Revoluia industrial

Viaa urban din 1750

Viaa la ora era, bineneles, foarte dezvoltat i multe orae aveau o
indelungat istorie n spate. Parisul era cea mai mare capital european cu 700
000 de locuitori, urmat indeaproape de Londra, care, dei mai mic ca mrime,
urma s intreac Parisul curnd. Amsterdam, Viena, Napoli, Palermo si Roma
aveau intre 100 200 000 de locuitori. Multe dintre capitalele teritoriale i
centrele comerciale, ca Bristol, Copenhaga, Dantzig i Geneva aveau intre 20
100 000. Centrele industriale prolifice din epoca modern, Essen, Manchester,
Birmingham, Creusot i altele erau pe atunci inca mici sate sau se aflau in
incipitul dezvoltrii.
n 1750 oraele erau ori capitale politice, aduse la via de prezena unui
prin i implicit, a birocrailor i soldailor si i ajutate de surplusul de avere a
rii, care era adus in ora sub forma taxelor; centre comerciale, situate favorabil
pentru comer internaional; sau foci vieii locale de afaceri, din zonele
economice mai mult sau mai puin separate n care Europa era divizat. Un
anumit ora putea, bineneles, s fie doua sau chiar trei din aceste lucruri, un
exemplu fiind Londra. Aici, ca i n alte capitale, extravagana vieii de la curte
ncuraja numere mari de artizani si comerciani de lux. Pentru a se ridica la
inlimea ateptrilor n ceea ce privea moda, nobilii trebuiau s se preocupe tot
timpul cu extinderea veniturilor, acest lucru ducnd des la iniierea de
mbuntairi in domeniul agriculturii de pe moiile lor, pentru a putea crete
preul chiriei.
Totodat, standardele nalte de la curte, care i-au atins apogeul la
Versailles, afectau fiecare grup al populaiei. Erau bazate, n mare, pe utilizarea
noilor produse de origine coloniala, cum ar fi ciocolata, ceaiul, cafeaua, zahrul,
mirodeniile, tutun, mtsuri, bijuterii, mobil de lux, porelan, covoare orientale,
sclavi i blnuri; i situaia favorabil pentru comer n cazul anumitor orae
antice, cum ar fi Londra, Amsterdam, Bristol si Lisabona, le-au dat vnzatorilor
oportunitatea de a construi importante linii de comer internaional, sub forma
unor companii ca i Compania Olandez a Indiilor de Est, Compania Golfului
Hudson, i Compania Guyanei Franceze. Afacerea lor era att de prosper nct
comercianii din fiecare ar i doreau s obin privilegii si monopoluri pentru ei
n regiuni ca zona de producie a blnurilor din America, a mtsurilor si
materialelor textile de lux din India, i a mirodeniilor din insulele din Indiile de
Est; i pn n 1750 rzboaiele pentru controlul acestor colonii nu se terminase.
Ca o consecin a creterii oraelor europene n perioada de dinainte de
1750, era necesar pentru ele s se extind din ce in ce mai mult in districtele rii
pentru proviziile lor de hran, combustibil si materiale brute folosite de
meteugarii lor, i in special pentru mna de lucru ieftin, care era un element
vital in producerea de materiale textile si alte articole pentru export. n acest fel,
oraele au ajuns sa domine viaa unor ntregi districte, i Europa, era, in secolul
XVIII, mai mult divizat in zone metropolitane, mai mult sau mai puin separate
una de alta, dect in state politice. Oraele ddeau tonul vieii in regiunea pe

care o controlau, i ineau toat regiunea la curent cu noile dezvoltri n materii

de gust i mod.
Viaa rural din 1750
n ciuda dezvoltrii urbane asociat cu comerul si industria, populaia
Europei era nc predominant rural in 1750. Chiar i n Frana, nu mai mult de 21
sau 22% din populaie tria in orae, i chiar dac procentajul era mai mare ca n
Anglia, era probabil mai mic dect n restul continentului. Agricultura era
ocupaia principal a oamenilor, i, n termeni generali, foarte puin surplus era
generat pentru comer sau schimb de ctre fermieri.
Poziia frunta a Angliei in revoluia industrial
Dei datorit creterii populaiei, unele consecine au fost creterea
standardelor de trai, crearea unor noi aezri, construirea unor noi orae,
construirea drumurilor si canalelor i aprovizionarea cu bunuri pentru comerul
colonial, cea mai important activitate s-a petrecut in manufactur. Acesta era
cazul in Frana, Olanda si Anglia in special, i cea mai extraordinara dezvoltare a
industriei care a urmat a fost predominant a Angliei.
In primul rand, Marea Britanie a ieit victorioas in marile rzboaie pentru
imperiul colonial. Timp de muli ani, comercianii britanici s-au bucurat de
monopolul foarte lucrativ al comerului cu sclavi in America Latin,i chiar i cand
acest monopol a fost anulat in 1750, negustorii liberi din Liverpool si Bristol au
continuat sa aprovizioneze proprietarii de moii din Spania cu sclavi, sfidnd
legea spaniol. n Indiile Vestice, Marea Britanie controla multe dintre insulele cu
zahr. Armatele engleze au indeprtat francezii din zona bogat in blnuri din
America i i-a consolidat controlul asupra locurilor de pescuit din Terra Nova.
India, exceptnd nite staii minore care au rmas Franei, a devenit o provincie
pentru Compania Britanic a Indiilor de Est, i chiar i China i-a extins anumite
privilegii de comer, de care Compania a profitat. Aadar, Anglia era intr-o poziie
in care putea s experimenteze cele mai eficiente reacii ale comerului colonial
i a proviziilor.
In al doilea rand, un alt motiv pentru care Anglia avea o poziie frunta a
fost Revoluia Francez din 1789, urmat de izbucnirea rzboiului ce a afectat tot
continentul. In acest haos al rzboiului, industria europeana a cedat, in timp ce
Marea Britanie, rmas neafectat de rzboi, nu numai c a asigurat nevoile
continentului si armatele Europei, inclusiv cele franceze, dar in 1810 a dobandit
intrare in pieele din republicile din America de Sud, care i-au proclamat
independena fa de Spania.

Schimbri in tehnic i organizare

Povestea progresului tehnologic din prima perioad a revoluiei
industriale este aadar povestea dezvoltrilor britanice, chiar dac nu pot
fi omise i anumite realizri ale francezilor i a altor europeni. Cand
productorii englezi de bunuri de bumbac au descoperit o dificultate in a

indeplini anumite comenzi cu numrul de muncitori pe care ii aveau, ei iau intors interesul ctre mainrii in special pentru rotit. In acest sens, sau fcut numeroase experimente, iar in 1760 Societatea de Arte si
Productori a oferit premii pentru o main practic, care s invrte fire.
Cea mai important invenie din aceast perioad a fost motorul cu aburi
al lui James Watt(1775-Soho), un inginer de instrumente matematice de la
Universitatea din Glasgow. Pana in 1800, 289 de astfel de motoare erau
prezente in Anglia, fiecare avand 4543 de cai putere, i dupa 1801,
extinderea lor a fost foarte rapid.
Capitalul la scar larg i maetrii fierului
Trendul dezvoltrilor in materie de industrie a devenit, ca rezultat al
cererii in cretere a bunurilor, producia la scarga larga. Asta era
predominant in cazurile in care pe linia respectiv de comer, era
introdus fabrica, ins nu era mai puin adevrat in cazurile in care
comerul domestic a fost doar extins si imbuntait. Aadar, era nevoie de
mult capital pentru angajarea in industrie. Fabrica necesita, desigur,
investiii foarte mari pentru cldirea in sine, mainrii, motorul cu aburi.
Originea acestui nou tip de capital era rar depus de bnci, ca Banca
Angliei, pentru c afacerea lor nu era asociat cu industria, ci cu comerul.
Principala surs a capitalului erau profiturile care erau returnate in
industrie de ctre noi antreprenori, care munceau ca sclavii, dar triau ca
nite stpni. Construirea unui astfel de capital era una dintre cele mai
mari preocupri ale productorilor, ei considernd ca cel mai mare viciu al
omenirii este irosirea de capital sau eecul de a nu putea reintroduce acel
capital in industrie.
Noua industrie i clasa muncitoare
Primele reacii la schimbrile industriale din a doua jumtate a
secolului XVIII au fost sa imbunteasc partea angajailor. In perioada
apariiei industriei de fabric, de exemplu, oriunde mainriile erau folosite
la scar larg, era un deficit de locuri de munc. Salariile erau mari, si
standardele de bunstare economica erau foarte mari. Din nefericire
pentru operativii industriali, in Anglia exista o clas social extrem de
mare, aceea a lucrtorilor agricoli, care avea asupra ei secole intregi de
servitudine i era in acel moment in procesul de a fi degradat i mai mult.
Ca rezultat a schimbrilor in domeniul agricol, fermierii erau privai chiar i
de cea mai mica parcel de pmnt, i incepeau s devin dependeni de
un salariu monetar, totui extrem de mic.
Mijlocul secolului XIX (1815 1875)

Pe ct de importante au fost dezvoltrile economice si sociale din

Anglia in secolul XVIII, nu se pot compara cu schimbarile majore care au
inceput in perioada 1815 1820. Anumite fenomene au continuat intr-o
forma intensificata. Printre acestea se numara cresterea demografica
rapida. Populatia Franei a crescut cu 20%, Germania cu 55% si Anglia cu
83%. La fel de importanta este si urbanizarea populatiei. Numeroase orase
si-au dublat atat numarul de locuitori, cat si suprafata. Recensamantul din
1851 a aratat ca in Marea Britanie, pentru prima oara in istorie, jumatate
din populatia totala a tarii traia in mediul urban. La baza acestori cresteri
si tranzitie de la sat la oras stau numeroase forte. Descoperiri in domeniul
medical si chirurgical, culminand cu munca lui Pasteur, care a descoperit
importanta bacteriilor si germenilor cauzatori de boli, Lister, care a asezat
fundatiile operatiei antiseptice, si Koch, a carui descoperire ca bacteria
poate creste in afara corpului uman a dus la numeroase dezvoltari in
materie de toxine si antitoxine.
Cile ferate si telegraful
Primul element in extraordinara dezvoltare in domeniul comunicatiei
a fost continua consolidare a drumurilor si a canalelor din secolul XVIII.
Pana in 1830, Anglia avea aproximativ 20 000 de mile de drum construit,
peste care mii de autobuze circulau zilnic la viteze care atingeau maximul
de zece mile pe ora pe calatoria de 400 mile dintre Dublin si Londra.In
Franta, Restauratia a inceput imediat reparatiile celor mai mari autostrazi,
dintre care doua treimi erau intr-o conditie deplorabila de la sfarsitul
razboaielor napoleoniene. In Germania progresul era lent. Prusia avea doar
2000 de mile de drum in 1816, dintre care 800 in provinciile ei vestice.
Doar dupa 1845, Prusia si-a inceput cea mai mare activitate, si din acea
perioada pana in 1870 si-a completat sistemul de drumuri modern.
Inainte ca aceste drumuri si sisteme de canale din Europa sa fie
completate, au fost coplesite de inventia cailor ferate, cea mai puternica
inventie a secolului XIX. Drumurile de tramvai erau deja cunoscute in
Anglia inainte de 1800. Inca de pe vremea lui Charles I, Maestrul
Beaumont a constuit un drum din sine de lemn la Newcastle, iar in secolul
XIX, drumurile cu sine erau folosite extensiv in conexiune cu minele.
Acum, sina era acoperita cu fier, si in unele cazuri, placute de fier erau
folosite pentru a tine sinele lipite intre ele.
Desi, la inceput, vagoanele erau trase de cai, in 1820, o linie cu sine
de lemn a fost proiectata dintre Stockton si Darlington. George
Stephenson i-a convins pe directori sa foloseasca un motor cu aburi si sine
de fier. Primul motor al lui Stephenson (1825) avea o viteza maxima de 8
mile pe ora, insa costa foarte mult si aproape a fost abandonat.

Concomitent cu liniile de cale ferata, o retea de fire de telegraf s-a

raspandit in Europa, pentru a putea aduce oamenii mai aproape unii de
altii si pentru a face Europa, si mai apoi lumea, intr-o singura piata.
Experimente privind transportul de mesaje prin electricitate au fost
efectuate atat in Germania, cat si in Statele Unite, in anii 30, iar in 1836
succesul a fost atins in ambele tari. Totusi, sistemul lui J.B Morse a fost cel
adoptat universal. In 1843, prima linie telegrafica a fost deschisa in Anglia,
intre Paddington si Slough. In 1851 un cablu submarin a fost asezat intre
Anglia si Franta, iar in 1866, dupa multa esecuri, Cyrus Field, a realizat
primul cablu transatlantic.
Muncitorii industriali si sindicalismul
Cresterea continua a numarului de unitati industriale a facut vizibil
faptul ca omul normal muncitor nu mai putea avea oportunitatea de a
deveni un maestru independent. Astfel, au aparut sindicatele. In Anglia, au
fost initial interzise in 1799 si 1800, au devenit legale in 1824 si 1825.
Dezvoltari in comunicare
Pe 25 Iunie 1875, in timp ce experimenta cu telegraful sau
harmonic, Alexander Graham Bell a realizat ca descoperise un nou mod
de a transmite sunete, nu doar semnale. Pe 10 Martie 1876, prima
propozitie articulata a fost transmisa prin telefon, si la Expozitia Centenala
din 1876, mii de oameni din Philadelphia au asistat la aceasta minune
tehnologica.
In 1896, G. Marconii a dat viata unei teorii si a reusit sa trimita un
semnal electric fara a folosi fire. Experimente ulterioare au fost
desfasurate in Anglia, si distantele au fost gradual marite. Pe 12
Decembrie 1901, Marconi, a reusit sa transmita pentru prima oara un
semnal electric fara a folosi fire, peste Atlantic. In 1927, serviciul telefonic
fara fir, dintre Londra si New York, precum si alte orase americane era
disponibil.