Capitolul 11 Planificarea si controlul capacitatii Introducere Asigurarca posit de saitacere a cori prezete gi vitae este 0 responssbiiste Fundamental 1 managementului operatiunilor. Gas ehilibral oteivit Tare capacitate si cerere, gma igi va putea ‘allsface cu eficaciatecleni. Gres! pu, firma nu doar cd nus va satstice clei dar ve inregistra fi costuriexcesive, In dieuile despre plnificarea gi coneouleapacitii, sc foloseqteureoriealificaival tgregat, deoarece, la acest nivel de planificate si contol, clcuele de capactte si cerere se fa de obivei Jn termeniagregt, are nu fic distinc inte dieritele bunur i seve pe care firma lear putea produce. sen srcini const in a faces crespunds, la un nivel general agrepat, oferta capaci eu cereres pe care tebuie so stisfcd (vez! Figura I1)-Acest capital coatine gun supliment avind ca subiet modelele nalitice ale eadilor de aseptare, un mod destdire a pleificri gi contol capaci folost mai les tele me de serve Planficare contr ‘pact \é J snnstinte te (=> be ee Figura 1.1 O definite a plantieri st controlulut capaci+ Ce‘nseumnd planificara gi contol capaci? + Cum semisoaracapactatea? + Care sunt modurile dea face fis Suetuate cere? + Cum pet firmeles- planifice nivel de eapaciate? ‘+ Cum pet firmele ss contoleze nell de capaciate? Britvic se munis prinre cei mai mari prouttofi dé biuturi eeorteare din Furopa “un jucior major de pe o pial care consumt sproape 10 milarde de lit pe an. Anual, Britvic Imbutliars, disribuia. si vinde peste un miliard 4e litt de bauturi eeortoare gata preparae, tn ‘ireast00 de sonimentedifeite (arom, forma §1 Alimensiune,inelusiv mari cum ar Pepsi, Tango, Robinsons, Agus Libr, Prdey' i J20. fn ieee an, Britvic produce destul cui de reortoare ined si Incereuiasa plobul plmantse do te oi, de trebuie i fie © stuctrdoperationala ex volum ‘mare gi viteaa mare. Cele ge fabric ale sale in Marea Britanie au fn de productie care scot pind la 1.500 de cui pe minut, dstbuta Sind organiza la scarkpigantcd. fn central reli sale de distibugie se aft un Centra, National e Disirbutle (NDC) amplasat la. Lutterworth cesta este proietat <4 opereze nonstop pe ‘oat durata aruui, manipulind pnt la 620 de inetrearur de eamvon pe si. mpreund uo refea rnaionala de 12 antepozite, tebuie 58 se asgure 1 toate cele 250.000 de puncte de desticere din Marea Britanie ‘ji primese la timp comenzile. Projestat 4 constr Ty colaborae eu Wincanton, ‘ companie specilizat® in soli pentru eee de sproviionare si dstibui, care acum gestioneazi NDC-ul companiei Britvic, acesia este capabi ‘Sb adiposteased pind fa (40 de milioae de cu in hala High Bay, cu capacitatea de 50.000 de pli, Tote informagile, dela comands inl ta lvarea final. se gestionead eletonic,Figele Incseiturior sunt seanate in fabriile Urivie st ‘roduse in sistemul compuerizat de plaiicare sf control, care tbilejte un program de rece ‘Acesieinformagi Sunt apoitcimise spre sistema de gestune al depoztui, a NDC, datele sunt transmise ez si contol al migeiti, care contoleuzd.scoateres palefoe din hala High a. Pe puccursul anulu, Britvic disribuie peste 100 de milcane de taxur. Dar tparl de eerere entra biutuci ieorioare ene sezoniey, ca Sschimbiri pe tenmen scurt eauzate ait de vreme, ‘it fi de campanile de marketing. Mai mult, politica de serve Britvic, de a rispunde oricnd ‘len dovese 0 livrae, are un impact drastic ‘supra NDC gia planifictri capaci sl. Cele ‘mai aglomerate perioade ale noasire sunt vara in apropiee de Crdctun. edn ne asteptam la tm ste vino de peste 200 de rilere pe 21 eea ce inseamna cam 3 milioane de bacurl pe siptimand. In perioadele linsite, mai ales dupa Créciun, ‘vem sub um millon de bur! pe spina” (manager de distribuje). Cererea la NDC este ‘my doar sezoniert In Sens genera, ci poate sf 4 varieze de in 2.000 de paleti into 2 la 6.000 fn ua urmatoare, ca rczultat al schimbailr Ieterologie pe termen scursi_al tipareloe ‘variable de comandd din partea clenilor mar (Gupermarketrle). Dat find ipsa de spy in hale Ligh Bay, nu este posibi, pur i simpla, 8 se acumolee siocutt pentru peroadele pine, deci Aexibiitatea i eficena sunt chile suecesuli, Seuetura operayonsla NDC utilizeaz 0 sere de metode ponte a face fia futuailor cert Fourie imporane sunt llizarea sb decvoliarea tehnologic tin ietrioal NDC, et qin afer jar nd tlle aang oil de1 Ianpul de aprovizionare si ofers al Brive, [ivelurile nate de fx in trait gi posibiliatea a rispunde rede la fucnile ere depind ée uiliarea tebuologiet informationale integrate, Jn direct legitrs cu tchnologia de manipulare uiomatizath din hala High Bay. Fdrd ‘automatizar, aceast struc pur i simpli nar tea 8 fnctioneze. Cel mai hine I dal seama cit mevoe al desist ature cn se defcteaza! ‘Mai aller! mat male erri apr in sistem feud ca, trun rating de yase ore 3 cer de la procesare in avans lao restantd de $0 de Increturi care astepiau a fie procesaie. Ceea ce echivaleasd cu 1.350 de pale! su aproape 4 Iilioare de cut de rdcortoare, Call Pa arent conte api ‘Management resurseloe mane exo de somenea eseniel penis gesionaca capaci, Ty Gecare dimfoea, manager de tor primeye omenzile pentru ziua caren, desi orci’ pe furl lei se pot last ate comeazi. Datel espe comenzi pemitsloarea cizace a foe de ‘muned polialifcate Sedinjle slice operative permit si ele ca erce eventale probleme si fe stocate sl ezalvate faint de a deve! rite In sii, prin exeralizaea ranggementului: NDC tre compas Wineanoo,uittea poate 8 demsezs ‘agai din alte puncte de axiviaie Wincanton, up! cll cere mar mae Celle ai de lnm ole noasre din ard au momen dere de vr de minim pe parcwrsal ara, cea ce me utd sb aici efcrbele de agai. Ce este eapacitatea? Capac Cel mai freevent, cuvnul eapacitate” este folsit in sensu stati g fie de vol fx a nu ecient sau pai nto ld. Manager de peau dau el une acest sens. De exemplofirma de produce Tarmoceuied ar putea invest into insalie de reacoar ew capt 1.00 de ii compan imbiiardcumparso vacate es eapataten e500 de autovehicule fun cincmatograf muliple ee const cu 2ece rane so capcitate fal de 2.50 de ocr. Cha ach acest valor de capaciatedeseru ampoarea acer open, lem eects capac de proces ale invest respective. Poni pla fice acest I, trebuie st inglohim odimensiune de timp adecvats explo activelon Ds empl, compara farmacewcl va ineests de volun de produce care poate eliza cu reacieacle de 1.000 de lit. Dac un ot de prods Standard se poate produce tno or, cpacaten de posse plist farputcasjnge la 24.000 de Titi po zk. ack reat chimicd cue patra ones dou ore Sunt dec curt ezervarlor ite ltr isa Sar putea sf product numa 4000 de i pe 2 In mod sin, para ae tea ocak numa de angaatunor firme din apoplee pe Gua |. procesind dct numa 300 de main pe a Aterai e a ue. f foes de curpitor venti entra, aren ta, in medi, decd. © ork de prsoane care se I teat stan ede tei oe pes Copacaea‘deprocesre arf alune de pt 500 de nay pe. Asada, defini ape ue! stot operational x ell mtn de ceive eu aloare at, dea angle periods de inp Care ices pate il wars in cm rma ftir ‘Niselalmaxim 6 actvite cavalo asus pea © frm ua proces su un spa de ‘vate one elie de ag ue period dnp Constriingerile de capacitate Maite organiza funeonea sub nivel lor maxim de capacate de procesare, fle pentru ch nu exis sufckta cere inet 9) complicaarena Plana conta Consiringere de capt Planificarea sicontrolul capacititii = ‘Strategie de eapactate pe vermen ung ‘aac pe fermen medi Planicare conta fnpertilpetormen eur ‘apactatea, fe pentru cd sau impus acest lueru ca polities detiberat, ca Sl pool ispunde apd a orice nous comand. Adeseor, ns, organiza ‘au unele pin din stracturd funeyiondnd sub capacitate, in timp ce alele sun la plafonul” de eapactate.Acele part din onganizaie care Inreazh a plafonu” de capaciateconsiuie constringerea de eapacitate penira intreags fmt. De exempl, un supermagazin ar pute ofei un seviciy de Impachetare a cadourilor care’ in condi normale poste face fas tuturor eerie, chai ine pe client si asepte peste mAsurd In presima CCiciumului, ins, cerees penta acest serviia poate si ereascl de mult mai muite ori dest eresterea globala a vinzirilor in cadrul magazin acd muse asigur resursesuplimentare pena sporiea capaci sceste ‘micr-operajuni, ea a putea constnge capactaesintreglsi magazin. Planifiarea si conrolul capsctit constituie sarina de stabiie ‘capecititefiace a siriturii de opersiun, astfel inet aceasta sk oath spunde la cereile pe care le primeye. De obicei, acest Iver inseam se decidd cum ar trebui sé rispunds organizatia la Ratuatile cere [Ne-am mai intlnitcu aceasta problems in Capitlul 6, unde am examingt schimbirile pe termen lung ale cereri gi state altemative de eapacitate entra gestonarea schimbilor. Acest strategi aveau cu obits introduc (au sb elimine) incremente majre de capacitate fied. Am numit east ‘acini strategia de capacitate pe termen lang. In capitol e fa, ne vom ‘cupa de sara temporal atermenululscurt, th care deze de eapactate ‘inv predominant sub constingerilelimitelor de eapacitaefizca stabil: rin statepi de capacitate pe trmen lung a organizate ‘Capacitatea pe termen mediu si scurt ‘Odutt ce au sit eapactatea pe ermen tung, manager de opesians trebuic st desi cum vor ajustacapacitate pe termen media, De obs ‘cst lcrupresupune oevaluae a prognozclor ceed pe operoadl de 2-18 ‘unin itor, in care producti panificatss8 pats A masicata, de exempla prin schimbarea numruui de’ ore in care se uilizeach echipamentele: Th rate, ins, ptie sunt prognozele cares corespunda perfect cu elit, ‘lus ¢8 majoiatea firmelor trebuie si reationeze ila schimbar de cere car aparinteun tinp mai sur. Hoteluile i resauraniele a modifi eagteptt clr cleat in nivel corer do tao sear la alts, dar i in experiena air treat e8 unele zie sunt in medi mai aplomerate secitaltele, Adar, managsrit de operaiunitrbuie st fact aus In ‘capacitaten pe termen seurt, car le permit sf varieze producti reals peniru o perioada seu. fe pe basA previzonats (de exempt, casirile bincilor sun ntotéeaune aglomerate la ors peinzul) fe fs avertioment (Ge exempl, 07 asrit cad ini-an pre de dita. Cererea agregati si capacitatea agregati CCarateristica important a planifcdrit si contol capaci in ‘maniera in cae abordim aici acest subiet, este c8 siabilese nivelurie dePunieae scoala et arent Terme lst cu referie Inpnihearscapecit pe ‘oie sei ere pera Tobe nog de sna ‘pupae eapacia Capitol IL Planiearen rola capaci capaci pe termen media gi scurt fn termeni agregat. Adie decile are se ia sunt la un nivel global, de ansamblu, Teh intra in deaile produselor si servicilorindviduale oleite, Acesta ext sens terme -agrezat”~ diferite produse si servic sunt lute Ia un loc, penta & se Oobfne o imagine de ansamblu asupra cerei si capaci, Ceea ce a putea iva eu un oareare grad de aproximaj, ma ales dae minal de produse sau servieitoerite este deosebit de variat (asa eum vom vedea ceva mal spare). Totus, prim pas in atvitatea de plaifcares contol, apregarea este necesari, De exemplu, un hotel sar putea gindi la crete eapacitate In termenit,.rumdrulul de nopi-camere oeupete pe luni. Acest indicator ‘ignordnumdral de lin cazati tn fecare carer, la fel casi cernee lor individuale, dar este © prima aproximayie bund. © fabrica de ticotje ar putea misura ceerea si eapacstea tn unit (pies vesimentare) pe cae «ste capable produc pe lund, ignorind marimes, eloarea su roils. Produedtoril de aluminia pot folosi indicator tonelor pe lund, ignoring tipurile de alae, diametrl yevilor gi marimes louilor: Unitateasupeems de misura In caleulele agregate sunt bani, De exempla, magazinele care Vind un sortiment extrordinar de variat de produse folosese vnitel pe uns, ignorind varie in materie de sum cheltuit pe tranzacte, num de articolecurparate, maja brut a fieckruiaticol si numel de aicole pe ‘eanzatie, Dac toate acestea vi se par teil de apoximative, tne minte A majoriatea frmelor au suicients exprient in a luera eu date agrepate Incite per tile, Obiectivele planificd sicontrolului capacitigit Decale pe care manageri de opeauni le iau fn altura planurilor e capacitate vor inluenja mai multe aspece ale performanei: + Cosral va fi inueniat de rapt dintre capaciate gi cerere (6a nivelul de producti, dack exit diterens). Nivelrile de capacitate peste cerere ar putea inserma sub-utilzarea capaci, deck cast Yonitwle vor fi cle intuenite de raporl dinte eapacitate si ‘ares, dar in sen invers. Niele de eapacitat gale sa mai mat ect cererea, la orice morent dat, vor garanta c8 se satisfac toate cere ge nu se piede nun ban din vent Copitalul circulant va fi influent daca organizaia decide 58 seumulezestocri de produienithanteroe primis de cere. Acest luera ar putea permite satisfaccrea cere, dar oganizatia va trbui sd Finanezestoeurle pnd ee vor pute B vandte + Caliaiea bunurilor sau servicer poate finluenad de un plan de capaciat care presupune Matai mar, de exempla pin angajrea de personal suplimentar. Noi nga perturbaresfunefionaris de tnd ‘organi ar putea spor probabilities de comitee nor err Rapidiaea de reat la cereile clinilor ar putea inbunaiia, fe prin acumularen de tocar (permigind stsfaere linlar dice din sie, in le se pus atepe procesorea bunuilor. ie prin fsigurara delberth a une exeedent de capitate eare st cimine covile de ayiepiare, + Sigua in fornizare va fg ew influent de et de aproape sunt ‘ivluril eapaciai de oleae cere. Cu et cornea se apropie maiPansaateiaPlaniare cat Misurares cereri si eapacitiii Prognavle sunt lemon ‘hie de intrare petra proces de lanleares rl de plafonul de capaciae al firme, cw ait acest din urd este rai putin capabil st fac fat perturbatilorneprevizute gi cu stt ‘mai pu sigue sunt iverile de buna gi servi + Flexiilutea, msi les cea de volum, va § Imbunitai de capactatea excedenarl. Daca exists wn eile perfect inte cere 1 capaciate, eranizaia mu va f capabid sf rispund8 rier Spor meaytptate de certs, Etapele din planificarea si controlul capacitii Suceesiunea deizilor de planificare si contol al eapacti care rebuie fie lute de managerii de operaiuni ese thstraa in Figura 112. De regula, manages de operagiani au fn fas 0 progno2s a cere pe care © po considera nici cert nici constana. Ei voravea eit de elt ee despre posibilile lo de a satsfae aceass cerere, Totus, inaine de a se ha ‘orice deci. ef trebuie si dispund de date canine ait despre capactats, ‘its despre eerere. Dec pimul pas va mararea cereri agregate sia rnivelurilor de copacitate pentru pevioada de panier. Al doilea pas va fi ‘denficareaplomuilr de capactte ternative, cae ar putea f adopt ca. spans la fuctujile cere Al treiea pas va f alegerea cli mai potrivit lan de eapacitae, avand in vedere circimstanile, ‘con pease t Ep 2 ewe ani cecapacieaeraive Prgnoen Bas Algrescetama poi pl de capac < Pru rea pies Figura 11.2 Etapele planiicri i controtului capaciatit Previzionarea fluctuatiilor cererii Desi previionareacererii ini) de obiei tn responsabiftates Funejiunilor de vinzari siSau de marketing. este informatie de ntare Foane importanis peniry process! de decivie privindplanificarea control eapacitagi. deci de mare interes pentru manger de operas {aura ume, ir oestimare a csr vioore, neste posiil si se lac planuri fcace pont eveniment vitoare, se poste doar rsctona la apatite Tor. Prin urmare are mare importan si fie nelese herurle care tau la ‘za de atonament 2 acest prognoze. (ei suplimentl lt Capitol 6.‘Seaoraltates eres ‘Capital 1 Plnibcare controle capaci espe prognozare) in ce privesteplaificares gi controlul capaci, exist tec ern a adresa une’ prognoze a cert ‘Saf exrimat interment il pert planficarea $f controtu epoca Daca prognozele sunt exprimate doar in trmeni banegt i nd indict nimi despre cererile Ia care va fi supusd capacitatea uel organiza, atunci ele vor tebui 88 fe taduse sub forma agteptrlor realist de cere, exprimate in aeleagi uni de misurd cas capacitatea (de excmplu ore de Funeyionareautlajelo pean, munetori neces, saa et) ‘afi at mal exacts eu puting Tn planiiearea. si conroul capacity, acurteea_unei_prognoze este important, pentru cf, in timp ce nivel cere se poste schimba instantaneu inte deciza de sehimbare a capactii si punerea in prcticd a eciie va exista un interval de timp. Aste mul manager de opraiunt se conftunts cu o dilema: in incerarea de a stsace cererea, ei tebule audeseoris8 hotrasesprodueya dain, pe baza unei prognore, care ar putea se schimbe inainte sf apra cererea previzionatl su, mal iy se dovedeasct foarte departe de cererea efectiv ‘SAindicegradul de nceritudinerlaiva Decale de se ler ore supimentare gi dea reeruta personal in plus se azeazh de obicei pe nvelurileprognozate ale cereri, are In reat ‘ar putes s iferesemnifcati de corereaefetva, ducin la costar inutile sau servre impropie a clinjlor. © prognozt a nveluriloe cere dint-un ‘supermarket poate indie inal vine slabe, car se intensifisspre ore ‘prinzului. Dupt care cererea se incetnese din nou gi ere argh putric Fa inceputl sei inant de aseSdea din ow la fry programa lic. “Managerul de magazin ar putea folosi sceast prognorA pentru a ajusta (Gi spunem) capactatea de incasare pe parcursul zie. Dar degi aceasta rognaz& poate fi una corect la nivel de medie, nico 2 nu se va conforma exact acest tpar. De tot atta importan va fo estimare a gradu in care ‘cerereaefectivi poate si difere fat de medic. Acesthncra poate fi caleulat prin suite sistcilr cerei gi trasrea nei disibuianivelurlor de cerere fn igcare moment al il. Importanjascesu fp este ef managerul ‘Hie acum eénd anume conteazi si aibi personal de rezerva, eventual reparizat 8 completeze rfturle dar oriednd disponbil s8 vind la casele de mareat,dae8 nivelul cereri impune acest lvru. In general, avantajul prognozelor probabilstice de acest fel este ci le permit managerior de opera i fico judecai de valore inte varantele de planui care vor ‘garana, practic, posbilitateaorganizatci de a satisfac cevereaelectiva 1 planuile care minimizeazh costirile, La modul Weal, aensth jest at Trebu st fie influenat de natura eiterilor de cdtigare a comer: piefele sensible la pet pot impune un plan de minimizare a cosurlor eu evtrea scuilor, care nu fototdeauna va satsfce nvelurile de vit ale cere, pe lind piel eare pruiese receptivitatea si calitaten servi s-ar putea 8 juste oprevedere mai generoasi de capaciate operational, Sezonalitatea cererit in mute organiztiplanifcae si controll capaci se ocups fn mare pate de problema fuctailor serene ale err Aprospe toate prsele i servelle prezied 0 oaecaresezonalizte a cere, uncle prez iPanes aires Panne conta sezonaliates oferei, de obzet acolo unde factor de inte sunt produse agricole sezaniere~ de exempl, in procestreslezumelorcongelte. Aceste Meta le corer sau oferti pot fi previzionaeintran grad rezonabil dar ‘unele se vd infuriated varie neatptte ale vem gi de schimbares Nuit ne dhpanile Noma de pass reget esetna ean “inns Connie dere cra Mezanat de etiate pmol errvmeve fe Let pe stmningExemplu rezolvat ‘Copaiate proces ‘Cavite um proses seu ‘nla aca fot Pda are opt Planiearen yo Capacitatea depinde de mixul de activitagi Spit if misoar eapacitatea tn termenitresurseor sale, in pare pert c nu exist reli lars ince numa de atu pe care le dete $i uml de paieni pe care i teatiz8. Dei ol pocinti liuravea neve de tatamenterelativ minore si eu gedere scum in spit, alune! ar putea 5 tteze mult oumeni pe siptinind, Daca majorttenpacienior iat avea nevoie de prioadelungi de abservafe stu rcuperare, rar mai plea trata decit foarte pum. leiile din proces depind de mixul activitiilor care au lc in eadralspitalli si, pent e& majorite spitaelor ested tai mule pr dterite de active, iesirile sunt grew de provziona. Cu siguranle dif de comparat direct eapacitateaspitalelor care au activi foarte diere, Si spunem co fabrca de aparte de asx conkijonst produce tei ‘modelediferite de unit: ue, standad gi economic, Model delux poate ‘montat in 5 or, cel standard in I ora cel eeosomie in 0.75 or. Seeta de ‘mania din fabric are 800 de or de inc disponibile pe spina. ast vsreren pentru ule de Wx, stniaed 1 cconomice este In proporta 23:2, timp neesarpenruasamblaveaa 2 +3 +27 univ 215) +G%1) 12 095)=75 ore "Numaru de unital produse pe sipimand va 500.7 = 746.7 unin O-*7 = 746-7 nit Daca cererea se modiicd si ajunge a prorotia 1:2, timpal nesesar pentruasamblarea a 12 +4 = 7 uit va (115) +26) HG *075)=65 ore ‘Acum, nual de unital produse pe spt ese 800, 65 158615 uni Capacitatea proiectatt i capacitatea efectivi Capacitatea proiectatd a unei strecturi de opertiani — capactaten teortil. pe care proieetani sii tchniei av atta In nine cid ‘omandat exeeuyia ~ mu se poate ftotdeawa material in practied, De exemplu. 0 campanie care exceuh operatiuni de crete whit fotogatee are eteva ingalai,care ate slur de hate derulate in mare sez, plicind mai multe stra de substan chimis. Fiseareintslae poate i ineionere to anu vite. umulind teva masini de este ct ‘impale finetionae, one capacities lereed poietic Dr i restate sala va St amsionee tt timp te masima. Produse dive vor ave ering de era iit, dec ns 1 tech 8 oprit pout seine de een, Va bul si Ft ‘nuofnore telnied perils dsc din mse hs dn pal posi Dilfeuaile tehnice de progemare a sarin vor sce prob ale vinate pind. Ni tote este pene ane din io manage de ‘spatiale a tai cra pl gh vigor tlPrrkoaticln Plantar sicoted ‘Capactate ec finnei, Capactaten efectiva cae rman, dup ce se conabilizeae acest ‘Cina il gum poss perder 86 numestecupactatenestiv de explontare, Dar ase eae Ue caumilcissexpice ss Feducere a capaci vor fi singurele din sts, Sunt al actor care Sean dete setioncaz3. cum arf problemele de alate, aac nstalai. absentia stint Drssonalli alle near putea evs. Aces nso pti aren bask fete a insalaici va fh nea mab mics eit capac. feet ie poral dine prodaiaetectvretvata de o Smuts opraonal 5 ‘opactatea ei proiectatd Se numeste utlizare ar rapt dinte producti ‘meta man ett let ei epoca eat se met een 1 sespaciaen preset, scare Petia fei elit iets ‘Capacittes proiectata Proc eeetvralizata Capactteaeesiva Encinta = Exemplu rezolvat ‘St spunem ex producitorl de hati auograit are onstlae de reat ‘6 0 capacitite project de 200 mete patra pe minut instal este xploaat timp Ue 24 de ore pe 7317 vile pe sptdmn’ (168 de ore pe siptaming), ‘Copacitateaproeetat este de 200 60 «24 « 7 =2,016 milicame pe siptimin, Evident peodutie peo spina aa In fell rm: ‘Schimbari de reyim de functionare(reglritchnologice) 70 i 2 innogineepeevesiva pried 16 3. Lips srcin’prgeamate 8 4 Verte de catia prin sonda 8 S- Paze de schimbure tui 7 6 Defectuneistaaie $reprai Is 7 tovestiange pent o problem de elite 20 8 Material de ereue lips in soe 8 9 Deficit ce personal 6 _M_Astepite sur de hie 6 Jn sptamina euren, producti eliza a fot det le SR 00 Primele cinei catego de pierer de produsie gar ea 0 consecings ‘anor eveniment=comsicerate fh ma reznabil de nce, insu 5 ‘Je ore, Lilimele sinc clegorit sunt pieneri veplanifcate dar eate pot fi ‘vitat.insumand 8 de oe CCapociatsa poze = 168 de ore pe sapamina Capacitea ebstiva = 168-59 = 109 one Prey realvata ~ 168-3958 51 one Prhta eet relia Uiiieare fee Capoten pris inienga = Lenlvetineativ reat St gy Capac stn 100Efcirta bala chipamentta (OE) © mend dempreicea ficult ce exten “chipset open ‘opto 1 Planar controll capaci Pntnaochestune ait de anportan, se opie narprinzdtor de pain staetanlizare in medal cum e ssoardcapoelatea! De ate de aur sz ponteu cpgeitits est nevoie doa din rata de plnifeare oval al operant. i pent ase decide dae net ed vest ‘igen plus de capocitate materiel, cum arf tlie. $i use mth Prctitienit vor fi'de cond cu medal Tn cae capitate proieca si cea sfetva au fost definite sau masuate n exemplulrezolvatantroe ii vor bieta ed prime cine eatogoci pienleri i parce wo consecnita nor ‘venimenteconsirate in mal rezonbil Ue poet. Regie ds utile entns schimbarearepimului de Tunionae pot Ii redse,alouiea de anisra itent a sacinilor tire provese ar ts reduce timp i eave wt ‘unt programas ler, ba char 5 rae\uinaeapuogramelor deinen preventiva ar putea duce Ia 0 rede a timpula piri Un eament Jo salve ele 28 orice indiatei de elcienfta capaci sa Flos. sees tecbui 55 fc consider nkieatri tl de diagnostic, wpi st evideniee ‘aoe primare de iliare inti a capaci Este promovat 0 sa ‘alate pertinent dle masta wees capi, s nue ikea de ficient gibald a echipamentul, eserst in continue Fficienfa globalt a echipamentuluP Bficenta globalt a echipamentului (OEE) este o melodi ft mai ‘gweld de masurare a efiine cu care sunt utiliate echipamentle de ‘pera Ease bazeara poe aspect ale perormani + Himpo care echipamentul est dsponbil pete operate: + caltutea burial sau a servicilui pe eae i produce; + ropidtatea sau viteza de procesae a ehiparenti Ecinja global echipamentlui se calculaz prin inmulirea unet ‘uc de cisponibilitate cu ora de performanta (sau vie i cu orld de tate. O parte din reducerea de eapacitatedispoaibila unui ehiganent ‘stu proces) ese cauzata de epit pier. cum arf eek pet fe i schimbore de reyim (atunei cand echipamentil ste pret penint rmatoarea st activin) timp de repaae in uma une ava O al paute ds eapocitate se pide prin reducer de ropiitate, ca hpamentl sti degeaba le exemple aseapisi primeascspenltie Detetminatd in alt proces) $i end este operat sub pnd. in sri, nu toate ire proeeste de un ech "oare. Agua. o parte din capaciet se pice pin pcr de eal Folesnd naa din Fig 11.5, OEE =axp as topeasen timp se Ja re Hel alee caldirane de vara, Gillan comenteara ,Pvetic, asta sunt clr capt. Noi on anal aeastacerere 24 an conseet a, in wal dit do lint ent prin gale de terion coomaird 0 nie stem ew bu medi, oo evi cue propre ‘pai perso, cove asm do ent de tm Gite. Pre de wane in vcd ferme cee de 4 Ee emia, sev ve ne okra man lt a in dca aceite museca dai In pls, 0 irae separa dee div ose fe peomite eliznlo lca st eumpere unm sin -mgacinul feel. hy ighes. spar far sh ucbuia pleases perry avec ferns te 0 ira vicit smeincitor de Feild, Not crea weed Irn 6 minha iptv 1 Planicare comitalcapait Aindetcinsioatort asnich mui fa oct ‘omeeltor dct foarte ta, inieent de emiany set Jo sen. Mai stn $1 retro locale unpar foarte mnt jn aces $e ilies ‘ogc 10 vipa ane ee consi doar de Cretan. ind ongunbccd foarte inal mese jesine. "Toate vinvatile din aceasit ‘ategrie suit ls prude vlna cu inant aici $ €, Produsul ft se vinde deci esive el ‘tego de eumprti, Vel abel 13. ‘Tabelul 11.3 Analiza vanedvilor anwae de inghetutd (in mii €) intre 2003-2007 si Drognoza vinzitilor pe 2008 200 2404 2005 2006 07 ar Mga emi 29 32 tos 36k Note: (a) Nuse tne evident separative rior eXceviittori cup a Fret gia vn avis «re ie local caren viene gi ‘as (b)prurile de vinvae 9 discount psi 2008 soc fi a flea in 2007: 6) Gillian considers una 7007 a fost reonabil de reprezentaty in Duet de vedere al mii, desi a plot cov ma rol Jest medi in ili august Tabelul 114 ofert etal daspre vzitatr Femei x viwwarle Je ingheati din 2007 Comentarite de inceiere ale ui Gillan a Tost urmataacle: Mai amen ine sue le ‘Bein. permen ca aeeush itreprindee sc he findeplinenses atepirie. Probab