Cap. 5 Transmiterea sistemului de refering’ de Ia suprafafa im subteran 5:1 Aspectegeneraleprivind racordarea 21 -subteran, Ridicdrile topografce din subteran trebue sf in concordant cu cele de Ix suprafa si planurile lor aceste Inert trebuie si fie legate fine ele. Char dacd exploatarea minieri, de orice naturd ar fi, nu are lucréri le suprafifa, cu toate acestea, lueriile din subteran trebuie si fic legate de refeaua geodericd de suprafafd, pentru a putea cunoaste corespondenta anumitor puncte si pent a Vig. .1 Cazul c€né accesul in mind se face printr-o galerie de coast® dezvolta noi luc ‘Spre exemplu, dacd se vor executa lucriri noi precum galerii de consti sau eoarece drumuirea sprijinité pe punctul B de la zi nu poste fi inchisa in putusi vertieale trebuie si cunoastem pozitia punctului de plecare a galerie si de asemeni, pozitia punctului din subteran unde va trebui si ajungem. Ori, pentru a stabili adevarate orientare si himgime a galeriei este necesar ea ambele puncte, (iter, se recomanda ca aceast si se execute dus-intors. (6 Cazud edd accel min fe prin dowd gor de coms sespoctiv cel dela supra cel din subteran, sé fie reprezentate fn acelai sistem In aceasté situate vom determina coordonatcle a dou puncte A gi B situate Ww apropicrea gurlor color doud galerii (fig. $.2), iar racordarca Iwerdsilor tapoge # va excuta cu mare previzie de coordonate, cu aczeasi origine si acceasidieetie a pordul Racordarea lucrrilor din subteran cu cele de la suprafatd se va face potrivit ‘condifilor locale. Ca urmare legitura dintre suprafata si subteran se va realiza eu tora! diferitstunei cdnd intrarea in min& se face printr-o galerie de coast fay8 de ccazul cn accestl in mind este ficut prin unul sax mai multe putur jee de la zi cu cele din subteran se va face print-o poligonafie legeti, care 9) Cazu end acces n mind se fceprintro galerie de coats jn aceasta situatie racordares ridicdrilor topografice de la suprafaté cu| ssubferanul este relat simpla (fig, 5.1), In sensul cd va trebui si avem un punet de weepem lueriile plecars la zi situat in apropiorea intririt fn galerie de unde si pentru subteran, respectiv punetul B. Coordonatele punctului B, de plecare te potem determina prin una din metodele cunoscute, precum intersecjia taaint, Fig, 5.2 Cazul cind accesul in ming se face prin doud geleril de consti retrointersecfa sau potigonatia.Din eoordonatele determinate Ja 2i ale punctelor Py si Pz se calzuleazi len sistem goodezic @ aliniamentului PP: si cea provizorie, respectiv in sistemul onvenjlonal sles repreznté unghil «you care este sot nteg sistem subteran Inte cl pootozc: 6) Cazul edd accel n mind se face prin dows sau ma mate pu 4 0 in sistem geodezie a accluiag aliniament. Diferenta dintre orieniarea in fn avest caz se vor determing la 2i dou puncte P; si Po situate in guile de intrare ale puturilor, prin une din metodele cunoscute, cu o precizic egalé cu cea a ‘wiangulatel (fig, 5.3) Pupctele P, si Py se iau chiar in axcle puturlor respective gi se projecteaz’ vertical pind in fundul puturilor, objinéndu-se in planul orizontal al subteranult aceleasi puncte P; si Ps. In acest mod poligonatia din subteran se va desfisura inire aceste dou puncte ~ si se va compensa de 6-9 Cu aceasth valoare se vor corecte toate azimuturle provizedt ale ‘alintamentelor drumuirii din subteran, objindnd astfel orientarile definitive. ‘vind coordonatele punctului de plecare al poligonatii P), orzatrile aseminator uneia de Ta zi Minianicntelor gi lungimea lor vom recalcula drumuirea compensind-o conform asemeni, pe acestea. ‘laulelorpotigonomeisioe de la uersile de supafa {hn Cx ed aces in mins se face print sag pu ‘Acest caz este cel mai defavorabil, Trebuie remareatfaptul c& in exploatrite inlere modeme accesul in mine printr~un singur pu este interzis prin lege. Dac toh! spare accasté situpic fortuita de a face legatura suptataqinzi va webu si [rolectam prin put in subteran cel pun dows punete de coordonate cunosout la Zi Wh eevut de fata lucrarile topogratice din subteran se sprijiné numai la inezput pe Werle puncte dar punct de inchidere a poligonajiet mu exist. Ce urmare Fig 53. Cunl ed acs! nmi se face prin out sa ste ptt) Plain i xceuat dsr de te di operon it Deoarece in subteran mu avem posibitatea de a viza direct inte punetele ‘82 Metode de transmiterescoordonatelor plane in subteran Psi Pr se ve considera un sistem conventional de axe, ct origina in punctal Ps si 1 iar axa x’ perpendicular pe aceasta. Se alege Operate topografce prin care se face leatura inte scheletl topografc al thine! yi punctele de spriin de le suprafua, realizdndu-se astfel un sisem de they identic suprafas- subtern, 5¢ numese, in toulitaea Tor, wansmiterca cu axa y' in prelungirea dircetiet Py- cu scopul de a orienta drumuirea provizoriu, caci altfel acest sistem conventional jm puter calcula potigonatia subterand, Ca orientarea provizorie a primolui rent astiel stabilise determind coordonatele provizorii ale punetelor din ‘iMomulu de refering de Ia zi in subteran. aliniam suiteran Psy 1 PP Jn practica, coordonatele plane si orientirile se transmit prin 9peratii ‘apoi determindim orientarea provizorie 08 aliniamentului 2 ai deomin m ‘ejurate de acolea prin care se realizeazA transmiterea cotelor. 6Metodele de transmitere a coordonatelor plane a orienttilor si eotelor sunt conditionste de edile de legiturl dinte suprafay si subteran gi, im functie de fell acestora, distingem: - transmiterea prin galerii de coast si plane inclinate; - transmiterea prin por ‘Transmiterea prin galerii de coast si plane inclinate nu prezintd particulartiti deoscbite fifi de metodele obisnuite in poligonafile suspendate. Prima grupa de puncte tari din subteran se determin din grupul de punete tari O de la i (veri fig42). Cotele se transmit prin nivelment geometric saw teigonometic in cazal planelor cu inclinare mare, unde nivelmentul geometric este inaplicebil “Transmiterea prin pufuri se face prin metode spevifice topografii miniere cu operat distincte pentru transmiterca coordonatelor plane si/sau orientisi si separat pentru transmiterea cotelor. Dintre acestea, operafile topografice care vizeaza tranemiterea coordonatelor plane prez cea mai mare complexitate gi constau, fie fn transmiterea concomitenté de coordenate plane gi orient, fie din ‘opera de transmitere pentru orientii si pentru coordonatele unui singur punet. Functie de fenomenele fizice care stau la baza operaillor de transmitere| ‘metodele uilizate se por grupa asf: = metode mecanice care se bazeazi pe proprietaile e&mpului gravitational corpurilor in rotafie, ln transmiterc utilizandw-se fire cv plumb, corpuri de mie dimensiune fn cidere liber sau giroscopu Metodele cele mai utilizate sunt cea a firuiui cu plumb care se comport ‘un pendul fizic gi materializeaz4 vertcala locului gi metoda giroscopict ce bazcazi pe proprictatea giroscopului ou trei grade de liberiate de asi dicocfia axei de rotafe, sau cea a giroscopului cu doua grade de liberate care orienteaza axa de roti in planal meridianutui geograic al locus = metoda magneticd: se bazeaz pe propretates de orientare a acul ‘magnetic in edmpul magnetic terestra pentra determinarea orientirit magnetice ‘unl aliniament subteran; transmiterea coordonstelor unui punet se realizeazi prin fHreedee mnecanice sau optice; lc optice care se bazeazi pe fenomenul de propagare a luminii in linie menol de refrac in aparatc special constrite pentru transmiteri sau (nprietnite lumsinii polarizate(orientarea planului de potarizare). A Tranamiteren eu fire ev plumb HAL Generalitat Tomnsmiterea sistemului de refering& cu ajutoral firelor cu plumb (Gg. 5.4) cipal, in determinacea punctelor F;' si Fy’ in subteran, situate pe lor Fy $i F; dela zi, Punctele F, respectiv Fy’ si F; respectiv F Wor Aven acclensi coordonste plane (xs, 2): (yx) fata de un sistem de referinta HA Verticalcle punctelor FF: se materializes’ cu ajutorul firelor cu plumb Jsi 4 » a Fig. $4 Principiul tansmiterii cu fire eu plumb 4) printr-n singur put; b) prin doua puturi 6Determindndu-se prin metode adeevate coordonatle punctlor Fs, prin Intucoys ecorilor de racordare gia eclor de proisctare depinde, in primal Mail, de distanya dintre fire; crorile de proiectare predomina in cazul distanjelor ‘le intr fre, iar pentru dstanfele mari devin importante exorile de racordare fncadrarea lor ia rejeaua de puncte topografice 1a zi se obtin coordonatele punctelor din subreran ce vor servi pentru legitura cu tictrile ulterioare, care se ‘vor dezvolta asf in acclagi sistem de refering cas riddle de I supra Nusteanul de refering transmis in subteren este determinat, in final, de un La transmitece sistem de refering eu ajorutfrelor cu plum se disting ue d de coordonate cunoscue (xy, )4) $10 oFientare 0, materializat ia tren ous categori de operat (fas, 8) operat de proiectare ce’ constau in proiectarea dupl verticala locului a ff BREA avexte clemente sunt afectate de erorile ¢,,e,,,¢,, » pozitia punetelo- C, D, color dows puncte de la zi la nivelul unui orizont al minei mumit si orizont de Hh .. g efror dctcrminare se sprijind pe elementele de mai sus, va fi afecuta, dé proiectare; «= operatii de racordare sau jonciune care se desfisoara la rindal lor in Aamtion de accleasi err. Se observ c8 erate ene delermiol 0 tease a tilde puncte din poze A 8, Dain posta 4: BC. Deore d poze A piiotolor camndnd constante, ca mirime gi orientare si egale cu eroarea liniart HA princi A. (oe flee din postin 4,8, C.D, im porta 4°, BY. CLD urmatonree eta: incadvarea punctclor F; si Fs in zejeaua de puncte topogratice dela zi (operatic numité racordare la suprafat@); + legturariictvior din subteran on punctcle proicctate Fy si Fs + ep). Eroarea de orientate e,, determind 0 rotatie a = materalizareasstemului do referig’ in subteran prin punctele topogratic A,B... operafe nuit acordars in ubteran Jn functie de distant dinre punetele Fy si F se disting dow cazui de jonetine, care detrmin dou scheme principale de transnitere - transmiterea se face printr-un singur put in care se proiecteaz ambele fire, istana dine acest find mie (-5m)5 ~ transmiterea se face prin dow’ putin iecare proiectindy-se un sing punct ‘53.2 InfluenSaerorlor de proiectare sl acordare asupea sstemului de referings a subteran Operaile de proiectare a frelor s ele de racordare find afectate de err Fy. 55 nuent corr de ransmitereasupra ridicdrior din subteran cfoweatele care determin sistomal do refer fa subtran vor fi, de asemenea| afectate de erori. Mtile lininree's,c,,e,, ale punctelor crescand progresiv cu distanta dintre aceste [itetey1 cole de roferiny,respectiv 4, B 6sA008 ae Medlin patratica a abaterilor unghiulsre va reprezenta eroarea medic aq detoata ubateri Datorith acestui fapt la transmiterea sistemului de referintt se acordd © atentie dcosebiti operafilor care influenteaz’, in primul rind, transmiterea orientirilor, deoarece erorile de orientare pot etona ridicdrile din subteran peste limitete admisibile are esi deci [Asa cum s-a ardtat, ia eszul distantelor mici intre fir, orientarea transmis ae este influentaté de erorile de proiectare. Prin proiectarea punctelor Fi, F de le zi, wade: (a0, .A0,]~(a8)' +(4'8))' ++ BY? ta orizontul de proiectare al minei, vor rezulta punctele FF, , cu absterile sie {ati de vertcalele punctelor do Ia 2i (Gg. 5.6). Din aceasta cuz orientarea ‘aliniamscntului FP; va diferi de cea a ui FF, de la zi cu valoarea a8... Abaterile ey, € pot avee orice orientare find determinata de unghiurile @ si 8, punctele Antocuind cu valorile de mai sus se obsine: proiectae situind-se pe circumeringle de raza ey gies ‘Abaterea unghiulard A0, pentru o anumiti pozitie a erorilor de proiectare es sie vai ww “ is I 8 Prepuntndise ey» ey ~ el de mai sus devine De excmplu pentrae; Haboniteres ovienari va fi Fig, 5.6, Eroares de orientare a proiectarea nei distanfe mici inte fire mm si 0 distant Inte fire © = 3.6m, eroarea de 89-80, +80, = 636600-—2__ 353.64" 35364" sau: Abep Ssinare Ssinp Aveoutt croare de rotatie creste proportional cu distanfa punctului poligonal BA de prnctat transmis, astel c& punctele finale pot avea abateri inednisibite, doe pe parcursul poligonufui nu intervin 9 alte exo Valostea aprosinnstiv’ baer linite 5, @ unui puncr din poligon situa ta distanged fey8 de punctl Bititnin 4, cw o croare de oricntare &,,,, este dati de relatia: in care reprezintdistanja dintre fire de proiectare Penta variafit ale unghiului a cuprinse intre 0 si 400%, cu conttai intimt imici dx, eroare 40, va lua 0 serie de valor 0,,5°8,...8%0,, In care 7 este sumarul de valor ale erorii dat de relajia: 6 oDe exempla pentru d=1km si, abaterea este orientatl transversal pe direcia de plecaré 8.5 ‘Din aceast exemplu rezulté cl pentu transmitere trebuie alese acele solutit prin care se objnd dstaja cea mai mare inte fire si 68 atare,transmiterea prin dou pofuri se va prefera ori de eéte or situatia din teren va permite folosiree acest procedeu, Astfel, a tansmiterea prin dows pufuri situate Ia o distant de '500m umnul fade altl, cu 0 eroare de proiectare e)=e)=J0mim, rezutl o exoare de orientare de: 10 x= saggy 6000 I jar abaterea s va fi 4 Racordacen sau jonctiunes