Sunteți pe pagina 1din 35

Proiect

Reductor melcat cu o treapta


Pm=1.2kW
nm=2400 rot/min
itot=34

Student:
Grupa:
Sectie:

2013-2014

Universitatea Tehnic Cluj-Napoca


Catedra : Organe de maini i tribologie
Disciplina : ORGANE DE MAINI

TEMA DE PROIECT

S se proiecteze o transmisie mecanic format dintr-un reductor cu roi dinate, o transmisie


prin curele trapezoidale i un cuplaj pentru urmtoarele date :
-

Puterea motorului electric de antrenare : Pm = 1.2 Kw

Turaia motorului electric de antrenare : nm = 2400 rot/min

Raportul total de transmitere al ntregii transmisii mecanice itot = 34

Prima treapt de reducere, de la motorul electric la reductor, este constituit dintr-o


transmisie prin curele trapezoidale.

A doua treapt de reducere este constituit dintr-un reductor avnd un angrenaj


MELCAT

Cuplajul este montat pe arborele de ieire din reductor.

Proiectul va conine :
-

Memoriul tehnic

Memoriul justificativ de calcul

Desenul de ansamblu al transmisiei (3 vederi, scara 1:1)

Desesne de execuie pentru :

Bibliografie

arborele de intrare n reductor;

Cuprins:
1.MEMORIU TEHNIC .............................................................................................................................................. 4
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
1.6
1.7
1.8
1.9
1.10
1.11
1.12

1.1 DESCRIEREA CONSTRUCIEI I ROLUL FUNCIONAL AL REDUCTORULUI. ................................................... 4


1.2 ANGRENAJELE ........................................................................................................................................... 5
1.3 MATERIALE ............................................................................................................................................... 7
1.4 ETANSARI .................................................................................................................................................. 8
1.5 FIXAREA ROTILOR DINTATE PE ARBORE ..................................................................................................... 8
1.6 UNGEREA ANGRENAJULUI SI RULMENTILOR .............................................................................................. 9
1.7 ELEMENTE AUXILIARE ............................................................................................................................... 9
1.8 INTRETINEREA DISPOZITIVULUI ................................................................................................................. 9
1.9 NORME DE PROTECTIE A MUNCII .............................................................................................................. 10
1.10 RODAJUL........................................................................................................................................... 10
1.11 REDUCTOARE MELCATE .................................................................................................................... 11
1.12 ALEGEREA VARIANTEI ONSTRUCTIVE ............................................................................................... 13

2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ........................................................................................................ 15


MPRIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL ...................................................................................... 15
CALCULUL TURAIILOR ................................................................................................................................. 15
CALCULUL PUTERILOR .................................................................................................................................. 16
CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE ........................................................................................................ 16
CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI ............................................................................ 16
CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANEI AXIALE I AL ALTOR
ELEMENTE GEOMETRICE .......................................................................................................................................... 17
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE ......................................... 20
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI ............................................................................................................ 21
2.9 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR ................................................................................................... 21
2.9.1 PROIECTAREA ARBORELUI DE INTRARE .......................................................................................................... 21
2.9.2 Proiectarea arborelui de ieire ................................................................................................................ 22
2.9.3 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE .............................................................................. 23
2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse .............................................................................................. 26
2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile ........................................................................... 28
2.9.6
Calculul i verificarea rulmenilor ...................................................................................................... 29
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6

3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI ........................................................................................ 31


3.1 CARCASA REDUCTORULUI ................................................................................................................................. 31
3.2 CAPACELE RULMENILOR ................................................................................................................................. 31
3.3 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE ........................................................................................................................ 32
3.4 ALEGEREA AERISITORULUI................................................................................................................................ 32
3.6 CALCULUL TEMPERATURII MEDII DE FUNCTIONARE A REDUCTORULUI.............................................................. 33
3.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE.................................................................... 34
4.BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................... 35

1.MEMORIU TEHNIC
1.1 Descrierea construciei i rolul funcional al reductorului.

Transmisiile mecanice dintre motor i maina de lucru, mresc sau micoreaz


viteza, respectiv momentul transmis, modific sensul sau caracterul mainii, protejeaz organele
mainii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, dou sau mai multe trepte de
reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca fcnd parte din ansamblul unei
maini.
n funcie de poziiile relative ale arborelui motor i condus, reductoarele, sunt de mai multe
feluri:

cu roi dinate cilindrice;

cu roi dinate conice sau pseudoconice;

cu combinaii de roi dinate conice sau angrenaje melcate cu roi dinate cilindrice.

Reductoarele cu roi dinate au o larg utilizare datorit avantajelor pe care le prezint:

raportul de transmitere constant;

gabarit redus;

randament ridicat;

posibilitatea de realizare a unor transmisii de la civa newtoni la ncrcri foarte mari;

ntreinere simpl i ieftin.

Reductoarele de uz general au un singur lan cinematic deci un raport de transmisie mic i o


carcas independent i nchis. Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt
urmtoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagrele i elemente auxiliare.
Carcasele se execut n general din font prin turnare. Este prevzut cu nervuri care au

urmtoarele scopuri: mresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul i vibraiile, mresc


suprafaa efectiv de rcire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are urmtoarele elemente
principale:
Carcasa trebuie s asigure poziia relativ corect a arborilor (prin intermediul lagrelor) i
roilor dinate servind ca i baie de ulei. Carcasa se compune din dou pri: corp i capac
protejnd angrenajului fa de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie s ndeplineasc urmtoarele funciuni :

s asigure preluarea sarcinilor ce apar n timpul funcionrii;

s asigure nchiderea liniilor de for prin fundaie;

s protejeze angrenajele contra unor factori externi;

innd seama de cerinele artate mai sus, prin forma lor constructiv, carcasele reductoarelor
trebuie s satisfac condiii ca:

rezisten i stebilitate corespunztoare;

posibilitatea de prelucrare i asamblare simpl;

ungerea bun a angrenajelor i rulmeniilor;

rcire corespunztoare;

etc.

Carcasa se sprijin pe picioare numite i tlpi prevzute cu guri pentru fixare n fundaie.
Carcasa se asambleaz prin uruburi i se centreaz cu ajutorul unor tifturi cilindrice sau
conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult n timp, dar
ntotdeauna proiectanii au inut seama de factorii tehnologici i funcionali.

1.2 Angrenajele

constituie partea funcional principal a unui reductor.

Angrenajul conic.
Transmiterea micrilor i a sarcinii ntre doua axe concurente care se intersecteaz sub un
anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dinate conice cu dini drepi sau
nclinai.

Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dini nclinai sunt angrenaje cu axe paralele.n comparaie cu
angrenajele cilindrice cu dini drepi, preint urmatoerele avantaje:

gradul de acoperire este mai mare i ca urmare capacitatea portant este mai mare;

produc un zgomot mai redus.


Reductoarele de turatie cu roti dintate sunt mecanisme care servesc la transmiterea

miscarii de la sursa de putere (motor electric, turbina cu abur, etc.) catre masina antrenata.
O prima clasificare a reductoarelor cu roti dintate se poate face in functie de destinatie:

micsorarea turatiei arborilor insotita de cresterea momentului transmis

modificarea sensului miscarii

schimbarea planului de miscare

Alta clasificare a reductoarelor de turatie des intalnita in literatura de specialitate este facuta
in dupa felul angrenajelor:

cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati);

conice;

elicoidale;

melcate;

Examinand pozitia arborilor reductoarele de turatie se poate face urmatoarea impartire data
de planul in care acestea sunt continute:

orizontale;

verticale;

inclinate;

In sfarsit, dupa numarul de trepte, reductoarele pot fi :

cu o treapta;

cu doua trepte;

cu mai multe trepte;

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare in industrie datorita avantajelor pe care le


prezinta: raport rigid de transmitere, posibilitatea de realizare a unor transmisii cu incarcari
foarte mici pana la puteri de ordinul Mwatt-ilor, gabarit redus, randament ridicat, intretinere
simpla si ieftina.
Ca dezavantaje, literatura de specialitate mentioneaza: costurile de fabricatie relativ
ridicate, necesitatea executiei si montajului de precizie, zgomot si vibratii in functionare.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de
puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor.
Reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati cu o singura treapta sunt folosite
pentru puteri de pana la 500 kW atunci cand ungerea se face prin barbotare si de 1MW cand
ungerea este fortata. Rapoartele de transmitere uzuale sunt cuprinse intre 1,2 si 6,3 (max.8).
Randamentele pot ajunge pana la 98%.
Dantura inclinata, prin cresterea gradului de acoperire al angrenajului, confera un plus de
purere si imbunatatirea conditiilor de functionare atunci cand dificultatile tehnologice pe care le
implica executia acestei danturi sunt trecute cu succes.

1.3 Materiale

Organele de masini componente ale reductoarelor de turatie se pot executa dintr-o gama
foarte larga de materiale.
Pentru rotile dintate se folosesc in primul rand otelurile de imbunatatire, dar si otelurile
de cementare: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate STAS 791-80. In cazuri
solicitarilor mici se pot utiliza otelurile carbon obisnuite STAS 500/2 80.

Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie mai mare decat duritatea flancurilor rotilor
conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si
pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
Arborii se realizeaza in general din oteluri carbon obisnuite: OL 50, OL 60, OL 70
(STAS 500/2 80). Pentru arborii cu o capacitate portanta mare pot fi folosite oteluri carbon de
calitate OLC 35, OLC 45, OLC 60 (STAS 880 80).

1.4 Etansari

Atunci cand la realizarea etansarilor fixe dimensiunea elementului de etansare trebuie sa


fie controlata sau in cazul in care frecventa montarilor si demontarilor este mare, se utilizeaza
garniturile metalice. Este cazul garniturilor de etansare de sub capacele rulmentilor, care
contribuie si la realizarea jocului in rulmenti.
In celelate cazuri etansarile fixe pot fi realizate cu ajutorul inelelor O sau a garniturilor
din marsit, clingherit,cauciuc sau carton.
In functie de conditiile de lucru si viteza elementului mobil, etansarile mobile pot fi
rezolvate cu ajutorul inelelor de pasla, inelelor O sau mansetelor de rotatie.
1.5 Fixarea rotilor dintate pe arbore

Solutia clasica pentru fixarea pieselor danturate pe arbori este utilizarea unui ajustaj
intermediar intre roata si arbore, fixarea axiala intre un umar al arborelui si o piulita cu saiba de
siguranta sau o bucsa, transmiterea momentului de torsiune realizandu-se prin intermdiul unei
pene.
Date fiind cresterea acuratetii in proiectare cat si a progresului tehnologic, fiabilitatea
organelor de masini componente a reductoarelor s-a imbunatatit simtitor. Pe o scara din ce in ce
mai larga se practica fixarea prin fretaj a rotilor dintate pe arbori, imbinarea preluand
transmiterea momentului de torsiune cat si fixarea axiala.

1.6 Ungerea angrenajului si rulmentilor

Se realizeaza de obicei cu uleiuri si numai la viteze foarte mici cu unsori. Metoda de


ungere se alege in functie de viteza periferica a rotilor dintate, pana la 12-15 m/s utilizandu-se
ungerea prin barbotare, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire cu ajutorul unui circuit de
ungere cu pompa de ulei.
La ungerea prin barbotare, capacitatea baii de ulei este de 0,35-0,7 l pentru 1kW transmis
si ,in general, roata mare trebuie sa patrunda in baia de ulei minim 1 modul si maxim 6 moduli.
La viteze mici, roata mare se poate scufunda pana la 1/3 din diametrul ei. Este asigurata astfel
imprastierea uleiului in tot interiorul carcasei, ceata de ulei astfel creata asigurand ungerea
angrenajului si rulmentilor, dar si preluarea cantitatii de caldura provenita din pierderile prin
frecare.
1.7 Elemente auxiliare

Pentru o buna functionare si usoara intretinere a reductoarelor trebuie asigurate


posibilitatea umplerii si golirii cu ulei, verificarea nivelului acestuia, examinarea periodica a
danturii, egalizarea presiunii din reductor cu cea atmosferica, ridicarea, manipularea si
transportul., precum si identificarea reductorului.

1.8 Intretinerea dispozitivului

Exploatarea i ntreinerea acestui dispozitiv impune o serie de msuri care trebuie s le


lum pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
nainte de montarea pieselor vor fi curate, splate i suflate cu aer comprimat. La
montare se vor respecta limitele toleranelor prescrise, toate cotele indicate n documentaia de
execuie. Suprafeele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se gsesc n interiorul
carcasei trebuie s fie curate.

Toate suprafeele exterioare cu excepia suprafeei de aezare vor fi acoperite cu vopsea.


n timpul operaiei de transport se vor lua msurile necesare n vederea evitrii loviturilor sau a
rsturnrii reductorului.
Accesoriile care n timpul transportului sunt expuse deteriorrii, se demonteaz i se
aeaz separat ntr-o lad. Suprafeele prelucrate mecanic se protejeaz contra coroziunii prin
acoperirea cu vaselin conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se pun n hrtie parafinat i
se vor proteja mpotriva deteriorrii prin lovire, iar penele mpotriva smulgerii.
1.9 Norme de protectie a muncii

Pentru sigurana desfurrii procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie s se respecte


urtoarele reguli de protectie a muncii :

trebuie respectate regulile de protecie a muncii din atelierul de producie;

la apariia unei defeciuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa defect;

trebuie respectate ntocmai regulile de ntreinere a dispozitivului;

este de preferat ca muchile i colurile s fie teite pentru a diminua riscul unor
accidente;

este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii.


1.10 Rodajul

Rodajul joaca un rol foarte important in durata de exploatare si in buna functionare a oricarui
angrenaj, de unde si importanta care i se acorda. Rodajul se poate face pe diferite standuri ce se
pot grupa in doua categorii:

cu circuit inchis;

cu circuit deschis;

Cele cu circuit deschis sunt de preferat avind un consum mic de energie.


Se recomanda urmatoarea schema de rodaj:

10

Mo me n t u l d e t o r s iu n e
a l a r b o r e l u i d e ie s ir e

t [s ec ]
n1

0.3 n 0

0.5 n 0

0.5 n 0

n0

t1

t2

t3

t4

t5

t u r a t ia ( r o t / min 0)

Fig.1.1 Schema de rodaj

In prima treapta se rodeaza angrenajul in gol cu o turatie de (0.3...0.4) n (n fiind turatia de


regim) timp de o jumatate de ora pina la o ora (t1 in ambele sensuri t1=30..60 min)
Se verifica in aceasta perioada daca functionarea cinematica este corecta,daca nu se
produc incalziri exagerate ale lagarelor,daca ungerea si etansarea se realizeaza corect.
In partea a doua se incearca ungerea in trepte pina la maximum de regim (M momentul
de torsiune) al angrenajului.
Durata de incarcare a fiecarei trepte va fi de cel putin o jumatate de ora (t2) iar numarul
acestora va fi de 3..5 trepte de incarcare egale.Turatia de lucru se ia 0.5 din n
Trecerea de la o treapta la cealalta se face lin si fara socuri.
La trecerea de la o etapa de incarcare la incarcarea nominala M se va mari turatia pina la
valoarea turatiei de regim n si se va efectua rodajul timp de cel putin o ora.
Rodajul are loc in ambele sensuri daca angrenajul lucreaza in timpul exploatarii in
ambele sensuri.

1.11 Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea


dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeaz
tendina de gripare. Unghiul de ncruciare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obinere unui
11

raport de transmitere mare numrul de dini al rotii motoare este cuprins n intervalul (1...4), iar
cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numrul mic de dini se numete
melc, iar roata cu numrul mare de dini se numete roat melcat. Pentru eliminarea contactului
punctiform roata melcat cuprinde melcul, si astfel ntre flancurile dinilor apare contact liniar,
datorit cruia capacitatea portant creste, condiiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant
sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roat globoidal;
- cu melc globoidal si roat cilindric cu dini nclinai;
- cu melc globoidal si roat globoidal.
n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roat globoidal.
Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie poziionat precis pe direcia axial, iar
melcul axial poate fi deplasat puin.
n funcie de procedeul de prelucrare flancurile dinilor la melcii cilindrici sunt suprafee
elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

12

1.12 Alegerea variantei onstructive

Fig.1.2 Reductor melcat

13

Fig.1.3 Reductor melcat

Am ales pentru proiectul meu varianta 1 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost
de productie mai redus.

14

2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL


2.1 mprirea raportului de transmitere total
Adoptarea unui raport de transmitere al transmisiei prin curele

itc` 2
Calculul raportului de transmitrere am angrenajului

ireal

iT
34

17
itc `
2

Alegerea raportului de transmitere standardizat


istas=18
Recalcularea raportului de transmisie al transmisiei prin curele

iT

itc

ireal

34
1.96
17.33

Calcularea raportului de angrenare theoretic al angrenajului melcat


U1,2=z2/z1=17.33
Alegerea numarului de inceputuri ai melcului
z1=3
Calculul numarului de dinti ai rotii melcate

z 2` ireal z1 51
z2=52
Verificarea ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui z1

z 2 52

17.33
z1
3
Raportul de angrenare real al angrenajului melcat

u1

z 2 67

22.333
z1
3

Verificare

ul

(u1, 2 ireal )

100 1.94

u1, 2
2.5% ul 2.5%

2.2 Calculul turaiilor


Turatia la motor;[rot/min]
n1=nm=2400
Calculul turatiei arborelui de intrare in reductor; [rot/min]

n2

n1 2400

1200
itc
2.

(7)
Calculul turatiei arborelui de iesire din reductor; [rot/min]

n3

n1
69.24
itc istas

15

2.3 Calculul puterilor


Alegerea randamentului transmisiei prin curele dintate

tc 0.92

Alegerea randamentului pentru angrenajul melcatin functie de numarul de inceputuri


m 0.85
z1=3 rezulta
Alegerea randamentului unei perechi de rulmenti cu role

rul 0.99

Puterea la motor; [Kw]


P1=Pm=1.26
Calculul puterii pe arborele de intrare in reductor; [KW]

P2 P1 tc rul 1.2 0.92 0.99 1.116

Calculul puterii pe arboreal de iesire din redactor; [Kw]


2
P3 P1 tc m rul
1.116 0.85 0.99 2 0.939
2.4 Calculul momentelor de torsiune
Calculul momentului de torsiune pentru arborele motor; [N mm]
(11)
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de intrare in redactor; [N mm]

T1

3 10 7 P2 3 10 7 1.116

8880.8
n2
1200

Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de iesire; [N mm]

T2

3 10 7 P3 3 10 7 0.939

129500
n3
69.24

2.5 Calculul treptei, predimensionarea angrenajului


Unghiul de presiune de referinta

20o
Coeficientul inaltimii capului de referinta
ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]

va1 (4 n2 3 T2 ) 10 5 (4 1200 3 8.8808 ) 10 5 0.24


Material pentru melc OLC45
Material pentru roata melcate CuAl9Fe3T
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere

H lim 2 225
F lim 2 125

16

2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanei axiale i al altor


elemente geometrice
Coeficientul diametral al melcului
P2<4 rezulta q=12
Unghiul de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta

z
q

3
) 14.036 0
12

1 arctan( 1 ) arctan(

Factorul de elasticitate al materialului rotilor; [ MPa ] `


Ze=155
Factorul zonei de contact

t arctan(
Zh

tan( )
tan(20)
) arctan(
) 20.5650
cos( 1 )
cos(14.036)

2 cos( 1 )
2 cos(14.036)

2.429
sin( t ) cos( t )
sin(20.565) cos(20.565)

Factorul regimului de functionare


Ka=1.25
Factorul dynamic
Kv=1.01
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K H 1
Numarul de cicluri de solicitare

N L 2 60 n3 Lh 60 69.24 15000 6.2316 10 7


Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei

ZN2 8

10 7 8
10 7

0.7985
N L2
6.2316 10 7

(19)
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact

HP 2 H lim 2 Z N 2 180 0.957 178.875

Factorul de influenta a variatiei factorului de curbura


Se considera x=0
Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.6082
Calculu distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]

a wnecH 0.6 (1

Z Z Z
z2
q 2x
)3 T3 ( e h c ) 2
K a K v K H
z2
HP 2
q 2 x

a wnecH 0.6 (1

12 2 0 3
155 2.429 0.587 2
52
) 1.611 10 5 (
)
1.25 1.1 1 73.481
67
178.875
12 2 0

Calculul distantei axiale pe baza solicitarii termice; [mm]


k=3.5

m 0.82

Coeficientul de transfer termic

1 10

Coeficientul de transfer prin fundatie

1 0.15

Puterea corelata la arboreal melcului

17

K1

8
0.8
10

K2=1
Pm1=P2 K1 K2=0.8928
t=70 t0=20

a wnec.termic
a wnec.termic

A1 2

( z 2 4k 6) (q 3 k 8) 11 (k 2) 2
( z 2 q) 2

A1 2

(52 4 3 6) (12 3 3.5 8) 11 (3.5 2) 2


0.44002 (25)
(52 12) 2

B 0.01 [11

9 (k 2)
9 (3.5 2)
] 0.01 [11
] 0.117734
( z 2 q)
(52 12)

C1 0.0013

10 3 (1 m ) Pm1
4 1 (1 1 ) (t t 0 )

C1 0.0013

10 3 (1 0.85) 0.8928
0.5809
4 10 (1 0.15) (70 20)

B 2 4 A1 C1 B
2 A1

10 3

0.117734 2 4 0.44002 (0.2809) 0.117734


10 3 72.61062
2 1.952

awnec=awnecH=73.481
Calculul modulului axial necesar; [mm]

m xnec

2 a wnec 2 73.481

2.296
q z2
12 52

mx=2.5
Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de mx
q1=14
Calculul distantei axiale elementare; [mm]

mx (q1 z 2 ) 2.5 (12 52)

80
2
2

Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]


astas=80
Abaterea limita a distantei dintre axe
Fa=71
Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate

x1
``

a stas q1 z 2 80
14 52

1
0
mx
2
2.5
2

Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]


d.1=mx q1=30
Calculul diametrele de divizare; [mm]

d w1 mx (q1 2 x1 ) 2.5 [14 2 0] 30


d 2 mx z 2 2.5 52 130
18

Calculul diametrele cercurilor de picior; [mm]

d f 1 mx (q1 2 ha 2 c1 ) 2.5 (12 2 1 2 0.25) 23.75

(34)

d f 2 mx ( z 2 2 ha 2 c 2 x11 ) 2.5 (52 2 1 2 0.25 1) 123.75


Calculul diametrele cercurilor de cap; [mm]

d a1 mx (q1 2 ha ) 2.5 (14 2 1) 35


(36)

d a 2 mx ( z 2 2 ha 2 x11 ) 2.5 (52 2 1 1) 135


Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]
k m 1.5

d e 2 d a 2 k m m x 170 1.5 2.5 138.75


Calculul latimii rotii melcate; [mm]
b2=0.75 da1=26.25
Calculul lungimii melcului; [mm]
b1=(8+0.09 z2) mx=42.95
Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 25 mm
b1=b1+25=68
Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]

v1

d w1 n2

30 1200

1.88
60000
60000
d 2 n3 130 64.29
v2

0.471
60000
60000

Recalcularea unghiului de inclinare a elicei

z
q1

3
) 12.09420
14

2 arctan( 1 ) arctan(
Calculul vitezei de alunecare; [m/s]

va1

v1
0.606

0.617816
cos( 2 ) cos(12.0942)

Alegerea factorului dynamic


Pentru treapta de precizie 8 si viteza de alunecare <5 m/s allege
KV=1.1
Recalcularea factorului zonei de contact

tan( )
tan(20)
) arctan(
) 20.4169230
cos( 2 )
cos(12.0942)
z1
3
w arctan(
) arctan(
) 12.994617 0
q1 2 x1
14 1

t arctan(

ZH

2 cos( w )
2 cos(12.994617)

2.441472
sin( t ) cos( t )
sin(20.565) cos(20.565)

Recalcularea coeficientului Zc
Zc=0.6+0.01 x1 + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q1 =0.5982
Calculul tensiunii efective de contact

H 0.45 Z e Z h Z c

1
T3 (

q1 2 x1
z2
z2
)3
K a K v K H 157.58
aw
q11 2 x1

0.85 HP 2 H 1.02 HP 2
152.04 157.58 178.875
Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate

19

z2
52

55.62
3
3
cos ( w ) cos (12.995)

Z n2

Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiere


YFa2=1.73
Factorul inclinarii dintilor pentru solicitare la incovoiere

3 2
3 12.095
1
0.899
2
2

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii


K F K H 1
Calculul tensiunii maxime de incovoiere pentru dintele rotii melcate

F2

1.5 T3 K a K v K F YFa 2
d w1 d 2 m x

26.872

Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea de incovoiere

N L 2 25 10 7
1.42 10 7 25 10 7
YN 2

10 6
0.745
N L2

Calculul tensiunii admisibile pentru solicitarea de incovoiere

FP 2 F lim 2 YN 2 125 0.745 113.24


F 2 FP 2

2.7 Calculul elementelor de control. Abateri si tolerante tehnologice


Calculul grosimii melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala; [mm]

S n mx (

2 x tan( )) cos( ) 2.5 (


S t mx (

2 0 tan(20)) cos(0.577) 3.83

2 x tan( )) 2.5 (

2 0 tan(20)) 3.926

Valorile de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe
un joc intre flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze.
Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate
in angrenare de tip C
Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului; [ m]
Abaterea superioara a grosimii spirei melcului Ess pe coarda normala de referinta se
adopta ca suma a doi termini astfel:
Pentru ajustaj de tip c rezulta
ESSI=95
Pentru treapta de precizie 8 rezulta
ESSII=100
ESS=ESSI+ESSII=95+100=195
Alegerea bataii radiale a spirei melcului; [ m]
fr=21
Alegerea tolerantei la grosimea spirei melcului; [ m]
Pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta; [ m]
Ts=60

20

2.8 Calculul de verificare a ungeri


Calculul distantelor de la suprafata libera a uleiului la axa rotilor; [mm]

H 1 max 0.95

d f1

a stas 0.95

23.75
100 91.28
2

Calculul vitezei periferice a melcului; [m/s]

v1

d w1 n2
60000

H 1 min

k=3

30 1200

60000

1.88

k 2 d a1
3 2 35

a stas
100 105.83
k
2
3
2

(60)

H 2 max 0.95

df2
2

astas 0.95

158.75
100 175.40625
2

Calculul vitezei periferice a rotii conduse pe cilindrul de rostogolire

v2

d 2 n3

H 2 min

130 69.24

0.471
60000
60000
k 2 d2
3 2 130

a stas

100 78.55
k
2
3
2

(63)
Verificarea ungerii
H1max-H2min=12.73
Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mm
Se constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj

2.9 Proiectarea si verificarea arborilor


2.9.1 Proiectarea arborelui de intrare

Rm1 860 MPa


Deoarece Rm1 600 MPa se calculeaza un coeficient k:
R
k1 m1 1.5636
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul captului de arbore de intrare:

M te1

T2
8820

8.8 10 3 =>
k1 1.5636

Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]

d1 20 mm(ales din coloana c)

d 2 d1 2 20 2 22
d 3 25 mm (diametrul rulmentului)

d 4 28
21

2.9.2 Proiectarea arborelui de ieire

Rm 2 800 MPa
Deoarece Rm1 600 MPa se calculeaza un coeficient k:
R
k 2 m 2 1.4545
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul captului de arbore de ieire:

M te 2

T2
129.5

89.3 =>
k 2 1.4545

Se aleg diametrele arborelui de ieire:

d1 38 (ales din coloana b)


d 2 38 2 40
d 3 45 (diametrul rulmentului)

d 4 50

Alegem manseta de rotatie 02204007-1 F conform STAS 7950/2-87 pt arborele de intrare respectiv
040062008-1 F pt arborele de iesire.

Fig.1.4 Manseta de rotatie

22

Alegem 2 rulmenti cu role conice pe un rand 30305 conform STAS 10981-85pentru arborele de
intrare,respectiv 30309 pentru arborele de iesire .

Fig.1.5 Rulment cu role conice


2.9.3 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale
Marimi de intrare :
p=1.26 [kW] puterea de la arborele motorului de antrenare
n = 2400 rot/min turatia elementului conducator ( M.E. de antrenare )
itc = 2 raportul de transmisie prin curea
Etapele calcului :
a) Alegerea tipului curelei
Se adopta din STAS 7192-83 o curea trapezoidala ingusta tip SPZ 800
b) Alegerea diametrelor primitive ale rotilor
23

Conform STAS 1162-67 se adopta diametrul primitive al rotii mici :

Dp1=80
Conform acestei valori, se determina si diametrul rotii primitive mari:
D p 2 2 itc 2 80 160 mm

Aceasta valoare coincide cu diametrul standardizat al rotii primitive mari.


c) Determinarea distantei axiale preliminarii
0.7 D p1 D p 2 A 2 Dp1 Dp 2 0.7 240 A 480

Din relatia de mai sus, adoptam A=300 mm


d) Calculul unghiului dintre ramurile curelei :

2 arcsin

D p 2 D p1
2 A

2 arcsin

80
15.324
2 300

e) Determinarea unghiului de infasurare pe roata mica de curea, respective pe roata mare de


curea

1 180 180 15.324 164.676


1 180 180 15.324 195.324
e) Determinarea lungimii primitive a curelei

1 Dp1 2 Dp 2 982.259
L p 2 A cos
2 360
Se va rontunji pana la valorea standardiazata si se realege LpSTAS=1000 mm

Pentru a asigura corectitudinea calculului, se va recalcula distanta axiala A conform relatia :

24

3.141

L pSTAS
1 D p1 2 D p 2 1000
164.676 80 195.324 160
360

360

15.324
2 cos
2 cos
2
2
308.950 mm

In continuare, se vor recalcula :

2 arcsin

D p 2 D p1

14.878

2 A
1 180 180 14.878 165.122

2 180 180 14.878 194.878


f) Calculul vitezei periferice a curelei

D p1 n
60000

3.141 80 2400
10 m / s
60000

g) Determinarea preliminara a numarului de curele :

z0

cf P
c L c P0

1.2 1.26
1.093 z=1
0.9 0.96 1.6

c 1 0.003 180 1 1 0.003 14.878=0.955

Unde, cf coeficientul de functionare care se alege in functie de natura masinii motoare,


si a celui de lucru. In continuare, vom considera cf=1
P0 puterea nominala transmisa de o curea
h) Frecventa indoirii curelei

f 103 x

v
LPSTAS

103 2

3.141
6.282 Hz
1000

Unde x numarul de roti din transmisia cu curea

i) Forta periferica transmisa de curea

F 10 3

P
1.26
10 3
401.14 N
v
3.141

25

j) Forta de intindere initiala a curelei F0 si cea de apasare a arborilor ( sunt egale )

F0 S 2 F 2 401.14 802.29 N

l p 8.5 mm
nmin 2.5 mm
mmin 9 mm
f 8 1mm

38 1
r 0.5mm

Fig. 1.6 Cureaua trapezoidala

2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse

Fig.1.7 Schema de calcul la solicitri compuse a arborelui de intrare


Pentru calcularea forelor tangeniale, radiale respectiv axiale trebuie s cunoatem urmtoarele
valori:

v1
0.604

0.623
cos( ) cos(14.036)
n funcie de acest valoare alegem 0.055 din tabel. Se calculeaz mai departe:

0.055
'

0.0585
cos( ) cos(20)
a tan( ' ) a tan(0.0585) 3.3497
va

26

n continuare se calculeaz forele:

2 T1 2 8880

592 N Ft1 Fa 2
d1
30
Ft1
592
Ft 2

1902.67 Ft 2 Fa1
tan( ) tan(14.036 3.3497 )

Ft1

Fr1

Ft1 tan( ) cos( ) 592 tan(20) cos(3.3497 )

721.68 Fr1 Fr 2
sin( )
sin(14.036 3.3497 )

S a 802.29 N (fora din curea)


d w1 30 mm (diametrul de divizare al melcului)
a 76 mm
b 84 mm
c 82 mm
Se scriu ecuaiile de momente n plan vertical i orizontal dup care se calculeaz reaciunile:

d w1
Fr1 b H B (b c) 0
2
H B 174.053 N
d
B: S a (a b c) Fa1 w1 Fr1 c H A (b c) 0
2
H A 1698.023 N
A: S a a Fa1

Trebuie s se ndeplineasc condiia:

H A H B S a Fr1
1698.023 174.053 802.29 721.68 Condiie ndeplinit
A: VB (b c) Ft1 b 0

VB 299.56 N
B: VA (b c) Ft1 c 0
VA 292.43 N
R A H A2 V A2 1723.01 N
RB H B2 VB2 340.308
Se calculeaz momentele pentru aa numitele seciuni periculoase:
3-1: M 1 S a a 60974.04 Nmm
1-4: M 4 S a (a b) H A b 14267.53 Nmm
2-4: M 4 H B c 14272.346 Nmm
1-3: M 4 VA b 24564.12 Nmm
2-3: M ' 4 VB c 24563.92 Nmm

M 1 max M 12 60974.04 Nmm

27

M 4 max M 42 M 42 M ' 24 37556.38 Nmm


Compresiune:

c1

4 Fa1 4 1902.67

3.87 MPa
d 32
25 2

c4

4 Fa1 4 1902.67

3.09 MPa
d 42
28 2

ncovoiere:

32 M 1 max 60974.04 32

39.769 MPa
d 33
20 3
32 M 4 max 32 37556.38

17.4
Nmm
d 43
283

i1
i4

Torsiune:

16 M t 16 8819.999

5.615
d 33
253
16 M t 16 8819.999

2.875
d 43
253

t1
t4

(98)

e1 ( i1 c1 ) 2 4 t21 47.059 MPa < ai 125


e 4 ( i 4 c 4 ) 2 4 t24 13.185 MPa < ai 125 Mpa
2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile

r 860 MPa
1 0.5 r 0.5 860 430 MPa
Se aleg coeficienii din diagramele respectiv tabelele prezentate n cartea Proiectarea arborilor
Jula A.

k 1.875
0.7
1 0.92 2 2.6 1 2 2.392
v 45.9526 MPa
ca 1.5

1
8.3563 > ca
k
v

1 220 0.092 r 299.12 MPa
0 396 0.166 r 538.76 MPa
k 1.5
0.7
c

28

2.392
v 2.7389
m 0
2 1 0

0.1104
0
1
c
121.9094 > ca
k
v m

c c

c0

c2 c2

8.3368 > ca

Calculul i verificarea rulmenilor

2.9.6

Etapele verificarilor rulmentilor sunt urmatoarele :


a) Se alege montajul de rulmenti in O ( se formeaza un rulment echivalent cu o pereche
de 2 rulmenti )
b) Calculul sarcinilor axiale
Fr H 1 V1 1698.023 2 299.56 2 1724.24 N
2

Fas 0.5

Fr
721.68
0.5
212.25 N
Y
1.7

c) Aflarea fortei axiale ce incarca perechea de rulmenti


Consideram ca rulmentul din stanga se inchide. Se considera dealtfel, ca forta axiala care
solicita rulmentul
echivalent perechii este egala cu forta axiala ce solicita rulmentul din perechea ce se inchide:
Fa Fa1 Fas 1902.67 212.25 2114.92 N

d) Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta


Daca,

Fa
e P Fr 1.12 Y Fa
Fr

29

Fa
e P 0.67 Fr 1.68 Y Fa
Fr

Fa 2114.92

1.226 P 0.67 1724.24 1.68 1.5 2114.92 6484.83N


Fr 1724.24

Astfel,

e) Se determina factorul fortelor suplimentare

f f k f s fn 1.1 1.2 1 1.22


Unde, f coeficient dinamic
fk tine seama de precizia angrenajului montat pe rulmenti, pentru precizie normala
fk=1.2
fs coeficientul fortelor suplimentare specifice , fs=1.2
fn = 1
f) Se corecteaza sarcina dinamica echivalenta necesara

Pc P f 1.22 6484.83 7469.584 N

g) Durabilitatea rulmentului echivalent (milioane de rot.)


C
L
Pc

10

10

3 39 3

518.12
7.4695

h) Durabilitatea rulmentului echivalent (in ore)

L 10 7 518.12 10 7
Lh

71961.11
n 60
1200 60
i) Verificarea condiitilor

Lh Lha 71961.11 15000

Se verifica conditia!

30

3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI


3.1 Carcasa reductorului

Carcasa reductorului se va efectua n mare parte constructiv, pentru ca elementele ce


alctuiesc reductorul s fie asamblate/poziioanate corect.
Cu toate acestea se va ine cont de anumite elemente cum ar fi:
s grosimea carcasei ( pentru reductor cu o treapt )
s = 0.025*82+1 = 0.025 * 80 +1 = 4 mm se ia 10 mm
Celelalte mrimi se vor executa precum desenului de ansamblu.
3.2 Capacele rulmenilor
Pentru fixarea corect a rulmenilor se vor utiliza capace laterale (i cel mai des utilizate)
precum cel din figura urmtoare. Acestea permit reglarea jocului axial n rulmeni n limite
mai mari.

Fig. 1.8 Capac de fixare pentru rulmeni


Dimensiuni:
d=6 mm
m=6 mm
D1=150 mm
D2=85 mm
e=10 mm
D4=104 mm
e3=3
e1=min.5 mm
31

3.3 Alegerea dopului de golire


Se va utiliza dop de golire cu cap hexagonal i fr orificiu interior. Rolul dopurilor de
golire este cela de a facilita schimbul de ulei, dup un anumit timp de functionare.

Dimensiuni:
d=10 mm
D=20 mm
H=5.5 mm
l=12 mm
a=3 mm
s=13 mm
p=1.5 mm

Fig 1.9 Dop de golire

3.4 Alegerea aerisitorului

Dimensiuni:
D=27 mm
D1=15 mm
D2=36 mm
D3=18 mm
L=32 mm
h=15 mm
h1=22 mm
a=6 mm
H1=32 mm
H=45mm
Fig.1.10 Aerisitor

32

1.1

3.5 Alegerea dimensiunilor jojei

d=5
d1=12
p=1.25 pasul filetului
D=25
D1=18
H=20
l=12
Fig.1.11 Joja
Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fixare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in
partea superioara a reductorului
3.6 Calculul temperaturii medii de functionare a reductorului
Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de echilibru termic.
Astfel, caldura produsa in timpul functionarii a reductorului sa fie egala cu cea evacuata in
mediul inconjurator prin conductibilitate, radiactie, convectie, etc.
In cazul racirii naturale in ipoteza functionarii de lunga durata si admitand ca toate
pierderile de putere se transforma in caldura si ca racirea carcasei reductorului se face in
principal prin radiatie, temperatura medie de functionare este :

Pp

K l S

t0

Pe Pi
1.2 0.939
20
4.29 20 24.29 C
0.016 48.65 0.20 300000
0.121579.2

Unde, K - coeficientul de transfer termic prin carcasa reductorului, se adopta K


=0.016,
- coeficientul care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de fundatie,
S suprafata libera a reductorului,
t 0 - temperatura initiala, se considera a fi t 0 =20.
Dupa cum se vede, temperatura limita de 75 C nu se atinge.

33

3.7 Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

Fig1.12 Pana paralela


Rezistentele admisibile ale materialului penelor OLC50
as 32.....50MPa

af 32..........48Mpa
Pentru arboreal de intrare
Alegem pana A6x6x20
Verificare la strivire
4 T1
4 8880.8
s1

16.91 as
d 2i h l 17.5 6 20
Verificare la forfecare
2 T1
2 8880.8
f1

8.45 af
d 2i b l 17.5 6 20
Pentru arboreal de iesire
Alegem pana A10x8x40
Verificare la strivire
4 T3
4 129500
s2

49.05 as
de h l
33 8 40
Verificare la forfecare
2 T3
2 129500
f2

19.62 af
d e b l 33 10 40
Alegem pana A14x9x40
Verificare la strivire
4 T3
4 129500
s3

31.97 as
d 3i h l 45 9 40
Verificare la forfecare
2 T3
2 129500
f3

10.27 af
d 3i b l 45 14 40

34

4.BIBLIOGRAFIE
Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.
Antal, A. & colectiv "ndrumtor de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic ClujNapoca, 1983.
Antal, A. "Curs".
Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Romnesc, Craiova, 1989.
Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmeni. ndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braov,
1979.
Rdulescu, Gh. & colectiv "ndrumator de proiectare n construcia de maini", vol.3, Bucuresti,
Editura tehnic, 1986.
Antal, A. & Ttaru O. Elemente privind proiectarea angrenajelor, Editura ICPIAF SA, Cluj
- Napoca, 1998.
Matchat 2007

Autocad 2007

35