Laurentiu Frangu Sergiu Caraman Electronica IndustrialLaureniu Frangu, Sergiu Caraman_ Electronic Industrial Euitura ACADEMTCA Six, Dormneascl 11] 6200 Galayi ROMANIA, Copytigh: © 2001 Euitura Academica ‘Toate drepruile ezervate Nici o parte din aceas publicate nu poate fi reprodust, Jnegistatt sau transmis in nic o forma, prin mijiosee cleetronice, mecanice,fotacopiere sau altele, fia permisiunea sensi a edt ‘Tipit fa Universitatea “Dunarea de Jos” din Galt ISBN 973-8516-17-0 PREFATA CCartea « Electonicd Industriald» abordeazA domeniu!citcuitelor de preluerae a sernalelor, in vederea realizar echipamentelor de bazi din SSstemele automate si din elecuoniea de puter. Sunt watate crcutele slectronice din componenta traductoarelor, 2 regulatoarelor automate, Ccoavertoarelor state de puter, dar gi ealizareasurseor in coma Lucrare est rajonal stueturatt: prima pars, care cuprinde 3 caitole, trateazi o sere de cicuite electonice care intervin in mai multe tipuri de clemente de automatizare. Ajei sunt incluse circuitele penta prelucrarea Tniara a semnaleor,circuitele electronice neliniare, pentru realizrea nor functiuni de bazi, precum gi problematica separirit galvance, Para a ‘dua, cuprinzind urmatoarele 3 capitoe, se refed la realizarea prin eireuite clecyonice amalogice gi numerice a principalelor echipamente de automatizare: adapoare din. structura taductoarelor, cireite entra alimentare (insistindu-se asupra stabiliztoarelor In comutaje), eteute Peni: comands electronicii de putere, circuite pentru realizarea regulatoarelor automate, Lucrarea este remareabild prin concepfie si redactare. Anaiza clard a ircuitelor prezentate este susinutd si de o iustare bogara i adecvat, Sunt prezentate numeroase exemple de proicctare, iar majortatea Schemelor prezentaie si analizate sunt extrase din documentaii de roducitor ale echipamentelorelecronicecu larga easpindive In indus Cu toate et Iucrawea se adreseaza, tn primul rind, studentlor specaliivlor de Electonie8 Aplicta si Elecronie3-Colegiu, sunt convins 3, prin conjinual su, ea varaspunde pe deplin asteptiilr une catego lt mai larg de ctr. Prof dring. Emil Ceang’CUPRINS, INTRODUCERE. 2 CAPITOLUL 1 Circuit tiniare 5 1.1 Circuit lniar cu amplifeatare operajonae 5 roaeloe 0 2 a 14 Exempla de circuit nied iter iia, 28 12 Probleme leans 1 Converoare esren-ensiune si tensione-curet CAPITOLUL 2 Circuiteneliniare 30 2.1 Cruite ou hisereis | 22 Cire de litre, 38 iruite care aproximeazs prin segmeneo caracteritcd oii arbiter “4 24 Chri neinare eu carter ete, s4 S Realizarea numerisa a carters alin. 68 CAPITOLUL 3 Ciresite de isolare gatsunt 0 ccesitaea oli galvanic. 5.2 lolrea semraleoe merce 2 3 laolare semnateloraclogice 7 CAPITOLUL 4 Aptcatiin domenilachictedsemnaelor. 41 Adapror peer putea tensomstied 42 Adaptor pentuwaductr de post isremental 96 43 Adapoare per temorezstent pene ermowupl 101 44 tide achisiede date 102 4 Taductor decurentousemorHall—— 4CL LOT \PITOLUL 5 Circuit pena alimentare penta clemente cal : 106 Sagar setinnaaaeeee eT de execu sa Sabizaoare 5.2 Siabizatoare imiare de tensiun 109 2 Suabilieatoare mare defensin. ; 3 Subilizstoare in somatic 23 33 7 5.3.1. Convertoare cu capsciti comutate pote sero “a a ‘a artOLUL S.Ct pe re tn a oe rs 63 Regulatoar contin, eye dscontna ou efeet PD, PF, PID, ss 64, Regulatoue : 65 Ale circuit fost in relare automat sau proteteautomath_192 202 6.6, Regulatsre numerie ' eae cenneasneaio rem a Anexa siaaece paras Bibtografe INTRODUCERE Electronica industrials este o ramurd a elesronei care studiaza (in sesul inetadlor de alia i Sinteza) eicuitele elestonie utiliza in aparaturs indus. Conintul notion este destl de vag, pent ch exist cireute tice ile elecronil industrial foloste in alte domenti (vezi converoarcle flesite in ‘Jestonien medicald sau in calculators), dupa cum exist iui tpice ale Sor rama care e utlizeaz tot mai mult in practic industrial (ve tenica de Calcul mumerc). In mare pare, cueutle eleewoni industrial sint legate de ‘ehnien de automatzar, deoarece, impreund cu informatica industrial, cle ‘onsite baza tehnologich a automatic. Din acest mativ, in scop de ‘ssematizare a studiul, treitele ptf grupate in we ategri circuite pent achiziia si pelucrarea semalelor, care se eficteaz4 in paratale ce misuri gin waduetoare: irgite din regulaersle automete eleeronice, protect, generatoare de couculte pentru conversia energie! si clemeate de exccuie, care cupriad lectoniea de ptee i cicutle de semnal ferent Din considerete de problemuricd si de mijloace specifie de anid si proicctsre, stil ezcuitelor menyionat este organiza in dod pt 1 ciruitele elec tronice de putes 2. cirutele de semnal_mic (aereme uaductoaeor, regulatoarelor, dar si comands sieutelor de puter) Volumul de fat se seferd In principal la circutele de seminal ale electrons industrials, cireuteleelectonice de puter fcind biectulaltor ler Totus, sintinclte cieutele de comaads ale convertouelor de putee, precum gi Stbilizatorele de fesiune, cae foloses soli pie ale clestonii de puter Jn fine, din punta de vedere al tebnii de preucrare informatici,exst out cateyori de solu: prelucrres analogist gi preluerarea numericl In menial industri, exsti sontna ptundere & tec aumerice Tn tote sategoriie de cicute, cu excepia prt de putere. Rata de introduce a 'stneilor numerice este limitad pe de 9 parte de vitezacircuielor, pentru oS Dumericul este deseori mai lent dit anlogiul, pe de aa pare de timpul de Scovltare pees prustorilor pene a introice oi produse. Tots, in mod este nrarea neiaversoare, celalts lind intaea Soverscare Pana. porinii asvendene 2 caraceristeii in figura 1.2 ese porametl 4 din ela (1), care este numitfreevent“amplificare fb bul [eschid', pena i deosebi de amplifcarea circitelo in care amplifiatoral tse cuprina into bucl de ease negativa Figuea 1.3: Carters de freeven a AO compensa intern CCircuitele fake x care se realizar ampliicatoarce nu pot satisfac depin | cornele din defiia AO. Uncle din absterle ampificatoareloe integrate de a Captollt~ Circuito nie 4 1 comportare idea sin agli, i timp ce altel sint serniiative (la mule Staal doranjes cure de polasizare it neni, e valor inte 0, pA 500 nA varied ea ‘temperate valor uauile pen ampliicare: 10,000 - 200.00; = inearen este aectatd de o tensiune de decals) (ofie), de 1-10 mV, de Ascmenea varablé cu temperatura (in figure 12 tnsiunea de deal) ext ‘aloes dela intersociacareterisii cu axa orizontal) ‘ejecta moduli comun au est perfect. Aces enomen ese model pintr-un termen parzit dugat a ecuatia (1), cae arta contribuia ensunit mali a inidnlor (lensianea de mos. coma) la valoarea tensimit de tei, ‘Amplificaea pe mod comun ae webui 5 fe nul, dase intnese valor inte 60 3-100; impedana de esi este deordinu eco de obi, inopedans de inrare diferent est de ordinal Mobi su mai mare; ‘banda de freevente pent AO compensate inten are un pol dominant (f= $+ 10H), invodus din consideete de sabiiste (es In figur 13) Amplifaatoarele necompenssto au mai mult poli In banda in care module Smile ete suraumtar, esa ce complies problemele de stabil, ‘vteza de urmaieasemnall la site este limit (Valo uzun ale acest mdr slewrate =O» 20Vius), usa tensuni desire este mia de valoilerensivilor de sarap (de ‘egula sesta cuprind un intrval mal mic su egal cu inervall ensue de almentrs) urenul de iegite este marginit. Cel mai des, limitaea curentulu nu este un Fenomea dntetn, dar exist exemple conte; ~ lesen este afectath de variate tensundealimentare(sensibilitate iit de Tava. © parte din abaerie mentonate mai sus ptf compensate pein dferit ten ecicuit asf int Te posi utlzarea conceprlui de AO (offset, erent se polarizare,satratin ei. Alele pot fi neinsemate, i apor eu parame siruiuli, afl nok amplifeatoal st fie bine spronimat de conceptul de AO Cirpeanya de intare in comparatie cu impedanya suse de seminal slewrte in Somparate eu decvata’ maxima. a semnaluui, banda amplifeworaul Tne Capitol - Crete rere compare bana sempa,cretsl main de ip in compari ca Sion gch vane ce) Inst, pte pol hare late ate pln peiomast i fe bin apna de at cots Aafia laure tuo euler feoretic convene, Damp, penis se te pot cy eugutel st Fe fare mart Dact ne get : cn ampli: ibd se sedan de cr le sc epost eliza un a = oe uta een de amps esl In aed mM a ret Cu pene snes! xe necro se Feove eumie compl ale sa lca ote conpmt nplib al ‘RO. Detaiasupra vais aproximailor se gisese in (7), ae ji desl sa creo Figura Lt Circuit de compensare relations ed : de polarzare Figura 15:Circuit ou sezstene fixe alse pent potea curentilr de polarizare _ cul ery exemplicare tebilor de site, in guile 1.4515 5 ee anol compe feu sl eds a creo de poli Dat lvl ores spray, se pone augn on ou ae eee a ‘gi andl de ee al AO (gu Lu) so se lon ie prev Sven la uncle AO figura 1-0) care modifi dsributia crete di Shit diem de insare fn omindoul carrie, se compensazt valores Seighat oficulat a ewentlr de polaseie, a deriva lor i inp Tos pio 1 Crete nie 3 ‘i fectl derive asupa earacteitici este sensibil mai mic dct eel al valoior ‘cj compensie. fn cireuitele In care nu se consider necesard prez, onal ment reglabil se poate misyora fect curentiloe de polarzae dact se sey al ceistnjleechvalente de ce. care se “VA” la intl AO (igure 18), dat teu gi dezeshilivl intre cueat eavin necompensate. Exists cate or “urepide poarizae suficent de ici init deriva or st devind un Tenomen Degli, cum arf amplifesoarele ex intare eu TEC. sau TEC-MOS, Pena ‘plisai pretenonse se pot flos crete hibrige Ia care tensa de deal ext ‘cgljabil O presizare important se impun, In legiarh cu mur ajstaloe necesae: dat circuit este liniar, el nocesié un sing egaj pentru amplifcre sun sing real pentru efetulcureapioe de polarizre yal tensini de decal, In fps, e ajusteca intersectia cu axle, pnd ind craceristica din igor 1 trece prin origin, dup care se regleaz8 pata caseteristct. Chiar dact sh na mui fictoriperurbator, circuit liniar are nevoie de cite singur ajustre penru ficare porametr, Aceas) propreute nu se regiseste la ciruiee eine aja cum se va aria a captoul urd. Una exempla de ajustre a comport ampliiatruai ete stabilres bent 2SKQ. Pe de ath pane, penta valarea minima wl a sera de inrare (pre exempl, 2% din vloarea maxim), cures prin Rs Ry webu st Fema mate dec SODnA, dees Ry Figura 19: Transmiterea small tense, n media nepercurbat Problema eseniald penta echipamentul de prelucrare 2 informatci este de 8 ine aceasivalare a semnallui recepionat cay semnalul dat de genertoral seinsirent en sarend, fy cazul somnallu de teniune, se cere ca tensiunea east In invarea amplificarouli, 8 all o eroare nescrnifcativ fab de siunea de mers ta gol a generatorui £ (cae poate fl un tadueor, "lint precedent su un generator de somnal de eri) Are loc ola: Zz gon 2 ‘are ara erourea de ir este neglbils numa dak 2 Ry 2p De si ea semnal de tensive rebie getertpe impetan mi cit re impedane rat Dal incest rane senda etesie pe disane ‘a ng rit fone: peroneal =i nt dr tonsmisne, cs tngedue rv tar dbus pe engine. Sete nck ua ago! din ign Llane mal ee sutccua2 CCoptoll 1 — Croat ore impedanta geneatoruhi, Teasinea generatorului de azomot se divide fs imnpedana de wanser (grat panctat) 1 impedania de invare in amplifies Gur ct aceasta din rm este mai mare, CU ait este mai puter oft gomotuiur asupra ini, Din motivul prezentat ac, pentu transmit Ena pe dstante ar, in media perurat, se preferdsemnal inc Condit de ansmitere fd croae i eum statonar este dala cele din re (C21 ads impedant eveptorul treba fe foarte mie, n compara (fenectorulu de euret, Avesta este un avanta,deoarecetensunen provening| ib generator de egonot este untté de impedanta mid de intrare. Un alt peste al ransmter semnalulii ta curent este utlizrea de cablu sit eccranat (Goud fire suit st ufciente). Pin opoaii, aes stan ste mi (foes sau sel de mets), senna in tensiune webu wonsmis rin abl ‘are este seump. Pentru cazuri deosbite de tansmitere a semalul, se floses slut inplics diverse varnte de mosulare (in sens lrg) cum ar fi: module freeent, modulare In factor de umplere, modularea impulurlor io (Conversa im senna mimetic). Tot, schemele uzusle din sparaura SMtomatzae flosesesemnaele in tensiune caren, pentru car exists solu consarate fine Soluia de transmit Semnalu in cuent si prelusrare in tensane ing nintnta do convertouw att fx mise cit gi la revepie, Undeosebt tn ‘etucedritsemnallu de la traduetoare(anele au inclusivearater meroogi este convertoae trebue Si relizeze o carcteristict lina sb repreiots {ep invezal dome de varie litre 8 poat fea fin, in cazul ‘igen asupea prize, In continuare sinc prezentte teva slut pent Sonvertoarele curenstensine i tensiunefcurent. 41.3. Convertoare curent-tonsiune gi tensiune-curent CConversilecursntcensane i tensiune-cuentsnt operat ini, fooste azul tansiormarisemnaleloe anit im adaptoarele pentru ifr tpur (eaductoueCiruital din figura 120 realizeazt cea mai simpis converse ‘rene in tension, fir decal El ese Flos, pine alee, im conver ‘Riertanalgice pe post de sumator de cureni i convertor, Tesianea ies este da de ecuatia aaa a. conto 1~ Cecutaeiare 2 ae | De Figura |.20: Convertor vu Figur 121: Convertor a ‘currtul de inirare tebe sf fe mai mie dct valores maxima oft de egies [AO si molt mal mare decit eurenul de olarizare al inti AO. Rezistoral Re {legs anf net valor maxime a eurentulut de intra si orespundh valoaea dnauina impusd a tensuni de tepire.Decarece Sema iacurent are o singurh polar exe devalat 8 deO ulterior smal in tensune del ie ebuie Gecalat in sens invers. Aceasprluerare est lnir, se realizeazd. tran Sumatorabigout tm prezin dieu, Conversa tensiune-curent este ecivalet cum generator de cuca comandat in teosone. Creitl prevent fa Cyur 121 are fall de generator de caret comands de frsiunea de inare independent de valorile rezsens de saci Un avant care se remaret dela prima vedere ete posbilitata de furniare de urea ambelesensr, pov cu sernul tnsiuni de comand, 1. Daca ela carn de olaiare si tensiunea de offset, au le real: a2 29 Re Rede Prima rlayje xprima curemal de sarin ca sum a curegor prin Rs $3 Rit timp ce 2 doea exprima condiia de egaiate a wnsunilor pe intrle ‘mplifcuorla. Se elimind uy din ecutile de mai sus sis obtine ecu reul’ de ei, a fancied tensunea de nrare, cu paramex Capt 1 Clute in ABR) ee) ERR RRR + kyy) Rem wR «a in aca exotic se pune onda sfc cu cre milieu 8 ase init caret de ifie 38 mu depindh de varie tenn pe il et BUR +Rs) RoR RRR +R) su AR = RRR), (029) gH exprind © relaie de proiesare a genertorlui de curent com Presupunind of sa relist condita de mai sus, rezuté valouea Cony «omandat pia sareina -0 ae sks a. Penira a avea o evaliare a performanelor generatrului trebuie apr surental maxim fumizat, excusia maxima de tensiane la lei sas Scheme a cisperss parametior. fn mod evident, curentuldispontil ea lis eset sie a amplitestoclut operational (azual10-1om). ga oan 4 mai mentions, cuentul pein sicind. poate fi fumnizat ln anbae Tensiumes pe sreid poate si ca, de ambele serne, independent e sewn ‘sosiuit de comands. Aceast propriette este wil pet sarin! care na erate recistv, spre exerpla pentru sarin reactive sau are contin fel slestromotoare. Partea cea mai important a curenull de sreind proven, ‘cyrea amplificatoruu, penta ci este de doit oa pondetea curently sufentul saci Fie mie. Ca urmare,valarea maxima Testu fo ‘ste influcnyatd in primul rind de de tensunea de alimentare side eedoce teosiune pe As Un exempl tpi este eel al uni amplificator ss testanen Saturtis de 13V, cu un curent de iste de ma si un ceistor de D 3K, of8 0 tensune maxims de =I0V. Is privins sensibiliita dispersia valrilorrezstentelor, condi (1.2 dedusd mai sus nu poate fi iodepinita exact, asl tet se pune obla influent seein asupra cuentas comandat, Ponderes cro se Ge observnd cei doi termeni din membral sting al eat! (1.23). Ex'ne mete Imicsorataactonind asupra tensiais maxime pe stent. in condense ale capitol 1 Clout inane 25 fn com, Deed natn cu cla de hm «rerio, valbana sins emer eae conn tenes pe Src eee can aay peomeren Rll hy) Ri 46-RR By(Ra+ Rs) RR ts a RRR TR)" Raw sR) 8) Ae in expresia caren In xs fort se reeuoate tment AS, in eg i de sarin, care se Inlocuieyte cu 4, asl init termenuldrept din ecu (1.28) La prima vedere, roars 4 sar putea micgora prin legsrea luis mare fn omparatie eu RO asl de alegre este ins in contradic u obtineea nel xcs maria tensiuni ei. din aves fori une valor mar al Rc care ‘tnsportcuretol de ier. Petro situate tip, in cre se doveste oeSdere de ‘easune pe sarind de acelagi orin de marie eu tensunes de alimentare iat ‘esiunea de intrae are aeelasi dome, erarea de Curent relativa anim este 4 sproximativ doul oni toler rezistoareor, Aceasta inseam’ ed, petra 'osoare de 1%, sar obtneoerore de 26, Solufin exte asceptabil din punctl de vedere al ero, dae apical aumai pent valort mic ale curettual pra satcind, Pentru cureni mi mari, eventual g excusie de tensiune ei mare, se ‘tt soli in care iepre ciruitulu integrt este conectat la un amplifetor de cure.28 canto 1 —Craute nie capt t~ Cut nar ~ cidee de tensiune mid pe Rs, sub a cinees pare din tensiunen maxim pe farcin: ‘un curent anim rezonabi rin ecsoarele Ry yi Ri respectv Bs $3 Ri «cream prea mel prin aeleai grapur de rezistore(pereu cea mai mich le seeniicativaateniunt de ineare, fle mai miei det eureni de polarzare) cost limitri 4 ecuatile mentonate conduc la dimensionarea rezisteneir ‘iieec ae calulear erates indust de isersia parametilor. conform su (1.29) ers abi doc este mai rezonabl ise olseasd retitnte fixe cu cast de Peviie mare, stu of se prevadh un element ausabll De ele mai multe of vretres admiibils permite lccl c rezistare fixe (eu excepts amplicatorul ‘Stace car raja moduli commun este vital). [ntnal, se alege 80 dia cio i se verified neplines fesrctiloe asupra erora ae fost formula ipotere Ie ncept Circital din Agura 1228 ese tot un generator de eurent pent vali mai mat fb eare iyitea se fase print-un Yanzistor bipolar, Din cauzs asestuity ‘Taal fomizeachnemai eurent Spe sarcni, au poate absorb curent. Dato seetel de curt cu compare de tensine, se obfine un generator ideal comangat in easiune leu cuent de sasiog este j, = 24. Valorea maxima a R coremtull depinde de trszstora utiliza, iar excursia maxim de tensiune pe Sksing exe Timitata de tensivnea de saturate a amplfcatorlui deci de ‘Tinentare Dezsvantajl acest crit este ct sarina trebue 8 Be ott fat {i goneruor,popristate care nu ee otdeauna la Indemin8 Circuitl din figura Tale are propestten ch sarcina poate fi conectatd cu a dou extremiate a Comoe (cas Migurd) sau le suf de alimestate negtiv. Se observ cd rasta ‘ogutvd se a de la suet de emitor, acd de lo valcre die de curenal de eink. roar relat intodust prin eestprocedeu este de 1/8. Eroarea este Secoptabil, perv cAvaloarea uals ui a ranzstoarele de mic putere (sub Too mA) coe mai mare de 100, per fats gama cureplor de ieyie. Pentru a deduce valour curentuli de fate (aproxima cu arent de emior, se seria role: nue , B=te 4 ee 3) See usb) Ry elimi tensiumen din emito rel Rat RR Rak 1 2E-u): 039) al Figur 122; Convertare wi cu ampliicar a curetulul de iesre Csi ta cov precede ble pei: gama crear de i, sam sesutoy admis pe solstice porubai Dap cam se Sold uo uel nee sel pe suc apse Alot SES Siena pn eel), Cret ea ear seer ep ‘tsunes de conn Valouss asin x dca de vansor (0-20 mA). “ors mining pone i na ack eunes Se tri sea mich ‘slimes demas ots sompitstoaIncaeone ea tae es impo ua caret nin nwo Tn pia sh pe Sin intreseet dar aa esa ponta ap tan Sra cs te ev ml pe cA se pet ea Und Siti, cg peace ead eno tentne mal obo Big scoge sues de mae Sc npn ca valor mann tein 1225 cm dot seni yoo 1-15. lowe mining ki ua. care eorespunde valoni maxime a curenfulul comandat, se deduce din sx nett) 22 As:2 Coptoul1~ Ceeuit nare Se vede 3, per un domeniu convenabil al tensiuni de iware,raportl trebuie se unitar sau mat aie, Din ecuata (1.32) rezul cd ponderes tesiunil de refernes £ in curentului comandat este galt cu cea a tensiuni de inare. In come tensiunes E rebui fe bine stabilizats (au necesir ca £38 fe chiar es dealimenure a AO), 4.4, Exemplu de circuit liniar din sistemul unificat SRA per procese lente (FEA): integratorul Sistemul uiiost SRA euprinde o serie de module specializate penta ret ‘proceselor lente. Integratrul SRA 3601 (Sigua 1.23) sie tipi pen pro lente, pent ef permite reglaea constant de tmp de intcpare pi a a 300 seeunde (20). nschema plist se dsting pile vomune, valabile rice lk. functiune, Alimentiile stot separate prin Filtra AC. impos prsiblttit de oscil, avind in vedere ct mai multe plc se alimenteazd de cera sus prin fire desu de hngi, Pentru a inpiedics ose a Peeve inate, pe fecare tensune de alimentare se mal plaseacd cit un cond enflguat Circuit permite ca inate de reacts 9 efern 8 fe schzte sxdunate, In Funete de semnul lor, pene a calcula seminal de eroare, cate 2 ‘tegra. Testes inegrtoralui poate fi limita, cu doud cicuie AO. 8 functionare va fi descrst fo eapitolal urmator. Vaorile limiter sit Gate oud divizoae ale tensiuilo de alimentare. In faza de poenire a sistema automatizare, este posiil sa fie necesard aducerea lao valour preseris, ‘ensiuit de pire. Pen aceasta este previzut un cirut Je seurercuiare ‘ezistente de inare in integrator. ceca ce reduce ln ec de iliscunde impul ‘megrae, Cicuil eupeinds varzstorul MOS T; circuit logic ex. Ty rolul de inreruptor, comandat de tensiunea pe gril. Accoss comand Furizat de 7, care se stureazicindtensismea de a pin 30 31 este poet se blocheaza pnt tesiun de intare negate Elementele specifcesintlyate de valoarea mate a constatei de timp de invegrae, Peru a objine valor! mari, exist tel soli. marrea capaci Cy imdrrea rezistnte’ de ina (RyRy) 91 mljorareasurenldeinare. cae integressS Fiesare din ele este supa a limit. Capactates Cy ou poate rete prea mult din cauza gabartlui si a crest carentul de slp Valoaea ‘maxim ezine de inuare au poate crete pres mult, pens mpedanta de reste iia 2 coptoh 1 Creu = ap aaa ea sre maxima a lui R este 6MO2, deci AO integrat trebuie s& alba curent de rea curencalul integrst,amplifieatorul de Ia mirar este de fapt un divizoe valet fn ine, datorita curentull integrat foarte mic (echivalent cu impedanys foe owes leg Carma xe evs nl Ge gut Cir a Rhema cu linie interup), care inconjoari nodurile in care se adunt eucenti ce a) Os Lu t = ae ni oa Figura 123 Intgratorl SRA 3601, pent proces lente Ine majoras tad ee a roel nae icaitesnlogiee pent integers Sou pete ae acti sae implica constante 4 tinp mar, Sisemul numeric exe mai comod si mai fent de acimnea Peruratter, in sch cece socine (pent rductonre ole gavaned 5) loss inc thnolgia Sse maCAPITOLUL 2 CIRCUITE NELINIARE in circuit de semaal le laconic indie sin ecesare at Una snl Exist un numde mare de fncti!nelonas ae sprotimare Je carci, pent Iniazarea. ecto penta call asalogie sau peau generates seal, I ac cape Preeti pe imple anny lint ol et ‘te - iruite ow hiseezis, + eieuite de litre ‘teuite de aproximare a unor caactrss rbiae prin Segments circuit nlinire cu carter net, Implementarea cu ciruiteanalogice va oeups partes cea mai mare a capt in tmp ce implementares numerica va 8 prezenas la frit de cpio 2.4. Circuito cu histerezis Carateristca eu histerens (figura 22) este profund nelinia, Spe deosl de ale spur de caracteristc, nu este linarizabila $i complied funethonarea sisieme fice, cum ar M1 cele care foloseee element, de exccutie ct feromagretis (ansformatorl, motorl electric), Exist chiar aparat de ue sit afectate de. prezenia hsteresisulul, com ar ft punea tnsom alimestat in euent alterna, la care miezlferomagneticitrduc i so de misurat annonce ale oss! fundamental. Pe de alta parte carat isterezs, ulizat intentions, este un ajuor wil in cieutele dese Circuitele ew histrezis sine folosie Ia “curdtarea" semealelor anaogice =gpmot, in cazl propaga pia medi perturbatoar,larelzare eg bi rpozitional, ete Cl mai simpla isu ete cel din figura 21 sar et comparator inverse, cu histeresis, Elementl definitoru din cic este Dozitiv8, care face i existe doua puncte de echilinu,amindoud ind puncte chil insabil (se va dedvee imeclat valerie de intrare numile pag jot an jemton 2 Coie respond cel dout puncte de echt). Carsetrstioa intare ifr ete cart in igura 2.2 Pon deducerea ese fine cot de fap cet nz serecle Aegair, dest eyes va lus numa cele dout valod perise de sage, Prt tensivo’ de inare mai mart dct tenses de strc poi ie rlfia >, rear af aporl de divizare al rezistenele. Ca umare fesunea de igre ae valowea minim (adieh Yay, ete ese 0 mirime MRpativa). Dac semnaul de intarescade,valoarea ies rine neschimbat pink clad se stable relia j=, alk en cath valor limi se numest "prog de oa” al smal de intra, penn Gh corespunde unui punct de echilib dia earacteistica cies. Ee de Fevurat cd sll isis a aingeren aesti prag este un fenomen nerves sort caractorlu asta al etlielu, spre deosebir de evola pe iatzegul puller de jos al caracterstc care ext reversiblt. Simla, se dee vloares eri penta Semnall de iare alt nie extema negative si pagul deus 2 Figur 21; Comparator cu hereais Figura 2.2: Caraceristica circuit 2.1 Se observa pragurile nu sint exact simetice,deoarecetensiunle de sara ma sthsimetries. Totus, aceast nesimetie este nengernats, Ma important exe de mart fecal vteei de uae limite (slew-rate). Aceasta face ca ayia 3S ‘volucas cu vitezd fii chiar dachproscoul de comtare este in vals fa lus, deoerecevaloures de regis permanent a tensani de Init cut2 Capitol 2~ Grute nein ‘ste cea de saturaie, comutareanecesité un tinp important. Rezutaal dus fenomene este ea aise, comutatia se observa cv intriee yi cu 9 Fit, cain figura 23a, fa fgurdapare un cae extom, tn care 4 ales une vier mic ier, asl nce perionda eraalulul este comparablé cut de comuare. Privin fora somnaluli de iepire, ear pute cede 3 fenome {e cretere si deserestere t seminal a reulat pin pareurgetea une, reversible a caracteristc, dei cle dou tanzii sine areversiil. fn eal jn momeral In care inafea a deptst paul, amplicatoralineepe modi valoi ier, ecea oe atrage basculareninegulut circuit in nous sare chiar dacdintrarea 4 mai sufertvreo modifier, tn sensul revert a val nine de basculare,Evidet, poblemele de dinamicé eicuituli se compl act intraea ae slur care depgess cele dou pragu inten timp ma ‘ecit el necesarcomutri ip, In aoestcaz, este posbl a leirea 3 prea impusur evasitriunghilare, de dura foarte mica (cain figura 236). Cone are se poate trage din ele de mai sus exec alegeren AO ttle in cont ‘iteza dori de variate a tensiuni desire. Dach aceasta este mare, v8 a Un amplifieator eu senate de valorecorespunattoue, expt! 2~ Coit neliire se obser, afd figura 2 RoR A F rapa @3) ote gi an caactristia din figura 25 este deplsut spre Sepa ce Uy, adid cu valoazea pimulultermen din membrul drep al ecuagilor (23) 54) Prague crespunstoare ptr ictal din figura 2.6 sin RGR Ri we ty A, as Uy E ae es 6 Yet $2 up [Hot ai Mini Figura 23: Comporarea iii pet vloare slewseate mist ( problems legats deforma caracteitii apace in ciruitele de elas borin deplasareacaracterist, ase netsh nu ral fl cent (a origin, Posie alege una din solute indicate ia figul 2.8 sau 25, rexpectiv pent Sonfiguahileiverioare sau neinversoare. Carastariscle coespunzitoae i ele dn figurile 25 512,7. Pentru cireultal dn figara 24, vlorile prague sn asareahstereisuu a Figura 2.6: Creu neinversor ¥, Figura 2.5 Caractere deplasats a Yani Um [pt _ui Vent” Figura 27: Caractere deplasacta coool 2 ~ Creutenatiniare De remaveat <8, pantu schemele din figunile 2.1 si 24, domenial maxim’ oe emi Ge inte ese dat ce limatele amplifcatorais (se citse din ‘eesttesensuni de ntare), Bent schema din Figura 2.6, limite dete va mg deoareceo pate din tensiunca de inrare cade pe Rf sl sey ddana de inrare este uma celor dou rezstene, prin compara ou aaa carta mpedante de itateiinsecd a amplifcatorali, fn piy ARSP eekteerelor singra reste este o4 Ri+R; sf ow absorb un pret mae din egies circuit Figura 28: "Cartas impolsrio prazte excrete histereis ‘utara ciutelor eu isterens penta regultoare bi i ipozitionae 6 trata in capo desing egultarelor. Peau usrarea apical eeritoae] “Sines sgomotlu ear afectearSsemalal bina, nfgura 28 este Tcaminarea unui semaal recepionat-duph propagarea_pintrn me pour, Peina diagraina apatine semaalululreceptont iar cea de a Preintartspunsl un comparator simp, [a cate nvell de cisenminae (Ensiunca Oy Se observa c, In teceren rin, semnalul dat de comparstot ‘Caneits mle care nu exia In servalul original. Ele a fost determinate presents sgomotlui.Prnspala problem rdiead de wanziile suplime rere la coutle eave nmi impulsurie receptions, dearece se obing sea nal mar dei cel real Diagrama de jos apartine smnaluli obtnut Comper cu histress, Pragunle au fost eprezentate pe diagram sem [Rigleure,ponrwo cbscrvare agoarda momentelor in care ele sit depsie, sears at mal deparate ie cle deck excusia maxim a zgome jo 2— Creo netinire 4 3% cos Sopops peste semua ui rez imines pit de impala ent a figura 29 se prezinth oath aplicai, un oscilator de elaare es iteprtor jj nat co Bates. Compartonal et Nsrent exe in coniguaie 4 sure esa 24 are doar dout valor, ane cele dous tnsiun de ae ale amplicaouli, Teieaitegratorl este un serial nie varibil srl decuzs einen inert ete const pe ele terval oI Figua 29; Osistorderlaxare eu circuit eu hsterezis Fa SAS, Figura 2.10: Diagramele de sernal Limite tersuni unghivlre_sint_cisr_ pause. comparator Diagmel tenunior sin eet din Sgura 210, pent regina permanent a csc, Dach valve iil a tesa ete fe Title date de Daur cic ex seen scala i ist regia permanent, ca ings 30. Ete tsi pos caiegratorls pocash dito sare nila {NG paar eral ceor doth tesa de pag, aed cu easinen pe Sastre de pga pon sna ami ect eo cn In Sd sn podria raver non aden od pl i bn re pg act momen sie ec een arena esc ler fy coonare eda un exemplade scl l pede: ciate Pure coin casretis te Seveile3» cect neiniore a setl2- 1 ingrama de uc speicre vibrate meme zamena es Seeenin interscetit rltinle ale sroalla cu ana de hal’ Peooe Be es plrincre vd rodacen do igen pate jr eo fea produce un circuit cu hsreas, cae va produce scrmaal din Fens ie os figs 2.1, Fomine sce sal par la momen ie reg Ses nee ee ‘oezle creer tenia pe cle dus intra sn: HL = inrerpt) junea cresctoare, respectv May, 1 pe por rpetiy Ghat gle a Us. Cisultul poate functions ‘Sip cind ime inpuse sit egale, Dad se nverseaz4raportl lon ambele diode cae lmga in seuncicut esle dou iegit-deampll Tensiunea de iesie devine impredictiil. fa mod uu diodele nu se (yi ampliiexoreor au caren limitar), in schimb este posbil di aumplificatoareoe. Chir dak sees nu se distug,dauna cea mai mare, chipament industrial este comportaea neconrlaté a acest (2 multe ‘orks de limites comenzi timise unui eloment de eneoutie, cu pre Soluia din Figur 2.19 este uslizat in inearatorl descrs i capitol, (Cigura 123) Functiontes au este inuenata de wiliarea amplicon ales direetd a integrator. Valorie Kimialr slat sabiite de doud dv fensiunilor de alimentare. O alt utilizare a ciecuitulai 219 se dnt redresoarele comands, unde comands unghivli de amocsre,, ‘ireutulud de comand fark (BAA 145), este limita att infeio, ‘superior, ou valor deacelai sem, “ Figura 2.19: Cieut de imitare bilateral reelbil Figura 2.20: Caacteristica| hrcuitlai 219 ess noe In Fi ra limitare mai pun et, Cag a ict precedent, inversarea Soc ecu ovat, decree produce o esr de ese de vals ner fetta rz lee a lah Figura2.21 Circuit elite lateral oglbila 2: Cire de cle al maxi (a minimal (6) Figura2. Un al circuit care ealizeaza 0 funciun neiniar ese circuit de eal! 3 ‘maxima sual minimul, In figura 222 apa cole doud varante (Close In (20), care realizenzt fact sig =max(is), SPEC ay = minus) 1 Funcionare oes baraz pe fatal numal una din erie eetor dout AO este inclasa intvo bul de eat egativ, find Geschisa oda corespunzstoare, i inp oe cea diode bloca.“ Ccaptalu 2~ Crete elie Proiciarea sircutelor de limite au pune probleme difiie, Datle proicear sine: amplifiarea porn inareycuretul maxim de ei, lmi {etensune, banda impedana deine, sew-rate, eoarea admis. Elemente nelnize 2 aleg in font de limitares impusd. Se ia ca exemy eeu de limite tlteras gia figura 216. Din valores limite de ss, Uy Sie tensionea de 0,7V (ensdne pe o joncfune direct plarizat), pent lncemina tensionea de atripungere a diode! Zener, Dy. Similar se determi tensiunea de sripunger a aD Cele dou rezstare cae stables ampli font inares cracteristii (oraal are modul 1) se proictesz8 ca in rplificatoarelor Inia, eu 0 singuradeosebire: in momenta imitri, ur prin diode se absoure din egiea AO si este limitat doar de Ry De ace, Fal supune lao rests, aoe dea limita curentul arnt. Amplifier ‘lege oa in azul sircutelor linia. Ciruital din figura 2.19 pune gi ma probleme, in sensl ch poictares pit liniare ese separa de oes a elinire, care consti im ajstrea tensiunilor de limiare, prin cele pentiomete Circuite care aproximeaza prin segmente o caracteristi jara arbitrara Un ce prtcular de ciruit ina est redresoul fa cele ce urmesz mu analizte creel de redresat in stop energetic, cum at cele di redresoarle ent almentare assis care clculeaa modulul sermalul de intare in Informational, Peru objineen exact a carecteristci de redresare, in ict de semnal se folosegte an amplifiator operational. Schema din figura 223 (eitesoral de presi) poate frniza at reeesaren lternaneipoztv, et gi ‘eli negative Figurile 226 1 2.28 przinia caraceriseleobyinue I iil stu Reastia negative incide pein D, 5, pentru tenslune e inate pot Si prin Dy wi R peat inarenegav lepireaproprie a amplifictorll nu Fi uliaas,decarece are un slt la iecare uecere prin zero a inti, adi ‘soractritich cn dtcomtintats cu dinamicaproast. Caracteristica aces fst prezenat tn figura 2.26, dacd se presopun egale ezstenele, In pivn felor cout epic tle, exe important de remarcat cf care are impedan de lepreneconstant, Spe exempla, iesiea | are impedanit null ind tensiwoea de intrare este poritvd (Ginda D, ese deschisd) st impedanta &, penry inrare egatva. Aceuia indict clr un crit alia, cu modele dif pe portiumi Capitol 2~ Creu nalniars ‘ “ Azlizaacesor crue oe focesepuat pers ecare regiune tn ere modell ‘ehivaleat exe simpli | l i Tit, Xa Figura 2.25; Redssor de precizie monoaltermans. Fgura 224: Tegra ane Figura 5: ere Figura 2.26: leiea AO Pena reeasareaambeloraterane, se ma ada un cist de insumare, in figura 227, care Ry=RI2 iat cess fuefe gic alte combina de verstente) Pera ‘ersunen ods cai figure 224: yO dab 4 <0 $i uy =u dad 90. Seinsumeaza efetle cele dod tensiun! i rezulth peo Demy =, acd 4 <0 gi is Mg a-m—2ay amy daca w, +0. He | p= Ry =Rs =R, (Se poate sine ep Se consort en ew“ CCoptol 2 ~ Crete nteiare Figura 2.27: Rediosor de preciiebakerants Figura 2.28: Caraceriticaredresorula cum se poste verifies impedan de iesine mare din primul amplieatn, Im interval cind u, <0, are efet asupr corctitudii ealullu, Se obser ck celal capa al rezistengl la cre se aplicaw, seal la potential nul, ast net ri a trece ni un curent prin e in interval meniont. In consecnf,tensiunes 1, este nuld une ciod <0, s5a cum Sa considera in eeata (2.13), iat ez (2.14) ese coret.Caracteristica este cea din Hira 2.28, cu patel de valoare Lin cadranl 2 si +1 in eadanul 1 a $i a cicuitele precedent, se pote evalua efecral dsperseirezistenslor supra peciiei de realizare a caracteristci, Presupunind ct rezistarele a casa ‘le olerana in cazl cel ma defavoraileoara elativs de amplfcae este de 2o pen w <0 9 de 86 peru ny >0. Foptl cd erotea relative diferd ine Gele doul ramuri nu surprinzitor, deoaece circuit ese neliniat, Eroarea recisoareloc RR Ry afecteaah amplificaea pe ramura deesps eu pondere dubs fait de eelelate ova resistoare, De acest eortebuie int cont la proietarea ‘ret, dct se alege sluia cu ezistoare fixe Daci sola cu rezstoare fixe cu tolerate foarte strinse exe nesstisficitoare (prea scumpl) se poate lege variant cu rezistareseirelablie Spe deoaebite aptoll 2~ Cecute nti a de stout linia, care se replat cu doar doud elemente ajusabil,circital teliniar necesita mai multe reglaje. O pein observtie se refers la patel celoe out romuri ale caracteristic. Amplifearen pentru eadanul 2 se resleazh din Sau R,apoi amplifies din cadranal 1 se rgleash din Re au fy Ondines ‘st importants, penry cd valor eezisentelor RR, afecteacdamplifictea din fimbelecadrane. A dou obsorvate privepte regres ambelor tamu nel ict smnndoud si teat prin oigne. Deoarece circuit are 0 comutate in pragma rain, efetul tesiuit de decalaj sal euentulus de’ polarzare este deat peri fens de intrace postive sau negative Din acest motiv sin necesare ‘oud clemente suplimentare de rel cite unl pentru trecerea prin origine ‘ecarel amu. Aceleagireziscare int in calcul tens de ese prodeae de tersunea de decal) gf de caren de polrizare ale ambelor AO. De acees ete ‘refeabil sh Se floseascsinrrleadeovte previzute de fabrcan, penta cele out ajustir fn coacluzie, sine nevesare patra reglsje, efectate fe ondince eclajl primulut AO, decaljl celui de al doilea AD, amplifiares tmnt Sng. ampliiarea rar deep entra aproximarea prin segmente a unoecarctristiinelinare arbitrate, se folosese circuit eu diode Zener sau cu surse de tensiune $1 cu diode. Un prim ‘xemplu se prezints in figura 2.29. Schema este un eae patoular la stutira ssnerld din figura 2 13, in care dipole Ny este format din Godele Zener D, Ds si rezstoaree: Ry, Pears simple, se presupune ed Godel sat oxdonate eresctor dupa tensiunea de seapungere, ada Uy ene cea mal mish, 2m. Reaotia negative este asiguralé permanent de rezistorlR (bineatles, it ‘up amlificatonal insusi ou a ist din domenil de liniartt) i prem origin (esuni mii de inte), ampliicare ete cea tied un amplifctor sversor. Cindy depagetetxsunea de strSpungere cea mai mick, s schimbs "existent cinamied a gipollui de inrare, lar panta carctrisii erste (i R RoR +r) ote negli in compaatiecurezistnta cy care est insert, afl nt ezuleh a insert in figura 230, Petr valor ale tensani de intare mai mart declt ‘ea.de a doua tensune de svipungere, se deshide ga dous dod, saracteristien Se fringe din nou, ag mai depart. Peru a muta caractersia in cara Ise eae introduce ine un inverse, asa neit au corbure crac este relevant, 5% poz i fas de xe. Cieulprezenttrealieaaio caractristiaagezatl eu Soncitate spre axa ordowateloe (in eadranal Lae aspect soncav) modu!) la vaoarea Frevent, rezisentadinamict a diode se8 Coptola2— Create nsiniare Re "Ay of no “7 Figura 229 Circuit nena, cu caracteristica Figura 230; Careteistice realzatharbirar dn sepmente circuitlat 229 Figura 231 Cis nelniar, ex carateistica ‘eliza arbivac din segments Figura 2.32: Carctristice ‘scurtlut 231 acd muti acelay ipo nliniar in circuit de reste (ain Fgura 231), 58 ‘obsineo saratrisicd eu curbura opus precedente, ac agerath cu convexiae spre axa ordonatelo (mutats in cadranul I, ext Convend). Panele pou ‘ecllini ale careers sit cele din figura 2.52. Deremarca ch spre seonbine de cieuitl precedent, valoietnsiunilr de sdpungere ale diodelor march ordonatelepuncslor de finger, nu abscisele lor Aces lira selntapi pene i fensionen apical dipoluli nelinir este tenianes de eyre(eprezentat ‘rdonat tn imp ee, in primil caz, pe ail se aplcateasinen de nese, epeazentat in abi capitol 2~ Crete nainiare q 4 Circuit prezentatefunctonese§ convenabil doar ints cadran, Penta a cline caracteristicn dori tn ambelecadrae, se sompletetzi diol neliniar ca {ach un rnd de diode gi de rezitoare. Spee excmplu, decd dorim 0 caractersed Simetic, can figura 234, ve adaug un ind de diode, cain igua 233, sue prime, cu aelegs tension de sefpangers, [pao Figure 233: Dipolnliniarsimetric, Figura 234: Caratristica neliniard ‘stonind inambele carne’ pentru ambele semre le inti 7 Re a al } cy pris Figura 235; Dipol oliniaraesimewic Figura 2.36: Carctersicanesimeti Simetria va fi respectath in misure in care sit dentce diogle, wera ‘probabil din eau dspersiel cunoscute a parametriordiodlor Zenet. Dac ori caraceristieanesimetied can figura 2.36, dipoll se completeara can fiura 2.35. Dioeleredrasoare se adaugi petra a preven deschideres diodelor Zener in diet ocr care sar iatimpla fn cella cadan dec el fn care snk Wile Se ponte abine chiar io carctristic la care se schimbdeurbura, fta Ccopta 2~ creuta netniors interior aceluigi eadran (ain figura 2.37) sau Inte cadrane. Pentru aceasta ete ‘essa 8 plas lean ipo anil inrare (Nin reaete () Figura 2.37 Carastenstin o schimbare a curbui Peni toate sitcuitle de aproximare a unoreorctristiineliiae pr (rigarie 229 ~ 2.35) sintvalabile utdtoarle obser: caractersica ou afefingerle foarte ete (au este “solturonsi), dine desehidet wept a oder tense do finger sin fine ~paiele se respect cu uur dar cooddonatele punetelor de fingers ‘cers, in cauza disperse: parametilr. Pent pricctara citeuislor de acest tp, considering caracteristicn imps fond graf, se procedenzh atl: se determin din grafic coordonatele punctelor de tingere ale crates Din ele se determina tensuile de strdpangere ae diodslor (absciele in eal Sigur 229, ordnatle in exe ig 231), se determin’ din grafic aplifiarea in jurul origin. Una din recite Grind ampliicarea.3® lege, coal se etermind din alos amplifcai = se daternind din gaffe pants segmentulul umitor, din care se deter ‘elowesezistorulicorespunaaor se cepts pasu de mai sus, pin la epuizare segmentelr dia carcerisc8 Cepioul2— Coute neti 81 ‘Se observ Ia fo ala toate oper de proiectare, numarulecuatilor este nai mie dovt eat al necunoscualr In cazl ef, ua din rezistefetrebule Teach Alegerea se fase respectind doud consideente: impedanta de intare iEpusi (even) si cuentl absorbit la itrare la iesiea amp [Rusia ebuie 88 fe mai mic doce vaorle maxime permis de smplifcaor dar ‘easiil mai mare deci cuenul de polarzar, la feta in eazal amplificatorlst SGaverson, prezenat in capitolul 1 La-nevole, se schimba valoareaprimel ‘Sisten, apo se mosifich proportional toate eee, fra a schimba diodee. Doct considerentele de impedan, cuca limit 1 amplificare impusk sint contradict se adaug cd un cicul ampliieacr. " ia 3 UR “3 2 “ ‘Figura 2.38 Circuit linia cates’ de ingere determinate pein divizor ‘reais ve 3 “2 t Figura 2.39: Circuit similar, pena carsceristic ilterat2 Cpl 2 Geauta ntriare ‘acd se eereocarctersict cu fora ajustabis sau care sme afectat de sponta pramatritordodelr, se aleg circuit la care deschidees de diode fe tas de tenant obinte cu divaoare reglbile. Un asl de iets prezint $eBbiea 138. Funeponara In cadranol este lini (toate diodee locate), cea aeatamal {ese determinat de dvizareatensiunideitare inte rezitenta i atten ecvalet ctu alin. Amplificrea este “1 vecingtaea SUS at scade pent tesiuns mai mari, Se obtine o carsterisich cearttates spre aka ordonaslr(ampliatea seizatoare, similar cu oxa dia figura 232 (nce. schimbing casraul!). Tensunile de fcngere snt eek ‘ISerminae de dvizrai zs, plas cdderea de tensiune peo dod desis ‘eiStta pane ima rezistentle RR. existent dnamic8 a diode’ deschie ‘teksten ivzoarelor Tn tod url algerearezistensors sce ate inet Ae temporantsreitentle odor i ale divigorl.Ajutareacaacterisei se ‘ee perm tension ivzorlu, Pest cracersit alia in amb ed fe adopis esther ca cea din figura 239. Pentru tensiunl gi rzistenfeczale ‘ovine'e craetorsied simetid (in acest caz, se poate folos un singer (evista, dar dou rindun de diode gi dou divizoare).Proeeara se dru avin cazul precedent cu diferena cd este necesar un pas supimentar pe ‘Tedroare Penru modifeare globold a caracteristi, ensue diva fot fi ele reglabile, Repetorl are doar rolul de » separa cireitalneiiar rcuitele weone Principal eplcaie » cireuitelor de aproximare prin segmente este cca tunangare a caracterstslor eaductoareor.Stuctra ueuald a unui radveor ‘Minimc nelectieh care se floret ce eneraa dn proces gi nu de mosifieari Garametise, exe cea din figua 240, Detector (enzoru) este cl oi furnigsae marmeseesric intermedia, crespondent al matin nelest de inteare Figura 240 Suctratradutoarelor cu senzornlinise ‘Adapio De cele mai mute ori, carateristicndetetoruu est neliniara Pentru ob caractaiatcd de snsambl nae, riie 0 caracteristie8 Fidel, prin mil 2eoelce a detector Din caractristica linia dort 3) din cea coptoll2~ Crcute nliare ES deta ee craters impu adaptr Ovarian de realizar ‘SiS ete sponses in segment, De els cretersien apo ‘imu gail simeie cena teconta ldo scrap: late cone ‘one nto define invr eoarece ele dvd cars! preci tri dines, eel mel adie de mana fice lee) Excope de Sistecar ats pes mse ise ted Se ‘spear temoeapi neared se caters some ef figure 240, Se fost asptor cu carctret sone, tu ca ete eset fa. In eadconle de debt ew aagma, marines de aca ‘Sere 0 ene deena cv we cecal In at cae Sropotonl Capaldi (cur inves fa Ge cen din fg) De [Gene aco un adaptor e sunt de ext de ele pan Sit rin proximare Un at exempla este ce din cireutele de calcul analogce, folosite la mast fvecie (late de cspindves calculatcarului numeric era foloite 9 [a similares sisemelor), Penta imitareanelinriiilceprezznte in obese ie, se elieazcarasterse neliniare cu ajtral amplifcatcarloe dn cucu Un Figura 2.41: Caratersia nln, identi ou ett a func snus Figura 2.42: Apoximarea semnaluli sinusoidalCCoptotu2~ Greute nainire 5 In fine, un exemiplu din spuratura de laborator, foarte fecvent inne sintzasinuoidelor din sertaal tiunghular. Generatarele de fans au game Fieevente de pnt Ia 107? He, imposibil de obinu cu osistore RC. Formele Cho uzuae sin sinsoid,erunghiolg dreptanghiul. Utimele dou pot ave ‘oem’ asimetric int. Pent blinere siousoie, se ealizeazi un osiator relasare, fess in trunghi simetic. Aces semnal se plied unui ci hina, cael gin figura 29, clcult ate int roar pra de aprox {tsemrael sinusokal 5 fle mai mica decito valoare impust.Carsters Cheeta arid coin figora 21 ar desfgurarea in tmp a sermallor sinus) exe cea in figura 243. De remarcat el dtorith modulu de lara ireuiule, nu se poste oaliza path nulla viru siusoidei, as inci Jntotdeuna un punct unghie, observabil pe osilogramd. Char doc sem shfnut arf perfet sinusoidal, aceasta nu schimb cracterlosslaoruli, rseste amon, t de relzxare, 2.4, Cireuite neliniare cu caracteristica neteda Circuit cu AO pot resiza nena pe buza ceases nalniane unor digpontve, Ia cate ecustia caracterstill este cunoscut anal. S fvempha,eareteristiea diodet semicondctoore qi carctestica de wansfe transistor bipolar cae sint exponen, sou caractersticn de transit tranistoarelor ou fact de imp, care este paratia. Cea mal fresvents uct ‘Sritlseevine cea din igure 2.4 (stroctrh ident cu cea din 2.13). Ne wi KS (a e: Figura 2.43: Sueua circuit neliniar Ta figura 2.44 se prezn un circuit cx caracteriticd de wansfer exponent EI se bavaci pe caractrstca de tansfer a tanzistorull bipolar (ves! model bers-Moll pera seminal mare in (6), 2 se pose seri: capo 2~ Croute neiniore ’ % tc tes [eite-1] 19 18 Figun 2.44 Caracterisies Figua245: Cacti ‘exponential lees Jt cuentl de sturaie al jonctiunit bad-colector,polarizat invers, Pentru Yalori nu prea miei ale curentulul de colestor (ei mari 0,14), se poste speoxim: testes ett, a9 wet 0 anciised epee, Panel m deine de mati ‘Sesonaitr yar anenlae tt ont ono Rl ea ae 1a. Tico de tpl kn einer seal ae ele Go tala cde fla AO ig ace ap ees oe fmre et pleas po echnts snore ect mt ‘azi, rezultd ecuatia: a y= Ries x96 em Exe obligeora ca tensionea de invare s8 fle negativt, penta a se deschide ranzistoru. Tensiunen de ieye este poz (firese. pentru, configuatia inversoare). Se observa arguntensl exponential este un num admesional, bina a rapor inte tensiunca de inte yi un pacametu cu dimensiunes une (stun. Aces parametn ese neajustbil, deaareze sepinde numal de propiettle lninseci ale semiconductorull §¢ do tempertur. Mazina de ise se tine Brin inmultireaexpoaenile, care este adimensonall, cu un alt parametra de ‘Soxensiunea une teasium- Aces al dois parametr est justi, pri rezsenta A Relatia (2.17) est vals pe un interval mie de cueai ool mul rei decade) Stor negijriermenuuiuntardin eatin (2.15), a curetull de poarzare ai parametul meu curentl de elector. Varlaia cu temperatura este3 ‘Gopi 2~ Crete nore ce evident, Doar variatin curentull de saturate cu tnsinnen pe jon SSietontacs est lps de important, devaree colecforul este permanent sae ensue cu bara. Assay iui se manifest pat cicutele Seat feromate i confinare. Tout, o mare pare din difcuaie amine he depte prin tahnologia integra, care permite Impereceres crater Pr seonan comple pe chip. Consecina este ch mul fabric fl Beebe yi armitonre, ca baz petty circitenelinare mai compli ‘Sm sat ele de nul, fmpirie figura 2.48 este prezenit circu dol sl presedentlu, Tranzistoral lak Soil do resi, atl ic se obi earacterisice inversh fa Pane tal igartmel Folosind ecuaia (2.16) si nind cont de fap sar aplica pe jonctiumes bazS-emitr este tensinoea de ici, eu sshimbat, se obtine Tensumea de inare admisibiié este numa posit, far cea de ieyire aegatva. Dac se folosse cireuite de calcu! al exponential si al logaitmuli consianteconvensbil lese, spot obtne alte Tutt nelinire. Spee exer fun spare un clcut ce cate se poste obtinerdicarea Ia orice pie saernaclu de nace, inclusivecle negate su feassonare,Parametrl es Samar adimensonal (o ampliear), ar ty ih 9 ds sint coef {Tension ensinipoative) din esuailciteielor care realizeaz logs ‘exponential. Se sriu eagle: a ay scat og shel. (ay a) captelul2~ Crouteneinare ci fn ultima ecuatie - considera & are loc relia aprosimativa (dey parame foot fet inte component) =" eee fy aka =m, ex) Chie dacd eauata (2.28) nu ose indepinit exact, exponentul se pote aust din (aloes porsmotului 2. Parmer A; si Ay sit reglabil, pon intermedil (Ghnenteloc cars intr in compunere lor. acest exempl, prametula nu poate {jest postin, datos polartailor impose teasunilor dia cireuitele de calcul Sec crm dct an. aie se chien pra evn nr (vind abstache de coefictentit dimensional de scalar). Pentru exponeet (petit, s2 poste shimba tpul de eanzsie flosit fo cigcuinl de calcul al [Sone atfel net assets adm o ensiane posit la ina “fo Lae Figura 245: Circuit eridiear la pure abitrard oo “ LJ I 0g Figura 2.47: Circuit deface Pek Figura 248: Circuit de impareCanto 2— creuta nlisre ln fgurite 2.47 512.48 aparcitcuite cu cate se pot calcula produ tension ‘nares aponul lr, Din relaile 17) 91.19) se deduce, pent crea Inmate: @ unde C are dimensiones wei tensuni poritve gi 5 ajsteazd pia una sing Site ezstenfele cre deterin py, fy gh afar de jose Ii, Sint aocesare ajustnle constantelor ff. 31K, Constante Insele ni ayustabile. dar Se pot ajustapoaderile de insumare ale tensiuilor dela igi ‘Sreitelor de logantmare Sint necesare doae dou real independent, pen sauce I valoarea I rapoatle: u/s 51 hk in ol sntaecesare tei rei (excepind reglajele de offset). Cele de Ta sumator sit impuse de egal Donderilor pent tensile de intare sar regajl constatet C este impus 0, ret de fumeyonare stabil. De acca Pena ca eat fe nega, cee ce Inseam Semi serena 28 ves <5 porn at snl eacariaedomeil poz produ hn rien ciate 0 Dicom 30 Se nite > oe ee pont. Eni Funeionare se deduce: csseapl a Produsitorul Atlog Devices recomandl si tiara divizortatreactiy Penta, penacompensares anise feeven ale. Figura 2.56; Cirouit de extragere sgn 23 Anbu pen fea aradicalului ‘nite in igurite 2.5 51256 se pot observa alte dout solu penta cit impr exapere de adil dar cu le esis awpra marie oe pet Souter chu sh fe pot penru a sigura rete eBay te Bases one semn, Reticle pivtoue It module clor dou ables dia rexisenele de nae de eat nese a fe pot iar cpr ~negatvs In general sri inteurat ea faneionarea dtl de o ecuate de tip G St necesaresehemele din figure es = Figura 2.57: Calla valet efestive opto! 2~ Clout ntniore 63 Ht Figusa 338: Calla valor eSsve bust rine apical tpe ale ciclo de mui se num: nrizaren de cottsieh(Qxtactor de radical pens taducionl de debi), aproximares aren our func pet aca analog (n apart eure san cea sancomatiafe), moval, demoduaresieord Gre exemply in pone cic) fo guile 25790258 se preint dua arante de eae penta Wega efuace o tenn (rue-RMS) Prin defile, valowea efiaee a (ni dena, omic peridin (erin, et (ra Ua |p foe 236) inprina die scheme cet reso a rns Fiera pat, medion fo 220" un fu gece js) sl estagere de radon. Ean de funeonare ete (Bory care Cy Css espetv const ecu de tamulie cen & Srv de exter aac ean (Bara syperoartrepreznts medirea in imp.) Penta un sera peridie, media eo penoa este etic cu media pe un mumarintey de peionde, deci relia (237) este eshivalentd cu (236), dact forom abstract de constants mensional iniodust de, 41 Cy Penta mediere e floss un fire "weee- da cdr earateristicd do freevetA pare fn figura 259. Dad il ete de ‘xsi! panta poriunit descresettoare este de -20 dBidecadt. Punctul de Sopre 4 Gucci) are ch absinh frei pli oth a cf {sues ampli n ein aon (pe pleat dina 229) {Se neimporan exe dar un feo de propriate Scopal fli ee 2503 compere aerate inp ce conser somponena medi Dust alu de inure este periodic, prin analiza speeuelorsetnalulu de itrare si ise se observa cl ondlaia de la iste conine armonicele semnalului de plus armonie a Spe excroply, spectrl sera sinusodal, cataot Captot 2— create netniore pita, comme dubll feevenai semalul de tare, Cea mai mies fecvent psc eprt mine fundamertala inti. Componentle alerative ‘tenuate cat mai malt ou et plasim poll la even mal mii ei obi fivare bund dc plasim polol Glrulut Ia fecvenfl mult mai micd undamentala inter, Din pate, espunsul fall salt ale semnallui inare este mai “lene, pe misurh ee poll se doplasoa2a spe sting, again orn de bun Stra i ernta de spans wanzteri apd sit contradict {gener adopt fecvent a poulut care sh realizeze un compromisrezon fue rill (onda) loin durtaelspunsulu anztori, O idee sugest espe crite contractor se poate formulate: ccutl twebuie sh aibt ‘spun rapid pe date mari (procesulanzitoru), ar un rispus lent pe dur ‘nic, comparable cu porioadaSemaluluicndulape, oo Aa FSU , Pp te 2.6: Caracteristi de reeves integrator Tresventa feu "eco jos ‘A. doun schema (figura 2.58) functioneazA eu reset foloseyte In bueld Integrator, asin carcternch do frevents este prezontt in Figure 2.60. cum eiese din ecutia (2-38), reacia este nezativlnumai da tensunea de ii ‘te posit (coeisintl ll uy cin membral deep webu sb fe nea). constanta de timp de inegrare iar C este constnta muliplcatrli. Org timp ese leash arbiter, de acea se introduce valare nial a aii TAT a! eaeaeee 7 foto Mtoe oa ex 0) Datort eats negative, fn regi safona al tensa de ntrae exist un p de functionare stabi acest regi, intrarea in integrator are media nul pe perioads, ste! inst media sesr 8 e constant. De sit se deduce: zfitot 3s Cceptoll 2~ Crcute nlniare 3 8s in sare Teste perioat, iar lies ese considera constant in reat, ieyirea tne ola dar do amplitdine mica, Din ecustia (2.39) zu Geis uy are ‘aloarea medie dn ecuatia (236) Ca i lcci precedent, alegeres constants Ge timp de integrare (Tear este inversa mivimii 2a, din carctnistcn de fieevenl) exe supus la dou constringeri contradiction. Ea se pote alege de Gheve ov mai mare dect perioada sernalulus de intare, pentra un bun ‘Sompromis ine marimeaeplulsrispunslanzitri. Alt gen de aplcai ale cieutlo neliniare este calcul analogical marimilor care iaervin in aparatura de suri sau de automatizare. Spreexemplu, petra ‘iltea fete de tastiae in beile metalic eae ge infgoard pe un rlor, ete ecesardmfsurarea acest fore. Dacd msurarea direct nu este posi, se fmisoard diameval momenten al ruloului si curenul pein motor, care ete Proportional cu moment! copia la ax. Fora de tacfune Tse obtine cu un Eeuit de impr ne expla diametu, nind con, binenfles, de constancle 2X (deste dametul, este cuentl toric 4 proportionalitate respective: F iar k exe consanta de proportional). fn figura 2.61 apr, la itazes fo ‘euler i rasa de ford de aun, resi ind obit pein freon prezena, O hema similar este Took tue! cind se aleulnss ‘ce targsnal, pon misuse vies oot a lamer “wus Tiag, linet) Figura 2.61: Replara fore de tactiune (cu misurare indiret) Cu schema din Sigua 2462, fAbrcentel eireitleh 4213 (Bur-Bro¥n) "scomandi aproximare uci sins. Fupetia aproximath este (2.40), dr ecuapa 4s fiejionare a scheme! este (2.41), In care tensiunle sintexprimate fn Vine ‘ficient au dimensun corespunzicaeios 2~ Creu nie or « contol 2— crete nai Un alt exempl de utilizare de finctii nelinare netede se fnlnste in sradutourle de grosine a materalelor meulice (spre exempla, benz lamin), nde 52 flosese emifsoare gi reveptoare de radii ltensiaes rai ‘eszpionate este uncie de gosimea benz, dar aceasta fun nu este ina. Ca Uimare, in aest ip de tractor se foloseyte un cia aelinir pens caleulal trosimil.Dach temperatura benz este variabils ete necesard 1 compensa frasurrit de grosime cu temperatura. Calculul implied 0 functe nliniar8 de tempertur sun cicut de inmoltire tne valoarea acesti fume i valozea intepsairodiate!vcepionae, ambelematimi find variable nti. in unele siti trebute nme © marime analogica eu una numeric, spre csemplu ate! cind una din ele @ fost generat Inw-un calculator say exe ‘isu cu un taductor numeric. fa acest ear se poste folsi un circuit de af > esi ve fe ea oa 23168k __T1S48K onversie numeri-anlogis, cum ar fi DAC 08 (fgurt 243), Marimea numerics 1 ‘olosesteinraile deste, in timp ce marimea analogies apie a intarea de rent de referin. Se présupune ed ammindood marimile sint variable In imp. a Ecuaile curentuhui de inrare (2.42) sf crentulul de iegire (243) ale 7 ‘onvertorulu arth eum se obfne progusuleelor dou mimi. Tn plus, acd it > ‘llugim conversa di erent intense, se obfine ensiune de ei din exusia Fins G4), b7-b0 be oe Figura 262: Aproximareafuncts sinus Be ae DAC 08 » sing uy); C*10V; Gy =9°/V @ it Figura 2.65: fnmultreadintseo mirime analog 9 una numerics 715 4 0004817 a i C Bit 1+0,001398-4? inschomele de ele debit se fos ome de masini se nisonrl presivcsdieegal amon pin vl de iagma staat re) Sond, Aces are exe propria cu pat debi, Ce Senn cll bet rst tet ce erage de aie tn oe Ket seal ean! Je resun renal fn rte site nie Go nuomainay se fone: siete sue sproximea acteristics recal aay ‘prin segment [igure 2.38 din subeapitoll precede) cicute care calcul Snalieediina plat (Fgurile 254, 256) sau procescare peau extrage ‘adicalal prin ealcul uerc* captl2—cees nae I coils 2 Grete rine = 25, Realizaroa numerca caractersticilorneliniar> ta apt nds or liz din ence mim ia etme Avan cel ose st sl Fee ec ote compete fn, mana Spor fH = rst memorare pe dart ein ta, calizarea simp de consante de vr tapsniterea spl datele Un rea. Dezavantaele sin: viteza Ki recom gi cost i gabaritol prea main cazulssterelor de mci di {ffi nt soluile numerce gi cele analogice se deplseaza permanent, (Srevolutia tebnologici, in ssnou Heri arie ehniitnuerie, Rmine hamajoasa slujiasnaiggcd pent sstemele de mici dimensini, pentru RN soists vteze mari peat comanda electronic de pure, 62 gi pototpur. Sutra tipicd pent sitomele de prelurare numeric infor Utizate in aplicaile de elesronied industrial, este prezenttd tn figura Inertata cu proces continent gi fey analogce fi numeric, grupate enmetsl linet interop. Algortmel ce prehcrare Se glseyte memo Unites central, sub forma uno segmente de program, numite sku, cae hecitl soovental,potrvit eu devzile uno software de timp real, Notiune ‘Simp real webuielnjsloas atl: np aacesarproceorali pont a ef calulele ia lua decal impose de algriumul pe cae ebuie sil urmeze ‘rai sur dovtperioada de epntonare,aleai de proiectant, in concord ‘hrstanicle de timp ale prosenulu- Ratrea unl perioade de ejntonare fveu consecintenedorie, at pin generar uneicomenzl inadeevae, tlementuts de exeoui, ti prin ipsa alarmrilor sau a misurilor dep in figura 2.64, perioada de egationare a mrimilor de invare este nota Ty perioada deacunizare 2 comenziior este not Ts Realizaea carstrsicli aeliniare dorite se face prin calcule simple, ‘cupt un timp srt dintimpol de luce al procesorlut unui calculator. procesoral este un mieosonvler,cu puter deealeul modest, unc timp Shute a valonilor misurte,pouivit eu earateristiea dori, poate even Ting, in compara cu ata‘ cpationae. Tat-un numar mie de api gives sf solu eabiste petra implementarea defunct nlinire (prin o So algoritil pogramat, ex ia exempul din figure 2.68. stel de suit Faoide, dar inflexible, perry cf permit modifetri ale functile aprox ‘numal prin scimbarea memoret ROM, care atm spe ere o poate face © perscand calif Wo sumence cena! aie Figura 2.6: Funeti programate(mizrocontoere, PIC, DSP, PC, auiomate sonar) Li Wemorie man] i irom {san Hew} sn to} fone Figura 2.65; Funti abla (abelae in ROM, EPLA)Capitolul 3 ~ Circuita de izolare galvanic i 71 CAPITOLUL 3 : fas ea eae ree ea re ote a ie craialincare sui nusupordaiaglconecare CIRCUITE DE IZOLARE GALVANICA 3.4. Necesitatea izolarii galvanice Creat de comands jt industrial sin localize in out pe ols be regula echpamentele de electoni aera page peu care a fst prostate: creuele Gp SESS ip ce madactoarele cee nat ayezte in panou sau dulapur, in tm coat See sn sane in imediaca vei «proces coe clement one le sin tine cal fo de sernal a inst etn searteeit.Ca urmare, pot apes conv acta tote eal de comand. sau de aliments, Rezo! Po Sea epee eles sau eects Oper See ge agurant obligatr, pei POURS Se crimtlce ale aparatslor la cearua de ipaminars a pied nk caluioaelor de roes care comands eke Regula sty fra de acest roul, = eai pune solace SUS Ces ae Je fa aloes crielor gas le pin ob ora lor Aceat ole rebul nelens a sens ct mic ae i carn aeidntl de vaoarepeiulosh ine icity et P iat te Gafomapel. Din tou, medial salculatarelor sumerce eo anmrs Sormpein ple de rts ta Eade Pe ser ane te ina de trnsmisive i icuitele de alee win Simpouiva,dscarcrilor cletice amosfeiee su ER eae ablai de for, Medio izolant existent fn crite 3m acide a, Sneed alae galvanic se floes pee ai cteit de comands spree Trt Figura 3.1 Comenzi provenind din acelagi circuit de comand 0 sina pins ee prem se pean n figura 3.2. Divo ft de 3 se mae eine oe ne = wera ‘es mare pe ssn sug it ae in cui de oman ‘celag Sc nen at onsen ae ie SSO pen Se A kr ws oe 7 ai» ‘Sond Se" Seni om en “pe atta Bee ole ceva Sci Se pie mic so, ps op me se dna ns otontacn emi Din punt de vedere al medial de tansmitere a informatie, exist + soli = ransmitsrea de comenci multiple din el encore galvanic (de ford cae ou au pote comus oti oameior sx ciuitlr de comandt (ie gee Celta ate om iciaren circled cof eden feel ‘Bea cui ex eniunk mari) iret de semna a aa pons tara ran cin ere 22 Cite ete Sora Pe aa able eden marca co are ge te ele au un ptetial com iectimla de fort Este evident <8 dow Se Sm uemunaaa ian et ical i * lola eecromecanicl (pin ele); ‘lara prin imp electric (rin condenston ‘aoa prin eimp magnets (olosind tansfrmston) ilar leckomagaetic de freee rsuplor prin cimp_l fe : f ° agntio de frecven|S luminoast (optocuplon,2 Canta 3—Croute ge olor galvanic iret de comand ees) Figura 32) Reaoie fir izoare galvanic geveratoure de sccdente ctct a comnts av_, [comma a Figu 35: Comanda transmis iriure, cu nal commen {re cieutle de comand i fre a propeit fer st se apie iter se uo acter geet jal ca ‘semnalelor. Principalele criterii de ales fncie de cevintele de izolae a soot sin sipul semnalul,astogi sau namerct «timp maxim de transfer al informatie pin legStura iota = teasiunen de strpungere» barrel de iol: Jairo dul cute: = capacitate paazitt admis sponibilitatea une tensuni de alimentae pena circuitele de pares de tensune mare sera vrnribiliae la perucati mecanice, electrie, magntice stu product Sef de pertuati coil Ceuta ge alae gatvanica : Ps sbi, solu cup = wet 32, lzolarea semnalelor numerice Releleau fos prima sluie pet izolarea semnalelor numeric, Ele wird izle la tensiunt de 1000V, comands puter mar, sgt relay iene, imune la ‘erro elestromagnetice robust la suprasereini In ehimb, sit sesibile la Eleni au Fabiliste solaus gi vileaS de rdspuns mica (Gimpul de zbor al ‘tavclor este de 10 = ms), Circa care acionead ell tebui protean Somos tn care inerupe alimertrea Teleuls, din cauza tenstnlor de ‘Neonducte: Semmalsobinutia circitulconactcor In momenta comutail ae prvi (ancii filse), det impone un circuit de preuare a semnaluui mai [Rmpliat, Rell sin producstoare de perturba elesomagnetice, pn sinele are apetl upere ecu. In siete de comand sit uzuale reese “eed” (este) care au pure mich de axionae, dar acupl spat mic. Relele au fost nijlocul dominsnt de zolare nomerct atta vreme cit partes logit a sistemelor Ae comand sa relia ot u rele, pentru cn exsta circuit de comand& cares exo vitezi mai mare. Dapd apart automatelor programabile sia contae- ‘burelor sates, coins de vitez8depiyeste posible relelor. Figura 3.4 prezni un exenpl de wire a relelui pentru intrare numeric (ondensttoral are rlul de eliminare a impulse arate produse la comurai. Intreeea suplimentars ads de acest au este important ind comparable ‘pul de bor al contcelor In figora 35 se dd un exempl de ier numeris3, {a0st prin ele, De obas este vorba despre iesrea dint ealulator, cae 58 ‘caste alt sistem de calcu! (mai ear) sau uo element de execuie de tpal “talmic™. In genera, vom subigelege ch ntrarea semnified aducerea uni ‘norma a circuit de comand sus de calcu, iar isirea este cea care transite ‘sr semnal generat in eieutl de comanda sau in eaculator. Doda luminiseents 2,5 foloseyte pena semnaligarea tri ei iar rezstoral Ry pers mia ‘Secuui prin By, Bobina releul este excita ind tanzstoral este satura in "spas cindtraaistorl ese blot. Dida Dz ae oul dea protjetaazisoral in omental blociri, peta anu fists detensiunes de auoindustie a bobine (seva elas in capital 8).m4 Captolu 3 ~ Ceuta de clare galvanic Uilizara transformatorlu pentru semnale numerice este putin spin fara comenzi tristoarelor, gem ed este ssumph In figure 3.6 se observ xemplu de uligare penis inrarea semalull de "pezani tensiune” sa a a oN Figura 3.4 Intrare pn contact de rele Yee o1 ny a be It GND Figura 3.5 Lei numeric prin conse de ele ‘Capactteaparavt este supratore, ds aces se iau misuri de micjorare ‘tate cncustee de solar cae foloseseansformatr, Spr exempl, bbb se Infgoart pe rami diferite ale miezull sau pe acteai ramur, i Siprapute, AG metoda este de a lnfgura, Inge bobinele suprapuse, un folont ea eran 9 legt la impSmiare, [a figura 3.7 wansformatorul,ralza tn torde fer, esteflosit penta izolares cpr oumerize dela un circuit ‘Aveasth solute ete tar foosit din cauza prejla gatimpulul de esp ‘ompaabi ov perioagaosvljs,Poarta are sera cu clecorul in gol. Dy proejeaz circu logic la tranzta 0-1, in vecundar apa sili pentru =I fensitne mld pentru =D, Sa alas poara"SE-NU" pen a aves cuens nul ‘primar in stusias-0 (Cu pont “SI, cleat ar Wi absorb arent ini ceptoul3~ Creu de woiare gavanica 1s ina), Cicuital este robust, dar tml de detactare a tri a esr este egal cu (faipevioadaossluoclu tx plus, ete sump, data bobinajelor. dh lear % ee pray! RD 7 Teste numeric pein transformator Myce] 1 Figura ae or Figura 3.8 lesire in impuls, penta comanda vetillor ‘in electronics de ptere Cel ma fheevent eax de iesre numerics ila prin tensformator este ‘manda venilelor din elestroniea de puta rstnae qi tmace, da i anzistoareanioks 3 ~ Crue de olare gavaniea * 76 CCaptll 9 = Croute de izelare galvanic de pee, [n figura 3.8 apore an circuit tp, in sae se reassess clement di ore) anweoare Cu fine goasd ese Tiguat uasel defor. Tran ‘EXE ampifictoal final de impalsri ot primes Se Dioun Dl proejea a bla, dda Ds rereseszhtnsune di a aneformatorlut de impusus. Dach se alege pozitia din schem eee eTpoumtzac,impulsul de amrsare incepe oda cu sures arzstor aera varanta ai svantajoash, deoarece durata.impululu ete mick S6epefae ou pevoa, Dacd af ales pari opust, ranzsiorul af Sar simar apreape roots poioada, iar impulul arf avut o dura car, ioepind co blocarea tanzstoruul, Di acest mot, la wn care teih, pas‘cabortelor olrzate conform eu proectl ese sei Opiocuploncle sau impus (a izlaea semnallor merce, deomece ersten dt strapangee de pnd Ie SKV, sinc obuse, imune le perrbati mesan ase etin, a apuns apd i Volum mic, Cele care folosee ee raeseas as Retr mic de transfer (eaprtl inte curentl diese # TERED ent sub 03), dar tmp de rspuns sub 10Ons, Cele fotrenzison vor de wansterspropiat de 1, dar pul de rispuns este mai mare de I ee eprwuplore in care sa lntzarat real logic de fxr: nth Scan tmp de eepuns sub 10Dns, dar ex consum foarte mar. naan Seeeeloe nu weisd ln tension inverse mart (Sub 20V). Pena co mcs cuentakeraty de pure mica se produ si oproiace: pot {eye este un rae amorsat pin flex Tumis ‘Un cz partclr de izolare optic a semnaleor numeric est ansmiere snterman, be Mid oped La capetle fibre’ se plasear8aceleas dispoitive serra opscupor (de obice lueeaz i niaroyu), dec circu lec Sanne ele folste pen izoaren prin optosplor, prezsntate mal Misc ge ciopindege apis in. principal dtortt avantajlor transi eerentatd de perrtati uateuare foarte mis pe distante mar, ca aarrr acuta fr aglomerarea unui medi litt (eum ete spectral io are unporante im prezet sin ansmsiuue teefonce, rans ee tranerescomenziloe inaction elcrce din medio industria istrecis, pent "eurdtrea’” de parazit. Re Frtanzicorull nu tebui ezieota in emitorl eto sb mays msn peak (an one or), Seema preside wat emp ‘ei rele numeric spre ealulatorl de proces, ast Ia distant, Figura 3.10: ntareiesie prin opocuplor In figura 3.104 obser pel ou. 3.103 tu ace sare po sv at pny ins tn ee amu (ree si sn). Ee vrs nel wy sid ae rpc nen ect UBT Mos pace ce) [a pela de cane ope « ema dn de purr ete feane rispindedAcersi oh ete ape Ik ‘anemic u i or pin Fes opt E eB ine calculatore, dar sin action Figura 39 prezintun circuit pi de intare mumeri zolat inn & seolieh baror de izolaic. Dioda D Timiteaz4 tensiunes care 32 V8 sau nr, liniteacS curt prin did limitazt Sree pavapoe. Csi fru pen impulnudle ampiutne ae sary aed (amulsrte de durath foete mil) Tn aces Scop conde trebuie of He neta a ae Teno. tnsiie de anbare ft jamditea valor, Fottuaarinorl comands cicuitul vmBlor, cae ee, Se eta et aed ‘orului, El trebuie sf reziste la curentul de sii iapeae7 Copa 3 — route de gotse gahanica inconvenient. Per a reduce tensunea maxim pe opotriaal bloat, schema, complies, mouv peauu care aceasta nu est ned shemn foare popular, Figura 3.11: lyre de impuls prin opotriae 3.3. zolarea semnalelor analogice CCasetrul finite al transformetorlui si al condensstoruui le fice adeov ‘rassmitedi senmaelor anslogize. Amiadous sint foloite in circite care bazeazi pe priacipil modular si demosuln! semalulu, pentra a pu ‘ransmite inelusiv semnale evascontinue,aflat ia regi ston, (2 semalelo analogice prin contact de ele ete imposibil Principal transite prin tansformator, cu modulare tn amplitudine 2 sonal drepeunghiular, est expus in figura 312. Barer de folate se realize Ine primara i seundaraltansformatorlui de module. Conutatoal cup alremati nares Ta unl sau eel capt al priaruli fa acest fel se realize ‘ox varabil prin mie, chiar dacdsemnalul de intare este constant. E ‘uxuhi est: ddr = uw, pent o semipericads a comatatorul yi ddkée pontra coal semipericads. PSstrind accasi convene de serme, tensi btinute in secundaral de usin, penta prima somiperioad gu, pen de. dous. Am presupus of bobinele au acelay umd despre, Dev, small Secundar ese drepunghiular, modulat ta ampliudine de seminal de i Evident, sevundarl de jot produce iaversultensimi de as, roportat comund.Daes eomutatoral dela eit lureaz sincronizat cu oc! de inter, transite exact tensunes 4, in Fcare semiperioads. © problema supte rath de proces de comutatc, este zgomotl (pl). Din cauza nesimetrior 4 duster nenule a comutaei, sempalul demoduia contine.impulsur Canto 3~ Creuse ge aor gavanicd 7. mpliadine mare (pote fi comparsbil eu amplitadnes semnalulai ul, in cael nor capaci pasate mii). Duraa lore fone mic, comparabiicu tesimetia ‘nm 8 combtatoarlor.Aceseimpulsuri se pot fra cu un ft “wecejos" (FT, al cir pol trebuie sf fe ma js dec freevena de eomataie. [nfl cesta se Timitez4 Banda semgalull transmis, deyisemnall de fire este in racipi egal cu ce de inrare. In mod usual, bande na depigese Oke — Figura 3.12: Teansiterea semnallu pin modular ji demodulareinamplindine Figur 3.13 Variants pactiet de realizar a comaatoarcor pers ‘modularedemodulre Jin amplicstorele oy modularedemodulsre msi_veshi, se. folose "odulstoare eleewomecanice.Lamelacomutatoeuui er acionath de doud bobine 4 eleu. Desi leme 91 cu Sabie modest, ele rau sasficstoare pent Seninalele de fecvent mic. Ayana cel mai important im afar de ola, eteCapa 3 Crcute do zolare gaan tips drivel in tmp (pret, temperatura este prneipal factor al derive) ‘lana exe estan stzul trans tr de semnalecvasicontinue prin i de manuek. Pentru semnale foarte mict (de ordinal mV), deriva creitelor ‘Srent continu poate fila fl de mare casi semnall,ceea ee pretinde m Splimentare de compensare fn figura 3.13 ape o variants mai modern a care comuatorl este eal clestonis, Scopul ete det ricica Heeventa de comutatie si de 2 im Simeti, pentru cd Ganda crete implicit. Rolul somutatoarlor il joa d are wee ousesty ine sare de conduct gi cea de biocre.Soluia ea ‘peovend folosse prec de tranzioare bipolar, Ele sit comandate cu se dkepeanghiular de Un secundar al wansformetorli oselatorului, Cuenta Clneuitel de colestor ext foarte mic (80 ordinal zeclor de §A), aa Inc \leschigee wanastoarlesint satrate.Unul este in conduetie direct, celal in conduetie invests, Tensiunearejinut irre coletor i emitor este mid, poate important dak semaalalansmis este de ordinal mV’ (exerpu: 75 Fp reductarle de curen). De aceea se utlizeach un artic tehnok tanzistoaele#leags ev colectauele impreun si cu emitoi spre eterin test, jonsfunea de comand devine osetuneabaztcoletoe.Amplif rent (2) este foarte mic, aru deranjez3, pena e& tanzstrul tebul incre in curenifoaee mii, In Schimb, la aclaicuent, tensiunes de ste mai mie, her care avataear transmits tensunilor miei, Cure ‘ranisiorl Bloat ete negljbil penta eanzstowele cu slic, indferent In local pereshi de tanzstoarebipoare se poate fost un tanzistr comandat de ala semnal dropmghiular. Solus se preteaz8 a tans ‘ensiunilor mai mar (exempli: 10, in taductomele de tesiune), pen rezstenta in ond ou ete sufisient do mic $0 - 1000. Deoarece osiatora ranamite somanda to prin eansformator (a i principal, barra de zlaie se ealizaza in ambeletransformatare. Mai Dprimaraltansformatoruhi principal si secundarele Ge comands core Sint izlate fas de sesundar9i ft de oscar, Prsupunind eX sem provine dela fensivna iat zolatia de tensume mare rebuie past pe part, inie primar scundroltransformaoeulu principal, i pe deat Inte’ cele ‘dows seoundare de comand} coespunzitore inti $i transfomatollosslstorlu, Implic, tanstormatorl osclatorul te Strsfact access esti de tansine do stapongee si capaciate paz transfomatonl de modulae, Un exempla de wtiizare 2 acestet solu cepilu 9 ~ Crcuite ae izle gatanica a ndoctorul de tense UsTT2, fabricst de Eletotehnica, onpunereaconveroaelo. ae se aye Sua et tia Stotndinan x anes elecnena Gena si my ecesitdreglje complicate. Band este mai mare dest a modulate Splut, sjngad la Tie, Sena recat ov thea ae Fe te wee ay ee spdulre acon sire de limentrsupimenart pe prea dena tre Seni mm et cea ie ey Sn cp cee eee alee cra selec ad eae a ek i gure 3.14: Principio modula in factor de umpere al impulsurior (PWM) Figur 3.15: Diagrma sermaleloe din modulaia PWM 4.20: acne In, dln tes nal analogie comp cea ap som soo test eet ‘Senda shimb, snl pent semaas numerics, collie a ont)2 Capto ~ Creutz gai Pet compose aii webu creat at x carter i Fests 2 Petipa pa cares tame seme to ans eee sete nar Cara ima ote feet pan de nae Sen eee ar antele vornte wzeea wn al doika occupy Sethian apes des pins pst reaci oeear a amplifcatr, Figur 316; Inolarea sermaluli analogi prin optocupoare Cis din fgua3.16 exe un exemple izle analogit prin tesa de bot tars cu exe doa raliza vo ample Inver fade cea s optocploul de nore, por a obfneo cra {Casfr ln Penta compensates nei optocuplorli 2 fea de enc oh exer, pnp se are appl de primi Interac olor dou poate in aera {i fnbars in impel aces! poses imbundtete consider np EuSSeratcior. Ampliato dente, converte esianea ui tpn ae stack din minscet in primal eptoeyplr. Coretl e {Grovansiortl ete convert tenses care atch amplifstra A ‘otace cure ing. care exe flor = pe de © Pas pent a inchide Goole 9~ Ceuta e alae gavanics 83 tet pee at pre pent a roduc nie ne and Shove Rs ff conn is nie pe be abe tae Snot niaeiee La inate invesote se tn metres do creat objiud pe eu decal dat de tesunes negative ¥ ria, Acca locate roo he teen sca ent cap Noi ayy ce pa ode, sa tensile din ence gic F, tensa de alse Au loc relatile: : sad See on 62) 63) 04 Prince dus ais sin tld iui een tnp cunt dat ‘Privesc circuitul simetric de la iegire, Rezulta: . “Ss ARR wui(Ry Ry +Rs)-HCR, +R) 6s AiR Holi = Riz + Ris)-FR +R). BH) Ppa spear th Fo ecs mae 9 aig sor an a kee eae slat adept a cae df ae Rady = -Rhale + £6) = 2) + 4 = ig, en Stal aye, ey Bien 0-H Re Aisles + +8)-FeR eR) 8) Shogura sotuie ese:ee Captolu 3 ~ Crete de zolare galvanic Arb [yo n)-nim>ny ala) | rm +R) Fil > RRR Ra Rd eka Sire ee oe eee 1 Figura 3.17: Solute generals petra izolrea prin eondensator canto 3 ~ Crcute ge izoare calvanies = Schema general de wansmiterecapaciva.a semnalu, in copulate st ata in figura 3.17, Sernall modula et transmis sme, atl In Fisporezeinfluestaperurbatilor. Se wilzetzt inteaionat capaci fare ic petra cd ele determing capactatea invae- lege. Recep e face diferent Ponta modulare se folosese dou variant: modularen in freeveat i modularea In factor de umplere. fa amindout sitaile, informatia existent tn somal original va fi purtat de un Seminal in impulsuri(reprnghiul), mai pin afett de perutbri. Amindout sn, in eseet,conversit de Spl tensune = ti. In portend jot tension se relizeazi demodulaea, penta a recupea semmalal Ifa Este evident cd cele dout pa ale creat se alimenteasd de a surse ice, iolate inte ele Avanaful mare al ransmitert capacitive ese pel ‘sina, determina de integrare tor componeatelor nian sngut chip Figur 3.18; Schema circuit ntegrat Bur-Brown $0103 fs figura 3.18 se prezinoschems tpt de taolare cae foloseste ransmiterea Prin condensstor gi modularea In factor de umplre (nimi de produsitor "da Syl"), Soli este utiliza in circuitele 150103 yi altele similar ale Grmei Burr ‘Brown, Es are avanajl ck permite demodulara nesineront in paren de ie ‘reventa de modulate este destl de mare (SOOKE, dec band ete ies mar. Crboblema specifies asestui tip de circuit este inftuenta 2gomotull de freckenth "re. Serna perturbtorpeovenind din alimentar re demodvlearA git cu ‘sual util Dac feeventa I este mare dfs deo amonick a fecvenel de ‘uae cu mai putin de SOKHs, ature va produce in zgomot de feeven tal ‘st de SOkH2. Un firs instaat la ioe pent 8 atenun ipl generat de emusic, nu va elimina acest 2gomot provenind din demodulatia parzi euitat este preteatios Ia punerea in fncjtne duct este execuat eu components “Tocree, ae acest aspeteste depp Ta circuits integrateIn figura 3.19 se preznt schema de tansmitere prin modula in cont fequoney convene) Cieutl Bur Brown ISO 102 lose cghet Ponsa secoperares sermalulul modulator (Er a dispune de se qh owilatoral modulator) este necesard bucld PLL. Simbolurile fo wi penal tanemteca simercd a senmalelorrezuiate prin modolare (ua Snversul elu. ea wa] veo [ pu [u0 fe al” Ld Figura 3.19 Transmitere prin mosdularea in feevenst entra variantle de iolae a sermnalelorsnalogie prin optocupor gi condeneator, problema ficante ite ele. Se laneste desta de var sitatia ef circuit de fr {halt dspune de un sublizator penta alimentteacircuitul de i overal amindout aliments asgurt de ao sus flat Is potenti Frfaed tensiune,O solute posbia este de a furniza, pentru circuit wee enslna,alinentaresbiizt provenind de [a un tansformator de fmung este alimentarea celer doud sectuni din nat sven wanatormator rebut 8 reise a tensiona de spungee i Seeulut de izolare sh afb capaeitate paazii mic3, AIS solute et em figura 320, incre vera se alimentezi de a aceag suse icici rad enaume n aces cuz exist doul avantae fa de variants aime [a een. Tansfocnatoral est de gabarit mc, de obicet obinat pe fri, (fasten ese mare. Aecata permite obfnerea de capacity parazie mst In montreal partea de oes ensiune este stsbliza® in ensue, ota ‘iminaren sabilizatora ide almentre in parte de Ina tnsine 4h Figura 3.20: Solute ! : Lona ponte alimentarea fotant iri de semnsh ft in partes de for CAPITOLUL 4 ‘APLICATIIIN DOMENIUL ACHIZITIEI SEMNALELOR 41. Adaptor pentru puntea tensometrica ‘nul inte taductoarele foarte rspindit este punta tensometrc. in sent cote votba despre misurarea ifertelor mirimi necectrice (Mesanie), care se traios in dezgchltbraeaunoi punti reisive sau semiindutive. Mirinile Imusuate pot falangtes relative a unui material sau doplasrea. Din aceste fntfimi, pin etalonare, se pot mésuea fore, presioni, cuplur de trsime si tecelerate Senzoral poate f Sete mare tensometrice, monte fn punt; ~ un set de elses iterate pe chip, sensilla deforma; induetans diterenial | aol] [Jro [wl te Figura 41: Punta de miei tensometice 1s over din variant, se fomenz 0 pte de cement, cn ia 4 Seon inet soning oa cee 4 erste np ce eaduciorl ‘ncn ieee dou tr ocupat de indoctn, areal dou int oma cuvezioure (a in igre 42), Purten de mre tensometze poste f {Asti din isu in 2 mci i 3 eisoar. Seal wi al pun st {Esunen de deze, in digorala nealimentat. De eeu, est saad SS de value mich (e ordi! mivoliloe). Dezechirl apre dato sti rezitenfeloe 0 alungies su varia! inductanel eu pociia miezolicapt 4~ Apel in domenll achizie sermnallor 88 apo 4~ Apel in techie a riansleavantajoase de conectare a punt tebe a Tuy epi in eapore cu sermnalul generat de mi toaind nettle din figura 4.1, fensiune, entra cunoase ¥ ensiiltatea Serna Sferce si cu_perrbatle (Ereshlibr este Rey ny, Rik Rahs Ua Ue GER HBO RAR scunoscut de chili al pun in sla precedent se deduce condi Ry Rea BR tungie (ie varaiarezstente mari ris intent ea eau ee srea_datorata temper deforma) si de temperaurh (ie Rat bate (Cinatoarole suai po lust ia sonsiderare ’ a. exe foot osingue mare. Presupanind R, aceata mare, ar oe Re ( BR + Rad) RRulf +a) Ua Ua Tare RNR Ra) FRNA RO sensibiites in in eelaile (4.3) si (42) se deduce imediat ns Bin salle) Sarina co esunen de alimenare Ake on TFB KR) (+B 7 12g (problem elements de exe legte prin eile: Ry = Ry 91 Ra=Re (P08 : so are af ne Wen (eu resents i eu Beas Raporal este maxim dae rezistenfle Ugo : ae vv Sin lose dos macnn in brat ait, oe nya fgun a) Arto yg a, BA i= A ou, i are voriaah In scela «est flosite dout miei, conette in rae opus, cae varisz In # Ged #8), din figura 42). DaeS se aeglieact tral doi, are oe rela pean u,-u,“2 Conitoul 4~Apleatn domenis ahi! somnatlor 89 6. set ose pa mac Coes ca in Fie 42. Act, i fe vie pevljre ae lo lain: an Din exprsile de mai sus se pot deduce unmstourele conluzi sensibiliaea este proporonala cu tensiunea de alimemare a punt, desi ‘scsata uebuies fle bine fila i stabilizats, por anu introduce err de ‘misurare. Valoare ei nu poate fi prea mare, penta cS dace In insiliea tnarlon seasibiliate ete maxims petro reciseneepale, monte in pute; ‘exish scheme nefinctonale (are ou au fost evaluate ais), cum ar 6 conectare in rae aliturate a doud mirc cre variazt in acelag sen, penta re sensible ete nls schema eu doud mirei conectate in bre opuse este afectath de varia ‘eperuni + sehema cu dowd mirci conectate in bratealdtuate nu este afd de ‘emperatur gi are sensibilitate dubls fa de cea ceo marc schema cu pats mire este neafectatl de emperatuc i are sensibiliatsdubla fa de ova gu dou mie In cosesing, sit utile schemele ou dous mci aflate In bre altura 5 ‘ebemele cu para mari montate cain figura 4.28. Schema cu patra mii, din «re dout sin lipte pe material nedeformat,flositeaumal pena compensaea ‘cul emperaru are senibiliates egal cua sehemet eu douk mirc su eg rans af, b- [=i] BE Ue Figura 4.2: Moatarea punt de patra mae’ si conectares senza ndtv2 Capitol 4 ~ Alcs n omen achat seraleer in cazul senzorile integra, ezistntle integrate sint deja mon orespunator, prin rij fabricantlu In cazul inductntl diferente, cele bobine apr in aur alturate ale pun caf figura 42 Informa supe spre masureltensometrice se gises In ler (9, [10] ‘Adaptor misoaeatensiunes de dezehiibr,pemifind austarea ampli 5) punctulut de zero, Constractia sa canoaste dous variate: cu ali pun ta eareneconinan gi cu alimentrea in curent alter. Senzonl en (mire accept orcae din cole dou variate de adaptor. In schim, inegrat nu sopor dest limentae in curet continu, din cauza politi a iar senzseul cu inductani diferent nu se preteaz4 deci a alimeatae ‘ten alterativ ndctanta nu este masuabild ta curent continu). Din mat Drezenat mai Si, fn practica industrial de lborator exists ambele variate apr. eat jee Figura 43; Schoms de misurare in cucu continuy sre cre comin ose hems de rani din gra 43 aces snt mile su terion inet Terres tn apr “Figo un smpenor retin Sse sonal ti ee fenstuea Slagonlaneslinenst pun, Pena mir fenometnce ual, tense ‘i dpe E10, Mise cae ote a tame iepte Ge polar Pe deo pare, tomunea de dc "fer de pole sine compere cu tnsane sre tse masa Slagomia pu Pe de al pre che doc se component aan ome Scat fac fmperatur fae cu cle sath deriv tr inp coe ce iaeanal ‘Sela no varie chirp usa acextla Parr sua corey Seceuar aise och poi ealrarea cool: Ampiearea nu ext a ‘eos Jerea enn de dag ncrefc dplenzre. Pests ‘Rega seosa soe nga mela sepbil Ca un exemple a ‘Mount! de presime Abra de Siemens Gera KPY) accep alimentar Caniolu ~ Apia n mania ehzifi sermatlor o saxo IOV iu sera de ire maxim deol SV, peat damn 0- 110 bar al marimii masurate. * ee ad Avanjle isu a caret comin sia chen spl, nia le gerurbaleletice (en ck medi lor et asl) neers Eso pint putes de mirc inexsena pblome desis ete, Sst avangj, poblewa deri fc ca schemas fe lata wml cs ‘nao unde arnt sonra tan exe pon a) Dee vol) [re gun 44: Sched de mss cen atemaiy ue heir mah tn Se me epeeenatal canto corel oe ee Sr cant teeta radar coal als ial Stas iar tarpns ieee Sepia en era cn cna anal eras temet Seapets ee ie hater emg care eerie cope Sac etree ae cera ra tad aan eee ler te nena Sind lls aro cee nl phe etdegees ates nae a aaa nae Schema bloe simplifisatda adaptoralui cu mura fn cure altemativ ete ‘3 in figura 4.4, Oscilatorl este acordat pe Sift a6 vi reveni asupaazesst2 Ccoptolul4— Aptian domenslscine! sernalelor “hentund si este coplat Ia punte prin vansformator Semeatl tl eues de cate utemati, Dack arf necesar doar modull acest seminal, a Pate tizarea unui circuit de edresare de preszic, aga cum fox suleemotal 23, (guile 227 i228). Pentru ecuperrea sem saa h este neva Gemodelateasncrond, la cae se folosete sem $effnal at oscilatrtu, Demedlaea se pose face prin Tamale "value seal dau ii "aloare cu sama” Fim variant este neafecttt de ad seeeeace paazte (gre exerplu, amonica atin, introdust de nein ae ral Im timp cea dova variant produce erori In cle e um vase in cvidens acest pope Penta inept, se presupune o sem pp et dtizat uma cu seu 189 grade, fade sernall de carne de te esl. Snail de sperniar exe sinusoicl ft real punt confine armonice supercare, Expresia analiticS asestia tim ests ule) = Ay sina + Ap Sin2at + A sin Bor + “ Tomukveavalore-cuvalare este ofectat intra eri de tumult a retanatin subeapiolel 24 (Sigua 249 gi urmstoarle). Nein fat fs seronalalobpinu ein nmultie ae expres: told) =H(t)-sinet = sinot-(Aysiner+ Ap sinter + Aysinder.), care confine devvotares pinto familie de functit ortogonsle. Acesten srupaten cd prodsse Sine func cu egumene dierite au medie rll Presa cx urmare, media somal de lyre exe medi prt Tinus,adica i = 4/2. Evident, penta objineesaceste valor dup oper tlie ext aecesar flare treceyjos @ semnalului; pulsatia mi fpectulsi sta ese Avanajul acesel metode de demodulre ‘Scosiblittea la armonizele supenoare. Dezavantjl ete arms Us tne, care solicit reglyje ine decalae factor de sar) inmkizeavaloare-susemn iascamnS nmr semnallu punt ou sempalla de sncronizare, Expresnatalitc a semnaluli de iesie tint val lal sina) (Aina + dy sin2ae + Aysin3er +.) Din figura 4550 observ ch media semnaaaezltat din amonica a dou Panuigee ca somal semfalual de sinsronzae, are scdic nul, eerie oa gteelelate srmonce pare. Armonia I frsizear8 seminal mb reer 2 J care reprezinlsemnall de ieie ul in schimb,armonica a Temnecs © componcnid medic nenult, parazi, care va 1 interpret capitol 4 Apia tn domantl achizte seraieer 2 ‘jruiul adaptor ca seranat til, Acceasipropriette o au gi celelate armonice Stour Contbutile componeatalor senna ut de iar la media seminal de ‘ie int cuprinse fn abel 1, Se eontth ed, inainte de demodulre, ese sesarko fieare de rece bunds" care sein numa fundamental. Fal "CIpmeso pre n figure (FT), media pt amplifies ere Snes nae eneulnt p nulieieaversean san ay Figua 5: Inula componeatelorsemralull punt cu emul sernalull de Tebeta 4.1 Amonica [0 [1 ao aii 5 peice [6 ae [0 rise | 0 | 215m. ‘cum pte aia os pout alia tern fuk mai sus, name seo pu out SRE Gp de moll de sonra, To eine, eranse ‘coptou 4— Aptian domeniul achziel semnalelor legtturd si componentele adaptor (are determina defaza) impredietbil fnuifrent de variania de demodulae, a ate frit de cite eireitl defazor, ceca ce duce la. eat ee Getace iru "weve bands” este foloit in toate adaptoarele, inc tipul de demodulator. fn ambele variant de demodil eae ets captlat 1 In art de realaele minime ale acest, sc eeptataltematv rei necesita rogljl defazajuui i reglaele demodul Gtireworat ave acces numai In reglajul de defazare gi la cel de smplitiai Un circuit folosit pent demos preventt in subsaptoll 6. figura 6.10, Este un ect de comuati, a Pum ecitlu! se schimbs oda eu semmul semmalului de sin ‘anne de inure ale acest crit stat seminal cules dela ponte a NEG de semoaul cules de pe potentiometry) si semalul de sncroniare {tetca ccoundaraplict elo do ampliistoa’). Pentru alegereafecvefe ocilatorulu, sine cont de esti pe tance taductorui. Freeventa maxim din bandd ebuie si fie mai micd tans a de there a fru teeos (-a arta cB acest fir este nee FSStovs ou tein pannel ncn la semnalele de ines rpi vat Pe dealt parte, penta ce irares eee et de mica fai de freventa celei mal de jos armonize din wae al, cae ete chiar Geoventaoscilatorlu. De aici rezults «8 ‘svlatoru webuie sh te sensibil Shou tradoctoral, Spre exempl penta proces cu osilaiimesane ares maim ete de 100-20 Fir, deci ofrecventt de oselati de $ KH ‘Soja snunactous Freeveny de ee a FTI e poate na23 et Sera clses de adaptor pentru pune ensometic poate fi fost g rmasurare deplastrioeTniare mic afoul sesundore sau se folosexedoud bobne,cuplate cat figura 422, Ca canes icctslr tengmetric, este cesar reglaren defazoull, Sa on defzajle ait eames icon re estos adap Ge acest replay adaporl min rerints capac gi industane oT semoallui png Din acest ‘taptoral trebuie #8 contind un def i mul, petra carmen TRStabi ininte de demodlae, ca figura 4-4. re se folosese un ampliiator di sitar prin inmulire valoae-c-semn fie eficient, este neces ca na mare docie margines de 5u8 & Uae se folosqte ea Senzor un tans Sim osibil la modifica acedentale ae Milt tg ale eevee! oscilatoruui (din cauza sensibitapt sampling limenarea png espectiv din cauza fai trece-band8) epi crcuiteloe a avansit, © parte din Pe msi ce tehnologie considerate incomode au devenst ab st gol, dcoaeze proslemele de Inpere cop Ane n emer el sae % | aspoctvelon, dvi eric, complexitae a functiuilr, sin usorrezolvabile 4 finata itera Ca exemple se pesinh adios de pore inion induct diferental (LVDT = Linear Variable Diflerental sotisoner), Ia care avaniajele (chimnsrea suelor de eronre) apar prin ‘Rotareseteitelelnucun sngur integral. Este cazal eiruiuli ADO, de la vig Devices cri schema este prezentah in figura 4.6. Figura 46; Masurare cu waductorindutiv diteenial Masurarea se bazeazt pe rportl dia ampliudinile tensunilordiferenile din secundar, yespostiv din prima. Se observa seeundarul const din dout jnfgurtideatc, legate in gpa, ase ieit tansiunea fi al ind mezal fet mijloe, Tensiunes secundad exe maxima cind miezl ese 1a uoul din Capote, a defaajl ei foi de primar indica sesuldepasi Cin 4 8 azn noe dh nis sean Semaul A connec smn prvennd in ual fh Fat Semmes on fon aman on cat ipl, 4 lzat cu gjutorul unui circuit de inmultire prin amplitudine si factor de umplere Stein Taprica AB ca eebites hel cnn sl hy a Rea ea ee, ‘ne selves Deer en mare SCS mc even ol el ev a i can cnr waa pet venus ban componis Sais ue Ine ecg smu Serf ov MO! neha grunt ina aseah cain figura 242 pelt eon esis negate pvr atte st doula Duis de ln esois, sine, tempera, acca, induc ee. Pen ele rien che eliclte care inca i pnaoral erespunzitor.% (Capra ¢~ Aplicat n domenia senizitelsemnalelor 4.2, Adaptor pentru traductor de pozitie incremental Pinte tradustouele de pie, existente in multe variate, © num tradvotoral metcmentel, Spe deostbre de Waductorl absolut, are dispane ‘te un cod pets fecare pone diserat cel incremental se bazeazt pe gen Se impulsur, simultan ou rosea axulut taductorla, impulsrt cae homirate, Pastis, raductora tansmite modifearea porte, prin intermedi lmpulsurlor ese cel din figura 47, cozor de lumini gi un die cv fane, capaile sf obtureze period ling, fimpul rota. In mod evident, reductorul nu aze © poste de nul, eh fallbrat la punetes Ia Ivers, prin fascrereaunel valor inijiale tn numéro, ontnusre, pois ete cunogcua prin adunare impulsurilor generat, ceea Aeterminatdenumirea de aductor incremental ack migearea are un singur sens, este suficent un generator de impul cares fie numartefntrun aumirtor obigost.Daci mijcare se face in Scosur un singer gonertor de impusuel nu este suicient pen cuno poz, O solute posbila exe de a gonorasupimentar un seminal care sin ecsl de rota, aft ini impure 8 Be numdratecresator pent un $i deseresttor penta celialt sens, Aceast solute este incomes din pune Yedere constuc, ate inet @ fost gist 0 alta, mai simplt. To wade lnstemcotal exit Jo senzor cre furizeas semnale dreptunghiulre, cu un sfert de perioadh, Aceasts propietate se brine pin decalareain spi “it numa impar de sft de penoads geometric, a celor doi senzoi, ga te india a figura 47, Adsprorul unui astfel de taductor const in-un qumérito reversibi Jimpulsur (nine inapor) si dia eicuiul de formare = impulsurilor, detetaes frome. Numdrtoarele ptf in cod bina su zeimal, in font ‘destnaie circuitele 4192, 4193 cin (22). In Figura 48 apareeieuitul de in in cares recunot iolarea galvanic cu optccuplare, alinirea eu zroul di 4 comparaoarle cu historei. Dae sermnlele obinute de lace dl senzor Transm le distanf,separare galvanic este nccesara, aja cum s-a ard ‘ipioul precedent Evert, au este necsar zoaren galvanic daca adaptor lees In aol apara ox 2eneratoral de mpulsu, cum este cazl ta incremental din "mouse, care confine tate cruise, inelusivcodiicare transmitere pe lgltwra seriall, Tranomiterea la distaya. @ impulse impune curdjares de 2gomot, celia cu circuit cu histerezis. Null circuit Cepia 4~Aptcayin coment ache! semnallor er alice tebuie aaa cu ce al isutelor digital, sarcind ce exe indeplii de phieatorul 339, Teh , “ao BL g Ife oa Figura 4.8: Circitl de intrare cu izolare galvanic comparator cu hsterezis a ies circitelor eu histerezis rezult dou semale digital, care se aplicd unui eicut de sineroniate, sb forma sermaleor 491 By, din Sura 49. fn ‘igus spur primeledoua bistable, care reslzeaza sinernizarea cu seroalul de "Sey apo eele dood bistable care realizenaé incor cu o perioad de ts,Ccaptol 4 — Aptian omnia ache! sermalelor capt 4 Apap in domain achziel sermnetlot e 98 ipulburi pe rate (W pride geometice pe circumteriga disculi care weve Fea saci sept obinevespetiv N21 seu AN pul amare pe Pe pantie sin motte In tabelul din deespta sus (Timpulsursin-cos") rernumniesMsin-cos" este sugestiva penta variant de coifiare a sensu, avind emajer cd senate 31st defazate cu un Ser de pevioad a i fine sinus cosinus ape Pa Impulsud [1 8 ek 5 ae mm st T Timpote numérare A), Inputs de sens 8 ra cress. emo nt prnenet s cat dot ene cna scl UE nic dnc trai 3 poe sls tp isn BB a conmareee a o SAUN Zena re csr 9st le Sneronizate, 4 9. Bus ‘Up Numarator presetabi Down tate -tnapet oF Olive trea Figure 49: Circuit de sinronizare si detectar a fonturlor Figura 4.11: Cirein de seestie aimpulsurilor pene numdrare oe 4 | R Prin wrmdviven diagramelor dia figura 4.12 se consti cf, Ia schimbares sensu de roi, se pierde si nu se adaugé nel un impuls de mumdrre, indiferent de alegeea pungor din gua 4.11. Aceasth proprietae se obine pris Tumoral efit, api uur celor pata frntur posibile: dup schimbarea ‘easly primtranaite de pe dite care se numérh In numdrStru "nap" est ‘een cu ultima tanifie de pedis, care Sa mumdrat Inainte de schimbare, in ‘mdrdtorul "inane" in acest sop, sine cont de fap eb teserea pest {6 rans a du snr rec, a deplasen near opus dot entr ce sens opus ale setnaelo A $B. Sensul de rai se deteteash din dine de apargie a acestor front. Ca amare, circuital de sclecie din figura S's fost ies ate Tact ipulsurile corespunzitoareaceulagi font, da pe gua 410: Sinrniaen call du sermna east ise cate preted cele doo cane ot ane a iid at a pena 4 Seah mpi ge, De em Pe cape tn Saga ee po chee 2 end tml ae a rae ee a ae0 Copal 4 Apa in dorenilacizte sermallor sensu de rote diferte, $4 fe drjte spre cele doud init difete ‘eiicatorullreversbl i funsie de sensu detect. reall ANAL rm sat TARE Here aly i x” is * a ir ur Figura 4.12: Digrametesemnallor care detestsz8 front utd $B etctri fonturilr, webu 3 engl es ssn sina Sone front al semaatuluiy seca nun‘ a, pes a.m pede Seager co union Di tu 10 eet scone de seal rial ar esta rex pn inlet, 0 pra se IN ae eb rene pull COTE Fen a ck poate unl ul ed tl pula 8 ee ott prada td senzr Dia es me ea oe mad node N ee seat pester cso arn ese fai atid scala “Traducorl incremental se deosebete de cel in cod absolut. Numdul de nomirior depinde de vlonrea existent In moment inal ‘foeamal cd informatia se pide la digparitia tensunii. de. aim ‘efprruhu spre doosebire de toductoral absolut care informatia de aoe De acee, a poi, este pecesar etalonare a tradustorshi a res pumarulul existent in mardtor saw prin searea acestua lao cpio 4— Aptian comenl chit semnalotor 101 ‘ath. Prin compari evtaductot In cod absolut, care are o rezolje relat ‘Pics (din cauza limitrortehnologice la realizar codulul pe dsc), wadustorat [Revemental depayesterezoti de 10.000 impulsur pe rotate. Pentru aceasta, ete EEiario densitste mare de ane optce pe periferadisulu, care se ota peia ‘Shnologie fotografie. Simultan,lrgimea une fane devine mica in comparaie tu ssazoral opi, aa ict se flosege 0 refea de ciate (cu acelai pas ca al flnstor de pe dsc) penrw a crea impulsur opsice mai late. Adaptor complex enat mai sve est pret plait pent sporul de rezolue al raductorul Feeemental 8 de tradicional absolute 4.3, Adaptoare pentru termorezistontd gi pentru tormocuplu ‘emorezisenta este un Senor pai, a lr existent vaiazd aproxinatv ln ou temper, Psy misrtea rezsete se poate adopts 0 sche fn ponte sia schm in care femoreseaja spare im racinut piste Eenvetsor(npliienrea depind de valare reitenjd Cea des dou variants permite compensara recsenfl varabile a filor de lgatrs. De aeca, "spor SRA 170, podus de FEA (20), anconeazd. dupa ahem depots (Ggura 13), semdndtare es eu pei ante tensometrin de are! conn, {ar permite at ndsurre pe do cit ip tel fire. Tesivaea de alimetare 3 temeverisenfe! Ry este suteiet de mcd (,1V), pena ea ab mu mise ‘roma in ates ln poduse de areal prim pte. Varian ela 2 ‘evan este considerably de bist Ine 100 ~ ISO. Din acest motv, SSvzoral Rest ls ste ict caporal devia hin rapt (aloae mare it 8). Adaptrl mal euprnde un amplifier difereal yun Soi de genera tensun de mettre a pun Pe pla fom previa un Sicit (Rg) pene sompensren nein detector, dar acest neste ‘cesar, in col temoreitene, Small est exceed esine cre tpare ocak cu ceyerea temper, cam de SOmV_ pe fo iter. In Sonsini, ampliears amplifctruu difeengial este cam de 200. Pests florea serouli este provi ajsare lui Re iar per relaes sci se sistas cruitl J emi, Cele Go condenstoare paste pe tre Kies ‘erie amin ye ren dk econ 6b valli wy care ete su tile Condenetorl de compensate cone rina anplieaor eb omisuentoslae ampont eet detector tebuie do 4.4, Placi de achizitie de dato pets pete shri ction, SP Sep ate ers ne ele demas inti aumerice conventional: ner nalogce convert in numeric, Figur Deoarece termocupl est us cremtonre de difereta de temper fe un eieuit de co Sapo, Teasaneatermocupulut este de orn pectsr vt amplifietor termoreisents, ermocul «ener ar cu mat multe aegmente peniu compensate, Adsptod CA 16D Variantele ifr inte ele prin ampificare, sat ensibiltaile éferitelor lun ‘Sumel,fer-constantan sn difere Intetnicaculegei Faye tumerice conventional; ier analogies ei Ccaptll 4 ~ Alea n domanis anit semaailor 4.13; Adaptor pei trmoreisents mn element activ (gonereaz tensune, urs tr sda ald cea ree) soars suma ensiumlor ate dt rueasae a tempera tediului to cae ese : ge ordinal milivoltor, stl fai *Faoare mare a amplibeari (1000). Spr des ese ut sonzor nln ate net ee ne de termocupluri (patoplain-hosis, de date pena salculatonrel de process flosie wa ici proiectate special pentrs ® in conversa dia tamer in analoiss cot 4~ Alea n omen achiel semnallor 103 amplifcetoore ev amplifcaresjustabila prin software; temporzatoar gi numdtoare de evenimenteexteme | cicuite de generare a nterapeilor pentru transfer datlor, | cveuite de wansferal dtr prin DMA, «git numeric peeleu, pe wae stu pe wanzstr de puter (eoletorin go) «gore galvanic petra int iii 1 circuit de adapta pnts raduetoare incremental; «= rcuite de adaptae pena senzoi in punts in eri de 03 + sroit de adapta petra emocupls CCel mai des modulele sint prostate fn variants de plici care in to cooecionul ISA sau PCI al plicit de baz, astfel inet comenzle gi datele sat Tanomise pe magistala general a calculatoruli. Pentru utlizarea plicloc 2 poste sre u ask cae a ruleze sub sistemul de opera DOS st se poate flosi {eer farnizat de facut, penta ural sub Windows, La serieea sku trebuie respectateciteva regu, impuse de hardware Tinpul de converse analoginumerieS este un parametra important. Dack 3 rudsordpe un sngue canal analogs, peroada de ejttionae nu poate fi ma ‘earth dee spl de converse. ast se masoart pe mai multe cnale analogies, Chartionaea se efetueazd pin divine in Gimp (aultiplexare,deosrece toate nelle folosessassagi converor AUN. fa consecnt,perioada de eyationare va ‘Bai mich dct tmpal de conversi, dvizat prin numdrul de canale, Toate lil permit acca pi polling, Unee lic admit i generarea de semnale de Fnnerupere abs tanserl pein DMA. La conversa numriclanalogic, atunci cindrezolufi este mai mare det $ bin, numaral de converte se tansfera In dou trange. In acest ex, fabreantal indict ordinea de transfer a celor oi ost, care ebuierespestats obligato. fez comtar, va exista un fnerval in care au se actualizeazh noul mumér de Sonverit eee ce duce la valor erate ale ier nalogee. Din punct de vedere hardware, ete importat de notat cpa are dou Sonexiuni extemne pentru contactl de comun, una penta comtnal ("mast") !malogc, ala petra comune digital. [interior pli, cele dou contact int ase in igatura print indactan (o pers de fei), ceca ce nseamnd cele mu ut cantata poten diferite, in exterior. Scopulindetans est de a evita “cern egomotlul de comtaie igitala (eu ack mal mare ev cit creel Sigal st de vitezt mai mare) spre cicuits analog.casio 4~ Apa domena hil sermallor 105 A ue 108 Cento 4~ Apical In domanilachisis sermallor 4.5. Traductor de curent cu senzor Hall Prinire metodele de misuraré @ cuentlu fn echipamentle ind umist until reductral (wansformatorul) de cureat si trductol ‘Magetizare a mica, Sunt este potrivit pent curentconkinas i ‘aanatins dar qecesith amplifiefor eu izolare galvanic8, ReGuotonu de fe dirt igolvea galvanis, da este potivit numa pentru cuenta ce fecat Ge clinica miezulsi. Ula variant este de slbl cali [deca dea flos informa despre magnetizarea miczulu a fost momen ‘ittip de wadustor de cureatfaductr eu compensarea indoti magnet Jee Aces eadactor folosete seazorl Hal, prezentat in figura 4.14. Tnizenis ite Jou fe opue le sale, o tense de ise, proportion Atal care cirelé pe diccia perpendienlard3i ct) inductia' m Ferpendiculars pe plancl primer dout dire. Propietatea senzociit Sten atk modulo cy sensu! ndocieleste floss in raductoru figura 4-15. Principia de Tucrw al tradytoruui este compensare i ‘egetce din mea prods de curentul surat, cw ajuteral une a doua ‘Semon Hall bobin sin imelue In buel® de ealre automat & emia care refers est inducia nul. in aoest fl, curentul de com ‘vine propetional cu el mfsurat, Piswl amplifiafor preia semnall a ‘einul milivolor, de la seazor, lyre eotut deal oils ampliiotor ‘rene are smultanrlul de mirimeeare partici la compensa (Bemarime de epi wadvetorl Din punct de vedere consructv,tnfiurares parcurst de cuenta poate f vealzat de farcont 2 seta de taductoare a frmel Honeywell GeStgte utiator, cain tradutonele firmet LEM. Implicit, tnduetor {dolar walvanie inte crcuital do fr gi cel de mfsurs,Conexivale i Be hatsee const in oot frminale de alimentare germinal ‘Eile care uebuie ose inchid, obligatory, spr terminal oman (a ‘Glongh tn figura 15), Tradoctoral eet moduli sensu curetuli {lars o bandh de teovenfesuisient de lags. Este foarte comod de fo Sidemele de acionri sau converoare de dimension mist (ou neaparat Figura 4.14: Serzor Hall 7 eee Hit ve hiss ae Wi E Figure 4.15; Traductor de eurent ou Senzo Hal Simple).CAPITOLUL 5 CIRCUITE PENTRU ALIMENTARE $! PENTRU ELEMENTE DE EXECUTIE 5.1. Stabilizatoare ee pee tterer erent eet perurbathimpotperturt este lent varablt, ncomparaic ob ent fa a a or temperatura, peruxbati, Seb Ta shin, ‘erable, estfel net efectele lor te Tein ctor Marimile prin ear este caracteriztstabilizatorl sit: teosimen nominald de saci, respect domeniul de variate al tnsiunl ‘Mrs neal stabiliatarlor cu tensione de ier justi; = coentl de sarein nominal = domenitesisnior de slimentceadmisibiles coeficientu do stabilzare a tensiv de sacin tn rapor oo tensiunel slimenare; ecient inter (stabilizarea tensa in aporteucuretul de saris interval adsl de temperaturss coefcientl de varia tensuni de srcnd In raport cu tempers suprargljl mavim gi duata regimulai watery produte eo v suprarglajl maxim i duata regimulsl wanitoriy prodose de o vai alimertae, 407 Figura 5.1: Caretristiea exer (de srcn a tbiliatorulu CComporares stbiliztorlu in regi stoma, Ia rapor cu varaia sca, este deperist de caracteristica extemd, aica de dependent tensiuii medi de fh de curentulabsorbit I isi. Pe accat carctrisicd, cate poate ves specu dia Maura 5.1, fabriantl defnese un erent nominal de sasing (de feel, nodes de un circuit de imitare a curemuli) Tenslunea de serind ‘oMigut Ia valoareanominala a curetului este tensiunea nominal Corespunaioe interval admis petra curetul de secnd,producttor ndick omeniul admis penta tensunca de alimentare nesabiiztt.O tensiune de limentare prea mick provoacd estes din repimul de stabilizar, in timp ce 0 ‘ersune dealimentare prea mare duce la deerioravea suse. Dact punctul de ‘unctionare al sabilizstorulai sufers miei vara, comporarea sae caracteizat prin macmile “fezistena interna” § "soeficient de sabilizare inte antl (6) 2, aoe ae on i Eom, 62) w, Rezsena intend este modull pate urbe din figura 5.1, pant determin in jl punctul de fneyionare ales. Armindoua marimile exprima sensbiiate In ‘por eu perturba respective gi sit definite penir epimulevasistayionr. P. era carcterizarea regimului tanita, produs de varia rapide ale Deturailr se obfnuiste sh se indie dagrame ale rspunsulu a arian ‘reap ale acestor perturbatit(Fanetaindiils) Din aceste diagrame se pot ce supraregljl st dursta repimulul wanztodu. Pentra exemplifcare, Singrama 5.2 prezio spuns uni suse stabilizate de 12V/LA la variajia Suvi, ine Hite apropate de extremelecuretul de sirins (90% - 10% $1108 Conti §~ Creute pt. alimenare gp. elements co execute Capitol 5 ~ Creu pe aimantare spt. elarronte de execute 109 slimentare maxima sau, dimpotvg cnd se constaté cd tensanea de alimentre ‘te insuficent peru Tunctionrecorecth. Aste de mst poten ne, ‘oth de defectele suse sau sursa ft de pertrbtilealimentar isecmei Din punet de vedere al principal de fanctionare, exist dou estegor de scabilzatoare de tease 4 stablizatoare psrameize, care se bazearénumai pe cracterstca nelniars a nu dspoativ electronic b sabilizatome cu reacte(eu amplifcator de erate) Ce din urma categorie cuprndedout clase mari de circuit: stabilizatoare lniare i sabiliztoare tn comutajie. Principle lor de cru die pri regiee ispocitivalat de putere, prin care curge curentl de sacinas rege do Contin sa regi de comutai,Conscinfle color dous regimun dt cere ins! ndament slab ~ pnts stabilatowele in, respect tantament era ‘zgomot mai mare pent sablzteaee ta som tai invers).Durata_prosesului tnazitoria este de ordinal milisecundelor amplitidinessalturlor este de ordinal stelor de mV. a Figura 52: Rispuosulstabilizatorali fa vara sarin sia varia tensiunil alimentare Us Us 52 Stal izatoareliniare de tensiune 4 ‘Stabilizatoarele parametrice se tazeazh pe carseterisca nelinird a unui deposit elettonic ~ de obiel ete o diodh Zenee. Posibiliile limite ale ‘esti solutit se observa n tenuarea modes a zgomoculi de alinenare fa oma mich de variate @ cueatlei de sarin. Sola penta inbeatatics eformantelor ete intoduceren react negative, Cele mai simple seheme sat {ste care combing un stabilizstor parametric cu un amplificatr de euent:metat "serie sur In paral cu sreina chin figule 5.455, « es Figura $3: Limitare de carn abr i limitare de cure "su intoarcere Pua evi dstugaes sabia de tense pin caret de tal mace dest caret! tomas sin previ cu tn cic ce i stern ee Sa uae acini Se pa Figura 33: limitare abt ina“ nares (6), LD, rel fe, speach fel ce sade ee 0 sari i Strap exe wt sacle de abr, cieeble st posed vsimal feneator de cuent coat cae futons ou sarc ie Simentreaaparsteor lestronie de orice ge, cu sus propre linia a art cet ‘xe dezavansjoas,deoarecefloseteneecnomic componente J puter. eu 54 Sail us. cst moti foley limiarea "ou are" a care caret de se circa de pratecis apltaita, 222 Ce ee SERRE, Poclllecanr eablResar ats én aman cep dee circuited protestiesupimentare, cae fnerupaliientarea Tn moment In ‘ferinié (oubilizatt cu dios) si tensionea de srcing diferent pe care au fost depipitetensiupea nominal pe sarin, cureatal maxim, tensiuned 8 si 8 pe+10 CCoptoul 5 ~Ciculte pt akmantare git slamente de rece Tranzisiorul 6 primey pe jontimes bari-emitor, Tensmen de sarc Ug in prim cae i U; + Ug In cel de al doles. Avant fat de naplu stbiliator parametric este c8tranzistoulwilizeaza un curt foarte mi ‘ervat din stbillzatral ou dod, prin comparate cu curental de sarcnt. T fensunca de sreing ese lac fecal semnifcati de perturba Stbiizaea modest care se obfine cu circuitele precedente poate fi mi sabrina, dact se folosete un amplifcatr destinat special penru rel tensinil~arplifietoral ce erore In figura 5.6 este pezentat un exempls ‘de nabilizaor de tension, care foloseytamplifcator de eroae, Tesiunea ‘Srcint ese pont fade potenjall commun (masa) Faptl cS © pane Componencele sablizatoraut sit integrate int-un singot eieut (efor Shipston de eroaretanzstorl sri i wanzistoral pena limitare dec se'Gchimb propcetiie de ansambl. Unndrind bucla de reac se observ ‘suring! fap ef eata ete negli. = Figura 56 Stabilize Inar de tensiun, eu amplifiatr de eroare Resisoarle Rs R onstiue circuit Ge racic. Potenometrl pls it cle permite ajustarea fink ensiun. Tensiunea nominal de sareing ex cal fain orie amplifatr eu reacienegatv, pene care marie de intra Tensiune de refering RR, ® Uy =U ny =U, 6: ‘Avaniajele importante aduze de ampliicatoel de eroue sin cezsens e it foarte mish 3 factor do sabilizare mare. Rezisenta de Sei are sproximativs contol 5 Cut pt aimentare spt elemente de execute a ‘in care A si hesiot porametr al ranzistorull sere Cimpedania de intra gi [pnp in cure sar@ gi Z, int ampliicare Tn tensune gi impedanta de ‘Grea amplificstorlai operational, Un ealul rapid sat 8 valrileuzuae ale reeitenfl interme 2 stabilizatorulut (recistens de fej) pot ft de ordinul ‘lise. Factrul de stabilizare fn raprt cu alimentarea se calculeaz jnind ht de ep hk varaile aliments peopag la isire pia wancisorl serie gi fom sablizatoral parame core formeazd suse de refering. Stabilizarea Daametiek ar eveficientl K; iar stabilizare cu eet are oeficientul 1 Agel om he heh 69) ands ete admitang de igite a uanzistoul sei. Coeficientul de stabilizare Cima 9 expeima pri: ei mee RK OR 66 Dist cei do evefcientl col mat mic devine dominant. Fresvent,coefclentl de stbiiare este de ordinal 100 sau ma mare Cofisiental mare de stabilizare si rezstent inti mich a stabiizatoali se ‘aces pe amplifcarea considerabila a amplifiatorulu de eoare. Din ical, ‘seas amplifier ereeaz priclal de ose, Pei sabilatea circuit, se ‘énugh un sondensatorpaslel ew sarcina gi un condeestar do compensa, in| ‘reac negativd a amplifcetoruui de eroare. Este evident c8 roll lui C, este ‘mciosilag gi mu de Fivare, dacd se observ ef reactana lla freevenga de [bts a ndulailr, ste de ordinal obmilo, adiea cu mult mai mare dec rezstenla ined stabilizatorulul Din punct de vedere tehnologic, ese ‘mporant ca unl in condensatoarele C, sh fe nenfurat pentru amu prezenta ‘edict frcvenfe mori, care rani efor eapaitati. € ‘ani Figur $7: Subilizator cu transistor erie compas42 cepts ~ Crcuite pt. almantare gp. elementa de execu fn cazul tn care eanastoral din interior circuit integrat ni fee ‘curentului de sarcig Seu puteri disipate, se adaugS tn exterior un a dia chiar un al eilea)tanzistor seve, a in Rgura 57, Tranaistoursleformeded ‘earzstor compus, care extinde gama curenfilor de sacing ade, dar ‘modi somnificativ modu de calcul al paramevilorstabilizatorli. ‘Suntl si wanzstrl ferent formeaes circuit de lmitare a curentli determind 0 caracteistic exter cu limitae abrupt ein figura 53a, Tes pe junt este proporjonala cu cureatl de sareint. ind tensiunea de pe 9 ‘sthide joncfiunes bazi-emitor a tanzstruli de limitre,colestorl& bsoarbe un eurent mare dn sires amplifictorlu de erore. Deoarece de igre al amplifiatoall este margin, devine mrgink i curentul de baal teanzstoalu serie, care se alimenteazA din aceesi fpr. fn consscin, cu de sarcind au mai poate caste semnificatv, din eauza margins corel taza al tanzistoruli seri In fap, dschidorea vanzistorlu de Titre cr 0a doua buci de reactienegatv, in care so efantoneaza tesiunea pe “Mirginiea curentlu de iesie al amplifiatoruli de roar este eseaials pt Tinitarea de euren.Dimensionarea yutuli se foloseste de condi a en ‘btinuth pe gunt, la valoarea maxima a curetual sarcins. i fie egal ‘easiunea pe onstunca baziemitor a tanzistorll de Himitare Rez rela proeetare 6 Dimensionarea ranzstorului serie se bazeu2i pe urmatourele (caleulate pe inregul interval de temperatr) corentl maxim de colestor (Ix, et ehiar curentl maxim prin sarc teasiunea maxind pe tanzsto (Ucemax) spar in regiml de sour ieyre si este aproape ensiunea de alimentare; puterea maximd disipati (Prax) apare tt in egal de scurt pe ies gi rodusuldinreeurentul maxim sitensiunes de alimentre. Limitarea abrupt se floss in sursele de laboratr eau penta cons ‘are neces regiml de sus de eure constant Tn eazul suelo de aim Inluse in diferitesprate, la ear sarcina este curestul absoebi de apart, dd curent constant a este acer, deoarece apart imi ara ck apart. defect, deci nu mai ese flosi. Limitarea abrupt este dezavantjoas, pent puterex maxind sith pe tanzistral serie, care apare tocma in sare defect, este sensibil' mal mare det putrea disipata in reyim normal Capitol 5 ~ Grete pt aliments Fpt laments de execute 13 {unctionare.Tranzstra sere este supradimensionat, cea ce inseam tensor fmai seump, radiator 9 cablaj mal mar, ee. Din motvele arate, se adopt ‘trategialimtiri cu Intoarere, ln earecuteatl de saring este redusdeindtl ce fe insaleazd Timiarea (Figura 5 3), Avaacjl este e circuit poste i proiectat tscfel Inet puterea disipatd pe wanzsior 52 nu mal erased semnfisi, dup eri ima 7 a Figura 58: Stablzatordetensiune imitate de euret eu intareere Pentru analiza resimulul de limita, se consider schema din figura 53. Diferenfa fat de schema precedent const fn intodvcerea divizorli Ry, Re ‘are furizearS tensivnea de bazi a tranzitorlut de limare Slat analizate Sarat cele dous ramurialecaracteristes$3b, Ramra arizona corespunde Stbilizarii de tense si este desrst de relaia (5.3). Extrema dteapis & sacteratici corespunde cu curetul maxim funizat de sus (cuenta nina), are trebuie sf fle egal sau putin mai mare dest curentel maxim absobit de Sarcink. Ramura oblcd corespunde regimului instalat oda cu deschiderea ‘ranistorulu de limitare, Desire aaltid a acest ramuri ine cont de fapal 8 jontiunes baziemitor a tanistorlui de limitare este descish de care diteeaja inte tensiunle pe sunt spe 8. Pena simplifcae, e neglieazs ueapi pein wanzistoral de limite st cel prin Rj, Ry, Rezulti ecuaia 2proximativa ‘a econ tye Uae = Laat Gee Us Re) UR Regs Us oo Din rola (3.3) (58) reat valoare eproximativa a curenului maxim ix Sin ceatia (5.8) st condiia U, ~0 rel curentl de scurtiruit:14 Capi 5~ Chute pt aimentare gp. laren Se execu ‘Se observ cl, ofa cu ntrare i limite, tensiunea pe tranzistorl serie jr curental de sarcial scade, ceca ce permite dimensionarea econo ‘ranzistorulu Pentru proietcesslimentiisabilzate, se procedeazhasfl: se pom Ja marimile losate de sarcng, impuse de benicar suse, 4 se pro stabilizatorul.Acesta devine srcngpenira sursa de alimentare nestle trebui praca ulerior Datel de proiecare sin: ensiunea nominal, maxima a cureatlu de sarind gi tipo de limita, rezstenta ited i tensiunea maxims de 2gomot pe sareind. Foartefreevent, tpl de alm restabillat esc impus tot de beefclar, cum art in eazul alimentii dia ‘Ge eurent alte, cu tentornator de eta, rereso ii, sv alli Sintra acumulatoe In atl de carn, datle de irae sint completate ‘irimile cae privese sus nesiabilizats. I cazul alimentai de arta, Sint feevens tepsunen sominalt a reelet si varlatfle maxime admise fccstei fensuni, [a cazul alimentint de la 0 surat de tensvne c nestabiliza,datelesopimentre sin ensionea dealimentae in gol reas Beompliu de proisetare Pentru ilusrarea metoéei de proictre, se considers un exemplu m reprezentativ. Marie impuse sit tesiunea nominala 1V,curetl de nominal SOOmA, limit cu Stuarcee, ezistenga intern ai mich de 2 Zaomotul pe sarcind (dela vir Ia vtt) mai mie de 30m. Stbl limentea2k dela ee, piat-antansformator, un reresoe gun fil. F ‘este de 50H ae sbaterieadmise slat de 210%. Se Incepe proiestara ei 2 circuit integat A723 asigurd un coefcient de sai lizare satis Interval de tempera impus (5), (16). ‘Tensiunes de referingeveratt de circuitulintgrat este de 715V CCunescind ¢ tensiunea nominal raul report de divzare dat de Ry conformitate cu relata (53). Deoarece existd 0 sigue ccunie fl scunoscuts, se ai adaugS conifia ca prin divizorS& react un erent mare Capt $~ Ceuta pt. almentare pt elomenta de aacue 115, de curentul de poarzare al ampliicatorlu de erore gi mie ft de curental maxim de sarcind. Veloures de ImA este considera ezonabil, against rerultl SB oas yi RoR =I8K, con oo dace ln sole RATA gt Sk. Sealeg valor din producia de serie, spre exemplu cu tolerant de 25%: fy =82k gi Ry =7.5k. Pers a compensa eroares tenia de refering, prseum 91 (lean rezsioarlor, se introduce un tezistor semieglabil (26 sjusteazd numal la punerea in Funcune), cu 0 valoreapeoximativa de 7% din Suma Rt, spe exemple Re= in privingn wanzisorull serie, ce consti imediat cd tranzistorul intern al siruituli integra, care suport 150m, au ese suficient penru eurentl de soreind maxim, Din acest motv, se adauga din exteroe ie un tents, cain figurle 5.7 5158, In continuare, tebuie poietate elementele circuit de limita i tensiunea de alimertarenestabilizath, Acestea se nflaeneaz recinoe, sr proectarea lor simultnd devine greone. De aeea, s fae pesupuncres ol tensiumen pe sunt nu depageste o valoare rezonabill (spre exempla, 2V) qi 3¢ prciectectalimentreenestabilizat. Ulteror dacS se contac se tnsiunea pe ser cate mal mil des ft ile poate ee orp eda Fle E tensiunea de alimentare. Ex confine © componenté medic Ey si 0 somponentt de zgomet, E,. Components de 2gomot este produsi prin filtarea ‘ersuni redresate, Cain mute ae situa, exit dou tedine contradictri la legerea frais agomotul prea mare determina 2gomot mare pe stcing In timp Se ryomotul mie se obtine cu un condensato de filare mare, eare determin curenl foarte mari prin diodele edresoare gi utlizre neeconomicd ‘rasformatorulu,Presupuner cf valoarea de 3V penta componeta de 2gomot 'snsvnit de allmeniare a fost considerattaccapabia; ea va f floss pent Simensionaea condensatoruui de flare si a dodelor. Componenia medic Varia ine dos mite dat de abterile adie ale ensua de ree. Retriia ana imporanl supa alimentri este acea ca eanasorl serie ou tebe sk se satuceze nici in stustia con mei defaverbil. Aceasttsitate apare ind ‘eosunes de reen este le valoarea minims, cuentl abeorbit de sarcind est "avim (dooareceederea de teasiune pe seeundarl ansfrmtoruui gi pe gut sint Ia valorile maxime) iar 2gomotul ete in eltemana neg. Uilanl fessunior pear situa de mat ss, fn Fone normal (no intervent16 Capitol 5 ~ Crete pt. almantare spt elements de execue. (captolul §~ Cute gt. almentare pt elemente de execute 7 6 ‘Se consider valoera maim ateasivni pe sunt. Tranistonl serie ete deci valoarea minim atansanii Uce este Ucrnin =2-Uge =1AV. valoeres components de zgomot fast aleasi mal sus, eZutd Ey -90% > 19 Desieise deduce valoarsa componente medi ear corespunde tensunin de cea, cre va fi folost penta dimensonareawansformatoruli: Ey = ‘Se mai ealculeazi valoarea maxima 9 tensunii medi, care este eazul ee ‘efavorabil pentru solear In tension gin putere a tranzistoaelorm erie cu sarina, Accass valour este E,,-110%=248V atunci cind sbsoarbe curentl maxim, sa Ey =27V, atunt cind stabilizatra uc gol (am consderat 26V creterestensivnil de mers tn gol a transform fats de tensianeain sarin. entra limitarea de corent,webuie ales rezistena guntuli 9 divizona ‘Un prin pas este alegerea cusntului de scurciruit, care este supas Ia constringercontadivtrs pterea displ pe ranzistorl seri crete fcet chron, at tnstuea pe sunt sea oda cv acelay curent. fn acest Profectri se poate optimiza pera dsipatd pe tanzistor, pent cB hestablizats a fost dja least In figura 5.9 se prcin varatia purer is tTenzstorul sere, pe cura de floarcere a careers! exter, in repo fensiunes pe sirens, Tensiuns de alimentare a fost consieratl cea no Parametrl famili de curbe exe raporl dinue curentul de scutes furental maxim, Curba de sus corspunde cu limitarea abrupt a cues ‘Valorie taste ale pte disp infuntionre normals (stabilizare) sit din extemitaten dread figurit$.9 (pu este nevesar grafcut pute dis pentru portiunes de sebilizare), Din grafese observa cputerea maxims pe tenzistor seade odat cu cuenta Zyoin tip ce relia (6.10) ‘ezistentaguntlui cre oda cu sciderea Type, ceca ce seade problems dati, un compromis rzonabil est cuba pee = Oma It ttebuie verifeatsiptena ct ensiunea pe sunt au depseste 2V. Din elie 51 (6.10) eezultsvaloarea eset de gun ia raportlut Ry Re u,-077 inet +027) =3,760, Row By OMG gps lee) 075 Re Tale =O y-max “acd Rezistoarele , i Ry se leg de Ik, respectiv 13k. Tensiunes maxim pe gut ae ‘loarea I,9V, deci satsfce peesupuneresinifialt, Din figura 59 se consti ch puterea maxima pe tanzstor este maimed de SW si ape in etn de limite, Find teasunea pe sacing este fn jurul valor de SV. Puteres maxim pe trans, in repim de funcionre nomald, este aba de 2,6W, G = te 7 vat) Figura 59: Pusreadisipatt pe tanzitr, in regimaldeFimitae Purerea maxima se mai poote reduce, misoring curemul de seuercuit, dar aceasta inseam exetrea frites de gunt gi a tensiuni de alimentare, dest Imsjorarea andar. Proectanultrebuie a sprecieze care compromis ete sceepeabil, din puncal do vedere al randamentului i preului componentelor entra curentul de scutals (0,2), eau solicit maxime ale tranistorla sureat maxim 0,SA, teasune maxima 24,4V-0 8V-23,6V (apare la searcircit, ‘tensiunen de alimentare maxima) sputeredsipatd maxim 5,5W (alla tot lotensune maximd de alimentare). Pe baza aestr tel val sesleg wanzstorl See din catalogele de tarzstoare. Spre exemplu, tranzistorl BD235, ‘psula TOI26, este salSPeator De regula, ranzistoarete disp paterea maxima numaifurcioning cu radiator Din acest moti, alegerea iranistorlal serie este unmatd de priectrea8 copto §—Crcuie pt aimentare 9p. laren do ox radiatorul, pe baca domeniulu de temperaturi impus gia reise ale capsule aiatoralu (accasa este problema e tehnclogie 83 toi bart rasitoruli gia circulated seul). ot dn foal 8 ‘wanzistorui sat preuate amplificarea de curent (9 paemcti mode semnal mare. Se ened daci cinentol furnizt de ranzitondl integrtuki, ese sufcient pentru a asigua curentl de baxd al tani exter. In cazul de fat, la curental de OSA, ampliicarce de tranzstoruli este mai mare de 30 (am considerat temperatura maxim trad), dec caren de baz necesar este de [TmA. Curental furs de (Soma) este steer. ‘Se mai verified apr ct putea disiats pe integra au doptyeste ‘maxima admisibils (300eW). La aceasta putere contnibue do termeni Aisiptipetanzisorul serie intern i puterea dsipat pe eta integrtuu ‘component se calculeazs similar eu puterea disp pe trancistorl exter gh valoaes maxima de 160mW. A doua components este produsul dine absorb in esa crutelorintgratlut (4a, se a din catalog) 9 to ‘maxima de aimenare 24,4V), Suma puterlor dsipate exe 260m, mal decit cea admisibil. Dash puter disipatd pe capaula itegrat pterea maxima admis, este necesar si se micjoreze carenal fumiat tranzstrul inten, prin introducerea a incd unui traitor intermedia. ln acest moment se poae vorfca dich eabiliztora integra si ngs prvi eaten neal nine ez pes [nl de a folsi ecuaile (5.4) gi (5.6), se folosse parameti somunieai roduetior:rezistenf intern rai mict de ISm wi stabilzare msi bund de fat de tensiunea de aimentare, adick 2gomot mai mic de 20mV pe sl Pentru pistare sabia, se plasea o capitate de compensa in tm reacia amplifeaorului de eroare (figura 5.8), azn com ese indicat produsitor. De reguli, neste necesard‘o bands ma larga de civ Kea In & condensatrl meajonst, pe ier se mai plaseazs ut condenser nen 4e cel putin 100aF. Ca valorlededuse mai siete inches proiectarea Se In conii nominale,randamentul maxim al sabilantorl ne depaeste Exemplul prezenat este sufcient de explicit pentru proiectarea stabilizator nr detensune, dup schemele 5.7 sau 3.8 Protecia la supraensine fn afar de proweyia 2 supracurent, stabilzstoral msi tebuie Iimpotriva supratensiunoraccidentale pe lege. Acesoa pot apis din ssinilo cu earatr induct sau cu sur elockomotore. Exit 3 situa opt 5~ Ccute pt slmantae 9 pt slemente de execute 10 cart spare tensiune mare pe sircing din cauza defect stabilizatorulu, az in (See ebuie proteandsarcna, Un ciuit cu acest rl este eel in figura 3.0, Diosh Zener se alge cu tensiunea de strapungee egal eu ensianea nominal de {ecin, asta inet fe blocts in functonare normal. dst cen sin locate ‘araistorl si tistorl. Dac aparesuprateasiune pe ieie, se deschid sucesiy {Gnd tenastoel si istorl,punind ieiren in seu. Dect defect provin din Sable, curentul prin tanzistor ero pnd se arde sgurana fuzibila de pe flimentarea nestabilizats. Daca deectul prove de la sacing, lures limites {fr carent a sablizatorlu, cae imine in aceasts stare nepericuloasd pind Ia lnveraporeaalimentr o ft Figura 5.10: Cirout de protect In supratensiune poise Ale vriante de abilioatare Pita sabilzarea unor tensiuni mari, pe care circuit integra nu le suport, ‘chuie ost alte sebeme, Dad fluctua tensiuni nestabfizate este mica (mal nish dit dieroma dint tensanen maxima si cea minima de alimentare a intepratlu, died 20V), est posibil st se proiecteze un stbiliztor fp care inegratl are bora negativa legato bora pote a saci. Pentru bora ezatva a sabilizatorul nu este legac la comunu dine sushi saci, = Spun cf Iueeart in regi Mota O ate de schems este prezeta in Figura 511 (6). Se obser cum alimentaren inteprtula se ace uo dod Zener wo rezstor. Se mai observ cum se compar refering reacin, ate not reac Se ngatv & Rk a -u, "0 RR T= AW, + Ung) 619 = pe ~ Up Din retin (5.14) se obsevd ct coefisintul li U, din membru rept este nega, ‘re ce inser ef recfia exe negatnd Din aceay relaie e deduce tensiunea ominalt de srcnx20 CCoptoll 5~ Crete pt. lmentar gp. elements 2 eeu Restul proieetini decurge cama sus, RR On Unt Ria) q x meatiunea cf regimul de surrey elma dur pent atistral serie pentru stabilizatorul parametric (u ‘ene det Scene vor fr dimenionate pen ensini i peri mai mar ‘anal sebeme 5.7. faa Gs Figura 5.11: Stablizator de tensiume poitv In regim lta Figua 5.12 Stabiliztor de ensiune negativa Copia 8 Cet pt aimertar gptslemente de execu 12 fn figura 5.12 se prezints un stabilzator de tensiune negativ, reaizat ex celts circuit iotegrat. 0 deosebire imporania apare dart plasti (onzstorulu sere peconductoral de alimentarenegativa. El fost ales de tippmp ‘Ale nevoie deo Seplasare a vel bari cu o dioddZenee, penta cd emiorl stort infra nu poate eobod Ia nivel mai negativ dec. pola cel mat (raativ al itegrafuln, Dioda es gen interat. Pentru sabres react si 2EEulul tensunii nominale de ise, se procedeazA ca. mal sus: tensunile Surrlor neinversoare gi iversar, calculate fal de potenti ul, sat au, wate 616 2, +Upg Mey Hay agg ge Ua gaatg, Us Und Fe 6. Din diferent lor sezult cd semnulcoeficientuli Iu U; este negativ,precum gi "aloarea tensuni de saci nominal 7 RR + Ro) Uu= Une BGR + Ra) ony eb, Figura 5.13; Stablizator dul (el negati in regim de uri) Jn cteuitele de alimentae in care exe importand simeria tensunilr fas un potenial coma, ialusv a zgomotulu, se poate realizastabilizatnt bla in ‘2 fe inet una dia tsi este independent, i tmp ce es de a dows 0 repett Sinetre pe prima Se sue cal dlls sailzatorlereazi n regim de urmarire (Gan figura S13), Reashia in acest sablizator este negativ8, iar tensiunee d= Isfire, caleulal ca in orice anplifcato invesor, este dat de relatia:2 Captolu § - Ciruta pt aimentace pt laments de execute ky v=. = 6 Daca se aleg rezstoreegale, tensile de sarcink rez egale in modal emne opus. Exist ereuite integrate In care sia coprinseelementele am ‘ubilizatoare din Scheme dual ‘Stabilzator ineerat x treltrminale Peru cl uel esin de alent sine practic andardiant, pe pant hatin oso ape a aan deine Fa ‘Snipes de poet elmer Sehoma inter simpli Stel dee ese ce din igura5' Creaful we previa ian STavine dispute chur in royim d& sureicut Conecarea exerioud ‘eallarat cae figra 15 cae cone n zis pet ssguaea cos ‘nim sun condensoratosaje Contr mini est necesr atu ‘Grin oats cad In cuen isunde saa este lbs, Un ex Eile Ge cite subitestoue exe familia Moola MCT8x« eitele desemneu tiune postive sabia ads $V, V, IOV, 12V, 15, HV. Familia MCTDxx comine tabikztocele dase do iesie neativ ‘temp MCTNOS exe salir de tensine posits, SV, ir MCS Sebllziora de-3V, Cunil main depinde de capell i poatef nae 03 {SA Un eeu simi, EMD, capul TOS, de cutet main de oe makin dapat de 30M Ri Figuea Vid Sibiiaion tensione fx Figira 315: Conecarea sabi Folosind stabiliatoare x consum intem mic © curent, se poate ob tensiune de srcina difert de cea stbilith intern. Conectrea se face cain Ccoptll S~ Creuita pt almentars spt. elamenta de execu 2s 5.16 (spre exempl, LIT). Tensunes de arcing se calulead din tensiunea ominal ela: 62) Figur 5.16: Staiiat de tensiunereglabill pia rezistoare 53. Stabllizatoare in comutatio Stabilizatoarele lina av propretatea ct ofert un rispuns rapid a astnes perurbailor go tensive de 2gomot mica pe srcnd. [a schimb,randametal or fe mic, indeosei in eazurile cid temsionen de alimentare nstablizah a Seti’ marl, Exemplul de proecare dn sucapitolul $2 ofeitunrandament reaxim do 60%, pena abaten le tensimi de alimentare de mumai 10%. | tratv la stablizatea init eorstiuesabizatarele in comutaie, Aceea sin ereuite fn care unul sas mat multe dspozitve flosie oa element de reas} de putere, ucreaz in comutaie Regimul de comuatte este caractrit ase: fscare momen, dispaiivele de putere sint fe blocate ~ deci curent nul, Re ‘strate ~ deci tensune fare mica pe dispaitiv. Consecinja exe ed puterea Aisipah pe dispocitive ete foarte mica, in comparaie cu sabilizatorl linia, Seed ce aac de cece fa comblate este principal ese al acest catego Ae cireuite. De obice, in compunecea sabilizstoarelor in comusatie iat un Convenor de tip eee. Uc. sun circuit de reglare automat a tens ‘Avanajclesabiizatoaeloe in comutte devs din proptietileconveroarcloe fost randameat bus, amd larga de tesiuni de simentae, componente cu 4nburit mic, Elementele esefialesintlurul in comutie ~ ta care putes Alspatt este mick, si feevenls mare de comutaie, penuu care gubartal ‘wansformatwarelor sal elementelor reactive este reds, Dezwvaniaele acesior Sabilzatoare sit exstenja2gomonuti de comutaie pe sarcind propagate i ‘ei inconjuratr a peruvstilorproduse de comutaie18 Capitol 5 ~ Gru pt almentare spt. elamente de exe Prineialeletpuri de sabilizstoare in comutaie se clasifica dupa co pe care Ml flosese: convertoae cu capaci comuate,varatoue de ‘continua (converoare ec.) 9 invertors autonome (converte ce 5.3.1. Convertoare cu capacititi comutate Prineipalee propriety ale convertcrelor cu capcii comutate sin foarte mie, simple, curentl deep relat edus resents de lege le pot realiza coma In mod autonom sus pot flee tensunea rele comuafe CConvercarae cu capactit somutate de a ref sit cunoseute sub redresoare mulplicatoare de tensiune.Disportvele care comutd sin i necomandate; nu se foloseseredesoare mulipicaoare eu venti Peni siblizareatensiunit - acest ncesard- 2 adagh un stobilzatoe fn fgura 5.17 apare un dubloe de tensane (dou varianteechivalnte de “Aces este celizat prin iserierea a dud redesoare monoalterants, ‘ensiuni este singurl avanaj penta cd, in comparte eu un redtesor a care ar folosiaclayitansformator si una! din condensatoarele schemel ‘edeesorldublor ae 2gomot de amplitodinedubl i existent inter YT R tf) fev fo + ne . Figur 5.17 Reesor air de tise In figura 5.18 apare o al variants de dublor. Prima diodd $i ‘condensatorlucteazi peo altenani, dup earedoda se Blache. Ina lumatoare se descide a doua dod, pentua permite netcarea cel deal ondenstor, de la tensiunea cumulatefelet ga primuluieondenestor scesui mod de transfer al sareinis inre condenstonre, sonverordl fumeyte “pomp de sarena”. Else poate extinde Ia doud flu prin Ise oud convenoaresimetie (culipcare eu 4 figura 5.18, tn care stein Cepek! Create pt aimentre pt slomente de execute 125 format dint tub lumnscent so rezistent de limiare a caren) sa pra egw in azeadh a mai multor eelule idence, Aceasts dia wand metodt este (Gscosibls pona oierea de teasiun relatv mari in figura 5.19 aparercite (he mukipica tensunes refeles de un numde par, respect impar de of evista tere este relay mae, de acea convertoarele cu pomp de srcind Ze folossieaumal peru cunt mii, De regul,tensiuns este mutpiat dem Gi dick ese indeplinia ella 29R,C/m>>1. Exemple de wir sint fumiares de tense inal fa tlevizoare,osciloscoae te. Se emarcd fap ck [Fane dod fecrecondenetorrebuie 8 supore dose tenses maxima 2U, ee FL a 2 & zo fev whee + » Figur 5.18: Pomp de saci petra redresare cu dubare su evaduplre a uw IK oe fo tee ae eee r & Figen $19: Multiplcaestensini redresate (cu pomp de soci), de un ume pas, respetiv impa, de 1,28 Capt 5 ~ Crue patient sft seared execu Cesc xe ma ies iat cl cu com autonome Siem de a tennenestliza con pot orl een ms taconite ede setae te gure 5:20 9 52L x5 Bre dot comeroae pomp Go saciaa care relzezl inven ii dblare sun de alimetare Ele se buzera pe sla rn sere de sait nre cope, relat cu eur a doe pe sna care lesa sonst. Peng feevent de orn! rr grainy de ee de 50m, condnaxarcle st de dnl 1020 SE ERIE aroloie SMD, in 3 mle bl, Zgomotl pe See fear ae der lar andamentl exe superior lt 90%. Dn rail atl J conver se floss ts paar poral, cm af Figua $23; Cicutle echivalene ale convertoral in intervalele Ta Ti Penta calcula ensiun mei pe sarcina sal tensa de zgomot se folosese ‘alco velativ complicate. Tor, pentru regimul de curent meiner pin ‘big, so poate apela In un eaeulaproximativsatisfeton acd e fine cont de ‘opal 8 inductans yi rezistenta de sarin formescd unfit tecejos de rina 1. Co urmare, ensues med pe sarin este media tenn U, = 6 Ui} Bt + (Up) 62) Tata rears Dast se tine cont gi de reisena de piereri in bobind, r (perder: in cups, Dlecei prin eureaurbionai perder prin cial de hstreis al meal, ‘inet valoares objnsth in (5.22) webuie corte prin inmulire ey report Sp Atel cd convenaeul este destinat wtilizSrit trun sabiliator de ‘Sune, calelul xa lensuni medi na este important, pera cf meninrea| "Wor exatte a tenlun de ie va fi efetuats de circuit de eglare automat130 Coptoll ~ Creute pt. simentare gp elomente de execute In schimb, este wild o rela spoximativa, penis a pune in evident ma cave au ponderea cet mai mae in sabilireatnsiunt pe sacing. Dac Se fu factorul de umplere al eomutate anzistoulu, se poate serie U, sf 6. dia care 4 observ cl pert cea mal important este tensunea el {ar comands necestr pena stabilzarea tensuni poate fl transmis prin fd umplere, Relifia aproximstivs asupra tensunii medi de sarcin Slsbila si in eazul afr algorim’ do comands, cu contin ea bobina si patcust de cuentasiteropt, Toto relayie aproximativa se flosegte si Eneull tens de 2gomot pe sarin, in aceles ipoteze ea mai sus. Dac hoteazi eu a riporal dinre perioada de comuttic i constants de timp ‘rit Tntlg Ror Seaman: Gon +a) 6 sexu factor de ods tensunen de zgomot apo I tensunen me Be a al-7) © CCoefisignal a au are imporanit oumai fn evalurea zgomotubi. et eterminarea comport diaanice a convertorului, aja cum se ve ate pargrafu urmiior.Valrile tension medi i ale zgomotulu,prezentte mai Sint valor apoximative, considerate stisFidtoue in proectare stabil reasie. Petru compari, in Anexa Teste relat caleulltensiuni medi ‘zomotuli, bazat pe realvaea esopilor diferente, care arti 8 rezu ‘bite prin metode aproximatve sin rezonabile. ‘Dac varatorul ste cuprias nun stabilizats de tensiune pent ali

S-ar putea să vă placă și

• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5830)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5810)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1126)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3045)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20064)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10913)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5675)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 5 din 5 stele

  5/5 (3300)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8972)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25199)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7865)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2486)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24587)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12954)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2558)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2569)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12042)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6534)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9974)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5719)