Sunteți pe pagina 1din 24

ANALIZA PIETEI PRODUSULUI

IAURT

Cuprins:

1.

Produsul Iaurt.................................................................................................................3
1.1.

2.

3.

Gama sortimental existent pe piaa produsului.........................................................4

Analiza ofertei....................................................................................................................5
2.1.

Prezentarea principalilor ofertani prin prisma produselor oferite...............................5

2.2.

Volumul vnzrilor, volumul exporturilor...................................................................7

2.3.

Evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a cotelor de pia...................8

2.4.

Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai importante mrci.....................9

Analiza cererii..................................................................................................................10
3.1.

Definirea unitii de consum, a unitilor de cumprare, a unitii de decizie...........10

3.2.

Identificarea principalelor segmente de pia i analiza acestora...............................11

3.3. Stabilirea elementelor de natur cantitativ legate de consum/ cumprare, locul de


cumprare i consum.............................................................................................................13

4.

3.4.

Capacitatea pieei - numr de consumatori poteniali i efectivi...............................14

3.5.

Dezvoltarea pietei - extensiv, intensiv, mixt.........................................................14

Distribuia.........................................................................................................................15
4.1. Determinai tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre
consumatori...........................................................................................................................15
4.2.

5.

Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci....................................................15

Pre....................................................................................................................................16
5.1. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea principalelor mrci incluse n
fiecare segment......................................................................................................................17
5.2. Determinarea variaiei preului n ultimii 5 ani cu prezentarea motivelor ce au stat la
baza acestei variaii...............................................................................................................17

6.

Promovarea produsului...................................................................................................19
6.1.

Idetinficarea modalitilor prin care se face n prezent promovarea produselor........19

6.2. Identificarea principalelor campanii publicitare desfurate de competitori n


prezentul semestru i analiza adaptrii mesajului la segmental int....................................21
7.

Bibliografie:......................................................................................................................23

1. Produsul Iaurt
Iaurtul si are originea n Asia sau n Europa de est si a aparut ca raspuns la nevoia de
a conserva laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului. Astfel a nceput aventura
descoperirii nenumaratelor avantaje nutritionale si medicale pe care le detine.

Laptele i produsele lactate reprezint o parte important din alimentaia ntregii


populaii. Acestea sunt alimente extrem de populare n ntreaga lume att datorit
caracteristicilor senzoriale plcute, ct i datorit potenialului pe care l au n meninerea sau
chiar mbuntirea sntii consumatorilor.
Iaurtul este un produs lactat acid care se fabric n numeroase ri, n principal din lapte
de vac. Se mai pot folosi laptele de bivoli, de oaie, de capr sau n amestec cu lapte de
vac.
Cuvntul iaurt, provine din limba turc, youghurmak, nsemnnd a ngroa i este
utilizat n mod curent i desemneaz versiunea modern a laptelui prins de alt dat. Iaurtul
i are originea n Asia sau n Europa de Est i a aprut ca rspuns la nevoia de a conserva
laptele dup muls. Coagularea laptelui a fost descoperit absolut din ntmplare; dintr-o
eroare, laptele, inut ntr-un burduf de piele, a fost uitat afar la cldur.
n numeroase ri, precum Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului
face parte din tradiie, ns ncepnd cu prima parte a secolului XX, iaurtul se rspndete i
n Europa Occidental. n India iaurtul este considerat un aliment divin.

Figura 1.Veche fabrica de iaurt

Cercetrile privind beneficiile consumului de iaurt au condus la ideea c iaurtul este


alimentul cel mai sntos din familia lactatelor. Tocmai datorit acesui aspect, consumul de
iaurt a atins o nou dimensiune n ultimii ani,. Corelaiile dintre consumul de iaurt i buna
funcionare a sistemului digestiv, circulator i chiar imunitar sunt doar cteva dintre motivele
pentru care consumatorii din ntreaga lumea sunt din ce n ce mai atrai de aceste alimente.

1.1. Gama sortimental existent pe piaa produsului


In ceea ce priveste oferta pe piata produsului iaurt, prin prima celor 3 producatori,
vom gasi mai multe sortimente caracteristice firecarui producator. Sortimentele sunt
prezentate in tabelul de mai jos :
Tabel 1. Prezentarea sortimentelor de iaurt.

Nr. crt.

Marca

DANONE

Varianta de produs

Cantitate (grame)

NATURAL

150 / 500

NATURAL DE
BAUT

350

NATURAL CREMA
DE IAURT

125 / 450

DELICIOS

175 / 450

ACTIVIA

125

DANONINO

50 / 100

CREMOSSO

125 / 300 / 400

DANISSIMO

135

DANETTE

125

IAURT LIGHT

175 / 450

11

IAURT EXTRA

175 / 450

12

CREMA DE IAURT

200

13

SANA

175

14

FRUITA

150 / 450

IAURT NATUR

140 / 400 / 900

16

ZUZU DEGRESAT

140 / 400 / 900

17

ZUZU CU FRUCTE
(capsuni, banane,
piersici, fructe de

125

10

15

MILLI

ZUZU

padure, visine)
18

ZUZU NATUR DE
BAUT

350

19

IAURT DEGRESAT
DE BAUT

330 / 350

2. Analiza ofertei
2.1. Prezentarea principalilor ofertani prin prisma produselor
oferite
1. Danone
Danone a intrat pe piata romneasca n 1997, initial cu produse importate. n urma
unei investitii de 15 milioane USD n retehnologizarea fabricii preluate de la Miorita n
1998, n aprilie 1999 a nceput productia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne
izoterme, care colecteaza laptele de la 25 de ferme n fiecare zi. ntruct calitatea laptelui
este un factor esential al calitatii produselor finite, Danone plateste laptele n functie de
calitatea sa (continut de grasime si densitate, continut de proteine, calitatea
microbiologica, absenta inhibitorilor). Compania afirma ca acest sistem este unic n
Romnia. Toate fermele de la care Danone colecteaza lapte au fost dotate cu un sistem de
racire a laptelui si un tanc de stocare, iar Danone furnizeaza solutiile de spalare si clatire
igienica. Periodic, Danone organizeaza programe de pregatire pentru sefii de ferme. n
februarie 2000, 15 producatori de lapte au participat la un astfel de program n Franta, cu
ocazia Salonului International de Agricultura. Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din
domeniul Alimentatiei Animale, Igiena, Produse Veterinare), au ca scop mbunatatirea
calitatii laptelui. Potrivit studiului dat publicitatii de Land O' Lakes Romnia, Danone se
bucura astazi de cea mai mare recunoastere a marcii n rndul consumatorilor si este si cea
mai cumparata marca.

Figura 2. Sortimente iaurt Danone

2. Zuzu
Zuzu - brand-ul companiei Albalact - a lansat iaurturile la pahar, foarte gustoase,
hrnitoare, care ne dau vitalitate i mult energie pentru toat ziua. Zuzu iaurt la pahar este
tocmai bun de pus pe mas la micul dejun, de luat la serviciu, n parc, n coul de picnic la
iarb verde i oriunde mai vrem s avem cu noi o gustare sntoas. Zuzu iaurt este proaspt,
ne nveselete, ne trezete simurile i potolete foamea.
Gama Zuzu iaurt la pahar include: Zuzu iaurt de baut 2% grasime, la 350 de grame,
Zuzu iaurt natural 3% grasime, la 140 de grame si 400 de grame, Zuzu iaurt cu piersici si
caise, Zuzu iaurt cu capsuni si Zuzu iaurt cu visine - fiecare cu 2,6% grasime, la 125 grame.
Gama Zuzu iaurt la pahar are si "portia de dieta" - Zuzu iaurt degresat 0,1% grasime, la 140
grame.
Extinderea de portofoliu vine la scurt timp dupa ce brand-ul Zuzu a fost relansat de
Albalact, cu o noua identitate vizuala, care-i aduce mai multa prospetime, culoare si
vizibilitate.
Producatorul autohton va intra astfel n competitie directa cu liderul de piata Danone,
care s-a extins pe segmentul iaurturilor cremoase cu fructe de peste 5 ani. Danone are n
momentul de fata n porofoliu 6 sortimente de iaurt cu fructe sub brandul Cremosso. De
asemenea, iaurtul cremos natur exista si n portofoliul Covalact, dar si n cel al Napolact.
Totodata, grecii de la Olympus comercializeaza sub brandul Oly un sortiment de iaurt cremos
6

natural.Lansarea de noi produse este unul dintre punctele cheie ale strategiei Albalact pentru
anul acesta.

Figura 3. Sortimente iaurt Zuzu Max

3. Milli
Milli este un brand international aflat in portofoliul companiei Friesland Campina,
prezent si in Romania din anul 2001.
La inceput, Milli detinea o gama restransa de produse, in special lapte si iaurturi.
Treptat, Milli a ajuns sa acopere toata gama de produse lactate
Cu o istorie de peste 125 ani, Friesland Foods se afl pe lista celor mai importante 10
companii de lactate din lume, avnd filiale n Europa, Asia, Africa i America de Sud.
Compania este specializat n producia lactatelor i buturilor din fructe i lapte. Are 16.400
de angajai la nivel internaional, cifra de afaceri pentru 2005 fiind de 4,4 miliarde EUR.
Printre acionarii companiei se numr chiar fermierii care furnizeaz materia prim.
Friesland Foods Romania prelucreaz anual in jur de 170 milioane litri de lapte, din
care aproximativ 50% provin de la fermieri. Compania are peste 1.050 de puncte de recepie a
laptelui.
Friesland Foods Romania ofer o gam larg de produse, de la lapte, iaurturi, i
smntn la brnzeturi speciale, ngheat i deserturi.

Mrcile prin care compania este prezent n Romnia sunt: Milli, Oke, Dots i Completa. Pe
lng brandurile internaionale deinute de grup, filiala din Romnia deine i brandurile
Napolact i Napoca.

Figura 4. Sortimente iaurt Milli

2.2. Volumul vnzrilor, volumul exporturilor


Primul loc in topul companiilor din domeniul lactatelor este Danone. Compania a
raportat un profit de 9,8 milioane de lei (2,2 milioane de euro), raportat la o cifra de afaceri de
506 milioane de lei (115 milioane de euro). Danone avea, in 2012, 569 de angajati.
In Romania, compania se extinde. Danone a lansat, de curand, pe piata o noua gama de
iaurturi: Oikos.
Danone Romania produce zilnic peste 1,5 milioane de produse lactate proaspete in fabrica sa
din Bucuresti, atat pentru piata romaneasca, cat si pentru export. Compania colecteaza, in
medie, zilnic, peste 200 de tone de lapte proaspat de la fermele din Romania.
Afaceri Danone nu "sufera" de criza nici la nivelul intregului grup. In acest an, Danone a
anuntat o crestere cu 5,6% a cifrei de afaceri pentru primul semestru.
A doua pozitie in clasamentul celor mai mari companii din acest domeniu este ocupat
de Albalact, o firma cu 661 de angajati si profit de 7,3 milioane de lei (1,66 milioane de
euro), raportat la o cifra de afaceri de 78 de milioane de euro.
Pentru acest an, situatia ramane roz pentru afacerile Albalact. Compania incheie jumatatea
anului cu cresteri importante: 23% la cifra de afaceri fata de 2012 adica 204 milioane de lei
(46 milioane de euro ), profit in crestere cu 24% fata de aceeasi perioada din 2011.
Albalact produce peste 80 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu, Fruzu, De
Albalact si Raraul. Albalact Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar
romanesc din industrie.

2.3. Evaluarea repartiiei vnzrilor pe ofertani, precum i a


cotelor de pia
Cifra de afaceri a Danone Romnia a crescut anul trecut cu 5,7% fa de
2010, atingnd nivelul de 503 milioane lei, a anuntat la o conferin de pres, Dieter Schulz,
noul director general Danone pentru Europa Central i de Sud.
Potrivit spuselor sale, Danone Romnia a pltit anul trecut la bugetul de stat i la cel
local circa 91,5 milioane lei, ceea ce reprezint o cretere de 12% fa de 2010. Tot in 2011,
compania a investit peste 16 milioane lei pentru 'modernizare tehnologic i mbuntire a
condiiilor de munc pentru angajai'.
n prezent Danone a atins o cot de 55% din piaa valoric a lactatelor proaspete.
Compania Albalact este astzi pe locul 3 n topul productorilor de lactate din
Romnia, avnd o tradiie de peste 40 de ani pe piaa romneasc. Albalact produce peste 80
de sortimente de lactate sub mrcile Fulga, Zuzu, Fruzu, De Albalact i Rarul. n 2008,
Albalact a intrat pe segmentul brnzeturilor cumprnd pachetul majoritar de aciuni
(99,01%) al societii Rarul Cmpulung Moldovenesc, specializat n domeniul produciei de
brnzeturi, sub brandul omonim Rarul.
n prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu o cot de pia de
23.1% n valoare, dar este lider i n total pia de lapte (lapte UHT i lapte pasteurizat), cu o
cot de pia de 16.8% n valoare, n Februarie 2013. Albalact este lider de pia i pe
segmentul untului de mas cu brandul omonim De Albalact, cu 23.5% cot de pia n
valoare, n perioada Decembrie 2012 Ianuarie 2013. Pe segmentul smntn, Albalact se
menine de asemenea lider cu brand-ul De Albalact, avnd o cot de pia de 14.6% n
valoare, n Februarie 2013. Pe categoria brnz de vaci, Albalact a urcat pe locul 2 cu brand-ul
Rarul, avnd 9% .
Vanzarile de produse Milli, au ajuns in anul 2006 la 40 de milioane deeuro. Estimarile
pentru 2007 sunt foarte optimiste, mai exact vor ajunge la 60milioane de euro pentru vanzarile
acestui brand. Friesland a realizat in 2006 ocifra de afaceri de 105 milioane euro, cu 15% mai
mult decat in 2005 siestimeaza ca va metine aceasta crestere si in 2007, afirma directorul
general Friesland Food Romania, Gerbrant de Boer. Cota de piata generala se situeaza undeva
la 20-58%.

2.4. Stabilirea elementelor care individualizeaz cele mai


importante mrci
Conceptul campaniei Danone a fost reprezentat de un logo si un headline
aniversar,design de capac promoional, spot TV, spot radio, outdoor n principalele orae din
ar i prin aciuni de relaii publice.
Danone ocupa n continuare poziia de lider dominant i prin inovaiile pe care leaduce
n piaa creeaz noi segmente (de produse i respectiv consumatori): iaurturi pentru
copii(gama Danonino) i iaurturi definite de un beneficiu specific: diet, sntate, gust.
Cteva mesaje care individualizeaz marca sunt:
9

Danone Natural Poria ta zilnic de sntate


Danone de but Ia-l cu tine oriunde i oricnd
Danone delicios Delicios pentru toat familia
Danone Frutissimo O nebunie de fructe
Activia Natur Activ n interior i te simi bine
Cremoso E crema iaurturilor.
Elementele vizuale care compun noua imagine a brandului Zuzu potenteaza spiritual
creativ si o stare de euforie pe care nici un alt brand nu o mai are in piata. Zuzu este o
exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata.
Zuzu are o nou reclam. Un spot care schimb total strategia de comunicare. Marca
nebunatic este acum Laptele care te deteapt de diminea. Pn acum Zuzu i trezea
latura jucu (Eti Zuzu?). Prin noua reclam, uor misogin, ca pentru bere, capt
valene de cafea.
SCRIPT: Ea se trezete de diminea. Bea puin Zuzu. Ia i el o gur. El vrea s ias n ora cu
prietenii. Ea se revolt (e ziua ei!). Ies n ora s-i cumpr un cadou!, gsete el explicaia
pentru femeia nc adormit.
Lanseaz Zuzu i o bere? Ei bine, nu. Dar ce? Te deteapt de diminea!, spune sloganul.
Deci cafea. Nici pe departe. Zuzu este acelai lapte (nebunatic pe vremuri) dar are acum
miros de cafea i o reclam care aduce a bere.
Ambalajul iaurtului Millii se prezinta incombinatii de culori monocome de alb cu
albastru ,alb cu galben,alb cu verdeceea ce comunica sentimentul de
siguranta,placere,frumos ,dar in acceasi timp siveselie si convivialitate.Deasemenea pe
ambalaj mai identificam personaje care induc placerea de a consuma produsul.
Producatorii mai sustin ca cele doua iaurturi cremoase din gama Ispita fructelor, Iaurtul
Super Cremos Duo si Iaurtul Super Cremos n straturi reprezinta o noutate pe piata de lactate din
Romnia, fiind singurele iaurturi cu fructe care au partea de fruct separata de cea de iaurt.

3. Analiza cererii
3.1. Definirea unitii de consum, a unitilor de cumprare, a
unitii de decizie

10

Principala unitate de consum este individul. Astfel, majoritatea consumatorilor romni


prefer un iaurt bogat in calorii, tendina diferit de cea nregistrat pe pieele rilor din UE.
Totui, trebuie remarcat o oarecare cretere a segmentului care agreeaz iaurtul cu un
coninutredus de grsime (sub 1,5%).In aceeai perioad doar 14% din cheltuielile pentru
iaurtul natural au provenit din mediul rural, aici fiind concentrate 46% din gospodriile din
Romania. Cele mai mari consumatoare de iaurt natural si cu fructe au fost, n aceasta
perioad, gospodriile formate din trei si patru persoane (consum in valoare- 50% la iaurt
natural si 60% la iaurt cu fructe), care reprezint 38%din totalul gospodriilor din
Romania.Daca luam ca si criteriu vrsta capului familiei, atunci situaia se prezint diferit la
iaurtul natural fat de cel de fructe. La cel natural cele mai mari consumatoare sunt
gospodriile cu vrsta capului familiei intre 30 si 49 de ani, cu o cota de pia de 43%, care au
o pondere de 36%, iar la cel cu fructe, gospodriile mai tinere, cu vrsta capului familiei intre
30 si 39 ani (32% invaloare), care reprezint 14% din totalul gospodriilor din Romania.
In urma unui chestionar realizat pe 150 persoane au rezultat urmtoarele:
Copii cu vrsta intre (2 12 ani) consum 2 iaurturi Danone Delicios cu pulp de
fructe zilnic i 4 iaurturi Danonino pe sptmn.
Consumul de iaurt la adolesceni (13 23 ani) este similar aceluia la copii.
Aduli (24 50 ani) consum iaurtul cu cereale i cel dietetic. Femeile chestionate au
spus c Vitalinea Iaurt, cu 0% grsimi este nelipsit din frigider. Acestea consum zilnic 3
iaurturi din acestea.Totodat acestea au menionat c consum n mod regulat iaurturi Zuzu.
Iaurturile Zuzu la pahar se adreseaza consumatorilor tineri, intre 25-40 ani, din mediul
urban, casatoriti si necasatoriti, femei si barbati in egala masura, moderni, ocupati, dinamici,
cu viata activa, cu venit mediu si mediu ridicat.
Brbaii sunt mai puin interesai de iaurturi.90%din persoanele chestionate consider
c singurele iaurturi pe care le-ar consuma sunt iaurtul cu cereale Danone Natural i Zuzu
Natur. Consumul este mai redus ajungnd chiar la un iaurt,maxim doua pe sptmn
indiferent de marca acestuia.
Persoanele de vrsta a treia consum 5 iaurturi Danone Natural i 85% afirm c ar
consuma 3 iaurturi Milli Extra sptmnal.
n mediul rural consumul de iaurt este foarte redus ajungnd la cteva buci lunar din
categoria Danone Natural,pe cnd n mediul rural 99% din persoanele chestionate afirm c
iaurtul este un bun nlocuitor al meselor.45%dintre acetia prefer Danone n diferitele lui
forme,dar ndeosebi Kefir-ul si Sana pe cnd 20% aleg s consume aceleai produse dar
aparinnd firmei Albalact sau Friesland.
Potrivit agentiei Ogilvy, Milli femeile active cu o varsta cuprinsa ntre 25-35 de ani, care
au grija sa cumpere pentru familia lor cele mai bune si mai naturale produse, si care vor sa si ofere
si lor un moment de rasfat.
11

n cazul iaurtului, liderii de opinie care influeneaz consumul pot fi considerai


medicul de familie i nutriionistul care pot recomanda acest produs n diferite diete i
regimuri.

3.2. Identificarea principalelor segmente de pia i analiza


acestora
Dup locul de cumprare:

magazinele cu raion de lactate


magazinele de lactate
pieei rneti

n timp ce pe primul loc se menine segmentul de consumatori care achizi ioneaz iaurtuldin
magazinele cu raion de lactate, grupul celor care cumpar acest produs din supermarketuri
acrescut de-a lungul timpului de la 10,4% la 20,1%. In schimb, interesul pentru magazinele
delactate scade (de la 20,8% la numai 14,4%) ca, de altfel, si importana pie ei rne tii,
numrulconsumatorilor modificndu-se de la 10,1% la 7,2%
In funcie de vrsta:

copii intre (2 12 ani),


adolesceni (13 23 ani),
aduli (24 50 ani)
vrsta a treia peste 50 ani

Copii prefer in general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolat sau pe cele ngheate carecstig
din ce in ce mai multa notorietate, tinerii prefera iaurtul cu fructe , si pe cel simplu,iaurtul cu
cereale, cel dietetic si cel simplu se adreseaz in general adulilor, btrnii consuma iaurt
simplu.
Dup sex:

feminin
masculin

In privina consumului de iaurt o pondere mai ridicata o dein persoanele de sex feminin
,acestea prefernd iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe.
In rndul brbailor se observ o cerere in cretere pentru iaurtul cu cereale, care ajut la
omai buna digestie, fiind consumat de ctre persoanele cu o viaa sociala activ, care nu au
timp s i prepare o mas sntoas.

Dup criteriul demografic:


12

mediu rural
mediul urban

Produsul este consumat cu precdere de ctre persoanele din mediul urban, cele din mediul
rural consuma, n general, iaurt produs in gospodrie.
Dup venitul consumatorilor:

persoane cu venituri medii


persoane cu venituri ridicate

Att persoanele cu venituri medii ct si persoanele cu venituri ridicate consum o


anumit cantitate de iaurt, deoarece acesta ofer multiple beneficii consumatorilor din punct
de vedere al sntii.
Dup criterii socio-culturale:

persoane cu un stil de via sntos;


persoane active cu un stil de via aglomerat;

Persoanele cu un stil de via aglomerat nlocuiesc mesele cu iaurtul astfel reducnd


semnificativ timpul destinat pregtirii mesei,pe cnd persoanele cu un stil de via sntos am
contientizat importana iaurtului n viaa lor.
Dup comportamentul consumatorului:

persoane care i doresc un produs de calitate


persoane care nu i doresc un produs de calitate

Aceast clasificare a consumatorilor ne arat c uneori oamenii in cont de raportul pre


calitate,ns sunt cazuri n care consumatorii cu venituri medii prefer cantitatea produsului si
un preul redus nemaiinnd cont de calitatea acestuia.

Dup gospodrie:

persoanelor singure, necstorite


persoanelor cstorite cu o familie numeroas.

3.3. Stabilirea elementelor de natur cantitativ legate de


consum/ cumprare, locul de cumprare i consum
Formarea unei familii (gospodrii) va influena consumul de iaurt prin creterea
cantitii deoarece se dorete o alimentaie sntoas. n cazul persoanelor singure,
necstorite, consumul de iaurt este mai redus.

13

Consumul de iaurt Danone in Romania este de 7 kilograme pe cap de locuitor, in 2012,


in creterecu un kilogram fata de 2013, iar consumul de iaurt Milli este de 3,8 kg pe cap de
locuitor.Acest consum se datoreaz ofertei mari si sortimentelor diversificate si, in special,
publicitii axate pebeneficiile nutriionale si de sntate ale iaurtului.
In familiile cu copii sub 14 ani, acetia influeneaz in mod decisiv marca
dulciurilor (62,3%), a iaurtului cu fructe (54,3%) .
Cei care au ntre 14 si18 ani au o influent si mai mare:, 64,5% pentru iaurt cu fructe.
Aadar, principala concluzie a studiului este ca o mare parte din puterea de decizie de
cumprare este pierdut" de gospodina si se transfera nu ctre sot, ci ctre copii. Tendina de
cretere a rolului copiilor si tinerilor in procesul decizional este coerent cu ceea ce
se ntampl la nivel mondial si, mai ales, in rile cu economie de pia dezvoltat.
Modificrile preferinelor consumatorilor de iaurt in ceea ce privete locul de cumprare
indic o orientare a acestora ctre formele moderne de comer, gen supermarketuri si cash
&carry - locuri in care, pe lng garania calitii si a provenienei produselor achiziionate,
clienii beneficiaz si de alte servicii: o mare varietate de produse, preuri sub nivelul mediu al
pieei etc.
Alte criterii folosite in decizia de cumprare sau consum a unei anumite mrci de
produs sunt: preul, sortimentul si nivelul de promovare. In general fiecare produs are un
numr constant de cumpratori fideli care ii schimb preferinele doar in cazul n care apare
pe pia i un alt produs asemnator, dar mai bine promovat sau n cazul promoiilor tentante.
Frecvena medie de achiziie a iaurtului a crescut de la 7,8 ori/lun in 2012 la 8,3 ori/lun in
2013ceea ce demonstreaz faptul c un consumator a cheltuit o sum mai mic la o
achiziie ,prefernd s cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauz scderea
puterii de cumprare.
Majoritatea cumprtorilor romni prefer un iaurt bogat in calorii, tendina diferit de
cea nregistrat pe pieele rilor din UE. Totui, in domeniul iaurturilor stm bine, att la cel
simplu,
ct
i
la
cel
cu
fructe.
Iaurtul (n general, inclusiv lapte btut / sana / kefir) este consumat de 76% din respondeni,
cu o frecvent medie a consumului de 2,9 ori pe sptmn. Iaurtul simplu este consumat de
62% din respondeni, iaurtul cu fructe de 29%, in timp ce 39% consum lapte btut /sana /
kefir cel puin o dat pe sptmn.

3.4. Capacitatea pieei - numr de consumatori poten iali i


efectivi
Capacitatea pieei poate fi apreciat dup numrul de consumatori ai produsului,
respectiv numrul de clieni ai ntreprinderii. n acest caz se poate avea n vedere efectivul de
consumatori la un anumit moment sau efectivul mediu al unei perioade.

14

Deoarece sunt cunoscute toate beneficiile pe care le avem n urma consumrii iaurtului
i a tuturor lactatelor n general, consumatorii poteniali ai iaurtului este toat populaia
Romniei de 20.121.641 de persoane, din care scdem 727.000 de persoane care sunt plecate
n strintate, deci 19.394.641.
Din 2013, Romnia este sediul central al zonei Europei de Sud Est, care include
Romnia, Bulgaria, Grecia i rile din zona Mrii Adriatice (Bosnia-Heregovina,
Muntenegru, Albania, Serbia i FYROM), i care deservete o pia de peste 60 de milioane
de consumatori, consumatorii romnii fiind aproximativ 7,2 milioane

3.5. Dezvoltarea pietei - extensiv, intensiv, mixt


Piaa iaurtului cunoate o dezvoltare si o expansiune foarte interesant.
ncet , ncet tot mai multe firme ncep sa ii dezvolte politici naionale. De la
consumatori de mrci regionale , romnii s-au transformat in consumatori de mrci naionale
si internaionale. Marii juctori au investit in promovare, ambalaje, reete, mrci si distribuie.
Piaa este n cretere, dar este situatnc la un nivel destul de redus. Romnia nu este o ar
n care sa se consum n mod tradiional iaurt, si din aceasta cauz este mai greu sa creezi
obiceiuri de consum noi. Un alt motiv al creterii lente a pieei de iaurturi este faptul c n
Romnia iaurturile nu sunt consumate n mod frecvent, n timp ce n Frana sunt consumate la
fiecare mas. Piata autohton a iaurturilor a crescut valoric, in primele ase luni ale anului
2013, cu circa 14% fat de perioada similar anului 2012, potrivit companiei de cercetri
de pia.Nielsen(Danone),iaurtul fiind unul din produsele lactate cu cea mai solid evoluie a
vnzrilor. Cei mai avantajai de aceast cretere sunt juctorii nou-intrai pe pia, n special
aceia care au reuit n ultimul an s se impun prin campanii de marketing agresive.
Ritmul de cretere al pieei va depinde in principal de doi factori, n opinia
lui Gerbrant deBoer, directorului general al Friesland Romania (Milli), cel mai mare juctor
de pe piaa produselor lactate. "Creterea puterii de cumprare va determina si o cretere a
pieei, ns ritmul nu ar fi mai mare, n acest caz, de 2-3% anual. Un ritm mult mai accelerat,
de 10-15%, ar putea fi atins anual in condiiile n care s-ar reduce piaa neagr (vnzrile din
piee le agroalimentare - n. red.), situaie care depinde n mare parte de msurile luate de
autoritai", spune De Boer.
Potrivit principalilor juctori din industrie, piata de lactate crete datorit dezvoltrii
sectorului intern, cretere care se va menine i n perioada urmtoare."Consumatorul mai bine
informat devine din ce n ce mai ncntat de politica de branduri din industria laptelui", spune
Steriu.
Acest fapt este si un atu ctre creterea pieei de produse procesate industrial in
detrimentul autoconsumului sau al vnzrilor din pieele agroalimentare. "Gheorghe Petrisor,
15

director de achiziii al companiei Danone, spune c pn in 2015 peste 70%din lapte ar trebui
procesat in sistem industrializat pentru a fi competitivi pe piaa europeana.

4. Distribuia
4.1. Determinai tipurile de uniti comerciale prin care se
realizeaz vnzarea ctre consumatori
Tipurile de uniti comerciale prin care se realizeaz vnzarea ctre consumatori:
Att Danone ,Milli ct i Zuzu i comercializeaz produsele n:

magazine de cartier
magazine alimentare
supermarketuri
hypermarketuri

4.2. Evaluarea modului de distribuie pe diferite mrci


Danone a realizat n Romnia investiii de peste 30 milioane de euro n capaciti
de producie i distribuie moderne.
Strategiile de distribuie utilizate sunt:
1. Comercializarea produselor prin fore proprii vnzare direct, utilizarea forelor
devnzare proprii promoteri la locul de vnzare care au rolul de a ndruma consumatorii
spre produsul care li se potrivete, dar mai ales utilizarea intermediarilor.
2. Se ine cont de lungimea canalului de distribuie. Produsele Danone se nscriu n
categoria bunurilor de larg consum i prin urmare canalele de distribuie specifice sunt canele
cuintermediari:
- canale scurte de tip:
Productor Intermediar (Detailist) Consumator Final(ex: cazul hipermarketurilor
Carrefour, Real etc.)
- canale lungi: Productor Intermediar (En-Grosist) Intermediar (Detailist) Consumator
Final (ex: comercializarea prin intermediul magazinelor cash&carrygen Selgros, Metro).
3. Strategia de atragere a produsului de-a lungul canalului de distribuie de la
consumator la productor care se aplic atunci cnd Danone face publicitate puternic direct
consumatorilor finali (promovare la locul vnzrii), consumatorii vor solicita produsul
distribuitorilor iar acetia l vor achiziiona de la Danone sau respectiv de la Albalact.
16

5. Pre
Preurile practicate de att de Danone ,Miliict i de Zuzu se formeaz lunduse n considerare urmtoarele aspecte:
costurile de producie,
preurile practicate de concuren,
acceptarea anumitor niveluri de pre de ctre consumator (deoarece ambele
sunt
firme mari, globale, cunoscute,consumatorii sunt dispui s plteasc
corespunztor calitii garantate de renumele firmei),
influene pe care un anumit nivel de pre l are asupra imaginii produsului i asupra
vnzriialtor produse din gama realizat de firm. (legtura pre produs).
Se are n vedere de asemenea o legtur a preului cu gama de produse (segmentul
de pia cruia i se adreseaz un anumit produs din gam .Astfel, preurile trebuie
s corespund ateptrilor segmentului respectiv, dar s fie n acelai timp competitive.
Legtura preului cu promovarea presupune faptul c, firma Danone efectueaz
cheltuieli promoionale suplimentare nsemnate, avnd n mod constant diverse oferte promoi
onale ce constau adesea n reduceri de pre (una din cele mai
utilizatetehnicide promovare) (ex: Actimel cumperi 8 la pre de 7), logica urmrit fiind acee
a c,consumatorii vor plti un pre mai mare pentru produsele n care au ncredere.
Cheltuielile promoionale ale firmei Millisunt mi reduse,aceasta neutiliznd aceste tehnici.
Legtura preului cu distribuia se realizeaz prin faptul c ambele contribuie la
formarea imaginii produsului. Existena unui canal mai lung, conduce la practicarea unui
premai mare.

Danone utilizeaz 3 strategii de pre corelate ntre ele:

Orientarea dup costuri deoarece preurile practicate trebuie s acopere cheltuielilede


producie dar s asigure i un profit.
Orientarea dup concuren vizndu-se n special activitatea brand-urilor mari (Milli,Zuzu,
etc)
i
rspunznd
corespunztor
modificrii
aciunilor
acestora
(aciuni
promoionale,faciliti la cumprare, cadouri etc.)
Orientarea dup cerere estimarea cantitilor vndute pe baza datelor furnizate,
date transmise de hipermarketuri
(ce se concretizeaz n semnale pentru firm)dar i date observate de promoteri, la locul
promovrii/vnzrii cum sunt: vnzri realizate,opinii ale consumatorilor, etc
Alte strategii de pre utilizate de Danone ,Friesland i Albalact sunt strategia preurilor
moderate,strategia de amplificare a paletei de preuri, strategia stabilitii preurilor.

17

5.1. Determinarea segmentelor de pre cu identificarea


principalelor mrci incluse n fiecare segment
Sunt segmente sczute i nalte de pre i n cadrul pieei iaurturilor. Produsele ce fac
parte din segmentul ridicat al preurilor au o aezare superioar pe rafturile magazinelor, din
aceast categorie fiind, la iaurturile de but, Milli i Zuzu. Ceea ce este aezat la nivelul
minilor are un pre accesibil i o mare atracie de clieni. Astfel de iaurturi sunt reprezentate
de Danone.
n urmtorul tabel vom urmri preurile actuale ale celor mai importante firme de iaurt
n funcie de sortiment si greutatea produsului(125g).
Tabel 2. Pretul iaurtului in functie de producator.
IAURT
DANONE
MILLI
ZUZU

NATUR
0.85 ron
0.76 ron
1.2 ron

FRUCTE
0.94 ron
0.9 ron
1.5 ron

LIGHT
1.04 ron
0.75 ron
1 ron

5.2. Determinarea variaiei preului n ultimii 5 ani cu


prezentarea motivelor ce au stat la baza acestei varia ii
Consumatorii s-au ndreptat acum ctre produsele de baz din industria lactatelor, ca
s reduc din cheltuieli. Aceast situaie este confirmat deja de evoluia negativ a unor
categorii - cum este segmentul iaurtului cu fructe. i n cadrul acestor categorii ale lactatelor
de baz ns, gramajele mici au o cretere semnificativ.
Toi cei patru importani producatori susin c nu au modificat preurile n primele trei
luni ale acestui an, principalele motive fiind scderea puterii de cumprare prognozat pentru
2009 i stagnarea preului laptelui. n plus, pentru a nu reduce preurile, productorii de
iaurturi au oferit alternative de consum lansnd promoii si produse mai ieftine pe segmentele
pe care erau deja prezeni. Anul acesta ofertele de pre pentru consumatori vor fi diversificate.
Vom vedea din ce n ce mai multe oferte promotionale i oferte mai bune la raft, ca
parte a ajustarii la un climat financiar incert. Ioan Darzu, vicepresedintele Asociatiei Patronale
Romane din Industria Laptelui (APRIL), susine c preurile nu vor crete anul acesta,
productorii ns afirm c evoluia preurilor va fi influenat n special de costul materiei
prime. Este posibil ca pn la sfritul anului preurile s mai cunoasc nite fluctuaii n sus
sau n jos, n funcie de evoluia preului la materia prim. Se dorete ca sezonul cald s aduc
o revigorare a consumului.
n urm cu 5 ani Danone lansa pe pia Casa Bun, un iaurt mbogit cu Nutriplus
(complex de calciu i vitaminele A, D i E). Noul produs era disponibil la raft n ntreaga ar
18

i cost 50 de bani, fiind unul dintre cele mai accesibile iaurturi de pe piaa lactatelor de la
noi. Pentru a se menine n topul preferinelor, au ncercat s creeze noi tipuri i noi
combinaii de iaurturi la nite preuri avantajoase, pentru a i fideliza ct mai mult clienii.
n tot aceti ultimi 5 ani, au existat fluctuaii ale preurilor iaurturilor. n spatele acestor
fluctuaii au existat numeroase motive. Unul dintre acesta este cota de lapte alocat Romniei,
care este una insuficient. ns au fost i evenimente neprevzute care au condus la scderi
brute ale preurilor pentru atragerea clienilor.
Dup o scdere important a preurilor i a veniturilor productorilor n 20082009,nregistrat dup explozia preurilor din 2007, situaia pieei iaurturilor s-a redresat n a
doua jumtate a anului 2009 i a continuat s se amelioreze n prima jumtate aanului 2010.
Livrrile de lapte de vac s-au meninut la un nivel relativ constant n UE pe parcursul
ultimilor 3 ani, nregistrnd variaii procentuale mici de la un an la altul (+ 1% n 2008, 0,6%n 2009, + 0,03% n primele 7 luni ale anului 2014).
Dup nivelul maxim excepional nregistrat n 2007, preurile laptelui la productor au
cunoscut aceeai tendin descendent ca i preurile
iaurturilor. Dup o uoar redresare n iulie-septembrie 2008, preurile au atins un nivel redus
n mai 2009, situat n medie cu puin peste nivelul plasei de siguran.
Preurile laptelui au fost n cretere n perioada mai 2009 - noiembrie 2014 i s-au meninut
aproximativ la acelai nivel n primul trimestru al anului 2014, fr s nregistreze fluctuaiile
sezoniere care prezint de obicei o tendin descresctoare n timpul iernii i al primverii.
ncepnd cu primvara anului 2014, preurile laptelui sunt n cretere, atingnd n august o
medie ponderat pentru UE 27 de aproximativ 31,5 ceni/kg.
n 2009, stocurile din Romania au crescut foarte repede ca urmare a scderii cererii.
Deteriorarea pieei n 2009 a determinat sectorul lactatelor s i schimbe orientarea de la
produsele lactate cu valoare adugat mare (precum brnza, produsele proaspete, iaurtul etc.)
ctre produsele de intervenie (lapte praf degresat i unt).
Redresarea preurilor produselor lactate de baz a fost determinat n mare msur de
reducerea aprovizionrilor din emisfera sudic i de redresarea peste ateptri a cererii
mondiale pentru produse lactate.
Condiiile mai bune de pia au determinat sectorul lactatelor s se reorienteze ctre
produsele lactate cu valoare adugat mare.

6. Promovarea produsului
6.1. Idetinficarea modalitilor prin care se face n prezent
promovarea produselor

19

Identificarea modalitatilor prin care se face promovarea produselor


ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident c ambalajul are i un
dublu rol de promotor al vnzrii i de purttor al informaiei ctre consumator. Ambalajul
reprezint o interfa cu care consumatorul vine n contact direct, de aceea ambalajul trebuie
gndit pentru a atrage cumprtorii i pentru a declana actul de cumprare. De altfel,
ambalajul a fost denumit i "vnztor mut" al produsului, pornind de la urmtoarele
considerente:

identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;

stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;

informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale produsului;

comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii ambalajului

etc.
Elementele care contribuie la realizarea funciei ambalajului de promovare a
vnzrilor i informare a consumatorului sunt modul de confecionare, sistemul de marcare i
etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adic aspectele referitoare la forma, culoarea i
armonia cromatic, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a capta
atenia cumprtorului, trebuie s sugereze destinaia produsului i s scoat n eviden
denumirea produsului, marca, recomandrile privind utilizarea etc.
Ambalajul este o component esenial a activitii comerciale, fiind subordonat mrfii
i deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aprute pe pia, modernizarea
concepiei i a tehnicilor comerciale aduc n discuie diversificarea ambalajelor n paralel cu
creterea exigenelor fa de acestea.
Fiecare agent economic implicat n activitatea comercial (productor, comerciant i
consumator) are cerine specifice n ceea ce privete ambalajele i calitatea lor.
Publicitatea informativa este folosita intens in perioada de pionierat pe piata unei
categorii de produse, atunci cand obiectivul este de a genera o cerere primara. Astfel, industria
iaurtului a trebuit, la inceput, sa informeze consumatorii cu privire la avantajele nutritionale
ale iaurtului si multiplele sale utilizari.
Televiziunea, canalul principal de promovare

20

Cu siguranta, directorii de marketing cunosc faptul ca, in momentul in care la televizor


incepe un calup publicitar, ratingul se prabuseste, telespectatorul schimband canalul sau
mergand sa isi aduca o cafea.
Faptul este constatat deja si nu admitem opinii contrare, aici. La fel, suntem convinsi ca
aceiasi specialisti stiu ca durata de viata a unui spot publicitar transmis la tv este aproape nula
(coeficient intre 0,1 si 0,3), si ca doar difuzarea lui repetata poate determina receptarea,
constientizarea si determinarea consumatorului sa cumpere un produs sau altul.
De aceea, campanile sunt costisitoare. Oricum, 98% din publicitatea pentru iaurturi sa efectuat exclusiv la televizor. Principalii beneficiari au fost, in ordine: Pro TV, Acasa TV,
Antena 1, Realitatea TV si Canal D. Clasamentul publicitatii pe print este urmatorul:
Magazinul Progresiv, Pro TV Magazin, Cosmopolitan (???-mirare cauzata de tirajul prabusit)
si Ce se intampla doctore?, cu mentiunea ca publicatiile din portofoliul MediaPro sau
Cosmopolitan nu au primit publicitate datorita istetimii propriilor compartimente de
marketing-publicitate, ci doar ca parte a contractelor incheiate la nivel de trust media.
In general, mesajul publicitar a alunecat spre zona beneficiului de sanatate adus de iaurt,
unele spoturi fiind asemanatoare produselor farmaceutice. Totodata, companiile au procedat la
campanii integrate.

Apelul la promotii
Dar, promovarea produselor se poate face si prin promotii: 20% mai mult, la acelasi
pret, 4 portii la pret de 3 etc. Tot ca parte a promovarii si promotiilor pot fi gandite si premiile
date consumatorilor, in fapt, castigatori ai unor concursuri publicitare, turnee de promovare a
produsului, concursuri la nivel zonal cu premiere nationala etc. Oricum, producatorii, dar si
comerciantii, trebuie sa ganeasca fiecare campanie promotionala in functie de caracteristicile
consumatorilor si asteptarilor lor. Cel putin in aceasta perioada, in care banii sunt putini si
scumpi, promotiile sunt cu atat mai importante.
Trebuie, totusi, sa se tina cont de schimbarea obiceiului de cumparare: daca, pana in 2008,
consumatorul roman cumpara mult, de-a valma si, uneori, fara rost, acum este cu mult mai
responsabil, comportamentul sau fiind aidoma celui din Marea Britanie, dupa cum reliefeaza
un studiu GfK.
Foarte mult conteaza si rapiditatea cu care se pot face cumparaturile, distanta fata de casa,
preturile mici. Producatorii de lactate au realizat ca promotiile au ramas un element important
dar si-au pierdut din elemental de diferentiere. Pentru consumator nu mai este atat de
important daca si-a cumparat iaurt de la Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, Real etc. A
devenit mult mai important sa gaseasca ce isi doreste cu rapiditate, varietatea de produse a
ramas importanta, iar pretul sa fie cat mai mic, ramanand ca atragerea clientului spre un brand
anume sa cada in sarcina publicitatii, la valori promotionale egale sau apropiate. 1 din 5
cumparatori este complet relaxat atunci cand face cumparaturile iar o parte dintre cumparatori
fac o achizitie in plus fata de ce si-au propus. In ceea ce priveste decizia de achizitie,
cumparatorii declara ca promotiile nu sunt atat de importate dar in realitate, importanta lor
poate fi dubla sau tripla, lucru de care marile companii de lactate, alaturi de retail, au profitat
din plin, potrivit categoriilor de consumatori.
21

Promovarea vnzrilor
Consumatorii romni sunt recunoscui pentru curiozitatea de a testa noi produse i
arome. Pe acest lucru au mizat i reprezentanii Tnuva, care s-au axat n strategia de
marketing pe lansarea de produse sub genericul ediie special. Astfel, au aprut iaurturile
cu arom de cozonac i pasc, iar, n aceast var, ediia special cu arom de pepene rou i
de pepene gablen. Romnii sunt consumatori tentai s ncerce arome noi de iaurt, prin
urmare exist loc pentru nouti.
Principalele companii publicitare desfurate de competitori n prezentul semestru
colar i analiza adaptrii mesajului la segmentul int vizat
Efectele imprevizibile, nemedicamentoase ale iaurtului s-au ntors cu seria de trei
spoturi la "Zuzu" (agenie: NextCap).

Iaurtul respectiv este menit s trezeasc partea

nebunesc-copilreasc din fiecare. Exagerrile sunt evidente i sunt extrem de dependente de


calitatea actriei. Noul spot publicitar de la iaurturile Zuzu are dinamic foarte bun, e
amuzant, actria care joac e simpatic i place publicului, pentru c binedispune. Reclama
se intituleaz "eu, tu i tu", iar melodia de pe fundal se numete Cool and the Gang - Fresh.
Segmentul int vizat este reprezentat de toi consumatorii indiferent de vrst pe care acetia
o au, dar avnd n vedere energia pe care iaurtul Zuzu pare a o furniza le este adresat
oamenilor din mediul urban care au o via solicitant i care au nevoie de energie pentru a da
randamanet.

6.2. Identificarea principalelor campanii publicitare desfurate


de competitori n prezentul semestru i analiza adaptrii
mesajului la segmental int.
Albalact
Este singurul producator roman de lactate infiintat in fosta industrie comunista, care in
numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru jucatori din piata
romaneasca a lactatelor. Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1971, intr-o vreme in care
regimul comunist dorea ca fiecare judet din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara.
De-aici si numele societatii, Albalact. In 1999, cand ajunsese din pacate la limita falimentului,
lipsita de investitii si tehnologie, fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o societate
pe actiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin din Alba Iulia a cumparat pachetul
majoritar de actiuni.
22

Noul brand corporatist Albalact a fost inspirat, pe de o parte de traditia in piata


produselor proaspete, iar pe de alta parte de calitatea produselor care deriva in primul rand
din zona cunoscuta ca un urias bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a
laptelui.Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima De Albalact, sub care
acum comercializeaza pe piata mai multe produse lactate proaspete.
Mai departe, Albalact a beneficiat de mariri succesive de capital si de investitii
semnficative, management-ul a fost consolidat si a fost implementata o strategie de dezvoltare
pe termen lung.
Un an mai tarziu, Albalact a lansat si brand-ul Zuzu, care a fost conceput pe aceeasi
linie jucausa si prietenoasa ca Fulga si i-a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a
trecut si el anul acesta printr-un proces de rebranding care i-a adus o imagine vegetala mai
proaspata si i-a intarit argumentele rationale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale
de flori vii.

7. Bibliografie:
1. Marketing: Editia a II-a revizuita si adaugita; coord. Balaure Virgil.
23

2. http://incomemagazine.ro/articles/danone-prospera-in-romania-cifra-de-afaceri-a-crescut.
3. http://alba24.ro/compania-albalact-a-avut-in-2012-o-crestere-a-profitului-cu-27-fata-de2011-brandul-zuzu-este-lider-pe-piata-laptelui-din-romania-187451.html#.
4. http://www.slideshare.net/roxanaiancu5/marca-danone#.
5. http://www.paginademedia.ro/2010/09/zuzu-schimba-macazu%E2%80%99-lapte-cafeasau-lapte-bere-de-ce-nu-mai-e-o-marca-nebunatica/.
6. http://ec.europa.eu/agriculture/milk/quota-report/com-2010-727_ro.pdf.
7. http://www.fabricadelapte.ro/strategii-de-marketing-pe-piata-iaurtului.
8. Banu C., .a. Calitatea i controlul calitii produselor alimentare , Editura AGIR,
Bucureti, 2002.
9. http://www.albalact.ro/
10. http://www.milli.ro/#/produse
11. http://www.danone.ro/pagina-produse/

24