Sunteți pe pagina 1din 110

EVALUAREA

CONFORMITĂŢII

BETONULUI

dr. ing. Octavian George Ilinoiu

Bucureşti, 2006

CUVÂNT ÎNAINTE

Evaluarea conformităţii betonului constituie unul dintre cele mai importante şi complexe capitole din vasta tematică a executării lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, deoarece:

- betonul este destinat realizării elementelor structurale (de rezistenţă) ale construcţiilor, având un rol determinant în asigurarea rezistenţei şi stabilităţii acestora;

- ponderea betonului, ca material de construcţie , este foarte mare în alcătuirea structurilor;

- materialele componente ale betonului sunt de mare diversitate, permiţând obţinerea unei game largi de betoane cu proprietăţi, caracteristici şi performanţe foarte diferite;

- evaluarea conformităţii betonului include şi pe cea a componentelor sale, precum şi luarea în considerare a influenţelor datorate proceselor tehnologice de preparare, transport, punere în lucrare şi tratare după turnare a acestuia;

- măsurătorile, determinările, încercările etc., se efectuează numai cu mijloace adecvate, specifice, folosind personal autorizat, s.a.

Din foarte succinta prezentare a factorilor care dau măsura importanţei şi complexităţii evaluării conformităţii betonului, deducem că exercitarea funcţiei de evaluator în domeniu, presupune cunoaşterea şi înţelegerea de către acesta a următoarelor:

- rolului şi influenţei fiecărui component (parametru şi factor de compoziţie) asupra caracteristicilor şi proprietăţilor betonului proaspăt şi întărit;

- efectelor negative asupra betonului, determinate de nerespectarea prevederilor reglementărilor în domeniu;

- metodelor şi mijloacelor (aparatelor, instalaţiilor etc.), care se utilizează la determinările sau încercarea caracteristicilor geometrice, fizico-chimice, fizico- mecanice etc.;

- noţiunilor teoretice şi aplicarea acestora la evaluarea conformităţii betonului;

- reglementărilor existente în domeniul betonului (componenţii betonului, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi protejarea sau tratarea sa după punerea sa în lucrare, etc.).

Autorul domnul dr. ing. Octavian George Ilinoiu, pe baza unui studiu amplu şi a cercetării efectuate pe un număr foarte mare de referinţe bibliografice, a elaborat lucrarea intitulată Evaluarea Conformităţii Betonului”. Ea se încadrează firesc în contextul general al Controlului Calităţii Lucrărilor de Construcţii de Beton, având o succesiune şi dezvoltare logică şi echilibrată în cadrul a zece capitole.

La începutul lucrării sunt prezentate noţiuni cu caracter general, referitoare la „calitatea produsului”, organizarea generală a controlului de calitate ;i controlul de conformitate.

Se dezvoltă apoi capitolele care conţin operaţii sau/şi procese de eşantionare ale agregatelor, eşantionare prin prelevare a probelor de beton, determinări ce se efectuează pe şantier, criterii de conformitate ş.a.

II

Rezultatele determinărilor şi încercărilor sunt prezentate probabilistic în vederea determinării prin calcul a calităţii betonului.

În continuare sunt tratate erorile de măsurare şi incertitudinea de măsurare, ca elemente corective importante în prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute prin măsurători.

Următoarele capitole, conţin metode statistice de control a calităţii betoanelor, interpretarea rezultatelor încercărilor şi instrumente tehnice de bază.

În încheiere sunt prezentate modele şi exemple de prelucrare a datelor experimentale.

Analiza lucrării, pune în evidenţă intenţia reuşită a autorului de a elabora într-o concepţie modernă, riguros ştiinţific, prezentând toate elementele de bază şi noţiunile necesare înţelegerii şi însuşirii corecte de către cititor a celor mai simple tehnici statistice de control, precum şi modul lor corect de aplicare. De asemenea, evidenţiază faptul că toţi termenii şi noţiunile specifice domeniului prezenţi în lucrare sunt definiţi sau/şi explicaţi, eliminându-se astfel posibile confuzii sau neînţelegeri a sensului acestora.

Parcurgând cu atenţie lucrare se constată complexitatea, amploarea problematicii şi extensia foarte mare şi diversă a referinţelor bibliografice, autohtone şi internaţionale , ceea ce a impus efectuarea unei importante şi competente cercetări şi analize în vederea ordonării, sintetizării şi redactării unei lucrări coerente şi riguroase.

Apreciem că lucrarea “Evaluarea Conformităţii Betonului” elaborată de dl. dr. ing. O. G. Ilinoiu este concepută astfel încât să asigure baza teoretică şi aplicativă necesară domeniului menţionat, să contribuie la adoptarea şi alinierea conţinutului unor reglementări autohtone la cele europene.

Prin prezenta lucrare, autorul, doreşte şi speră să contribuie atât la o cunoaştere mai amplă a realizării şi practicilor în domeniul tratat, a posibilităţii de perfecţionare a Evaluarii Conformităţii Betonului.

Prof.univ.dr.ing. Radu Popa

Bucureşti

Aprilie, 2006

III

PREFAŢĂ

Complexitatea problematicii ridicată de rezolvarea aspectelor tehnice privind controlul conformităţii betonului şi a componenţilor săi, alinierea la standardele europene şi internaţionale au condus la elaborarea lucrării întitulate Evaluarea Conformităţii Betonului, concepută a asigura baza teoretică necesară tratării probleme specifice din domeniu.

Pentru a se putea explica în mod ştiinţific legătura dintre abordarea inginerească şi cea statistică a evaluării calităţii, în lucrare s-au expus noţiunile de bază privind: Asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii (cap. 1), Controlul statistic al calităţii - controlul de conformitate (cap. 2), Metode de eşantionare prin prelevare a agregatelor (cap. 3), Eşantionarea prin prelevare şi criterii de conformitate a betonului (cap. 4), Interpretarea probabilistică a calităţii betonului (cap. 5), Erori de măsurare (cap. 6), Incertitudinea de măsurare (cap. 7), Metode statistice de control a calităţii betoanelor (cap. 8), Interpretarea rezultatelor încercărilor - instrumente şi tehnici de bază (cap. 9) şi Modele şi Exemple de Prelucrare a datelor experimentale (cap. 10).

Plecând de la aceste considerente, lucrarea a fost elaborată astfel încât să aibă o concepţie modernă de alcătuire, conţinând toate elementele, atât pentru însuşirea corectă a celor mai simple tehnici statistice de control precum şi de aplicare a acestora, autorul prezentând cele mai uzuale dintre acestea, în scopul înţelegerii proceselor precum şi a modului de lucru.

Autorul speră să contribuie atât la cunoaşterea mai îndeaproape a realizărilor domeniului menţionat, a posibilităţilor de perfecţionare a Evaluării Conformităţii Betonului, cât şi la extinderea domeniului în continuare.

IV

O.G. Ilinoiu

Bucureşti, 2006

MULŢUMIRI

MULŢUMIRI

Autorul mulţumeşte pentru asistenţa şi sprijinul acordat, în documentarea prezentei cărţi, următoarelor organizaţii, instituţii, asociaţii profesionale, comerciale şi producătorilor care au permis accesul la informaţii şi fotografii, precum şi pentru permisiunea reproducerii a anumitor fragment de text, figuri şi tabele, din materialele lor:

Asociaţia de Standardizare din România - ASRO, România American Concrete Institute - ACI, SUA American Society of Civil Engineers - ASCE, SUA American Society for Testing and Materials - ASTM, SUA American Association of State Highway Transportation Officials – AASHTO, SUA Building Science Insight - BSI, Canada Canadian Building Digest - CBD, Canada Civil Engineering Corps Washington – CECW, SUA Elcometer Instruments Ltd., Anglia James Instruments Inc., SUA Humboldt Co., SUA INCERC, România IPCT, România Institute for Research in Construction - IRC, Canada International Council for Building Research and Documentation - CIB, Canada International Union of Testing and Research Laboratories for Materials and Structures – RILEM National Research Council - NRCC, Canada National Institute of Standards and Technology - NIST, SUA Proqec, Elveţia Romtech, România US Army Corps of Engineers. Directorate of Military Programs, Engineering Division, SUA

Indicaţii asupra surselor bibliografice şi asupra autorilor menţionaţi pot fi regăsite la fiecare sfârşit de capitol, precum şi în bibliografia generală la sfârşitul cărţii.

V

CUPRINS

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE

II

PREFAŢĂ

IV

MULŢUMIRI

V

CUPRINS

VI

LISTĂ DE FIGURI

IX

LISTĂ

DE TABELE

X

SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI

XI

CAPITOLUL 1. ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

1

1.1. Consideraţii generale

1

1.2. Definirea calităţii produsului în

standardele internaţionale

2

1.3.

Efecte unei calităţi deficitare de

realizare a unei construcţii

6

1.4.

Organizarea generală a controlului de

calitate

6

1.5.

Bibliografie la Capitolul 1

9

CAPITOLUL 2. CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII - CONTROLUL DE CONFORMITATE

11

2.1.

Consideraţii generale

11

2.1.

Evaluarea conformităţii betoanelor

11

2.2.

Controlul de conformitate al betonului

 

12

2.2.

Bibliografie la Capitolul 2

14

CAPITOLUL 3. METODE DE EŞANTIONARE PRIN PRELEVARE ALE AGREGATELOR

15

3.1. Consideraţii generale

3.2. Condiţii tehnice de calitate şi procedee

15

3.4. Principii de eşantionare

3.5. Masa şi numărul probelor globale şi ale

19

prelevărilor

20

3.6.

Planul de eşantionare prin prelevare a

agregatelor

20

3.7.

Proceduri de eşantionare

20

3.7.1.

Eşantionarea de pe benzi

transportoare la oprire

20

3.7.2.

Eşantionarea la punctele de

descărcare a benzilor transportoare şi a

 

jgheaburilor mobile

21

3.7.3.

Eşantionarea de agregate

transportate pe cale pneumatică

21

3.7.4. Eşantionarea de agregate ambalate

21

3.7.5. Eşantionarea de agregate din cupa

sau bena elevatoarelor

22

3.7.6. Eşantionarea din siloz

22

3.7.7. Eşantionarea din stoc

22

3.7.8. Eşantionarea din vagoane de cale

ferată, camioane sau vapoare

24

3.8. Reducerea probelor

25

3.9. Criterii de conformitate pentru agregate

– Măsurarea abaterii eşantionării

25

3.10. Bibliografie la Capitolul 3

26

CAPITOLUL 4. EŞANTIONAREA

PRIN PRELEVARE ŞI CRITERII DE

CONFORMITATE A BETONULUI

28

4.1. Confecţionarea şi păstrarea epruvetelor

de beton

28

4.1.1.

Consideraţii generale

28

4.1.2.

Formele epruvetelor

28

4.1.3.

Clasificarea probelor

28

4.1.4.

Metodologia de realizare a

epruvetelor

29

4.1.5.

Compactarea prin vibrare a

epruvetelor

29

4.1.6. Notarea epruvetelor şi expedierea

de verificare

16

lor la laborator

29

3.2.1.

Condiţii de admisibilitate ale

4.1.7.

Păstrarea epruvetelor

30

agregatelor naturale grele

16

4.2.

Planul de prelevare prin eşantionare şi

3.2.2.

Condiţii de admisibilitate ale

criterii de conformitate a betonului

30

agregatelor naturale prelucrate artificial

 

4.2.1. Plan de eşantionare şi încercări

30

17

4.2.2. Planul de prelevare prin

3.3.

Frecvenţa şi măsuri ce se adoptă în

eşantionare şi criterii de conformitate în

cadrul controlului calităţii agregatelor

18

VI

CUPRINS

cazul betonului preparat in malaxoare mobile (de şantier) 31 4.2.2.1. Determinări efectuate la

locul de punere în lucrare

35

4.2.2.2. Încercări pe beton întărit la

28

zile

35

4.2.2.3. Încercări orientative pe beton

întărit efectuate la termene scurte

35

4.2.3. Plan de prelevare şi criterii de

conformitate în cazul utilizării betonului

livrat de staţie de betoane

36

OPŢIUNEA 1- Conformitate bazată pe probele prelevate din lot 36

OPŢIUNEA 2 - Conformitate bazată pe certificatul de calitate a betonului37

4.2.4. Plan de prelevare şi criterii de

conformitate în cazul producerii

betonului în staţii atestate

4.2.5. Criterii de conformitate pentru

37

rezistenţa la compresiune a betonului 37

CRITERIUL 1 37

38

4.3. Bibliografie la Capitolul 4 38

CAPITOLUL 5. INTERPRETAREA PROBABILISTICĂ A CALITĂŢII BETONULUI 39

5.1. Consideraţii generale 39

CRITERIUL 2

5.2. Caracteristici statistice ale datelor

experimentale 39

5.3. Intervale de încredere 42

6.6. Erori clasificate după modul de

exprimare al rezultatelor

48

6.7.

Eroarea totală

49

6.7.

Bibliografie la Capitolul 6

49

CAPITOLUL 7. INCERTITUDINEA DE MĂSURARE

51

7.1. Generalităţi

51

7.2. Evaluarea incertitudinii standard de

măsurare

51

7.2.1. Evaluarea de tip A a Incertitudinii

standard

7.2.2. Evaluarea de tip B a Incertitudinii

51

standard

52

7.2.3.

Incertitudinea standard compusă

(combinată)

52

7.2.4.

Incertitudinea extinsă (globală)

52

7.3.

Etapele determinării incertitudinii de

măsurare

53

7.3.1. Definirea procedeului de măsurare

şi a mărimilor măsurate pentru aprecierea

incertitudinii

53

7.3.2.

Identificarea tuturor surselor de

incertitudinii

53

7.3.3.

Determinarea incertitudinii de

măsurare de Tip A şi de Tip B

54

7.3.4.

Determinarea incertitudinii

standard pentru fiecare sursă

54

7.3.5. Calculul incertitudinii de măsurare

standard compusă (combinată)

7.3.6. Calculul incertitudinii de măsurare

54

5.3.1.

Intervale de încredere pentru medii

extinsă

55

şi dispersie

43

7.4.

Bibliografie la capitolul 7

55

(Cazul A) Calculul indicatorilor de variaţie când se cunoaşte dispersia (σ)

43

(Cazul B) Calculul indicatorilor de variaţie când nu se cunoaşte dispersia (σ) 43

5.3.2. Intervale de încredere pentru

dispersie 43

5.4. Bibliografie la Capitolul 5 43

CAPITOLUL 6. ERORI DE MĂSURARE 44

6.1. Consideraţii generale 44

6.2. Terminologie 44

CAPITOLUL 8. METODE STATISTICE DE CONTROL A CALITĂŢII BETOANELOR

56

8.1. Consideraţii generale

56

8.2. Controlul calităţii betonului prin

măsurare

56

8.2.1. (Cazul A) Calculul indicatorilor de

variaţie când se cunoaşte σ

8.2.2. (Cazul B) Calculul indicatorilor de

variaţie când nu se cunoaşte σ

8.3. Curbele caracteristicilor operative (OC)

57

58

59

8.4. Procedee de control de conformitate al

6.3. Erori de măsurare - surse ale

calităţii în construcţii

63

incertitudinii de măsurare 45

8.4.1.

Sisteme de verificare

63

6.3.1. Generalităţi

45

8.4.1.1. Verificarea efectuată de o a

6.3.2. Criterii de clasificare a erorilor 46

terţă parte

63

6.4. Erori sistematice şi erori aleatoare

47

8.4.1.2. Verificarea efectuată de

6.5. Erori clasificate după regimul variaţiei

investitor

64

in timp

48

8.6.

Bibliografie la Capitolul 8

64

VII

CUPRINS

CAPITOLUL 9. INTERPRETAREA REZULTATELOR ÎNCERCĂRILOR - INSTRUMENTE ŞI TEHNICI DE BAZĂ 65

9.1. Consideraţii generale

65

9.2. Fişe de control Shewhart

66

9.2.1.

Metodologia de realizare a

controlului calităţii

67

9.2.2.

Fişe de control pentru verificarea

calităţii betoanelor

68

9.2.3.

Principalele operaţii necesare

realizării unei fişe de control

68

9.2.4. Identificarea şi înlăturarea cauzelor

speciale

69

9.4.

Bibliografie la Capitolul 9

70

CAPITOLUL 10. MODELE ŞI EXEMPLE DE PRELUCRARE A DATELOR EXPERIMENTALE

73

10.1. Evaluarea conformităţii rezistenţei la

compresiune a betonului

73

10.1.1. Repartiţia frecvenţei

73

10.1.2. Fişa de control Shewhart

75

10.1.3. Metoda grafică pentru limite

duble separate ale specificaţiei Proceduri şi tabele de eşantionare pentru inspecţia prin măsurare pentru procent de neconformităţi (SR ISO

77

3951)

77

10.2. Evaluarea omogenităţii prin

determinarea incertitudinii de măsurare dat

de dispersia componenţilor în amestecul de beton 78

10.2.1. Evaluarea omogenităţii prin

aprecierea unor proprietăţi ale betonului în stare întărită, precum rezistenţa la compresiune 78

10.2.2. Evaluarea omogenităţii prin

determinarea incertitudinii de măsurare

dat de dispersia componenţilor în amestec

80

10.3. Evaluarea incertitudinii de măsurare a

agregatelor 83

10.3.1. Verificarea conţinutului de

agregate cu formă lamelară şi aciculară prin prelevare de probe din halde

83

10.4. Calculul intervalului de încredere şi a

indicatorilor de variaţie ale probelor de roci

utilizate ca pietre naturale de construcţii, când se cunoaşte dispersia (σ) 84

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

87

Articole

87

Comunicări Ştiinţifice

88

Cărţi

89

Legi

90

Acte Normative şi Reglementări Tehnice 90

INDEX DE AUTOR

95

INDEX ALFABETIC

97

VIII

LISTĂ DE FIGURI

LISTĂ DE FIGURI

Figura 1-1. Spirala creşterii calităţii 2 Figura 1-2. Reprezentarea unui proces 3 Figura 1-3. Criterii ISO 9000 pentru selecţia şi utilizarea unui model a calităţii 4 Figura 2-1. Repartizarea grafică a rezultatelor încercărilor sub forma conceptului 6σ 13 Figura 3-1. Extracţia din zăcăminte aluvionare

15

Figura 3-2. Extracţia din cariere de piatră 16

21

21

22

22

Figura 3-7. Eşantionare din stocuri plate 22 Figura 3-8. Procedee de prelevare 24

Figura 3-9. Încărcare autobasculantă 24 Figura 4-1. Aranjarea betonului în tipar 29

Figura 4-2. Schema generală a controlului de conformitate în cazul certificării betonului

32

Figura 5-1. Interpretarea probabilistică a

Figura 3-3. Cadrul de eşantionare Figura 3-4. Cutie de eşantionare Figura 3-5. Cutie de eşantionare Figura 3-6. Scafă de eşantionare

incertitudinii de

măsurare

40

Figura 5-2. Curba de distribuţie normală a betonului pentru diferiţi coeficienţi de variaţie Figura 6-1. Reprezentarea grafică a conceptelor de eroare, abatere şi

42

incertitudine 45

Figura 6-2. Exemplu de eroare la măsurare cu

46

Figura 8-1. Curba caracteristicii operative 57

Figura 8-2. Exemplu de evidenţiere a cauzelor

şublerul

speciale

 

58

Figura

8-3.

Distribuţia

normală

59

Figura 8-4. Distribuţia normală detaliată pe baza parametrului de calitate q

59

Tabel 8.1. Valorile coeficientului de acceptabilitate funcţie de valorile înregistrate în afara limitelor specificaţiei

60

Figura 8-5. Diagrama de acceptare numai pentru limita inferioară a specificaţiei; μ ,

σ

cunoscute

61

Figura 8-6 . Diagrama de acceptare numai pentru limita superioar ă a specifica ţ iei;

Figura 8-6. Diagrama de acceptare numai pentru limita superioară a specificaţiei; μ , σ cunoscute

61

Figura 8-7. Diagrama de acceptare numai pentru limite duble ale specificaţiei; μ ,

σ cunoscute

61

Figura 8-8. Zone de inspecţia a incertitudini de măsurare a unui obiect; U – valoarea

incertitudinii

62

Figura 8-9. Curbe de operare pentru criterii de

tipul x f ck + λ S n (n = 6, 15, 50)

62

Figura 8-10. Curbe de delimitare a zonelor de

procese acceptabile şi

63

Figura 9-1. Diagramax pentru identificarea cauzelor speciale

69

Figura 9-2. Tipuri de cauze speciale care apar

în

uzual în cadrul fişelor de control

70

Figura 10-1. Histograma

75

Figura 10-2. Repartiţia frecvenţelor sumelor75

Figura 10-3. Repartizarea rezultatelor

încercărilor pe epruvete cubice de beton

C 25/30

77

Figura 10-4. Diagrama de acceptare numai pentru limite duble ale specificaţiei; μ ,

σ cunoscute

77

Figura 10-6. Exemplu grafic de variaţie a rezultatelor la compresiune înregistrate pe epruvete cubice de beton C 12/15,

dozaj ciment 300 kg/m 3 , tip ciment II A-S 32,5 şi încadrarea acestora între limitele

impuse de NE 012-1999

80

IX

LISTĂ DE TABELE

LISTĂ DE TABELE

Tabel 3-1. Condiţii de admisibilitate ale agregatelor naturale grele

16

Tabel 3-2. Principalele caracteristici fizico- mecanice care se verifică în cadrul controlului calităţii agregatelor sfărmate artificial 17 Tabel 3-3. Principalele caracteristici fizico- mecanice care se verifică în cadrul controlului calităţii agregatelor sfărmate artificial 18

Tabel 3-4. Frecvenţa şi măsuri ce se adoptă în cadrul controlului calităţii agregatelor 18 Tabel 4-1. Condiţiile de păstrare a epruvetelor de beton la betonieră 30 Tabel 4-2. Frecvenţa minimă de eşantionare pentru evaluarea conformităţii 31 Tabel 4-3. Frecvenţa şi măsurile ce se adoptă în cadrul controlului calităţii betoanelor în cursul preparării acestora în staţii de

32

Tabel 4-4. Frecvenţa şi măsurile ce se adoptă în cadrul controlului calităţii betoanelor la locul de punere în lucrare 33 Tabel 4-5. Condiţii tehnice privind

34

Tabel 4-6. Evaluarea rezistenţei betonului la 28 zile în condiţii normale de întărire 36

Tabel 4-7. Numărul de probe şi frecvenţa de prelevare funcţie de clasa betonului

37

Tabel 4-8. Valorile λ şi K funcţie de numărul

preparare a

caracteristicile betonului proaspăt

de probe n

38

Tabel 5-1. Echivalenţă aproximativă marcă- clasă beton (C 140-1986) – clasă beton (NE 012-1999)

42

Tabel 5-2. Valorile rezistenţelor caracteristice la compresiune ale betonului (N/mm 2 ;

42

Tabel 7-1. Coeficienţi (factori de extindere) k

53

Tabel 7-2. Surse principale de incertitudine .53 Tabel 7-3. Determinarea numărului de clase în

MPa)

funcţie de numărul de rezultate (n)

54

Tabel 7-4. Nivelele de încredere ale distribuţiei normale

54

Tabel 9-1. Constante pentru fişe de control _

x

şi R

68

Tabel 9-2. Buletinul procedeului

69

X

Tabel 10-1. Exemplu valori înregistrate pe epruvete

Tabel 10-3. Ordonarea în sens crescător a valorilor înregistrate Tabel 10-4. Repartizarea pe clase funcţie de numărul de probe Tabel 10-5. Centralizare rezultate Tabel 10-6. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezistenţă medie, conform C

73

73

74

75

78

Tabel 10-7. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezistenţă medie, conform NE

78

Tabel 10-8. Grad de omogenitate, raportat la abatere şi rezistenţă medie, conform NE

79

Tabelul 10-9. Valorile λ funcţie de numărul de

n probe Tabelul 10-10. Coeficienţi (factori de extindere) k funcţie de nivel şi domeniu de încredere Tabel 10-11. Exemplu valori ale rezistenţei înregistrate pe epruvete Tabel 10-12. Valori ale funcţiei de repartiţie

79

140-1986

012-1999

013-1999

82

84

φ(z) a repartiţiei normale standard

85

SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI

SIMBOLURI ŞI PRESCURTĂRI

C …/…

f ck cil

clase de rezistenţă la compresiune a betonului

rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului determinată prin încercarea epruvetelor cilindrice

rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului determinată prin încercarea epruvetelor cubice

masa probei (kg) dimensiunea granulei maxime (mm) masa volumică în vrac (Mg/cm 3 )

f ck cub

M

D

ρ b

k constantă de acceptabilitate

L limita inferioară a specificaţiei

U limita superioară a specificaţiei

n efectivul eşantionului (numărul de unităţi din eşantion/ număr de observaţii)

N efectivul lotului (numărul de unităţi din lot)

P probabilitate; nivel de încredere: 0 p 1

P a

P

a

P

a

=

=

β

1α

probabilitatea de acceptare

probabilitatea de acceptare (nivel de calitate al riscului consumatorului)

probabilitatea de acceptare (nivel de calitate al riscului producătorului)

Q

statistica de calitate

S

abaterea standard experimentală extinsă a unui eşantion estimaţia variaţiei compuse sau estimate pe un ansamblu de date incertitudinea standard a unei estimaţii de intrare x i care estimează o mărime de intrare X i

S 2

u(x)

x

valoarea măsurată a unei caracteristici de eşantion

x

valoarea medie a x pentru eşantionul de n unităţi

σ

abaterea standard a procesului

μ

media procesului

AQL

nivel de calitate acceptabil

LQ

calitate limită

U

limită superioară a specificaţiei

L

limită inferioară a specificaţiei

XI

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

CAPITOLUL 1. ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Realizarea într-un interval de timp relativ mic a unui volum mare de construcţii cu complexitate tehnicã sporită, cu eficienţă economică maximă impune adoptarea de concepţii, metode de proiectare şi de executare moderne care implică necesitatea aplicării unui control eficient a calităţii lucrărilor care poate şi trebuie să cuprindă toate fazele şi aspectele activităţii de construcţii: cercetare proiectare - executare pe parcurs şi final, inclusiv în perioada de exploatare. Drept principii şi norme de bază în ramura construcţiilor pot fi reţinute următoarele:

construcţiile trebuie să creeze condiţii normale de muncă şi de viaţă pentru cei ce la folosesc, să răspundă pe deplin scopului pentru care au fost realizate.

toţi factorii implicaţi în realizarea şi exploatarea construcţiilor au obligaţia de-a participa la îmbunătăţirea continuã a concepţiei de proiectare, procedeelor de executare, calitatea materialelor, introducerea de noi tehnici şi soluţii constructive etc,

respectarea riguroasă a normelor de exploatare care constituie o obligaţie de bază pentru toţi cei care concură la realizarea şi exploatarea construcţiilor;

caracteristicile tehnice de bază şi nivelul calitativ al construcţiilor se stabilesc în mod unitar prin standarde, norme tehnice, caiete de sarcini şi sunt obligatorii pentru toţi cei care participă la proiectarea, executarea şi exploatarea construcţiilor; Nouă orientare tehnologică, denumită controlul calităţii, determină în mare măsură asigurarea calităţii de la început pe parcursul executării lucrărilor, facând posibilă eliminarea refacerile de lucrări impuse de controlul de calitate. În prezent controlul calităţii face parte chiar din procesul de lucru, care permite asigurarea şi verificarea calităţii în timpul procesului de executare. Calitatea, conform (SR EN ISO 9000-1/1996; SR ISO 8402), reprezintă ansamblul de caracteristici şi proprietăţi ale unui obiect (entităţi), care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate şi implicite. Condiţia de calitate este definită ca “totalitatea condiţiilor individuale luate în considerare în cadrul proprietăţii unei entităţi într-o anumită etapă de concretizare” (Hutte,

1995).

Controlul calităţii constituie activităţile menite să definească şi să cuantifice conformitatea unui produs. În vederea prevenirii fenomenelor negative determinate de deficienţele de calitate, în legislaţia statelor avansate au apărut măsuri concrete pentru instituirea sub diverse forme a unui control organizat al calităţii în domeniul construcţiilor (normative, reglementări, prescripţii tehnice, standarde, legi, decrete etc). Asigurarea calităţii se defineşte (SR EN ISO 9000-1/1996) ca fiind ansamblul activităţilor planificate şi sistematice implementate în cadrul sistemului calităţii pentru furnizarea încrederii corespunzătoare că un obiect (entitate) va satisface condiţiile referitoare la calitate.

1

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Asigurarea calităţii implică o permanentă evaluare a exigenţelor de performanţă şi factorilor care influenţează modificări ale nivelelor acestora în timpul exploatării, acţionând pentru eliminarea neconcordanţelor, începând cu depistarea cauzelor. (Popa I., 2002) Entitatea reprezintă un produs, o activitate, un proces, un serviciu, un program de prelucrare a datelor, un proiect etc., iar proprietatea se referă la totalitatea caracteristicilor şi a valorilor acestora atribuite unei entităţi. Evoluţia în timp a aspectelor legate de calitate a avut un caracter pronunţat crescător în ceea ce priveşte conceptul de definire a elementelor care contribuie la obţinerea unui sistem coerent de asigurare a calităţii, ceea ce a impus adoptarea unor terminologii adecvate, unui limbaj comun tuturor celor care sunt obligaţi prin lege să vegheze asupra calităţii.

Calitatea are un caracter dinamic,

manifestându-se atât în sfera realizării obiectelor, cât şi în sfera utilizării acestora. Se poate vorbi despre o calitate a producerii obiectelor, a proceselor de transformare şi o calitate a obiectelor realizate, a folosirii acestora în sfera consumului, între producere şi consum creându-se o strânsă interdependenţă; creşterea calităţii procedeelor creează premise pentru creşterea calităţii obiectelor realizate; luând naştere astfel un proces de reproducţie lărgită a calităţii.

un proces de reproduc ţ ie l ă rgit ă a calit ăţ ii. FACTORUL UMAN
un proces de reproduc ţ ie l ă rgit ă a calit ăţ ii. FACTORUL UMAN
un proces de reproduc ţ ie l ă rgit ă a calit ăţ ii. FACTORUL UMAN

FACTORUL UMAN

Exigentele controlului pe faze si controlul final

Cercetarea stiitificã
Cercetarea stiitificã

Calitatea intrãrilor în proces

Proiectarea procedeelor de realizare

Proiectarea obiectului Incercãrile de laborator

realizare Proiectarea obiectului Incercãrile de laborator Figura 1-1 . Spirala cre ş terii calit ăţ ii

Figura 1-1. Spirala creşterii calităţii Sursă: Juran J. M., Gryna F. M.

La creşterea calităţi obiectelor realizate concură toate sectoarele: cercetare, proiectare, procedee de realizare, control pe faze şi final, utilizarea, funcţionarea şi consumul, între acestea stabilindu-se o spirală a calităţii, nu un ciclu închis (fig. 1-1). Principalele componente ale spiralei creşterii calităţii sunt:

cercetarea ştiinţifică, acestea constituind fiecare început de ciclu;

proiectarea obiectului;

încercările de laborator şi şantierele experimentale;

procedeelor de realizare, cu creşterea parametrilor mijloacelor de

proiectarea

producţie;

calitatea întrărilor în proces, respectiv calitatea materiilor şi materialelor;

exigenţa controlului pe faze şi controlul final;

factorul uman - nu în ultimă instanţă - ridicarea calificării şi a conştiinţei profesionale.

1.2. DEFINIREA CALITĂŢII PRODUSULUI ÎN STANDARDELE INTERNAŢIONALE

Prin standardizare se înţelege reglementarea unitară a producţiei şi a consumului, prin elaborarea şi introducerea în practică a standardelor, promovându-se raţionalizarea şi asigurarea calităţii. Datorită faptului că progresul tehnic poate avea şi efecte negative, standardele au devenit sursă de încredere pentru utilizarea tehnicii. Astfel, prescripţiile cuprinse în ele oferă o garanţie a evitării eventualelor consecinţe nocive ale tehnicii. De aceea ele au o importanţă

2

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

deosebită pentru păstrarea datelor şi pentru protecţia consumatorilor, a muncii în scopul evitării accidentelor, a mediului înconjurător etc. Standardizarea se efectuează la nivel naţional, european şi internaţional. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare ISO şi Comisia Internaţională de Electrotehnică CEI (International Electro Technical Commission) formează împreună sistemul internaţional de standardizare care cuprinde în prezent peste 86 de ţări membre printre care şi România. Comitetul European pentru Standardizare (CEN) şi Comitetul European pentru Standardizare în Electrotehnică (CENELEC) formează instituţia de standardizare europeană. Membrii ei sunt institute naţionale de standardizare ale ţărilor membre ale Comunităţii Europene şi ale zonei europene de comerţ liber. Spre deosebire de standardele internaţionale ISO/CEN care pot fi preluate nemodificate (notate la noi în ţară SR ISO sau SR CEI), modificate (notate SR- ) sau parţial modificate (notate SR-EN), standardele europene CEN/CENELEC trebuie preluate integral de către toate ţările membre. Standardele internaţionale ISO 9000 se bazează pe înţelegerea faptului că întreaga activitate este realizată printr-un proces. Fiecare proces are intrări şi ieşiri. Ieşirile reprezintă rezultatele procesului (care pot fi materiale sau nemateriale (fig. 1-2). Procesul este în esenţă o transformare care adaugă valoare, care implică persoane sau alte resurse.

perturbaţii Figura 1-2. Reprezentarea unui proces PROCES intrări ieşiri
perturbaţii
Figura 1-2. Reprezentarea unui proces
PROCES
intrări
ieşiri

Produsul la rândul lui reprezintă rezultatul dintre activităţi sau procese, putând fi material sau nematerial. Produsele (conform ISO 9000) se clasifică în produse hardware (componente, subansamble etc.), produse software (programe de calcul, proceduri, informaţii tec.), materiale procesate sau servicii (bănci, asigurări etc.) Cerinţele, reprezintă expresii ale nevoilor exprimate în termeni calitativi sau cantitativi, fiind de tipul:

cerinţe ale utilizatorului;

cerinţe ale societăţii (legi, reglementări, coduri, specificaţii etc.);

cerinţe ale firmei (referitoare la managementul firmei). Cerinţele de asigurare a calităţii pot fi:

fără clauze contractuale de asigurare a calităţii - dacă riscul noncalităţii este neglijabil sau dacă certificarea produsului în conformitate cu standardul recomandat conferă o încredere suficientă;

cu clauze contractuale de asigurare a calităţii – caracteristicile de performanţă ale produsului sunt exprimate prin specificaţii iar alegerea unui model standardizat pentru asigurarea calităţii se realizează în conformitate cu standardele ISO 9000, 9001, 9002,

9003.

Asigurarea calităţii presupune activităţi de conducere, planificare, dirijare şi control a acestuia. Planificarea, mijloacele necesare cât şi modul de asigurare a calităţii formează sistemul de asigurare a calităţii. Evaluarea eficienţei sistemului de asigurare a calităţii sau a elementelor sale printr-o analiză sistematică şi independentă se numeşte auditul calităţii. Conform ISO 9004 “Managementul calităţii şi elemente ale sistemului calităţii” trebuie avut în vedere următoarele elemente pentru implementarea unui sistem de asigurare a

3

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

calităţii: problemele de management, principiile sistemului asigurării calităţii, auditurile interne ale calităţii, consideraţii asupra economicităţii costurilor cât şi asupra elementelor asigurării calităţii (marketing, proiectare, aprovizionare, pregătirea fabricaţiei, producţie, dovada calităţii, verificare mijloace de măsurare, tratare neconformităţi, măsuri corective, tratare produse şi după vânzare – service, înregistrări calitate, asigurare şi garantare produse, proceduri statistice etc.). Dacă un cumpărător doreşte să ştige încrederea în capacitatea de asigurare a calităţii

a societăţii producătoare, el poate solicita un audit al calităţii care să demonstreze principalele elemente de asigurare a calităţii. În acest scop se folosesc standardele SR ISO 9001, 9002, 9003, fiecare dintre ele clarificând unele concepte şi probleme specifice, privind managementul, organizarea activităţii şi asigurarea calităţii în proiectare, producţie, service cât şi pentru inspecţii şi încercări finale. ISO 9001/ 1994 prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capacitatea unui furnizor de a proiecta şi de a livra produse conforme. Condiţiile specificate vizează obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea neconformităţii în toate etapele, de la proiectare până la service. ISO 9002/ 1994 prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capabilitatea 1 unui furnizor de a livra produse conforme cu un proiect stabilit. Condiţiile vizează obţinerea satisfacţiei clienţilor prin prevenirea neconformităţii în toate etapele, de la producţie până la service.

Criterii ISO 9000 pentru selecţia şi utilizarea unui model de asigurare a calităţii

ia ş i utilizarea unui model de asigurare a calit ăţ ii F ă r ă
ia ş i utilizarea unui model de asigurare a calit ăţ ii F ă r ă
F ă r ă clauze contractuale de asigurare a calit ăţ ii

Fără clauze contractuale de asigurare a calităţii

F ă r ă clauze contractuale de asigurare a calit ăţ ii
F ă r ă clauze contractuale de asigurare a calit ăţ ii
ISO 9004
ISO
9004
Cu clauze contractuale de asigurare a calităţii ISO ISO ISO 9001 9002 9003
Cu clauze contractuale de asigurare a
calităţii
ISO
ISO
ISO
9001
9002
9003

Figura 1-3. Criterii ISO 9000 pentru selecţia şi utilizarea unui model a calităţii

ISO 9003/ 1994 prevede condiţiile referitoare la sistemul calităţii aplicabile atunci când trebuie demonstrată capabilitatea unui furnizor de a depista orice neconformitate ale produsului şi de a controla modul de tratare a acestora în timpul inspecţiilor şi încercărilor finale.

Standardele ISO conţin recomandări privind asigurarea calităţii. Ele descriu elementele sistemului calităţii şi procedurile de implementare a lor pentru situaţii contractuale, pentru obţinerea unei aprobări sau a unei înregistrări, în scopul certificării sau înregistrării unei oferte. Procedura se defineşte ca fiind “un mod specificat de efectuare a unei activităţi”. Astfel, o procedură. Scrisă sau documentată conţine de regulă scopul şi domeniul de aplicare

a unei activităţi. Este vorba în principiu de un ansamblu de reguli scrise, proprii unei activităţi

1 abilitatea unui sistem sau proces de a realiza un produs, care va indeplinii cerintele specificate.

4

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

(organizaţii), unui sector, unui atelier, unei operaţii de fabricaţie sau de inspecţie, unei acţiuni de asigurare a calităţii etc. Standardul ISO 8402/1995 privitor la “Managementul calităţii şi asigurarea calităţii - Vocabular” clasifică procedurile în: organizatorice - care reprezintă baza generală a sistemului calităţii (ISO 9001, 9002, 9003) şi operaţionale care se referă la activităţile tehnice (instrucţiuni de lucru, metode de control şi de eşantionare. Instrumentele şi tehnicile de bază folosite la îmbunătăţirea calităţii se pot clasifica după cum urmează:

instrumente pentru date numerice - deciziile luate sunt bazate pe date numerice de tipul diferenţe, tendinţe şi modificări ale datelor numerice care se bazează pe interpretări statistice;

instrumente pentru date care nu sunt exprimate numeric - datele înregistrate prin intermediul acestor instrumente sunt folositoare în domeniul cercetării, dezvoltării şi managementului. Funcţie de exprimarea datelor înregistrate există o gamă largă de instrumente şi tehnici precum: (SR ISO 9004 – 4 + A 1 / 1996)

formulare de colectare a datelor, folosite la colectarea sistematică a datelor în scopul obţinerii unei imagini clare a faptelor;

diagrame de afinitate, folosite în scopul organizării pe grupe a unui număr mare de idei, opinii sau considerente referitoare la un anumit subiect;

benchmarking, utilizat pentru compararea unui proces sau mai multor procese similare în scopul identificării posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii;

brainstorming, utilizat pentru identificarea soluţiilor posibile ale problemelor şi a modalităţilor de îmbunătăţire a calităţii;

diagrama cauză-efect, folosită pentru analizarea şi comunicarea relaţiilor din diagrama cauză-efect în scopul înlesnirii rezolvării problemelor;

diagrama de flux, folosită pentru descrierea unui proces existent sau pentru proiectarea unui proces nou;

diagrama arbore, utilizată pentru indicarea relaţiilor dintre subiect şi elementele sale componente;

fişa de control, folosită pentru evaluarea stabilităţii procesului şi pentru determinarea momentului în care un proces necesită ajustări;

histograma, folosită pentru reprezentarea grafică a configuraţiei de dispersie a datelor şi pentru comunicarea vizuală a informaţiilor referitoare la comportarea procesului;

diagrama Pareto, folosită pentru reprezentarea grafică, în ordinea importanţei, a contribuţiei fiecărei entităţi la efectul total, în scopul clasificării posibilităţilor de îmbunătăţire;

diagrama de dispersie, folosită pentru identificarea şi confirmarea relaţiilor dintre două ansambluri de date asociate, în scopul confirmării relaţiilor anticipate dintre acestea. Acţiunile corective (stabilite de ISO 9004) reprezintă soluţionarea problemelor legate de calitate şi luarea măsurilor necesare pentru a reduce la minimum posibilităţile de repetare. Aceste măsuri rezultă din audituri şi din raporturi de neconformitate care sunt analizate de conducerea societăţii sau reclamate de client. Aceste măsuri pot necesita măsuri de îmbunătăţire în ceea ce priveşte organizarea, procedurile, calificarea mijloacelor materiale şi umane etc. Acţiunile preventive reprezintă acţiuni întreprinse pentru eliminarea cauzelor unor neconformităţi a defectelor sau a altor situaţii nedorite, dar posibile, în scopul prevenirii apariţiei acestora (ISO 8402/ 1994).

5

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Ele necesită aceleaşi tipuri de măsuri de îmbunătăţire a organizării ca şi acţiunile corective, dar necesită totodată şi o analiză a problemelor potenţiale în raport cu importanţa riscurilor implicate (satisfacerea climatului, fiabilitate, securitate etc.). Acţiunile corective şi preventive trebuie să fie întreprinse în stadiul tratării neconformităţii sau a nesatisfacerii unei cerinţe specificate. De asemenea, aceste acţiuni trebuie să fie urmărite de compartimentul de asigurare a calităţii prin intermediul unor documente corespunzătoare, astfel încât să se asigure implementarea efectivă a acestora.

1.3. EFECTE UNEI CALITĂŢI DEFICITARE DE REALIZARE A UNEI CONSTRUCŢII

Efecte negative provocate de calitatea deficitară de realizare a unei construcţii pot să conducă la fenomene nedorite, precum:

punerea în funcţiune cu întârziere a unor obiective;

compromiterea parţială sau integrală a construcţiei, cauzată de deficienţe ascunse;

îngreunarea executării proceselor următoare şi mărirea consumului de materiale;

mărirea costului (cheltuieli suplimentare provocate de slaba calitate a materialelor şi a lucrărilor). Practica activităţii de construcţii arată că principalii factori care influenţează negativ calitatea, sunt (Dumitrescu G., 1996):

calitatea necorespunzătoare în proiectare ce poate fi provocată de: date incomplete sau inexacte despre obiectul de realizat, ipoteze de calcul incorecte şi combinaţii de ipoteze insuficiente, utilizarea unor metode de calcul incorecte sau insuficiente şi utilizarea unor materiale noi insuficient studiate şi experimentate, etc.;

calitatea necorespunzătoare a materialelor componente prin folosirea unor materiale necorespunzătoare, etc.;

calitatea inferioară a executării, care poate fi provocată de: nerespectarea condiţiilor tehnice, nerespectarea proiectului, folosirea unei forţe de muncă insuficient calificată şi nerespectarea succesiunii proceselor tehnologice, nerespectarea condiţiilor tehnice stabilite prin proiect şi prin caietul de sarcini şi nerespectarea succesiunii proceselor tehnologice etc.;

calitatea necorespunzătoare a întreţinerii şi urmăririi în timp. Aceşti factori pot să intervină cu o pondere diferită în funcţie de tipul construcţiei şi de condiţiile specifice de realizare.

1.4. ORGANIZAREA GENERALĂ A CONTROLULUI DE CALITATE

Pentru a putea exercita un control eficace trebuie să se elaboreze şi să se folosească sisteme de control capabile să informeze corect şi precis şi să determine corecţiile necesare în timp util. În ultima vreme s-au elaborat tehnologii moderne de executare a controlului care includ echipamente de control automat asigurând astfel calitatea cerută de proiect. Rolul fiecărui factor care participă la realizarea construcţiei:

Beneficiarul - stabileşte un program prin care defineşte obiectivele calităţii şi cere organizarea controlului calităţii după anumite norme.

Proiectantul - elaborează prescripţii pentru organizarea controlului calităţii specifice fiecărui caz în parte.

6

ASIGURAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Organele de studii şi cercetări – contribuie la crearea condiţiilor pentru asigurarea calităţii conform specificaţiilor.

Constructorii şi fabricanţii - organizează asigurarea calităţii conform specificaţiilor contractuale.

Controlul exterior - este efectuat de o persoană desemnată de beneficiar care examinează şi avizează modul în care se efectuează controlul interior (efectuat de către proiectant şi executant). În prezent calitatea se asigură prin realizarea unui control sistematic în toate etapele de realizare a construcţiei. Asigurarea calităţii construcţiilor se poate ob