Sunteți pe pagina 1din 13

Cursul Educatie timpurie

Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Capitolul 1
Educaia timpurie
sau
Programe educative pentru copilria mic

cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Educaia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i aciune.


Educaia timpurie n cadrul educaiei pentru toi.
Definiia educaiei timpurii
Educaia la vrstele mici ca obiectiv al politicilor internaionale
Stimularea ca specificul al dezvoltrii la vrstele mici este
Tendine i statistici

Cuvinte cheie:
ngrijire, dezvoltare, educaiei, copilria mic, educaie timpurie, (ECCD),
dezvoltarea optimal, sprijin, stimulare, programe, politici de educaie n coplilria
timpurie

1. Educaia timpurie ca domeniu multiplu i nou de studiu i aciune.


Educaie i ngrijire timpurie pentru dezvoltare(ECCD)
Educaie i ngrijire timpurie pentru dezvoltare constituie un concept i o orientare
actual care ncearc s dea rspunsuri la nelinitile i descoperirile referitoare la noile
generaii. (Early Childdhood Care for Development, ECCD). Este vorba n acelai timp,
de o disciplin nou de studiu care combin elemente din mai multe cmpuri de
cunoatere i aciune i care include: stimularea copilului mic, sntatea, nutriia, educaia
timpurie, dezvoltarea comunitii, dezvoltarea femeii, psihologie, sociologie,
antropologie, dezvoltarea copilului, i chiar economie.
La nivel internaional se acord tot mai mult importan problematici care ine de
recunoaterea faptului c dezvoltarea intelectual, emoional i fizic, socializarea i
achiziiile culturale interacioneaz toate n constucia vieii copilului mic. Tocmai pentru
c lumea copilului mic este adevratul capital al viitorului, ECCD este recunoscut n
toat lumea ca un element esenial al educaiei permanente i n strategiile de susinere a
dezvoltrii umane i sociale. Mai mult, s-a demonstrat prin studii de cost-eficien faptul
c beneficiile economice i sociale ale ECCD acioneaz asupra individului i a societii
ca un ntreg care depete costurile.

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Educaia timpurie
Educaia timpurie, pe care o percepem n legtur direct cu ngrijirea, cuprinde
aadar, din punct de vedere pedagogic mai multe domenii sau componente de aplicaie,
printre care :
- Educaia prenatal a familiei;
- Educaia copilului mic (0-1 AN)
- Educaia i consilierea prinilor i familiei n general;
- Educaia copilului ntre 1-3 aniANI
- Educaia precolar sau preprimar;
- Educaia educatorilor pentru vrstele mici ale copiilor;
- Educaia comunitii;
- Educaia pentru sntate i educaia nutriiei ca parte a acesteia;
- Educaia preventiv pentru eliminarea riscurilor din copilrie;
- Educaia prevenirii i remedierii dificultllor instrumentale i intervenia timpurie.
- Educaia ed.pentru comunicare i stimularea dezvoltarii, limbaj si expresie,
- Educaia prosociala si educaia pentru paticipare i construcia indentitii.
2. Educaia timpurie n cadrul educaiei pentru toi
Organizaiile internaionale construiesc azi politici care se refer la o micare global n
favoarea copiilor i copilriei. Este vorba de a orienta politicile i practicile educaionale
n aa fel nct s se schimbe orientarea i filosofia adc viziunea cu privire la valoare i
la importana vrstei mici i a investiiilor pentru aceasta.
Educaia timpurie este astfel o component important a educaiei pentru toi i
conine urmtoarele elemente caracteristici care o reprezint:
Identific startul dezvoltrii individuale;
Construiete premizele socializrii i participrii sociale;
Egalizeaz ansele la dezvoltare, participare i integrare;
Responsabilizeaz educatorii, familia, comunitatea i socieatatea;
Propune i proiecteaz parteneriate educaionale avnd n centru grija
pentru dezvoltarea armonioas a fiecrui copil;
Schim modul de abordare a vrstelor mici att n teorie ct i n
practic;
Ofer o perspectiv pozitiv, umanist, holistic asupra educaiei,
vrstelor copilrii mici, activitii de joc i nvare;
Schim curriculum, l flexibilizeaz pentru toi copiii;
Vede grdinia ca o instituie a dezvoltrii, eliminnd viziunea
sancionatoare i etichetarea.

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Premisa de baz de la care pornete educaia timpurie ca parte a educaiei i ngrijirii


pentru dezvoltare la vrstele timpurii (ECCD) este c: investiia n vrstele mici-timpurii
ale copilului promoveaz o dezvoltare optimal. Dezvoltarea optimal este un concept
care se refer la abilitile copilului de a achiziiona deprinderi i comportamente
relevante din perspectiva individual i cultural i care i permit copilului s:
.- s funcioneze n mod efectiv n contextul curent,
- s se adapteze cu succes cnd contextul se schimb;
- s neleag schimbarea.
Un alt concept antrenat n discuie la acest moment este sprijinul. Parte component a
familei sale, a comunitii i a valorilor culturale ale acestora copilul mic, de la 0 la 8 ani
( aa cum este definit n documentele de lucru ale organismelor internaionale care
promoveaz educaia timpurie) are nevoie s fie sprijinit n dezvoltarea abilitilor sale
fizice, mentale, sociale care i faciliteaz supravieuirea i realizarea individual i
social de mai trziu.
Dac dorim s sprijinim copilul mic n procesul dezvoltrii sale trebuie s nelegem
multiplele faete ale dezvoltrii sale i s definim contextul n care triete.
4. Educaia la vrstele mici ca obiectiv al politicilor internaionale
Pentru a aborda educaia timpurie este bine s pornim de la a nelege diferitele
perspective n care poate fi construit. Dac pornim n perspectiva nevoilor vor apela la
cunotine psihologice i sociologice asupra dezvoltrii umane. Dac accesm
perspectiva drepturilor vom dezvolta ideile referitoare la politicile care nsoesc acest
nou domeniu. Nu este suficient s argumentm nevoia de educaie adecvat la vrstele
mici: este nevoie ca ea s fie recunoscut prin drepturile acceptate i transformat n
aciune real prin programe adecvate. La nivelul aciunii apare i calitatea acestor
programe precum i eficiena lor.
Perspectica drepturilor descrie n primul rnd eforturile internaionale de a stabili direcii
strategice comune statelor n aceast direcie.
Astfel, una din temele specifice de educaie pentru politicile UNESCO i UNICEF este
dezvoltarea i protecia micii copilrii. Este vorba de a ncuraja comunitile de a se
preocupa i de a oferi condiii favorabile pentru toi copiii mici, spre a le ncuraja
dezvoltarea. Este vorba, cu precdere, de acele situaii n care copiii sunt defavorizai i
devin vulnerabili n dezvoltare datorit unor medii sociale marginale i-sau exclusive
(srcie, orfani, HIV SIDA, minoriti, fete, etc)
Premisa educaiei timpurii
Se pornete de la ideea c orice copil merit un nceput bun pentru viaa sa. Dezvoltarea
fizic, afectiv i intelectual n mica copilrie constituie aspecte decisive pentru viitorul
adult.
Copilul are nevoie de un mediu sntos, de o alimentaie adecvat i de dragoste i atenie
din partea familei sale. Sunt condiii necesare pentru o persoan sntoas mai trziu.
Mediul n care copilul se dezvolt i stimularea pe care o primete sunt hotttoare pentru
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

fiecare. De aceea trebuie neles faptul c fiecare copil ncepe s nvee din primul
moment al vieii sale. Este o iniiere prin limbaj i prin lumea fizic i social care l
nconjoar.
Educaia pentru toi ncepe cu mica copilrie. Chiar cu pregtirea prinilor de a crete i
ngriji copilul.
Nu putem separa la copilul mic educaia de protecie. De acea vorbim despre educaia
timpurie sau educaie i protecie mpreun.
Argumentele pentru nvarea timpurie a copilului
Sunt specificate dou mari argumente pentru care se consider c nvarea copilului
trebuie nceput de la vrste ct mai mici (trebuie investit n programe de educaie pentru
mica copilrie):
1. Valoarea pentru dezvoltarea personalitii. Primul argument se refer la faptul
c acest timp din viaa unui om e dovedit tiinific ca fiind extrem de important
pentru dezvoltarea ulterioar. Cnd copilul este mic, (de la 0 la 6 ani) dezvolt
aptitudinle sale psihologiuce i sociale care vor fi un punct de plecare n viaa de
adult. De aici este firesc s ne gndim c atitudine pozitiv fa de sine i fa de
lume, ncepe din primele momente ale vieii. Mai corect spus, depinde de
stimularea pe care o simte i o accept copilul. Cu alte cuvinte, educaia i
protecia primei copilrii favorizeaz dezvoltare individual.
2. Nevoia de metode active i participative de educaie. Al doilea argument se
refer la metodele de nvare i adapatare. Dac copilul este abordat de mic
prin metode adecvate, el va nva mai repede i mai bine i se vor pune mai
adecat bazele unei nvri organizate prin coal. Copilul care este stimulat s fie
curios n faa aspectelor diferite ale vieii, ca i de modul n care aceasta
funcioneaz, devine tot mai apt s nvee eficient i eficace la coal. Dac
copilul nva s exploreze lumea imaginilor, chiar cnd este vorba de scriere sau
de imaginile de pe ecran, asta l ncurajeaz s nvee s citeasc i s scrie, s
socoteasc, pentru a se exprima i pentru a comunica cu ceilali.
Argumente in sprijinul investitiei in ECCD
Acum 25 de ani era necesar sa raspunzi pe larg la intrebari ca: De ce investim in
programe ECCD ?pentru ca exista un scepticism serios in ce priveste valoarea
interventiilor timpurii.Mai mult, experientele copiilor din primii ani au fost considerate
de catre multi drept de domeniul exclusiv al familiilor si nu de domeniul guvernului sau
altor institutii. Astazi scepticismul, desi este inca prezent intr-o masura semnificativa,
pare in scadere, provocat de un corp de cunostinte in crestere despre beneficiile
investitiilor timpurii, prin dezvoltarea de programe de succes, prin noi cerinte legate de
conditiile economice, sociale, demografice, politice, si educationale in schimbare, si prin
noi moduri de a concepe societatea si copiii.

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

a. Copiii au dreptul de a trai si de a-si dezvolta la maxim potentialul.


Documente internaionale care oglindesc aceste drepturi sunt:
Conventia Drepturilor Copilului(1989), Declaratia Conferintei Mondiale despre
Educatia pentru toti(EFA)(1990), Summitul Mondial despre Copii, Declaratia de la
Salamanca (1994), Conventia despre Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare
impotriva Femeilor (CEDAW), si altele. Urmatoarele afirmatii au reiesit din aceste
conferinte si conventii mondiale:

Totii copiii. fr distinctie de sex, rasa, limba, religie sau de orice fel, trebuie sa aiba
sansa de a-si dezvolta intregul potential.

Copiii, datorita vulnerabilitatii lor fizice si mentale, au nevoie de ingrijire si atentie


speciala.

Copiii care traiesc in conditii foarte dificile au nevoie de atentie speciala.

Parintii si familiile(oricum ar fi definite)-atat femeile cat si barbatii-au


responsabilitatea primara pentru cresterea, dezvoltarea, si educarea copiilor lor.

Guvernele ar trebui sa stabileasca o politica de mediu care sa permita familiilor si


comunitatilor sa-si indeplineasca responsabilitatile cresterii si protejarii copiilor.

Perspectiva Drepturilor asigura o abordare foarte diferita a programarii decat perspectiva


nevoilor. Aceasta comparatie este subliniata in tabelul urmtor:

Pe masura ce mai multi copii supravietuiesc, si schimbarea sociala se accelereaza, exista


un imperativ moral de a sustine starea de bine a copilului si calitatea vietii. Creste
obligatia pentru a prevedea care copii este posibil sa devin sau s fie dezavantajati si
intarziati in dezvoltarea lor sociala, fizica si intelectuala, si de a face tot ce ne sta in
putere pentru a impiedica acest lucru sa se intample.
Verificarea realitatii: In vreme ce incercam sa ne bazam programarile pe aceste
principii, trebuie recunoscut faptul ca multe din aceste articole ale acestor documente
internationale se izbeste de ceea ce gasim in culturile locale. De exemplu, primul
principiu despre state, Toti copiii , fara distinctie de sex, rasa, limba, religie sau de orice
fel, trebuie sa aiba sansa de a si dezvolta la maxim potentialul.Acest principiu este in
opozitie specifica cu credintele, valorile, si practicile in unele culturi. Daca acest scop
este implementat pe deplin, chiar prea tarziu, atunci culturile locale vor trebui sa se
schimbe. De exemplu, diferite roluri de gen extrase din principiile religioase vor trebui sa
se schimbe, si practicile financiare in comunitate ar putea fi alterate (in special daca
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

exclud femeile sau minoritatile etnice). Trebuie sa luam la cunostinta ca putem aduce
schimbare sociala comunitatii prin aceste programe ECCD bazate pe comunitate.
b. Valoarea atentiei timpurii fata de nevoile copilului se reflect n dezvoltare i
integrare
Dac vom analiza nevoile principale ale copiilor mici vom putea realiza siteza extrem
de simpl. De la 0 la 3 ani, copiii pot fi departajai n dou grupe importante: de la 0 la 1
an i de la 1 an la 3. Pentru copiii de la 0 la 1 an, putem preciza c se dezvolt stadiul
protejarii de primejdiile fizice, c este important o hranire adecvata, sanatate adecvata,
adulti cu care sa realizeze legaturi afective, adulti care pot intelege si raspunde la
semnalele lor, dar i lucruri la care sa priveasca, sa le atinga, sa auda, sa miroasa si sa
guste. Este perioada cnd e cel mai mult necesar s creem ocazii de a explora lumea
inconjuratoare i stimularea adecvata a limbajului. Pentru copilul dela 1 la 3 ani vom
identifica aceleasi ca la stadiul anterior si in plus urmatoarele:
- sprijin in achizitia unei noi sanse de a dezvolta deprinderi motorii, de
limbaj si de gandire
- o sansa sa-si dezvolte o oarecare independenta
- ocazii sa inceapa sa invete si sa se ingrijeasca singur
- ajutor sa invete sa-si controleze comportamentul
- ocazii zilnice sa se joace cu o vareitate de obiecte.

Cercetarea stiintifica stabileste importanta promovarii dezvoltarii sanatoase in timpul


primilor ani si demonstreaza ca programele de atentie integrata in dezvoltarea timpurie
ofera o oportunitate extraordinara de a evita sau modera problemele de dezvoltare,
aducand astfel beneficii durabile indivizilor si societatii.
Dovezi din domeniile psihologiei, nutritiei, sanatatii, sociologiei, psihologiei, si educatiei
continua sa se acumuleze, indicand ca anii timpurii sunt cruciali in formarea inteligentei,
personalitatii si comportamentului social. Copiii se nasc cu cu abilitati fizice, sociale si
psihologice, care le permit sa comunice, sa invete, si sa se dezvolte. Daca aceste
capacitatinu nu sunt recunoscute si sustinute, acestea se vor vesteji in loc sa infloreasca.
Cercetarea sugereaza ca mare parte din dezvoltarea inteligentei la copii apare inainte de
varsta de 7 ani. Primul an din viata este cel mai important in termenii nutritiei copilului
si cresterii fizice; copiii care sovaie in aceasta perioada prezinta riscul dezvoltarii
cognitive(mentale) intarziate sau slabite. In timpul primilor doi ani de viata, apare
cresterea majoritatii celulelor creierului, insotite de structurarea conexiunilor neuronale
din creier. Dezvoltarea creierului de la nastere pana la 2 ani jumatate sau trei ani, cel
putin in termenii activitatii creierului, este concentrata in principal pe expansiunea
coenxiunilor intre celule. Acest proces este afectat nu numai de statusul nutritional si de
sanatate al copilului, ci de asemenea de felul de interactiune pe care un copil il dezvolta
cu oamenii si lucrurile din mediul sau. Daca se dezvolta bine creierul, potentialul de
invatare este crescut si sansele de esec scolar sau in viata scad. Educatia de succes a
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

copilului in timpul anilor sai de scolarizare, si participarea acelui copil in societate ca


adult, depinde intr-o mare masura de fundatia asezata in timpul primilor ani.
c. Dovezile arata de asemenea ca investitia in primii ani conduce la beneficii
economice pentru societate.

Exista o literatura stiintifica ampla care leaga imbunatatarile in scolarizare si invatare de


angajarea crescuta si de productivitatea economica. Dar chiar fara aceste fapte, bunul
simt sugereaza ca o persoana care este bine dezvoltata fizic, mental, social si emotional
va fi intr-o pozitie mai buna de a fi angajat si de a contribui economic in familie,
comunitate, tara, decat o persoana care nu si-a dezvoltat aceste capacitati.
Aceste argumente economice pentru investirea in programe timpurii/de copilarie frageda
au castigat forta in relatie cu schimbarile recente in politicile economice, care subliniaza
politicile deschise care necesita o forta de munca flexibila si bine educata pentru a
concura la nivel global. Nevoia de a imbunatati baza de resurse umane a unei tari a
capatat o importanta mai mare ca niciodata. In timpul imbunatatirii acestei baze se face in
mod clar legatura cu educatia formala, procesul incepe bine inainte de intrarea copiilor in
scoala primara!
ntr-o prezentare n faa Congresului Statelor Unite, profesorul Jeanne Brooks-Gunn, de
, la Universitatea Columbia, New York a prezentat urmtoarele beneficii ale educaiei
timpurii:
(apud UNICEF, Innocenti Report card 8, 2008, p11)
-

programele centrate pe calitatea educaiei produc realizri colare i


comportamente adaptate la copiii mici,
aceste efecte sunt puternice n special la copiii care provin din medii srace, sau ai
cror prini au o educaie limitat,
beneficiile acestor programe continu n coala elementar i mai departe n
clasele gimnaziale i liceale, chiar dac se manifest mai puin dect la nceputul
colii elementare,
programele care continu n nvmntul primar, i care ofer intervenie
timpurie intensiv, au cele mai susinute efecte pe termen lung,
in legtura direct cu alte tipuri de servicii pentru familie, serviciile de educaie
timpurie pot aduce rezultate adiionale ca: mai puin srcie famiililor, deprinderi
parentale mai bune, programe de munca adaptate pentru mame,
o mai bun coeziune n familii i n comunitate.

In rezumat, programele de copilarie timpurie pot aduce mari beneficii copiilor, nu numai
individual si imediat, ci de asemenea social si economic de a lungul unei vieti in termenii
abilitatii copilului de a contribui la familie, comunitate, si natiune.
d. Copiii sunt viitorul;ei perpetueaza valorile culturale
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Prin copii, umanitatea isi transmite valorile. Aceasta transmitere incepe cu copiii mici.
Pentru a pastra valorile morale si sociale, sau pentru a le schimba in bine-trebuie sa
incepem cu copiii. Valorile, cum ar fi traiul impreuna in armonie si apreciand si protejand
mediul, incep sa se evidentieze in anii prescolari si pot fi promovate prin programe de
copilarie timpurie.
e. Programele de copilarie timpurie promoveaza echitatea
Asigurand un inceput cinstit copiilor, este posibil sa modifici inechitatile socioeconomice si legate de gen care provoaca probleme. Conditiile nesanatoase si stressul
asociate cu saracia sunt insotite de inechitati in dezvoltarea timpurie si in invatare. Aceste
inechitati ajuta sau mentin sau amplifica inechitatile sociale si economice existente. Intrun ciclu vicios, copiii din familiile cu resurse putine adesea cedeaza repede si progresiv
inaintea colegilor lor mai avantajatiin dezvoltarea lor mentala si in pregatirea lor pentru
scoala si viata, si acest gol nu se umple.
Natiunile sunt confruntate cu problema de a defini si aborda echitatea in conditiile
extremei saracii, unde exista de asemenea o tendinta de a incerca sa schimbi
responsabilitatea de la guvern la oameni, incluzand pe cei saraci. Inactiuneanu este
raspunsul. Esuand sa intervina intr-un mod oportun pentru a sprijini invatarea in copilaria
timpurie si dezvoltarea unde conditiile sunt dificile, guvernele sustin/aproba tacit si
intaresc inechitatile existente. Aici ideea nu e numai de a asigura un pachet minim de
surse astfel incat sa putem arata spre egalitatea de sansa, ci de asemenea sa asigure surse
aditionale unde este nevoie sa niveleze terenul de jocsocial si economic.
f. ECCD este un vehicul pentru participarea sociala
Copiii asigura un punct de plecare pentru actiunile sociale si politice care pot ajuta in a
construi consensul si organizarea pentru binele comun. Desi copiii nu pot vota,
politicienii, in special la nivele locale, incep sa aprecieze faptul ca acestia (copiii) pot
asigura un punct de plecare pentru actiuni politice si sociale, construirea consensului si a
solidaritatii in comunitatile in care traiesc copii. In general, parintii sunt preocupati de un
viitor mai bun pentru copiii lor si sunt adesea dispusi sa colaboreze si sa se sacrifice
pentru a indeplini acest scop. Acest potential mobilizator al programelor de copilarie
timpurie poate ajuta la consolidarea decentralizarii participante si a democratiei locale.
O investitie in programele de copilarie timpurie poate fi o investitie in crearea unor
cetateni mai educati. Intr-adevar, forma si continutul majoritatii educatiei
prescolare(invatarea activa, interactiune de grup, etc.)se ofera singura sa produca acele
trasaturi considerate esentiale pentru democratie-mai mult decat forma si continutul
majoritatii scolarizarii primare asa cum este aceasta constituita in prezent. In timp ce
scolarizarea primara continua sa fie orientata spre o relatie indubitabila, esential
autoritara intre profesor si copil, o premisa pentru majoritatea programelor prescolare este
ca un copil invata cel mai bine facand/actionand, explorand, intreband si rezolvand
probleme, cu profesori care faciliteaza/inlesnesc mai degraba decat sa ordone procesul.

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

g. Adaugand o componenta ECCD poate face alte programe mai eficiente


Succesul unei varietati de programe sociale(de exemplu, programe de supravietuire
accentuand sanatatea si nutritia, sau educatia din scoala primara, sau programele de
dezvoltare a femeilor) pot fi ameliorate prin incorporarea unui element de atentie fata de
dezvoltarea in copilaria timpurie. De exemplu, printre alte strategii, daca programele de
sprijin parental sunt oferite de sectorul de sanatate in adaugire fata de cu serviciile de
remediere, creste sansele de supravietuire ale copilului; un accent pe insusi procesul de
hranire poate creste seminificativ valoarea suplimentatiei nutritionale; atentia fata de
pregatirea copiilor pentru scoala poate face programele educationale mai eficiente; si
programele de ingrijire ale copilului pot creste foarte mult sansele femeilor de a participa
in programe menite sa le sprijine rolul productiv.
In rezumat, luate impreuna, argumentele in sprijinul ECCD asigura un suport obligatoriu
pentru a face o investitie masiva in programe de a imbunatati Grija pentru a ameliora
Dezvoltarea in primii ani. Unele dintre aceste argumente in sprijinul investitiei in
programele ECCD vor fi mai relevante pentru o situatie fata de alta, dar toate sunt
potential importante in orice tipar/model.
6. Stimularea ca specificul al dezvoltrii la vrstele mici
Cuvinte cheie: stimulare, simuri, micare,
Studiile moderne dovedesc tot mai evident c prima copilrie este decisiv n dezvoltarea
psihic a copilului. De aici devine important cum, ct i cum este ngrijit, educat,
STIMULAT copilul mic de ctre prinii si.
Debutul nvrii pentru fiecare copil este ct mai devreme cu putin. De fapt i nvm
pe copii de la vrste fragede tot felul de lucruri. Folosim pentru asta imagini, obiecte
sclipitoare, le atragem atenia cu sunete plcute, i asta pentru a le ncuraja explorarea i
a le trezi intersul fa de mediul care i nconjoar. Pn vor nsui organizat instrumental
inteligenei sociale adic scrisul i cititul, calculul mathematic, copiii vor nva foarte
multe lucruri i vor dezvolta capacitile necesare acestei nvri.

Stimularea
Dezvoltarea normal a creierului se produce datorit stimulrii. Dac aceasta nu se
realizeaz ntr-o manier adecvat, creierul nu se dezvolt n parametrii optimali i nu se
pot realiza competenele necesare dezvoltrii psihologice. La nivel neuronal conexiunile
nervoase rmn limitate, ramificaiile neuronale nu se realizeaz. nvarea i produsele
ei, rmn limitate, sau cel puin insuficiente pentru o adaptarea fireasc.
S nu uitm c dezvoltarea creierului este global i c acesta are nevoie de stimulare
permanent prin cile senzoriale i prin organizarea tot mai adecvat a micrii i a
manualitii.
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Simurile
Dac stimularea este cea care dezvolt creierul, (despre asta vorbesc toate teoriile
moderne), trebuie s ne intereseze ca prin programele educative aceste stimulri s
ajung la creier. Cile de intrare n creier sunt cele cunoscute de simurile copilului: prin
vz, auz, olfactil, tactil sau kinestezic. De aceea programele educative pentru vrstele
mici se preocup de deschiderea cilor de transmitere a stimulrilor.
A doua direcie este cea care analizeaz i clarific rspunsurile date de copil stimulrilor
diferite venite de la mediu i intrate prin cile senzoriale. Adic limbajul ca rspuns la
limbaj, precum i abilitarea manual i explorarea obiectelor. Pentru copilul mic este
deosebit de important s descifrm mecanismele micrii, capacitatea de a explora, de a
face anumite lucruri, de a comunica. Prin aceste ci de comunicare i micare, copilul
este stimulat i asta l ajut s i dezvolte inteligena. Sau ca s fim mai concrei cu
descoperirile moderne: inteligenele. La o simpl stimulare copilul poate gsi o cascad
de rspunsuri.
Micarea
Sesizm uor c fiecare copil mic mult, nainte de a nva s se deplaseze. Mic
minile, braele, se ntoarce i se rsucete. Toate aceste micri provoac maturizarea
creierului i declaneaz mecanismele necesare micrilor tot mai complexe. De aceea pe
msur ce se dezvolt copilul trebuie ncurajat s mnuiasc obiectele s mite i s se
delaseze tot mai organizat n aa fel nct folosirea minilor s fie tot mai coordonat.
Aa se dezvolt creierul su i pornind de la coordonarea micrii i a simurilor sale se
construiesc scheme tot mai complexe de comunicare i de cunoatere, ceea ce favorizeaz
dezvoltarea. Dac se dezvolt coordonarea i echilibrul maturizrii globale a creierului
apare o abilitare manual tot mai performant. Pe msur ce copilul poate face tot mai
multe lucruri, dezvoltarea i va permite s iniieze activiti.
Pentru prini i educatori
Pentru educatori este deci de subliniat faptul c trebuie s ncurajm copilul mic s se
mite, s i foloseasc simurile, s dezvolte capacitile manuale i pe cele intelectuale.
Asta n fiecare zi. De aceea primii educatori ai copilului sunt PRINII.

n esen:
STIMULAREA copilului mic presupune stimularea acestuia s se mite, s
comunice, s foloseasc tot mai mult minile i s i dezvolte cile de ptrundere a
informaiilor spre creier: vzul, auzul, simul tactil i mirosul. STIMULAREA
copilului presupune lucru cu tot corpul i cu intelectul su, nu numai lucrul cu
intelectul.

7. Tendine i statistici
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

10

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

O ntrebare apare fireasc: cum, prin ce forme a se face acest tip de educaie . Specificm
c exist mai multe modele i forme diferite, de la o ar la alta. Ceea ce este important
este s subliniem c exist o direcie clar, n toate riel pentru educaia i protecia micii
copilrii, adic pentru EDUCAIA TIMPURIE.
Exist:
- clase de grdini n cadrul colilor primare;
- grdinie sau coli pentru copiii mici (materenelle)
- cree organizate de comunitate;
- forme de supravehghere a copiilor mici sprijinite de comuniti; (pentru unul, mai
muli copiii sau chiar grupe);
- supravegherea asigurat la domiciliu cu prini, memebrii ai familiei sau frai mai
amri;
- mama sau tatl n concediu de maternitate.
De acesta se ocup instituiile de stat, organizaiile neguvernementale precum i prinii
care se pot chiar ei organiza.
n general toate aceste forme se pot unifica prin ideea de derulare a unor programe de
educaie timpurie, cuprinse sau recomandate de politicile educaionale i sociale ale
oricrei ri.
Tendinele programelor
Toate iniiativele moderne tind s recunoasc faptul c: educaia i protecia copilului mic
nu este o coal n miniatur i recunosc nevoia unei nvri mai largi i globale, care s
ofere posibilitate unui cmp de relaii sociale ale copilului cu adulii dar i cu covrstnicii
si. Totui exist nc n anumite pri tendina de ase considera c la grdini copilul se
pregtete numia pentru coal i c dac merge la o form de pregtire nu face alceva
dect s nvee bazele colaritii. O alt tendin recunoscit este aceea de a asigura
supravegherea copiluli n exclusivitate fr ateptri de formare sau stimulare. Adic
nevoia de a vea copilul n supraveghere ct prinii sunt la serviciu. Exist numeroase
iniiative care accentueaz una sau alta din direciile menionate.
Statistici la nivel mondial
Exist foarte multe forme prin care se asigur azi protecia i educaia pentru copiii mici.
n tote statele sunt statistici, dar acestea se refer la maniere deiferite i la structuri extrem
de variate. n general nu sunt cuprinse n statistici iniiativele private. Ntr-un studiu
UNESCO anul 2000, din 152 de ri, n 56 efectivele cuprinse n educaia preprimar
cuprind 30% din populaia de o anumit vrst. n 22, efectivele cuprind chiar 90% i n
74 situaia este ntre aceste dou extreme. Ceea ce este de subliniat este cretera ntre
1990 2000 a efectivelor n grdini n unele ri, dar i scderea n altele. La noi, a
exsitat o descretere sever dup 1990 iar dup 2000 se manifest o cretere din nou a
cuprinderii n structurile preprimare, dar i o cretere a iniiativelor i programelor
alternative i private.
Provocrile actuale
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

11

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

Trebuie s menionm existena unor mari provocri legate de planificarea, organizarea i


derularea acestei educaii precum i de protecia micii copilrii. De obicei explicaiile vin
din politicile publice i prioritile guvernelor. Este greu, nc, s i convingi pe finaniti
de valoarea unui domeniu de investiie pentru c nu se vede prea repede ceea ce stabilesc
cercetrile. (referire la studiile americane dup 2000 care spun ca 1 dolar aduce 3 n
investiia n grdinie). Oricum este cert c mai sunt multe de fcut, ca toi profesionitii
s realizeze c nvarea la vrstele mici este decisiv pentru integrara i dezvoltarea n
viaa adult. n plus, sumele alocate educaiei nu sunt prea mari n state diferite. n
general, studiile de politici n educaia timpurie identific trei mari probleme sau
provocri:
1. Accesul. Se simte nevoia de a se realiza mai multe oportunii de acces i de
nvare pentru copii nainte de coala primar. Se pune problema n special n
zonele populaiei srace , pentru c srcia este una din marile probleme. Vorbim
de grupuri vulnerabile i de aici sunt copiii sraci, orfanii, copiii strzii, copiii cu
dizabiliti sau cei care aparin unor minoriti. Pentru acetia este nevoie ca
resursele s fie mai ample i piedicile se mresc.
2. Abordarea global. Educaia timpurie cere o abordare de tip global. Se consider
nevoile fizice, sociale, psihologice, afective i intelectuale ale copiilor mici. Nu
este vorba de o coal pentru ei, ci nelegerea dezvoltrii copilului de la vrst ct
mai timpurie. De fapt este greu ca modelul de coal tradiional s se schimbe n
aceast viziune. Se pune problema de a stimula copilul mic intelectual, precum i
n toate celelalte domenii dar i a-l trata n general, ca persoan unic i valoroas.
Un mediu sigur, sntos, dinamic, o protecie destins i afectiv, situaii sociale
bine structurate, ocazii de joc i expresie individual, de a rde i a se destinde, un
cadru de nvare, autodisciplin i respect pentru ceilali. Aa, putem descrie
abordarea global a dezvoltrii copilului prin educaia timpurie, dar i asigurm
calitatea educaiei pentru toi la vrstele mici.
3. Responsabilitatea instituional. Se simte peste tot lupta surd cu autoritile
pentru a se proiecta i susine progremele de educaie timpurie. Devine greu s
planificm accesul la educaia prinilor, implicarea acestora, formarea
comunitilor n sensul sprijinirii copilriei mici i parteneriatul instituional.

Bibliografie:

1.

Conventia despre Drepturile Copilului, 1989, traducere n romn

2. The Word Declaration on Education for All: Meeting Basic Lerning Needs,
1990, cn114awi.pdf
3. Declaratia de la Salamanca si Cadrul pentru Actiune in Educatia Cerintelor
Speciale, 1994, traducere i gn1ssfai.pdf
Cursul Educatie timpurie
Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

12

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

4. Word Declaration on Survival, Protection And Development of Children,


Agreed to the Word Summit for Children on 30 September 1990,.gn1wsdpi.pdf
5. Convention on the Elimination of Discrimination Against Women CEDAW,
adapted on 18 December 1979,gn1cedai.pdf

6. http://www.wordbank.org/children/why/brain.htm, Brain Research


7. http://www.wordbank.org/children/why/index.html, Why invest ?

8. ECCD BRIEF LINK: The Benefits of Investing in Early Childrood


Programes.bc 1 bieci.pdf
9. http://worldbank.org/children/why/index.html

10. ECCD BRIEF LINK: The Economic Benefits of Investiment in ECCD, bc.1
ebiei.pdf.
11. http://www,worldbank.org/children/why/nutri. htm Pentru Copiii mici si nutritia.
12. http://www.wordbank.org/children/why/health.htm
sanatatea.

Pentru

Copiii

mici

si

13. Evans, J,L, Meyers, R,G, Ilfeld, E, Early Childhood Counts, A Programing
Guide on Early Childhood Care for Development, World Bank Institute,
Washington,DC, 2000 (p.1-35)
14. Evans, J, Helth Care: The Care Required to Survive and Thrive, In Coordonators
Notebook Nr.13, cc113ahi.pdf

15. Myers. R.G..Investing in Early Childrood Development Programs in Latin


America: Toward Definition of an Investment Strategiy.ac.1iecdl.pdf, 1992,
16. Vrasma, Ecaterina, Educaia copilului precolar, Editura ProHumanitate,
Bucureti, 1999

Cursul Educatie timpurie


Prof.univ.dr.ECATERINA VRASMA

13