UNIVERSITATEA ,,Ai.1.CUZA” IASi FACULTATEA DE GEOGRAFIE-GEOLOGIE Alexandru Ungureanu - Geografia podisurilor si cimpiilor Romaniei Referenti: Prof. dr. Ioan Donis& Conf. dr. Vasile Nimigeanu _ Cerc. pr. II Gheorghe Lupascu 1993CARACTER RiZAREA GEOGRAFICA & UNE ATILOR D DE DEAL SY PODIS ALE RONG ANTEL : SCES — Acest ets} ox cu: Zona chontand cit si cu aenele de relie? plan, peri complexe. Aceste interfereaj duc la o profunda integrare © huncfiona gemetic cit gi sub acela ef comple mmentanitigii potentialului aaturai > priveytc sensol % justificerea utilizirii a sare se atribui difertelor unitati si sabuniy goousatice, ator pozigiel divergente asiopsate de diversi autor (WV. Mihdilescu. [966), ii punind acceatul pe structura iar alti 2 trasdtarile relicfului, pe particularitagile inveligniui vegetal gi pedologic sau pe specificul valonficdsi! agricole a teritoriului. Desigur, aceste dificultati se cxplic’, in parte, si prin deosebirile reale dintre diverseic units: de deal si de podig, cz onigine, pozitie, dimensiun: 5. ‘Totugi, putem evidentie o serie de caracteristici comune, generale, pentru acest de unititi geografice naturale, $i anume: te strinse g atit sub aspect ~ Din punctul de vedere al incadrdrii de regula se accopt# limita altitudinal 200 im gi c limutd altitudinal’ supecioara de 800 m. <4 incacirare este, omentativa, deoarece de multe ori cimpiile dep’; wadinea de 200 m 8 cimpiile piemontane ale Pitestiior 51 Tirgovistei) iar aiteori vodigurile sub 200 m (ip special in Podigui Dobrogei Central-Sudice si, sh i vatulud rului, in Podigul Piemontan G cele mai inuite dep’ v -Zisi, ca structuré 3: Hitoiogte exemple, tanta Locveii.ori sint neclare la trecerea spre cimpie (de exemplu, contactul Podigului piemontan Getic cu Cimpia Romind, intre Jiu gi Arges). Tinind seama de continuitatea genetic’ a procesului de formare a majoritéfii podigurilor yi dealurilor extacarpatice, pe de o parte, si a cimpiilor, pe de alta, actuaisle podiguri nefiind altceva decit foste cimpii de acumulare fluvio-lacustr’ sau fluvio-marind, indlgaie si, apoi, secfionate de insigi refeaua hidrografic& care le-a creat mai iutii iar materialul detritic preluat din zonele de deat $i de podis contribuind, alaturi de col adus din zonele montane, !# formarea unitifilor de cimpie, frecvent trecerea de la deal la cimpie se face prin intermediul unor fisii de tranzifie, in cadrul cdirora are loc o intrepitrundere complexd a trésiturilor geografice ale dealurilor si ale cimpiilor. - Utilizarea indelungaté a potentialulu: natural al dealurilor si podigurilor Roméniei in diferite:activititi economice, mai ales in agnicuiturd, in condipile unur echilibru precar al majoritifii componentelor sistemelor geografice locale, a dus la modificéri substangiale, mai frapante decit in Carpati (unde padurea s-a meapmut msi bine iar substratul litologic este mai rezistent) si decit in cimpii (unde versan{u putermic inclinafi reprezinté o exceptie), cu deosebire in vegetatie, faund gi cuvertura de sol. Puternic influentat antropic este insé si regimul hidrografic, devenit astizi mult mai torenfial fat de cel inifial. Defrisarea padurii, extinderea culturilor g1 a pagunatului, extinderea asezirilor umane, construirea de cdi de comnunicatie, orgamizarea de exploatiri ale resurselor subsoiului g.a. au dus la situafia in care deaiurile g1 podigurile reprezintd ast3zi etajul cu cele mai grave degradari de teren de pe intregul tentonu al {irii: aici se situeazA peste trei patrimi din cele 750000 ha grav afectate de alunecdn de teren, intinse suprafete serios atacate de eroziunea solulul gi de eroziune torenwiala. - Din punctul de vedere al structurii geologice predomina, a suprafaté, depozite sedimentare recente (cainozoice). cu caracter de molasi, reprezentate mai ales prin argile, mame, nisipuri. pietriguri gi gresii slab consolidate, ma: rar — calcare $i conglomerate; cu caracter de exceptie, substratul poate fi format st dintr-un sedimentar mai vechi, paleozoic-mezozoic, roci metamorfice si magmatice (cu deosebire in Dobrogea). Substratul prezinti, in general, o rezistenté redusd la actiunea agenglor denudativi extemi, favorizind o evolugie rapida a reliefului. Suprafetele de nivelare ciclic& se pastreaza, ca atare, destul de greu si mentinerea unor fragmente din acestea se explici doar prin faptul c4 sint foarte tinere, datind din partea final a tertiarulut: si in aceasta privinta sint, insd, posibile unele exceptii (peneplena exhumatd a Casimcet, din Dobrogea Centrala). Stratele sint, in general, orizontale, monoclinale sau larg ondulate, conteastind cu tectonizarea foarte puternicd a sedimentarului din Carpatt 1 Subcarpati (excepfiile sint prezente in zona cutelor diapire din Depresiunea Transilvanier si in Dobrogea de Nord). Diferentieri mult mai insemnate apar in cea ce priveste fundamentul unitatilor de deal si podis. Astfel, Depresiunea Transilvaniei si Dealurile Vestice se suprapun total sau partial, unor zone de ntdase ae ocogenului alpua, Podisul Piemontan Getic gi Podigul Moldovei se dezvolts partial pe va fursiement de pletiorm& gi partial pe avantfosa orogenului alpin, si doar Podigul Dotsugei Centrul-Sudice are integral fundament de platformi. - In ceea ce priveste relieful, altitudines cea mai obignuité a interfluviilor este cuprinsi intre 200 si 600 za iss energis reliefului oscileazd intre 50 gi 200 m, cu frecventa maxima intre valorile de 150 si 200 m. Tineretea reliefului condifioneazt predominarea unei fragmentiri de tip colinar, a orientiii interfluviilor in conformitate cu inclinarea stratelor si a vailor consecvente. Totusi, acolo unde tectonica este mai complicatS gi durata evolutiei subseriene a reliefului — mai mare, se trece spre o fragmentare de tip deluros, creste frecventa asimetriilor morfologice, a vailor subsecvente si obsecvente $i apare o mai mare varietate de adaptiri si inadaptiri la structural. Versantii sint, in general. in plind evolutic, pe ei dezvoltindu-se o gam foaite bogath de procese de depiasare in masd; uneori, in special pe versantii vailor mici, aceste procese depisesc mtensitatea eroziunii normale, ceea ce contribuie la absen{a teraselor si la slaba dezvoltare a albiilor majore ale unor astfel de vii. Dimpotriva, vaile principale sint fargi. cu terase bine dezvoltate qi cu albii majore vaste; ele au espectul unor adevarate culoare fluviale, mult maj largi decit in zona carpatica si mult mai bine individualizate decit in ciimpie, cu conditii optime de umanizare. - Din punct de vedere climatic. podigurile si cimpiile sint apropiate de conditiile medii ale (Ani. Predomind un climat temperat continental, moderat in centr gi vest dar cu nuante de excesivitate in Dobrogea $i estul Podisului Moldovei, * Temperaturile medii anuale sint cuprinse in mod obisnuit intre valorile de 6°C si 10°C iar precipitatiile — intre 500 si 800 mm, ceea ce nu inseamnd insd cé valori termice mai ridicate (in sud gi sud-est), precipitafii mai scdzute ( in Dobroges gi estul Podisulu: Moldovei) sau mai ridicate (in special in Dealurile Vestice) ar fi excluse. Fragmentarea reliefului, expozitia versantilor, acoperirea cu vegetatie arborescent4 sau erbacee. proportia suprafejelor scvatice etc. introduc o mare varietate topoclimatic& pe acest fond. - Rejeaua hidrografica are o densitate mijlocie (0,3+0,7 km/km?). O mare parte din aceasta are o scurgere cu caracter semipermanent sau temporar, spre deosebire de Carpati, si man vanani de debit de la un an la altul, in functie de regimul destul de torential al distributiei precipitatiilor. Regimul alimentini este predominant pfuvio-nival. In zoneie de deal si podis a fost amenajat cel mai mare numir de iacuri de baraj antropic (iazuri}, din intraga {ard pentru a suplini lipsa apei in anumite sezoane, pentru dezvoltarea piscicultunii ¢.a. ~ Vegetatia corespunde in cea mai mare parte etajului padurii de foioase (diferite specti de stejar, fag, etc.}, mai rar — im amestec cu conifercie, pe indlgimule din nordu! (arn. in zonele mai joase din est (in special in Cimpia colinara _Jijiei) patrunde ss + in sud-est (mai ales in Dobrogea) stepa. Vegetatia depadure nu se menfine ins& decit po mai putin de freime din suprafata initialé, ca efect al defrisrii, care a facut ca astizi mai bine de 50% din ierenuri si fie folosite peatrs culturi agricole. - Fauna spontand a fost in mod predominant cea de pidur modificatd mult de om, inregistrind o vaditd stepizare. A avut loc o putesm 2 numirului de exemple:e si chiar disparijiz unor specii, ca bourul, castorul, antilope saiga 5.2. = fn vest si centre predomind sulurile caracteristice etajului pddurii de foicase ~~ argifavisolurile (sol brun argiloiluvial in Depresiunea Transiivaniei si Dealuri Vestice, sol brun-rogcat in Podigul picmontan Getic). Podiguiui Moldovei ii este specif soln} conugiu. In zonele mai inalte 91 cu pozifie mai nordicd se inregistreaz’ proport) creseute de suprafete cx voluci luvice si luvisoluri albice. In fine. in Podigui Dobrogei Central-Sudice yi in zonele de altitudine mai micé din estul si sud-estal Podigului Moldovei predomina molisolurile (cernoziomuri cambice, cemoziomuri §.a.} - Economia agricolé aracter mixt si ajunge la un relatty echilibru intre culturile de cimp si economia zootehnicd, aceasta din urmé fiind bine dezvoltaté in special in zonele cu un climat ceva mai umed si racoros, din Depresiunea Trensiivaniei, Dealurile Vestice, Podisu! Sucevei 5 peste media pe tard o defin culzunile de cartof, in, sfeclé de zahar ple Zone: destul de intinse sint specializate in pomiculturdé si vitjoultura, in schi ultra cerealelor ocupd suprafete cu o pondere sub media nationalé Dezvoltarea agriculturii se loveste de unele conditii limitative — accesibilitatea mai redusa pentru utilaje mecanice, dinamica versantilor, suprafetele mari de soluri degradate, costul ridicat al pomparii in cazul introduceni ingatiilor 5.2. - Asezdrile rurale sint foarte numeroase, in general de dimensiuni mijlocii sau mici, in functie si de fragmentarea spativini in numeroase subunit’ti elementare de mici dimensiuni, ceea ce poate fi considerati ca o adaptare pozitivk. Unele finuturi se remarcd prin ponderea deosebiti a satelor mici — Colinele Tu: Colinete piemontane ale Cotmenei s.a. PredominA agezirile rurale de up disoviat (dupa dusé in geografia umané romfneascé de R. Vuia) st chuar cu unele tendinte de dispz:sie in regiunile viticole sau ia unele zone de impropnetarive recenti (de exemplu, in nordul Cimpiei colinare a Jijiei) dar si cu tendinte de compactars unele depresiuni, cu un relief asemuinitor celui de cimpis (de exemniy, ix. Depres Sibivtui). Dealurile gi nod dz relief, orientaté de reguld i in hy Comunicatiile transversale, pernendicul dificile cok desiving: oraselor a, destul de dens’ si cu multe Foaste frecvent oragele au + fn dealuri gi podigusi refeana urban rage importante (Cluj, Craiova, Sidiu, lagi, Cons! © pozitie marginal’ fat de unititile deluroase si 5, fiind situate fc ta apropierea contactului cu munteie sav cu Subsarpajii (Cluj, Sibiu, Bistrita, Bacdu etc.), fie in apropierea trecerii spre cimpie (Craiova, Slatina 5.a.). !n inieriorul unit&jilor de deal si podis orase importante apar de regula la contactul intre subunitii (Tagi) sau 1a marile intersectii de c&i de comunicatie (Suceava §.a.). = Industria extractivi se orienteazi in special spre exploatares combustibililor naturali: aici sint cantonate cele msi importante zicAminte de lignii, de virstS tertiar’ {in special in Podisul piernontan Getic gi Dealuriie Vestice) dar gi ziciminte notabile de gaze naturale si petrol. Depresiunea Transiivaniei este gi finutul cu cele mai mari ziciminte de de sare dia Romania. Se adauga acestora uncle roci de constructie (ca volum predominind argitele si pietrigal din depozitele argile-proluviale), diatomita, baritina, gipsul s.a. Zicimintele metalifere yi cele de roci dure sini putin importante (cu exceptia Dobrogei). + Industria de transformare este mai putin legati de resursele natuzale tocaie, in comparatie cu zona de munte. Ea este determinat’ mai mult de tradigia mestegugareascd a vechilor centre urbane (de exempla, la Sibiu), ce facilitatile oferite de transport (de exemplu, la Galati, Constanta, Tulcea) si de politica de industrializare promovatd de stat (de exemplu, Ia [asi, Botosani, Craiova $.a. Particularititiie componenteior peisajului geografic at podigurilor § si dealurilor din Romania permit asocierea acestora in tre: grupe de unitifi, fapt care faciliteazi o anumit& logicd a tratdrii, si anume: + grupa central-vesticd, cea mai strins legaté de Carpati, dezvoltatt pe un fundament de orogen, cu o serie de influente climatice mai moderate, de nuan{& central- europeand; cuprinde Depresiunea Transilvaniei si Dealurile Vestice; + grupa sudicd cuprinde doar Podisul piemontan Getic, unitate de relief foarte tin’r, acoperind un fundament eterogen, de avantfosi si platform’, precum gi cu usoare influente mediteraneene in clim&, vegetatie si inveligul de:soluri; - grupa esticd se caracterizeazd prin predominarea (neexclusiva) a fundamentuiui de platforms si infivenjele continentale, est-europene, in climi, vegetatie, hidrografie, soluri etc. Unit8ti tipice sint Podigu! Moldovei si Podigu! Dobrogei Central- Sudice. Mai deosebiti este Dobrogea de Nord, mic fragment de orogen hercinico-alpin cratonizet si recent indltat.m SS IL. DEPRESIUNEA TRANSILVANIEL Depresiunea Transilvanier. cunoscuté $1 sub numeie de Deaiuri ale Transilvaniei (dupa V. Mihailescu) sau de Podis al Transilvanie: (dupa o sumi intreagi de alfi autori) este in realitate, in cea mai mare parte. un finut deluros, destul de inalt, dar care este format pe fondul geologic al unui bazin intracarpatic, Teprezentind cea mat mare $i Cea mai veche din numeroasele depresiuni, de origine difenté, apArute in cadrul sistemului orogenetic al Carpatilor. Aceasta se reflect si in legaturile foarte strinse ale Depresiunii Transilvamie: co Caspatii, nu numai din punct de vedere genetic si pozifional, dar si din punct de vedere climatic, hidrologic (cea mai mare parte din debitul rejelei hidrografice mayore este format in Carpagi) g1 in mod deosebit — sub aspectul legiturilor umane $i economice. A. INCADRAREA GEOGRAFICA. Contactul cu unitiile montane inconjuratoare este adeseon transant, de naturd tectonica, fiind determinat de falii, in raport de care au avut Joc, in diferite perioade geologice, migcdri de scufundare in depresiune si de ridicare in coroana carpatic’a. De regula, in astfel de situapi, la contactul cu muntele s-au format si depresiuni de contact, cu caracter piemontan. Asa este cazul in lungul laturii sudice a Depresiunii Transilvaniei (limita cu Muni Fagaragului, Cibinului si Sebesului), spre sud-est (contactul cu Munfii Pergani) si spre sud-vest (contactul cu Munfii Apusenii). fn celelalte direcfii limitele depresiunii Transilvaniet sint mai pugin clare. Astfel, in est, platourile formate pe formatiunea vulcanogen-sedimentara dit perifena munfilor Gurghiu-Harghita coboard lin si trec pe in jndltimile deluroase cu trisituri subcarpatice din zona marginala a Depresiunii.{in nord-est, reiteful de cueste, cu aspect de adevirate muscele, dezvoltat pe depozite_palengene gi muocene, monoclinale, continu’, cu trisdturi foarte aseminstoare si in zonele mai joase din sudul Mungilor Tiblesului gi sud-vestul Muntilor Rodnei, fai de care este foarte greu de trasat o limits indiscutabild a Dealurilor Suplaiului si Nasdudului) In fine, in partea de nord- vest, Depresiunea Transilvaniei se deschide larg spre Depresiunea Panonici, prin poarta dintre Munfii Apuseni si Carpatii Orientali, limita find doar jalonats, destul de vag, de versantii estici ai munceilor insulari ai Somegului (Prisaca, Preluca) si cea ma exterioard cuest& a Podigului Somegan. jn acest cadru, Depresiunea Transilvaniei ere o extindere ceva mai mare pe directia nord-sud (180 km) decit pe cea est-vest (150 km) si o suprafagi apreciabild, de cirea 26400 km?. B. ORIGINEA, CONDITULE GEQLOGICE $i EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA. Individualizarea Depresiunii Transilvaniei, ca bazin tectonic Pale gu a avut loc la inceputul paleogenului, dup faza orogeneticl larramick, cind a inceput scufundarea celei mai mari parti din actual depresiune, riminind totusi, un timp, exondate, unele horsturi ale fundamentului. : __ Avest fundament este format din roci cristaline de tip carpatic (sisturi sericito- ritewse, Cuartite, micagisturi etc.), uTecum 3 sedimeuts i ive permo-mezozoice, mandtoare celor din Munfii Apuseni. inainte de scufundare, iundac: cutat, in fazele orogenezei alpine, sub forme anor pinze & se incaiect: 2 Cepresiaii Rugii-Muuji de pe vale Muregubs! in apropiere de Deda}, in zona depresiunii vproape de suprafaya in zonele de : sudul Dealurilo: Fransilvaniei sedimento urmare a ma nar cichid de sedimentare, waite partic i icin peleogen (eoven-oligocen- an). mn cic mi an-helvejian) gi unul miocen superior iovian-sartnajian-meojian-pontian).. Raporturile bazinului transilvan cu tufui carpatic au oscilat in mod in decursul neozoicului, intre fazele of mentare interpunindu-se perioade de intrerupere a legdturilor cu exteriocul, cind bazinul a fost temporar colmatat, aga cum s-a intimplat in partea final acvitanianului, } i perior si in kersonian, )iitima transgresiune, cea i |. cu caracter lacustru, care s-au retras incd onfianlii,\ou excepiie zonei marginale estice a Depresiunii Transilvaniei, au menfinut si in pliocen. Depozitele sedimentare acumulate in cele trei sri mentionate afloreaz4 conform unei dispozijii concentrice — cele mai vechi in zona marginala, iar cele mai soi Astfet, depozi din nord-vestul gi nord ji, spre contactul cu Muntii Giltului, Muntii Mesegului, miguerile PrisScii gi Peelucili. Ele sint formate dintr-o alternant{ de marne, -gile, argile nisipoase, calcare, gresii si gipsuri, cu mari variatii laterale de facies, Pregenta calcarelor grosiere eocene, in strate destel de groase, precum gi a unor gresii zi condifii pentey c: jiefuiui structural gi de reaga depresiune a T acestea~ stratigrafice foe Depozitele din ciclut micces imferior, ayar, peste cele anterioare, mai spr interior! cepresianii, is special ta Dealurile Chujului si Dejului, Dealurile Ciceulut, jCulmea Brezei, Deaiuriie Suplairiui < Nasducului. Sle sint reprezentate pria nisipuri, /pietrisuri, argi'e, gra) microcuny‘omeraice 3! conglomerate. Desi seeventele <2 din. degozite ma’ sezistente is actinnes factosilor denudativi sint mai slab reprezetiwe decit ta paleogen + ta avest az se creeazh condhpii destal de bun: pentre dezeoierea rei! fish’ stow vi de Theiss petrogrefic. Coporitele cicheu! xx npeck’ ©) vo8 mat args dexvotian: leritoris arcnerinc teath partea cuntsaid x swt, dar quanifest gi cen ena) mare ceonoion iy 2. (Baderuaw 4 ormnetd fondu Liteiogr: al pir centval-nordice a Deprestunti ” 1 at Slow dowd Somes. © pare, gi valle Wimajuind gi woven. po on a e suprateye ceva at wartea de , porvnkd KOOgICa cis 2 omogent grosic Seosebti de sare. pt irosebine ty. 0% veka Padigui Scuapela-, degi, inte pata ne langei vuloend: al Caruari suger faz dup retagers: lace aapontione ay aval ertinder: quli mai mare decit cee seor de estate st pliocen-cuaternar. Meogiau” iatercalasii de wume gi argiic 7) toes, ty condifii lagmare, Say oss vane! camtassy es fate coe mai mule sau mai putin comimuu. var care, cater a greniates seratelor mai noi, s-a deforma! ‘amtni puncte, i aga fel incit grosimes sizii exw respu, atuntros celorlalte depozite mai woi din cegresiune cae ‘scepind, de gsemenea, di. o ies yd inconjuraiey putemice manifestin vaicamios ofte de Goounes, de comms? volcanics in bazaul iransiivas, acestea fina iw ongines unos cepexste cvizomert Jo tufuri, care marcheazé principalele etape de activitaty vuicanic#. Acaxt> aut jotitive, joacd rolul de oviaymburi-reper, Gina in acelagi timp go ce cava tai cevistents in molass friabils a riccenulul superior, pe fon: oti acested, mentions: aval os ie: Gla baza badewiame i}, usval de Rorga (sau do Tusde-eled -- la bays bagleviasstu) avful de Ghirig! (le baza sacmatianuing} @ aufel de Baza (ix perio igntocive acofianalui).(C. Ciupagea ei cal., 197% cimsgtis asta £3 eyes RIEL lg GEORReaheu! Samesa? Fe~BE0, G9 = FOL man fo EE eso natn 197 HOmior| aein plioceaul siperior s-a manifestat o nous faz de activitate vulcanicd in vestul Carpasilor Orientali. insofiti de subsidengi si de acumularea in mediu acvatic a unei nportante formatiuni vulcanogen-sedimentare (,,aglomeratele vulcanice”). Acestea au coperit partial depozitele meofian-pontiene din extremitatea risAritean’ a Depresiunii “ransilvaniei gi au colmatat in cele din urmé aria lacustri mentinuté in estul depresiunii. urmat in’ pleistocen faza eruptiilor care au pus in loc strato-vulcanii ce formeaz4 ualul lang Calimani-Gurghiu-Harghita. Acesta a separat din Depresiunea Transilvaniei serie de depresiuni mai mici, inchise sau semiinchise, incluse sstazi in lanful carpatilor Orientali, fapt prin care suprafata Depresiunii Transilvaniei a fost simitor vedusé. molutura sedimentaré a Depresiunii Transilvaniei prezinth un grad de ecton’” iowte difeventiat, in functie, in primul rind, de prezeata sau absenta sini in ubstrs:. Astfel, in zoneie marginale, in special in nord si nord-vest, si mai putin din sd-vest, depozitele din primele dow’ cicluri de sedimentare, anterioare depunerii strii, siate, stratele avind un caracter monoclinal, cu o cddere ugoaré dinspre nui spre central depresiunii, creind conditii, aldturi de particularitatile litologiei, ‘ormarea unui relief clasic de monoclin. Mai spre interior, o dati cu apzritia sfrii badeniene in substrat, dar deocamdaté 2, prin str€pungerea pind la suprafaté « lor de cAtre stilpii si lamele de sare, wt sastere in acest fel cutetor diapire. Anticlinalele diapire sint dispuse in doud apropie spre uordul si sudul depresiunii, dep&ctindu-se in partea estic (de la SlAtimja, prin Ideciu - Sovata - Praid - Corund - si un fascicul vestic (de la Ocna Dejului, prin Sic - Turda - 9 Oona Sibiului). Dispirismul pronunjat din aceste dowd fii a + un flux geotermic mai pronunfat, spre Carpafii Orientali si, ‘wre ar {i determinat o plasticitate sporité a sdrii (D. ctuate die geofizicieni in zona anticlinalului diapir de finui cA se manifeste 5! astazi ia mod destui de. 2 uv a mai fost ie situatia de a se :! domurilor e zonanaturale, cantonate in. depozitele nisipoase de pe flancurile domuirilor din centrul depresiunii, mai bine ecranate, precum gi, tutr-o misuré msi mick — pe flancurile unor anticlinale diapire. Se cunosc cinci grupuri de structuri gazeifere: _- grupul central, foarte productiv, cu orizonturi gazeifere groase si bine Sarmisel, Sincai”, Zaui de Cimpis g.u.), ~- grupul sudic, cu structuri la care colul deapirismului se reduce treptat (Copse Mick, Seal SEsese, pe invadate perfial de dioxid de carbow, metanics a fe ansamisiu, Depresiz mai frecventi in fasciculul contine 0 cantitate mai mave de material tert transformindu-se, ca urmare a invadirii lor de catre ape. in lacuri sdsate, aga cum cele de la Turda, Ocna Sibiului, Cojocna, Sic, Sovata, Ocnija, Caianu, Slatinita” s Cele mai mari rezerve de ips din tart se afl tot in Depresiunes Transiivaniei, remarcindu-se in mod deosebii muutele badeniene di st de Turda (la Copiceni® .a.), precum gi cele eocene, din 2025 Agi ants pexine ceramicd fin’ sint si nisipurile caolinoase olig: Cea mai irapor anti exploaiace de aragonir din Romania (care valorificd aceasti varietate de calciti, prequiti pentru obiecte omameatale) este cea de la Corund. und: apare un zicimint pliocen, de origine hidrotermal’. Merits amintite si exploatirile dz bentonite (roci argiloase formate prin alterarea cenusilor vuicanice si a tufuriior. in ® Cunoscut pind in 1964 sub numele vechi de $aro;. » Numele vechi — Samsudul de Cimpie. © Numele actual al localititii Pintic. > Numele actual al localititii Copand. 10 ~ 1" uitlizate ix industrie davorit’ marii lor capacititi de absorbtie), din eocenul de la Valea Chioaruiui® gi din judepul Alba ~- de la Ocns Muregului pind Ia Cingud. Dintre numeroasele cariere de cw! ur diz: Ponigul Somegas. cele mai mari sint cele & in lungul céii ferste de pe valea Someguiu! (de oxsup.., ja Surduc), 4 unc: calcaruh este transportat spre industria siderurgicé a Hunedoarei sau spre co chimick, de la Ocna Muregel'i, Us frumos calcar ornamental s2 exploateazd din badenianul de is Podeai”, cesta. fost folosit ia multe construct monumentale din Bucusesti. Wicrdeste sink 2Ackr agua, UND istolpal yi CApusu Depr 2 totsi ea reprezint& 9 treaptt ¢ montand diss jur. § ‘tea sudicd Muntii ¥ et cea. 2000 m depresiunes FSgSroguiui, de la poalele for. i Junudati de , dia tunes, Transiiver ot eveenatl antitate impresionanti de material, suprafaie topografica initia» lave fluvio-lacustrd, lsat la retragerea apslor de la finels ponfiary fitwitz, evaluativ, in functie de altitedinca actual& ta care aceast& suprafatfi se mai pastreazd, fosilizat{ de formajiunea vulcanogen-sedisentar’, mai tints, de pe rama de est a depresiunii (fa cca. 800 m, la contactul cu Munfii ° Denumire data, in 1964, satului Gaura. ” Numele actual al satului Hidis. il elC&limani-Gurghiu-Harghita). Eroziunea a fost activati de migcirile de ridicare produse atit in Carpati cit $1, intr-o misuri, ce-i drept, mai mic, in Depresiunea Transilvaniei, in plio-pleistocen, fapt demonstrat de altitudinea sensibil mai micd la care se gisesc depozite sincrone in Depresiunea Panonici. Evolujia sacadati a migcirilor de ridicare din cadrul edificiului carpatic, in sens larg, a dus, fuira indoiala la formarea unor nivele sculpturale etajate (=suprafefe de nivelare), primele observatii asupra acestor suprafete (conservate, de fapt, sub forma unor fragmente de jnterfluvii sau umeri de vaie) apactin profesorului Mihai David. Cautind s& coreldim datele acestuia, cu cele mai recente, din lucrarile lui I. Sircu, Gr. Posea, V. Tufescu, P. Cotet, T. Morariu, N. Popescu §.a., precum gi cu unele observatii proprii, putem ajunge la ideea existenfei a doud astfel de suprafete: 1» O - cea mai veche suprafata de nivelare reteaz4 interfluviile principale, coborind de reguli din zonele marginale estice si sudice spre pariea cenwral-sud-vestica. a depresiunii. Ea se desfisoara la 750+950 m pe contactul depresiunii Fagdragului cu Munfii Fagarasului (N. Mihaila si col., 1974), la 700+800 m in partea esticd 2 Dealurilor Timavelor si la 500-+ 600 m in partea Vestic& a acestora, unde este cunoscuté sub numele de suprafata Prostes Mare (M. David, 1945) sau de suprafata Ammnas. in depresiunea Lapus-Copainic, dup4 Gr. Posea, i-ar corespunde nivelul umerilor superiori de vale”. Putem aprecia c& suprafata s- format dupa punerea in loc a formatiunii vulcanogen-sedimentare din estul depresiunii, deoarece continua de pe sedimentar gi pe formatiunea respectivé. Aceasta ar justifica virsta care i se atribuie — finele dacianutui sau inceputul romanianului. ~ a doua suprafata se intilneste cu 100+200 m mai jos decit prima, frecvent pe culmi secundare sau sub forma unor aliniamente de umeri de vale (de exempiu, in lungul vaii Visei). fn suduj depresiunii Fagarasului ea este cunoscutd Is al absoluté de 650-800 m. La niveiui inte:fiuviilor ea se dezvolté mai ales in Secagelor, unde a si fost recunoscutd ca atare de M, David (la altitudinea de 30¢ m). Virsta care i s-ar putea atribui ar putea fi clarificatd dacd se confirma observ 1. Sireu cum cA ar fi de fapt un nivel mixt, sculptural-acumulany.oed altitudine terasele cele mai inate. Problemele suprafetelor de nivelare comporti : ca urmare a faptului c& pe suprafefe intinse din Depresiun: studiate, Ar Webui urmarite cu mai mult atentie raportei ir plicativa activa, racordarea cu umerii de vale din sectos Carpati g.a. ipoteze asunea aa presupas, astfe dintre Mungi Apuse: Timava Mare, care ar fi curs spre Olt pe valee actualé 2 Visei si ultinmul s-ar fi aes. * f anizat cursul Muregului (Gr. Poses, 1969), dar ia scelagi tig ou outem exclude 2a c& atit Muresul cit si Oital ar fi cet moxtemind aiste vechi cuioar:. de | ak prnonic (ipoteza antecedentai, sustinutd Je V, Mibiilescu, “1, Orghidaa g.a.). Dupa our arati Florina Grece (1983), A seu produs remanieti importante a!2 rete: oi hidrografice. acestea au avut loc in perioada de dinain's de romanian, devarece inc’ “c la aivelul suprafetei isuy constati 0 incline bune dezvoit: timers. Alien ce dovedusic ag ebe actuals © 2 cumoaste: envetinale oi < omods salul ci % Viitie io oi abi cea debitstai scat ce aint presi gained, mayors ale riunior x mici sint, in evoitise al conurifor cs dejectic ale ative tumor jacuri de baraj x:tropic. ; in zonele marginale ale Depresiunii Transilvaniei un 1’ 22 elias ja ave sensibile ae altitudi:t? vrofiiuiud longitniins! sf rivini ie ¢ ects gi debitului ric reteie: hidrografice ca Grigines in Caruayi. e manifestat a pe ladira sudici a Depresiunii Transilvaniei, ia poalels Muntilor Fagdrasufui_; Cindreiutui, acolo unde diferenta de nivel este cea mai mare, si apoi-la poaiele Munti Lo coniecta! cz Carpatii Orientali aceste procese ay avet 9 evolutie mo: . ca urmare @ tectonicii active din zona cutclor diapire i cudinale intr depresiune si munte, care, nu totdeauna sint suficient de semn: , pe alocuri, de ritmul capid de lor, Cust ce poste favoriza Uneori amemajaren intologis, ao1O-1L | 15-18] 31-38 10-16 {22-24 | 30-40{ fam Lenn sehas 70-15 {2 10-12 | 20-25 | 3: ‘Timava Mick Tirmava Mare ee ene Secagal Mare fou Pa yr teem |_35_[s10[saofwnolieal] was [mw | T [zeman [oe [os [i [sane] mow [ons |] _ Tabel 1, Altitudinea relativa (m) a teraselor tiurilor din Depresiunea Transilvaniei (dupa A. Savu, I. Mac, P. Tudoran, F. Grecu, Kéz A., V. Girbacea, T. Morariu, I. Berindei, E. Iacob, Bulla B., Gr. Posea, L. Sawicki, I. Popescu-Argeyel, N. Josan, Jakab S., 1. Rodeanu, N. Raboca, V. ‘Trufas, TSvissi I. si N. Popescu), _ ,Acumutirile piemontane mai vechi au fost partial distruse, ca urmare a adincirii rejelei de vai, riminind astazi suspendate, sub forma unor fragmente de piemonturi telicte, reprezentate prin pinze de pietriguri care acoperd interfluviile, asa cura sint cele descrise in Dealurile Bistrijei de V. Girbacea (1956). In sud si in sud-vest depresiunsi: marginale au, in schimb, aspectul unor adevarate cimpii piemontane aluvio-prolavinie in care relieful este format in cea mai mare parte din glacisuri piemor etajate, usor fnclinate dinspre contactul exterior Spre interioru! dep: 14 pietriguri, nisipun gi futuri. Astfei, in Depresiunea Figiraguiui cunoaste o fargi dezvoltare glacisul piemontas cu altitudinea relativi de 65+80 m fai de Olt, cu o lgpme de 1+4 km, format pris acpunea comund a afluentilor Oltuluj cu izvoarele in Mung: Fagaragului, probabil datind din partes superivara a pleistocenului mediu (N. Mibaild si col., 1974)."Sub nivelul acestor glacisu:i se dezvolti terasele inferioare ale Oltuiui, Cibinvhs) st ale altor riuri colectcare din depresiunile marginale respective. persoada actuaid o raspindire gi 0 dimamic& deosebitS sint caracteristice @ versa’, datori® substratukn friabil, format dintr-o aliernanté de inclinarii accenmate a . defrisarii fiakai, sre itlor reiatiy bo; sarile de ortorod ete). 0 raspind crectabilé © cunoasis “ 2 de cele trei zone concentrice, "6 tectonic? individualizatt: caracteristic relief de acest ti format in ~ona marginala. de monoclin, deoarece aici sint prezenie st aflorimentele cele mai frecvente de strate ntilor denudativi externi. Orizonturile de calcar eocen, precuim gi gresttle gi cong tele burdigalian-helvefiene, usor inclinate spre centrui deprestunn, i platoun structurale asimeirice, deosebit de tipice, aga cum este piacout Bora-Gilga, de ta nord de vales Somesului, unde, caicarul eocen condifioneazd si prezenta unui relief carstic (doline. mici grote ¢.a.), Acolo unde inclinerea stratelor le ceva mai mars, § al in dealurile Suplaiului si Nasdudului, locu! platourilor este luat de culmi structurale asimetrice, care, prin altitudinea lor, sint niste adevarate muscele, cu peste 850 m. Platourile si culmile structurale sint intovardgite de cuesic onentate spre exteniorui deprestunii, cu deniveléri gi inclinari care favorizeazi o dinamucd deosebit de activd a proceselor de versant; cuestele au uneori © continuitate impresionant4, aga cum sint cele care formeazd versanfii de pe stinga vailor Cépugului, si, in aval, a Somegului Mic, pint fe Cluj, cea de pe dreapta vaii Somegulul, de Ja! pind Ja Napradea 5.a. [ntro gisueits sé intercaleaad vdi su asimotrice, cu aspeci de adevarate depresiuni, aga cum sint vale Agrijului, © rezistente la aciuneasau Somesuiui Mare (ultima -- in special in sectorul dintre Feldru gi Nisiud). Sectoarele de vale consecvent& sau obsecventii, in schimb, obligate s& traverseze strate de roc’ mai duri, iau uncovi aspectul unor mici defilee (de exemplu, defileul Somegului, de la Turbuja, in calcare eucene); = Yn fascicolul estic de cui: diapize, gi cu totul izolat in cel vestic, se inregistreazé mai frecvent inversinini de relief, reprezentate prin depresiuni de auticlinal, aparitia cirora este favorizaté de aparifia slsii in axul anticlinaielor (cazu! clasic al depresiuaii Praid-Sovata); ii schimb, “lisalele suspendate se dezvolti, in acest caz, culmi gi chiar muscel atari sind sentarul texfiar este protejat ds cuvertura, 1 altiudine din Dopresiuin ¢ Transilvante:. Mai rar, inst, se poate forma si cordant pi ~- acolo unde: fn axul anticlinatelor afloresza « tar ~~ i Sieului (746 m2}, continuaté pe stinga Muresuivi cu Sinioara (753 tat al af aparifier ano: conglomerste badeniene (cong amerateie de Jabenija); situati, inte cule Odorkei ¢.0.) sow vai secundare, Nadasei, Is. sud -est de Reghis), in contrasi o oblic. cutele diapire; ~ In sfirgit, in zona domurilor, velieful structured gi cel mai sters, ca urmare a caracterului subcrdonat al secvenizior {i*o-stratignsfice mai rezistente. In zona dintre Timave N. Josan (1579) a evidenfiat uneie depresimne- butoniere, formate in zona axiald a domurilor. delismitete de cueste scurte, cu caracter semicircular, sustiaute de vrizonturile de tufuri; cea mai caracteristicd este depresinmea- butonier’ Bazna, inchis& de un amfiteatru aproape perfect de indlfimi, de 450+ 600 m. susjinute de tuful de Bazna, dar se pot recunoaste gi alte depresiuni asemindtoare — pe domul Nadeg, la Ilimbav etc. Uneori, ins, axului de dom ii corespunde o indlme conforma cu structura, de exemplu in cazul domului de la Cetatea de Balt, in astfel de cazuri din axul domului plecind gi o retea hidrografic& cu aspect radiar. cruplu, cursul infenor al care tme transversal sats vaile privcipaic, cies petrogratic este E. CLIMA Depresiunii Transilvaniei, in conformitate cu pozifia central-nordict in cadrul teritoriului national si cu altitudinile destul de mari, este temperat-continenial4, dar relativ moderat’ si ricoroas4, cu trisituni preponderente central-europene. Temperatura medie anuali are valorile cele mai obisnuite cuprinse intre 7° si 9°. Valori mai mari sint caracteristice unei ari relativ restrinse. din sud-vestul depresiunii, rezultind din combinarea altitudinilor mici cu p&trundere mai frecvent « unor mase de aer cald de origine tropicala si cu procesul de fohnizare a maselor de aer oceanic, la traversarea Munfilor Apuseni — 9,5°C la Alba Iulia gi chiar 10,0°C te Deva. fn schimb, pe iniltimile de peste 800 m, din estul si nordul depresiunii, fra indoialA c4 modiile anuale trebuie s& coboare gi sub 6°C. 16LEBENDA KG Piementort selatpale Qeareston! : : (Vente ce ots astgate “MechSE oo. [ame subuuititler te an: alah ard! L tin ok x, Linite ale subenititiler ae oe ri ts) v NOS Gs Ss OMT bynena = (= eH. 2 id P : % p.felere cue ica oh ~ 2 bu ” = < FES - % % Ss peasul we das SUBUNITATL : LDeprestontle x premonturlle ve gonleet (a. hept bigareasular, b Liege bibinuler, e. Lepr Silisley:d- Dept Apoldelir;.eLolasral dearesranat Aerts - Mores Stret; f Lege. lars-Hisdale, 9 Dent Haedrn,h Oeor Lipus-Copolrie, ¢. Devt Liverte y Door budaculury x Dope kash -Hynty) E Declare eu bssitort subaippabice (a. lege. Dumites ; b. Leon. Hodes, 0, Dept: Pasi -Sovate : t. Lepr. Ati, @ Dept Gitorker, f Door, Homoroztehr) & Podksul Samegon 5 2? Desturile Trmwelor 7 L blinpia weleragsd 1 Transilvant X Podksul Seceselor Fig.2 Oepreswnes leasiivanterTemperaturile lunii celei mai calde (julie) au valori seasibil mai mici decit in sudul gi estul {4rii, nedepdsind 20°C decit in culosrul depresionar Mures-Strei si pe valea Somesului, menfinindu-se intre 18°C si 20°C pe cea mai mare parte a suprafetei si coborind chiar sub_16°C {a altitudini de peste 900 m. Maximele absolute mu trec niciodati de 40°C (69,3°C la Deva), Depresiunea Transilvaniei putind fi caracterizata drept cea mai racoroasd unitate deluroasd a (dri, cu condifii limitate pentru cultura plantelor termofile. lemile sint destul de aspre, cu medii ale hunii januarie cuprinse intre -3°C gi -S°C pe cea mai mare parte a suprafetei depresiunii, din now ficind exceptie culoarul depresionar Mures-Strei, unde media lunii celei mai reci se ridicd pind aproape de -2°C, inchidezea spre sud gi est a depresiunii, de cdtre Carpafii Meridionali si Orientali, ca si large deschidere spre nord-vest, iavorizeazi patrunderea si stagnafea pe timpul iemnii ‘a uney mase de aet yece, maritim polar (situajii tipice pentra juni ca ianvarie 1982, i jarmarwe si februarie 1985 etc.). in unele culoare de vale (pe cele doui Timave, Somes, gi in depresiunile de contact (Tara Figarasului etc.) se produc acum, cv precadere f @ insotite de minime absolute severe Cla ‘ acaptex Medias. 34. gistrat in terra 1962+ 1963). Primavara si toamna, bramele tirzii si, asemenes. mai frecvente, in aceste culcare fluviale gi ‘a. depunerile de polei si chictura, z t& decit in regiunile cv altitudin’ i suficiente pentra colrass, in anit spresiunii. Valoarea precipitafiilor medii unuale m_ in zona central, pina ia peste 1000 nainior de aer umed de ongine atlanticd, culmea Brezei), Ac 4, ctweazA, ins’, $ ithredusi decft in sudul i in estul garii. Vinturile au frecvente si intensitifi relativ mici, situagie tipicd pentra Vint |. Situafie tipick toate depresiuile intramontane. Frecventa mare a calmului atmosferic (pind la 61% — la urda) nu permite insi dispersia noxelor de origine industriald, evacuate in man conti in atmos, coea ce explicl, printre altele, faptul ch in Depresiunea ‘ransilvaniei sint citeva dintre cele mai poluate in Romania (Copsa urda, anal poluate orase din Romania (Copsa Mica, T fn concluzie, clima depresiunii T: i i pen emia ni”. de la contactul cu Muntii Cindrelului). « modema situatia de inferioritate a national si religioasd la care & fst supus4 aceasta, 2v generat important curenti de mugratie spre exteriorul Carpatilor (mai aies spre zonele subsnontane ale Moldovei $1 Tarii Romanesti), la care a contribuit, ins%, si miscarea transhuman?d a cierilor. Aceastd migcare migratorie este documentat4 incd din sec. al XV", insd perioada de virf pare sd fi fost secolul al XVIII", datorics presiunilor exercitate de autorititile austriece pentru ,unirea cu Roma” (trecerea Ia confesiunea greco~catolica) si 2 opresiunii la care au fost supusi romani dupé sscoala lui Horia: numai in Bucovina, in anui 1778, erau inregistrati circa 25000 de uejenari predomi’ fertile, mai ina! tungul vailor gi in aril Cibinului si romanii ,sn% 2sardeleni. Cei mai numerosi romuini venifi dincoace de Carpati erau originari din tinutul Nasdudului si din scaunul Muresului. La aceasté migcare migratorie au luat parte ins& gi unii secui, precum gi romani mai mult sau mai putin maghiarizati, care s-au agezat cu precddere in partea central-vestici a Moldovei. Migcarea transhumanté a oierilor ardeleni a depisit, ca arie de desfiigurare, cu ‘mult, limitele tinuturilor locuite de romani, acestia ajungind pind in Carpatii Slovaciei si ai Poloniei, Depresiunea Panonicd, Crimeea, Caucaz si chiar in stepele de la rasdrit de Volga (L. Somesan, 1935). in sec. al XIX s-a declangat $i emigratia spre America sare a ficut ca astizi majoritatea romanilor americani si fie originan din Transilvania. Proporjiile cele mai ridicate de emigranti in America le-au dat Podisul Somesan $i Dealurile Timavelor. in momentul de fafi in Depresiunea Transilvaniei trhiege o populatie de 2.850.000 locuitori, care, raportatd la suprafafa, indic’ o densitate medie de 108 Jocuitori/km?, evident superioard mediei intregii (Ari. Densitatea este, insd. foarte inegal distribuité. Alaturi de ari cu densitipi de peste 125 joc./km? (culoarul depresionar Aries-Mures-Strei, valea Timavei Mari, aniie de polarizare apropiaté ale Clujului, Sibiului, Tirgului Mures, Dejului 5.a.), coexista si regiuni cu densitity modeste, sub 50 loc./km? — este vorba de arii rurale, mai izolate. cu terenuri cu fertilitate mai redusé, sau cu 0 populafie cv un spor natural scdzut, asa cum sint partea de sud-est a Dealurilor Timavelor, Dealurile Clujului si Dejuiui, Dealurile Ciceului si Suplaiutui. Regiunile din acest al doilea grup, pe ling’ faptul c’ sint relativ stab populate, inregistreazA astAzi su un putemic fenomen de plecare a populatiei rurale spre oragele man din depresiune, insopit de depopulare, imbatrinire gi feminizare, chiar dac& acesiea nu sint ait de grave ca in unele zone din Podisul Motdovei sau Podisul pemontan Getic. Este de subliniat i faptul c& un bilant total negativ se produce astizi, insi, gi in regiuni cu densitigi apropiate de media unitajii, asa cum este partea ceatrald a Cimpier deluroase a Transilvaniei. Pe ansamblu, Depresiunea Transilvaniei nu mai este, astfel. un rezervor de populafie, ca in trecut, ci mai degraba o arie endodinamici, unde, datorita necesarvlui de forfi de munca din perioada postbelicd, in unele centre industrial s-a asezat un numAr considerabil de migranfi, in special din Moldova $i Maramures (mai ales in Sibiu, Cluj, Odorhei s.a., pind in deceniul al saptelea — si in Hunedoara). La aceasta a contribuit i natalitatea mai redus% a populafiei din partile centrala si sud-vesticA ale regiunii. L. ASEZARILE UMANE i, Asezirile urbane. Depresiunea Transilvaniei a fost totdeauna o ree: We un nivel de urbanizare mai ridicat decit media ‘national’ iar in» 26 majoritatea populafiei (cca: 64%) trieste in orage, fapt prin care regiunea se deosebeste in mod evident de Podisul Moldovei sau de Podisul piemontan Getic. , ; ln Depresiunes Transilvaniei existi un numir mare de orase (43), din care trei sint orage mari, cu rol de metropole regionale — Cluj, Sibiu si Tg. Mures. = Scheletul rejelei urbane actuale dateazi din Evul Mediu, sind sau infiingat majoritatea oraselor importante, in anumite situafii (la Cluj, Alba lulia si Turda), chiar pe ridicini mai vechi, antice: se pare ci la Cluj, in nucteul vechi, se pistreazd chiar gi directionarea tramei stradale & oraguiui roman Napoca, caz unic in tara noastr, Majoritatea oraselor medievale ( Cluj, Sighisoara, Turda, Sebes, Medias, Bistrifa) a fost organizatd dup& modelul central-european, cu fostificafii (uneori chiar cu mai multe centuri succesive), cu © mare densitate a cladirilor, solide, cu numeroase nte care au rezistat pind astdzi, cu o puternicA autonomie urban, cu bresle sgdregti si comerciale foarte bine dezvoitate. - Specificé Depresiunii Transiivaniei este, ins’, si specializarea unor orase mici in domeniul. activitatilor cultural-educative, cu institupi renvmite de invigimint, tec ~~ Blajul si NAsdudul pentru romani, Aiudul — pentru ungurii . Cristurul Secuiesc — cdinioard cu o cunoscutd scoalA normala ¢.a, In pesioads moderna s-au cdicat noi orase industriale ca Diciosinmartin (astizi -— Timmdveni} iar dupa cel de si doifea rizboi mondial refeaua urbana s-a completat prin urhsscivs or ayezAri ca Agnita, Sovata, Ludug, Huedin sau Beclean, dar gi prin nor orage noi, ca Victoria. Dintee oragele care se disting prin dinamism, dupa reforma administrativa din nam maj ales Devs, Alba lulie si Bistrifa, care au fost dezavantajate prin v. excesiv de mari, in 1950, gi care au cdutat si recupereze aceasti nt, ins& i orage fr o functie administrativa deosebitd, dar care aureus ze 0 gamA functionala destul de complexa, care le asiguré o dezvoltare echilibrat: -- Dej, Odorhei g.a. Nu-i mai putin adevarat cA exist gi unele orage cu crestere maj ienti, oarecum dezavantajate de orientarea investifiilor (Sighisoara, Blaj, Aiud .a.), dup& cum existA si foarte multe asezari care au avut functti urbane in trecut (cu statut de oppidum, resedinje ale unor unitfi administrative) st care au decdzut: Miercurea, Nocrich, Reteag, Cojocna, Teaca, Giliu, Aghires, Sintimbru, Vingul de Jos. Vinqul de Sus (astazi Unirea) s.a.m.d. 2. Asezirile rurale formeaz’ o refea dens, coerentdé si variatd. Satele sint, in cea mai mare parte. vechi, si mult mai stabile decit in Tara Romaneascd sau Moldova. Numa documentele de pind la anul 1400 mentioneazd citeva sute de sate, cu 0 densitate deosebit de mar in cutoarul depresionar Arieg-Mures-Strei gi in Dealurile Clujului gi Deyulur, in prima perte a sec. al XIX seteaus de age74ri rurale era aproape complet aga incit au au existat locuri goale pentry tnfiinfarca anor sate not, decit co cepgit Morfotow inchegi Remntasa satelor adunate, chiar compacte, specifice mai ales pentru Dealurile Timavelor, depresiunile de la contactul cu Carpafii Meridionali gi Mungii Apuseni, partea central- sudicd a Cimpiei deluroase a Transilvaniei g.a. Acestea reflect o evident& influent central-european4, organizarea comunitard, in trecut, a agriculturii si apararii. folosirea ” foarte judicioas’ a terenului. Satele disociate au o pondere mai redusd decit in alte regiuni ale Roméniei, find specifice, in primul rind, unor finuturi cu o populatie integral romaneasc4, mai pujin iniluenfate de morfologia satului sisesc (Dealunle Ciceului, Dealurile Ungurasului, Sex!urile Clujului si Dejului). in fine, in unele regruni mai fragmentate si mai izolate, economic preponderent zootehnic-pomicola, se intilneste chiar si satul dis~2rsat — ds exemplu, in nordul Podigului Boru-Gilgix:. Predomind agezirile rurale sari, cu 1000+ 1500 locwitori, au rareori chiar cu peste 6000 locuitori, cu trisituri in bund parte urbans, agz cum sint unele din Depresivnea Cibinului (Cristian » din culoarel Aries-Mureg-Stre, din zona suburband a Tirgului Mures sau pe veica 3 importanta secundard, ct: sate mici, sub 9 Transtivaniei sau in Deaiurile Clujuiui Nivelul economic $! edilitar nidic celor sisesti, se datora fapt ale ax © serie de privilegii, fiind @reni bert comunitar si autonom, cu organe de cou" majoritate romani, au avut o situafie sc romanesti prospere, ca acelea din Depresiunes Cibinului (R. moderna si contemporand s-a produs o nivelare a gradului de dezvoltare a satelor totugi, in comparatie cu standardele europene dotarile si genul de viagi al focuitortior necesitA in: . ‘mportante modificari de structuri si mentalitate. ulior sate din irecut, in prism populate cu colomisti care au be ‘esupusi obligafiilor feudale M. PARTICULARITATILE ACTIVITATILOR ECONOMICE. 1. Industria. Procesul de industrializar: al Depresiunit Transilvaniet a inceput mai timpuriv decit in alte regiuni ale ‘ri, bazindu-se pe o destul de mare vanetate de materii prime gi puriZtori de energie, oferite atit de cadrul local’cit si de Carpapy, se 0 traditie mestesugireascd biue consolidaté, precum si py o formare $1 0 concentrar: mas precoce a capitalulni. inca dinainte de cel de al doilea rizboi mondial in orasele si «har fn uncle comune rurale din jumitatea sudicd a depresiunii functionau unitag: industriale de talie considerabila — la Cluj, Tg. Mures, Turds, Cimpia Turzii, Oona Mureguiui, Cugir, Hunedoara, Fagiras, Cisn&die, Sebes, Copsa Mici, Medias, Stbiu, Timiveni, Orastie 9.4., pe seama industrializirii yazuiui metan, a sari, lemnului, pieik resurselor metalifere din Carpaji etc. fn periosda altimeior pates decenii ritmmul industrializirii a fost mai lent decit pe ansamblul teritoriului Roméniei, dar, cu toate acestea, Depresiunea Transilvaniei si-0 pastrat un nivel al industrializirii superior celui de la nivelul intregii Sri —- fa > 28 Populatie care nu reprezinti mai mult de 12,3% di obine aici o proportie de 15,4% din productia industrial naponel _ ; In functie de factorii conducdtori ai industrializirii, ramurile si subramurile Principale ale industriei pot fi grupate in trei categorii principale: industria aparuta pe _ Sama surselor locale de materie primé si energie, industria apiruti pe baza materiel Prime si @ purtatorilor de energie din zona carpaticé inconjuratoare $i industria bazatl pe tradyia mestesugdreascd, gradul inalt de calificare al fortei de munca, etc. Ia prima categorie intré, mai inti, industria eiectro-energcticg, ou citev: termocensrale Puternice care functioneazé pe baza gazuiui metan emus Fiotinele, Hunedoara}, dest s-au construit 9i zermocentrafe care consuma prioritar é exempi: “antia, cu 1260 MW. alimentat® din bazinul carbonife: ide mici, au un col bazinul Someguini Micdin industria alimentar’, care produce came gi renumite produse din carne, mai ales in ariile cu o zootehnie mai puternicé (Sibiu, Medias, Tg. Mures, Cluj, Reghin), produse lactate (Cluj, Reghin, Sighisoara, Tg. Mures, Medias, Sibiu, Alba lulia, Deva, Odorhei, Blaj) s-a. Specifice sint si industria zaharului, care, pe baza culturilor de sfecli, acoperé 20% din productia nationala (Ludus, Tg. Mures, Teiug, Lechinta), vinificatia — in zonele de podgorie (Alba lulia, Apoldul de Sus, Jidvei, Lechinta), industria berei, corelat& si cu cele mai importante cultun de hamei (Sibiu, Cluj, Bistnita, Reghin), ca gi aceea a conservelor de fructe (Bistrita, Dej). O importanji mat imicd o au industria moriritului si panificajie: (Clu, Sibiu, Tg. Mures etc.), industria conservelor de legume (Tg. Mures) 51 ce 8 uleiului vegetal (Apabida). Din agricultura local se aprovizioneazA, prontar, s1 industna pielinei si jncdl{Amintei, cu cea mai mare densitate @ centrelor din toata Romana, au putine dind si 0 productie de calitate (Cluj, Tg. Mures. Reghin, Sibiu, Medias, Agnita, Ordstie. Siliste, Hunedoara, Sebes, Alba lulia). in fine, cultura plantelor textile furnizeazi materia primd pentru unititile de prelucrare a tulpinilor de w: (ia Beclean pe Somes st Albesti) sau de cinep’.(Ludus, Dumbraveni) jn a dowa situatie, materia prim gi purtétoni de energie din zona carpatica, relativ apropiatd, justificd localizarea siderurgiei in sud-vestul depresiunus, la Hunedoara gi Calan, centre aprovizionate inifial cu minereu de fier din muntii Poiana Ruseds $4 cu cirbune, partial cocsificabil, din Depresiunea Pietrogem. Primul din aceste dou centre are un profil siderurgic complex si 0 capacitate mult mat mare de productie, mult timp situindu-se chiar pe primu! loc in jaré. in vreme ce al doilea este mai mic yi cu un profil mai puin complet (fonté si laminate), ins4 astiz1 ambele se aprovizioneazd intr-o masurd tot mai mare din import. In aceeagi ramurd intra, desi pe baza altor considerente de localizare, combinatul de ofel si laminate de ia Cimpia Turzn. jaminorul din Beclean pe Somes i intreprinderea de ofeluri speciale forjate din Cristurul Secuiess. Lemaul din Carpati reprezint4, in schimb, in continuare, matena prima de baza pentru industria cherestelei, plicilor aglomerate, plicilor fibro-lemnoase, mobilci .a.. din Tirgul Mures, Reghin, Bistrita, Blaj, Gherla, Sebes, Oristie $.a.. ca si a industriet celulozei si hirtiei, din Dej, Petresti, Prundul Birgaului si Cluj. O mentiune aparte 0 merit’ industria Reghinului, strins dependent de calitatea lemnulu: din Carpajit Orientali, cea mai de seam producatoare nationala de instrumente muzicale, articole sportive, planoare 5.2. Pe seama cresterii traditionale a ovinelor din finutul Marginirui a aparut industria linii din sudul depresiunii — la Sibiu, Orlat, SAliste si Cisnddie (oras specializat in covoare) chiar daca, tseptat, industria lini gi-a \érgit aria de repartitie (la ‘Alba Iulia, Beclean pe Somes) si zonele de furntzare a materiei prime s-au extins. in sfirsit, calcarul din estul Muntilor Apuseni si din Persani explicd prezenta marilor unititi producitoare de ciment si var, de la Turda si, respectiv, de la Hoghiz, in Tara Fag&ragului. ” Cugirul (masini unelte, masini de spalet, masini ce cusut ¢.8.) gi Sir Dis cea de a ireia categone de iriustrii, pe poimui loc se afld industrie mecanicd, cu pairu ceatre importante, bine dezvoltate inca de dinaintea celui de al doiles flzboi mondial: Sibiul (ast#zi orientat spre productia de utilaj energetic, metalurgic gi chimic, piese auto si mecanic& fin’), Mediayul (autofrigorifere gi alte autovehicule speciale, utilaj pentru extractia gazelor naturale si busuri metalice de larg consim), ris {reparajii de material culant). Pe ling’ acestea, s-au addvgat gi multe alte centre ‘x stimele patru decenii: Clujul (masini unelte, produse electronice, mijloace, de sutorastizare, utilaj textil, cazane. bujii, reparatii de material rulant), Tg. Mures (al treilez centr: national al electrotehnicii si electronicii, utilaj pentru industria usoard Odosheiul (ntilaj frigonfic, matrite, pies? turnate), Bistrita (acumulatori, utilaj pentru. industria matenalelor de consizuctic, echipament pneumatic), Reghinul (utilaj pentru industria Jemnului, piese auto, scule etc.j, Sighisoara (utilaj textil, vase emailate), Albs Iulia (utilaj pentru industria matenalelor de constructie, piese pentru masini unclte), Hunedoara $1 Aiud (utilaj siderurgic), Deva (echipament minier), Fagdras (utilaj chimic), Mirsa (autovehicule de mare canacitate gi remorci), Ordstie (utilaj petrolier), Blaj (accesoni $1 prese pentru masini uneite), Agnita (utilaje si accesorii pentru industria ugoard), Ocna Sibiului (bunuri metalice de larg consum) 5.2. In aceeayi ultimé categorie intra 5i majoritatea subramurilot industiiei textile, sere esiguré un lov de munci pentru o insemnatd foryi de munca feminin’ (industria bumbacului, a (esdtunior don fire sintetice, tricotajelor, confectiilor eic.). Cele mai importante unitia de acest gen functioneazi la Medias, Sighisoara, Cluj, Tg. Mures, Odorhei, Bistrita, Sebeg. Deva, Hunedoara, Cisnddie etc., adesea concepute ca pionieri ai industrializirii in ari mai putin dezvoltate (Tirgui Lapus §.x.). Alteori, au o spectalizare bine profilat — de ex,, fabricile de até din Taimaciu, Gdorhei sau cea de textile nefesuie din Bistrita. 2. Agricultura. in Depresiunes Transilvaniei se practicl o agriculturé relativ iatensiva, complex, cu ur nivel de dezvoltare, care, ca si in cazul industriei, este superior mediei nationale. Pe baza modulur de utitizare a terenului, a structunii culturilor, a densithtii geptelului y.a., se pot deosebi cinci tiperi de agriculturd, si anume: - In cea mai mare parte a Dealurilor Timavelor, depresiunile de contact din sud {Cibin - Fagaras), dealurile cu traséturi subcarpatice din est si nord-est, Dealurile ceului, Dealurile Simigna-Girbou gi alte zone cv. un climat s precurn si cu soluri cu 2 fertilitate mai redus&, orieutarza prioritars animaielor (in special a bovinelor, urmate de porcine si ovine), pe i tivaic. In culture invegistreazA ponderi maiee = depresionar Aries-Mures-Strei, cea mai mare parte a Dealurilor Clajului si Dejului, cu un climat mai cald si msi putin umed, precum gi cu soluri mai fertile, predomink o agriculturé cu o orientare cerealierd, unde in structura culturilor pe primul loc se afit porumbut (35% din terenuf arabil), urmat de griu (20%), orz, ovz, secard §.a. $i aici, insi, sfecla de zahar, ca gi culturile furajere, detin ponderi apreciabile, in timp ce Zootehnia se afld pe un plan secundar, bazindu-se in cea mai mare parte pe furajeie cultivate. ~ fn jurul oraselor importante s-au conturat zone destul de compacte de agricultura preordseneascd, mai ales in jurul Clujului, al Tg. Mures 5: af Sibiulut. in funcfie si de conditiile naturale, in luncile si pe terasele inferioare ale riurilor se practic: aici o legumicultura intensiva (de exemplu, pe vaile Muresului si Somegului Mic) ie: zootehnia se bazeazii pe unititi de talie mare, de tip cvasindustrial (de exemplu, pentrs bovine — la Sura Mica, in zona preordseneasca a Sibiului, sau penteu porcine — is Bontida, in zona preoriseneascd a Clujului). ~ Specizlizarea in pomicultura. in mod deosebit in cultura intensivi.a marului, este inti{nité in zonele mai inalte, periferice, valorificind in mod optim versantit cu o expotitie favorabill. Cea mai cunoscut# zon pomicolii este aceea a Bistnitei, din nord- estul depresiunii, dar comune izolate, cu peste 10% din terenul agricol folostt ca livada Se intiinese si in Podigul Somesan (Podisu! Boiu-Gilgiu, imprejunmile Dejului), estut si sudul Dealurilor Timavelor. - in cele din urmd, desi nu pe suprafefe mani, se pot distinge si pata zone Viticole, de regula cu o productie de bund calitate: podgonia Timavelor, cu caracter destul de discontinuu, in partea de vest a Dealuritor Timavelor (Jidvei, Craciunelul de Jos $.a.), podgoria Albei, cu cele mai bune conditii naturale. cu expozitie spre sud-est, maximumul de insorire din depresiune, soluri rendzinice formate pe calcare sarmatiene si badeniene (Ighiu, Girbova de Jos), podgoria Teaca-Lechin{a. in zona dealurilor cu {rasituri subcarpatice, din nord-est, si podgoria Apoldului, in extremutatea opusé, sud- vesticd, a depresiunii. 3. Transporturile. Depresiunea Transilvaniei dispune de o refea destul de densi de cai de comunicatie. insd, c&ile ferate, construite, in cea mai mare parte, destul de timpuriu, intre 1870 si 1880, au o orientare prioritard in lungul culoarelor de vale, adic’ VSV-ENE, ceea ce, ce-i drept, evith construirea unor tuneluri luigi dar duce la mari ocoluri (de exemplu, pe drumul de la Odorhei la Praid, ar trebui ficut ocolu! prin Blaj, sau, de la Sighisoara la Fagaras, pe calea feratd, trebuie mers fie prin Sibju: fie prin Brasov). in acest sens, mai ales pe direcfia nord-sud, un rol de seam il yoacd transportul rutier, care scurteaz3 mult distanjele si este capabil sd traverseze interfluvit inalte, ca soselele Tg. Mures — Balduseri — Sighisoara sau Medias — Tiraveni — Ternut. Specific este faptul c&, din epoca de pionierat a construcfiilos feroviare. 1: an rimas un numir semnificativ de c&i ferate inguste, de un deosebi* itoresc. ca: 32 ’ inving& declivitiji desiul de mari gi bine adaptete la trsticul mai redus din afara “cuioareior de vale (de exerapit trasecie Tg. Mures ~- Band — Lechinga sau Sibiu — Agnita). N. SUBUNITATILE DEPRESIUN. TRANSILVANIEL, Probiema stabilirii regionanii fizico-geografice a Depresiunii Tvansilvaniei a fost si este mult discutati (A. Savu, 1980), emitindu-se mucie opinii diverse, greu de sintetizat. in cele ce urmeazi, am incercat o delimitare a subunititilor de gradul I in functie de suprapunerea unui aumar cit mai mare de criterii naturale (relief, climd, vegetatie, faunt, soluri) si, uneort, chiar a unor elere.mte umane, care {in seama de particulanitajiie cadrului natural (modul de utilizare a te-vaului, tipologia agrara, in anumité masuri ~ shiar fizionomia asezdrilor rurale sau densitatea cdilor de comunicatie). De asemenes, am cdutat sd utilizim o nomenclaturd cit mai adecvatd realitatii geografice, chiar daca ca nu concorda totdeauna cu nomenciatura incetatenita. fn conformitate cu cele de mai sus, in Depresiunea Transilvaniei pot fi distinse urmatoarele sase unitati naturale: Depresiunile 3 piemonturile de contact; Dealurile cu trisituri subcarpatice: Podisul Somesan; Dealunle Timavelor: Cimpia deluroas& a Transilvaniei; Podigul Secaseior. 1. Depresiunile si piemonturile de contact ; Aceastd subunitate, cu pozitie marginala, are un caractor continuu in sudul si sud-vestul Depresiunti Transilvamei, la contactul cu Carpafii Meridionali si Muntii Apuseat, unde se distinge cu claritate un culoar depresionar nein‘cerupt, format din Deprestunea Fagdragului (Tara Oltului), depresiunea Cibinuiui (sau a Sibrului), cea, mult mai micd, a Salistei, depresiunea Apoldului (drenatd de Secagul de Sebes) si marele culoar depresionar din lungul cursurilor inferioare ale Ariesului, Muresului si Streiului. in lungul contactului vestic, nordic, si nord-estic al Depresiunii Transilvaniei cu Carpatit s-au format gi alte depresiuni, dar cu un caracter izolat: depresiunea lara- Hasdate, depresiunca Huedin, depresiunea Lapus-Copalnic (Tara Lapusului), Depresiunea udaculuy, depresiunea Livezile (Jad), depresiucea Rusii-Mung (Deda- Porcesti) §.a. Marea majonttate a acestor depresiuni de contact are un caracter eroziv, fiind sculptate de o retea bogaté de riuri de origine carpaticd, cu o mare capacitate de eroziune gt iransport, in zona in care acestea iau contact cu depozitele friabile ale molasei tertiare. In anumute conditii, caracterul selectiv al eroziunii fluviale care a generat depresiunile respective, este subliniat de situetii geologice particulare; astfel, depresiunea [aro-Hasdate, cu douk compartinenic, in lungul celor doi afluengi ai Aricgului, care au creat-o, este sApald in depczitele molasice tertiare, cuprinse intre contact! ou Muntele Mare, in nord-vest, si bara de calcare mezozoice a Turzii, rehingire fa sovd de Aries a Muntilor TrascBulsi, spre sud-est. $i depresiunea marno-argile socene, Je: Ctigul Repede gi afluenfii s&i din wal Muntiior pre sud-est, si masivul eruptiv al 33ee Vladesei, spre vest, ferestrnit, de altfei, de Cris, in defileul de la Bologa, in care acesi, se angajeazi la iesirea din depresiune. Nu rareori, eroziunea nu # finut seams de tectonicé, mai ales atunci cind aceasta are un carecter pasiv si nu este sustinuth de o litologie iesiti din comun: cazul compertimentuiui nordic el culoarului depresionar Arjes-Mures-Strei, unde sint retezate nu mai putin de patru anticlinaie diapire apropiate, firdea acestea si se poati impune in vreun fel in relief; si in depresiunes Lapusului depozitele paleogene si miocene sint larg cutate, dar nici aici eroziunea nv a “iat in considerare tectonica. Doar in cazul parti de est a depresiunii Fagaragului este posibil ca tectonica si fi contribuit intr-o anumité masurd la schifarea depresiunii, uncle miscari negative find dovedite aici de prezenta unot depoziie lacustre, cu grosimea de 30+60 m gi cu © faund din pleistocenul inferior (Dicerorhinus etruscus, Archidiskodon meridionalis). in alternan{& cu curgeri de bazalt. Si in acest caz, ins, actiunea eroziv-acumulativa foarte numerogilor afluenfi ai Oltului, venisi de pe versantul nordic al Muntilor F&garagului, a avut rolul hotaritor in geneza depresiuaii. Caracteristicd depresiunilor de contact este asimetria lor, subliniaté de prezenta. aproape fri exceptie, 2 uncr impresionante abrupturi de eroziune care le delimteazé de subunitiile cu pozitie intend in cadrul Depresiunii Transilvaniei — acestea sint rezultatele evolufiei monolaterale a retelei hidrografice principale, sub impuisul presiunii exercitate de vigurogit afluen{i carpatici. Un astfel de abrupt delimiteazd depresiunea Fagirasului de Dealurile Timavelor, cu o denivelare de 200+300 m si o dinamicd deosebit de activa. in cadrul depresiunilor predomind astAzi relieful acumulativ de tip piemontan, reprezentat prin glacisuri piemontane etajate, cu o inclinare din ce in ce mai redus4, pe misur& ce sint mai noi si mai scunde, sectionate ins&, de insAgi reeaua hidrografic& care le-a creat intr-o serie de coline paralele, cu interfluvii netede. De exemplu, in depresiunea Figdragului se deosebesc cit se poate de limpede trei nivele de glacis piemontan, care pot fi racordate cu terasele Oltului, cu altitudinile relative de 18 + 20.32 si 65+80 m. La un nivel mai coborit se dezvolti adevarate cimpii piemontane, siab inclinate, formate din terasele inferioare si albiile majore ale riunior, asa cum le intilnim in compartimentul Cimpia Turzii al culoarului depresionar Anes-Mures-Strei, in partea de nord a depresiunii Cibinului si a depressunii Fagarasului (in ultima situafie, format din terasele de 8+12 si 2,5+3 m ale Oltului). Existd. ins’. gi acumulin piemontane mai vechi, ramase suspendate la nivelul unor interfluvi mai igalte. cu caracter de glacisuri piemontane relicte, tipice mai ales pentru Tara Lapusulu: In zona marginala a depresiunilor, spre contactul cu munteie. relieful de acumulare piemontand cedeaza locul unor inaltimi mai mari. sculptate in molasa tertara si interpretate ca nisté piemonturi de eroziune (de exemplu. dealurile Mahdcenilcr 1 Aiudului, intre culoarul Aries-Mures-Strei si Munpii Trascaulm. poalele Munfilor Sureanului, Dealurile Hunedoarei — spre contactul cu Mus 34 ischi .a.). Indijimie vespective se etajeaz# in rapert cu cele Jou ivelare din Depresiuacs Transilvaniei, de exemplu Ja altitudinile de 950-+750 m si, repectiv, 800-600 =i. pe rama sudic? a depresiunii Figiragului. Structura, predominant monoclinela, determina aparitia ueo; mici suprafete structurale, insofite de cueste gi mici vai subsexvente. ‘ Sub aspect ¢lisutic, aici se intilueyte frecvenfa cea ma. ware « inversiunilor to Lee, insofite de brume timpurii sau tirzii, cefuri, depuneri de chiciura, etc. In partile centrale ale depresiuniloy ter-peratura medie a lunii ianuarie coboara adesea subs -4°C ‘a minimele termice ab: sint mai cobsrite decit in regiunile moatane apropiate (de comply, -34°C ta Figiing, sae de mama -32°C ia Paltinig, in Munfii Cindreluiui). in culoarut esionar Aries-Mureg-Strei ‘ol acesta este un element care-i es outemnic efectyl. fShnizirii ‘uselor de aer ia sdvectia lor preponderentA dist vest g: xovd-vest, ducind la cregierea msolaei si reducerva precipitatiior sub 550 mnvan, insofite de cele mai ridicais temperaturi din Depresiunea Transilvaniei. fn cazul unei advecfii” sudice, mai pufin frecvente, fohnul, cu trdsdturi inca $1 mai bine marcate, datoriti diferentelor altitudinale mai mari, se produce pe versantul nordic al Carpatilor Meridionali, spre depresiunile FAgiragului si Cibiaului (vintul mare). In depresiunile de pe contactul nord-estic al Depresiunii Transilvaniei, precipitatiile sint ins& sensibil mai bogate, datorité migcrii preponderent ascendente a sselor de aer de origine vestic&, ajungindu-se chiar la 800‘m‘anual. Chiar si acolo '. de precipitapiile sint mai putin bogate, acestea au insk o distribufie echilibraté — de _xemplu, in depresiunea Cibinului nu s-a inregistrat niciodati vreo Juni complet lipsits le precipitafii. Depozitele groase de pietriguri $i nisipuri piemontane favorizeazA acumularea unor strate acvifere bogate. acestea apar la zi sub forma unor numeroase izvoare, mai ales la baza frungilor de terasd, si creeaz condifii bune pentru alimentarea centrelor vopulate. Vegetatia naturald a fost, in majoritatea cazurilor, aceea a pSdurilor de stejar side gorun, desi in extremitatea sud-vestic& a culoarului depresionar Aries-Mures-Strei inainteazA si pAdurea termofild, de cer si gimniji, iar pe marginea sudic& a depresiunii Fagaragului ajungem in subetajul fagului. Cea mai mare parte din pidure a fost defrisata. fScind loc culturilor, pajistilor secundare sau vetrelor de aseziri. [Solurie zonale sint cele brune argiloiluviale si cele brune luvice, insi conditiile hidro- - mortologice specifice introduc 0 proportie mai mare decit cea obignuith de soluri aluviale si hidromorfe, in timp ce in culoarul depresionar Arieg-Mures-Strei, mai ales pe terasele inferioare ale! vresului, apar si unele soluri cemoziomoide. Depresiunile de contact sint deosebit de bine populate, adesea cu densit%ti ale care depigesc 125 loc./km? (culoarul depresionat Aries-Mures-Strei si esiunea Cibinului). Manle cdi de cosnunics'ii urmaresc frecvent traseul 35depresiunilor de contact, avind un caracter national gi chiar issixmafionai (axa rtierd gi feroviara Bragov-Sibiu-Sebes, cu ramificatii spre Deva-Arad si spre Turda-Cluj-Hvedin- Oradea). in lungul acestora au aparut, incd din antichitate, sdevérate yhirlande de aseziri urbane, culoarul depresionar Aries-Mures-Strei find ast4zi subunitatea cea maz urbanizata din toat Depresiunea Traasilvaniei (cu orase situate la mici distange unul de celalalt — Turda — Cimpia Turzii — Ocna Muregului -- Aiud — Alba lulia — Sebes — Oristie — Calari — Hunedoara — Deva). Agricultura are un caracter intensiv, adesea preorigenesc (de exempiu, in depresiunea Cibinului) sau se axeazi pe culturi care dau o masi mare de produse, transportabile pe calea ferata (sfecla de zahar). in dealurile «wudulu $1 pe versanqu din depresiunea Apoldului sint condifii bune pentru viticulturd. Nivelul destul de ndicat ai agriculturii si posibilitifile de lucru, prin navetism, in centrele urbane apropial contribuie la o anumiti stabilitate a populafiei rurale g: explicd, printre altele, dimensiunile mari ale satelor. 2. Dealurile cu trasituri subcarpatice Existenta acestei subunitati a Deprestuni Transilvaniet a fost g1 este sustinuta cu multi convingere de majoritatea geografilor roman modern: §1 contemporani (C. Martiniuc, V. Tufescu, I. Mac, V. Girbacea, Al. Rogu, Gr. Posea), sub numele de ~-Subcarpati Interni”. Cu argumente de care nu putem sa nu {inem seama, ea a fost insd contestata ca atare de I. Sircu, pozifie de care se apropie si Al. Savu. in ceea ce ne priveste, credem cA aceastd subunitate poate fi distns’ in cadrul depresiunii, ea are anumite trisdtuni subcarpatice, ins’ acestea sint mult mai putin clasice decit in cazul Subcarpatilor propriu-zisi, din afara arculu: montan. Dealurile cu trisituri subcarpatice se dezvolta numat in estul si nord-estul « Depresiunii Transiivaniei, in lungul fascicolului estic de cute diapire. acolo unde diapirismul este mai activ iar litologia permite, cel putin in parte, impunerea tectomcit in morfologie. Dimensiunile acestei subunitai au fost insd, uneon, exagerate. find considerate ca mult mai extinse in detrimentul Dealurilor Timavelor, intr-o ane unde nu poate fi intilnit un relief structural specific une zone cutate diapir. O particulanitate specifica acestei subunitati este, ins, imbinarea intimA a unor trsdtun ale Depresiunn Transilvaniei cu cele ale Carpatilor Orientali, din punct de vedere structural, morfologic, climatic, vegetal, pedologic etc., trecerea gradaté de la depresiune la munte contrastind cu trecerea transanté care se observa in cazul celor mai multe din depresiunile de contact. Din punct de vedere geomorfologic. tras&tura principal a dealurilor cu aspect subcarpatic este paralelismul marilor linii de reiief cu orientarea cutelor diapire. Numai c, spre deosebire de Subcarpatii propriu-zisi. aict predomina mversiunile de relief, cu depresiuni subcarpative dezvoltate pe_gxele de anticliqal diapss, cu simburi de sare (depresiunea Praid-Sovata, compartimentele Homorodulut Mare y, Hemorodului Mic din depresiunea Homoroadelor. depresiunea Odorei) si indltimi cu caracter de 36 \ sinclinale » protejate de strate dure, in special de aglomerate vulcanice pliocene. aga cum sint cele care inchid spre apus depresiunes Praid-Sovata (Bichisul — 1080 m si Siclodul —- 1028 m) sau cele de pe interfluviul dintre cele dows Homoroade (704 mm). ‘. cu o frecventi ma: mars, forme de relief conorme ce $ cuimi ¢3 méguri suprapuse unor antictinals diapire —- Sinjgara (755 m), culmea Sieului (746 01), vf. Magucti. care inchide spre S¥ depresiunea Budacului (25 m), D!. Gropi (630 oy, OL Usgurgului (621 a) s.c. Relieful de tip-sabexepafic continu, deci, spre nord-vest, si in bazinul infenor at Somesului Mate, mai ales pe stinga acestuia, in desto»"te Unguragului si Lechintei, care au fost incluse in md forat ia Cimpia deturoasé a Trazsi} nied, dar putin gi pe dreapte acestuia. in interfluviui dintre vaile Somegului Mare gi Dupé V. Girhacea (1960), aceastd adaptare la struc anv reliefului din sectory! nordic al dealurilor cv trisécuri subcarpatice ar consecinta unor semanieri relativ recente, deoarece re{ezun initial’ ar fi avut o orientare pespendiculars pe structurife diapire. Remanierea s-ar fi produs prin captare succesiva, in plicces, dovezile consting ie wotunle de captare (de exempiu, cei ai Bistritei, de lx Sarkiel} gi seile de captare, laprsate cu pietrigzri aluviale. cum este cea de la Herina (probabil reminescenta unui vechi curs al Bistritei, spre sud-vest) sau cea de ta Posmus (considerati ca yom’ 4 unui vechi curs al Sieului). Altitudines mare, pozijia nord-estica in cadrul Depresiunii si deschiderea c&tre nord-vest. prin poana dintre Carpatii Orientali si Munfii Apuseni, induc un climat cu Precipitatii bogate (650+900 mm anual) si temperaturi nu prea nidicate (intre 6° si 8°C — media anual), toate elementele climatice prezentind o evident® etajare pe vertical’, cu diferente sensibile intre depresiuni si culmi. Vegetatia natural, reprezentatA prin paduni din subetajul gorunului, al celui de amestec gorun-fag, si, mai ales, al fagului, este inc bine conservatii pe toate indltimile, in ansamblu peste 40% din suprafat’ find inca impadunté. Paduri de gorun, fag si carpen, deosebit de viguroase, se dezvoltt mai ales pe solurile care au ca material parental aglomeratele vulcanice. Predomin’ luvisolurile albice si cambisolurile (acestea — pe versan{i) dar si cu 0 proportic apreciabil de andosolun (pe aglomerate). Dealurile cu trésdturi subcarpatice sint foarte inegal umanizate. Satele si culturile agricole se concentreaza in depresiuni gi in lungul culoarelor de vale, locuitorit practicind de preferin{a zootehnia si apoi — culturile de cimp, pomicultura (mai ales in Dealurile Bistritei) si, pe portiuni mici — chiar viticultura (in podgovia Teaca-Lechinta). Satele au o tenti functionala agricof-mestesugdreasc4, cu traditii artizanale foarte bine inradacinate, multi locuitori practicind mestegugul ceramicii (de exemplu, ia Corund) fabricarea unor produse din lemn §.a. Activitatea balneo-climatica au este de lox neglijabild in structura veniturilor (statiunea Scvata, precum si cele, mat mici, de fe Idectul de Jos, Baile Homorod, Slatinifa. Baile Szeike etc.).ESS Culmiie si miigurile subcarpatice, inca bine ixopadurite, av o densitare rected *® populatici, pe lings utilizarea silvicd, aici definind o ponders ridicath inetel Gradul de usbanizare este sub media Depresiunii Transiivanie). posibilitatos formérii unor orge mari fiind frinath gi de nivelul modes? al ssevirii feroviare, cu mule capete de linie fr relatii. Dintre orsge se remarcaé Bistnja si Odorbeiul, pimu! — actuald iar al doilea — fosta resedinia judeteand. 3. Podigul Somegan este 9 subunitate mai mare, siruaté in nord-vessul depresiunii, delimitat&, in lini cu totul Benerale, de celetalte umitits, de vile celor doug Somege, care conflueazi la Dej. Denumirea de Podig poste fi consideraté drept CorespunzAtoare, avind in vedere predominarea sturcturit roonocimale 98 frecventa mare 4 platourilor structurale, usor inciinate. Difeerenjele fata de restul Depresiunij Transilvaniei, unde predomins o structur& Cutatl, ca $i pozifia sa in fafa portii largi deschise dintre Carpati: Ortentali $i Muntit Apuseni au facut ca in trecut Podisul Somesan si fie pnvit ca c parte din asa numita "tis omesang) cAreia ii era atribuit si sectorul Nordic al Deaturilor Vestice (V. lescu, 1935). Astizi, aceastd idee nu mat poate fi sustinuid, avind in vedere comunitatea genetic si evolutiva a intregi Depresium a Transilvanes, absenta depozitelor pliocene si a magurilor cristaline, atit de specifice Dealurilor Vestice, caracterul limitat al unor influente panonice $.a. Mai mult, versantis estici si sud-esiict ai ingustei culm: a Mesesulun, ca si ai magurilor insulare Prisaca st Preluca, jaloneazé nu numai limita spre nord-vest a Podisulut Somesan dar 91 cea @ intregii Depresiuni. Fondut fitologic al Podigului Somesan este dat de deporte paleogene si miocene, formate dintr-o altermana de strate mat re: erie sav mai putin rezistente la actiunea agentilor modelatori, ugor inate din extenorul spre centrul depresiunii, favorizind aparitia unor clasice platouri structurale, Sustinute de calcare eocene sau de conglomerate si gresii din miocenul inferior. Dintre platounle structurale pe calcarul coven, se disting podisul Botu-Gilgsu (denumit s1 Purcére{-Jugdstreni), precum 31 platoul Péniceni-Dumbrava, dintre vaile Capugului si Nadesului. Calcarul eacen explicd gi prezenta unor forme si microforme de relief carstic: lapiezun, doline, vi oarbe, cursuri subterane si mici pesteri, chei carstice (de exemplu, cheile Baves, fe valea Poienii). Platourile structurale sint intovardgite de succesius: de cuests, su inclinare opusd c&deri: stratelor, cu denivelari apreciabile $i o dinamus iarte acttva, inclusiv cu muci lacuri intr= vaturile de alunecare. Spre deosebire de Podisini Central Moldovenesc, unde cuestele, alt‘! foarte asemAnatoare, sint cel mai adesea iiniare, aici cuestele se Succed concentric ¢: au un traseu de regula semicircular. Astiel, cuesia de pe stinga Capusului $i a Somesului Mic, ca si aceea de pe dreapta Somesului, intre Jibow si defileu! de la Benesat (cuesta Prisnelului) sint formate pe calcare vocene, cuestele de pe Greapta vaii Almasuiui, de pe limita vestica a dealurilor $imisna-Girbou $1 din dealurile ‘ceulul, Supiaiului si Nasiudului sint date de gresii anglomerate jaferios, in vreme ce in estul dealurilor Clujului gD * mmocenul i it denudafiei, lasi in urma, itic Dej. Retragerea fronturilor de cuestii, sub actiunea nu oe si ici martori structurali, fragmente ale platourilor structurale de odinioari, i Bobilne (696 m), sustinut de tuful de Dej. j ssa cum ae a ens vai subsecvente Jargi dar asimetrice, cu tul unor adevdrate depresiuni, cu terase. foarte bine dezvoltate pe versantul ceform. asa cum sint vaile Almagului si Agrijului. ovietare Traseul axei hidrografice a finutului, Somegul, are, in general o : obsecvent’, ceea ce o face si fie ingusti, adesea cu caracter de defileu, a trecerea prin rocile mai dure (defileul de la Turbuta, in caicarul eocen). Ea are, fons soe subsecvente, mult mai largi, unde poat: atinge 0 lirgime de 7 km (de exemplu, ria numita depresiune Gurasliu, de la poalele cuestei Prisnelului). fo aceste sectoare largi se dezvolti foarte bine terasele, pind la altitudinea relativ’ de 160+200 m; cele mai largi terase sint ins& cele de 8+ 10 m si 18+22 m, cary oir’ teren pentru majorit “etrclor Canute ohsesvent al viii Somesului ar trebui si se explice prin supraimpunere, prin instalarea sa pe o cuverturd fluvio-lacustra: meofian-ponfiand, “aren ii lipsea caracterui monociinal, ulterior indepirtati de eroziune, ceea ce a dus la adincirea viii in depozitele mai vechi, chiar daci scestea incink. tn. direct a oposs cursului riufui,, Prezenta unor depozite cu caracter continental, pe care A D. we considerd ca fregmente ale unui vechi piemont acumulativ, cum sint cele din Di. ais (645 m) si DI. Marulué (622 m) ar putea si reprezinte in fond niste reminesoente ale acestei cuverturi fluvio-lacustre din meofian-pontian. Exist, inst, ‘si opinii ¢ ™ c&rora valea Somesului s-ar fi format prin captiiri succesive sau utilizind un sistem falii in zig-zag. —_ ; i organizarea sistenwului fluvial al Somesului a avut loc in forme apecpine ee ce inaintea debutufui cuatemarului. Principalul argument in acest sens este orientarea generald a suprafetei interfluviilor c&tre axa viii Somegului, altitudinile cele mai mari conservindu-se de reguli spre contactul cu Mungii Apuseni st Carpatii Orientali, chiar daca, uneori, substratul nu este deosebit de rezistent ( Dealului Feleacului, cu 832 m, desi este format pe depozite sarmayiene). tn acel en se_distribuie si interfluviile atribuite_celor doud suprafete de sivelars Pea aa superioard, Ia altitudinea de 600+700 m, este bine reprezentatl mai ales la ant Somes si doar insular la sud de acesta (Di. $imiqna-Girbou), in vreme ce surat ie inferioard, aici cuprinsi intre 320 si 400 m altitudine absolut, urméreste ci fidelitate, ca gi terasele. de altfel, culoarul de vale al Somesului. abil sub Nu ins& intregul podis este monoclinal, in partea nordic& a sa, prob io influenja tectonicii Carpatilor Orientali, ! _ i i smncinale. fapt care pe alocuri se pune in relief — Sete coz cuba Rosse cea inalts subunitaté (574 m), pe structurd anticlinala, format’ din songlomera , ne cu aspect de muscel, care, pe unele barti, mai vechi, i-av ados si numele de 39 Juke t reeNN AN'!'”'wZaT TC $$ Lapusului. Ea ar intruni toate atributele i isi ; pentru a fi inclust ta ite cu Subcerpetioe, dar ais este in continuitate teritoriaid cu acestes. Peatasc ca 7 “ ecaptivug 6 es. ° noth * pene este introdust de aparitia izolath a . © vars badeniand in srijiocu anior Ciceului (andezite gi i Oferind si el condifii pent ie indraznes feud (De 79 fii Penira un relief eaai in 4, de eroziune setectiva (DI. Ciceului Clima are evidente aseasinisi cu cea di i ; [ ase in Dealurile Vestice, i Pease moderatia Tegimului termic (cu amplitudini terinice anuale ‘pedi oe eo Si abundenja previitailor, sub influenta mcelor de aer umed, care vin diner goat Depresiunea Transilvaniei. Pe misurd ce inain pcr doe me cote a tg toamna a area celor de sfirsit de primavarg-inceput de vard. Dealurile cerita iain a cuvertura de soluri sint foarte asemandtoare cu cele din Sica a tas ee ‘arpatice, etajarea altitudinal’ impunind trecerea de ta solurile brane luviee fo aise ameste® Borun-fag $i apoi cel de fag, precum si de la inst tao fa luvisoluri albice in complex cu cambisolun. Ca particularitate, aides sean sti, fa altitudini mai mici si sub un climat mai blind patrunde fete bear, Simi. Padurea a fost indepartars intr-o mdsuri mult ma: mare 'u Trasdturi Subcarpatice, in special in Dealurile Clujului $1 Dejului. D. S espadurirea, asociata cu inclinarea puternicd a versantilor, precipitattile bogate ‘de nm : @ je exempl, n 1354 dar la viitura produst de ploile din mai 1970 s-a transformat tam adevirat Novi, cu 3115 my/s, producind mari dezastre la Dej si in alte locafitati mre P vu. Fol sites necorespunzitoare a terenurilor de pe Versanti explicd si putemice eroziuni a solului din De; “ r ° Presiunea Transilvaniei. Tangient! de populare si de urbanizare se aflé la niveiu! mediu al Depresiunii crs cu mari diferentieri regionale. Alatun de culoarele de vale ceea ce motives aZ4 un puternic curent muigratoriu de la sat spre oras , drenat in primul 40 tind de Cluj, apoi de Dej $i celelalte orase mai mici. Clujul, insi, prin pozitia sa geograficd si traditia sa cultural-politicd isi face simfitA prezenta pe o arie nult mai Jargi decit Podigui Somesan, jucind rolul de principal metropoli regional a Transilvanici, 4, Dealurile Tirnaveior Preferim denumirea de mai sus ceiei de Podis al Tirnaveior, avind in vedere faptul cA ne afldm in fata unci regiuni dezvoltate pe o structur& cutati, cu un relief relativ inalt si energic, cu: o fragmentare tipic deluross’, cu versanti putemic inclinati gi afectati de deplasdri in mas foarte active, cu interfluvii inguste, la nivelul cdrora nu rareori versantii se intersecteaz4, ca urmare a dinamicii for accentuate. De altfel, pentru partea central-nordicd a subunitatii in cauzd, termenul » “fost folosit de N. Josan si nu exist4 nici un motiv serios pentru ca ¢/ sd nu fie extins — «.(reaga reguune. Dealurile Timavelor sint bine delimitate spre sv. de abrupturile de eroziune din kingul versantului drept a) vai: Oltului gi al versantului sting al vaii Cibinului, care marcheaz4 trecerea spre subunitatea depresiunilor gi piemonturilor de contact. Spre nord, citre Cimpia deluroasd a Transilvaniei, se poate accepia cx limité valea Muresului, urmat& in amont de valea Nirajului. Spre vest, trecerea la Podisul Secaselor este gradatd, greu de precizat, in linii mari putindu-se accepta aliniamentul Aiud-Blaj- Micdsasa-Miercurea Sibiului. Inca si mai disct:tabili este limita cdtre Dealurile cu Trisdturi Subcarpatice. din est, unde, orientativ, putem vorbi de o fisie de tranzitie aproximativ pe directia localititilor Miercurea Nirajului-Ghindari-Cristurul Secuiesc- Rupea. Altitudinife absolute aie interfluviilor cresc cu cit inaintdm de fa vest-sud-vest catre est-nord-est, in conformitate cu orientarea intregii refele hidrografice majore, principala modelatoare a reliefului — de la 550+600 m in partea de vest la 700850 m in partea de est, Interfluviile principale pot fi considerate ca derivind din suprafata de nivelare superioari. Energia reliefului depaseste 200 m. Tectonica nu reugeste s4 se impunA decit local in relief, datoritd predominarii unui substrat mai pufin rezistent (nisipuri cu intercalatii de marno-argile, cele mai multe de virst’ meofian-pontiana). Totusi, pe unele domuri, au putut fi recunoscute depresiuni- butonier&, inconjurate de cueste semiicirculare, sustinute de tuful de Bazna. fn schimb, fascicolul vestic de cute diapire nu exercit4 nici o influentd asupra reliefului. @ Vaile principale (ale Timavei Mici, Timavei Mari si Hirtibaciului) sint largi si evoluate. intovardsite de terase bine dezvoftate. Doar pe alocuri apar unele ingustari, in furctie de fondul litologic. Diferentete altitudinale isi spun cuvintul asupra distribxiei celorlalte elemente ale cadrului natural. Astfel. in vest. la precipitafii in jur de 600 mmV/an gi temperaturi medii anuale de 8° +9°C se dezvoltS, in mod normal, pdurea de gonun pe soluri brune luvice sau brune argiloiluviale. in partea central, cu precipitafii de ordinu! 2 600+700 mm/an si temperaturi medii de 7°+8°C, apare pddurea mixta, de gorun gi fag, pe 4isoluri brune luvice gi luvisoluri albice, ior in i ‘ ir ic est, fn fine, la temératuri de 6°+7°C, medie anual3, si precipitatii de 700+7: dezvolti pildurea de od Iuvisolurialbice oO mien te . Se, Densitatea refelei hidrografice creste gi ’ . a gi ea de ia SSV cite i i importante sint, fird exceptie, alohtone, cu izvoarele in Carpatii Oneal ‘m kimeos tlurile proprii (Hittibaciul, Visa) sint sirace in apa: cin de eon izate cu ingras4minte naturale, ‘ump de secole, incit in momentul de fai dau recolte bune, mai ales Pentru cartof, plante furaere, orz, ovaz, “ secarli 5.9. In vestul regiunii creste Proporfia culturilor viticole iar in est gi sud — a livezilor. care afeoen ee ue relativ rari, datonts natalitatit mci gi a fluxulus emigratonuu, Sacks ata nai ales zona de sud-est, unde depopularea este destul de ingrjortionrs dotarilor gi al gospodirinit, Loctime § Sau caractenzat prntr-un nivel ndicat a} Ant. Eocalizate, aproape fra exceptie, in lungul viilor si in bazinele torentiale, ele formeazi, it inal tore + ins, o refea rural destul de rard i eviti sistematic accesibil dintre vaile Saesului si Timavei Man. Nivelul inalt al industrializarii este in mare misura o consecinta « exgloatini putul sec. al XX) a gazului metan, domeniu in care rimul loc in Depresiunea Transilvaniey, ‘marca $i prin resursele de sare din extremitatea sa vesticd, c de la Ocna Sibiului fiind fc in s Safune balncad eae Bara oc oes, Siu find foloste i sopun balaeare O alt Dealurile Timavelor sint pe p Regiunea se mai re Vesti : estitele biserici fortificate si cetati fardnesti ale populaper sdsesti. asa cum sint cele de 42 ia Biertan, Slimnic, Viscri, Vaiea Viilor (fos: Vorumioc), Mogna g.a.m.d. 5. »Cimpia” deluroas’ a Transilvaniei In ceea ‘ce priveste limitele scestei subunititi, cle au fost deja prezentate la subunitiqile vecine. Facem totusi, precizarea ci limitele sale reale corespund celor ale acceptici populare ale termenului de ,cimpie”, in sens de tinut cultivabil” (preponderent cu cereale), fapt care se reflecti in rdspindirea toponimelor formate cu determmnatuvul caracteristic de Cimpie (de tipul — Zaul de Cimpie, Capugul de Cimpie, g.a.m.d.). la aceastd opticd, finuturile aflate la nord de o linie care trece aproximativ prin localitatile Gherta si Lechinta gi la nord-est de linia Lechin{a-Reghin, cu altitudini ~ ale interfluviilor de peste 600 m, fragmentate si bine impidurite, dezvoltate pe structuri diapire, nu pot fi incluse in ,Cimpia" deluroasé a Transilvaniei, ci au afinititi.cu Dealurile cu Triséturi Subcarpatice. Relteful acester subunititi au corespunde, de altfel, nici in aria contral-sudicd, acceptiei clasice de cimpie. Este un relief predominant sculptural si nu acumulativ, cu fragmentare tipic deluroasd, dezvoltat in special pe depozite mamo-argiloase sarmafiene, cutate in domuri criptodiapire, foarne asemandtor cu cel din Dealurile Timavelor. Versantii sint afectati st aici de putemice deplaséri in mas, cu comige de desprindere foarte inaite, monticuli de man dimensiuni, (,,figiaie”} si padini cu ochiuri de apd temporara (,,copirgaie”), Totusi, cu caracter secundar, relieful are si unele particularitafi, in comparatie cu Dealunle Timavelor. Astfei, substratul marno-argilos a favorizat 0 evolutie mai rapidi, ducind la altitudini mai mici (400+ 600 m la nivelul interfluviilor, dar cei mai frecvent in yur de 450 m), vit secundare mai fargi, prematur imbitrinite, incliniri ale versantilor ceva mai putin accentuate, un profil al dealurilor adesea in forma de cupola, cu interfluvis mai Jargs. $i energia seliefului este pufin mai mick (150+ 200 m). Relieful structural 51 de facies petrografic este inca si mai sters decit in Dealurile Timavelor, cu vagi depresim-butoniera (de exemplu, pe domul Sincai, din bazinul Comlodului) si unele abruptun cuestiforme, pe orizontunile de tuf (in special pe tuful de Ghiris). De fapt, asimetnia unor inditims ou este atit determinat& de structura, cit mai mult de gradul de dezvoltare a deplasdrilor in masd pe diferifi versanfi. Cea mai mare parte a interfluviilor din partea central-sudicd a cimpiei” pare si se incadreze in suprafaja de nivelare infenoard, neridicindu-se cu mult deasupra teraselor celor mai vechi. Clima se distinge, mai inti, prin cantitatile mai mici de precipitatii, in jur de 600 mm/an gi chiar sub aceast4 cifré in partea de sud-vest, rezultat al altitudinilor mai mici si partial — fOhnizarit maselor de ser de origine vesticd, la traversarea Muntilor Apuseni. Uneori se produc $1 secete, dar nu cu o frecventé deosebité. Din punct de vedere termic, specificttatea acestei subunititi este mult mai mic3, doar cu unele trisituri mai accentuate de conunentalism. Temperatura medie anuald este, de regula, cuprinsd intre 8° 919°C 8,7°C la Tg. Mures), depasind chiar, cu putin, 9°C, in sud-vest. Verile sint destui de caide, permitind coacerea grinelor; media lunii iulie se apropie de 20°C iar 43maxima absoluti s-a ridicat la Tg. Mures pin la 39°C. lama, in schimb, temperatura media a Junii ianuarie coboari sub -4°C in culoarele de vale si pe iniltimile de peste 550 m, cu minime absolute sub -30°C. Amplitudinile termice sint cele mai mari din Depresiunea Transilvaniei. . Toate riurile principale sint alohtone (Somesul Mic, Muresul) iar riurile ocale (Fizegul, Comlodul,’ Ludasul) au api pufind, uneori chiar secind. Aceste artere firave sint transformate in adevarate salbe de lacuri antropice (iazuri), folosite in pnmul rind in piscicultura (crap si ciprinide aclimatizate, originare din Extremul Orient). in momentu! de fafi aspectul vegetatiei este cel de silvostepa, defrisares, inifiath foarte timpuriu, limitind vegetafia forestierd ia petece mici, formate din stejar pedunculat, jugastru, glidis dar, mai rar, chiar si cu unele exemplare de gorun, carpen gi fag. Acestea se pastreazd doar pe unele inltimi sau pe versantii cu expunere nordica. Condifiile climatice, menfinerea solurilor brune argiloiluviale sub petecele de padure si a orizontului B la solurile cernoziomice de tip argiloiluvial, dovedesc cA initial regiunea a fost acoperité in cea mai mare parte de padurea de quercinee. Procesul de stepizare antropicd este cel mai evident la nivelul pajistilor secundare, in mAsura in care s-au pistrat si acestea, nefiind inca transformate in cultun. Ele sint formate din asociatii erbacee specifice unui climat mai arid decit cel de aici, cu Festuca vallesiaca, Adropogon si chiar elemente pontice, aflate aici la limita vesticd a arealului de rispindire (Stipa lessingiana). Suprafete apreciabile sint acoperite si de sérituri, cu o vegetatie caracteristica — iarba sdratd (Salicornia herbacea), sica (Statice gmelini) 5.a. Economia ,,Cimpiei” deluroase a Transilvaniei a rimas inci predominant agricol, cu proporfii mari ale terenului arabil in suprafata totald, teren cultivat mai ales cu cereale, dar si cu sfecli de zahar (in apropierea c&ilor de comunicafie), plante furajere, cinepi, tutun s.a. Densitatea populafiei se afl sub media Depresiunii Transilvaniei iar in partea centrala se manifesti si un flux emigratoru demn de luat in consideratie. Satele sint mai mici, mai dese si mai putin compacte in vatra fata de cele din Dealurile Timavelor; pe alocuri apar si aspecte de dispersie, cu gospodarii izolate. Orasele sint dispuse marginal (Tg. Mures, Gherla, Ludus) si concentreaz aproape totalitatea industriei mari. 6. Podisul Secaselor Cea mai micd subunitate a Depresiunii Transilvaniei prezint& foarte multe afinitifi cu ,Cimpia” deluroas’ a Transilvaniei, cu care ar putea forma o singurd subunitate, daci nu ar fi despartitd teritorial de zona inalt& gi bine impaduriti de la nord de Timava gi pind la valea Muresului, care apartine indiscutabil Dealurilor Timavelor. Ca atare, Podigui Secaselor este cuprins intre Timava, valea Timavei Mari pind ia Mic&sasa, © linie orientativa Micdsasa-Miercurea Sibiului, depresiunea Apoldului si culoarul Muresului. Altitudinile sint mici, chiar mai mici decit in ,Cimpia” deluroasi a A Transilveniei (409 ala nivelud interfluvitle, scostes dia int mai plate decit in ,cimpie” (cu o 4 dezvoltare a suprsietei mferioare oc aivelare, denumitt d in acest motiv, si suprafaza Secaselor). Energis veliefului este identica cu cea din ,Cimpia deluroasd a Transilvaniei (150+200 m). . Precipitatiile sint si aici in jur de 600 mm/an, temperatura ciedie anual este de cca. 9°C. Se intilneste aceeasi silvostepa antropicd, cu petece de Padus (inst, cu ° frecvend cova mai mare a gorunului) pe soluri brune argiloiluviale si pajisti secundare stepizate gi cultun pe cermoziomun argiloiluviale. , ° $i Podigul Secagelor este o zond rurala, agricold, lipsith de orase. Populatia graviteazi din punctul de vedere al serviciilor si, intr-v anumita mésurd, si al locurilor de munca, spre orasele din subunitatile invecinate (Alba lulia, Sebes, Blaj §.a.). & &Til, DEALURILE VESTICE o A. INCADRAREA GEOGRAFICA. Dealurile Vestice, denumite si Dealurile Piemontane Vestice sau Piemonturile Vestice, reprezinté o figie discontinul de relief colinar, dezvoftati in aria marginald riséritean’ a Depresiunii Panonice, fiicind racordul intre Carpafii Occidentali, ei insigi reprezentafi prin masive lipsite de 0 mare coeziune teritorialé (Munfii Apuseni, Mungii Poiana Ruscli, Mungii Hidegului si Muntii Banatului) si Cimpia Tisei. Contactul cu masivele montane care le domind spre est, este cel mai adesea un contact bine precizat, cu caracter tectonic, materializat prin diferente altitudinale care pe alocuri ating citeva sute de metri, ig timp ce trecerea spre Cimpia Tisei este in cele mai multe cazuri greu de zemarcat (de exemplu, ix cazul Dealurilor Lipovel), chiar dac& nu lipsesc si mici sectoaré cu un contact transant (cazul Dealurilor ei). Dealurile Vestice au o foarte largé desfisurare latitudinald (pe cca. 350 km), de le valea Nerei $i pint 1a cea a Somegului, ins& longitudinal ele ajung la maximum 60 km (in Dealurile Lipovei) sau 45 km (in Deaiurile Somesene), pe alocuri dispirind chiar in intregime (intre Crigul Alb si Mures): Aceasti dezvoltare foarte inegala gi sinuozitiile pe care le descrie fisia colinaré se datoresc influentei hotdritoare pe care a exercitat-o tectonica disjunctivé: intre Carpatii Occidentali si Depresiunea Panonicd trecerea se face prin intermediul unui sistem complicat de falii perpendiculare unele pe altele, unele orientate NV-SE iar altele — NE-SV, care separ compartimentele de fundament mai indltate (cu caracter de horst) de altele mai coborite (cu caracter de graben) — este asa-numita tectonic& ,.in clape de pian”, pe care o intilnim si in zona Depresiunii Tara Birsei -- Trei Scaune. Hofsturile reprezinti, astfel, niste promontorii muntoase care avanseaz spre Depresiunga Panonich (Mungii Plopisului, Munfii Padurea Craiului, Mungii Codru-Moma s.a.m.d.), in timp ce in zonele de graben pAtrund dinspre vest sau nord-vest, in masa montané, golfutri depresionare. fn aceasti situafie, gi fisia Dealurilor Vestice inainteazA spre vest in dreptul promontoriilor montane, retrigindu-se, in schimb, spre est, in depresiunile- golfuri, unde freevent formeazi cea mai mare parte a reliefului (de exempiu, in Depresiunea Beiugului). B. ORIGINEA, EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA, CONDITHLE GEOLOGICE $I RESURSELE SUBSOLULUI. Dealurile Vestice sint niste indltimi de ori t sculptural, ca si Depresiunea Transilvaniei, aparute ca urmare a modelirii de citre agen vi a unor depozite precumpanitor molasice, de virstA terfiara, sedimentate in mediu marin sau fluvio-lacustra, {a poalele Carpatilor Occidental. Depresiunea Panonicd, in cadruf cAreia intrA si Dealurile Vestice, s-a format prin incepind din(paleugen) in ctape, cele mai vochi depozite care denold instalarea procecului de sedimestar fiind cele din treimea uordicd # regiunii {eocenul de ps marginile Migurii Simieului gi ale culmii Mesesului}. Ulterior, bazinul panonic s-a extins mult spre sud. fa decursul tertiarului, in aceasté zoni marginal a damoulus av avul joe repetate ciclum de _Uensgresiune gi regresiune. de o deosebiti importanté bucusse mares transgresiaus badenrana adine in inter Wie Gecideatal golfun (pind in deprestancs firad O regresiune iat in meotian o n0ud transgiesiune, dati. care sea Mente WM eecosud Bo: p Depontele ultimulur ciciu de cea sai tare parts 2 fonduly propre de circa 90% sedimenteiz mei vechi, socuie, be culene gi surmafiene. Ca 51 depositele mectian-pontiens din Depresiunes Traustivaniei, sedimentele mocen superior-pliccene din Dealurile Vestice sint aicatuite, ix primul rind, dis nusipun. cu intercslagi subordonate de argile, mame, gresii slats cimentate gi teriur vuicanics. Intilnim, deci, o tiv sedurentaré wai simpl& gi de o esult mai mare monotonie litologics decit in Depresiunea Crancilvanief, cu o pondere neinsemnaté a onzonturilos ceva ma: reustente ia actiunes factomioy modciatori extern. in coutanian, faza de colmatare finala a lacuiui pliocen, ix zona sa marginal’, esie indicath de aparitia unor orizonturi. destul de subtivi. de pieitiguri, te naiurd fluvio~lacustré, en o fauna continental. {BMonotonia litologick a substratului este intreruptd totusi, desi pe suprafete relativ mici, in dou situafii. Priuna este sceea a aparifiei unor mici horsturi cristaline (formate din micasisturi, paragnaise etc.}, care fac corp comun cu restul fundamentului carpatic prabusit dar se ridicd deasupra sedimentelor molasice, cu o frecventi mai mare in treimea nosdicd a Dealurilor Vestice (Preluca, Prisaca, Magura Simleului, culmea Bicului s.9,). In at doilea caz este vorba de o serie de efuzii de lavé andeziticd sav bazalticd, insofith de aglomerate vulcanice, cu frecventa maxim% in zona golfului depresionar al Zarandului. In ambele situsfii. atit cristalumul cit si recile magmatice s-au putut mentine mai bine in relief, opunindu-se actiunii denudatiei, si nu indmplitor pe un astfel de substrat se grefeazA si cele ai mari altitudini din Dealurile Vestice. ia phocenul superior-cuatemar zona Dealurilor Vestice # fost antrenata in miscarea de midicare caracieristicd intreguluj sistem carpatic gi, astfel, sedirsentele tertiare depuse aici. desi nu au ajuns ta altitudini absoiute la fel de man cu cele din Depresiunea Transiivaniei, se aflé totusi astAzi la aliitudini sensibil mai mari decii cele sincrone. acoperite de cuatemaral Cimpiei Tisei, mai spre vest. Aceasté ridicare, insopits de subsidenfa din Cimpia Tisei, explic8 si caracterui monoctinal al molasei, cu © usoari cAdere spre vest (ce-i drept. ve alocurt cAderea este atit de mick incit stratele par onzoatale iar in unele depresiwia apare co usoard cddere spre partea oxiald i Panoaic, de aceast!: mmanianuiui inferios vepiezintd, ca atare, vic acopering intr~. 47 \‘ecestom). Tectozica monoclinali, chiar in condifiile unei meri unifonnititi litologice, creeazi totugi unele premise pentra formarea unui relief structural. “ Ridic&rile din pliocenul superior si cuaternar, intovirigite de subsidenta din unele arii centrale ale Depresiunii Panonice, au activat in mod categoric actiunea eroziva. a refedei hidrografice si, degi durata evolutiei subaeciene a Dealuritor Vestice este mai rednsi. decit fn Depresiunea Transilvaniei, cuprinzind forcanianul superior i cuatemnarul, totugi, fr8 indoialk ck a fost evecuaté $i de aici o centitate imapresionantd de material, nemsiriminind practic simic din suprefate sexmulativ’ initial. In favoaren acestei afirmatii, putem indica faptal c&, pe alocuri, s-> ajuus la indepartares completa a nisipurilor meofian-pliocene gi ia dezvelirea sedicsentelor mai vechi, badenian- sarmatiene; mai nrult, acolo unde fundamentul carpatic a fost fa adincime mai micd, si acesta a fost scos la iveald (cazul triasicului din nord-vestul Depresiunii Beivguli, Chiar despre horsturile cristaline din Dealurite Somesene s-s emis ipoteza ci au fost dezvelite de sub cuvertura sedimentara terfiari. fc aceste condifii, ne este foarte s& acceptim ipoteza, emisé de Jovan CvijiS gi L. Sawicki, preluati ulterior de Yiimm. De Martoane, -V. Mihailescu, E. Vespremeanu §.2., conform c&reia s-ar mai putea distinge in morfologia actualé unele trepte morfologice de origine abraziv4, cure at corespunde cv unele stadii de retragere @ Lacului Panonic in pliocenul superior. i in condifii de evel pe interfluviile mai joase ale Dealurilor Vestice s-au format si uneie depozite cu cavacter loessoid, evident cu o grosime mult mai mick decit in sucu! Podigului Moldovei gi al Podigului piemontan Getic; originea lor este insuficient elucidatd, cici, pe ling’ acummlares coliang, la formarea lor se pare c& gi diageneza a un rof de seam: 0 dovaciA ar constitui-o faptul cf, in sudul Dealurilor Vestice, depomtele Toessoide trec latera! in argile nisipoase roscate, in geneza eSrora alterarea in conditii de clima caldd trebuie si fi fost factorul determinant. Aceste argile, prezente, de reguli, pe interfluvii, au o texturd fink 51 o permeabilitate redusd, favorizind stagnarea apei pi podurile interfluviale slab inclinate. Dintre lesursele Subsolulvi, cele mai importante sint zAcdmintele de cérbuni — rior; stratele de Tignit sint intercalate mai ales in depozitele pontiene gi sint exploatabile acolo unde sint suficient de groase si relativ apropiate de suprafatd, adica, ia primul rind, ¢* alui (la Popesti, Varviz, Varzari, Borumlsca, {p etc.} gi in beziny é (la si masag). In bazinul Crisulsi P2pede cArbunii sint de virstl sarmatiand (acturimente exploatindu-se {a Borozel): din vacate, ia Deaturite Sacos- au fost inchise recent exploatarile mai vechi, de la Sinersig si Darova. ‘ontine ur s. ta fate locuiui, Foarte spropiate ce genezK sint uisipwile asfaltice din zictmintul Derne-Budoi, La Minigul de S: zAckmint de diatomit’, de virstA sarmatian’. Zicdvaintele metalifere, ta important’ foarte tic, mai cunoscute rind doar rezervele de misereu de toangan, de origine metamorficd, din Preluca (ia Razoare); ia Dealunie Lipove.. la Buzad, au fost descoperite si unele orizonturi de nisipuri ferugincase, @ céror conceatral.e ue permite, insi, exploatarea lor. in calitate de minereu de fier, Ca rect durd, pentre constzuctii, se vaiorificd numai bazaltul, care z‘loreaz pe o mic& suprafafi, in sudul Dealurilor Lipovei (la Lucaret-Sanovits). [n Dealurife Surducu'vi, fa Jupinesti, se expfoateszi nisipuri cuarfoase sarmatiese, pentru industeia sticle! C. RELIEFUL. in ansamblu, Dealurile Vestice sz prezinti ca o suith de usor inctinate, fiecare sprijinit pe o unitate moniand a Carpatilor cea mai mare parte, aceste inalfimi pot fi interpretaie, ca sj cele similare din intertorat Depresiunii Transilvaniei, ca niste piemonturi sculpturale, desi deriva, ca depozit geologic, din acumulari lacustry sav fluvio-lacustre, Din acest punct de vedere, Dealurile Vestice se deosebesc in mod eserifiai de Podigul piemonian Getic, mai recent exondat si mult mat putin aiacat de gliptogeneza. Exist&, ins& pe suprafeje mai mici, in ariife depresionare aflate intr-un contact mai strins cu uneie masive montane mai fnaite, stun relief piemontan acumulativ, relativ tindr, creat de 0 rejea hidrografick bogata gi activa (de exemplu, in Depresiusea Beiusului). Altnudinea obisnuits 2 interfluviilor este mai mic’ decit in Depresiunea Transilvaniei, aceasta urcind. in general, dels 200 m, la trecerea spre Cimpia Tisei, pind c&tre 400 m, Ia limita cu masivele carpatice; cu caracter de exceptie, ea poate depasi, ins, 1 800 m, insi numai pe horsturile cristaline, din extremitatea de nord-est (Preluca). Energia medie a fragment&rii nu inregistreazK, nici ea, valori deosebite, urcind de la 40 m spre limita cu Cimpia Tisei, pink la 150+200 m, spre contactul cu Carpatii. Predomina in mod categoric, spre deosebire de Depresiunea Transilvaniei, fragmentarea d de e tip lina) consecin{4 a duratei mai scurte # evolutiei subacriene. Acest tip de fragmentare este determinat de orientarea prioritar’ , est-vest, a refelei de vai, cu o densifate relativ ridicat& (totusi, in fafa promontoriilor montane vaile capatd o orientare divergentd, creind un sistem de interfluvii in evantai, fiecare din acestea devenind din ce in ce mai larg pe misur ce altitudinea se reduce, de exemplu — la poalele muntilor P&durea Crajului, Plopigului, Codru-Moma, Banatului, etc.; dimpotriva, in depresiunile-golfuri reteaua hidrogreficl este convergert& si sistemul de coline are o dispozifie amfiteatric’, fiecare din ele devenind tot mai ingusté, pe misura coboririi altitudinil, de exemplu, in depresiunea Bejugului), Acessté predominare a fragmentdrii cofinare ar trebui s& ne ducd la acceptarea titulaturi < hire Vesticn tast 49mumele de .Dealti:i” este prea ineviijen’s pusirs a ae putea permail & pr schimbare, De aitfst, fragmentarva deluroasd nici nu este compirt absent®, ca urmate a evohutie’ rapide 2 uror afluenti ndar, Gare au sscfionst au tind sf sectioneze coliaele initiale. tn zona de contact cis Carpatii evolutia rapid a mor astéel de afluengi subsecventi a dus, in unele situatii, chiar ia conturarea unor deprestuni de contact, cu profil transversal asimetric, mArginite spr de iu Cuiesd, sipati de valea Finaye } Dup’ cura am v acumaulativa fw vio-lacu pliocene, la substratul o frumoase defiice epigencti indiscutabil c& horsturil frumos si mai lung defileu de acest gen e: desi Prelura este cea mai masiva si mai Versantii defileelor respective, puternic versanjii obisnuifi ai colinelor, care de x0; mai redusi a versantilor si torentialitatea pre« jj Transilvaniei, explicd rspindirea mai mic substratului sint tot atit de favorizante, Neotectonica sacadatd, oscilatiile climatice din cuatemar gi apropierea Carpatilor, furnizori de material aluvio-prolevial, condifioneaza o largé dezvoltare a teraselor fluviale. in lungul vailer principale s-au determinat un numir de 6 +9 terase, Gu alfitudini relative maxime care ou sint cu mult sub nivelui celor din Depresiunea Transilvaniei (150 1). Terasele devin tot mai largi spre aval, vaile ajungind Ja dimensiuni transversaie de peste 5 km, iar, ca urmare a subsidente: din Cimpra Tisei, altitudinea relativa scade, terasele cApatind un caracter convergent in profil longitudinal. Terasele cele mai tinere trec in avai in trepte succesive de cimpie piemontand, care nu sint altceva decit vechi conuri de dejectie etajate. Terasele inalte, in schimb, au fost mult degradate de denudatie, riminind uneori doar sub forma unor petice de aluvionar, Multe vai importante au suferit o evolugie monolateralé, sub imperiul unei distribugii inegale a afluentilor sau al uner capacitati inegale de eroziune si transport a acestora. In aceste cazuri si sistemul de terase este dezvoltat monolateral iar vaile capata © frapanta asimetrie — Barc&ul si Crigul Repede -- au terasele dezvoltate pe stinga vai iar Crigul Negru — aproape numai pe dreapta. out deabucilor Oradied cw Muntii Plopis). tf, evolutia re rm at twitial f agunge, pe situa e, adeses cu in tres Mal, care Gomonstreaz’ ix clindsi de peste 18°. “Inclinanca ‘apiioe. cai redusd decit in Depresiunea ceselor de versant. desi particulantigle D. SPECIFICUL CLIMATIC $i CUVERTURA FIY0-PEDO- FAUNISTICA. Dealurile Vestice au 0 clim’ temperat-continentalA moderati si relativ umedi, corespunzind tipuiui Cfbx din clasificaea K6ppen. Puternica amprentA central- european’ este estompaté de o vizibili tent submediteraneand in treimea sudicd 2! i Circulatis predominanti a maselor de ser este os

S-ar putea să vă placă și

• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7848)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13186)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (25134)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5794)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20021)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24585)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3276)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12946)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De la Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12520)
• It Ends with Us: A Novel

  

  De la Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5754)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De la Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (10905)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2566)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• Good Omens

  

  De la Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (12010)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6520)
• And Then There Were None

  

  De la Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (8934)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De la Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (5501)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De la Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1107)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)