Capitolul 11
Planificarea si controlul capacitatii
Introducere
Asigurarca posit de saitacere a cori prezete gi vitae este 0 responssbiiste Fundamental
1 managementului operatiunilor. Gas ehilibral oteivit Tare capacitate si cerere, gma igi va putea
‘allsface cu eficaciatecleni. Gres! pu, firma nu doar cd nus va satstice clei dar ve inregistra
fi costuriexcesive, In dieuile despre plnificarea gi coneouleapacitii, sc foloseqteureoriealificaival
tgregat, deoarece, la acest nivel de planificate si contol, clcuele de capactte si cerere se fa de obivei
Jn termeniagregt, are nu fic distinc inte dieritele bunur i seve pe care firma lear putea produce.
sen srcini const in a faces crespunds, la un nivel general agrepat, oferta capaci eu cereres pe
care tebuie so stisfcd (vez! Figura I1)-Acest capital coatine gun supliment avind ca subiet modelele
nalitice ale eadilor de aseptare, un mod destdire a pleificri gi contol capaci folost mai les
tele me de serve
Planficare contr
‘pact \é
J snnstinte te
(=> be ee
Figura 1.1 O definite a plantieri st controlulut capaci + Ce‘nseumnd planificara gi contol capaci?
+ Cum semisoaracapactatea?
+ Care sunt modurile dea face fis Suetuate cere?
+ Cum pet firmeles- planifice nivel de eapaciate?
‘+ Cum pet firmele ss contoleze nell de capaciate?
Britvic se munis prinre cei mai mari
prouttofi dé biuturi eeorteare din Furopa
“un jucior major de pe o pial care consumt
sproape 10 milarde de lit pe an. Anual, Britvic
Imbutliars, disribuia. si vinde peste un miliard
4e litt de bauturi eeortoare gata preparae, tn
‘ireast00 de sonimentedifeite (arom, forma §1
Alimensiune,inelusiv mari cum ar Pepsi, Tango,
Robinsons, Agus Libr, Prdey' i J20. fn ieee
an, Britvic produce destul cui de reortoare ined
si Incereuiasa plobul plmantse do te oi, de
trebuie i fie © stuctrdoperationala ex volum
‘mare gi viteaa mare. Cele ge fabric ale sale
in Marea Britanie au fn de productie care scot
pind la 1.500 de cui pe minut, dstbuta Sind
organiza la scarkpigantcd. fn central reli
sale de distibugie se aft un Centra, National
e Disirbutle (NDC) amplasat la. Lutterworth
cesta este proietat <4 opereze nonstop pe
‘oat durata aruui, manipulind pnt la 620 de
inetrearur de eamvon pe si. mpreund uo refea
rnaionala de 12 antepozite, tebuie 58 se asgure
1 toate cele 250.000 de puncte de desticere din
Marea Britanie ‘ji primese la timp comenzile.
Projestat 4 constr Ty colaborae eu Wincanton,
‘ companie specilizat® in soli pentru eee de
sproviionare si dstibui, care acum gestioneazi
NDC-ul companiei Britvic, acesia este capabi
‘Sb adiposteased pind fa (40 de milioae de cu
in hala High Bay, cu capacitatea de 50.000 de
pli, Tote informagile, dela comands inl
ta lvarea final. se gestionead eletonic,Figele
Incseiturior sunt seanate in fabriile Urivie st
‘roduse in sistemul compuerizat de plaiicare
sf control, care tbilejte un program de rece
‘Acesieinformagi Sunt apoitcimise spre sistema
de gestune al depoztui,
a NDC, datele sunt transmise ez si
contol al migeiti, care contoleuzd.scoateres
palefoe din hala High a.
Pe puccursul anulu, Britvic disribuie peste
100 de milcane de taxur. Dar tparl de eerere
entra biutuci ieorioare ene sezoniey, ca
Sschimbiri pe tenmen scurt eauzate ait de vreme,
‘it fi de campanile de marketing. Mai mult,
politica de serve Britvic, de a rispunde oricnd
‘len dovese 0 livrae, are un impact drastic
‘supra NDC gia planifictri capaci sl. Cele
‘mai aglomerate perioade ale noasire sunt vara
in apropiee de Crdctun. edn ne asteptam la tm
ste vino de peste 200 de rilere pe 21 eea ce
inseamna cam 3 milioane de bacurl pe siptimand.
In perioadele linsite, mai ales dupa Créciun,
‘vem sub um millon de bur! pe spina”
(manager de distribuje). Cererea la NDC este
‘my doar sezoniert In Sens genera, ci poate sf
4 varieze de in 2.000 de paleti into 2 la 6.000
fn ua urmatoare, ca rczultat al schimbailr
Ieterologie pe termen scursi_al tipareloe
‘variable de comandd din partea clenilor mar
(Gupermarketrle). Dat find ipsa de spy in
hale Ligh Bay, nu este posibi, pur i simpla, 8
se acumolee siocutt pentru peroadele pine, deci
Aexibiitatea i eficena sunt chile suecesuli,
Seuetura operayonsla NDC utilizeaz 0 sere
de metode ponte a face fia futuailor cert
Fourie imporane sunt llizarea sb decvoliarea
tehnologic tin ietrioal NDC, et qin afer
jar nd tlle aang
oil de 1 Ianpul de aprovizionare si ofers al Brive,
[ivelurile nate de fx in trait gi posibiliatea
a rispunde rede la fucnile ere depind
ée uiliarea tebuologiet informationale integrate,
Jn direct legitrs cu tchnologia de manipulare
uiomatizath din hala High Bay. Fdrd
‘automatizar, aceast struc pur i simpli nar
tea 8 fnctioneze. Cel mai hine I dal seama
cit mevoe al desist ature cn se defcteaza!
‘Mai aller! mat male erri apr in sistem
feud ca, trun rating de yase ore 3 cer
de la procesare in avans lao restantd de $0 de
Increturi care astepiau a fie procesaie. Ceea
ce echivaleasd cu 1.350 de pale! su aproape 4
Iilioare de cut de rdcortoare,
Call Pa
arent conte api
‘Management resurseloe mane exo de
somenea eseniel penis gesionaca capaci,
Ty Gecare dimfoea, manager de tor primeye
omenzile pentru ziua caren, desi orci’ pe
furl lei se pot last ate comeazi. Datel
espe comenzi pemitsloarea cizace a foe de
‘muned polialifcate Sedinjle slice operative
permit si ele ca erce eventale probleme si fe
stocate sl ezalvate faint de a deve! rite In
sii, prin exeralizaea ranggementului: NDC
tre compas Wineanoo,uittea poate 8 demsezs
‘agai din alte puncte de axiviaie Wincanton,
up! cll cere mar mae Celle ai
de lnm ole noasre din ard au momen dere
de vr de minim pe parcwrsal ara, cea ce me
utd sb aici efcrbele de agai.
Ce este eapacitatea?
Capac Cel mai freevent, cuvnul eapacitate” este folsit in sensu stati g
fie de vol fx a nu ecient sau pai nto ld. Manager de
peau dau el une acest sens. De exemplofirma de produce
Tarmoceuied ar putea invest into insalie de reacoar ew capt
1.00 de ii compan imbiiardcumparso vacate es eapataten
e500 de autovehicule fun cincmatograf muliple ee const cu 2ece
rane so capcitate fal de 2.50 de ocr. Cha ach acest valor de
capaciatedeseru ampoarea acer open, lem eects capac
de proces ale invest respective. Poni pla fice acest I,
trebuie st inglohim odimensiune de timp adecvats explo activelon Ds
empl, compara farmacewcl va ineests de volun de produce
care poate eliza cu reacieacle de 1.000 de lit. Dac un ot de prods
Standard se poate produce tno or, cpacaten de posse plist
farputcasjnge la 24.000 de Titi po zk. ack reat chimicd cue patra
ones dou ore Sunt dec curt ezervarlor ite ltr isa
Sar putea sf product numa 4000 de i pe 2 In mod sin, para
ae tea ocak numa de angaatunor firme din apoplee pe Gua
|. procesind dct numa 300 de main pe a Aterai e a ue.
f foes de curpitor venti entra, aren ta, in medi, decd.
© ork de prsoane care se I teat stan ede tei oe pes
Copacaea‘deprocesre arf alune de pt 500 de nay pe.
Asada, defini ape ue! stot operational x ell mtn de
ceive eu aloare at, dea angle periods de inp Care
ices pate il wars in cm rma ftir
‘Niselalmaxim 6 actvite
cavalo asus pea ©
frm ua proces su un spa de
‘vate one elie de
ag ue period dnp
Constriingerile de capacitate
Maite organiza funeonea sub nivel lor maxim de capacate de
procesare, fle pentru ch nu exis sufckta cere inet 9) complica arena Plana conta
Consiringere de capt
Planificarea sicontrolul capacititii =
‘Strategie de eapactate pe
vermen ung
‘aac pe fermen medi
Planicare conta
fnpertilpetormen eur
‘apactatea, fe pentru cd sau impus acest lueru ca polities detiberat, ca
Sl pool ispunde apd a orice nous comand. Adeseor, ns, organiza
‘au unele pin din stracturd funeyiondnd sub capacitate, in timp ce alele
sun la plafonul” de eapactate.Acele part din onganizaie care Inreazh
a plafonu” de capaciateconsiuie constringerea de eapacitate penira
intreags fmt. De exempl, un supermagazin ar pute ofei un seviciy
de Impachetare a cadourilor care’ in condi normale poste face fas
tuturor eerie, chai ine pe client si asepte peste mAsurd In presima
CCiciumului, ins, cerees penta acest serviia poate si ereascl de mult
mai muite ori dest eresterea globala a vinzirilor in cadrul magazin
acd muse asigur resursesuplimentare pena sporiea capaci sceste
‘micr-operajuni, ea a putea constnge capactaesintreglsi magazin.
Planifiarea si conrolul capsctit constituie sarina de stabiie
‘capecititefiace a siriturii de opersiun, astfel inet aceasta sk oath
spunde la cereile pe care le primeye. De obicei, acest Iver inseam
se decidd cum ar trebui sé rispunds organizatia la Ratuatile cere
[Ne-am mai intlnitcu aceasta problems in Capitlul 6, unde am examingt
schimbirile pe termen lung ale cereri gi state altemative de eapacitate
entra gestonarea schimbilor. Acest strategi aveau cu obits introduc
(au sb elimine) incremente majre de capacitate fied. Am numit east
‘acini strategia de capacitate pe termen lang. In capitol e fa, ne vom
‘cupa de sara temporal atermenululscurt, th care deze de eapactate
‘inv predominant sub constingerilelimitelor de eapacitaefizca stabil:
rin statepi de capacitate pe trmen lung a organizate
‘Capacitatea pe termen mediu si scurt
‘Odutt ce au sit eapactatea pe ermen tung, manager de opesians
trebuic st desi cum vor ajustacapacitate pe termen media, De obs
‘cst lcrupresupune oevaluae a prognozclor ceed pe operoadl de 2-18
‘unin itor, in care producti panificatss8 pats A masicata, de exempla
prin schimbarea numruui de’ ore in care se uilizeach echipamentele: Th
rate, ins, ptie sunt prognozele cares corespunda perfect cu elit,
‘lus ¢8 majoiatea firmelor trebuie si reationeze ila schimbar de cere
car aparinteun tinp mai sur. Hoteluile i resauraniele a modifi
eagteptt clr cleat in nivel corer do tao sear la alts, dar i
in experiena air treat e8 unele zie sunt in medi mai aplomerate
secitaltele, Adar, managsrit de operaiunitrbuie st fact aus In
‘capacitaten pe termen seurt, car le permit sf varieze producti reals
peniru o perioada seu. fe pe basA previzonats (de exempt, casirile
bincilor sun ntotéeaune aglomerate la ors peinzul) fe fs avertioment
(Ge exempl, 07 asrit cad ini-an pre de dita.
Cererea agregati si capacitatea agregati
CCarateristica important a planifcdrit si contol capaci in
‘maniera in cae abordim aici acest subiet, este c8 siabilese nivelurie de Punieae scoala et
arent
Terme lst cu referie
Inpnihearscapecit pe
‘oie sei ere pera
Tobe nog de sna
‘pupae eapacia
Capitol IL Planiearen
rola capaci
capaci pe termen media gi scurt fn termeni agregat. Adie decile
are se ia sunt la un nivel global, de ansamblu, Teh intra in deaile
produselor si servicilorindviduale oleite, Acesta ext sens terme
-agrezat”~ diferite produse si servic sunt lute Ia un loc, penta & se
Oobfne o imagine de ansamblu asupra cerei si capaci, Ceea ce a putea
iva eu un oareare grad de aproximaj, ma ales dae minal de produse
sau servieitoerite este deosebit de variat (asa eum vom vedea ceva mal
spare). Totus, prim pas in atvitatea de plaifcares contol, apregarea
este necesari, De exemplu, un hotel sar putea gindi la crete eapacitate
In termenit,.rumdrulul de nopi-camere oeupete pe luni. Acest indicator
‘ignordnumdral de lin cazati tn fecare carer, la fel casi cernee lor
individuale, dar este © prima aproximayie bund. © fabrica de ticotje ar
putea misura ceerea si eapacstea tn unit (pies vesimentare) pe cae
«ste capable produc pe lund, ignorind marimes, eloarea su roils.
Produedtoril de aluminia pot folosi indicator tonelor pe lund, ignoring
tipurile de alae, diametrl yevilor gi marimes louilor: Unitateasupeems
de misura In caleulele agregate sunt bani, De exempla, magazinele care
Vind un sortiment extrordinar de variat de produse folosese vnitel pe
uns, ignorind varie in materie de sum cheltuit pe tranzacte, num
de articolecurparate, maja brut a fieckruiaticol si numel de aicole pe
‘eanzatie, Dac toate acestea vi se par teil de apoximative, tne minte
A majoriatea frmelor au suicients exprient in a luera eu date agrepate
Incite per tile,
Obiectivele planificd
sicontrolului capacitigit
Decale pe care manageri de opeauni le iau fn altura planurilor
e capacitate vor inluenja mai multe aspece ale performanei:
+ Cosral va fi inueniat de rapt dintre capaciate gi cerere (6a
nivelul de producti, dack exit diterens). Nivelrile de capacitate
peste cerere ar putea inserma sub-utilzarea capaci, deck cast
Yonitwle vor fi cle intuenite de raporl dinte eapacitate si
‘ares, dar in sen invers. Niele de eapacitat gale sa mai mat
ect cererea, la orice morent dat, vor garanta c8 se satisfac toate
cere ge nu se piede nun ban din vent
Copitalul circulant va fi influent daca organizaia decide 58
seumulezestocri de produienithanteroe primis de cere. Acest
luera ar putea permite satisfaccrea cere, dar oganizatia va trbui sd
Finanezestoeurle pnd ee vor pute B vandte
+ Caliaiea bunurilor sau servicer poate finluenad de un plan de
capaciat care presupune Matai mar, de exempla pin angajrea de
personal suplimentar. Noi nga perturbaresfunefionaris de tnd
‘organi ar putea spor probabilities de comitee nor err
Rapidiaea de reat la cereile clinilor ar putea inbunaiia,
fe prin acumularen de tocar (permigind stsfaere linlar dice
din sie, in le se pus atepe procesorea bunuilor. ie prin
fsigurara delberth a une exeedent de capitate eare st cimine
covile de ayiepiare,
+ Sigua in fornizare va fg ew influent de et de aproape sunt
‘ivluril eapaciai de oleae cere. Cu et cornea se apropie mai PansaateiaPlaniare cat
Misurares cereri si eapacitiii
Prognavle sunt lemon
‘hie de intrare petra
proces de lanleares
rl de plafonul de capaciae al firme, cw ait acest din urd este
rai putin capabil st fac fat perturbatilorneprevizute gi cu stt
‘mai pu sigue sunt iverile de buna gi servi
+ Flexiilutea, msi les cea de volum, va § Imbunitai de
capactatea excedenarl. Daca exists wn eile perfect inte cere
1 capaciate, eranizaia mu va f capabid sf rispund8 rier
Spor meaytptate de certs,
Etapele din planificarea si controlul capacitii
Suceesiunea deizilor de planificare si contol al eapacti care rebuie
fie lute de managerii de operaiuni ese thstraa in Figura 112. De
regula, manages de operagiani au fn fas 0 progno2s a cere pe care
© po considera nici cert nici constana. Ei voravea eit de elt ee despre
posibilile lo de a satsfae aceass cerere, Totus, inaine de a se ha
‘orice deci. ef trebuie si dispund de date canine ait despre capactats,
‘its despre eerere. Dec pimul pas va mararea cereri agregate sia
rnivelurilor de copacitate pentru pevioada de panier. Al doilea pas va fi
‘denficareaplomuilr de capactte ternative, cae ar putea f adopt ca.
spans la fuctujile cere Al treiea pas va f alegerea cli mai potrivit
lan de eapacitae, avand in vedere circimstanile,
‘con pease
t
Ep 2 ewe ani
cecapacieaeraive
Prgnoen
Bas Algrescetama
poi pl de capac
<
Pru rea
pies
Figura 11.2 Etapele planiicri i controtului capaciatit
Previzionarea fluctuatiilor cererii
Desi previionareacererii ini) de obiei tn responsabiftates
Funejiunilor de vinzari siSau de marketing. este informatie de ntare
Foane importanis peniry process! de decivie privindplanificarea
control eapacitagi. deci de mare interes pentru manger de operas
{aura ume, ir oestimare a csr vioore, neste posiil si se lac
planuri fcace pont eveniment vitoare, se poste doar rsctona la apatite
Tor. Prin urmare are mare importan si fie nelese herurle care tau la
‘za de atonament 2 acest prognoze. (ei suplimentl lt Capitol 6. ‘Seaoraltates eres
‘Capital 1 Plnibcare controle capaci
espe prognozare) in ce privesteplaificares gi controlul capaci, exist
tec ern a adresa une’ prognoze a cert
‘Saf exrimat interment il pert planficarea $f controtu epoca
Daca prognozele sunt exprimate doar in trmeni banegt i nd indict
nimi despre cererile Ia care va fi supusd capacitatea uel organiza,
atunci ele vor tebui 88 fe taduse sub forma agteptrlor realist de cere,
exprimate in aeleagi uni de misurd cas capacitatea (de excmplu ore de
Funeyionareautlajelo pean, munetori neces, saa et)
‘afi at mal exacts eu puting
Tn planiiearea. si conroul capacity, acurteea_unei_prognoze
este important, pentru cf, in timp ce nivel cere se poste schimba
instantaneu inte deciza de sehimbare a capactii si punerea in prcticd a
eciie va exista un interval de timp. Aste mul manager de opraiunt
se conftunts cu o dilema: in incerarea de a stsace cererea, ei tebule
audeseoris8 hotrasesprodueya dain, pe baza unei prognore, care ar
putea se schimbe inainte sf apra cererea previzionatl su, mal iy
se dovedeasct foarte departe de cererea efectiv
‘SAindicegradul de nceritudinerlaiva
Decale de se ler ore supimentare gi dea reeruta personal in plus
se azeazh de obicei pe nvelurileprognozate ale cereri, are In reat
‘ar putes s iferesemnifcati de corereaefetva, ducin la costar inutile
sau servre impropie a clinjlor. © prognozt a nveluriloe cere dint-un
‘supermarket poate indie inal vine slabe, car se intensifisspre ore
‘prinzului. Dupt care cererea se incetnese din nou gi ere argh putric
Fa inceputl sei inant de aseSdea din ow la fry programa lic.
“Managerul de magazin ar putea folosi sceast prognorA pentru a ajusta
(Gi spunem) capactatea de incasare pe parcursul zie. Dar degi aceasta
rognaz& poate fi una corect la nivel de medie, nico 2 nu se va conforma
exact acest tpar. De tot atta importan va fo estimare a gradu in care
‘cerereaefectivi poate si difere fat de medic. Acesthncra poate fi caleulat
prin suite sistcilr cerei gi trasrea nei disibuianivelurlor de
cerere fn igcare moment al il. Importanjascesu fp este ef managerul
‘Hie acum eénd anume conteazi si aibi personal de rezerva, eventual
reparizat 8 completeze rfturle dar oriednd disponbil s8 vind la casele
de mareat,dae8 nivelul cereri impune acest lvru. In general, avantajul
prognozelor probabilstice de acest fel este ci le permit managerior de
opera i fico judecai de valore inte varantele de planui care vor
‘garana, practic, posbilitateaorganizatci de a satisfac cevereaelectiva 1
planuile care minimizeazh costirile, La modul Weal, aensth jest at
Trebu st fie influenat de natura eiterilor de cdtigare a comer: piefele
sensible la pet pot impune un plan de minimizare a cosurlor eu evtrea
scuilor, care nu fototdeauna va satsfce nvelurile de vit ale cere, pe
lind piel eare pruiese receptivitatea si calitaten servi s-ar putea 8
juste oprevedere mai generoasi de capaciate operational,
Sezonalitatea cererit
in mute organiztiplanifcae si controll capaci se ocups fn mare
pate de problema fuctailor serene ale err Aprospe toate prsele
i servelle prezied 0 oaecaresezonalizte a cere, uncle prez i Panes aires Panne conta
sezonaliates oferei, de obzet acolo unde factor de inte sunt produse
agricole sezaniere~ de exempl, in procestreslezumelorcongelte. Aceste
Meta le corer sau oferti pot fi previzionaeintran grad rezonabil dar
‘unele se vd infuriated varie neatptte ale vem gi de schimbares
Nuit ne dhpanile Noma de pass
reget esetna ean “inns
Connie dere cra
Mezanat de etiate
pmol errvmeve fe Let pe stmning Exemplu rezolvat
‘Copaiate proces
‘Cavite um proses seu
‘nla aca fot
Pda are
opt Planiearen yo
Capacitatea depinde de mixul de activitagi
Spit if misoar eapacitatea tn termenitresurseor sale, in pare
pert c nu exist reli lars ince numa de atu pe care le dete $i
uml de paieni pe care i teatiz8. Dei ol pocinti liuravea neve
de tatamenterelativ minore si eu gedere scum in spit, alune! ar putea
5 tteze mult oumeni pe siptinind, Daca majorttenpacienior iat
avea nevoie de prioadelungi de abservafe stu rcuperare, rar mai plea
trata decit foarte pum. leiile din proces depind de mixul activitiilor
care au lc in eadralspitalli si, pent e& majorite spitaelor ested
tai mule pr dterite de active, iesirile sunt grew de provziona. Cu
siguranle dif de comparat direct eapacitateaspitalelor care au activi
foarte diere,
Si spunem co fabrca de aparte de asx conkijonst produce tei
‘modelediferite de unit: ue, standad gi economic, Model delux poate
‘montat in 5 or, cel standard in I ora cel eeosomie in 0.75 or. Seeta de
‘mania din fabric are 800 de or de inc disponibile pe spina.
ast vsreren pentru ule de Wx, stniaed 1 cconomice este In
proporta 23:2, timp neesarpenruasamblaveaa 2 +3 +27 univ
215) +G%1) 12 095)=75 ore
"Numaru de unital produse pe sipimand va
500.7 = 746.7 unin
O-*7 = 746-7 nit
Daca cererea se modiicd si ajunge a prorotia 1:2, timpal nesesar
pentruasamblarea a 12 +4 = 7 uit va
(115) +26) HG *075)=65 ore
‘Acum, nual de unital produse pe spt ese
800,
65
158615 uni
Capacitatea proiectatt i capacitatea efectivi
Capacitatea proiectatd a unei strecturi de opertiani — capactaten
teortil. pe care proieetani sii tchniei av atta In nine cid
‘omandat exeeuyia ~ mu se poate ftotdeawa material in practied, De
exemplu. 0 campanie care exceuh operatiuni de crete whit fotogatee
are eteva ingalai,care ate slur de hate derulate in mare sez,
plicind mai multe stra de substan chimis. Fiseareintslae poate
i ineionere to anu vite. umulind teva masini de este ct
‘impale finetionae, one capacities lereed poietic
Dr i restate sala va St amsionee tt timp te
masima. Produse dive vor ave ering de era iit, dec ns
1 tech 8 oprit pout seine de een, Va bul si Ft
‘nuofnore telnied perils dsc din mse hs dn pal posi
Dilfeuaile tehnice de progemare a sarin vor sce prob ale
vinate pind. Ni tote este pene ane din io manage de
‘spatiale a tai cra pl gh vigor tl Prrkoaticln Plantar sicoted
‘Capactate ec finnei, Capactaten efectiva cae rman, dup ce se conabilizeae acest
‘Cina il gum poss perder 86 numestecupactatenestiv de explontare, Dar ase eae Ue
caumilcissexpice ss Feducere a capaci vor fi singurele din sts, Sunt al actor care
Sean dete setioncaz3. cum arf problemele de alate, aac nstalai. absentia
stint Drssonalli alle near putea evs. Aces nso pti
aren bask fete a insalaici va fh nea mab mics eit capac. feet
ie poral dine prodaiaetectvretvata de o Smuts opraonal 5
‘opactatea ei proiectatd Se numeste utlizare ar rapt dinte producti
‘meta man ett let ei epoca eat se met een
1 sespaciaen preset, scare Petia fei elit
iets ‘Capacittes proiectata
Proc eeetvralizata
Capactteaeesiva
Encinta =
Exemplu rezolvat
‘St spunem ex producitorl de hati auograit are onstlae de reat
‘6 0 capacitite project de 200 mete patra pe minut instal este
xploaat timp Ue 24 de ore pe 7317 vile pe sptdmn’ (168 de ore pe
siptaming),
‘Copacitateaproeetat este de 200 60 «24 « 7 =2,016 milicame pe
siptimin, Evident peodutie peo spina aa In fell rm:
‘Schimbari de reyim de functionare(reglritchnologice) 70
i
2 innogineepeevesiva pried 16
3. Lips srcin’prgeamate 8
4 Verte de catia prin sonda 8
S- Paze de schimbure tui 7
6 Defectuneistaaie $reprai Is
7 tovestiange pent o problem de elite 20
8 Material de ereue lips in soe 8
9 Deficit ce personal 6
_M_Astepite sur de hie 6
Jn sptamina euren, producti eliza a fot det le SR 00
Primele cinei catego de pierer de produsie gar ea 0 consecings
‘anor eveniment=comsicerate fh ma reznabil de nce, insu 5
‘Je ore, Lilimele sinc clegorit sunt pieneri veplanifcate dar eate pot fi
‘vitat.insumand 8 de oe
CCapociatsa poze = 168 de ore pe sapamina
Capacitea ebstiva = 168-59 = 109 one
Prey realvata ~ 168-3958 51 one
Prhta eet relia
Uiiieare fee
Capoten pris
inienga = Lenlvetineativ reat St gy
Capac stn 100 Efcirta bala
chipamentta (OE)
© mend dempreicea
ficult ce exten
“chipset open
‘opto 1 Planar controll capaci
Pntnaochestune ait de anportan, se opie narprinzdtor de pain
staetanlizare in medal cum e ssoardcapoelatea! De ate de aur
sz ponteu cpgeitits est nevoie doa din rata de plnifeare
oval al operant. i pent ase decide dae net ed vest
‘igen plus de capocitate materiel, cum arf tlie. $i use mth
Prctitienit vor fi'de cond cu medal Tn cae capitate proieca si cea
sfetva au fost definite sau masuate n exemplulrezolvatantroe ii vor
bieta ed prime cine eatogoci pienleri i parce wo consecnita nor
‘venimenteconsirate in mal rezonbil Ue poet. Regie ds utile
entns schimbarearepimului de Tunionae pot Ii redse,alouiea de
anisra itent a sacinilor tire provese ar ts reduce timp i eave wt
‘unt programas ler, ba char 5 rae\uinaeapuogramelor deinen
preventiva ar putea duce Ia 0 rede a timpula piri Un eament Jo
salve ele 28 orice indiatei de elcienfta capaci sa Flos. sees
tecbui 55 fc consider nkieatri tl de diagnostic, wpi st evideniee
‘aoe primare de iliare inti a capaci Este promovat 0 sa
‘alate pertinent dle masta wees capi, s nue ikea de
ficient gibald a echipamentul, eserst in continue
Fficienfa globalt a echipamentuluP
Bficenta globalt a echipamentului (OEE) este o melodi ft mai
‘gweld de masurare a efiine cu care sunt utiliate echipamentle de
‘pera Ease bazeara poe aspect ale perormani
+ Himpo care echipamentul est dsponbil pete operate:
+ caltutea burial sau a servicilui pe eae i produce;
+ ropidtatea sau viteza de procesae a ehiparenti
Ecinja global echipamentlui se calculaz prin inmulirea unet
‘uc de cisponibilitate cu ora de performanta (sau vie i cu orld de
tate. O parte din reducerea de eapacitatedispoaibila unui ehiganent
‘stu proces) ese cauzata de epit pier. cum arf eek pet fe
i schimbore de reyim (atunei cand echipamentil ste pret penint
rmatoarea st activin) timp de repaae in uma une ava O al
paute ds eapocitate se pide prin reducer de ropiitate, ca
hpamentl sti degeaba le exemple aseapisi primeascspenltie
Detetminatd in alt proces) $i end este operat sub
pnd. in sri, nu toate ire proeeste de un ech
"oare. Agua. o parte din capaciet se pice pin pcr de eal
Folesnd naa din Fig 11.5,
OEE =axp
as topeasen timp se Ja re Hel alee caldirane de vara, Gillan comenteara ,Pvetic, asta sunt clr capt. Noi on anal aeastacerere 24 an conseet a, in wal dit do lint ent prin gale de terion coomaird 0 nie stem ew bu medi, oo evi cue propre ‘pai perso, cove asm do ent de tm Gite. Pre de wane in vcd ferme cee de 4 Ee emia, sev ve ne okra man lt a in dca aceite museca dai In pls, 0 irae separa dee div ose fe peomite eliznlo lca st eumpere unm sin -mgacinul feel. hy ighes. spar far sh ucbuia pleases perry avec ferns te 0 ira vicit smeincitor de Feild, Not crea weed Irn 6 minha iptv 1 Planicare comitalcapait Aindetcinsioatort asnich mui fa oct ‘omeeltor dct foarte ta, inieent de emiany set Jo sen. Mai stn $1 retro locale unpar foarte mnt jn aces $e ilies ‘ogc 10 vipa ane ee consi doar de Cretan. ind ongunbccd foarte inal mese jesine. "Toate vinvatile din aceasit ‘ategrie suit ls prude vlna cu inant aici $ €, Produsul ft se vinde deci esive el ‘tego de eumprti, Vel abel 13. ‘Tabelul 11.3 Analiza vanedvilor anwae de inghetutd (in mii €) intre 2003-2007 si Drognoza vinzitilor pe 2008 200 2404 2005 2006 07 ar Mga emi 29 32 tos 36k Note: (a) Nuse tne evident separative rior eXceviittori cup a Fret gia vn avis «re ie local caren viene gi ‘as (b)prurile de vinvae 9 discount psi 2008 soc fi a flea in 2007: 6) Gillian considers una 7007 a fost reonabil de reprezentaty in Duet de vedere al mii, desi a plot cov ma rol Jest medi in ili august Tabelul 114 ofert etal daspre vzitatr Femei x viwwarle Je ingheati din 2007 Comentarite de inceiere ale ui Gillan a Tost urmataacle: Mai amen ine sue le ‘Bein. permen ca aeeush itreprindee sc he findeplinenses atepirie. ProbabS-ar putea să vă placă și
