Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
n reelele de distribuie, reactana X=L este, n mod normal, mult mai mare
dect rezistena R, iar raportul R/X are valori ntre 0.1 i 0.3. Raportul este virtual egal cu
cossc pentru valori mici:
cos sc
R
R X2
2
n mod necesar, fizic, dar nseamn c impedanele generatorului sunt mai mici dect
impedana de legtur dintre generator i locul defectului.
Conform recomdrilor UCTE prind calculul curenilor de scurtcircuit n regim
maxim, ipotezele de calcul, ce stau la baza calculului curenilor de scurtcircuit maximi,
sunt:
-
toate liniile i cuplele de bare de 400kV, 220kV i 110kV din SEN sunt
conectate;
Mai mult, prin aceast metod se neglijeaz toate capacitiile liniilor i toate
admitanele paralele ale celorlalte elemente pasive, cu excepia celor de secven
homopolar (n cazul scurtcircuitelor nesimetrice n reelele de nalt tensiune).
n sfrit, transformatoarele de nalt tensiune sunt n multe cazuri prevzute cu
comutatoare de ploturi sub sarcin, n timp ce transformatoarele care alimenteaz reeaua
de medie tensiune au, de regul, puine trepte (2x2,5%). Poziiile reale ale comutatorului
de ploturi n cazul scurtcircuitelor departe de generator nu sunt importante, eroare
introdus fiind neglijabil.
n cazul unor scurtcircuite aproape de generator exist factori speciali de corecie
pentru unitile de transformare ale genratoarelor, atunci cnd generatoarele sunt
conectate n bloc.
n fig. 7 este prezentat un exemplu de generator echivalent de tensiune la locul de
scurtcircuit K, singura surs activ de tensiune a sistemului n cazul unui sistem de joas
tensiune alimentat printr-un singur transformator. Toate celelate tensiuni active din sistem
sunt considerate zero. Astfel, alimentarea din sistem (fig.7a) este reprezentat numai prin
impedana intern ZQ. Admitanele paralele (ca de exemplu, capacitile liniilor cu
tensiune sub 400kV i sarcinile pasive) nu se iau n considerare; calculul curenilor de
scurtcircuit se efectueaz n concordan cu fig.7b.
Q
``
S KQ
~
Sarcina
(fr motoare)
Fig. 7a
RQ
Sarcina
(fr motoare)
XQ
RT
XT
k
RL
XL
c U N
3
Fig. 7b
~
I k``
UN
Factorul de tensiune c,
Tensiunile nominale UN
100-1000V (j.t.)
1-20kV (medie tensiune)
20-220kV (.t.)
400kV
scurtcircuit maxim
1,05
1,1
1,1
1
de scurtcircuit minim
0,95
1
1
1
UN
3
UN
3
1,1
1,0
UN
3
UN
3
PSC U N2
10 3 , iar
S N2
u k % U N2
reactana X
100 S N
c U N
3 R k2 X k2
I k``
c U N
3Zk
I k" t
J adm
standardelor n vigoare ( A / mm 2 ).
Pentru aceste mrimi, n aceeai instruciune IE Ip34-89, sunt recomandate
urmtoarele valori: I k`` calculat din puterea de scurtcircuit real la locul de montare a
2
scurtcircuitorului, J adm 264 A / mm (pentru cupru), iar pentru timpul t , valorile indicate
mm 2
mm 2
. ( n prezenta lucrare am
mai scurt de acionare al proteciei i cel mai scurt timp de deschidere al ntreruptorului.
Exemplu
Se dau urmtoarele date de intrare:
Trafo 110/20kV ; Sn= 25MVA; P0=21kW; Psc=116kW; Usc%=10,23; Ik=19,29 kA (pentru
staia de 110kV); Jadm=250 A/mm2
S se calculeze Ik=? (curentul de scurtcircuit pe partea de 20kV ), Smin=? (seciunea
minim a scurtcircuitoarelor)
110 kV
Trafo
110/20kV
25MVA
20kV
Etapele de calcul:
RTR
PSC U N2 10 3
116 20 2 10 3 10 6 10 3
RTR 0,00007424
()
TR
S N2
25 2 1012
X TR
U SC % U N2
10,23 20 2 10 6
X TR 1,64
() X TR
100 S N
100 25 10 6
Z TR
2
2
RTR
X TR
Z TR 0,00000000551 2,6896 Z TR 1,64
c U N
3I
ZS
`
K
1
110 kV
t 5,5
- unde t este raportul de transformare: t
t
20kV
1,1 20 10 3
3 19,29 10
1
Z S 0,11972
5,5
Z k Z TR Z S Z k 1,75972
I k`
c U N
3 Zk
I k`
1,1 20 10 3
3 1,76072
de 20kV
S min
I k`` t
, t este timpul de deconectare al defectului, corespunztor proteciei de
J adm
7,21 10 3 2,5
S min 45,60 mm 2
250
Concluzii
n cazul n care seciunea rezultat n urma calculelor este mai mare dect seciunile date
de fabricantul dispozitivelor se alege un dispozitiv cu dou sau mai multe conductoare n
paralel, respectnd condiia ca seciunea total s fie cu cel puin 25% mai mare dect cea
rezultat din calcule.
Se poate spune c seciunile conductoarelor dispozitivelor de legare la pmnt i n
scurtcircuit depind, n mare msur, de timpii de acionare a proteciilor fiind direct
proporionali cu rdcina ptrat a timpului de scurtcircuit. Pentru a obine seciuni ct
mai mici se impune ca proteciile de baz s lucreze netemporizat.
Bibiliografie
1. PE 134 95: Normativ privind metodologia de calcul al curenilor de
scurtcircuit n reelele electrice cu tensiuni peste 1 [kV], Regia autonom de
electricitate RENEL, Bucureti, 1996
2. IE Ip34 89, Instruciuni privind dotrile necesare n staiile de transformare
din punct de vedere al PSI i NPM
3. PE 103/92, Instruciuni pentru dimensionarea i verificarea instalaiilor
electroenergetice la solicitri mecanice i termice n condiiile curenilor de
scurtcircuit
4. PE 022-3/87, Prescripii generale de proiectare a reelelor electrice
8