicarea ordinelor i
instruciunilor cu caracter normativ ale minitrilor,ale celorlali conductori ai
16

autoritilor administraiei publice centrale,ale prefectului,precum i a hotrrilor

consiliului judeean,n condiiile legii.5
Primarul reprezint instituia administrativ-teritorial n corelaie cu alte autoriti
publice,cu persoane fizice sau juridice,romne sau strine,dar i cu justiia.
Potrivit legii,primarul efectueaz urmtoarele atribuii:
-prezint un raport anual Consiliului Local n primul trimestru,privind starea
economic,social i de mediu a unitii administrativ-teritoriale;
-la solicitarea Consiliului Local prezint alte rapoarte i informri;
-creaz proiectele de strategii privind starea economic,social i de mediu a unitii
administrativ-teritorial ,dup care le expune spre aprobare Consiliului Local.
-exercit funcia de ordonator principal de credite;
-redacteaz proiectul bugetului local i contul de ncheiere a exerciiului bugetar i le
supune spre aprobare Consiliului Local;
-introduce,conform legii,negocieri pentru ncheierea contractelor de mprumuturi i
expunerea de titluri de valoare n numele unitii administrativ-teritoriale;
- verific s se nregistreze corect contribuabilii la organul fiscal teritorial,att a sediului
principal ct i a sediului secundar.
-coordoneaz executarea serviciilor publice de interes local efectuate prin intermediul
aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice
i de utilitate public de interes local;
-ia msuri pentru asigurarea inventarierii,evidenei statistice,inspeciei i controlului
efecturii serviciilor publice de interes local,precum i al bunurilor din patrimoniul public
i privat al unitii;
Potrivit legii,primarul poate delega exercitarea atribuiilor ce i

revin ,

viceprimarilor , secretarului unitii administrativ-teritoriale sau altor funcionari publici

din aparatul de specialitate cu aptitudini n domeniu.

Atribuii ale aparatului de specialitate ale primarului:

5

Legea nr.215/2001 a administraiei publice locale publicat n Monitorul Oficial cu modificarile i

completrile ulterioare.

17

Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe structuri funcionale,iar

aceste structuri sunt cuprinse de funcionari publici i personal contractual.
Pentru rezolvarea sarcinilor ce le revin,compartimentele de specialitate ale
aparatului

de

specialitate

al

primarului

sprijin

activitatea

societilor

comerciale,serviciilor publice aflate n subordinea Consiliului Local.

Aparatul de specialitate al primarului ntocmete rapoarte de specialitate,proiecte
de hotrri i dispoziii pe care le prezint primarului,viceprimarului i secretarului care i
coordoneaz activitatea
Atribuiile viceprimarului:
-coordoneaz concretizarea serviciilor publice de interes local,efectuate prin intermediul
organismelor prestatoare de servicii publice;
-coordoneaz,conduce i controleaz activitatea Regiei Autonome de Servicii Publice ;
-coordoneaz,ndrum i verific activitatea cultural din teatre,muzee;
-coordoneaz realizarea serviciilor publice de interes local realizate prin intermediul
aparatului de specialitate;
-n lipsa motivat a primarului,ine locul acestuia;
-execut orice alte sarcini oferite de primar dar i pe cele de la Consiliul Local.
Atribuiile secretarului municipiului:
-informeaz,pentru legalitate,hotrrile primarului i prevederile Consiliului Local;
-asist la edinele Consiliului Local;
-susine gestionarea procedurilor administrative n ceea ce privete relaia dintre Consiliul
Local i primar,dar i dintre acetia i prefect;
-susine transparena i comunicarea ntre autoritile i persoanele publice privind
accesul liber la informaiile cu caracter public;
-asigur formalitile de convocare a Consiliului Local i realizarea lucrrilor de
secretariat,transmite ordinea de zi,redacteaz procesul verbal al edinelor Consiliului
Local i ntocmete hotrrile acestuia;
-ntocmeste lucrrile supuse discutrii Consiliului Local;
-alte atribuii date de ctre Consiliul Local i primar sau prevzute n lege.

18

2.2. Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului Ploieti

n perioada 2004-2008
2.2.1. Analiza statistica a veniturilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada
2004-2008
Realizarea obiectivelor politicilor economice, financiare, sociale, ecologice
etc., la nivel local depinde in mare masura, pe de o parte de nivelul si structura resurselor
financiare iar pe de alta parte de modul de repartizare a cheltuielilor publice locale pe
destinatii. Veniturile si cheltuielile publice ale colectivitatilor locale sunt cuprinse in
bugetul local, care reprezinta un important instrument de planificare si conducere a
activitatii financiare la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale si care reflecta totodata
si gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala.
Dinamica veniturilor bugetului local
Resursele financiare publice ale bugetului local al municipiului Ploiesti au
avut in perioada 2004-2008 pe total, o evolutie linara, crescatoare, pe categorii de venituri
insa prezentand o evolutie oscilanta, cu cresteri sau descresteri, de la un an la altul,
determinate atat de evolutia economiei municipiului cat si de modificarile intervenite in
legislatia din domeniul finantelor publice locale .
In termeni nominali (preturile fiecarui an) veniturile publice totale, ale
municipiului Ploiesti, au crescut de la 189575 mii lei RON in 2004, la 432767 mii lei
RON in 2008.
Tabelul 1-Evolutia veniturilor publice, in perioada 2004-2008(preturi curente ale
fiecarui an )
-mii lei RON-

Total venituri
Venituri proprii
Venituri curente

2004
189575
116018
180757

19

2005
219903
141539
213013

2006
233557
152363
226358

2007
349803
226217
312402

2008
432767
283828
378141

-Venituri fiscale
-Venituri nefiscale
Venituri din capital
Venituri de la bugetul

160117 198323 207659 295277 352511

20640 14690 18699 17125 25630
3500
6510
6200
2868
5870
de

stat

(subventii)

5318

380

999

34533

48756

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local
nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.
Din datele prezentate anterior, rezulta o crestere continua a veniturilor fiscale,
in timp ce veniturile nefiscale, din capital si de la bugetul de stat inregistreaza atat
cresteri cat si descresteri.
Dinamica nominala a veniturilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica
o crestere a acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004. In termeni reali
insa - luand in considerare inflatia, veniturile publice din anul 2008 cresc comparativ cu
anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 2 si Graficul nr.1).
Tabelul nr.2-Dinamica veniturilor publice, in perioada 2004-2008

Dinamica nominala ( anul 2004 =100)

Total venituri
Venituri proprii
Venituri curente
-Venituri fiscale
-Venituri nefiscale
Venituri din capital
Venituri de la bugetul de stat
(subventii)
Dinamica reala (anul 2004=100)
Total venituri
Venituri proprii
Venituri curente
-Venituri fiscale
-Venituri nefiscale
Venituri din capital
Venituri de la bugetul de

2004

2005

2006

2007

2008

100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0

116,0
122,0
117,8
123,9
71,2
186,0

123,2
131,3
125,2
129,7
90,6
177,1

184,5
195,0
172,8
184,4
83,0
81,9

228,3
244,6
209,2
220,2
124,2
167,7

100,0

7,1

18,8

649,4

916,8

106,4
111,9
108,1
113,6
65,3
170,6
6,6

106,1
113,0
107,8
111,6
78,0
152,5
16,2

151,6
160,2
142,0
151,5
68,2
67,3
533,6

173,8
186,3
159,3
167,6
94,5
127,7
698,0

100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
stat 100,0

20

(subventii)
Grafic nr.1-Dinamica veniturilor publice ale municipiuluiPloiesti, in perioada 20042008

Dinamica reala pune in evidenta faptul ca cea mai mare crestere s-a inregistrat
in perioada analizata, in cazul veniturilor de la bugetul de stat (de aproape 7 ori), in timp
ce veniturile proprii au crescut de numai 1,9 ori. Deasemenea, urmarind evolutia
veniturilor nefiscale, in termeni reali, in intreaga perioada 2005-2008 acestea au
inregistrat niveluri inferioare anului 2004, cu toate ca dinamica nominala indica in anul
2008 o crestere de 1,2 ori comparativ cu anul 2004. Chiar daca dinamica reala a
veniturilor nefiscale a fost negativa se poate remarca totusi o tendinta de usoara crestere,
in finalul perioadei analizate nivelul acestora apropiindu-se de cel al anului 2004
(94,5%). (Anexele 2 si 3).
O evolutie oscilanta s-a inregistrat in cazul veniturilor din capital, dinamica
acestora variind de la 170,6% in anul 2005 (comparativ cu anul 2004) la 67,3% in anul
2007.
Structura veniturilor bugetului local
21

In afara dinamici favorabile a volumului veniturilor publice ale municipiului

Ploiesti, in perioada 2004-2008 s-au produs si schimbari importante in structura pe surse
de provenienta a acestora (Anexa 4). Cea mai semnificativa modificare consta in
cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri, respectiv de la 61,2% in anul 2004,
la 65,6% in anul 2008. Aceasta crestere evidentiaza procesul de descentralizare a
serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor
de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei.
Tabelul nr.3-Structura veniturilor publice, in perioada 2004-2008
-%2004
Total venituri
100,0
Venituri proprii
61,2
Venituri curente
95,4
-venituri fiscale
84,5
-cote si sume defalcate din impozitul pe venit 27,1
-impozitul si taxa pe cladiri
11,7
-impozitul si taxa pe teren
2,1
-sume defalcate din TVA
34,1
-impozitul pe mijloacele de transport
1,8
-venituri nefiscale
10,9
Venituri din capital
1,8
Operatiuni financiare
0,0
Subventii
2,8

2005
100,0
64,4
96,9
90,2
29,2
14,2
1,9
35,4
1,8
6,7
2,9
0,0
0,2

2006
100,0
65,2
96,9
88,9
33,6
12,6
2,2
34,3
1,3
8,0
2,7
0,0
0,4

2007
100,0
64,7
89,3
84,4
38,6
12,7
1,7
25,4
2,0
4,9
0,8
0,0
9,9

2008
100,0
65,6
87,4
81,5
41,7
10,5
1,5
23,1
1,9
5,9
1,3
0,0
11,3

Modificari importante s-au inregistrat si in cazul veniturilor publice realizate

din cote si sume defalcate din impozitul pe venit, ponderea acestora in total venituri
crescand de la 27,1% in anul 2004 la 41,7% in anul 2008. Deasemenea in perioada
analizata a crescut semnificativ si ponderea veniturilor de la bugetul de stat (subventii),
de la 2,8% in anul 2004 la 11,3% in 2008.
In aceeasi perioada s-au inregistrat si scaderi ale ponderii unor surse
importante la bugetul municipiului Ploiesti. Astfel, scade ponderea in total venituri

22

publice a sumelor defalcate din TVA, de la 34,1% in anul 2004 la 23,1% in anul 2008 si a
veniturilor nefiscale de la 10,9% la 5,9%.
Grafic nr.2-Dinamica ponderii principalelor surse de venit ale bugetului
municipiului Ploiesti, in perioada 2004-2008.

In urma analizei structurii veniturilor bugetului municipiului Ploiesti precum

si a modificarilor structurale ce au intervenit in perioada 2004-2008, rezulta ca cea mai
mare pondere in intreaga perioada o detin veniturile curente (87,4% in anul 2008), urmate
de veniturile din subventii (11,3%). Aceste doua componente ale veniturilor bugetului
local au avut o evolutie invers proportionala, in sensul ca veniturile curente au scazut, pe
masura ce veniturile din subventii au crescut.
In cadrul veniturilor curente cea mai importanta sursa o reprezinta veniturile
fiscale (peste 90%) in timp ce veniturile nefiscale s-au situat in aproape intreaga perioada
sub 10%.

23

In ceea ce priveste structura veniturilor fiscale, se remarca faptul ca in anul

2008 mai mult de jumatate (51,2%) proveneau din cote defalcate din impozitul pe venit si
aproape o treime (28,4%) din sume defalcate din TVA, in timp ce din impozite si taxe
locale (impozitul si taxa pe cladiri, impozitul si taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de
transport) au provenit mai putin de 20%.
Structura veniturilor fiscale pe cele trei mari categorii aminitite anterior, este
sugestiv prezentata in urmtorul grafic:
Grafic nr.3-Structura veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Ploiesti, in anii
2004 si 2008

Reprezentarea grafica evidentiaza, pe langa structura propriu-zisa a veniturilor

fiscale si modificarile structurale semnificative ce au avut loc in anul. 2008 comparativ cu
anul 2004. Astfel, se observa o crestere substantiala a veniturilor din cote defalcate din

24

impozitul pe venit de la 32,1% la 51,2%, crestere insotita de scaderea ponderii celorlalte

doua componente.
2.2.2. Analiza statistica a cheltuielilor bugetului Munincipiului Ploiesti in
perioada 2004-2008
Cheltuielile publice, prin dimensiunea dar si prin modul de repartizare a lor pe
destinatii, joaca un rol decisiv in cresterea calitatii vietii in cadrul colectivitatiilor locale,
constituind totodata si o premisa esentiala in asigurarea unei dezvoltari durabile.
Totodata, modul de repartizare a cheltuielilor evidentiaza politica consiliului local,
prioritatile pe care acesta le are in domeniul economic si social.
Din fericire, in cazul Municipiului Ploiesti, fiind si resedinta de judet dar mai
ales un puternic centru industrial, cheltuielile publice au constituit, in general, nu numai
in perioada analizata, un suport al dezvoltarii locale.
La fel ca si veniturile, cheltuielile publice ale municipiului Ploiesti au avut in
perioada 2004 - 2008 o evolutie ascendenta, pe total, nivelul acestora crescand de la
189574 mii lei RON in anul 2004, la 432767 mii lei RON in anul 2008 (Tabelul nr. 4).
Tabelul 4-Evolutia cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008(preturi curente ale
fiecarui an )
-mii lei RON-

Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni
externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte,
servicii
si
dezvoltare publica
Protectia mediului

2004
189574

2005
219903

2006
233557

2007
327803

2008
432767

8111
57185
1846
5000
11233

13013
69840
2532
6732
13873

16061
79531
1410
11607
15360

22366
102161
1245
22787
19100

26280
122959
1460
25985
23075

22036

34871

33167

41410

46628

7400

7020

6914

11751

60044

25

Combustibil si energie
Transporturi
Alte cheltuieli

31400
30120
15243

29000
25752
17270

31500
30963
7044

22700
55959
28324

38074
58624
29638

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local
nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.
Tendinta de crestere a nivelului cheltuielilor, inregistrata pe total, nu s-a
regasit in aceeasi proportie sau chiar s-au inregistrat diminuari la unele categorii.
Dinamica nominala a cheltuielilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o
crestere a acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004.
Tabelul 5-Dinamica cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

Dinamica nominala ( anul 2004 =100)

Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte, servicii si dezvoltare
publica
Protectia mediului
Combustibil si energie
Transporturi
Dinamica reala (anul 2004=100)
Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte, servicii si dezvoltare
publica
Protectia mediului
Combustibil si energie
Transporturi

2004

2005

2006

2007

2008

100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0

116,0
160,4
122,1
137,2
134,6
123,5

123,2
198,0
139,1
76,4
232,1
136,7

172,9
275,7
178,6
67,4
455,7
170,0

228,3
324,0
215,0
79,1
519,7
205,4

100,0
100,0
100,0
100,0

158,2
94,9
92,4
85,5

150,5
93,4
100,3
102,8

187,9
158,8
72,3
185,8

211,6
811,4
121,3
194,6

100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0

106,4
147,2
112,0
125,8
123,5
113,3

106,1
170,5
119,7
65,7
199,8
117,7

142,1
226,6
146,8
55,4
374,5
139,7

173,8
246,7
163,7
60,2
395,7
156,4

100,0
100,0
100,0
100,0

145,2
87,0
84,7
78,4

129,6
80,4
86,4
88,5

154,4
130,5
59,4
152,7

161,1
617,8
92,3
148,2

26

Grafic nr.4-Dinamica cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, in perioada

2004-2008

In termeni reali insa - luand in considerare inflatia, cheltuielile publice din

anul 2008 cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 5 si Graficul nr.4).
Asa cum mentionam anterior, nu toate categoriile de cheltuieli inregistreaza
aceeasi tendinta sau acelasi ritm cu cele totale. Astfel, in termeni reali, cea mai mare
crestere s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului, nivelul acestora
crescand de 6,1 ori in perioada analizata, urmate de cheltuielile pentru cultura, recreere si
religie, al caror volum a fost in anul 2008 de apropape 4 ori mai mare decat cel al anului
2004.
Exista si categorii de cheltuieli la care s-au inregistrat diminuari; astfel
cheltuielile reprezentand subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei au
scazut in perioada analizata cu 7,7% iar cea mai drastica scadere a avut loc la cheltuielile
pentru sanatate (-39,8%).

27

Graficul nr.5 este foarte relevant pentru dinamica reala inregistrata de

principalele categorii de cheltuieli de la bugetul municipiului Ploiesti. Acesta pune in
evidenta, asa cum de altfel precizam si anterior, urmatoarele tendinte:
dinamica ascendenta, aproape exponentiala, a cheltuielilor pentru protectia
mediului;

tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura,

recreere si religie;

tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a

celor pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica;
scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate.
Grafic nr.5-Dinamica principalelor categorii de cheltuieli publice ale municipiului
Ploiesti, in perioada 2004-2008

28

Dinamica rapida a nivelului cheltuielilor din domeniul protectiei mediului, in

special in anul 2008 este rezultanta sumelor impresionante alocate de catre municipalitate
(49,4 milioane lei RON din totalul de 60,0 milioane lei RON destinate protectiei
mediului) pentru modernizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din
municipiul Ploiesti. Un alt capitol de cheltuieli al bugetului local, la care s-a inregistrat o
crestere masiva, a fost cel al cheltuielilor pentru cultura, recreere si religie, cheltuieli ce
au reprezentat in principal transferuri catre institutiile de cultura (Teatrul "Toma Caragiu",
Filarmonia "Paul Constantinescu", Clubul Sportiv Municipal si Administratia Parcului
memorial "Constantin Stere").
Structura cheltuielilor bugetului local
Modificari importante s-au produs in perioada 2004-2008 in structura pe
destinatii a cheltuielilor publice locale .Cele mai semnificative dintre aceste modificari se
refera la cresterea ponderii cheltuielilor destinate protectiei mediului de aproape 4 ori,
respectiv de la 3,9% in anul 2004, la 13,9% in anul 2008, a celor pentru cultura, recreere
si religie de la 2,6% la 6,0% si reducerea ponderii cheltuielilor cu combustibilul si
energia (subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei) de la 16,6% la 8,8%.
Aceste modificari reflecta pe de o parte politica economica, financiara, sociala etc.,
promovata de consiliul local iar pe de alta parte, schimbarile intervenite in legislatia
privind finantele publice locale.
Tabelul 6-Structura cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008
-%-

Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni
externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte,
servicii
si

2004
100,0

2005
100,0

2006
100,0

2007
100,0

2008
100,0

4,3
30,2
1,0
2,6
5,9
11,6

5,9
31,8
1,2
3,1
6,3
15,9

6,9
34,1
0,6
5,0
6,6
14,2

6,8
31,2
0,4
7,0
5,8
12,6

6,1
28,4
0,3
6,0
5,3
10,8

29

dezvoltare publica
Protectia mediului
Combustibil si energie
Transporturi
Alte cheltuieli

3,9
16,6
15,9
8,0

3,2
13,2
11,7
7,9

3,0
13,5
13,3
3,0

3,6
6,9
17,1
8,6

13,9
8,8
13,5
6,8

Ponderi importante in totalul cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti,

detin si cheltuielile din domeniul transporturilor si cel al locuintelor, serviciilor si
dezvoltarii publice (Grafic nr. 6).
Grafic nr.6-Structura cheltuielilor publice ale bugetului municipiului Ploiesti,in
anii 2004 si 2008

Un aspect important in ceea ce priveste repartizarea cheltuielilor publice ale municipiului

Ploiesti, il reprezinta acela ca cea mai mare parte a acestora (aproximativ 30%) sunt
alocate pentru invatamant (deoarece cea mai mare parte din finantarea de baza si
complementara a invatamantului preuniversitar provine de la bugetul local) si cea mai
mica parte (sub 1% in majoritatea cazurilor) pentru sanatate.

30

Graficul anterior pune in evidenta aspectele mentionate, reliefand foarte

sugestiv atat structura cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti cat si modificarile
structurale ce au avut loc in perioada analizata. Putem constata de asemenea din grafic o
crestere importanta (de la 23,1% in anul 2004 la 32,5% in anul 2008) a ponderii
categoriei "alte cheltuieli". La aceasta categorie am cuprins - in afara de cheltuielile cu
sanatatea, care dupa cum precizam anterior, sunt nesemnificative - cheltuielile cu
autoritati publice si actiuni externe, cheltuieli cu alte servicii publice generale, cheltuieli
reprezentand tranzactii privind datoria publica si imprumuturi si cele pentru ordine
publica si siguranta nationala. Dintre acestea cea mai mare pondere o au cheltuielile cu
autoritati publice si actiuni externe, crescand de la 4,3% in anul 2004 la 6,1% in anul
2008.
Un alt aspect important legat de cheltuielile publice este cel legat de nivelul
mediu al acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada analizata (exceptie facand
anul 2006), nivelul mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor, in municipiul Ploiesti a
fost superior nivelului mediu inregistrat la nivel national.
Tabelul 7-Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice, in municipiul Ploiesti,
comparativ cu cel la nivel national, in perioada 2004-2008
-lei RON/locuitor

Total Tara
Municipiul Ploiesti

2004
717,0
807,7

2005
868,3
941,0

2006
1176,4
1008,4

2007
1179,0
1423,7

2008
1580,2
1887,7

Sursa datelor: Calcule efectuate pe baza datelor de populatie si bugete locale la nivel
national din Anuarului Statistic al Romaniei 2008, INS Bucuresti si a datelor
privind bugetul local din Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti
Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti
comparativ cu nivelul mediu pe tara nu numai ca a fost superior dar a inregistrat si o
evolutie ascendenta; astfel, in anul 2004 acest indicator era in municipiul Ploiesti cu

31

12,6% mai mare decit cel la nivel national iar in anul 2008 ajunsese sa depasesca nivelul
pe tara cu aproape 20%.
In perioada 2004-2008, dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali
cat si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice , bugetul local al municipiului
Ploiesti, incheindu-se aproape in fiecare an cu excedent, ceea ce nu constituie un fapt
negativ, dar ar fi fost de preferat ca sumele disponibile sa se cheltuie in totalitate.
Grafic nr.7-Dinamica in preturi comparabile, a veniturilor si cheltuielilor publice in
perioada 2004-2008(%).

Avand in vedere insa ca in unii ani dinamica este egala iar depasirile din
ceilalti ani sunt foarte mici, putem vorbi totusi, in cazul municipiului Ploiesti, despre un
buget echilibrat.

2.3.Evoluia veniturilor i cheltuielilor la nivelul Municipiului Ploie ti n

perioada 2010-2013

32

Dinamica veniturilor bugetului local al Municipiului Ploiesti este illustrat in

urmatorul tabel:
Tabel nr.1. Evoluia veniturilor bugetului local al Municipiului Ploieti in perioada
2010-2013

Mii lei

Indicatori
Venituri
Totale
Venituri
proprii
totale
Venituri
curente
Venituri
fiscale
Impozit pe
venit,profit
si castiguri
din capital
Impozite si
taxe
pe
proprietate
Impozite si
taxe
pe
bunuri si
servicii

2010

2010
%
425.143,90 426.071,06 414.412,86 477.925,48 82,42

2011
%
98,12

2012
%
93,64

2013
%
116,78

276.841,02 305.677,64 286.772,54 353.844,56 98,82

104,89 95,87

120,40

383.208,32 374.866,30 394.262,32 468.310,92 96,99

98,37

96,91

114,46

365.342,81 343.516,37 356.702,29 448.792,32 97,38

98,03

99,56

113,88

174.523,04 165.335,37 154.482,01 162.047,72 99,98

97,59

99,44

100,92

65.931,95

2011

70.733,22

2012

78.587,43

2013

141.715,8

124.887,82 107.447,78 123.632,85 144.992,8

33

100,75 100,39 100,14 153,38

92,39

97,22

99,35

102,76

Sume
defalcate
din T.V.A
Venituri
nefiscale
Vanzari de
bunuri si
servicii
Diverse
venituri
Venituri
din capital
Operatiuni
financiare
Subventii

107.289,89 90.706,78

106.856,04 114.964

91,69

96,78

66,44

17.865,51

31.349,93

37.560,03

19.554,6

89,57

102,24 77,33

129,67

7.709,33

11.734,08

20.812,30

11.272,48

78,97

102,29 87,96

168,73

1,71

1.395,19

10.305,87

886,28

28,48

99,15

91,05

1.029,18

1.613,86

110,83

227,12

42,67

38,75

95,10

20.000,00

280

40.906,39

29.463,41

18.220,03

3.319,28

34,57

0
65,40

54,08

Sursa : Prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de Contul anual de executie al

bugetului local in perioada 2010-2013

Figura nr.1 Dinamica veniturilor bugetului local in perioada 2010-2013

Mii lei

34

99,65

206,47

Sursa :Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Conform figurii de mai sus,n perioada analizat,veniturile totale ale bugetului

local au prezentat o evoluie sinuoas datorit rectificrii bugetare,cea mai mare cretere
nregistrndu-se n anul 2013 atingnd valoarea de 477.925,48 mii lei.
Veniturile curente prezint cea mai mare pondere n totalul veniturilor bugetului
local,valoarea maxim fiind nregistrat n anul 2013 n sum de 468.310,92 mii lei.
n ceea ce privete veniturile din capital se poate observa reducerea
acestora.Fluctuaia acestora s-a datorat n principal evoluiei veniturilor din privatizare.
n perioada analizat subveniile de la bugetul de stat au nregistrat o scdere
semnificativ a acestora n anul 2013 .

35

Figura nr.2. Evoluia veniturilor fiscale si nefiscale ale bugetului local in

perioada 2010-2013

Mii lei

Sursa :Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Veniturile fiscale au nregistrat n anul 2013 o cretere semnificativ datorat

modificrilor legislative prin care s-au majorat valorile impozabile n cazul impozitului
pe cldiri i terenuri
Veniturile nefiscale au nregistrat n perioada 2010+2013 o evoluie
ascendent,crescnd de la 17.865,51 mii lei pna la 37.560,03 mii lei,datorit majorrii
vrsmintelor instituiilor publice i a diverselor venituri.

36

Figura nr.3.Ponderea veniturilor proprii in totalul veniturlor bugetului

local in perioada 2010-2013
Mii lei

Sursa :Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Ponderea veniturilor proprii n totalul venituri pentru perioada analizat a fost
urmatoarea: pentru anul 2010 de 65,11%,2011 de 71,74%,2012 de 69,19% iar pentru
anul 2013 de 74,03%.
Valoarea maxim a ponderii a fost deinut de anul 2013 cu o valoare de 74,03% n
totalul veniturilor locale,datorit creterii capacitii de autofinanare.

Figura nr.4. Evoluia impozitului pe venit,profit,ctigurilor din capital

n perioada 2010-2013
Mii lei

37

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Diminuarea ncasrilor bugetare provenite din impozitul veniturilor,profitului i
ctigurilor din capital de la persoane juridice se datoreaz climatului economic
defavorabil din ultimii ani pe fondul declansrii crizei mondiale cu repercursiuni evidente
asupra economiei romneti.O valoare semnificativ n totalul veniturilor mobilizate la
bugetul locale o dein cele provenite din impozitele si taxele pe proprietate ncasate de la
persoane fizice si juridice.

Figura nr.5. Impozitul pe cldiri-ncasri realizate de la persoane fizice

si juridice

38

Mii lei
Sursa
:Prelu
crare

proprie pe baza datelor din tabelul nr.1

Sumele nregistrate n perioada analizat presupune creterea ncasrilor realizate

din impozitul pe cldiri,n principal datorit modificrilor legislaiei,majorrii numrului
de investitori persoane juridice,achiziionrii i construirii de cldiri pentru contribuabilii
persoane fizice si juridice.Majorarea impozitului a condus la creterea ncasrilor la
buget.

39

Figura nr.6. Valoarea ncasrilor din impozitul pe terenuri n perioada

2010-2013
Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1.

Sumele nregistrate n perioada analizat presupune creterea ncasrilor realizate
din impozitul pe terenuri,n principal datorit modificrilor legislaiei dar i majorrii
taxelor si impozitelor.

Figura nr.7.Impozitul mijloacelor de transport- ncasri realizate n

perioada 2010-2013

40

Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1.

Creterea taxei pentru mijloacele de transport n perioada analizat a fost cauzat
de inflaie,de creterea numrului de autoturisme dar i de modificrile cadrului legislativ
n ceea ce privete impozitul datorat de ctre contribuabilii care dein un autoturism cu o
capacitate cilindric ridicat.

Figura nr.8. Impozitul pe spectacole-ncasri realizate n perioada

2010-2013
Mii lei

41

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1.

n ceea ce privete ncasrile provenite din impozitul pe spectacole se observ o

cretere a acestora,urmare a majorrii numarului de spectacole.

Figura nr.9. Taxa hotelier-ncasrile realizate n perioada 2010-2013

42

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.1.

Reducerea ncasrilor provenite din taxa hotelier n perioada 2010-2013 s-a
datorat micorrii numrului de turiti ce au vizitat Municipiul Ploieti pe fondul
continurii crizei economice.

Dinamica cheltuielilor bugetului local al Municipiului Ploieti este ilustrat n

urmtorul tabel:

43

Tabel nr.2.Evoluia cheltuielilor bugetului local al Municipiului Ploieti

n perioada 2010-2013
Mii lei

Indicatori
Cheltuieli totale
Autoriti executive
Alte servicii publice generale
Tranzacii privind datoria
public si mprumuturi
Ordine public si siguran
naional
nvamnt
Sntate
Cultur i religie
Asigurri i asisten social
Locuine i servicii
Protecia mediului
Combustibili i energie
Transporturi
Cheltuieli de personal
Bunuri i servicii
Dobnzi
Subvenii
Transferuri ntre uniti ale
administraiei publice
Cheltuieli de capital

2010
409.572,21
15.624,11
15.921,03
4.795,09

2011
405.891,78
13.484,59
30.445,53
6.754,62

2012
434.117,74
14.983,27
26.315,20
6.871,15

2013
376.565
15.056,8
21.678,92
7.697,24

8.371,49

7.214,43

7.298,51

7.227,76

131.477,18
4.293,25
26.793,18
27.534,66
35.339,83
50.033,96
41.926,29
47.461,29
125.470
53.828
9000
55.305
46.430,19

104.445,64
5.137,29
33.202,51
25.065,2
41.477,66
39.307,50
44.328,67
55.027,98
94.898,10
95.750,56
6.195,22
77.578,11
45.330,99

104.647,25
5.612,08
35.250,19
28.567,87
37.350,43
54.402,67
48.078,38
64.740,68
99.626,92
111.872,68
6.721,15
83.521,22
52.793,07

110.509,6
5.781,2
22.517,6
31.027,6
30.779,92
27.483,6
52.397,68
44.407,08
109.685,16
77.792,24
7.697,24
88.610,68
51.772

35.290,73

46.282,96

44.683,90

11.241,16

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din Contul anual de execuie al bugetului

local

44

Figura nr.10. Evoluia cheltuielilor de capital n perioada 2010-2013

Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.2.

n ceea ce privete cheltuielile de capital se poate observa reducerea acestora la o

valoare mic n anul 2013,atingnd suma de 11.241,16mii lei.Fluctuaia acestora s-a
datorat numrului mic de lucrri de investiii,achiziii de utilaje i echipamente.

45

Figura nr.11. Dinamica cheltuielilor curente n perioada 2010-2013

Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.2.

46

Cheltuielile curente reprezint cea mai mare pondere n totalul cheltuielilor

bugetului local,valoarea maxim nregistrndu-se n anul 2012 n sum de 301.741,97mii
lei.
Cheltuielile de personal prezint o evoluie sinuoas datorit rentregirii salariilor n
sectorul bugetar i acordrii unor drepturi salariale.
Cheltuielile cu bunuri i servicii au o evoluie oscilant.
Cheltuielile cu dobnzile au prezentat o fluctuaie pe durata perioadei analizate.
Cheltuielile cu subveniile prezint o tendin de cretere datorit ajutorului acordat
direct din partea statului.

Figura nr.12. Evoluia cheltuielilor pentru nvmnt i sntate a

bugetului local n perioada 2010-2013
Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.2.

Cheltuielile pentru sntate au prezentat o tendina de cretere,valoarea maxim s-a
nregistrat n anul 2013 n sum de 5.781,2mii lei.Aceast cretere a fost influenat de
47

factori precum:creterea numrului populaiei,modificarea structurii demografice i

creterea duratei medii de via.
Cheltuielile pentru nvmnt prezint o evoluie oscilant,aceast evoluie se
datoreaz influenei factorilor economici,sociali i politici .

Figura nr.13.Dinamica cheltuielilor totale ale bugetului local n perioada

2010-2013
Mii lei

Sursa:Prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul nr.2.

Conform figurii de mai sus,n perioada analizat,cheltuielile totale ale bugetului
local au reprezentat o evoluie sinuoas,cea mai mare cretere nregistrndu-se n anul
48

2012 atingnd valoarea de 434.117,74mii lei.Aceast evoluie a fost generat de procesul

amplu de descentralizare financiar.

2.4.Proiectul de buget al Municipiului Ploiesti pe anul

2015.

Buget local pe anul 2015-Cheltuieli

Mii lei
Realizari
la
31.12.2
014

Propuner
i
2015

DENUMIREA INDICATORILOR

COD

Prevede
ri 2014

CHELTUIELI - TOTAL

5002

532,304.15

503,248.71

814,982.27

5102

18,225.51

18,211.86

22,074.45

10

8,408.23

8,397.88

8,360.00

0.00

0.00

1,511.00

AUTORITATI PUBLICE SI ACTIUNI EXTERNE

Cheltuieli de personal
suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si
nivelul maxim al cheltuielilor de personal
Bunuri si servicii

20

8,196.70

8,193.41

11,561.7
5

Alte transferuri - Proiecte fonduri externe

nerambursabile

55

68.97

68.97

221.70

Proiecte cu finantari din fonduri externe

nerambursabile postaderare

56

0.00

0.00

0.00

57

157.00

157.00

0.00

71

1,395.12

1,395.11

420.00

85

-0.51

-0.51

0.00

31,275.25
64.00

30,473.58
63.98

39,264.94
187.00

0.00

0.00

187.00

64.00

63.98

0.00

50

0.00

0.00

1,400.00

51

1,297.00

1,234.93

1,245.00

Ajutor social (sprijin persoana fizica in extrema

dificultate)
Active nefinanciare
Plati efectuate in anul precedent recuperate in anul
current
ALTE SERVICII PUBLICE GENERALE
Bunuri si servicii
suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si
nivelul maxim al cheltuielilor de personal

5402
20

Bunuri si servicii
Fonduri de rezerva
Transferuri catre Serviciul public de evidenta a
persoanelor

49

Proiecte cu finantari din fonduri externe

nerambursabile postaderare

56

765.25

26.14

1,407.94

Active financiare (participare la capitalul social al

S.C."Hale si Piete" S.A.Ploiesti)

72

5,000.00

5,000.00

0.00

Active financiare (participare la capitalul social al

Societatii Parcului Industrial Barcanesti S.A.)

72

264.00

264.00

0.00

81

23,885.00
5,885.00

23,884.53
5,884.53

Rambursare credit B.C.R.

0.00

0.00

Rambursare credit B.R.D.

18,000.0
0

18,000.0
0

35,025.00
6,000.00
11,025.0
0
18,000.0
0

8,062.37

8,062.36

9,387.00

53.60
8,008.77

53.60
8,008.76

100.00
9,287.00

6,844.25

6,792.03

9,334.00

30.50

30.36

1,175.00

0.00

0.00

1,135.00

Rambursari de credite - total din care:

Rambursare credit Alpha Bank

TRANZACTII PRIVIND DATORIA PUBLICA SI

IMPRUMUTURI

5502

Bunuri si servicii (comisioane)

20

Dobnzi

30

ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA

6102

Bunuri si servicii - total, din care:

20

suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si

nivelul maxim al cheltuielilor de personal

30.50

30.36

40.00

51

6,816.14

6,764.06

8,159.00

6502

135,571.95
113,740.
59

133,890.33
113,549.
64

139,409.94
102,763.
00

0.00

0.00

3,231.10

19,059.1
9

18,503.7
2

22,560.0
0

3,402.23

3,402.23

2,000.00

51

294.00

294.00

300.00

56

922.02

7.42

7,849.04

57
59

25.00
887.71

24.86
869.52

410.00
1,459.80

85

-179.23

-179.22

0.00

71

822.67

820.39

837.00

6602

11,634.02

11,574.50

15,372.00

10

3,406.00

3,396.02

3,157.00

0.00

0.00

573.00

Bunuri si servicii (Protectia civila)

Transferuri catre Politia Locala
INVATAMINT
Cheltuieli de personal

10

suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si

nivelul maxim al cheltuielilor de personal
Bunuri si servicii

20

din care reparatii institutii de invatamant preuniversitar de stat

Transferuri catre institutii publice

Proiecte cu finantari din fonduri externe

nerambursabile postaderare
Asistenta sociala
Alte cheltuieli
Plati efectuate in anul precedent recuperate in anul
current
Active nefinanciare
SANATATE
Cheltuieli de personal - asistenta medicala
comunitaraASSC
suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si
nivelul maxim al cheltuielilor de personal

50

Bunuri si servicii

475.17
182.67
292.50
6,025.00
1,060.00
52.00
4,913.00
52.00
1,675.85

474.96
182.57
292.39
5,975.94
1,028.25
35.60
4,912.09
51.75
1,675.83

296.00
230.00
66.00
7,600.00
0.00
700.00
6,900.00
60.00
3,686.00

43,461.72
2,360.00
1,610.00
41.50
708.50

33,587.83
2,347.25
1,609.49
41.48
696.28

107,096.57
4,612.50
1,500.00
65.00
1,263.50

0.00

0.00

1,784.00

25,575.08
679.21
5,042.22
3,273.82
10,838.4
0
5,741.43

71

25,684.16
681.23
5,042.22
3,373.01
10,839.7
0
5,748.00
12,205.9
2
555.00
555.00
2,723.48

555.00
555.00
2,723.46

25,312.50
717.50
5,008.00
3,384.00
11,318.0
0
4,885.00
72,091.5
7
500.00
500.00
4,580.00

85

-66.84

-66.84

0.00

44,524.52
10,431.00
5,694.00

43,333.87
10,392.83
5,670.64

51,258.90
10,529.00
5,909.00

0.00

0.00

1,909.00

2,910.00

2,896.07

2,810.00

1,827.00

1,826.12

1,810.00

4,979.28
195.12
0.00
87.10

4,973.00
195.12
0.00
87.07

10,044.00
0.00
0.00
120.00

4,193.05

4,192.15

7,436.00

449.60
54.41

444.25
54.41

459.00
120.00

20

bunuri si servicii cabinete medicale scolare

bunuri si servicii cladire str.Eroilor
Transferuri catre institutii publice

51

Spitalul de Boli Infectioase Ploiesti

Spitalul de Pediatrie Ploiesti
Spitalul Municipal Ploiesti
Asistenta sociala (Centrul de transfuzie)

57

Active nefinanciare

71

CULTURA, RECREERE SI RELIGIE

6702

Bunuri si servicii

20

iluminat ornamental
spectacole artificii
actiuni culturale
suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si
nivelul maxim al cheltuielilor de personal
Transferuri catre institutii publice, din care:
Casa de Cultura
Teatrul "Toma Caragiu"
Filarmonica "Paul Constantinescu"

51

Club Sportiv Municipal

Administratia Parcului C-tin Stere

Proiecte cu finantari din fonduri externe

nerambursabile postaderare

56

Alte cheltuieli total din care:

Sustinerea cultelor
Active nefinanciare
Plati efectuate in anul precedent recuperate in anul
current
ASIGURARI SI ASISTENTA SOCIALA

59

6802

Cheltuieli de personal - total din care:

10

Asistenta sociala in caz de invaliditate

suma reprezentand diferenta dintre sursa de finantare si
nivelul maxim al cheltuielilor de personal
Cheltuieli de personal activitate proprie Administratia
Servciciilor Sociale Comunitare
Crese
Bunuri si servicii - total din care:

20

reparatii crese (pmp)

bunuri si servicii finantate din restituiri an precedent
bunuri si servicii ASSC
Bunuri si servicii activitate proprie Administratia
Servciciilor Sociale Comunitare
Bunuri si servicii crese
Legea 350/2005

51

2,453.88

Proiecte cu finantari din fonduri externe

nerambursabile postaderare

56

1,204.74

61.62

3,143.90

Asistenta sociala- total din care:

57

27,676.30
10,914.5
0
150.10

27,673.75
10,914.4
5
150.08

27,150.00
13,500.0
0
250.00

Ajutoare energie termica, gaze naturale, lemne, energie

electrica

6,512.50

6,510.13

7,000.00

Asistenta sociale asigurata de Administratia

Servciciilor Sociale Comunitare
71

10,099.2
0
255.16
1.16
254.00

10,099.0
9
254.63
1.15
253.48

85

-21.96

-21.96

0.00

7002

38,994.11

38,681.34

55,605.66

20
06
50

28,605.05
6,770.75
21,834.30
39.50
1,500.00

28,601.70
6,770.74
21,830.96
38.15
1,498.92

32,229.07
8,200.00
24,029.07
39.50
1,500.00

0.00

0.00

1,104.00

20,293.8
9
9,278.80

21,385.5
7
9,277.00

Asistenta sociala in caz de invaliditate

Ajutoare pentru incalzire locuinte

Active nefinanciare - total din care:

Active nefinanciare

Active nefinanciare ASSC

Plati efectuate in anul precedent recuperate in
anul current
LOCUINTE, SERVICII SI DEZV. PUBLICA
Bunuri si servicii- total din care:
iluminat public
Alte cheltuieli - total din care:
intretinere ceasuri publice
Reparatii curente(fond imobiliar)
suma reprezentand diferenta dintre sursa de
finantare si nivelul maxim al cheltuielilor de
personal

6,400.00
392.00
282.00
110.00

Transferuri catre Serviciul Public Finante Locale

Proiecte cu finantari din fonduri externe
nerambursabile postaderare
Active nefinanciare
Plati efectuate in anul precedent recuperate in
anul current

51

20,294.8
0
9,352.96

56

235.22

0.00

8,338.61

71

1,519.51

1,519.47

5,760.98

85

-718.63

-718.63

0.00

PROTECTIA MEDIULUI

7402

37,952.47

37,918.47

34,320.00

20

28,934.00

28,933.03

29,425.00

27,114.0
0
1,820.00

27,113.8
9
1,819.14

27,700.0
0
1,725.00

56

33.00

0.00

0.00

71

8,985.47

8,985.44

4,895.00

9,802.50

9,802.00

0.00

prestari servicii SGU Pl

Bunuri si servicii -total din care:

Salubritate
apa meteo
Proiecte cu finantari din fonduri externe
nerambursabile postaderare
Active nefinanciare
COMBUSTIBILI SI ENERGIE
Subventii- dif. de pret si tarif la en. termica livrata
pop.

8102
40

9,802.50

9,802.00

0.00

TRANSPORTURI
Bunuri si servicii

8402
20

145,955.48
22,329.12

130,920.54
22,189.57

331,858.81
31,608.00

52

reparatii curente strazi

serv monitorizare trafic
Subventii/ gratuitati (S.C. Transport Calatori
Express S.A.)
Proiecte cu finantari din fonduri externe
nerambursabile postaderare

40
56

Active nefinanciare

71

Reparatii capitale aferente activelor fixe

71

20,000.0
0
2,329.12
58,745.8
3
53,046.9
0
11,684.8
3
148.80

19,982.6
7
2,206.90
58,745.8
3
38,151.6
3
11,684.7
1
148.80

26,250.0
0
5,358.00
58,558.0
0
210,450.
80
31,242.0
1
0.00

Administraia local vrea s cheltuie cu 61% mai mult dect anul trecut, respectiv
de la 503.248.710 lei, la 814.982.270 lei. Cele mai mari creteri, dac acest proiect de
buget se va aproba, se vor nregistra la Cultur, Recreere i Religie ,capitol la care
cheltuielile se tripleaz n 2015 fa de 2014 , de la 33.587.830 lei la 107.096.570 de
lei, n special din cauza unor proiecte cu finanri externe.
Vor crete, surprinztor, cheltuielile cu artificiile cu peste 50%, de la 41.480 lei, la
65.000 lei.
La Zoo Bucov, ns, cheltuielile cu ntreinerea animalelor se vor diminua , de la
5.741.430 lei, la 4.855.000 lei, ceea ce nseamn cu 15,4%.
De asemenea, vor crete cheltuielile cu Asigurri i Asisten Social , de la
43.333.870 lei la 51.258.920 lei.
O alt majorarea semnificativ a cheltuielilor se va efectua la capitolul Locuine,
Servicii i Dezvoltare Public, de la 33.681.340 lei la 55.605.660 lei.
De exemplu, pentru Iluminat Public, se prevede c va exista o cretere a cheltuielilor cu
aproximativ 21,1%, de la 6.770.740 lei la 8.200.000 lei.
La capitolul nvmnt, vor scdea cheltuielile cu personalul de la 113.549.640
lei la 102.763.000 lei.

LISTA
obiectivelor de investitii finantate din fonduri europene
2015
mii
lei

53

Nr.
crt.

DENUMIREA
OBIECTIVELOR DE
INVESTITII

Valoare
totala
conform SF

BUGET
2015

958,505.03

303,281.86

12,057.95

1,407.94

12,057.95

1,407.94

12,057.95

1,407.94

0.00

7,849.04

TOTAL CHELTUIELI
Cap.54.02-56
AUTORITATI PUBLICE
TOTAL
B
1

din care:
Lucrari noi
Centru de excelenta pentru tineri
intreprinzatori
Cap.65.02-56
INVATAMANT
TOTAL
din care:

Lucrari noi

0.00

7,849.04

Proiectare si executie - Modernizare

terenuri de sport la unitatile de
invatamant

0.00

3,872.57

Inlocuire tamplarie C.N. "I.L. Caragiale"

0.00

3,976.47

280,107.22

72,091.57

Cap.67.02-56
CULTURA RECREERE SI RELIGIE
TOTAL
din care:
A

Lucrari in continuare

280,107.22

72,091.57

Parc Municipal Ploiesti Vest

Modernizarea/extindere functionala a
Hipodromului din Ploiesti

93,684.95

56,786.10

186,422.27

15,305.47

1,703.00

3,143.90

Cap.68.02-56
ASISTENTA SOCIALA PENTRU
FAMILIE SI COPII
TOTAL
din care:
A

Lucrari in continuare

1,703.00

3,143.90

Schimbare destinatie din cazarma in

camin de batrani, recompartimentate

1,703.00

3,143.90

54

interioara
Cap. 70.02 -56
LOCUINTE, SERVICII SI
DEZVOLTARE PUBLICA
TOTAL
din care
B
1
2

3
4

Lucrari noi
Reabilitare termica blocuri in municipiul
Ploiesti - bl. 13 B1, 13 B2, Bd.
Republicii, nr.108
Reabilitare termica blocuri in municipiul
Ploiesti - bl. 14 A, 14B1, B2, 14C Bd.
Republicii,nr.112
Reabilitare termica blocuri in municipiul
Ploiesti - bl. 9B1,B2 str.Banesti,nr.3, 9C
str.Banesti,nr.1, 9D1,D2,Bd. Republicii
nr.181, 9Estr.Sinaii, nr.2
Eficientizare consumuri energetice in
municipiul Ploiesti-sistem iluminat

318,015.79

8,338.61

318,015.79

8,338.61

230.00

1,884.71

15,040.00

2,750.88

302,745.79

3,652.39

0.00

50.63

346,621.07

210,450.80

346,621.07

210,075.61

62,782.81

21,270.00

83,667.94

53,640.76

35,641.68

18,980.85

73,695.14

40,607.00

Cap.84.02-56
TRANSPORTURI
din care
A

Lucrari in continuare
Cresterea mobilitatii transportului public
prin reabilitarea traseului tramvaiului
102 cu lucrari vizand calea de rulare,
statii cu peroane adaptate persoanelor
cu dizabilitati, material rulant, elemente
de semnalizare si automatizare - etapa I:
Bucla Nord-Intersectie Republicii
Cresterea mobilitatii transportului public
prin reabilitarea traseului tramvaiului
102 cu lucrari vizand calea de rulare,
statii cu peroane adaptate persoanelor
cu dizabilitati, material rulant, elemente
de semnalizare si automatizare - etapa
II: B-dul Republicii- Bucla Vest
Cresterea mobilitatii transportului public
prin reabilitarea traseului tramvaiului
101 cu lucrari vizand calea de rulare,
statii cu peroane adaptate persoanelor cu
dizabilitati, material rulant, elemente de
semnalizare si automatizare etapa I
Cresterea mobilitatii transportului public
prin reabilitarea traseului tramvaiului
101 cu lucrari vizand calea de rulare,
statii cu peroane adaptate persoanelor cu
dizabilitati, material rulant, elemente de

55

semnalizare si automatizare etapa II

Accesibilitate si fluidizare trafic catre

zona industriala Ploiesti Vest si
Platforma industriala Brazi
Cresterea mobilitatii traficului prin
realizarea terminalului multimodal
incluzand si spatii de parcare pentru
moduri de transport auto si biciclete
(zona Spital Judetean) in municipiul
Ploiesti

90,833.50

75,567.00

0.00

10.00

Lucrari noi

0.00

375.19

Modernizare cartier Mitica Apostol

0.00

40.59

Modernizare cartier Pictor Rosenthal

0.00

28.91

Modernizare cartier Rafov

0.00

43.11

0.00

35.39

0.00

60.00

0.00

100.00

0.00

67.19

Modernizare strada Ghe. Grigore

Cantacuzino in zona pasaj CFR Podul
Inalt prin largire la 4 benzi, reabilitare
strada Ghe.Grigore Cantacuzino,
tronson Sos. Vestului, limita oras,
inclusiv terminal multimodal.
;Asigurarea mobilitatii traficului prin
prelungirea legaturii rutiere si de
transport public intre Gara de Sud si
Gara de Vest (strada Llibertatii), inclusiv
lucrarile de reabilitare a domeniului
public al pietelor garilor
Accesibilitate si fluidizare trafic catre
zona industriala Ploiesti Vest si
platforma industriala Brazi (Supralargire
strada Marasesti)
Cresterea accesibilitatii in partea de est a
municipiului Ploiesti catre coridorul pan
- european TEN-IX prin realizarea
pasajului rutier peste CF, in partea de SE a municipiului Ploiesti

CONCLUZII

56

Autoritatile locale trebuie sa stabileasca standarde clare privind serviciile publice

furnizate, in concordanta cu resursele materiale, financiare si umane disponibile la nivel
local.
O conditie de baza a unei descentralizari eficiente este asigurarea, prin lege, ca
intregul patrimoniu necesar furnizarii serviciilor descentralizate este transferat
autoritatilor publice locale responsabile cu gestionarea acestora.
Trebuie realizata marirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in
bugetul general consolidat, in concordanta cu responsabilitatile ce revin autoritatilor
publice locale, in special, prin imbunatatirea sistemului fiscalitatii locale, mai ales in ceea
ce priveste impozitarea proprietatii, cladiri si terenuri, astfel incat aceasta sa devina
punctul de sprijin al intregului sistem.
Pentru crearea unor conditii propice derularii unui management eficient al
resurselor la nivel local este recomandabil sa se introduca, oriunde este posibil, regula ca
transferurile directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale
sa fie in sume globale care sa fie gestionate pe plan local in functie de situatiile concrete
existente.
Lipsurile in implementarea legislatiei relative la descentralizare pot sa produca
disfunctionalitati importante la nivel local si sa faca ineficiente actiunile acestora de
furnizare a serviciilor publice descentralizate si asigurarea conditiilor pentru corecta si
eficienta implementare a acestor prevederi.
Pentru a intreprinde o implementare corespunzatoare si cu bune rezultate, trebuie
actionat in vederea imbunatatirii continue a statutului profesional al functionarilor publici
de la nivel local, stabilind programe si standarde de recrutare, formare si promovare.
In stransa corelatie cu acest aspect, prin reformularea cadrului legislativ si
institutional trebuie clarificate relatiile dintre structura deconcentrata a autoritatilor
publice centrale cu autoritati publice locale si aparatul acestora, deoarece supervizarea
administrativa excesiva a autoritatilor centrale conduce la ineficienta initiativelor locale
privind perfectionarea gestionarii economice si financiare a serviciilor publice
descentralizate.
Pentru a realiza acest deziderat trebuie sa se redefineasca rolul autoritatii publice
centrale, in vederea stimularii procesului de descentralizare; sa se realizeze mecanismele

57

si procedurile de supervizare rationale si in conformitate cu legislatia reformulata si sa se

diminueze, corespunzator, controlul exercitat asupra deciziilor locale, care nu afecteaza
interesul national, dar care genereaza costuri.
De asemenea, un proces performant de descentralizare a serviciilor publice
presupune implementate standardele de transparenta, contabilitate si de etica aplicate in
Uniunea Europeana, care sunt considerate punctul central in descentralizarea gestiunii si
finantarii serviciilor publice.
In acest sens, va trebui sa se determine un set minimal de legi prin care sa se
defineasca standarde de transparenta, comunicare si contabilitate, cu si intre comunitatile
locale.
Acest efort de transparenta se refera inclusiv la alocarea fondurilor catre
autoritatile publice locale de la bugetul de stat, alocare ce trebuie realizata pe baza unui
numar limitat si clar de criterii, definite prin legislatie nationala si la stabilirea unor
standarde de etica privind eligibilitatea beneficiarilor de servicii publice si a unor
metodologii de implementare.Tot atat de important este sa se elaboreze mecanismele de
participare a populatiei in problemele de interes ale comunitatii locale si sa se dezvolte
procesul de audit la nivel local si national.
Instrumentele si mijloacele de atingere a obiectivelor propuse, de gasire a unor
modele de perfectionare a finantelor publice locale in scopul intaririi autonomiei locale si
a dezvoltarii economico-sociale durabile la nivel local, atat in plan teoretic, cat si
metodologic - definitii, clarificari conceptuale, reflectii asupra problematicii finantelor
locale in gandirea economica universala, prezentarea unor indicatori semnificativi si a
continutului si modului de functionare a unor modele, conduc spre observatia ca in lume
nu s-a prefigurat un model unic, ci exista o multitudine de moduri in care sunt concepute
responsabilitatile autoritatilor locale in diferite tari ale lumii, alaturi de o mare diversitate
de sisteme financiare locale delimitate de caracteristicile fizice, conditiile economice si,
nu in ultimul rand, de filozofiile politice ale diferitelor comunitati nationale.
O actiune generala in directia de perfectionare a procesului bugetar in general si,
in special, la nivelul colectivitatilor locale ce trebuie avuta in vedere, este de a trece la un
instrument pentru promovarea imbunatatirii manageriale si programului de eficientizare
in sectorul public.

58

In proiectia bugetara de acest tip se va pune accent asupra iesirilor si rezultatelor,

fara insa a se renunta la cerinta cea mai puternica a finantelor publice, si anume
legalitatea in domeniul cheltuielilor publice. Pentru transformarea bugetului intr-un
instrument managerial trebuie admise unele schimbari in practica administrativa a
finantelor publice locale, care sa ofere posibilitatea si stimularea efectuarii cheltuielilor
autorizate in vederea realizarii obiectivelor propuse in conditii de performanta. Astfel,
cresterea gradului de permisiune a ordonatorului de credite care efectueaza cheltuieli de a
pastra economiile realizate, indiferent de sursa de finantare a acestora; cresterea puterii de
decizie a acestora cu respectarea combinarii intrarilor si periodicizarea cheltuielilor,
acordarea unei mai mari libertati in realocarea fondurilor intre programe si activitati si, nu
in ultimul rand, trecerea de la o conformare stricta, limitata a cheltuielilor la indicatori de
performanta sunt stimulente manageriale in masura sa conduca la reducerea cheltuielilor,
pe de o parte, si marirea eficientei, pe de alta parte.
Legat de transformarea bugetului local intr-un instrument managerial, o alta
coordonata a politicii bugetare in urmatoare perioada o poate constitui proiectia bugetara
multianuala, care este esentiala deoarece aceasta procedura va pune in concordanta
bugetele locale cu obiective din politica fiscala, care necesita mai multe etape si cu
procesele bugetare anuale pentru atingerea obiectivelor formulate. Proiectia bugetara
multianuala va fi puntea de legatura dintre obiectivele pe termen mediu si bugetele
anuale, devenind un instrument de reforma si eficientizare a sectorului public, de a
cunoaste tendintele de cheltuieli viitoare, in sensul constrangerilor financiare legate de
obiectivele asumate prin programele de dezvoltare locala, la care bugetele anuale locale
trebuie apoi adaptate.
Programele multianuale vor reflecta estimarile de venituri si cheltuieli, in procesul
derularii lor, odata cu proiectiile anuale ale bugetelor locale, realizandu-se modificarile
necesare in vederea indeplinirii prioritatilor propuse si a strategiei pe termen mediu
adoptate. Strategia pe termen mediu va cuprinde pentru fiecare an resursele pentru
operatiunile cu caracter continuu, rezervele de finantare a prioritatilor, sarcinile datoriei
publice locale.
Necesitatea unor programe multianuale rezida din cresterea dimensiunii sectorului
public local si a influentei sale asupra economiei locale, precum si implicatiile pe termen

59

lung ale deciziilor curente, cum ar fi cheltuielile pentru investitii, care survin adesea dupa
mai multi ani de la prevederea lor in buget.
In noua complexitate a vietii economice si social-umane ce caracterizeaza evolutia
societatii in secolul in care am intrat, autoguvernarea inteligenta a fiintei umane si
comunitatilor in care, aceasta isi implineste imperativele vietii constituie raspunsul
adecvat la criza institutional-spirituala ce s-a instalat la nivel international-global si
national-regional-local in lumea noastra.
Autoguvernarea democratica a comunitatilor nu inseamna descentralizarea
managementului institutional, ci forma viabila de existenta si functionare a acestuia in
conditiile impuse de societatea actuala.
Strategiile manageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata
legislatia, dar trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea pe o piata concurentiala. De regula,
pietele sunt abordate de multi participanti puternici care ofera servicii similare ca pret si
calitate.
In concluzie, se poate aprecia ca institutiile publice trebuie sa-si creeze politici
manageriale specifice pentru a putea supravietui pe o piata deschisa confruntata cu
provocarile globalizarii. Limitarile de ordin legislativ constituie adesea puncte slabe, dar
aceste aspecte negative sunt compensate de pozitii privilegiate pe piata.

BIBLIOGRAFIE
1)Attila Gyorgy,Stoian Andreea,Tu Lucian ,,Finanele instituiilor publice,,Ediia I
Editura Universitara,Bucureti,2009;
2)Cioponea Mariana Cristina ,,Finane publice i Teorie fiscala,, Editura Fundaiei
Romnia de mine,Universitatea Spiru Haret,Bucureti,2007;
3)Dasclu

Elena

Doina,,Sistemul

bugetar

Pedagogic,Bucureti,2007;

60

din

Romnia,,Editura

Didactic

4)Haralambie George Alin,,Finane Publice,, Editura Pro Universitaria,Bucureti 2013;

5)Haralambie

George

Alin,,Fiscalitate

Teorie

Aplicaii,,

Editura

Pro

Universitaria,Bucureti ,2013;
6)Lazr Cornel,Matei Mirela,Jean Andrei,,Finane,,Editura Universitii Petrol i
Gaze,Ploieti ,2007;
7)Mladen Luise,Manolescu Gheorghe,,Buget i Trezorerie,,Editura Fundaiei Romniei
de Mine,Bucureti,2007;
8)Moraru Dan,,Finane Publice,,Editura Economic,Bucureti 2007;
9)Moteanu Tatiana,Roman Constantin ,,Finanele instituiilor publice,, Editura
Economic,Bucureti,2012;
10)Moteanu Narcisa Roxana,,Fiscalitate.Impoyite i taxe,, Editura Universitar 2008;
11)Vcrel Iulian,Bistriceanu Gheorghe,Bercea Florian,Anghelache Gabriela,Moteanu
Tatiana,Bodnar Maria ,,Finane publice,, Editura Didactic-Pedagogic,Bucureti,2007;
12)Legea 273 din 2006 actualizat privind finanele publice locale publicat n Monitorul
Oficial nr. 618 din 18.07.2006;

13)Legea 571/2003 coroborat cu HG 44/2004 privind codul fiscal cu normele

metodologice de aplicare aplicare publicat n Monitorul Oficial nr.112 din 6.02.2004.
14)Legea nr.215/2001 a administraiei publice locale publicat n Monitorul Oficial
nr.204 din 23.04.2001;
15)http://www.mfinante.ro

61

62