Insecticide / fungicide gradina

Socul
Nimic mai minunat dect un soc pe lng casa omului.
Rupei cteva crengi i punei-le in recipiente cu ap, printre arbutii fructiferi. Gngniilor n-o s
le plac deloc.
V necjesc narii, moliile, tupeitii de gndaci i oarecii ireverenioi, plimbndu-se ca Vod
prin lobod n casele si cminele voastre? Apelm la aceleai crengi i frunzi de soc. Crengile n
cauz le pitim pe la coluri de odi i dedesubturi de dulapuri i cufere. Ce mai surpriz vor avea
urciunile, cnd vor da cu nasul de aa mtrgun.
Sau, poate avei musafiri nepoftii n persoana Domnului Crti. Nu v impacientai. Socul e
colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la ndemn s-l punem la respect pe sptorul de
serviciu. nfigem, n locurile pe care obinuiete s le strbat, crengi de soc, decojite n
prealabil, ca s nu ne trezim cu ditamai plantaia de soc n bttur. Restul vine de la sine.
Mirosul neptor, amintind de dumanul su natural, pisica, l va face s renune, n scurt timp,
s excaveze prin ograda noastr. La mine a funcionat cu succes aceast metod simpl i
util.
Apoi, mai sunt florile, dar i fructele, din care se poate plmdi o infuzie numai bun de pus pe
goan insectele iubitoare de frunze i seva lor.
Trecem la urmtorii oportuniti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coaczului i agriului,
dumani lacomi i strictori de rod i tufiuri dragi. E, n acest caz este vorba de un pic mai mult.
Mai nainte de toate trebuie s mnuim o agrotehnic de calitate. S avem grij ca umiditatea so cumpnim, lumina, ce intr la lstari, s fie i ea drmuit cu rezon. Hrana, s fie de calitate,
din verdeuri culese de prin toate ungherele ogrzii, numai bune de infuzat i mpestriat laolalt
cu alte bunti. Din aa minune de tratarisire, arbutii sunt viguroi i mult mai rezisteni la
atacurile perfide ale duntorilor i beteugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai ntmpl ca
aceste goange nimicitoare s jinduiasc la lstari i frunze fragede. n acest caz, le pregtim un
tain pe msura lcomiei lor.
Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l ap, inute cam o sptmn, cu varianta 2 kg de ace
oprite cu 8 l ap fiart, inute vreme de 5-7 zile la ntuneric, dar, diluat apoi, adic 1 l de
substan n 10 litri de ap de ploaie sau izvor) i stropim cnd doar ncepe a lega rodul, i este
cat o gmlie de ac, imediat dup ce a desflorit.

Usturoiul
Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate
chiar vampirii, ci i cletarul coaczului, pduchii verzi i galbeni ai agriului, i ei un fel de
vampiriti de plante, si nc muli ali duntori zburtori, trtori sau sltrei.
- Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat n 5 l de ap, vreo 24 de ore, pe care,
diluat, sau nu, o aplicm prin stropire nu numai la coacz i agri, ci i la pomii fructiferi sau la
culturile de legume.
- Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa.
Lsm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, dup care o amestecm, din nou, cu o
cantitate mica de apa (300 ml.). Repetm operaia, apoi, cele dou lichide obinute le
amestecm i adugam ap pn la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract
la 10 l de ap(o gleat). Firete, nu stric s adugm spun de cas, ras 40 gr, sau lichid 2
linguri. Acest extract ne ajut mpotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte
sugtoare si defoliatoare. Se stropete seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Aciunea
acestui extract este valabil atta timp ct nu plou, altminteri va trebui s repetm operaia
imediat dup ploaie.
- Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l ap. Se amesteca bine, pre de 10
minute. Suspensia se utilizeaz proaspt preparat mpotriva cletarului coaczului. 10 l de

suspensie este suficient pentru o suprafa de 100-150 mp. Repetam stropirea dup 5-6
zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 ap clie se toarn ntr-un recipient de
culoare nchis (sticl, borcan), se astup i se las 1-1,2 sptmni la ntuneric i cald (cmar,
dulap de buctrie). Acest concentrat se poate pstra timp ndelungat la ntuneric i temperatur
constant. Pentru stropiri, la 10 l de ap se iau ntre 20 i 70 ml, n funcie de intensitatea
atacului. Pentru o aderare mai sigur se adaug, dup cum deja tii, spun de cas (40 gr.) sau
lichid (2 linguri). Eu mai pun i un cu de cenu. Nu stric, dimpotriv. Cu aceast minune
luptm i mpotriva putregaiului cenuiu, ptrii frunzelor, rapnului, ruginii, phytophtorei (man)
dar i a fluturelui verzei, urechelniei, afidelor i puricilor, narilor, musculiei albe, plonielor,
omizilor. S nu uitm c usturoiul este un antibiotic, antifungic i antiseptic desvrit.
Citricele
Reeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, c-s portocale, lmi, grapefruit sau
mandarine, nu conteaz. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolalt. Le
uscm i le pstram n pungi din hrtie sau cutii din carton. In momentul n care ne trebuie n
hara cu bzdganiile rutcioase le luam i facem licori veninoase pentru mnealor.
Reeta 1 Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maina de tocat (mixer), le punem ntr-un
borcan sau bidon de 3-5 l, i, pe care le acoperim cu 3 l de ap. Astupm recipientul i-l punem la
ntuneric, unde-l inem vreo 5 zile. Lichidul adstat l strecurm, resturile se vor stoarce bine,
printr-un tifon, sau orice estur mai rru. Licoarea obinut o pstrm n sticle, dac se
poate, nchise la culoare, bine astupate. n ajunul ncierrii lum o gleat de 10 l cu ap n care
adugm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaa,pn la rsrit sau dup ce apune soarele,
trecem la atacul decisiv. Stropim pomii i arbutii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au
ncumetat invadatorii.
Reeta 2 100 gr coji de citrice uscate se acoper cu 1 l de ap cald i inem mocneala la
ntuneric pre de 3 zile, s se iueasc. Apoi se amestec cu ndrjire i se stropete de purici i
afide.
Reeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. l adugm la 10 l ap i lsm la
plmdit o zi i o noapte. Dimineaa punem la fiert cam un sfert de or. Rcim, strecurm i
stropim.

Tutunul i cenua
Scoatem din raft reeta cu praf de tutun i cenu: o parte tutun la doua pri de cenu,
amestec cu care pudrm, subirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon
cu pauz de 1 sptmn. Firete c, nainte de a pomda, stropim, astfel ca pulberea s adere
ca lumea. Isprava o svrim la fapt de sear, dup ce ntreaga populaie zburtoare folositoare
se retrage la odihn. n felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de sltrei: purici, tripi,
acarieni, dar i cele zburdalnice i naripate, care nu mai tiu ce s nepe ca s-i depun oule.

Foile de ceap, sunt i ele de mare ajutor n decimarea populaiei zglobii puricoase i

acarienoase: Iat cum procedm: punem ntr-o cldare 200 gr. foi uscate de ceap, pe care le
oprim cu ap fiart. Lsm o zi ca s-i revin, dup care strecuram, ndoim cu ap jumtatejumtate i stropim. mpotriva acarianului rou, se fac vreo 2-3 stropiri la rstimp de 5 zile.

Cenua una dintre cele mai bune prietene ale grdinii, ne ajut i n acest impas. Pentru

aceasta se iau 10 l de ap n care se adaug 2 pahare de cenu, se amestec i se las la ostoit

o zi. Apoi, se pune oleac de spun de cas (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo dou
linguri), i stropim. Nu v-am spus eu c-i grozav-n toate cele?!

Tomatele. Minunat cultur! Sntate pe araci. Sntate pentru noi. Sntate pentru prietenii
notri roditori. mpotriva diverilor duntori sub form de omizi, larve, acarieni, afide, purici,

pduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate Dup ce
am copilit roiile, nu aruncm verziturile rmase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat i le
pstrm n cutii de carton sau pungi de hrtie, la loc ferit de umezeal. Vom avea nevoie de
puterea lor veninoas, care nu e pe voia duntorilor atacatori de frunze i flori ale pomilor si
arbutilor fructiferi, dar i ale legumelor. Aadar, verdeaa tomatelor (planta este musai s fie
sntoas, firete) fie ca e uscata fie ca e crud, va fi tocat i folosit astfel: 4 kg de plant
verde sau 0,5 kg de plant uscat se va fierbe n 10 l de ap timp de jumtate de or la foc
molcom. Se las la rcit, se strecoar i folosim o msur de lichid ucigtor la trei msuri de ap,
la care adugm nite spun de cas sau detergent de vase, considernd 40 gr de spun sau 2
linguri de detergent la 10 l de fiertur

Sau: 4 kg de plant verde sau 400 gr plant uscat, o vom lsa n ap clie pre de o zi i-o

noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurm, stoarcem bine resturile, pe care
le punem la compost sau le mprtiem pe sub arbutii, pomii fructiferi, sau printre rndurile
brazdelor pe care le avem. Soluia obinut se dilueaz 1:3 (o parte de soluie in trei pri ap) la
care se adaug 40 gr spun de cas sau o lingur de detergent lichid de vase + un pahar de
cenu.
La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coaczi i agrii, gonind de la ei viespile
galben i neagr, care le vatm.

Lstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanele nmagazinate n seva lor

ajut s pstrm gradina de legume i livada curate i sntoase. Dup ce culegem buntate de
barabule i le adpostim la loc de cinste n mruntaiele beciurilor nu vom lsa de izbelite
buntate de vreji. Singura grij va fi aceea, ca aceti vreji, lstari, s fie sntoi, neatacai de
vreo ciuperc sau vtmtori neprietenoi. i vom pune la uscat, i vom mruni i pune la
pstrare n cutii de carton sau pungi din hrtie i-i scoatem la iveal, s-i fac treaba, n
primvar. Cum procedm: 1,2 kg. de mas verde sau 600-800 gr. uscat, se las la infuzat pre
de 3-4 ore n 10 l de ap cldu. Apoi se strecoar, se adaug spun de cas sau lichid i,
opional , un pahar de cenu. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri
plantelor. Este o arm puternic n lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiei albe.

Finarea
Finarea este un beteug tare suprtor i distrugtor n rndul multor culturi: se cramponeaz
mai ales de bostnoase castravei, dovleci i dovlecei, se aga de tomate, se ia de coaczi i
agrii, caut pricin trandafirilor, clematiilor, phloxilor. De aceea am cutat ac de cojocul ei, n
carul cu fn. i ce credei?! Da, l-am gsit!! L-am dibuit n carul cu paie, mai precis.
Dar trebuie s v spun un mic secret: depozitarea soluiei pgubitoare de ciuperci se face in
recipiente nchise la culoare, inute in spatii neluminate, iar stropirea se va facedoar seara sau
pe timp noros, dar nu ploios, firete. De ce ne ferim de lumina soarelui? Secretul este ca
bacteriile care se dezvolta in urma macerrii paielor, fanului, mraniei, pier la lumina soarelui.

Maceratul de paie (sau scuturtur de fn, ori floare de fn)

Procedeu: 1 kg. de paie (sau floare de fn/scuturtur de fn) lsat la descompus mcar o
toamn i o iarn, se pune in 3 l de ap rece i se las la macerat pre de 3-4 zile intr-un vas
netransparent.
n acest rstimp bacteriile micolitice, rspunztoare de distrugerea miceliului ciupercii, apuca sa
se formeze. Lichidul obinut dup strecurare, se dilueaz cu ap 1:3 (o parte soluie i trei ap).
Dac lsm la macerat doar cteva ore (3-5 ore), putem folosi soluia nediluat. Stropirea se face
doar seara, dup apusul soarelui. Operaia se repet la 7-9 zile, sau mai des, daca timpul este
ploios.
Se poate nlocui maceratul de paie cu maceratul din mrani (blegar maturat), care se obine n
acelai mod.
Apoi mai avem la ndemna si:

Plmida (Susai de cmp)

Macerat: 3,5 kg planta proaspt culeasa, lsat sa se pleasc la soare, apoi pusa in 10 l de apa
si lsat la macerat 7-8 ore. Se strecoar si se stropete abundent, de 3-4 ori, la interval de 5
zile.

Sau:
Soluie de bicarbonat de sodiu 100 gr/10l apa, dar si Apa de cenu (vezi mai
sus Cenua)

Plante alungtoare de goange pguboase

Menta, o plant pe care eu o iubesc nespus, chiar dac, nu de puine ori m-a necjit devenind

obraznic, lindu-se, dup cum avea ea chef. Dar, cum tot rul spre bine, amarul de verdea
parfumat antiseptic i antifungic este prielnic scopurilor mele. Fie o plantez sub, n coasta
sau lng pomii i arbutii fructiferi, cum este la ndemn, fie iau cate un snop, pe care-l leg
fedele de picioarele lujerilor i-l ag cu capul n jos, de straj, vajnic popnzoi, s bage n
speriei pe hrpreii duntori.

n acelai scop, stau strjeri la poalele pomilor mei i tanacetumul, si calomfirul,

i ruta, i pelinul (de fapt i pe el l ag printre ramurile fructoilor mei, n scopul mielesc de
ndeprtare a bietelor gjgnii flmnde) i melisa, i isopul, si salvia. Acum s nu gndii c
toate acestea, stau ca o salat la picioarele pomilor si arbutilor. Cu toat bunvoina, nu ar
ncpea chiar toate laolalt. Dar, grija mea a fost, ca n imediata lor apropiere, s propesc
aceste faine verzituri odorate.
Din ele, aromaticele toate ce le am prin grdin (menta, salvie, vetricea, ruta, busuioace,
cimbru si cimbrior, calomfir i mueel, suntoare, la care pun i o mn bun de frunze
de usturoi si ceap) le toc i la 10 l de ap pun cam juma de kil de mas verde. Acopr, o las
n soare cam 4 ore i mai dau cu mestecul din vreme n vreme, s activez microorganismele.
Soluia este bun de stropit, diluat cam de 5 ori, iar ce rmne merge la compost sau,
dimpreun cu nc vreo 3-4 l de ap stat la soare, va fi pus pe la rdcini de pomi i culturi de
toate neamurile, ca desert, cam aa:
La 1 pom adult 10l ;
La 1 arbust 2l
Pe brazde i pe la plante artoase din grdin, cam 1,5 l /m2.
Stropesc ntotdeauna la fapt de seara, dup ce zumziala util s-a retras pe la casele lor i cnd
soarele nu mai are ce strica cu ardoarea sa.

tevie de cmp (slbatica) mpotriva duntorilor cu corp moale:

Rdcina mrunit, cam 300 gr., pusa in 10 l de apa, lsata cam 3 zile intr-un vas acoperit. Apoi
strecuram si cu licoarea asta stropim plantele, pomii sau arbutii atacai de purici/afide sau alte
nzbtii cu corp moale, adic acele distrugtoare care nu au vreo platoa protectoare.
Coada Calului un antifungic, adic sperietoare de ciuperci, dar si mare prieten cu sistemul
imunitar pe care-l susine, dezinteresat, n toate campaniile de distrugere a bolilor i
duntorilor. Pe lng toate acestea mai are i calitatea de a fi antimicrobian i antiseptic.
Infuzia, ca in majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregtete astfel: 100 gr planta
uscata sau 0,5 kg cruda, la 1 l apa. Se las la dospit cteva ore, cel mai bine 24, dup care se
strecoar i se aplic, in acest caz n proporie de 1:10 pentru stropit. Lichidul se va pstra n
recipiente nchise la culoare, bine astupate, i loc rcoros.
Ppdia minunat n salatele de primvar, dttoare de vigoare i vioiciune omului, dar de
crunt nimicire a acarianului ro, puricului verde melifer. Licoarea se pregtete ca i cea de
coada calului sau ptlagin, galbenele sau pelin, ruta, calomfir, salvie sau vetricea.
Cu Vetriceaua (tanacetum) treaba st cam aa: ca diet pentru pomi pregtim:
pentru 10l de ap cam 2,5 kg de plant cruda, tocat sau 800 gr de plant uscat la umbr. 2
zile o inem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de de or. Rcim, strecurm, dilum
de 2 ori i stropim PRIMA oar imediat dup nflorire, dup care de nc 3 -4 ori la rstimp de 5
zile.
Sau, tot la 10 l de ap, 1 kg. de plant crud, culeasa in vreme ce sta nflorit inut la cald cam
1-2 ore, dup care inem zeama la foc molcom cam un sfert de ceas, rcim, strecurm. Se iau
cam 100 ml din decoct, amestecam n 10 l de ap cald cu ceva spun de cas (40 gr.) sau, n
lips, cu una-dou linguri de detergent de vase sau spun lichid. Pomii i arbutii fructiferi vor fi
fericii nevoie mare.
Praf de mutar mpotriva moliei coaczului, agriului, zmeurului, a viespii negre a coaczului
si agriului. Aadar ai nevoie de:
100 gr praf/faina de mutar (de la farmacie)+ 10 l apa. Se las la cald cam doua zile, apoi se
strecoar prin 2 straturi de tifon, se dilueaz 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaug spun lichid,
cam 2 linguri, sau 40 de gr de spun de casa rzuit si topit.

Reeta bomb, folosit de ..in fine, h-ht! n copilria mea, mi-o aduc aminte att de limpede,
de parc ar fi fost ieri. Asta pentru c mama a reinut-o i a tot folosit-o n mica noastr livad de
7-8 pomiori. La rndul meu, o pun n aplicare cu mare reuita.
Sun cam aa: 2 cecue cu mahorc (tutun ct mai netratat, dac exist posibilitatea de a
face rost de foi de tutun este i mai bine) + 1 pumn de foi de ceap + 1 pumn de foi de usturoi +
un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenu. Toate ingredientele
se pun ntr-un borcan de sticla de 3 l, apoi se toarn ap fierbinte pentru a le opri, apoi se
acoper. Borcanul l punem la loc ntunecos i rcoros cam o sptmn i, din vreme n vreme,
cnd ne mai aducem aminte, amestecm. Dup ce a trecut vremea, strecurm, stoarcem bine
pulpa, dup care completm cu ap pn se umple borcanul i adugm spun negru 40 gr.
(spun cu gudron, din cel de la plafar, cu care e bine s ne splm pe cap cnd avem mtreuri),
sau, n lipsa lui, spun de cas sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingur, hai dou).
Se pot stropi cu poiunea asta pomii i arbutii fructiferi, dar i legumele i florile. Arbutii i
pomii fructiferi vor fi stropii din momentul n care au nceput mugurii s se nforfoneze, pn s
se porneasc a nflori. Larvele de goange rele cad, ca secerate, iar recolta este curat. Salata o
poi mnca direct de pe brazd.

Insecticid bio
Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid.
M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau.
Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu
solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu
ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am
hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri
volatile.
Maceratul contine :
Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte
antifungice si insecticide.
Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu
continut ridicat de estragol, cineol, linalol.
Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.
Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul volatil
este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A,
B,C.
Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.
Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.
Din aceste plante am pus:
7-8 FRUNZE DE ROSI
150 GR DE CIMBRU
5 INFLORESCENTE DE MARAR

50 DE GRAME DE BUSUIOC
40 DE FRUNZE DE NUC
40 DE FRUNZE DE CRAITE
Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am pus
dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile.
Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am pudrat cu
cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o problema
dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta dimineata nu au
aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea.
Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta postare despre
el.
P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat frunzele.:)
Ca sa ai rezultate bune de germinare poti inmuia semintele in apa in care ai adaugat putin
stimulator de germinare Biohumussol , Atonik , Alga Special , apa oxigenata.
ori alte retete
Vezi detalii cu apa oxigenata:
Apa oxigenat nu duneaz plantelor, dimpotriv, aa cum ne ajut pe noi, le este de folos i
vegetalelor, ca medicament i dezinfectant, fertilizator sau ngrmnt. Ajut seminele s
germineze mai repede, iar plantele rezultate vor fi mult mai sntoase. ntr-un borcan cu 500 de
mililitri de ap distilat adugai peroxid 8% ap i amestecai bine. Punei seminele i lsai-le
la cldur 3-4 ore. Peroxidul de hidrogen poate fi folosit i pentru a vindeca plantele bolnave.
Frunzele plantelor de grdin sau de apartament stropite cu aceeai soluie va alunga duntorii,
lucru extrem de util mai ales n grdinile de legume. Pentru c este natural, apa oxigenat nu
va duna plantelor. Ca ngrmnt, nainte de plantarea rsadului, se toarn o can cu ap n
care ai pus o lingur de peroxid. Planta va crete sntoas i nu va fi afectat de duntori. Un
alt beneficiu al apei oxigenate este c previne efectele negative ale excesului de ap. Mai exact,
peroxidul de hidrogen nu las rdcinile udate n exces s putrezeasc, ntruct i furnizeaz
plantei un nivel ridicat de oxigen. Peroxidul mai poate fi adugat i n apa cu care udai grdina.
Acesta acioneaz asemenea clorului, ns nu este toxic.
Capuse:
Infuzie de busuioc. Eu pe asta il dau si pe toat gazoana , adic iarba, evident, din curtea moiei,
ca sa nu am surprize. prea mari
Se fierbe 1l de apa, apoi se adauga un pumn plin de planta uscata sau un manunchi de planta
verde. Se acopera si se lasa recipientul, cateva ore, invelit cu un prosop, pana se raceste de la
sine. Se pulverizeaza prin gradina, casa, curte.
Furnici:
le sperie mirosurile intense: petrosin, motorina, benzina, coji de portocala, usturoi, piper,
scortisoara. In gradina nu am dat cu petrosin, fireste (dhaa!)ci am presarat pe aleile lor de
acces cu scortisoara pisata, piper, boia, am pulverizat pe musuroi cu infuzie de citrice, usturoi. Sa
le vezi cum isi iau in spinare plozii(ouale) si o iau la sanatoasa! Se mai presara boabe de mei,
care obtureaza intrarile/iesirile.
Pomi fructiferi - unde vezi afide, sigur sunt si furnici. Freaca tulpinile pomilor fructiferi cu usturoi
(rupe cateva frunze verzi) sau cu stevie (este de preferat cea porceasca) si furnicile o taie de
acolo. In felul acesta ai impuscat doua gaze dintr-un foc.
sa ai spor!
Gargauni / viespi:
stropeste zonele unde-si fac fagure cu motorina pusa in recipient ramas de la solutie pentru
spalat geamuri. sau le afuma cu ceva sulf se aeriseste imediat. si, poate o fi o intamplare, dar
am observat ca fug de frunzele de rosii aveam buchetele de frunze si le-am pus accidental la

uscat intr-o zona unde tot colcaiau viespi. au plecat brusc. apoi am mutat buchetelele in alta
zona cu viespi si ele au plecat.
Pt coacaz - Paduchele galicol
Mustar alb, 10 gr (pulbere) +1 l apa, se macereaza 2 zile, se strecoara si se utilizeaza 200 ml
de macerat la 10 l apa. Stropim pe toate partile frunzelor , pe tulpina, pe sol.
Apa cu detergent: o lingura de detergent bio la 1 l de apa calduta.. Craite tocate, 1/2 de
galeata + 10 l apa fierbinte, se lasa cateva ore pana la 1-2 zile, apoi se strecoara, si la fiecare 10
l 20 ml de sapun lichid sau detergent de vase biodegradabil.
Infuzie de boia iute ( 2-3 pachte la 10 l apa)sau ardei iute (1 kg ardei maruntit), se fierb la foc
marunt aproximativ 1 ora. Strecuram, si stropim.
Ademenim buburuzele, viespile afelinide, urechelnitele.
Cand stropim? in momentul infloririi, dupa inflorire, dupa recoltare sau mai des.
Intepaturi: o frunza de patlagina sau tataneasa si freaca locul energic, pana se inverzeste. O
bucata de aloe vera, se freaca locul respectiv si umflatura trece ca si mancarimea. Freaca cu
bicarbonat de sodiu, cu lamaie sau cu otet de mere. Unge locul cu galbenele (unguent sau ulei),
pasta de dinti mentolata, sare grunjoasa. In cazul tau, fiind deja atatea zile, poate ar fi bine sa
mergi, totusi la medic, daca nu se remediaza de la sine. Ia de la plafar radacina de tataneasa,
opareste-o, si toat-o pana la obtinerea unei paste, pe care o intinzi pe o panza si o pui pe locul cu
pricina, drept prisnita. Schimbi din timp in timp cu una noua si vezi care este rezultatul. In caz ca
nu da inapoi fuguta la doftoroi! Nu-i de saga. Un antihistaminic ar fi trebuit sa iei (tavegil,
claritin)sau, prisnite cu urzica si, eventual, una-doua cani de ceai din urzica (este un
antihistaminic natural)Quercitina, antihistaminic natural, se mai gaseste in foile de ceapa
(oparite si puse drept prisnita) completand cu o cana din ceai de foi de ceapa. Uite aici un articol
interesant. Eu l-am copiat si-l am permanent, pe board-ul de pluta de la mosie, laolalta cu alte
retete necesare: http://www.ele.ro/sanatate/tratamente-naturiste/11-remedii-naturiste-impotrivaintepaturilor-de-insecte-26026
1. Coaja de banana
Atunci cand intepaturile dor mai tare, trateaza-le cu o coaja de banana. Pozitioneaza coaja direct
pe muscatura de tantar si strange-o cu o bucata de ata. Dupa 90 de minute, spala zona, iar apoi
vei putea rasufla usurata, caci senzatia de usturime dispare ca prin minune.
2. Gheata
Aplica gheata pe umflaturi si asteapta pana ce iritatia dispare. In numai cateva minute, zona va fi
amortita si tu nu vei mai simti durerea.
3. Praf de copt
Praful de copt ajuta chiar si impotriva intepaturilor cauzate de insecte. Fa o pasta din bicarbonat
de sodiu si apa, apoi aplic-o pe zonele afectate. Poti sa o adaugi si intr-un lighean cu apa calduta
in care sa iti cufunzi picioarele.
4. Pasta de dinti
Un varf de pasta de dinti pe intepatura poate face minuni. Secretul sta in fluor, care actioneaza
ca un calmant, un puternic antihistaminic natural care te ajuta sa ameliorezi durerea in cateva
minute.
5. Apa de gura

Apa de gura se foloseste si pe corp. Inmoaie putina vata in aceasta solutie si tamponeaza zonele
afectate. Foloseste o solutie antiseptica si astfel vei proteja zona impotriva eventualelor infectii.
6. Noroi
Poate nu stiai, insa noroiul te ajuta sa opresti senzatia de mancarime provocata de ciupiturile
tantarilor. Aplica putin noroi pe zonele inflamate si lasa sa se usuce. Clateste apoi, iar petele rosii
vor fi ca si inexistente.
7. Aspirina
Aspirina nu iti vindeca numai durerea de cap, proprietatile ei anti-inflamatorii te scapa si de
durerile cauzate de intepaturile de insecte. Zdrobeste o aspirina, amesteca cu putina apa si
realizeaza o pasta. Aplica aceasta pasta pe zona inflamata si lasa peste noapte. Pune deasupra
un bandaj pentru a proteja pasta. Dimineata vei fi ca noua.
8. Levantica
Aplica pe zona afectata de cateva ori pe zi ulei volatil de levantica. Amesteca trei picaturi de ulei
esential de levantica, o lingurita cu alcool si doua picaturi cu ulei esential de musetel.
Tamponeaza zonele afectate. Acest amestesc este deosebit de eficient in cazul muscaturii de
paianjen.
9. Galbenele
Infuzeaza cateva galbenele intr-un litru de apa clocotita timp de 5 minute. Inmoaie si aplica 3-4
comprese pe zi.
10. Ceapa si usturoi
Daca ai ghinionul sa te intepe o albina, spala bine locul cu apa si sapun si scoate acul din piele.
Aplica foi de ceapa sau de usturoi pe locul afectat si freaca bine. Apoi infasoara frunze de varza
sau de patrunjel intr-un tifon si aplica pe zona.
11. Patlagina
Poti folosi ori frunze de patlagina, ori o crema cu extract de patlagina. Maseaza usor zona
afectata si vei uita de senzatiile neplacute de mai devreme.
antihistaminic: Diazolin (acesta fiind recomandat pentru copii) Suprastin, Tavegil, Dimedrol,
gluconat de calciu, glicerofosfat. Evident ca exista mult mai multe variante de antihistaminice,
eu am enumerat doar cateva.
Inafara de produse farmaceutice, mai sunt cateva remedii pe care le putem aplica imediat ce am
fost intepati.

Otet (preferabil de mere) cu mult zahar rafinat zaharul trage otrava

Imediat ce te-a intepat, suge locul respectiv (cum mai vedem in filme!), scuipand apoi
otrava, timp de 1-2 minute
Freaca locul cu pricina, energic, cu bicarbonat de sodiu
La fel de utila este de ceapa cu care vei freca locul intepaturii
Locul intepaturii se poate freca si cu o frunza de patlagina sau de salvie
Freaca locul cu de rosie
Stiti cutiutele acelea rotunde, de culoare rosie de le spunem alifie chinezeasca? E bine so purtam la noi, ajuta in astfel de situatii frecand locul bine-bine.
Patrunjelul: mestecam bine-bine si-l aplicam drept cataplasma

Tinctura de valeriana.

Colorado:
Am gasit in cartea mentionata faptul ca un bun repelent pentru Colorado este hreanul care mai e
eficient si impotriva altor daunatori printre pomii fructiferi. In plus exista (in agricultura
biologica ) ceea ce se numeste alelopatie (vecinatati bune si vecinatati rele). Exista
recomandarea ca orice cultura sa fie intercalata pe randuri cu una sau mai multe plante care o
protejeaza. Pentru cartofi vecinii rai sunt : tomatele, varza si telina, sfecla rosie si mazarea;
vecinii buni sint : falsolea oloaga, guliile, menta, hreanul, spanacul si mararul;vecinii neutri sint
:andivele,cartofii,castravetii, capsunile, ceapa, cicoarea,condurasii, dovleceii, fasolea urcatoare,
feniculul,morcovii, musetelul, napii, patrunjelul, salata capatana, salata foi,
salvia,sparanghelul,porumbul zaharat,pomii fructiferi, reventul, ridichile, usturoiul.
Mai exista un macerat de melci (limacsi) care se pare ca e eficient si pentru Colorado nu doar
impotriva melcilor.
Intr-o galeata se introduc cateva zeci de limacsi sectionati in 2 sau omorati prin oparire.
Peste acestia se toarna apa.
Dupa 10 zile melcii s-au descompus si maceratul se administreaza cu stropitoarea seara
Daca noaptea a plouat tratamentul se repeta.
Galeata se administreaza mereu cu noi cantitati de melci.
Pentru intarirea generala a plantelor exista diverse preparate din plante (decocturi, plamadeli
etc) care protejeaza sau fortifica plantele impotriva atacului de boli. Acestea pot fi mentionate in
alta sectiune daca se va crea.

Combaterea gandacului de colorado prin metode bio

Lupta cu gandacul de Colorado: In chimicale sa ne-mproscam sau cu plante sa ne luptam?
Exista, desigur, multe metode de lupta mpotriva daunatorilor, n general, ncercate de multi
dintre cei care cultiva aceasta cultura. Sigur, fiecare dintre cultivatorii de cartofi, fie ei
profesionisti, amatori sau mai mult dect amatori, si aici am n vedere pe subsemnata, are
metoda sa proprie, mai mult sau mai putin conventionala.
Si cum mie mi place sa adun nu numai roade, dar si sfaturi, iata ce am gasit. Pe unele dintre ele
le-am aplicat deja si, spre surprinderea chiar si a mea, cu succes!
Sa purcedem la dezvaluiri.
Desigur, orice cartofar stie ca, dupa ce a cules recolta mai mica sau mai mare, mai
mbucuratoare sau mai ntristatoare de cartofi va trebui, musai, sa-si prelucreze terenul n
cauza sapandu-l (Atentie, nu mai adnc de 15 cm ca sa nu deranjam microorganismele
anaerobe, stiti deja, cele carora nu prea le place sa respire aer) pentru a aduce la suprafata
larvele, pupele, coconii acestui neam de american vargat. De ce? Pentru ca la suprafata, aerul
rece, apoi gerul le vor veni de hac. Si astfel vom sapa de o mare parte dintre ei sezonul urmator.

Acum sa trecem la enumerarea unora dintre modurile folosite:

Metoda 1: E o metoda migaloasa, dar eficienta. Cnd lastarii sunt suficient de mari ca sa-i
ispiteasca pe vargati alegem o zi suficient de calduroasa, pentru ca atunci gnganiile devin
active, si trecem la verificarea culturii de cartofi dar si pe cele de tomate, vinete, ardei -. La
primele semne ca ar fi aparut dusmanul trecem la culegerea manuala, adunndu-i intr-un borcan
cu apa sarata, cam 2 linguri /litru, iar ouale depuse le strivim, la fel si larvele.
Metoda 2: intr-un borcan de 800 1000 ml se culeg colorazi maturi, pe care-i aruncam intr-un
recipient de 20 litri, plin pe 3/4 cu apa, punem un capac cu o greutate pe el, si lasam asa, pana
dau coltu narozii de gandaci (usor sadic, stiu, scuzeee) mai bine zis pana cad la fundul vasului,

asta insemnand cam dupa o saptamna. Se obtine o otrava foarte concentrata, asa ca, in
momentul utilizarii va trebui diluata.
Acum: proportia o veti hotari singuri in functie de soiul cartofilor insamantati, asa ca se vor lua 1,
2 sau 3 pahare de concentrat la litrul de apa.
Atentie: solutia arde planta, asa ca ncercati pe o singura planta si abia apoi, dupa ce vedeti
efectul, continuati cu restul.
Metoda 3: semanati pe perimetrul lotului de cartofi tagetes craite (nu numai ca da frumos,
dar va scapa si de nematozi), fasole, calendula, calomfir, tanacetum (ventricea), sfecla sau
usturoi. Mirosul lor va alunga mare parte dintre ei si va apara cultura chiar si de alti daunatori.
Metoda 4: stropiti cu infuzie de ardei iute: 10-20 bucati ardei iuti se oparesc cu apa fiarta si se
lasa la infuzat 12-24 ore. Apoi diluam cu apa, adaugam sapun (40 gr la 10 litri) sau sapun lichid,
asta ca sa adere mai bine de frunza
Metoda 5: 1 lingurita de Ferry pentru vase, da-da, la 1,5 l apa si stropiti plantele mai ales sub
frunze (de jos in sus)
Metoda 6: cel mai simplu este sa folositi cenusa, cat mai multa cenusa, ar fi bine chiar ncepnd
din toamna-iarna, sa pudrati locul ales cu ct mai multa cenusa, nu numai ca e o hrana minunata
pentru aproape orice planta (mai putin pentru cele care prefera pamntul acid), dar este si un
fitosanitar redutabil.
Punem cenusa sub fiecare tubercul plantat, apoi, de jur-mprejurul plantei.
Metoda 7: Suspensie de cenusa si sapun se fierbe 1 kg de cenusa in 10 litri apa 15 minute si
se lasa 2 zile, se strecoara si se stropeste dupa ce adaugam 50 gr sapun de casa sau lichid.
Concentratul se dilueaza 1:10
Metoda 8: Suspensie de sapun topim sapun de casa: n 2 litri de apa 200 gr de sapun. Toata
cantitatea se foloseste la 8 litri de apa (la stropit). Stropim, apoi pudram cu cenusa peste
plantele umede. Dat fiind ca n cenusa sunt multe elemente hranitoare potasiu, calciu, fosfor
plantele adora aceasta baie, mai ales varza. Gndacul de Colorado dispare n cteva zile, iar
larvele mor in 3-4 zile.
Metoda 9: Culegem inca din toamna de la nuc frunze, fructe (nuci), coaja de nuci, pe care le
pastram pana-n vara cnd vom avea nevoie de ele. Apoi, cam cu 3 saptamni nainte de a
aparea gndacul fabricam din vreo 2 kg de materie prima, puse intr-un butoi, acoperite cu
apa, sa zicem vreo 10 litri, si tinute asa vreo 2-3 zile, o solusie numai buna. Cnd avem nevoie sa
stropim cartofii strecuram prin doua rnduri de tifon si stropim plantatia. Se pot folosi la fel de
bine doar frunze de nuc, si ele culese din toamna si pastrate n loc aerisit pna n momentul
folosirii.
Metoda 10: Infuzie din Iarba Mare (Oman) 150-200 gr de radacina maruntita se oparesc cu
apa, se tine infuzia pret de 1 zi acoperita, apoi se dilueaza n 10 litri de apa si stropim plantele.
Metoda 11: Cnd planta a rasarit suficient de mult (cam 10-15 cm) pudram cu gainat de pasare
macinat pe plantele umezite n prealabil. Dar si mai bine cu solutie concentrata din foi de ceapa.
Aceasta procedura ar trebui facuta cam de 3-4 ori pe vara.
Metoda 12: Bibilicile, dragele de ele, ar fi un mod simplu si la ndemana celor care cresc astfel
de pasari, pentru ca ele sunt printre putinele pasari de curte, (ar mai fi curcile, dar nu
ntotdeauna prefera sa se nfrupte din larvele de gandaci de colorado), care cu mare placere
alearga dupa larvele acestor gandaci si le ciugulesc intr-o veselie! Daca aveti n batatura
prepelite sau dropii.poftiti-le si pe ele la masa!

Metoda 13: Plantati mustar alb pe perimetrul cultivat (nu numai cu cartofi, pot fi tomate,
capsuni, ardei, vinete). Partea verde se va folosi ca mulcire, iar perdeaua de mustar protejeaza
tinerele plante de vnt si soare puternic.
Iar faina de mustar (de la plafar sau farmacii) va goni gndacul de Colorado :amestecam 100
gr. de faina de mustar + 100 ml otet din vin, si stropim cartofii pe frunze. Atentie sa nu le arda!
De aceea vom ncerca pe o planta, separat, diferitele variante de dilutie.
Dragi prieteni, v-am prezentat cteva dintre metodele pe care le putem folosi n lupta cu acest
redutabil daunator.
Si tineti minte: mentinerea curateniei lotului pe care crestem diverse culturi, adica dezafectarea,
imediat dupa culegerea recoltei, resturilor, care pot fi purtatoare de agenti patogeni sau oua,
larve de daunatori, aplicarea regulilor intru pastrarea unui sol fertil si curat ecologic, precum si a
celor care maresc imunitatea plantelor, iata adevaratul secret al unei recolte bogate si al unui
pamnt sanatos!
Si nca un amanunt pe care vi-l reamintesc: stropirile le facem DOAR pe timp fara soare sau
seara.