Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • SR en ISO 22475 1 2007 Investigatii Si Incercari Geotehnice Metode de Prelevare Si Masurari Ale Apei Subterane Partea 1 Principii Tehnice Pentru Exe PDF

    Încărcat de

    Popescu Ioana
    688 vizualizări130 pagini

    Titlu original

    247022187-SR-En-ISO-22475-1-2007-Investigatii-Si-Incercari-Geotehnice-Metode-de-Prelevare-Si-Masurari-Ale-Apei-Subterane-Partea-1-Principii-Tehnice-Pentru-Exe.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    688 vizualizări130 pagini

    SR en ISO 22475 1 2007 Investigatii Si Incercari Geotehnice Metode de Prelevare Si Masurari Ale Apei Subterane Partea 1 Principii Tehnice Pentru Exe PDF

    Încărcat de

    Popescu Ioana

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 130
    ICs 93.020 AgKO- SR EN ISO 22475-1 STANDARD ROMAN lulie 2008 Investigatii si incercari geotehnice Metode de prelevare si masurari ale apei subterane Partea 1: Principii tehnice pentru executie Geotechnical investigation and testing. Sampling methods and groundwater measurements. Part 1: Technical principles for execution Reconnaissance et essais géotechniques. Méthodes de prélevement et mesurages piézométriques. Partie 1: Principes techniques des travaux APROBARE ‘Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 februarie 2007 Standardul european EN ISO 22475-1:2006 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA _ | Acest standard este identic cu standardul european EN ISO 22475-1:2006 This standard is identical with the European Standard EN ISO 22475-1:2006 La présente norme est identique a la Norme européenne EN ISO 22475-1:2006 "ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) tr. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel: +40 21 316 32.96, Fax: +40 21 316 08 70 Ditectia De Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +4021 912 47 44, Fax: +40 21 315 5870 Directia Publica - Serv. VanzarvAbonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 68 ‘Serviciul Redaciie - Marketing, Dropturi de Autor + 40 21 316.99.74 TS ASROReproducsToa Sau vilzares itegralé sau parjalé a prozontull slandard in rice publica gi prin one procedeu (electronic. mecanic, fotocepiere, microfimare etc) este ineris® dacd nu exist& scordu srs ol ASRO Ref.: SR EN ISO 22475-1:2007 Editia 1 Page iprta cin apa Gotu Stands (009-208 ARO & ue Poe Soare Pan 130 002/244 “ts HOVESORO ‘T1170 3RMLSNONI IS 14BWOD 3a UBM Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romani a standardului european EN ISO. 22475-1:2006. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN. ‘Acest standard reprezinté versiunea romana a textului in limba engleza a standardului european EN ISO 22475-1:2006. ‘Acest standard trateazai principiile tehnice de prelevare a paméntului, rocii si apei subterane, precum ‘si mAsurarile apei subterane, in cadrul investigatillor si incercairilor geotehnice. ‘Standardul european EN ISO 22475-1:2006 a fost adoptat la data de 15 februarie 2007 prin metoda rnotei de confirmare. NOTA de confirmare a adoptarii este inlocuitd de acest standard. Corespondenta dintre standardele europene respectiv internationale la care se face referire $i standardele romaine este prezentata In anexa nationald NA. Cuvintele "standard european” din textul prezentului standard trebuie citite "standard roman’. Pagina i epee Gesture Star) 20022008 ASRO A Bi Poe Sotare Pap. 139 002/244 “4S HOUVASOTD 'PNT19 STALLSNONI IS LHaNOO 30 VEO STANDARD EUROPEAN EN ISO 22475-1 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Septembrie 2006 Ics 93,020 Versiunea romana Investigatii si incercari geotehnice. Metode de prelevare si masurari le apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru executie Geotechnical investigation Reconnaissance et essais Geotechnische Erkundung and testing. Sampling géotechniques. Méthodes de und Untersuchung. methods and groundwater préléverent et mesurages Probenentnahmeverfahren measurements. Part 1 piézométriques. Partie 1 und Grundwassermessungen Technical principles for Principes techniques des Teil 1: Technische execution travaux Grundlagen der Ausfihrung (ISO 22475-1:2006) (ISO 22475-1:2006) (ISO 22475-1:2008) ‘Acest standard european a fost adoptat de CEN la 30 decembrie 2005. ‘Membrii CEN sunt obligafi sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile In care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate gi referinjele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi objinute pe baz de cerere céitre Centrul de management sau orice membru CEN. Acest standard european exist in trel versiuni oficiale (engleza, franceza, germana). O versiune in ricare alta limb, realizaté prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificata Centrului de management, are acelasi statut ca gi versiunile oficale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Eivetia, Estonia, Finlanda, Franja, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Litvania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania si Suedi CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte fiir Normung Centrul de Management: str.Stassart 36, B-1050 Bruxelles ‘52006 CEN - Toate drepturile de exploatare sub orice forma si orice modificare sunt rezervate membrilor CEN. _Ref.: EN ISO 22475-1:2006 RO Pag tara apeata Gost Sands (9) 209-208 ASRO & lua Proj Scare Pap 130 2002/21/44 “Tes HOVASORD ‘TM70 aRMLSNANI Is LUAWOD 3a VUANVO SR EN ISO 22475-1:2007 Cuprins 34 32 33 34 44 42 43 5A 52 53 5a 55 56 64 62 63 64 65 TA 72 73 TA 75 84 Domeniu de aplicare. Referinfe normative.. Termeni si defini Prelevare... Utilaje de foraj gi echipament auxiliar. Generalitati. Corinto gonorale preliminare prelevar Generalitati Alegerea tehnicilor gi metodelor.. Cerinfe referitoare la locurile sila punctele de investigare a terenului.... Informatipreliminare necesare inainto de nceperea prelevéei sh masurarilor apei subterane. Umplerea si parasirea amplasamentului Cerinte de securitate si speciale .... Metode de prelevare a pamantului.. Generalitati. Categorii de metode de prelevare a pamantului. Prolevare prin forare (prelevare continua).. Prelevare cu ajutorul prelevatoarelor... Prelevare de blocuri. Metode de prelevare de roca. Generalitati. Categorii de metode de prelevare de roca. Prelevare prin forare. Prelevare de blocur Prelevare integrald. sons tpn apea Gatne Stns) 20032008 ASRO A Bs Pee Setware-Pag 139 8002/2H/H4 “us HOWVASORD ‘T/70 3RUSNNI IS 12aNOO 3G VEAMYS SR EN ISO 22475-1:2007 8.2 Echipament. 8.3 Tehnici de prelevare a apei subterar 9 Statii de masurare a apei subte 9.1 Generalitati. si piezometre... 9.2 Piezometre... 9.3. Instalarea piezometrelor.. 94 9.5 10 Masurari asupra apel subteran 10.1 Etalonare.. 10.2 Efectuarea masurarilor 5 11 Manipulare, transport si depozitare a esantioanelor. 14.1 Generalitat. t 11.2 Materiale de protectie si containere pentru egantioan 11.3 Manipularea egantioanelor. 11.4 Etichetarea egantioanelor. 41.5 Transportul egantioanelor.. 11.6 Pregatirea containerelor pentru depozitare si expeditie 11.7 Depozitarea egantioanelor.. 12 Raport. 12.4 Raport de toren en 122 Raport asupra rezultatelOr. en ‘Anexa A (informativ) Exemplu de formular pentru informare preliminara referitoare la prelevare si la masurarile apei subterane prevazut ‘Anexa B (informativa) Rapoarte de teren. ‘Anexa C (informativa) Echipamente de forare gi de prelevare pentru pamant si roca. ‘Anexa D (informativ) Butelli cu vacuum pentru prelevare de ap subterana.. ‘Anexa E (informativa) Masuri de protectie a piezometrelor.. Bibliografic Page tara i apeaa Gotu Sands (09-2008 ASRO & Bue Proj Sota Pag 130 2002/21/44 “TUS HO’VESORO ‘P1170 BRLSNONI IS LUaNOD 30 VESMYD SR EN ISO 22475-1:2007 Figuri Figura 1 —Definitii ale diametrelor D1, D2, D3 si D4. Figura 2 — Utilizarea termenilor de stare de fracturare pentru carote de roca. ‘igura 3 - Lungimi ale pasului de carotaj i ale egantionUlU..mrm Figura 4 — Exemple de prelevatoare cu tub deschis (0S) pentru prelevare de esantioane din foraj Figura 5 - Schema de prelevator cu piston stationar cu perete subtire (PS) pentru prelevare de la baza forajului igura 6 - Exemple de sisteme deschis Figura 7 — Exemple de sisteme inchise. Figura 8 Sistem inchis cu material filtrant si izolatie in fora). Figura 9 ~ Exemple de izolare gi de protectie a egantioanelor.. ura 10 - Exemplu de prezentare a unui sistem deschis de masurare a apel subteran: Figura C.1 - Tije de foraj si tuba). Figura C.2 — Tije de foraj cu filete conice de serie “ Figura C.3 - Tije de foraj cu filete conice de serie “J”. Figura C.4—Carotiere de serie “metrics”, conform ISO 3552-1 Figura C.5 - Carotiere de serie “W”, conform ISO 3551-1... Figura C.6 - Carotiere de serie “W", conform ISO 3551-1. Figura C.7 - Carotier cu cablu asamblat Figura C.8 - Carotier geotehnic cu cablu (asamblarea tuburilor interior i exterior)... Figura C.9 - Tubaj pentru foraj de apa filetat pe jumatate din grosime, conform BS 879 igura C.10 - Tubaj pentru foraj de apa cu asamblare prin mangon filetat, conform BS 879. Figura C.11 - Sapa tricon cu dinti pentru roca. Figura C.12 - Sapa cu pastile de carbura de tungsten... Figura C.13 — Extractoare tip pentru carotier.. Figura C.14 — Prelevatoare cu sistem de retinere.. Figura C.15 — Prelevator cu perete subtire (tub Shelby)... Figura C.16 — Prelevator cu piston hidraulic, Figura C.17 - Prelevator cu piston stationar cu manson de 50 mm diametru = Prelevare categoria A. Figura C.18 - Prelevator cu piston stationar cu mangon de 50 mm diametru ~ Parti Figura C.19 ~ Prelevator cu piston stationar cu mangon de 50 mm diametru ~Prelevare categoriile A si B. Figura C.20 - Prelevator U10 Figura C.21 ~ Carotiere pentru incercarea de penetrare standard (SPT)... Figura C.22 — Ciocan culisant automat tip. Figura C.23 - Prelevatoare cu si fara fereastr Figura C.24 — Cutit pentru tdierea argilei si prelevator cu supap' Figura C.25 -Prelevator cu supap modular. Figura C.26 - Trepane.. Papi tparta in spent Gstune Star) 2082008 ASRO 8 Ba Pon Sure Pag 190, 8002/21/44 “Tas HOWVaSOSO ‘P1170 SRALSNGNI IS LUANCO 3a VEWVO SR EN ISO 22475-1:2007 Figura C.27 — Burghiu elicoidal continu Figura C.28 ~ Burghie cu diametrul intre 36 mm gi 100 mm — Prelevare de categoria C. Figura C.29 - Burghiu tubular.. Figura C.30 - Exemple de prelevare din trangee de investigare.. Figura C.31 — Prelevare de esantioane din trangee de investigare - Exempl Figura C.32 - Exemplu de prelevator cu tub deschis gi perete subtire. Figura C.33 - Exemplu de prelevator cu tub deschis si perete gros.. Figura C.34 - Exemplu de prelevare de la baza forajului cu ajutorul unui prelevator mare (prelevator tip Sherbrooke) Figura C.35 — Metoda de prelevare cu ajutorul prelevatorului Laval. Figura D.1 - Echipament pentru prelevare in butelie cu vacuum. Figura E.1 — Exemplu de terminatie a unui piezometru deschis deasupra nivelului terenului 123, Figura E.2- Exemplu de terminatie a unui piezometru deschis sub nivelul terenului.. 124 agra tara cin peat Gstin Sardar) 2008-208 ASRO & Be Project SoNere- Pag 7130 0024 “Tas HOUVASORD ‘FTO SRLLSNGNI IS LNAWOD 30 VINVD SR EN ISO 22475-1:2007 Tabele g i i Tabelul 1 - Clase de calitate ale egantioanelor de pamant pentru incercari de laborator si categorii de prelevare de fol Tabelul 2 ~ Prelevare prin forare in paméntur. Tabelul 3 - Prelevare de pamént cu ajutorul prelevatoarelor Tabelul 4 ~ Exemple de metode de prelevare in functie de categoria de prelevare 1n diferite pamantur ‘Tabelul 5 ~ Prelevare prin forare rotativa in roca. Tabelul C.1 — Tije de foraj si tubaj de serie “W", conform ISO 3551-1... Tabelul C.2 - Tije de foraj si tuba] de serie “metrica”, conform ISO 3552+ Tabelul C.3 - Tije de foraj cu filete conice de serie “Y”.. Tabelul C.4 - Tije de foraj cu filete conice de serie “J”. ..um Tabelul C.5 - Carotiere de serie “W", conform ISO 3551~ Tabelul C.6 — Carotiere de serie “metric”, conform ISO 3552-1 Tabelul C.7 — Carotiere cu injectie de a€r...rnn Tabelul C.8 - Tije de foraj si de tubal... Tabelul C.9 - Tuburi prelevatoare de serie “metrica”, conform ISO 3552-1 Tabelul C.10 - Dimensiuni ale tijelor de foraj pentru prelevator cu cablu. ‘Tabelul C.11 - Dimensiuni ale carotierelor cu cablu, Tabelul C.12 ~ Dimensiuni ale tijelor de foraj pentru carotiere geotehnic cu cablu.. Tabelul C.13 - Dimensiuni ale carotierelor geotehnice cu cablu. Tabelul C.14 — Dimensiuni ale tubajelor pentru foraj de apa filetate pe jumatate din grosime. Tabelul C.15 ~ Dimensiuni de tubaje pentru foraj de apa cu asamblare prin mangon filetat.. Tabelul C.16 - Ghid pentru alegerea coroanei Tabelul C.17 - Profile de coroand — Diamant, impregnat TC si PCD. Tabelul C.18 - Sapa tricon cu dinti pentru roca. Tabelul C.19 - Sapa cu pastile de carbura de tungsten... ‘002/2H/E4 “Tes HOUVasORO ‘rm9 aRUSNaNI| Page tara open Gas Sur 2982008 ASRO A Bun Pic Sars Pap 8 130 SR EN ISO 22475-1:2007 Preambul ‘Acest document (EN ISO 22475-1:2006) a fost elaborat de Comitetul Tehnic CENITC 341, “Investigatii i Inceroari geotehnice", al céirui secretariat este detinut de ELOT, in colaborare cu comitetul tehnic ISO/TC 182 *Geotehnica. Prezentul standard european trebule s& primeasca statut de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pang cel tarziu in martie 2007, iar standardele nationale care sunt in contradictie cu acesta trebuie retrase pand cel térziu in martie 2007. Tn conformitate cu Regulamentul Intern CEN/CENELEC institutele nationale de standardizare ale urmatoarelor {ari sunt obligate s puna in aplicare prezentul standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvefia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Inlanda, Isianda, Italia, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Geha, Romania, Siovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria, Pagna tga dn apeae Gast Saari (203.208 SRO & Bn Proje Stare Pag in 130 002244 “TUS HONVESORD ‘T1179 BRALSNONI IS LYANOO 30 VSM SR EN ISO 22475-1:2007 Introducere 1S 22475-1 specific& principle tehnice pentru executia prelevarii si masurérlor apei subterane pentru scopuri geotehnice. Calitatea acestor servicil poate sa fie dovedita prin: 2) odectaratie de conformitate data de cétre un contractant (control intern); b) odeclaratie de conformitate data de cétre un client (control extern}; ©) 0 deciaratie de conformitate dat de céitre un organism de evaluare a conform terfé parte). (control de Fiecare intreprindere sau individ poate si demonstreze sau nu c& respecta criterile tehnice si sa ‘leaga metoda care fi convine (control intern, control extern sau de terfa parte), deoarece nicio parte din ISO 22475 nu solicité 0 asemenea deciaratic. ISO/TS 22475-2 specifica criterile de calificare pentru intreprinderi gi personal care executa prelevari simsurari ale apei subterane, conform ISO 2475-1. Evaluarea conformitati de catre o tert& parte se poate face conform cu principille tehnice de executie a prelevarii si masurarilor apei subterane, specificate in ISO 22475-1, dupa cum este indicat in ISO 2475-2 si conform cu procedura de evaluare stabilté in ISO/TS 22478-3. Pager in apeas Gstune Stance) 2002008 ASRO Ba Poe Sere Pag On 130 .L3WOO 3a VuaWYD 9002/21/14 “Tes HOWVESORO ‘P1770 SRALSNON! SR EN ISO 22475-1:2007 1 Domeniut de aplicare ‘Aceasta parte din ISO 22475 trateazA principle tehnice de prelevare a paméntulu, rocii i apei sublerane, precum si masurarile apei subterane, in cadrul investigafilor si incercaior geotehnice, ddupa cum sunt descrise in EN 1997-1 si EN 1997-2. Obiectivele unor asemenea investigati sunt : a) dea preleva egantioane de pamant si de roca de o calitate suficienté pentru a evalua aptitudinea generala a unui amplasament pentru scopuri de ingin si pentru a determina in laborator caracteristicile cerute ale pamantului si roci b) de a obtine informatii asupra succesiu side fali; grosimil, oriental straturior gi a sistemului de diaclaze c) dea stabil tipul, compozitia gi natura straturilor; 4) de a obtine informatji asupra naturil apei subterane i de a preleva esantioane de apa in vederea evaluari interactiunidintre apa subterand, pamant, roca si materiale de constructi. Calitatea unei egantioane este influentata de conditile geologice si hidrogeologice, de alegerea si ‘executia metodei de forare si / sau de prelevare, manipulate, transport si depozitare a esantioanelor. Aceasté parte din ISO 22475 nu se aplica in cazul prelevarii de pamant pentru investigare cu scop agricol $i de mediu. NOTA 1 - Prelevarea de esantioane pentru aceste scopuri este prezentaté in ISO 10381. Prelevarea de apa pentru scopurile de contol al cali, de caracterizare a caiitatii si de identficare a ‘surselor de poluare a apei, inclusiv sedimente gi noroi, nu este acoperité prin aceasta parte din ISO 22475, NOTA 2 Prelevarea de apa pentru aceste scopuri poate fi gasits in ISO 5667 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referin{& sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului. document. Pentru referinte datate se aplica numai editia citata. Pentru referinle nedatate se aplicé ultima editie a documentului de referinta(inclusiv eventuale amendamente). EN 791, Drill rigs — Safety EN 996, Piling equipment — Safety requirement EN 1997-1, Eurocode 7: Geotechnical design — Part 1: General rules EN 1997-2, Eurocode 7: Geotechnical design — Part 2: Design assisted by laboratory testing ISO 22476-3, Geotechnical investigation and testing — Field testing — Part 3: Standard penetration test ISO 14688-1, Geotechnical investigation and testing — Identification and classification of soil — Part 1: Identification and description ISO 14689-1, Geotechnical investigation and testing — Identification and classification of rock — Part 1: Identification and description ISO 3551-1, Rotary core diamond driling equipment — System A— Part 1: Metric units Page tparta apa Gatun Sanders (003.2008 ASRO & Bun Project Scare - Pag 1 in 180, 2002/24/44 “Tes HOWVASORO ‘T1179 ARAASNGN IS LASWOD 30 VEEN SR EN ISO 22475-1:2007 1S 3552-1, Rotary core diamond driling equipment — System B — Part 1: Metric units GUM: Guide to the expression of uncertainty in measurement, BIPM/IEC/IFCCIISO/OIMUIUPACIIUPAP 10 10097-1, Wireline diamond core driling equipment — System A— Part 1: Metric units 3 Termeni si definitii Pentru scopurile acestui document, se aplicé termenii si definitile stabilite in EN 1997-1, EN 1997-2, ISO 14688-1 si ISO 12689-1, precum si urmatoarele. NOTA ~ Termeni gi defini supimentare pot s fle gasite In cio 1 publicayile enumerate tn bibiografe. 3.1 Metode de investigare a terenului 34.4 trangee de investigare excavafie deschisd amenajata pentru a examina conditile de teren in situ, a preleva egantioane sau a executa Incercari pe teren 342 ut de investigare excavatie deschisd cu taluze verticale sau Inclinate, in general mai adanc de 5 m, spat In teren pentru a examina conditile de teren in situ, a preleva esantioane sau a executa Incercéri pe teren galerie {tunel ingust spat orizontal sau cu panta redusa, cu punct de plecare de la un put de investigare sau dintr-un teren in pant, pentru a examina conditile de teren in situ, a preleva egantioane sau a ‘executa Incercari pe teren 344 ‘gaurd de foraj gaurd cu diametru si lungime prestabilte ‘material de origine antropic& sxecutata prin forare Intr-o formatiune geologicd sau intr-un NOTA - Investigailo efectuatoInt-o astol de gaurd pot s8 fie fécute pentru a preleva egantioane de roca, ppimant seu esantioane de apé de lao adncime speciicaté sau pentru a executa incercri si mSsurlin sit 34.5 forare proces prin care este executat’ 0 gaurd de foraj intr-o formatiune geologicé prin metode rotativa, rotopercutanta, percutantd sau prin apasare $i intr-o directie predeterminata, Tn functie de utilajul de foraj 3.1.6 foraj de diametru mic forare in pmant cu un diametru mai mare de 30 mm, dar mai mic de 80 mm. 34.7 metoda de forare tehnicé folositd pentru a executa i stabiliza gaura de foraj 3.2 Utilaje si echipamente de forare 3.24 unealta de foraj dispozitiv atagat sau care formeaza parte integranté a coloanei de pentru a paitrunde in formatiunea geologic folosit ca unealta taietoare 10 apnea dn ape Ganon Stance) 203208 ASRO A ue Project Saar Pag 2m 130 8002/21/44 “Tus HOVASOSO ‘P1119 SRULSNGNI IS 13H 30 VEEWYO SR EN ISO 22475-1:2007 322 coroana trepan dispozitiv fxat sau care face parte integranté a coloanei de tie, folosit in timpul fordrii ca unealta tBietoare pentru a patrunde In formatiunea geologicd, care este foratd prin metoda de forare folosite 3.23 utilaj de foraj ‘echipament care executd operatia de forare 324 tuba] tubulaturd introdusé temporar sau permanent intr-o gaura de foraj NOTA - Tubajul este folosit, de exemplu, pentru a stabiiza gaura de fora), pentru a preveni pierderea fuidului de fora) in formajiunea Inconjurstoare, sau pentru a Impiedica punerea in comunicatie a difertelor orizonturi de apa subterand 3.25 fluid de foraj fluid lichid sau gazos folosit pentru a evacua detritusul de foraj si / sau egantioanele si pentru a lubrifia sia raci scula de forare in gaura de fora} 3.26 aditiv pentru fluidul de foraj substanté adaugaté fluidului de foraj cu scopul de amelioréri eficacitatii acestuia 4 influenta sau modifica proprietail, In vederea 327 extractor de carota inel de ofel cu arc conic, despicat, canelat sau striat in interior, degete articulate cu arc, degete articulate In forma de con sau clapete articulate montate intr-un inel suport, montat pe prelevator cu ‘scopul de a refine carota in timp ce tubul prelevator este extras din foraj 3.28 sistem de retinere a egantionului dispozitiv de retinere cilindric echipat cu un inel cu arc despicat, montat la partea inferioard a ccarotierului gi folosit pentru a retine proba in tub cand prelevatorul este ridicat din pamant 3.3 Prelevare 33.4 prelevare prin forare continua procedeu prin care sunt obinute esanticane cu ajutorul uneltelor de forare pe masuré ce forajul avanseaz’ NOTA - Procedeul de forare este conceput pentru a obfine esanticane complete pe toati lungimea forajuui Uneltele de forare sunt folosite ca unelte de prelevare. 3.3.2 prolevare cu ajutorul prelevatorului proces prin care sunt obfinute esantioane cu ajutorul prelevatoarelor din transee de investigare, {galeri, puturi de investigare, sau de la baza forajului in poziti alese 333 prelevare prin foraj cu diametru mic prelevare prin forare in paménturi cu unelte de foraj cu un diametru mai mare de 30 mm, dar mai mic de 80 mm: 33.4 esantion cantitate definité de roca, pamant sau apa subterand prelevata de la o adancime stabil " Pag paren dn apa Gente Sunda} 700-2008 ASRO Bn Proje Schware- Pag 13.130 ‘2002/21/L4 “Wis HOUVASORD 1179 SRLLSNGNI IS 1€SWOD 30 VSWVD SR EN ISO 22475-1:2007 33.5 carota, egantion carotat esantion cilindric de pamant sau de roca, care provine dintr-un foraj de la 0 adancime stabilté 3 egantion bloc, monolit proba de pamant sau de roc decupata prin tehnici speciale 3.3.7 detritus de fora Particule de formatiuni geologice formate in foraj prin actiunea taietoare a uneltei de foraj 3.3.8 particule in suspen: pamant sfarémat in suspensie in fluidul de foraj, produs prin forare, avand particule individuale cu catogorite de prelevare 31 clasele de caltate indicate intre paranteze nu pot $8 fe objinute decit in condi deosabit de} favorable ale pimntuli, care, In asemenea cazu, rebui explicate Categoria de prelevare B este uneor posi n plant slab coezive INOTA — Forarea cu creuatjo directs nu este acoperit decarece casa de caltato care poate 68 fe obtinutd este In general mai rea [secat casa 5 25 ‘Pagra Yara ain plete Gestune Sencar) 0032008 ASRO & Bs Prot Soars Pap 27 130, 0022/14 “Tes HOWVaSORO ‘TM179 BRASNGNI IS LABNOD 3a VESMYS SR EN ISO 22475-1:2007 6.3.2.3 Prelevare prin forare cu burghiu elicoidal 6.3.2.3.1 In cazul prelevérii prin forare ou burghiu elicoidal, un burghiu alcatuit dintr-o spiral cilindric& rsucité in jurul unei tje centrale pline si prevazut cu un cap taietor, este forat in pamént. Pot s& fie folosite dou metode de prelevare: — _ metoda de prelevare continua; — _ metoda de prelevare discontinua. 6.3.2.3.2 In metoda de prelevare continua, spiralele actioneaz ca un surub transportator $i ridicd continuu paméntul taiat la suprafata. Sectoare suplimentare de burghiu pot sé fie adéugate pana ce este atins’ adéncimea cerutd. La gura forajului egantioanele obtinute sunt tulburate. 6.3.2.3.3 In metoda de prelevare discontinus, burghiul elicoidal este Inflletat In pamant cu o viteza de pairundere relat cu vieza de ota 2 sapel gi cu pesul burgh eicidl. Lungimea de prelevare jn pamant nu trebuie sé depaseasca lungimea maxima a burghiului elicoidal. In timpul infletari burghiului, deplasarea pe verticala a pamantului printre flete trebuie redusa la minim. Dupa infletare, Uunealta de forare trebuie extras complet din foraj, fard rotirea burghiului, iar esantioanele trebuie prelevate din materialul aderent pe filetele burghiului 6.3.2.3.4 In metoda de prelevare discontinua, prelevarea prin forare cu burghiu elicoidal trebuie folosita numai daca gaura de foraj este stabila sau daca este stabilizat cu ajutorul unui tubaj auxil 6.3.2.3.5 Prelevarea prin forare cu burghiu elicoidal este indicat pentru pamanturile coezive si pentru paménturile situate deasupra nivelului apei subterane. 6.3.2.4 Prelevare prin forare cu circulate inversa 6.3.24.1 In prelevarea prin forare cu circulate invers, fludul de foraj coboara in jurul tielor de fora, {rece pe suprafata taietoare a sapei, antreneaza detritusul de fora), patrunde print-un orficiu central in ‘Sapa gi ured prin tele de foraj pénd la suprafata. 6.3.2.4.2 Diametrul gaurii de foraj este cuprins in general intre 150 mm si 1 300 mm. 6.3.2.4.3 Aceasta tehnicd de prelevare este adecvaté pentru toate tipurile de pamanturi 6.3.2.5 Prelevare prin forare cu sapa linguré 6.3.2.5.1 In prelevarea prin forare cu sapa lingura, ca unealté de prelevare este folosita o sap lingura. © sapa lingura cu o singura muchie tietoare trebuie folosita pentru pamanturi coezive, iar cu dou’ muchii taietoare pentru paménturi necoezive. Sape lingura cu dou muchi tietoare gi o clapet interioaré sunt uneori folosite pentru paménturi necoezive. Adéncimea de prelevare In pimant nu trebuie sa depageasca lungimea maxima a sapeilingurd. In timpul avans&ril sapei ingurd, deplasarea verticalé a pamntului in sapa lingura trebuie minimizata. Dupa rotire, scula de foraj trebuie scoasé complet din foraj si proba trebuie scoasa din sapa. 6.3.2.5.2 Prelevarea prin forare cu sapa lingura trebuie folosita numai daca gaura de foraj este stabil sau prevazuta cu tubulaturd, 6.3.3 Prelevare cu ajutorul metodelor prin batere 6.3.3.1 Prolevare prin forare percutant& In prelevarea prin forare percutanté, un cispoziv tubular de decupare @ argiei, care are la partea inferioara o trusa taietoare taiata oblic In interior, este infipt in pamént prin lovituri de berbec transmise. prin tie de fora) corespunzatoare. In general este indicaté pentru argle, praf, pamAnturi cu dimensiunea particule! mai mic& decat D,/3 ') si pentru un diametru de foraj pana la 300 mm. Proba este refinuta in interiorul tubului de catre un opritor adecvat. ') De este diametrul interior al sculei de prelevare 26 Pagina tara dn act ase Sande (2282008 ARO & ue Project Sobre - Pag 28 130 002/21/44 “4S HOVASOO ‘P1170 STLSNONI IS LU3NOO 3a VEAWYD SR EN ISO 22475-1:2007 6.3.3.2 Prelevare prin forare rotopercutanta {in prelevarea prin forare rotopercutantd, un dispozitiv tubular de taiere @ argile, prevazut la partea inferioard cu un sabot tZietor, este batut in p&mént prin lovituri de berbec de catre coloana de prajini purtitoare rotite lent. Aceasté metod& este in general indicata pentru argile, praf si piménturi cu dimensiunea partculei pana la D¥/3 si un diametru de fora] pang la 300 mm. Proba este retinuta in interiorul tubulultaietor. 6.3.4 Prelevare prin forare percutanta cu cablu 6.3.4.1 In prelevarea prin forare percutanta cu cablu, unelte adecvate de prelevare prin batere si de curdtire sunt ridicate de un cablu manevrat cu ajutorul unui troliu gi Idsate s& cada liber, permitand astfel, sub greutatea echipamentului, s& Infiga uneltele in paimant. Gauri de foraj cu diametrul pand la ‘500 mm pot sa fie forate gi se pot efectua prelevari prin aceasta metoda. 6.3.4.2 Prelevarea prin forare percutanté cu cablu poate sd fie folosité tn toate pamanturile, prin alegerea unui echipament adecvat. 6.3.5 Prelevare prin forare cu burghiu tubular 6.3.5.1 In prelevarea prin forare cu burghiu tubular, care consta dintr-o spiralé rulaté in jurul unui tub {gol central, si este prevazut cu un cap taietor adecvat, burghiul tubular este forat in pamant in mod asemanator burghiului elicoidal (a se vedea 6.3.2.3). Segmente suplimentare de burghiu tubular sunt adaugate pana ce este atinsa adancimea ceruta 6.3.5.2 Odatd ce adancimea coruti este atinsa, un sistem de prelevare sau un prelevator poate si fie ‘coborat prin interiorul tubului central al burghiului tubular, pentru a preleva esantioane de la baza forajului, faré extragerea coloanei de burghie tubulare. 6.3.6 Prelevare prin forare cu bena 6.3.6.1 In prelevarea prin forare cu beng, scula de prelevare este un cablu cu bend. 6.3.6.2 Gaura de foraj se recomanda sa fie Intre 400 mm si 1 500 mm. 6.3.6.3 Aceasta tehnica de prelevare este metoda preferata pentru pietris, bolovanis i blocurl cu dimensiunea mai mic decat O/2. Nu este adecvatd pentru pménturi coezive compacte si pentru blocuri cu dimensiunea mai mare decat D/2. 6.3.7 _Prelevare de pamant prin forare cu diametru mic [7.1 Forarea cu diametru mic se refera la orice forare cu diametrul gaurilntre 30 mm gi 80 mm. In principiu, pot sa fie folosite metodele si echipamentul de forare descrise in tabelul 2. 6.3.7.2 Prelevarea prin forare cu diametru mic este adecvaté numai in nisipuri si pamanturi fine- granulere. Cand se folosesc metode de forare cu diametru mic, se recomanda sa se asigure c& esantioanele prelevate sa fie suficiente ca marime si masa, in functie de Incercérile de laborator prevazute. 6.3.7.3 Calitatea unei eganticane obfinutd prin forare cu diametru mic este in general inferioard celei obtinute prin forare cu diametru mai mare, pentru aceeasi metoda de forare folosita. 6.3.8 _Prolovarea prin forare cu rezonanta {in prelevarea prin forare cu rezonant, un tub echipat cu o sapa la partea inferioars este introdus tn pamant sau in roca slaba prin vibrati cu o frecventa variabila de la 30 Hz la 150 Hz. Frecventa este Feglaté dupa fiecare adaugare de tija, cu scopul de a obtine o rezonanta. Pag vara cn pict Gast Sar) 2003-2008 ASRO & Bun Projet Sofware Pap 29 130, 002/21144 “Tas HOVASOTO ‘T1170 SRALSNAN! Is LaNOO 3G VESWYO SR EN ISO 22475-1:2007 Cand viteza de patrundere este prea siabai, prelevatorul sau carotierul poate sé fie rotit (1 la 5 rota pe metru). Prelevatorul sau carotierul poate s& fie echipat cu un manson de material plastic. 6.4 — Prelevare cu ajutorul prelevatoarelor 6.4.1 Generalitati 6.4.1.1 Prelevarea cu ajutorul prelevatoarelor poate sé fie folosita in combinatie cu multe metode de forare. Diametrul forajului trebuie ales astfel incat prelevatorul s& poatd fi coborat pana la baza gaurii de foraj fara piedic 6.4.1.2 In functie de stratificatia terenului, se pot folosi diferite prelevatoare (a se vedea tabelul 3). In general, prelevarea cu ajutorul prelevatoarelor este folosité in combinatjie cu unele metode de foraj care folosesc fluid de foraj sau tubulaturd, pentru a sustine forajul. Metoda si tehnica de forare trebuie alese astfel incat s& fie prevenit& o remaniere neacceptati a esantioanelor de pamant. 6.4.1.3 Interiorul tubului de prelevare sau al mangonului trebuie s8 fie curat si neted, fara margini proeminente sau neregularitaji care pot s8 provoace remanierea egantionului 6.4.1.4 Patrunderea tubajului prin batere nu este permis pe toaté adancimea, in cazul categoriei A de prelevare. Procesul de batere trebuie s8 fie intrerupt la cel putin 0,25 m sau la 5 ori diametrul forajului, inainte de atingerea adancimii de prelevare. 6.4.1.5 Daca tn argile senzitive este folosit un tubaj, acesta nu trebuie sa se apropie de nivelul de prelevare la mai putin de 2,5 oti diametrul exterior al tubajului, cu scopul de a reduce la minimum remarierea. In alte pamantur, tubajul poate sai fie coborat pan la baza forajulul. Esantioanele trebuie prelevate din pamantul neremaniat de sub baza tubajului intr-o gaurd de fora) tubaté inainte sau ‘mentinutd cu noroi, cu diametrul putin mai mare decat diametrul prelevatorului 6.4.1.6 Cand se foloseste noroi de fora, caracteristicile acestuia trebuie alese In functie de metoda de forare, de stratficatia terenului si de adancimea apei subterane, pentru a obtine o gaurd de foraj stabild 6.4.1.7 Inainte de a preleva esanticane netulburate de la baza forajului, orice material afanat sau remaniat trebuie indepértat. In cazul curstarii bazei gaurii de foraj prin circulatie de fluid de fora), rotirea sapei trebuie sd se facdi cu cea mai mare grijé si circulatia fluidului trebuie redus pana ce sapa atinge adancimea de prelevare. Materialul afanat rimas trebuie Indep&rtat intr-un mod controlat Pag prac apes Gstue Stns) 20082008 AERO Ba Proje Stare Pag | cs.0T,cs-TT_ | CS-ST suprafata apei subterane HSAS Prats marimea particulelor SIP ‘OS-TKW-PE™ | AS donsitate HSAS csst suprafata apel subterane Pamant organic | stare de descompunere PS SST aS os-twpu> | HSAS. STP Ast * Poate sa fe folosit numai in condi favorable A se vedea de asemenea 6.4.2.3 pentru geometrie detaliats Legenda OS-TIK-PU Prolevatoare cu tub deschis gi perote | LS Prelevatoare mari subfire/Impinse cS-st CCorotaj rota tub simp OS-TW-PE_Prelevatoare cu tub deschis siperete | CS-DT, CS-TT Garotajrotati, tub dublu sau tpl subjre/ batute as Forare cu burghi (OS-TKAW-PE Prelevatoare cu tub deschis si perete | HSAS Forare cu burghiu tubular gros / batute STP Prelevare din trangee de Ps Prelevatoare cu piston investigare PS-PU___ Prelevatoare cu piston, impinse S86 Prelevare de la baza forajulul Pagina in scat Geshe Suncare) 2082008 ASRO& ha Pj Scere Pag 8d 130 ‘8002/21/11, “Tas HOWVASORD ‘T1179 BTULSNONI IS LaNOD 3a YHAMYO SR EN ISO 22475-1:2007 7 Metode de prelevare de roca 7A — Generalitati 7.4.4 Tehnicile pentru obfinerea esantioanelor de roca pot sa fie Impartite in urmatoarele grupe: a) prelevare prin forare (a se vedea tabelul 5); b) _prelevare de blocuri; ©) prelevare integrala. Combinatii ale acestor metode de prelevare sunt posibile si uneori cerute datorita conditilor geologice. 7.1.2 Egantioanele de roca sunt de urmatoarele tipuri 2) carote (complete si incomplete); b) detritus de fora gi detritus obtinut pe sit; ©) _esantioane blocuri 7.1.3 Calitatea recuperirii de roca este indeplinitd prin aplicarea urmaitorilortrei parametri (a se vedea de asemenea figura 2): — procentul de recuperare de carota, TCR (a se vedea 3.3.14.1); — indicele de carotaj, RAD (a se vedea 3.3.14.2); — procentul de carota intact’ recuperatd, SCR (a se vedea 3.3.14.3). 7.1.4 Dupa ridicarea carctierelor la suprafata, trebuie evaluat procentul de recuperare a carotei. In cazurile Tn care carotele sunt scoase din prelevator si puse intr-o lad& pentru carote, proba trebuie marcat&. Daca sunt folosite mangoane, trebuie s& se stabileasca in devans unde si cénd trebuie ca ele & fie deschise pentru examinarea carotelor. Pierderile de caroté trebuie umplute cu un tampon de calare. Directia forarii trebuie marcatd pe lézile de carote sau pe esantioane cu sageti. De asemenea, adéncimile carotelor trebuie marcate. 7.2 Categorii de metode de prelevare de roc& 7.24 Exist trei categorii de metode de prelevare de rocd, in functie de cea mai bund calitate posibilé 2 egantioanelor de roca In condi de teren date: —metode de prelevare de categoria A; —metode de prelevare de categoria B; —metode de prelevare de categoria C. 7.2.2 Prin folosirea metodelor de prelevare de categoria A, se urmareste s& se obtina egantioane in care nu s-a produs nicio remaniere a structuriiroci, sau numai o remaniere usoara s-a produs in timpul procesului de prelevare a esanticanelor. Caracteristicile de rezistenta si de deformabiltate, umiditatea, densitatea, porozitatea si permeabiltatea esantioanelor de rocd corespund valorilor in situ. Nu s-a pprodus nicio modifcare in parjle componente sau in compozitia chimic& a masei de roca. Anumite Situafii neprevazute, precum variatia conditilor geologice, pot s8 conduc la obfinerea de esantioane de calitate inferioars. 7.2.3 _ Prin folosirea metodelor de prelevare de categorie B, se urmareste s se obtin esantioane care Contin toti componentii masei de roca in situ in proportile lor originale, iar fragmentele de rocdi au paistrat racteristiclle lor de rezistenta si de deformabilitate, umicitate, densitate si poroztate. Prin folosirea unei metode de prelevare de categoria B, poate sé fie identificata dispunerea generala a discontinuitaiior in masa de roca. Structura masei de rocé a fost tulburatd si, in acest fel, proprietatile de rezistenté si de deformabilitate, Umiditate, densitate, porozitate si permeabiltate ale masei de rocd propriu-zis’. Anumite situafi 7 agi ipara din epcasa Gstune Sunder) 2003-2008 ASRO & Bue Projet Star Pag 38130 800244 “Tas HOWVESORD ‘PM179 TTALSNONI IS LUO 3G VEWYS SR EN ISO 22475-1:2007 neprevazute, precum variatia conditilor geologice, poate sé conduc’ la obfinerea de esantioane de caltateinferioara 7.2.4 Prin folosirea metodelor de prelevare de categoria C, structura masei de roca gi discontinuitiile sale au fost total modificate. Materialul de roc& poate sé fi fost zdrobit. Pot sa se produc unele modticri ale componentilor sau in compoziia chimicd a materialului din roc. Tipul de roc, matrices, textura gi structura sa pot sé fe identificate 38 Peppa in peat Gvtne Sar (2002008 ASRO 8 Ba Pj Satare Pag 40 din 130 ‘0022/14 “Tas HONYESORD ‘P79 TRALSNANI IS LUaNOD 3a VESWVD 061 UP by Bag - arom wolaug NG OUEY 8002-00% (9) spRDURG euTNKED BaEDIGE UP eu Bue SR EN ISO 22475-1:2007 Tabelul 5 - Prelevare prin fora) rotativ in rocé Valor ghid pentru posibila folosie a tubajlul DTH Ciocan .fund de gaura. INOTA — Diametrul egantionului este mai mio : tina ra dolecrager cme, | map| pete) Ra : meupeea © {aS hneaetors | |"eetaes ; oat ars Teal lesonampen (OS prise” | gannmee Jonas] Cmte* | Din cote | Fert gor Ceee Ioana pamapeer ret de for} x esta Lrinedtrea crane, + | nw fags atte ce (C211 Irate snp |70 parla 200| 28. re Stat aps_ nat 8) _eetoumare ce urges fos peice cacy ost carctat te ss Logagecsst es m : , Fain pow Pu ce rapa neat de) [Go ‘mul 7"Ipinda [Roa dotare focs owes, (PORN 2 | oa. [Urea de a Ioana ia [rrr singh fate 804) povoasstburca ean wate 200 __|rediotamare _|mole supers Pte oat rea de esa poo i : Roca esas, Toate tue do 3 | oe oapattanje se [carseat frtvaer subs [70° panda 200/828, fate Ae) en ons io ans fs tren = feet oo a 4 |p» [sta sede aso rear ps | 70 pnt 200 [eso eruto do. tore tn A : sponse [Unealt’ de fora) latagata la tijede |Carotaj cu —_|[Prelevator cu a“ |Reziduu pe sita gi 5 | ba [orchevprewvater [peter x fat'oa | 70panata 160 [seo ce fat A jeablu |prelevator triplu |suspensie (Unealté de foraj |Coroana, trepan, [Reziduu pe sita 51 6 Da |atasata latijede —|Foraj netubat_|sapa cu role, ‘50 pnd la 350 |- |Niciunul jmaterie in Cc ie pens apoee Categorile de prelevare date in paranteze pot s& fie realizate numai in condi de pamant favorabile sau nefavorabile, care, in asemenea cazuri rebuie explicate. {In anumite rocicristaline, un diametru de foraj de minimum 30 mm poate sa fie suficient pentru identiicarea gi descrierea roci 39 8002/21/44 “Tas HOWVaSOSD ‘P1719 RULSNANI IS LSWOD 3a VESAVS SR EN ISO 22475-1:2007 7.3. Prelevare prin forare 7.3.4 Generalitati 7.3.1.1 Metodele de forare si utilajul trebuie alese tn functie de categoria de prelevare ceruta (a se vedea tabelul 5) si de condile geologice $i hidrogeologice 7.3.1.2 Se recomanda ca fluidul de foraj sa fie ales astfel incat sA Indeplineasca cerintele investigatici si, daca este necesar, fluidului de foraj pot sé Ti fie addugati aditivi corespunzatori. Cand se alege fluidul de foraj, trebuie 88 se tind seama de conditile hidrogeologice. 7.3.4.3 In roci moi trebuie folosite numai prelevatoare duble sau triple. 7.3.1.4 Tipul de coroana trebuie ales astfel incdt si taie in mod eficient tipul de roca (a se vedea tabelul C.16). 7.3.1.5 Cand trebuie sa fie depasita o zona cu roca alterata, poate sa fie necesard cimentarea pentru a stabiliza gaura de foraj sau pentru a preleva esantioane. 7.3.1.6 Orientarea $i inclinarea forajelor trebuie specifcate, inclusiv deviatia maxima acceptabilé, in functie de scopul fixat al investigatilor gi de conditile de teren. 7.3.2 Prelevare prin carotaj rotativ uscat 7.3.2.1 In prelevarea prin carotaj rotativ uscat, un sistem de tub prelevator echipat cu 0 corona la partea inferioara este roti si introdus in masivul de roca de catre instalatia de foraj cu ajutorul coloanei de tije de foraj. Aceasté actiune permite prelevarea unei carote in interiorul sistemului tubular. Scula de prelevare este un tub simplu cu diametrul gurii de foraj de 70 mm la 200 mm. Aceasta tehnica de prelevare poate sé fie folosité pentru a recupera carote din roci moi, erodabile gi sensibile la apa. Este ‘mai putin indicata pentru roci cu tare medie la mare. 7.3.2.2 Pentru a preveni supraincalzirea sapei, se recomanda ca lungimea pasilor carotati sé nu depaseascé 0,5 m. 7.3.2.3 Prelevarea prin carota rotativ uscat este o metoda de prelevare de categorie B (a se vedea tabelul 5). 7.3.3 Prelevare prin carotaj rotativ 7.3.3.1 In prelevarea prin carotaj rotativ, un sistem de tub echipat cu 0 coroand la partea inferioar& este rotit si introdus in masivul de roca de cate instalatia de foraj, cu ajutorul coloanei de tje de fora ‘Aceast’ actiune produce un esantion carota in interiorul sistemului tubular. Scula de prelevare, de exemplu carotierul, poate sa fie simplu, dublu sau triplu, cu un diametru al gurl de foraj de 70 mm la 200 mm. in mod normal este folosit un noroi de foraj. 7.3.3.2 Un prelevator simplu este alcatuit dintr-un tub de carotaj echipat la partea inferioara cu 0 coroana, iar la partea superioaré cu un cap de prelevator care se ataseaza la tijele de foraj. Un extractor de carota poate si fie montat Intre sap si tub sau direct In interiorul coloanei. Fluidul de foraj trece printre diametrul interior al tubului prelevator si carota de roc recuperatai gi este evacuat ccontinuu in lungul egantionului recuperate. 7.3.3.3 Un prelevator dublu este alcatuit din dou tuburi concentrice si un lagair la nivelul capulul carotierului, care permite tubului interior s8 rémané fix, in timp ce tubul exterior si coroana sunt rotite de catre coloana de tije de foraj. Un extractor de carota este montat intre coroana si tubul interior. Fluidul de foraj circul prin spatiul inelar dintre tubul exterior si tubul interior si protejeaza astfel proba recuperata de eroziune. 7.3.3.4 Un carotier triplu este asemanator prin constructie cu carotierul dublu, dar este prevazut cu un al treilea tub suplimentar in tubu! interior. 7.3.3.5 Ambele prelevatoare cu tub dublu si tub triplu pot sa fie dotate cu prelungitoare fixate la tuburile lor interioare, care fac iesituré in raport cu coroana, pentru folosire in formatiun foarte moi 40 pape prt i pea Gost Sanders) 209 2008 ASRO 8 Ba Pr stare Pag A. 130 ‘B002/21/14 “Tas HOWVASOTO ‘P1179 STULSNONI IS LaNOO 30 VEO SR EN ISO 22475-1:2007 7.3.36 Prin aceasté metoda pot s8 fie obtinute egantioane sub forma de carote / detritus de fora). Carotierul simplu permite s8 se recupereze carote numai din formatiuni consolidate, in timp ce carotierele dublu i triplu pot s& fie folosite in toate formatiunile de rocé. Toate aceste tipuri de prelevatoare pot s& fie echipate cu mansoane de material plastic tn tubul interior, pentru a permite recuperarea carotei si a 0 proteja dup recuperare. 7.3.3.7 Prelevarea prin carotaj rotativ cu prelevator simplu sau dublu este in general o metodé de prelevare de categoria B. Metoda de prelevare cu prelevator triplu este in general de categoria A (a se vedea tabelul 5). 7.3.4 Prelevare prin carotaj cu carotier cu cablu 7.3.4.1 In prelevarea prin carotaj cu carotier cu cablu, un prelevator dublu sau triplu echipat cu o coroand la partea inferioara este rotit cu ajutorultijelor de fora ale carotierului cu cablu si introdus in tipul de roca care este de forat de catre instalatia de foraj. Aceasta actiune produce o carota in tubul interior al carotierului, Diametrul gAuril de fora] este de 70 mm la 180 mm. Cand pasul de carotaj este Incheiat, tubu! interior care contine carota este ridicat prin tiele de foraj cu ajutorul unui cablu mobil si troliu. Coroana, tubul exterior si tele de foraj raman in foraj in timpul acestui proces. 7.3.4.2 Prelevarea prin carotaj cu prelevator cu cablu este 0 metoda de prelevare de categoria A. 7.3.5 Prelevare de detritus prin forare rotativa fara tubaj Ih prelevarea prin forare rotativa fara tubaj, un trepan, o sapa cu pastile sau cu lame este rotité, introdusa in roca gi astfel produce detritus. Acest detritus este ridicat la suprafeté datorité vitezei fluidului de fora) si este colectat sau prelevat la gura forajului. Diametrul gui de foraj este tn general de 70 mm la 311 m. Prin aceasté metod’ nu se produc carote, numai detritus de foraj tulburat gi, de aceea, categoria de prelevare este C. 7.4 Prelevare de blocuri 7.4.1 In prelevarea de biocuri, esantioanele sunt obtinute dintr-o trangee de investigare, 0 galerie sau put, sau de la baza gurl de foraj, cu ajutorul unor prelevatoare speciale cu procedeu de taiere. 7.4.2 Aceasti tehnic’ de prelevare este In mod obignuit o metoda de prelevare de categoria A. 7.5 Prelevare integrala 7.5.4 In prelevarea integral’, pot s& fie prelevate carote complete, orientate $i netulburate, cu scopul de a pastra caracteristicle masei de roc’ — nemodificate de efectele forari - in esantioanele carote, si de a determina conditjile originale ale discontinuitatiior naturale si orientarea lor. 2 In aceast tehnic& un tub central perforat trebuie introdus intr-o gauré. preforat cu un iametru de minimum 25 mm. Aceasté gaurd preforata trebuie conectata la materialul de roc& \conjurdtoare printr-un material de legaturé adecvat, de exemplu ciment, pe intreaga sa adéncime. Materialul de legaturé trebuie introdus prin tubul central fara presiune. Proba trebuie prelevata prin reforare cu un diametru al carotei de minimum 100 mm, dupa trecerea timpului de prizé cerut de liant. ‘In consecinté, trebuie aleasa o metoda de prelevare de categoria B. NOTA — Pentru informatiimai ample asupra prelevailintegrale, a se vedea gi referirea [23] din bibliografie. 8 — Metode de prelevare de apa subterana pentru scopuri geotehnice 8.1 Generalitati 8.1.1. Metodele de prelevare de apa subterana trebuie alese In functie de necesita. Calitatea unei egantioane de apa subterand este caracterizaté prin masura in care ea contine componenti originali, precum particule in suspensie, gaze gi séruri dizolvate sau pe cei cu care a fost contaminata in timpul ford. Apa subterand poate sa fie prelevaté pentru urmatoarele scopuri: a ‘age gana tn plata Carne Sac 6213200 ASRO 8 Bun Proje Sours Pag 30 0022/14 “TS HOBVASORO ‘179 ARULSNGNI IS LINCO 30 VUAWYD ‘SR EN ISO 22475-1:2007 2) a determina agresivitatea fata de betoane; b) a determina natura sa corosivas ©) a stabili orice risc fata de sistemele de drenaj subteran si fitre datorita colmatarll $i unor efecte asemanatoare; 4) aiidentitica modificarle de calitate ale apei subterane rezultate din lucrarile de constructie; €) a determina aptitudinea de a fi folosité ca apa de amestec pentru materiale de constructi. 8.1.2 Numarul, locatia si adancimea punctelor de prelevare trebuie specificate in devans pe baza problemelor de inginerie implicate si de conditle geologice $i hidrogeologice locale (a se vedea EN 1997-2). Daca este intalnit un grup de formatiuni acvifere, poate sa fie necesar s4 fie prelevate esantioane separate din fiecare acvifer. 8.1.3 Daca este prevazut s& se preleveze api pentru analize chimice, ca fluid de foraj pot sa fie folosite numai aer i apa curata 8.2 Echipament 8.2.1 Pentru prelevare de apa subterand, se cere urmatorul echipament minim: 2) _buteliipentru egantioane curate, cu dop ermetic; »)pompai ©) _prelevator de apa subterandi; 4) termometru; €) _lada izolata termic sau frigorificd, pentru transportul butelilor cu egantioane, 8.2.2 Echipamentele si mAsurile specifice trebuie definite in functie de scopul prelevarii apei si de ccerinfele de laborator. 8.2.3 Se recomanda ca recipienti pentru esantioane de apa s& fie executati dintr-un material inert in raport cu parametrii de determinat (de exemplu, politilena, polipropilend sau sticld), s& fie curati si ‘umpluti complet. 8.3 Tehnici de prelevare a apei subterane 83.1 Generalitati Esantioanele trebuie prelevate din apa subterana in care s-a patruns recent in orizontul care este cercetat, cu grija ca orice apa statétoare sau poluatd sa fie pompata inainte de prelevare. Pentru a asigura 0 prelevare corecta din foraje, trebuie luate masuri pentru a exclude urmatoarele: 1a) _aflux de apa de la suprafaté sau din alte formatiuni acvifere (datorit conductelorinsuficient de etange care traverseaza formatiuni microporoase foarte putin permeabile); b) _patrundere de aer prin actiunea uneltelor de fora); ©) _reziduu din fluidul de foraj sau din sedimente, 8.3.2 Prelevarea prin pompare Daca pompele extrag apa, conducta trebuie s8 aib& diametru interior suficient pentru a permite prelevarea. Pentru extragere, 0 extremitate a conductei trebuie atagata la robinetul de iesire sau la ‘conducta de refulare a pompei, iar cealalté extremitate sa fie introdusa in butelia pentru egantion pana ce atinge baza. Daca sunt de Iuat egantioane din apa care curge cu debit mare (de exemplu in timpul Incercairlor de pompare sau al lucrérii de coborare a apei subterane), punctul de prelevare trebuie situat foarte aproape de put. Se recomandé ca parametrii in situ (conductivitatea, valoare pH, temperatur) 88 fie constante inainte de prelevare. 42 sgn tora an open ensue Stan) 20822008 ARO 8 Bn Prec Soars Pag tin 20 ‘8002/21/14 “WS HOUVASORO ‘TN79 SRUSNGNI IS LNANOD 30 VEIN SR EN ISO 22475-1:2007 83.3 Prelevare de apa cu dispozitiv de prelevare Carotierul trebuie coborat lin pandi la adancimea prescrisa, astfel Incat apa sa patrundai pe la fund sau printr-un orifciu lateral fara turbulenta. rice contact al apei cu aerul in timpul umpleri gi extragerii se recomanda sé fie evitat. 8.3.4 Prelevare in butelli cu vacuum 1h pamanturi coezive si in alte pamanturi putin permeabile, apa poate sa fie prelevati in butelii cu ‘vacuum. In acest scop, un var fitrant special trebuie instalat la nivelul real de prelevare sub nivelul ape! subterane in care este cobordté butelia cu vacuum si aspiraté proba (a se vedea anexa D). 9 Stati de masurare a apei subterane si piezometre 9.1 Generalitati 9.1.1 Stafii de masurare a apei subterane 9.1.1.1 In scopul de a obtine date referitoare la marimea, variatia si distributia nivelurilor apei subterane sau a presiunilor din poril p&mantului, rebuie instalate statii de masurare corespunzatoare. 9.1.4.2 Tipul si dispunerea statilor de mésurdri ale apei subterane trebuie specificate conform EN 1997-2. 9.1.1.3 In timpul forarii pentru piezometre, se recomanda s se evite aditivi pentru fluidul de fora. Cand se folosesc aditivi pentru fluidul de foraj, efectele lor asupra fitrului gi pamantului trebule luate Tn onsiderare si, daca este necesar, trebuie luate masuri speciale. 9.1.2 Piezometre 9.1.2.1 Pentru a executa masuréiri ale apei subterane, pot sé fie folosite sisteme deschise sau inchise. Alegerea intre sistemele deschise i inchise se recomanda sa se faca in functie de permeabiltatea pamantului, de viteza de variajie a presiuni in pori a apei, precum si de precizia si durata masuréirilor. NOTA 1 ~ In sistemele deschise, un tub de piezometru este folosit pentru a masura presiunea hidrostatica la rivelul fitrlui in pammant. Pentru repartitia presiunilor hidrostatice, nivelul apei subterane in acviferele necaptive (ene libere) corespunde suprafefeilibere a apei subterane, iar in acviferele Inchise (ape captive), presiunil apei subterane. In sistemele Inchise, presiunea in pori a apei este masurata direct cu un traductor de presiune. ‘Traductoru este, astel, o parte integranté a sistemului de masurare, NOTA 2 - In acviferele inchise, In caz de variajie @ presiunil in pori a apei, masurérie nivelurior apei in tubul piezometrului pot sa fle considerabil atenuate sau afectate de timpul de rSspuns al piezometruli, in functie de permeabiitatea formatiun acvifere. Cand se folosesc sisteme deschise in acvifere Inchise, masurarile nivetului de apa In tubul piezometrului pot 8 fle supuse la atenuar, iar timpli de raspuns (Intarzierile) comparali cu Variajle presiuni in por. Curgerea apei subterane necesar8 pentru umplerea gi goliea tubului piezometrului depinde de permeablitatea pamantului si de suprafata secjunil ransversale a tubulu. 9.1.2.2 Nivelul apei mésurat in tubul piezometrului unui sistem deschis corespunde nivelului medi al potontaluiui hidraulic in zona fitrulul. In formatiuni acvifere omogene cu 0 scurgere piezometricé aproape orizontala, zona filtrului poate s se extindé pe intreaga adancime a formatiunii acvifere deoarece, in acest caz, nivelul potentiallui hidraulic este practic acelasi pe toata lungimea zonei fitrului. Potentiale hidraulce foarte diferite pot s& apara pe adancimea acviferelor stratiicate si in vecindtatea scurgeriior de apa subterand cu secfiuni de scurgere pronunfat verticale. In acest caz, 5¢ recomanda ca filtrarea s& se facd numai pe o sectiune verticala relativ scurta a formatiunii acvifere, pentru care urmeaza sa se determine nivelul potentialului hidraulic. 9.1.2.3 In ambele sisteme se recomandai ca un fitru s& fie instalat in p&mant, in locatia in care trebuie masurat nivelul apei subterane sau presiunea in pori. Filtrul trebuie sa previna patrunderea particulelor de pamant in sistemul de masurare. 9.1.2.4 Toate componentele si aparatura prevazute pentru a fi instalate in pamént trebuie s& fie 43 sons tara dn apa Gast Standart) 2209-2008 AGRO & Bua Pr Soar Pag tin 130, 2002/21/41 “Tus HOWVASORO ‘P1179 BRALSNGNI IS LUaNOD 30 VESWYD SR EN ISO 22475-1:2007 suficient de rezistente fa eforturi mecanice gi la atacul chimic de cdtre component din apa subterand. Orice reacfi intre materialele folosite si pamént, in special formarea de efecte galvanice, trebuie prevenite NOTA - Efectele gat curenti electicl creat ice pot $8 provoace presiune modificaté tn pori. Acest efect emand gaze produse de ‘celula galvanicd datorité metalelor sau aliajelor din varful piezometrulul 9.1.2.5 Statile de masurare ale apei subterane trebuie amplasate si protejate astfel incat péiile terte ‘s& nu fie in pericol. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a evita orice pericol pentru stajia de masurare a apei subterane datorité poluarii, inund&rii traficului sau inghetului. Trebuie uate masuri pentru a proteja instalata Tn timpul perioadei de observatie, de exemplu in conformitate cu cerintele reglementarilor nafionale, a se vedea anexa E. 9.2 Piezometre 9.21 Sisteme deschise 9.2.1.1 Sistemele deschise pot sé fie impéiiite in doud grupe, dupa cum urmeazé (a se vedea figura 6): a) tub deschis; b) tub deschis cu tub interior. a) Tub piezometric deschis b) Tub deschis cu tub interior Legenda 1 izolatie 2 fitru 3 tub “4 material ftrant 5 instrument de masurare Figura 6 - Exemple de sisteme deschise 9.2.1.2 In sisteme deschise, piezometrul trebuie s& fie alcdtuit dint-un fltu si un tub de piezometru care se extinde in sus pana la sau deasupra suprafetei p&méntului si permite echilibrarea cu presiunea atmosferica: NOTA 1 —In pamantur si roci stabile, observaile asupra apel subterane pot sa fe facute tn gauri deschise. NOTA 2 ~ Apa subterand este tn masuré s8 oscileze liber In tubul piezometrulul. Masurdrle apel subterane In tuburile piezometrului pot sa fie facute fie pentru determinarea nivelului ape, fie pentru masurarea presiunil apei Jn tubul piezometrului ao adancime speciicata sub nivelul apei. In sistemele deschise, presiunea este

    S-ar putea să vă placă și