MASTERAT: SECURITATEA COMUNITARA SI TERORISMUL

LA DISCIPLINA: TERORISMUL INTERNAIONAL-REPERE JURIDICE,

ISTORICE, FORME DE MANIFESTARE
TEMA: TERORISM. EFECTE I CONCEPTE

CURSANT:
IORDACHE FLORENTIN

BUCURESTI
2005 - 2006

CUPRINS:
I. TERORISM.
EFECTE

11 septembrie, 2001 zi de doliu internaional. 4

Cine i-a ajutat pe teroritii de la 11 septembrie?.............. 6
Lanul coincidenelor... 8
Ucenicii vrjitori.. 9
Un terorist cu relaii 11
Datorii mpovrtoare 13
II.

PARTICULARITATI
14
III. TERORISM:
CONCEPTE..

16

Organizare 16
Etapele atacului 17
Clasificare. 17
Forme de manifestare

18

I. TERORISM. EFECTE.
.

Valul de atacuri teroriste ce a zguduit lumea n ultimii ani a strnit

indignarea opiniei publice internaionale. Lideri marcani si politicieni din ntreaga
lume au condamnat aciunile barbare, soldate cu moartea a mii de oameni si
rnirea altor cteva zeci de mii.
La conferina de presa de la Londra, din 20 noiembrie 2003, preedintele
Americii i primul ministru englez s-au artat mai hotrai ca oricnd s lupte
mpotriva terorismului internaional, oriunde este nevoie, pentru eradicarea lui.1.
nc o dat afirmm c, n confruntarea cu aceast ameninare, nu exist
cale de ntoarcere, compromis sau ezitare, declara Toni Blair, adugnd: Vom
rspunde la teroare cu o si mai mare sete de a nvinge teroarea, iar la discordie, cu
toleran i libertate.
Concluzia aparinea preedintelui G.W. Bush: Teroritii vor s intimideze i
s demoralizeze naiunile libere, dar nu vor avea succes.
Este, poate, destul de greu de interes care sunt pornirile unui atac terorist. De
ce sa vrei sa omori? De ce sa vrei sa distrugi ceea ce omenirea a creat? De ce sa
vrei sa distrugi o civilizaie, o lume, poate chiar ntreaga planeta? Iat ntrebri pe
care, dup septembrie 2001, si le pun tot mai des analitii politici, medicii psihiatri,
psihologii si - de ce nu? chiar simplii oameni care nu pot sa neleag care sunt
adevratele porniri ale tuturor actelor de terorism la care asista, neputincioi. Se
pare ca ar fi vorba de aciunea unei gene inga destul de puin studiate, inga destul
de puin cunoscute, aa numita gena a agresivitii 2.
1

Ziarul Observatorul militar nr. 47 (26.11.2003)

Comportamentul agresiv a fost studiat ndelung de multe persoane, care au ncercat s gseasc cauzele i chiar
s previn diferitele stri care cauzeaz aceste stri de agresivitate.
Conform definiiei din dicionar, agresivitatea este un comportament destructiv violent orientat spre persoane,
obiecte sau spre sine. Exist i o agresivitate calm, nonviolen dar ntotdeauna agresivitatea semnific atac,
ofensiv, ostilitate, punere n primejdie sau chiar distrugere a obiectului ei. Agresivitatea se gsete i la animale
dar acestea o fac sub imperiul nevoii de hran, nu ca omul care o face din tendina competitiv.
Agresivitii i-a fost acordat o origine ereditar sau instinctiv, dar aceast tez a fost contrazis, observndu-se
att la animale ct i la om c agresivitatea este un rezultat al nvrii, al modelrii comportamentului n funcie
de mediul de dezvoltare. Dar, unii cercettori au descoperit o aa zis gen a agresivitii, care se transmite de la
tat. Mediul de dezvoltare i pune i acesta o amprent serioas asupra comportamentului.
2

11 septembrie, 2001 zi de doliu internaional

Dup cum toata lumea tie, pe 11 septembrie 2001, o mare nenorocire a lovit exact
in mijlocul inimii Statelor Unite ale Americii. Oare, putea cineva sa prevad aa
ceva?
Atunci, ntr-o zi care a intrat n istoria modern a Americii, s-a prbuit
simbolul oraului New York; este vorba despre Turnurile Gemene care s-au
prbuit, fcnd zeci de mii de victime. A fost drmat un simbol care trebuia
maculat, in numele unui crez, invocat de o mana de fanatici si de cei interesai sa
profite de gesturile lor sinucigae.
Pentru nemuritorii din turnurile devenite amintire, sensul libertii n-a fost
ncrncenarea. Nici actul scelerat datorat unei mini bolnave. Stenogramele
ultimelor convorbiri telefonice probeaz luciditatea victimelor. Dorina lor de a trai
i uimirea n faa impecabilei sori. Apoi TCEREA. America i-a plns
compatrioii. i nu s-a resemnat. Acesta este adevratul sens al Libertii.
Cteva catrene de-ale lui Nostradamus, fac referire la Cel de-al treilea
rzboi sau la Multe nenorociri asupra Marelui Ora. Iat un exemplu al modului
n care Nostradamus obinuia s ascund ceea ce avea de spus n spatele unor
cuvinte ciudate:
Cnd armele si documentele vor fi nchise ntr-un pete,
Un brbat va iei din el
Care va porni rzboi. Flota sa va veni
De departe, de pe cealalt parte a marii,()
Acest prim vers poate fi interpretat ca semnificnd faptul ca rzboiul va
ncepe n acest secol, dat fiind faptul ca versul are un sens derivat: cnd Marte si
Mercur vor fi in conjuncie cu Petii, brbatul si va face apariia.
O alta privire asupra celui de-al treilea rzboi mondial Orientul va veni
Va traversa cerul, apa si zpada
Si va lovi lumea ntreaga()
Acest catren nspimnttor are legtura cu cel precedent. Orientul ar putea
nsemna chiar fostul Imperiu Persan. Se admite faptul ca atunci cnd Nostradamus
meniona un loc numit Noul Ora, el vorbete despre New York. In timpul sau,
celelalte mari orae fuseser deja construite:
Va zgudui mprejurimile Noului Ora
Oamenii pot fii agresivi din mai multe motive:
dorina de a fi cel mai tare;
agresivitatea fa de lucrurile care nu le sunt pe plac i agresivitatea colectiv;
agresivitatea datorat frustrrilor;
agresivitatea legat de butur sau consum de droguri etc.
Acest fenomen numit agresivitate poate duce la o serie de acte mpotriva umanitarii, mergnd de la bti, vtmri
corporale foarte grave si chiar pn la crime si acte de terorism.

Doua stnci se vor rzboi pentru multa vreme

Apoi Arethusa va irosi un nou fluviu
Comentatorii spun ca numele Arethusa, folosit de profei, l desemneaz pe
zeul rzboiului, Eres, sau chiar Statele Unite ale Americii. Noul fluviu despre care
ne vorbete, ar putea nsemna pur si simplu un fluviu de snge.
Oare chiar Michael Nostradamus a prevzut aceste fapte printr-un mod
indirect?
Oare chiar acesta este una din premisele celui de-al treilea rzboi mondial?
Ce putem face noi altceva dect sa stm si sa vedem ce ne va aduce
viitorul
In acele zile, toata atenia s-a ndreptat asupra preedintelui George W. Bush,
care a declarat rzboi terorismului.
Dar acest rzboi este deosebit de greu, iese din tiparele obinuite, cunoscute
de istoria omenirii pana in prezent. Inamicul va fi difuz, dificil de identificat si
localizat intr-un spaiu comun. Terorismul, noiunile de rzboi si pace nu mai au
sensul de pana acum. Rzboiul va fi permanent, iar pacea va fi fierbinte.
Terorismul tinde sa fie considerat un fenomen global. Rspunsul la acest nou
fenomen - megaterorism, hiperterorism, terorism strategic - va conta si in
restructurarea relaiilor geopolitice si geostrategice.3
Motivarea de baza a terorismului este ctigarea recunoaterii internaionale
si captarea ateniei opiniei publice4. Experii iau in calcul un inamic supranaional,
unul fora frontiere, cu o dispersare globala a forelor, a locurilor de antrenament si
a centrelor de finanare.
Cheia aciunii eficiente in lupta mpotriva teroritilor este responsabilizarea
statelor democratice, ntrirea instrumentelor instituionale ale acestora, de
aplicare si impunere a legii, concomitent cu antrenarea lor in cooperarea
internaionala, pe toate coordonatele aciunii, de prevenire si combatere a
terorismului politice, economice, sociale si militare.
De nenumrate ori, eful statului romn a inut s remarce c proba
solidaritii o constituie ntrirea legturilor transatlantice, stabilitatea lumii fiind,
n egal msur, bazat i pe predictibilitatea relaiilor Statelor Unite ale Americii
cu Uniunea Europeana, Rusia, China si Japonia.
Secretarul general al NATO, lordul Robertson sublinia: Aliana Nord
Atlantica si restul comunitarii internaionale, vor aciona umr la umr pentru
combaterea terorismului, o ameninare acre ne vizeaz pe toi, indiferent de religie,
cultura sau naionalitate. Ultimule evenimente nu au fcut altceva dect sa
ntreasc solidaritatea noastr.
Aceste cuvinte sunt mai mult dect o concluzie, mai mult dect un indemn
la unitate deplina in lupta internaionala mpotriva terorismului.
Vom ctiga, cauza noastr este una corecta; vom ctiga pentru ca vom
fi mai ofensivi.
3
4

General-locotenent Gh. Rotaru, seful Direciei Generale de Informaii a Aparerii

Andrew Nichols Pratt, colonel, profesor la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall.

(Din discursul rostit de G.W.Bush cu ocazia vizitei 5 sale in Irak, in ziua de

27 noiembrie 2003)

Cine i-a ajutat pe teroritii de la 11 septembrie?

La patru ani dup atacul terorist asupra Statelor Unite tot mai multe voci
ncearc s rspund la ntrebrile insistente ale familiilor ndoliate si ale ntregii
opinii publice. Rapoarte oficiale, memorii ale unor personaliti bine situate sau
minuioase investigaii jurnalistice caut s fac lumina asupra unuia sau altuia
dintre aspectele tragediei, dar sfresc, aproape ntotdeauna, prin a pune noi
ntrebri si mai ngrijortoare. Cum se explica seria de greeli si scpri ale
ageniilor federale americane care le-au permis teroritilor sinucigai s-i duc la
ndeplinire proiectul criminal? A beneficiat, oare, reeaua Al-Qaeda de complicitate
sau mcar de ngduin la cele mai nalte niveluri ale unui aliat major al Americii
- Arabia Saudita? Si daca rspunsul este afirmativ, ncearc, oare, actuala
administraie sa tearg urmele acelor legturi vinovate? Dup ce rzboiul din Irak
a spulberat ncrederea publica n puterea de la Casa Alba, orice bnuiala se poate
exprima cu voce tare...
La captul unei bogate cariere politice - apte ani ca guvernator al
statului Florida si trei mandate in Senatul de la Washington -, Bob Graham ar putea
privi cu senintate momentul retragerii. Si totui, senatorul democrat - nscris
vremelnic, anul trecut, pe lista aspiranilor la preedinie - pare un om nemulumit
si chiar mnios, cu sentimentul ca las in urma o treaba nedusa pana la capt.
In aceasta calitate de ef al comisiei senatoriale pentru informaii, senatorul a
fost copreedinte al comisiei parlamentare de ancheta asupra atentatului de la 11
septembrie, nainte de a urmri, dintr-o poziie privilegiata, pregtirea rzboiului
din Irak. Iar ceea ce a constatat nu l-a mulumit deloc, dup cum o arata chiar
coperta crii sale. Titlul cel mare, Intelligence Matters, care poate fi interpretat in
mai multe feluri - Chestiuni de informaii, Informaiile conteaz sau...
Inteligenta conteaz! -, este urmat de un subtitlu fr nici un echivoc: CIA, FBI,
Arabia Saudita i eecul rzboiului Americii mpotriva terorii (The CIA, the FBI,
Saudi Arabia and the Failure of Americas War on Terror).
Volumul de aproape 300 de pagini al senatorului Graham a fost descris de un
comentator (favorabil) ca un tsunami politic, asemenea acelor valuri uriae iscate
5

G.W.Bush a fost primul preedinte American care a vizitat linia frontului, dup Richard Nixon, in Vietnam, in
1969.

de cutremurele din largul marii care se abat asupra armurilor, distrugnd tot ce
ntlnesc in cale; de aceasta data, valul ar urma sa zdruncine din temelii
comunitatea informaiilor de la Washington si chiar ntreaga administraie
republicana instalata in prezent la Casa Alba... Si aceasta pentru ca senatorul nu se
mulumete sa reia concluziile rapoartelor oficiale pe care le-a semnat, ci si pune
prestigiul si experiena in sprijinul unor ipoteze ntlnite, pana acum, mai ales in
publicaiile specializate in teorii ale conspiraiei. Totul pornete, de fapt, de la 27
de pagini eliminate, la cererea CIA (si, de fapt, a Casei Albe), din versiunea publica
a raportului comisiei parlamentare asupra atentatelor de la 11 septembrie.
Despre capitolul respectiv se tie doar ca se referea la Arabia Saudita, iar
administraia a socotit ca dezvluirea sa ar fi periculoasa pentru relaiile Statelor
Unite cu aceasta tara si, implicit, pentru sigurana naionala in general...
Ca fost copreedinte al comisiei, senatorul Graham cunoate, evident,
coninutul paginilor cenzurate, dar nemulumirea sa nu este att de puternica
nct s-l fac s ncalce obligaia secretului; el ofer totui att in carte cat si in
interviurile ce i-au nsoit lansarea, destule indicii pentru a se afla despre ce este
vorba; iar concluzia sa este pe cat de clara, pe att de severa: administraia Bush a
fcut tot ce a putut ca sa ascund, sa ocoleasc si sa acopere rolul Arabii Saudita
(in ceea ce s-a petrecut) la 11 septembrie.
Dup cum se tie, 15 dintre cei 19 teroriti sinucigai de la 11 septembrie
erau ceteni ai Arabii Saudit (aa cum era, de altfel, i Osama ben Laden pn n
1994, cnd i s-a retras paaportul, la insistentele Statelor Unite).
Potrivit senatorului Graham, comisia parlamentar a gsit dovezi c cel
puin doi dintre cei 19 au fost puternic susinui - financiar si nu numai - de un
agent (indiferent ce ar nsemna acest termen) al guvernului saudit n Statele
Unite. i aceasta chiar dup ce se ntorseser din Malaysia, unde luaser parte la un
congres al reelei Al-Qaeda. De ce i-ar fi ajutat saudiii intr-o asemenea msur
doar pe doi dintre cei 19, si nu si pe ceilali?, se ntreab senatorul. Senzaia mea
este ca nimic n-ar putea justifica o asemenea difereniere, aa ca e foarte posibil ca
acelai ajutor sa fi fost acordat si altor teroriti, numai ca n-am aflat-o noi.
Investigaiile ridica insa si alte ntrebri la fel de tulburtoare, ramase, si ele, fora
rspuns.
Agentul care a strnit suspiciunile senatorului Graham este un cetatea audit
pe nume Homar al-Bayoumi. La nceputul anului 2000, acesta locuia la an Diego,
California, fora sa fie prea clar din ce traiste. Pe hrtie, era angajatul unei firme de
servicii, dar nu se ostenea sa mearg la lucru. FBI l eticheta drept spion al Arabii
Saudita.
Potrivit lui Graham, patronul lui Bayoumi a ncercat sa-l dea afara, dar a
primit imediat un avertisment de la principalul sau client, care nu era altul dect
Autoritatea Aviaiei Civile din Arabia Saudita; ca urmare, Bayoumi nu numai ca sia pstrat serviciul, dar, ceva mai trziu, salariul i-a crescut considerabil... Alte surse
spun ca patronul firmei ar fi fost, de fapt, un vechi susintor al lui ban Loden.
Oricum ar fi, Bayoumi vorbea foarte des la telefon cu reprezentanii guvernului
7

audit, mai ales cu un diplomat de la consulatul din Ros Angeles, care avea sa fie
mai trziu expulzat pentru activitatea teroriste.
Lanul coincidentelor
ntr-una din zile, Bayoumi i-a anunat prietenii c pleac la Los Angeles s
aduc nite vizitatori. S-a oprit nti la consulat, pentru o discuie cu prietenul
sau diplomatul, iar apoi s-a dus, cu un alt prieten, s mnnce la un restaurant cu
specific oriental. Bayoumi pretinde c a auzit doi tineri de la alt mas vorbind
limba arab i i-a invitat s i se alture. Cei doi nu erau alii dect Khalid alMihdhar i Nawaf al-Hazmi, viitori membri ai echipei de sinucigai de la 11
septembrie, abia ntori de la congresul terorist din Malaysia.
Senatorul Graham nu crede c ntlnirea a fost o simpl coinciden: Am
fcut i eu cercetrile mele. Sunt cel puin 134 de restaurante cu specific oriental la
Los Angeles. Aa c, statistic, ansele ca ei s se fi ntlnit ntmpltor la acelai
restaurant, n acelai moment, sunt ameitor de mici... Sunt aproape sigur c a fost
vorba de o ntlnire prestabilit. ntmpltoare sau aranjat, ntlnirea a avut
urmri faste pentru cei doi teroriti: Bayoumi i-a dus la San Diego i i-a prezentat
unor cunoscui care le-au fcut rost de acte false i i-au ajutat s se nscrie la o
coala de pilotaj, ntr-un scop care nu mai trebuie amintit... Tot atunci, lui Bayoumi
i-a crescut, dintr-o dat, i salariul, i nu oricum: de la 465 la 3 700 dolari pe lun!
Rsplata pentru serviciile fcute celor doi sau contribuie indirecta la finanarea
acestora?
Raportul comisiei nu d detalii i se ferete de speculaii... Senatorul Graham
a crezut ca va afla mai multe cnd a descoperit c, la San Diego, al-Mihdhar si alHazmi locuiau ntr-o cas nchiriat de la... un informator al FBI! Dup atentate,
acesta ceruse protecia autoritilor i nu putea fi interogat dect cu aprobarea
poliiei federale. Comisia a emis deci o citaie, iar Graham a ncercat s i-o
nmneze principalului delegat al FBI la audieri. Dar atunci s-a petrecut un lucru
straniu: Cnd m-am apropiat de el cu citaia, i-a strns minile la spate.
Am ncercat s-i dau hrtia, dar s-a purtat ca i cum ar fi fost radioactiv.
Senatorul nu-si mai amintete, n toat cariera sa, de vreun caz in care FBI s fi
respins - i nc ntr-o asemenea manier - o citaie emis legal de Congres! n cele
din urm, poliia federal a ntiinat oficial comisia c nu-l va putea interoga pe
informatorul din San Diego. Asta m face s cred c FBI nu aciona de capul lui,
ci primise indicaii de la Casa Alba s nu coopereze cu noi, comenteaz Graham.
Ipotezele senatorului sunt contrazise de rapoartele celeilalte comisii care a
anchetat atacul de la 11 septembrie; compus din personaliti independente,
desemnate de preedintele George W. Bush, Comisia Naional asupra Atacurilor
Teroriste mpotriva Statelor Unite a avut la dispoziie 80 de anchetatori i i-a putut
audia chiar pe Bush i pe colaboratorii si cei mai apropiai (dei preedintele a
fost, n acelai timp, acuzat c ncearc s pun piedici comisiei pe care o crease la
8

presiunea opiniei publice). Directorul echipei de anchet a acestei comisii, Philip

Zelikow, l-a putut interoga chiar pe Homar al-Bayoumi; el afirma ca sauditul poate
fi scos din cauz i c s-a strduit ore n ir - dar fr succes - s-l conving i pe
senatorul Graham de acest lucru.
Dar, aa cum scrie Michael Isikoff in Newsweek, chiar si Zelikow
recunoate ca Graham ar putea avea dreptate cnd spune ca FBI n-a reuit
niciodat sa descopere reeaua de sprijin Al-Qaeda care i-a ajutat pe teroriti si care
ar putea fi inga in funciune. (Raportul celei de-a doua comisii noteaz ca
presupusul creier al atacului, Khalid Sheik Mohammed, a negat cu hotrre
existenta unor complici ai Al-Qaeda in California; declaraiile sale sunt insa
considerate puin credibile si menite sa-i protejeze pe respectivii complici, daca
exista intr-adevr si n-au fost inga identificai.)
Cum se explica, in acest caz, atitudinea FBI si a administraiei, care par sa
nici nu doreasc scoaterea la lumina a reelei, chiar daca-si asuma, astfel, riscul de
a deschide calea unui nou atentat?
Senatorul Graham vede trei posibile cauze: mai intui, nu vor ca publicul sasi dea seama de nivelul implicrii sudiilor n sprijinirea teroritilor de la 11
septembrie. In al doilea rnd, este jenant ca acest sprijin s-a produs chiar sub nasul
FBI (...) In al treilea rnd, a existat o relaie speciala, pe termen lung, intre Statele
Unite si Arabia Saudita, relaie care a atins, probabil, un nou vrf sub administraia
lui George W. Bush, in parte datorita relaiei familiale strnse si ndelungate a
familiei Bush cu familia regala saudit.
Ucenicii vrjitori
Prudent, senatorul a lsat pe locul trei motivaia care, pentru alii, este prima si
poate singura care conteaz. De altfel, se pare ca acele 27 de pagini pe care
administraia Bush a inut sa le fereasc de ochii publicului conin tocmai referiri,
potenial explozive, la Casa Regala saudit sau, mai precis, la cel mai influent
membru al sau in Statele Unite - prinul Bandar ban Sultan, nepot al regelui Fahd si
ambasador la Washington.
Cel puin aa reiese din acest dialog al senatorului Graham cu Mary Jacoby
de la publicaia electronica Salon.com:
- A jucat prinul Bandar ban Sultan vreun rol in ceea ce descriei ca o reea de
sprijin pentru cei doi teroriti?
- Ca sa fiu sincer, multe dintre lucrurile pe care le-a fcut sunt deocamdat secrete.
Dar a demonstrat cu sigurana ca are o relaie strnsa cu preedintele Bush (...)
- A jucat ambasada vreun rol?
- Sunt nevoit sa aman rspunsul la aceasta ntrebare. Nu am inclus in carte ceea ce
nu a fost inga dat publicitarii, cum ar fi aceasta problema a participrii prinului
Bandar.
- Suna ca si cum rolul lui Bandar si al Ambasadei Saudita ar fi tratat in acele 27 de

pagini secrete ale raportului.

- In cea mai mare parte, aa si este.
Ceea ce nu a dorit sa spun senatorul Graham - si chiar mai mult dect att -,
nu au ezitat sa spun alii. Prietenia cu preedintele Bush si familia sa, afiata de
prinul-ambasador Bandar, nu este dect un episod dintr-o istorie ndelungata.
Relaiile complexe ale Casei Regale saudite cu Statele Unite, pe de o parte, si cu
fundamentalitii islamici, pe de alta parte, au fcut obiectul multor analize, nainte
si mai ales dup 11 septembrie 2001. De decenii, Casa lui Saud (familia regala
saudit) a reuit sa tina sub control Arabia Saudita si cele mai bogate rezerve de
petrol ale lumii printr-o performanta aparent imposibila de echilibristica intre doua
pari care s-au angajat sa se distrug reciproc, scrie ziaristul american Craig Unger
intr-o carte publicata acum sase luni sub titlul Casa lui Bush, Casa lui Saud. Pe
de o parte, Casa lui Saud era o teocraie islamica a crei putere s-a nscut din
aliana familiei regale cu fundamentalismul wahhabit, o secta islamica stridenta si
puritana care a asigurat un sol fertil pentru o reea globala de teroriti, chemnd la
jihad violent mpotriva Statelor Unite. Pe de alta parte, cel mai important aliat al
Casei lui Saud nu era altul dect Marea Satana nsi, Statele Unite... America,
farul democraiei, a narmat si protejat o brutala monarhie teocratica.
Pentru a-si asigura linitea interna, familia regala saudit i-a sprijinit pe
predicatorii wahhabii sa-si exporte varianta radicala a islamului in ntreaga lume
musulmana, dar cu o condiie: sa nchid ochii asupra practicilor, mai puin
conforme cu preceptele lui Mahomed, ale Casei lui Saud si familiilor apropiate
acesteia, care prinseser gustul modului de viata occidental pe msura ce adunau
miliarde de dolari din vnzrile de petrol...
O alta condiie era, firete, ca jihadul mpotriva Americii sa se menin pe
terenul vorbelor, pentru a nu afecta parteneriatul economic si militar dintre cele
doua tari. Dubla relaie a funcionat, o vreme, de minune: apogeul a fost, probabil,
rzboiul din Afganistan, cnd serviciile secrete americane si saudite au lucrat mana
in mana pentru a-i narma pe islamiti - afgani sau fanatici venii din toata lumea mpotriva unei alte Mari Satane, Uniunea Sovietica; printre militanii jihadului
afgan se numra atunci si un tunar audit care n-avea nevoie de finanare, cci
provenea dintr-o familie miliardara, strns legata de Casa lui Saud: un anume
Osana ban Loden...
Ceea ce nu si-au dat seama nici americanii, nici saudiii era ca jucaser rolul
ucenicului vrjitor, dezlnuind o fora care nu avea sa mai poat fi controlata:
retragerea sovieticilor din Afganistan si triumful talibanilor i-au fcut pe wahhabii
s simt gustul victoriei si sa se ndrepte mpotriva celeilalte Mari Satane, America,
rmasa nu doar in picioare, ci in postura de hegemon al lumii; iar echipele de
fanatici islamiti, cu stagiu pe frontul afgan, au lsat urme sngeroase in toate
conflictele si crizele cu implicare musulmana, din Bosnia pana in Cecenia. Mai
amenintor pentru Casa lui Saud, a fost ca atacurile teroriste s-au extins, in 2003,
si pe propriul sau teritoriu - pngrit, in opinia fundamentalitilor, de prezenta
trupelor americane, care, ca o profanare suprema, aveau in componenta si femei...
10

Dar, cel puin pana atunci, clasa dominanta de la Riyad si militanii islamiti
rmseser unii prin vechile legturi furite pe vremea rzboiului afgan si a
misionarilor wahhabii.
Un terorist cu relaii
Si astfel ajungem la povestea aproape de necrezut relatata intr-o alta carte,
apruta acum un an in Statele Unite, sub semntura lui Gerald Posner: De ce
dormea America: Eecul prevenirii lui 11 septembrie (Why America Slept: The
Failure to Prevent 9/11).
Nu este vorba de un roman de spionaj, ci de o investigaie cat se poate de
serioasa; dup cum nota Mark Follman in Salon.com, Posner are reputaia unui
distrugtor al teoriilor conspiraiei, fiind unul dintre autorii (foarte putini) care
mprtesc versiunea oficiala despre asasinarea preedintelui Kennedy... El afirma
ca povestea din carte i-a fost confirmata de doua surse independente, una din CIA
iar cealalt de la un nivel ridicat al administraiei Bush; si cu toate acestea, muli
experi o pun la ndoiala.
Dar iat despre ce este vorba: la 28 martie 2002, forele speciale americane si
pakistaneze au descins intr-o casa din oraul Faisalabad si au arestat un arab pe
nume Abu Zubaydah, considerat seful operaiunilor din reeaua Al-Qaeda. La
Cartierul general al CIA domnea euforia: se spera ca vor fi aflate secretele atacului
de la 11 septembrie, dar si ale altor operaiuni teroriste antioccidentale.
Ca sa conving prizonierul sa vorbeasc, specialitii americani au recurs la
un scenariu minuios pregtit: l-au transportat in Afganistan, dar l-au fcut sa
cread ca se afla in Arabia Saudita; dup ce i-au administrat pentothal de sodiu
(serul adevrului din filmele cu James Bond), au aplicat clasica schema poliai
bun, poliai ru. Mai precis, Zubaydah a fost interogat alternativ de doua echipe:
una de americani, aparent mai binevoitori, si alta de aa-zii ageni saudii (de
fapt tot americani de origine araba), care ar fi trebuit sa-l nspimnte cu
ameninarea unor torturi dintre cele mai nfiortoare.
Contrar ateptrilor, la apariia sudiilor, n loc s fie ngrozit, teroristul a
prut, dimpotriv, uurat: el le-a recitat, imediat, pe dinafara, numrul de telefon al
unei persoane sus-puse care urma, dup cum a spus, sa rezolve toate problemele.
Dup verificri, americanii au constatat, uimii, ca protectorul lui Zubaydah nu
era altul dect prinul Ahmed ban Salman, stabilit la Londra, magnat al presei si
mare proprietar de cai de curse, dar in primul rnd... nepotul regelui Fahd al Arabii
Saudita!
Dezvluirile nu s-au oprit aici: Zubaydah a mai oferit, tot pe dinafara,
numerele de telefon ale altor doi prini saudii: Sultan ban Faisal, si el nepot al
regelui, si Fahd al-Kabir, o ruda mai ndeprtata. Falii anchetatori saudii au
replicat ca, daca beneficiase intr-adevr de protecia familiei regale, atacul de la 11
septembrie schimbase ntreaga situaie. Rspunsul teroristului - in versiunea lui
Posner - a fost o adevrata bomba: Nu s-a schimbat nimic, deoarece prinul
11

Ahmed tia dinainte ca in acea zi va avea loc un atac pe teritoriul american.

Singurul lucru pe care nu-l tiau era ce se va ntmpla concret si nici nu doreau sa
tie acest lucru. Li s-a dat aceasta informaie pentru ca ban Loden tia ca nu puteau
opri atacul fora sa tie mai multe si ca avea sa-i poat antaja cu dezvluirea
faptului ca tiau dinainte. Si, pentru a-si ncununa declaraiile, Zubaydah a numit
ali doi interlocutori de rang nalt ai lui Osana ban Loden: generalul Mushaf Ali
Mir, comandantul aviaiei pakistaneze, in 1996, si prinul Turki ban Faisal, pe
atunci atotputernic sef al serviciului audit de informaii, in 1998; prinul ar fi
promis atunci ca va continua sa ajute reeaua Al-Qaeda atta timp cat nu ataca
Arabia Saudita!
Este adevrat ca, dup ce si-a dat seama ca fusese tras pe sfoara, Zubaydah a
retractat toate afirmaiile si a ncercat sa se sinucid. La rndul sau, prinul Turki a
calificat acuzaiile drept total false si nentemeiate. Nu am mai avut de-a face cu
ban Loden din 1990 si n-am avut niciodat vreo legtura cu Al-Qaeda, care este o
organizaie satanica, a subliniat prinul, demis (ntmpltor?) cu cteva zile
nainte de 11 septembrie si exilat ca ambasador la Londra. Numai ca povestea nu
se oprete aici.
ndat dup ce mrturisirile lui Zubaydah au fost comunicate sudiilor, toi
cei trei prini amintii de el au murit unul dup altul. Ahmed ban Salman a suferit,
la 43 de ani, un atac cardiac cu totul neateptat. Sultan ban Faisal a pierit intr-un
accident de maina chiar in drum spre funeraliile varului sau. O sptmn mai
trziu, cadavrul lui Fahd al-Kabir a fost gsit in desertul de ranga Riyad: surse
oficiale au afirmat ca prinul murise de sete. apte luni mai trziu, a fost rndul
generalului Mushaf Ali Mir sa dispar intr-un accident de avion ale crui cauze
aveau sa romana nedesluite... Cat despre prinul Turki, Posner crede ca acesta
este, oricum, protejat de secretele pe care le cunoate: este cel care tie totul
despre cei mai nali membri ai familiei regale - viata lor sexuala, prostituatele cu
care au de-a face cnd merg in Europa...
Probabil nici nu mai trebuie menionat ca povestea a fost dezminita de toate
guvernele implicate... La rndul lor, bunii cunosctori ai secretelor lumii arabe unii dintre ei, foti ageni CIA - pun, in general, la ndoiala implicarea Casei lui
Saud in atacul de la 11 septembrie. Pentru ei ar fi fost pur si simplu o sinucidere,
spune Sandra Mackey, autoarea unor studii universitare despre Arabia Saudita,
citata de Mark Follman in Salon.com. Exista membri ai Casei lui Saud care ar
putea avea legturi cu Al-Qaeda? Foarte posibil. Nu m-ar mira. Dar o conspiraie a
conducerii centrale cu Al-Qaeda este cu totul altceva. Al-Qaeda este cel mai mare
duman al lor! Ali analiti au totui ndoieli. Prin arestrile pe care le-au fcut
(dup atentatele de la Riyad), ceea ce au aflat, cu groaza, saudiii este ca ban Loden
are mult sprijin in guvern si in familia regala, spune Robert Baer, un veteran cu 21
de ani de stagiu in CIA. Spunei-le cum vrei - teroriti, naionaliti arabi, nebuni
-, dar ei se afla in politie, armata si guvern.

12

Datorii mpovrtoare
Adevrul este, probabil, undeva la mijloc, crede Posner. Dincolo de sprijinul
pentru Al-Qaeda la nivelurile intermediare ale aparatului guvernamental de la
Riyad, prinii saudii au czut, probabil, intr-o capcana ntinsa de vechiul lor
prieten, Osana ban Loden; daca Zubaydah spunea adevrul, ei erau la curent, in
linii mari, cu planurile reelei teroriste, dar nu cunoteau destule detalii pentru a le
zadarnici, chiar daca ar fi vrut s-o fac; amploarea atacului i-a surprins probabil si
pe ei, dar erau, de acum, prini in capcana: ban Loden ii avea la mana, putndu-i
oricnd demasca drept complici ai si!
Exista si o alta ipoteza care ne readuce in lumea politica de la Washington,
unde alianele si rivalitile sunt poate mai complexe si mai schimbtoare ca in
pustiurile arabe... Vince Cannistraro, fost sef al unitarii antiteroriste din CIA,
amintete ca adevratul creier al atacului de la 11 septembrie a fost Khalid Sheik
Mohammed, arestat si el de americani si ale crui relatri le contrazic pe cele ale
lui Zubaydah. El sugereaz ca toata povestea poate fi o dezinformare montata de
sursa lui Posner din guvern, probabil unul din neoconservatorii interesai sa
submineze relaiile dintre Statele Unite si Arabia Saudita. Aceeai sursa sus-pusa ar
fi aranjat si confirmarea povestii de ctre un agent CIA, probabil la pensie.
Orice poate fi fcut sa para o conspiraie, atunci cnd pui cap la cap fapte care pot
fi in realitate ntmpltoare, spune Cannistraro, evident, foarte experimentat in
domeniu...
Intr-adevr, neoconservatorii, care acorda prioritate absoluta alianei cu
Israelul, nu-si ascund ostilitatea fata de Arabia Saudita, pe care o acuza pentru lipsa
(reala) a democraiei interne, dar si pentru sprijinul acordat palestinienilor... De aici
si ideea pe care s-a ntemeiat, in realitate, rzboiul din Irak: marele proiect al
unui Orient Mijlociu remodelat, in care regatul audit si-ar pierde rolul central in
favoarea unui Irak democratizat, recunosctor Statelor Unite si la fel de bogat in
petrol; domnia violentei instaurata in Irak a trimis, deocamdat, proiectul in arhiva,
dei trupele americane si-au nceput retragerea din Arabia Saudita - ceea ce
ndeplinete, de altfel, una dintre revendicrile lui ban Loden...
Ar merge, totui, neoconservatorii pana la montarea unui ntreg scenariu
demn de Hollywood numai pentru a discredita familia regala saudit? Greu de
crezut, date fiind relaiile, nu doar amicale, dar si foarte concret financiare, dintre
Casa lui Saud (si familiile nrudite cu ea) si ceea ce Craig Unger numete, in cartea
citata mai sus, Casa lui Bush. Valoarea fondurilor saudite transferate, in ultimele
decenii, ctre fundaiile si firmele legate de actuala administraie se ridica, potrivit
lui Unger, la aproape un miliard si jumtate de dolari! Cea mai mare parte aproape 1,2 miliarde - reprezint contracte in Arabia Saudita ale grupului industrial
Carlyle, din conducerea cruia fac parte George Bush-tatl, fostul sau secretar de
stat, James Baker, sau fostul premier britanic John Major. Dar alte contracte, in
13

valoare de 180 de milioane de dolari, au fost acordate concernului Halliburton, pe

vremea cnd era condus de actualul vicepreedinte Dick Cheney, unul din
protectorii neoconservatorilor in actuala administraie.
Preedintele George W. Bush a beneficiat si el de drnicia saudit: in 1987,
firma sa petroliera, Harken, aflata in pragul falimentului, a fost salvata de doi
miliardari apropiai Casei Regale, care i-au aranjat o finanare de 25 de milioane de
dolari. Si-au cumprat, oare, saudiii un preedinte?, se ntreab, ireverenios,
Craig Unger.
Adversarii lui Bush n-au ntrziat sa fac legtura intre aceste tranzacii si
cele 27 de pagini referitoare la Arabia Saudita, terse din raportul comisiei
prezidate de senatorul Bob Graham. Mai clar, nu considerente de sigurana
naionala, ci tocmai vechile datorii prezideniale fata de saudii l-ar fi obligat sa
cenzureze raportul. Intre timp, cea de-a doua comisie de ancheta asupra atacului
de la 11 septembrie, creata de Bush, a publicat si ea un raport final - mult mai
amplu si mai stufos - care se concentreaz insa asupra activitii administraiei si
serviciilor de informaii, nainte si dup atentate; complicitile internaionale ale
teroritilor sunt mai puin abordate. Secretul celor 27 de pagini romane,
deocamdat, de neatins, cu att mai mult cu cat partenerul senatorului Graham la
conducerea comisiei de ancheta, deputatul republican Porter Goss, tocmai a fost
numit de Bush... director al CIA, ceea ce-i impune sa pstreze, cu si mai mare
grija, tainele pe care le tie. Adevrul ar putea iei la lumina in cazul unei
schimbri politice la Casa Alba; dar, la ora scrierii acestor rnduri, candidatul
democrat John Kerry era plasat de sondaje cu mult in urma actualului preedinte,
apreciat de electorat mai ales pentru modul cum conduce lupta antiterorista... Cat
despre Casa lui Saud, linitea ce domnete in viata politica de la Riyad este tot mai
des ntrerupta de explozii si schimburi de focuri intre forele de securitate si rebelii
islamiti despre care nu se tiu prea multe. Sa anune, oare, aceste seisme un
cutremur major, replica ndeprtata a cataclismului de la 11 septembrie?...

II. PARTICULARITATI
1.Tactica. Al-Qaeda este considerata drept una dintre cele mai
apocaliptice organizaii teroriste. In doctrina organizaiei, teroarea a
evoluat, devenind din mijloc scop. Tacticile tradiionale ale terorismului
cum ar fi luarea de ostatici, asasinatul politic, aciunile directe, punctuale -nu intra in vederile lui Osana bin Laden.Tintele atacurilor teroriste nu mai
sunt persoane sau categorii de persoane politicieni, poliiti, militari,
oameni de afaceri --, ci mase de oameni. Mase cat mai mari. In urma

14

operaiei teroriste de la 11 septembrie 2001, au murit peste 3.000 de

oameni, aparinnd unor categorii sociale, rase si naionalitatea diferite. La
11 martie 2004, dispozitivele explozive au fost amplasate in trei trenuri si
au fost detonate cnd acestea erau pline cu navetiti. Daca trenurile s-ar fi
rsturnat, numrul victimelor ar fi fost mult mai mare.
2. Organizarea. Consideram ca, la fel ca in 2001, la 11 martie a avut loc
o operaie terorista. Conform doctrinei mai sus-amintite, au fost alese
locul si timpul pentru executarea loviturilor. Au fost amplasate peste 15
dispozitive explozive, dintre care zece au fost detonate. Toate acestea
presupun informaii, sprijin logistic si, nu in ultimul rnd, oameni. Dei
numrul victimelor a fost mai mic dect la Lockerbie, unde s-a prbuit o
aeronava de pasageri, operaia terorista de la Madrid a fost mai complexa.
Ea releva ca, din pcate, reeaua dispune de o capacitate organizatorica
redutabila.
3. Tehnologia. Nu mai este un secret, Al-Qaeda a folosit internet-ul si email-ul pentru a coordona loviturile asupra World Trade Center si Pentagonului. In primul rnd, tehnologia informaiei are un impact major in
rezolvarea problemelor cotidiene, de organizare si comunicare ale reelei.
Nu este mai puin adevrat ca tehnologia sporete, aa cum s-a vzut,
capacitatea teroritilor de a lansa atacuri si a produce pierderi in masa.
4. Omniprezenta. In mod tradiional, Al-Qaeda a operat ca o structura
orizontala informala, compusa din peste 24 de organizaii teroriste. Dup
2001, ca o reacie la campania internaionala mpotriva terorismului,
condusa de Statele Unite ale Americii, reeaua a stabilit legturi cu grupuri
indigene din toata lumea. Ca o adevrata organizaie terorista
transnaionala, reeaua lui bin Laden s-a extins dincolo de aria tradiionala:
Orientul Mijlociu, Europa de Vest, America de Nord, Asia de Sud. In
prezent, Al-Qaeda are legturi cu organizaii similare din Filipine,
Indonezia, Singapore, Brazilia, Argentina, Paraguay, Somalia, Sudan,
Africa de Sud.
Fora reelei sta in structura sa multicelulara, rspndita pe tot globul,
care ii confer agilitate si acoperire. In legtura cu aceasta, un expert
francez in terorism se lamenta: Daca astzi ai informaii bune despre
reeaua Al-Qaeda, acele informaii nu mai sunt operaionale mine. El
compara reeaua cu un virus care se schimba permanent, incot este
imposibil sa-l prinzi si sa-l distrugi in ntregime.
Intr-un interesant articol, profesorul american Paul J. Smith atrgea
atenia inga din vara anului 2002: Realitatea neconfortabila este ca multe
state inclusiv aliai ai Statelor Unite au oferit adpost celulelor AlQaeda, dar nu au fcut nimic pentru a le neutraliza. Fie datorita faptului ca
nu au avut cunotina despre prezenta lor (sau despre pericolul pe care
acestea l prezentau), fie pentru ca, din motive politice sau de securitate,
nu au vrut sa le mpiedice aciunile"
15

III.

TERORISM. CONCEPTE.

1. NOIUNI
O definiie a terorismului, unanim acceptat de specialitii din domeniul
politologiei, sociologiei sau al celui militar, nu exist nc. Singura zona unde
acetia se neleg oarecum este cea n care se accept tipurile generalreprezentative de terorism, respectiv distingerea clar ntre terorismul de stat
exercitat de agenii specializate, care dein monopolul coerciiei i terorismul
politic exercitat de actori vremelnici, practicat la nceputurile sale la nivel
intern, apoi la nivel internaional si intercontinental. Acesta din urm are ca autori
indivizi sau grupuri bine pregtite si puternic motivate etnic, religios, politic.
Terorismul in sine folosete deliberat si sistematic mijloace violente ori
ameninri care trebuie sa aib ca rezultat provocarea de nencredere, team,
panic, nesiguran, ignornd orice norme umanitare. Scopul acestuia este de a
afecta grav att structura social ct i individul, luat separat, prin distorsionarea
cadrului de percepie a imaginii societii de care membrii acesteia depind i in
care i pun toat ncrederea.
Ca actul terorist s fie ct mai perturbat, el trebuie sa se remarce printr-o
aciune masiv de groaz, care sa produc rapid o mare ruptur psihologic i
afectiv ntre conducerea societii i membrii ei; s genereze o explozie de
comentarii in mass-media cu un impact social paralizant si destabilizator.
Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronunat simt al
frustrrii, al unei nedrepti sau injustiii sociale ori politice. El blameaz de fiecare
data o instan sau o autoritate politic, considernd ca injustiia nu poate fi
nlturat dect printr-o metod violent. Din aceast cauz, fenomenul s-a i
autodefinit ca fiind tactica ultimei soluii.
2. ORGANIZARE
Analiznd organizarea, observm c ea are o structur piramidal. n vrf
se afl liderul sau conductorul organizaiei. Acesta este un individ puternic
motivat politic, fcnd parte, n general, din clasa de mijloc, posedat pn la
obsesie de ideea nedrepii, cu o educaie foarte bun (de obicei, in cadrul unor

16

universiti de elit din statele foarte dezvoltate). Este un tip charismatic si

comunicativ, bun specialist n strategii militare, n analiza i prelucrarea
informaiilor. El este cel care definete politica organizaiei i-i stabilete direciile
de aciuni. Urmtorul strat este ocupat de cadrele active si executanii, brbai i
femei, care particip la antrenarea celorlali, dar i la executarea atacurilor. Acetia
sunt recrutai la o vrst fraged, pentru a putea fi ndoctrinai, sunt posedai de un
fanatism extrem, devotai pn la sacrificiul suprem cauzei pentru care lupta, foarte
bine pregtii n mnuirea armelor, n culegerea, analiza i utilizarea informaiilor,
n criptarea, decriptarea i interpretarea semnelor i comunicatelor. n acest strat se
regsesc i profesioniti care nu au ca motor o motivaie ideologic.
Al treilea strat este ocupat de susintorii activi. Dei nu se consider
membri ai organizaiei, ei sprijin material si financiar aciunile celor din stratul
doi, asigur asistenta tehnic, logistic i pot interpreta uneori i roluri de mic
importan n desfurarea unor aciuni.
n ultimul strat se afl susintorii pasivi sau complicii. Ei tiu despre ce
este vorba, dar se fac ca nu vd, nu aud, nu cunosc i nu-i intereseaz fenomenul,
care apare i se dezvolt, dup cum putem constata, n state stpnite de credine
ori ideologii exclusiviste, n ri care neag libertile fundamentale ale omului i
care propag crima i violenta ca metode de convingere i de impunere n lume a
doctrinei politice sau religioase proprii.
3. ETAPELE ATACULUI
Unii specialiti militari afirma c terorismul presupune urmtoarele etape
(folosite de obicei i n rzboiul informaional):
selectarea combatanilor din categorii motivate social, ideologic sau
religios, dedicate total unei cauze;
pregtirea special n centre, tabere sau coli organizate pe teritoriul unor
state permisive i binevoitoare;
organizarea unor largi reele informative pentru gsirea i studierea
obiectivelor atacurilor, cu eficient maxim n planul propagandistic i accesibile
atentatelor;
infiltrarea executanilor n rile i obiectivele de atacat;
executarea prin surprindere a atacurilor.
4. CLASIFICARE

Dup scop

17

O clasificare riguroasa este avansat de fostul director pentru Europa al

Institutului American pentru Studierea Conflictelor ntr-o expunere, n faa
Senatului S.U.A., din 14 mai 1975. Potrivit acestuia terorismul este:
diversionist, care urmrete publicitate, dobndirea de prestigiu,
discreditarea i demoralizarea unei autoriti, provocarea acesteia n a lua msuri
de represiune excesiv, care ar avea ca rezultat nstrinarea populaiei, accelerarea
cheltuielilor de narmare i ar genera, in cele din urma, un volum mare de
nemulumire in rndul opiniei publice;
coercitiv, care vizeaz demoralizarea populaiei civile, slbirea
ncrederii acesteia n autoritatea i instaurarea unui sentiment de team;
Dup ideologie
Dup acelai autor, organizaiile teroriste se mpart n:
grupuri etnice, religioase, naionaliste;
grupuri autointitulate revoluionare;
grupuri anarhiste, cu ideologii confuze, eterogene;
grupuri patologice sau individuale, care nu revendic scopuri definite,
motivaia lor constnd n lipsa de acomodare ntr-un anumit mediu social,
organizaional sau familial;
grupri neofasciste, de extrem dreapta (ex. Ordine Nero, Nucleele
Armate Revoluionare), care n unele ri acioneaz cu acordul tacit i sprijinul
guvernelor (ex. Ojo per Ojo, in Guatemala, Escadroanele Morii, n Brazilia). n
ultimul timp, organizaiile de extrem stnga s-au dovedit a fi mult mai sngeroase
dect cele de extrem dreapta (ex. Brigzile Roii italiene, RAF-ul german, Armata
Roie japonez);
gruprile de mercenari ideologici, care se ntlnesc cel mai frecvent n
organizaiile cu cmp de activitate transnaional (ex. Rengo Segikun din Japonia).
5. FORMELE DE MANIFESTARE
Departamentul de Stat al S.U.A. aprecia, dup anii '90, ca fenomenul poate
fi regsit i sub urmtoarele forme de manifestare:
terorism organizaional, materializat prin grupuri mici, omogene politic,
ns incapabile s dezvolte simpatia i sprijinul popular n favoarea poziiilor lor
radicale, fiind nevoite s apeleze la acte violente pentru a-i ctiga influenta (ex.
17 Noiembrie, din Grecia, Grapo, IRA-ULTZA i ETA din Spania, RAF-ul, din
Germania, Celulele Combatante, din Belgia etc.). Unele grupri au devenit ntre
timp transnaionale (ex. Abu Nidal, din Palestina, Armata Roie japonez);
terorismul insurgent, practicat de separatitii etnici, de rebelii politici
etc. Aciunile acestora sunt de natur paramilitar sau de gheril. Deseori, prin

18

actele lor, erodeaz puternic credibilitatea grupului, legitimitatea i sprijinul

acestuia (ex. Armata Popular aripa comunist, din Filipine);
terorismul sponsorizat, care implic sprijinirea gruprilor i a
activitilor acestora de ctre state suverane (ex. gruprile sponsorizate de state
precum Irak, Iran, Libia, Afganistan etc.), sponsorizarea de stat putnd atinge mai
multe grade de implicare: direct, ncurajare asistat logistic i material, dotare i
acoperire ideologic, asistenta instrucional etc.
n literatura de specialitate se ntlnesc fel de fel de clasificri, care
ncearc s explice mai bine fenomenul. n opinia noastr terorismul ar putea fi
clasificat astfel:
terorism patopolitic, reprezentat de grupri naionaliste (ex. ANE, n
S.U.A.) care apr interesele etniei sau culorii din care provin; acioneaz
iraional, violent fiind singur i cea mai uzitat form de exprimare;
terorism psihotic, reprezentat de persoane care provin de obicei, din
familii dezorganizate, de indivizi cu probleme de adaptabilitate social, de
comportament care s-au aflat mult timp n omaj sau n-au fost integrai
organizaional. Acestea, n general, atac personaliti politice;
terorism autorizat, n care caracteristic este abaterea de la reguli,
cutume sau nelegeri internaionale (ex. folosirea armelor atomice, la sfritul
celui de-al doilea rzboi mondial, asupra Japoniei, implicarea personalului CIA n
asasinate politice n America Latina etc.);
terorism criminal sau pirateria, prin care se foreaz obinerea unei
recompense importante, dup care se retrag sub protecia ostaticilor luai;
terorism endemic sau al btei, caracterizat prin anarhie, masacre
intertribale, ntre gruprile mafiote; acte care se petrec numai ntr-o anumit zon;
terorism practicat de vigileni, aprobat tacit de ctre un regim politic
ameninat i exercitat asupra dizidenilor;
terorism organizaional, practicat de organizaii revoluionare sau de tip
Mafia, fat de care statul de drept folosete msuri drastice pentru a putea menine
linitea social;
terorism pragmatic, unde folosirea violenei are ca scop obinerea
sprijinului populaiei pentru acte de extorcare de fonduri sau n declanarea unor
greve;
terorism funcional, prin care o organizaie folosind violenta poate
obine avantaje strategice ntr-o anumit zon, structur sau domeniu;
terorism manipulativ, cel care creeaz unele situaii de negociere prin
mijloace specifice, folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor
de simpatie ale opiniei publice;
terorism simbolic, n care victima ce trebuie distrus reprezint un
simbol deosebit pentru partea advers i prin a crei eliminare se ncearc
obinerea de avantaje etnice, politice sau de alt natur.
De cele mai multe ori, terorismul este conjunctural (cu excepia
regimurilor totalitare). Unii analiti ai fenomenului au ajuns la concluzia c
19

subiectul este n declin. Naionalismul, patriotismul, interesele etnice sau

proletarismul, n epoca modern, datorit globalismului, devin desuete i, deci, nu
mai pot constitui motorul actelor teroriste. n cazul unui declin progresiv i
durabil al cauzei, terorismul poate deveni ns un scop n sine, o activitate fr
motivaii explicite i justificabile la nivelul analizei i al grupului, aprnd ca o
anomalie ce trebuie eliminat din viaa social. Va fi ns greu de anihilat, tocmai
datorit faptului c disimularea practicanilor fenomenului este perfect n mediul
pe care-l vor distruge la momentul potrivit, nelsnd nici o urm de ndoial asupra
bunelor lor intenii fat de cetenii printre care se amestec.
Terorismul rmne, n esen, o problem politic. Politicienii, diplomaii,
structurile forelor informativ-operative trebuie s in cont de impactul produs de
orice tip de rspuns la un act terorist, de consecinele asupra intereselor politice i
naionale i, mai ales, dac costurile economice, politice, sociale sau financiare
justific amploarea rspunsului preconizat ca pedeaps. Contraatacurile excesive
aplicate organizaiilor teroriste, uciderea unor oameni nevinovai prin amploarea
pedepsei au dovedit deseori c duc la rezultate opuse dorinelor de eradicare a
fenomenului. De aceea, este nevoie de a studia foarte bine fenomenul, motivaiile
care stimuleaz aciunile teroriste, izvoarele acestuia i numai dup aceea s se
treac la msuri coercitive.
Specialitii n analize sociale i politice susin c nici o form de
terorism nu poate rezista n fata unor guvernri sau a unor puteri ce se dovedesc
flexibile, deschise spre reforme, care-i favorizeaz pe moderai i care fac orice
efort pentru uurarea situaiei celor defavorizai de sistem, de relaiile sociale sau
politice. Iat de ce se impune cu necesitate un acord internaional asupra definirii
fr ambiguiti a terorismului.
Fr o definire clar a acestui fenomen, se poate ajunge la abuzuri
practicate de unele puteri economice, politice sau militare, avnd ca el ascuns
scopuri strategice sau geopolitice, folosind manipularea informaional n
ctigarea unui acord masiv pentru declanarea unor intervenii militare punitive,
aciuni care n era armelor biologice, chimice i a celor nucleare pot deveni foarte
periculoase pentru ntreaga planet. Se impune, de asemenea, instituirea de
mecanisme, construirea unor instituii la nivelul organismelor internaionale
(Consiliul de Securitate, de exemplu, s-i asume sarcini n acest sens) care s
poat interveni urgent n astfel de crize.

20

BIBLIOGRAFIE

1. Ziarul Observatorul militar nr. 47 (26.11.2003)

2. Din discursul rostit de G.W.Bush cu ocazia vizitei sale n Irak, n ziua
de 27 noiembrie 2003
3. Tudor Cearapin TERORISMUL INTERNAIONAL Repere
juridice, istorice i forme de manifestare, Ed. Fundaia Revista Jandarmeriei,
2005
4. Profeiile lui Nostradamus
5. Bob Graham INTELLIGENCE MATTERS The CIA, the FBI, Saudi
Arabia and the Failure of Americas War on Terror.
6. Gerald Posner: DE CE DORMEA AMERICA: Eecul prevenirii lui 11
septembrie (WHY AMERICA SLEPT: The Failure to Prevent 9/11).
7. General-locotenent Gh. Rotaru, seful Direciei Generale de Informaii a
Aprrii, Prelegeri
8. Andrew Nichols Pratt, colonel, profesor la Centrul European pentru
Studii de Securitate George C. Marshall, Prelegeri

21