Orto

Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dentomaxilar
1.
In procesul de crestere si dezvoltare al complexului maxilar NU este implicata :

a) sutura medio-palatina
b) sutura pterigopalatina
c) sincondroza mentoniera
d) sutura sfeno-maxilara
e) sutura pterigo-palato-maxilara
Dorobat, p22
2.
Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :

a) varful nasului
b) aripa externa a nasului
c) podeaua narinei
d) partea superioara si interna a orbitei
e) lartea anterioara a limbii
Prin unirea mugurilor nazali externi vor rezulta :
a) varful nasului
b) aripa externa a nasului
c) podeaua narinei
d) lama perpendiculara a etmoidului
e) septul nazal
Mugurii maxilari vor da nastere la :
a) filtrum-ul buzei superioare
b )septul nazal
c) podeaua narinei
d) 2/3 externe ale buzei superioare
e)apofizele palatine ale osului maxilar
Mugurii maxilari vor da nastere la :
a) palatul secundar
b )septul nazal
c) podeaua narinei
d) 2/3 externe ale buzei superioare
e)apofizele palatine ale osului maxilar
Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :
a) varful nasului
b) sepul nazal
c) lama perpendiculara a etmoidului
d) partea superioara si interna a orbitei
e) lartea anterioara a limbii
Creterea bazei craniului este
a) de origine desmal
b) de origine cartilaginoas
c) nu este influneat de factori metabolici
d) nu este influenat de factori funcionali
e) nu este influenat de creterea poriunii anterioare a bazei craniului
Sindromul Apert Crouzon
a) afeciunea este numit i sindrom Down
b) se carectarizeaz prin hipercrtere n regiunea nazo-septo-etmoidal
c) pacienii prezint o dezvoltare dentar normal
Zegan, p16
b,c
Zegan, p16
d,e
Zegan, p 16
a,d,e
Zegan, p 16
a,b,c
Zegan, p 16
Dorob,
Stanciu
15
Dorob,
Stanciu
61
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
d) este cauzat de trisomia cromozomului 13

e) caracteristic este craniul n turn
Sindromul Down sau trisomia 21 se caracterizeaz prin:
a) facies mongoloid
b) anomalii dentare de numr
c) tulburri ocluzale
d) craniu n turn
e) tulburri de erupie dentar
Care dintre urmatorii muguri faciali sunt implicai n dezvoltarea feei?
a) mugurii nazali interni
b) mugurii nazali externi
c) mugurii faringieni
d) mugurii mandibulari
e) mugurii maxilari
Absena coalescenei dintre mugurii nazali interni i externi nu determin:
a) despictura median a feei
b) despictura paramedian a feei sau buza de iepure
c) despictura inferioar median a feei
d) despictura transversal a feei
e) despictura lateral a feei
Creterea la nivelul masivului facial se desfoar astfel:
a) baza craniului crete periostal
b) maxilarul crete prin suturi
c) bolta palatin crete prin suturi i cretere periostal
d) mandibula crete prin simfize
e) baza craniului crete prin nuclee de cretere
Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a
activitatii accentuate a muschilor
A. maseter si pterigoidian intern
B. maseter si pterigoidian extern
C. maseter si milohioidian
D. maseter si hioidian
E. pterigoidian extern si intern
Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este:
A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent
Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia:
A. Prodentiei superioare
B. Prodentiei inferioare
C. Retrodentiei superioare
D. Retrodentiei inferioare
E. Biprodentiei
Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele
dentare:
A. A unor elemente ce nu apartin aparatului
dentomaxilar
B. A unor elemente ce apartin aparatului
dentomaxilar
a,b,c,e
Dorob,
Stanciu
60
a,b,d,e
Zegan
Georgeta
15,16
a,c,d,e
Zegan
Georgeta
17
a,b,c
Zegan
Georgeta
20-21
B, Pg. 405
B, Pg. 411
A,D
B, Pg. 443
A,C,D
3, Pg.437
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
3
C. A degetelor
D. A creionului
E. A limbii
Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase trebuie
intrunite mai multe conditii ce intereseaza:
A. Intensitatea obiceiului vicios
B. Durata obiceiului vicios
C. Frecventa obiceiului vicios
D. Factorul teren- teren deformabil constitutional
E. Nici un raspuns corect
Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt:
A. Mentonul
B. Regiunea bilabiala
C. Zonele laterale ale partii inferioare a fetei
D. Pavilionul auricular
E. Unghiul goniac
Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare
A,B,C,D
3, Pg 444
A, B, C
3, Pg 436
Planul postlacteal in treapta distala conduce la :

a) relatie ocluzala distalizata a M1
b) raport cuspid la cuspid al M1
c) raport cuspid-sant intercuspidian
d) raport molar neutral
e) relatie ocluzala mezializata a M1
A doua inaltare de ocluzie se produce prin :
a) eruptia molarului unu temporar
b) atritia dintilor temporari
c) eruptia molarului doi permanent
d) eruptia molarului prim permanent
e) eruptia molarului doi temporar
Pe parcursul dezvoltarii ocluziei dentare se produc :
a) prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
b) a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
c) a treia inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 permanent
d) prima inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
e) a doua inaltare de ocluzie, prin eruptia M1 temporar
Actul suptului la sanul mamei favorizeaza :
a) prima mezializare a mandibulei
b) reglarea relatiei centrice
c) corectarea prognatismului mandibular fiziologic
d) aparitia prognatismului maxilar
e) blocarea mandibulei
Eruptia dintilor temporari :
a) incepe la 6 luni
b) incepe la 12 luni
c) are un termen de variabilitate de 6 luni
d) are un termen de variabilitate de 12 luni
e) are un termen de variabilitate de 3 luni
Dorobat, p43
Dorobat, p45
b,d
Dorobat, p 45
a,b
Zegan, p28
a,c
Zegan, p 28
Eruptia dintilor permanenti :

a) incepe la 6 ani
a,d
Zegan, p 36
b)
c)
d)
e)
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
incepe la 7 ani
are un termen de variabilitate de 6 luni
Erupia dentar n erupia temporar se desfoar astfel:

a) incepe la 12 luni i se termin la 36 de luni
b) dinii temporari erup din 12 n 12 luni
c) perioada de variabilitate este de 6 luni
d) caninii temporari erup la 18 luni
e) molarii doi temporari erup la 30 de luni
Molarii primi temporari
a) completeaz funcia de ghidaj anterior a mandibulei
b) determin prima nlare de ocluzie
c) sunt numii i nchiztori ai ocluziei
d) erup n jurul vrstei de 30 de luni
e) sunt numii i protectori ai ocluziei, pentru c protejeaz dinamica
mandibular
Planul postlacteal
a) este planul imaginar care trece pe faa distal a molarilor doi permaneni
b) reprezint reperul ocluzal molar n sens sagital n dentaia temporar
c) nu depinde de mrimea molarilor secunzi
d) normal este drept sau n treapt mezializat (de 2mm)
e) normal este n treapt mezializat de 4 mm
n ocluzia static, n sens transversal
a) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de laterodeviaie i
laterognaie
b) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de ocluzia deschis i
ocluzia adnc
c) la nivel frontal reperele modificate sunt reprezentate de angrenajul invers
d) n zona lateral reperul normal este reprezentat de circumscrierea dinilor
mandibulari de ctre cei maxilari cu cuspizii lor vestibulari
e) la nivel canin modificrile sunt reprezentate de rapoartele mezializate sau
distalizate
Moalrii 1 temporari:
a) determin prima nlare de ocluzie
b) erup la 18 luni
c) erup la 24 luni
d) stabilesc raportul ocluzal vertical de 1/2
e) erup la 12 luni
Planul postlacteal
a) este planul imaginar care trece pe faa distal a molarilor doi temporari
b) normal este n treapt distalizat cu mai mult de doi milimetri
c) nu depinde de mrimea molarilor secunzi
d) normal este drept sau n treapt mezializat (de 2mm)
e) normal este n treapt mezializat de 4 mm
n timpul dezvoltrii ocluziei dentare mixte se produce:
A. prima nlare de ocluzie
B. prima mezializare a mandibulei
C. a treia nlare de ocluzie
D. a doua mezializare a mandibulei
E. a doua nlare de ocluzie
Zegan
Georgeta
28,29
Zegan
Georgeta
29
b,d
Zegan
Georgeta
29
a,d
Zegan
Georgeta
34,35
a,b
Zegan
Georgeta
29
a,d
Zegan
Georgeta
29
DS, pg. 45
n perioada predentar se produce n mod normal:

A. a doua nlare de ocluzie
B. a doua mezializare a mandibulei
C. a treia nlare de ocluzie
D. prima nlare de ocluzie
E. prima mezializare a mandibulei
Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata:
A.eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 12 luni
B.in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C.incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D.atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E.incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari
Planul postlacteal:
A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat
B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul intercuspidian
C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid
D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1
E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la nivel molar
Eruptia molarului 1 permanent:
A. produce a doua inaltare de ocluzie
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. modifica lungimea arcadei
E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la 6
luni la 30 luni:
A. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzie
E. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare
DS, pg 38
A, C
DS, Pg.40-42
37.
38.
32.
33.
34.
35.
36.
39.
A, B,D,E DS, Pg. 43
A,B,D
DS, Pg 45
A,C,D,E
DS, Pg. 39
Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera :

a) ereditatea
b) trisomia 21
c) traumatismele
d) sindromul Pierre-Robin
e) sindromul Klinefelter
Dorobat, p 63

a) ereditatea
b) trisomia 21
c) nasterea
a) traumatismele
b) trisomia 21
Dorobat, p63
b,c
Dorobat, p 63
c) nasterea
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind :

a) anomalii dentare de volum
b) anomalii dentare de forma
c) caria dentara
d) sugerea degetului
e) deglutitia infantila
Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind :
c) muscarea buzei
Factorii generali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind :
c) muscarea buzei
a,b,c
Dorobat, p 59
a,b
Dorobat, p 59
c,d,e
Dorobat, p59
Hiposecreia hormonului de cretere hipofizar la copil:

a) la nivel scheletal determin microretrogantism maxilar i mandibular
b) erupie dentar ntrziat
c) osteoporoz alveloar
d) hipodezvoltare sinusal
e) prognaie mandibular cu ocluzie invers frontal sau total
Dintre manifestrile clinice ale respiratorului oral nu fac parte:
a) bolta palatin nalt
b) ngustarea maxilarelor
c) retrodenie superioar
d) facies adenoidian
e) obraji aplatizai
Precizai care dintre urmtoarele entiti clinice reprezint o perturbare a
funciei de deglutiie :
a) deglutiie anterioar incomplet
b) deglutiie sublingual
c) deglutiie unilateral
d) deglutiie anterioara
e) deglutiia infantil n primele 6 luni de via
Obieciul vicios de sugere a policelui produce:
a) proalvelolodonia maxilar
b) bolta palatin joas
c) inocluzia sagital pozitiv
d) exoalveloia
e) extruzia incisivilor inferiori
Interpoziia, mucarea sau succiunea buzei inferioare:
a) determin biretrodenie
b) determin endoalveloie
c) determin prodenia superioar
Zegan
Georgeta
67,68
Zegan
Georgeta
74,75
a,c,c,d
Zegan
Georgeta
81
a,c
Zegan
Georgeta
81
c,d
Zegan
Georgeta
81
d) determin retrodenia inferioar

e) determin ocluzia invers frontal
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
Pierderea prematur a diniilor prin extracie determina:

a) scurtarea arcadei alveolare prin migrari meziale ale dinilor
b) egresia dinilor antagonisti
c) pierderea potenialului de erupie a dintelui subiacent
d) intruzia dinilor antagonti
e) anomalii dentare cu spaiere
Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin:
A. microretrognatie mandibulara
B. despicaturi palatine
C. inocluzia sagitala negativa
D. ocluzia mezializata
E. glosoptoza
Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele consecinte, cu
exceptia:
A.Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Absenta angrenajelor inverse
E. Contacte si interferente ocluzale
La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:
A. retrognatie mandibulara
B. anomalii dentare de numar
C. ocluzia mezializata
D. anomalii dentare de forma
E. prognatie mandibulara
La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte:
A. retrognatie mandibulara
B. hipertelorism
C. facies rotund
D. prognatie mandibulara
E. ocluzia distalizata
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:
A. Tipare genetice
B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase
Pierderea prematura a dintilor temporari determina:
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie
intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse
Clasificare scolii germane NU cuprinde :
a) sindromul de compresiune de maxilar
b) sindromul ocluziei incrucisate
c) Sindromul ocluziei distalizate
d) sindromul ocluziei adanci
a,b
Zegan
Georgeta
84
Zegan, p94
e) sindromul ocluziei deschise

57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
8
Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

a) forma in trapez a maxilarului
b) inghesuire in zona frontala
c) ocluzie adanca acoperita
d) inocluzie sagitala pozitiva
e) activitate musculara normala
a) ocluzie adanca acoperita
b) proclinarea incisivilor superiori
c) ocluzie adanca in acoperis
d) forma in trapez a maxilarului
e) activitate musculara anormala
a) forma in V a maxilarului
b) palato-versia incisivilor centrali superiori
Clasificarea Angle:
a) are drept criteriu principal de clasificare relaia mandibulo-maxilar n sens
transversal
b) clasa a II a Angle este caracterizat de rapoarte molare mezializate
c) clasa a III a Angle are dou subdiviziuni
d) clasa I este caracterizat de rapoarte neutrale molare
e) relaia normal este definit prin poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar mandibular care se situeaz n dreptul primului an al
molarului maxilar
Clasificarea Angle:
sagital
b) clasa a II a Angle este caracterizat de rapoarte molare distalizate
molarului maxilar
Clasificarea Angle:
Zegan, p92
a,d
Zegan, p92
a, d
Zegan, p92
a,b,d
Zegan, p92
a, b,d
Zegan, p92
Dorob,
Stanciu
77,78,79
a,b,d
Dorob,
Stanciu
77,78,79
Dorob,
Stanciu
65.
66.
67.
68.
69.
70.
sagital
d) clasa I este caracterizat de rapoarte molare mezializate
molarului maxilar
Clasificarea Angle:
a) relaia normal este definit prin poziia vrfului cuspidului mezio-vestibular
al primului molar maxilar care se situeaz n dreptul primului an al molarului
mandibular
c) clasa a II a Angle are dou subdiviziuni
d) clasa I este caracterizat de rapoarte molare neutrale
e) are drept criteriu principal de clasificare relaia mandibulo-maxilar n sens
vertical
Clasificarea Angle:
sagital
b) clasa a II a Angle este caracterizat de rapoarte molare distalizate
c) clasa a II a Angle are dou subdiviziuni
molarului maxilar
Clasificarea Angle:
a) clasa a II a Angle este caracterizat de rapoarte molare mezializate
b) are drept criteriu principal de clasificare relaia mandibulo-maxilar n sens
sagital
c) relaia normal este definit prin poziia vrfului cuspidului meziovestibular al primului molar mandibular care se situeaz n dreptul primului
an al molarului maxilar
d) clasa a II a Angle are dou subdiviziuni
e) clasa I este caracterizat de rapoarte neutrale molare
Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin:
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin:
A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta
urmatoarele variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
77,78,79
a,c,d
Dorob,
Stanciu
77,78,79
a,b,c,d
Dorob,
Stanciu
77,78,79
b,d,e
Dorob,
Stanciu
77,78,79
DS, Pg. 78
DS, Pg. 78
B,D,E
DS, Pg. 79
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
10
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere
Scoala germana clasifica malocluziile in:
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmonii
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis
Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:
A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar)
Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor ocluziei in
sens vertical sunt:
A. infrapozitie
B. suprapozitie
C. infraocluzie
D. vestibulopozitie
E. supraocluzie
Tema 22. Examenul radiologic n ortodonie
Rotatia anteroposterioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
a) crestere condiliana inspre sus-inapoi
b) pozitie inalta a ATM
c) unghi goniac deschis
d) dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
e) unghiul goniac inchis
Rotatia postero-inferioara a mandibulei se caracterizeaza prin :
a) crestere condiliana in sus-inapoi
b) pozitie joasa a ATM
c) ramul ascendent al mandibulei este lung si larg
d) ramul orizontal al mandibulei este inalt
a) crestere condiliana inspre sus-inainte
d) dezvoltare in exces a inaltimii alveolare si dentare laterale
a) crestere condiliana inspre sus-inainte
A,C,D
DS, Pg. 79,80
B,D,E
DS, Pg. 80
C,E
DS, Pg. 82
Zegan, p22
Zegan,p 22
a,e
Zegan, p22
a,d, e
Zegan, p22
a,b
Zegan,p 22
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
11

e) unghiul goniac deschis
Dintre planurile i liniile utilizate n analiza Steiner nu face parte:
a) planul mandibular
b) planul ocluzal
c) linia NA
d) axa Y
e) linia NB
Unghiul SNA
a) evideniaz situarea anterioar sau posterioar a mandibulei
b) are o valoare normal de 92
c) diminuarea unghiului reprezint un prognatism maxilar
d) o valoare mai mare a ungiului sugereaz o cretere exagerat a maxilarului
e) are o valoare normal de 78
Unghiul ANB
a) exprim decalajul dintre baza maxilar i mandibular
b) valorile mai mari de 4 sugereaz o clas a II a scheletal
c) valorile mai mici de 0 sugereaz o clas a II a scheletal
d) reprezint diferena dintre unghiul SNB i SNA
e) arat tipul de rotaie mandibular
Urmtoarele afirmaii referitoare la unghiul GoGn-SN nu sunt adevrate:
a) exprim decalajul dintre baza maxilar i mandibular
b) diminuarea unghiului reprezint un prognatism maxilar
c) valorile mai mici de 0 sugereaz o clas a II a scheletal
d) evideniaz situarea anterioar sau posterioar a mandibulei
e)are o valoare medie de 32
Apreciere prodeniei i/sau retrodeniei maxilare pe teleradiografie de face prin
intermediul
a) unghiului SNA
b) unghiului interincisiv
c) unghiului GoGn-SN
d) unghiului ANB
e) ungiului dintre axa incisivului maxilar i linia NA
Apreciere prodeniei i/sau retrodeniei maxilare pe teleradiografie de face prin
intermediul
a) unghiul interincisiv
b) unghiului SNB
c) ungiului dintre axa incisivului mandibular i linia NB
d) unghiului ANB
e) ungiului dintre axa incisivului maxilar i linia NA
Rotaia mandibular posterioar se caracterizeaz prin:
A. etaj inferior crescut
B. unghi goniac deschis
C. etaj inferior micorat
D. condil mandibular robust, dezvoltat n sus i nainte
E. tendin la ocluzie adnc
a,b,e
Zegan,p 22
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
63
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
63
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
65,66
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
67
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
67
a,b
a,b,c,d
b,e
a,c,e
Zetu/Pcurar
Ortodonie.
Tehica arcului
drept. Analize
necesare Vol I
67
A, B
Z, Pg 61
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
12
Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt

urmatoarele:
A. Planul Frankfurt- Po-Or
B. Planul bazei craniului- Po-Or
C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp
D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp
E. Axa Y de crestere- S-N
Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este:
A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere
B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere
C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere
D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere
E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed sunt
reprezentate de :
A. Planul de la Frankfurt
B. Planul Simon
C. Axa incisivului superior
D. Planul mandibular
E. Axa incisivului inferior
Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut
B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB
C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB
E. Completeaza notiunea de clasa scheletala
Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB
23. Malocluzia clasa II/1
A, D
DS, Pg155
DS, Pg154
A,D,E
DS, Pg163
A,B,E
DS, Pg164
DS, Pg169

d) forma in V a maxilarului
d) proclinarea incisivilor superiori
b) inocluzie sagitala pozitiva
Zegan, p92
Zegan, p92
a,b,d
Zegan, p92

95. Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:
e) buza superioara hipotona
b) malocluzie cu rapoarte distalizate bilaterale
a) inocluzie sagitala pozitiva
98. In cazul etiologiei malocluziilor de clasa a II a urmtorul rspuns este fals:
a) sunt determinate de factori eraditari
b) respiraia oral nu acioneaz ca factor determinant
c) factorii patologici locali de tipul cariei dentare perturb echilibrul intra i
interarcadic n privina lungimii, limii i nlimii arcadei
d) sugerea degetului determin compresiune alveolar cu protruzie
e) n viaa intrauterin presiunile exercitate de membrele ftului determin
compresiuni de maxilar
99. Sindromul long face prezint:
a) tip cranian meziocefal
b) tip facial europrosop
c) contur facial trapezoidal cu baza mare inferior
d) obraji teri
e) profil concav
100. Clasa II/1 Angle:
a) baza apical este mai mai mare dect baza coronar la maxilar
b) incisivii maxilari sunt situai n vestibuloversie
c) se caracterizeaz prin rapoate molare i canine distalizate
d) arcada maxilar este scurtat
e) arcada maxilar este largit
101. Sindromul long face:
a) tip cranian dolicocefal
b) tip facial europrosop
c) contur facial trapezoidal cu baza mare inferior
d) obraji teri
e) profil convex
a) baza apical este mai mai mic baza coronar la maxilar
c) se caracterizeaz prin rapoate molare i canine mezializate
e) arcada maxilar este ngustat
13
d,e
Zegan, p92
b,d,e
Zegan, p92
a,d,e
Zegan, p92
Dorob,
Stanciu
381-382
Zegan
Georgeta
157
b,c
Zegan
Georgeta
155-166
a,d,e
Zegan
Georgeta
157
a,b,e
Zegan
Georgeta
155-166
14

a) este prezent inocluzia sagital pozitiv
c) se caracterizeaz prin rapoate molare i canine distalizate
e) arcada maxilar este ngustat
104. Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar
bilateral:
A. neutral i ocluzie adnc
B. mezializat i ocluzie invers frontal
C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal
105. Factorul etiopatogenic disfuncional al malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 este:
A. rahitismul
B. nanismul hipofizar
C. sindromul Marfan
D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet
E. pierderea prematur a dinilor temporari n zona de sprijin
106. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se produc
urmtoarele modificri ale bazei alveolare fa de baza coronar a arcadei:
A. Baza apical este mic
B. Baza apical este mare
C. Baza coronar este larg
D. Baza coronar este ngust
E. Nici un raspuns corect
107. Aspectul facial n anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se
caracterizeaz prin:
A. Tegumente palide
B. Buza superioar este groas
C. Buza superioar este subire
D. Fant labial ntredeschis
E. Mentalis hiperton
108. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se observ:
A. Hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari
B. Hipertonie uni- sau bilateral a muchilor narinari
C. Hipertonia muschiului mentonier
D. Hipertonia buzei inferioare
E. Hipotonia buzei inferioare
109. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada
dento-alveolar i modific forma, n funcie de nivelul compresiunii, avnd
aspect de:
A. Omega
B. V
C. U
D. M
E. Z
24. Malocluzia clasa II/2
a,c,e
Zegan
Georgeta
155-166
Z, pg 183
Z, pg 184
A, C
DS, pg. 385
A, C, D,
E
DS, pg. 383
A, C, D
DS, pg 385386
A, B, C,
D
Z, pg 185

a,
Zegan, p92
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
15

d) ocluzie deschisa frontala
b) palato-versia incisiviolor centrali superiori
e) ocluzie gingivala
a) ocluzie deschisa
e) forma in V a maxilarului
e) inghesuire frontala
Clasa II/2 Angle prezint urmtoarele semne:
a) etajul inferior al feei este mrit
b) etajul inferior al feei este micorat
c) anul labio-mentonier este ters
d) incisivii nu prezint modificri de poziie
e) este prezent doar n clasa a II-a Angle
Clasa II/2 Angle:
a) tip cranian dolicocefalic
b) contur facial oval
c) tip facial leptoprosop
d) an labio-mentonier ters
e) frecvent surs gingival
Clasa II/2 Angle:
a) etajul inferior al feei este micorat
b) buza inferioar este hipoton
c) an labio-mentonier ters
d) buza superioar este alungit
e) buze intim unite
a,
Zegan, p92
a,d,e
Zegan, p92
c,d
Zegan, p92
a,d
Zegan, p92
a,d,e
Zegan, p92
Zegan
Georgeta
144-154
Zegan
Georgeta
166-177
a,e
Zegan
Georgeta
166-177

a) prezint vestibuloversia incisivilor centrali
b) prezint ocluzie adnc acoperit
c) prezint spaiere la maxilar
d) prezint palatoversia incisivilor centrali cu vestibuloversia incisivilor laterali
e) baza apical este mai mic dect cea coronar la maxilar
a) etajul inferior al feei este micsorat
b) buza inferioar este hipertona
c) an labio-mentonier ters
d) buza superioar este scurtata
e) buze intim unite
a) prezint platoversia incisivilor centrali maxilari
b) prezint inocluzie sagital pozitiv
c) prezint spaiere la maxilar
d) prezint palatoversia incisivilor centrali cu vestibuloversia incisivilor laterali
e) baza apical este mai mic dect cea coronar la maxilar
122. Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar
bilateral:
A. neutral i ocluzie adnc
B. mezializat i ocluzie invers frontal
C. distalizat i ocluzie adnc acoperit
D. distalizat i ocluzie adnc n acoperi;
E. lingualizat i ocluzie deschis frontal
123. Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt:
A. genetici
B. funcionali
C. constituionali
D. generali
E. locali
124. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B .Retrodenie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spaiere dentar
D. Ocluzie deschis
E. Diferite grade de nghesuire dentar
125. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni urmtoarele semne clinice:
A. San labiomentonier ters
B. Etajul inferior al feei mrit
C. Menton aplatizat
D. Fanta labiala inchisa ferm
E. San labiomentonier accentuat
126. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune pe:
A. Faa vestibular a incisivilor superiori
B. Faa vestibular a incisivilor inferiori
C. Faa lingual a incisivilor inferiori
D. Faa palatinal a incisivilor superiori
E. Toate rspunsurile sunt corecte
127. La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa:
A. tipar euriprosop
B. fanta labiala inchisa ferm
16
b,d
Zegan
Georgeta
166-177
a,b,d,e
Zegan
Georgeta
166-177
a,d
Zegan
Georgeta
166-177
Z, pg 189
DS, pg 396
A, B, E
DS, pg 398
D, E
Z, pg 190
B, D
DS, pg. 398
A, B, D,
E
Z, pg 190
C. buza superioara groasa, eversata

D. buza superioara scurta, subtire
E. sant labio-mentonier accentuat
25. Malocluzia clasa a III a
128. Malocluzia clasa a III a este caracterizata prin :
a) raporturi distalizate
c) raporturi mezializate
e) raporturi neutrale
129. Malocluzia clasa a III a este caracterizata prin :
a) raporturi distalizate
c) raporturi mezializate
d) profil convex
e) raporturi neutrale
130. Pe teleradiografia de profil, in malocluzia clasa a III a :
a) sectoarele dento-alveolare sunt pozitionate normal
b) sectoarele dento-alveolare sunt modificate compensator
c) unghiul SNA este marit
d) unghiul SNA este micsorat
e) unghiul SNB este marit
c) unghiul SNB este micsorat
d) unghiul SNA este micsorat
e) unghiul SNB este marit
c) sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
d) sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
e) sectorul dento-alveolar inferior este in proalveolodontie
c) sectorul dento-alveolar superior este in proalveolodontie
d) sectorul dento-alveolar superior este in retroalveolodontie
e) sectorul dento-alveolar inferior este in retroalveolodontie
134. Prognatia maxilara adevarata se caracterizeaza prin :
a) retrognatie maxilara scheletala
b) linguoversia incisivilor inferiori
c) inghesuire dentara superioara
d) linguoversia incisivilor inferiori
e) relatii molare distalizate
135. Prognatia mandibulara falsa se caracterizeaza prin :
a) prognatie mandibulara scheletala
b) test de retropulsie a mandibulei negativ
c) malocluzie cu rapoarte mezializate bilaterale
17
c,
Dorobat, p 405
c,
Dorobat, p 405
b,d,e
Dorobat, p 407
b, d,e
Dorobat, p 407
b,c
Dorobat, p 407
b,c,e
Dorobat, p 407
b,d
Zegan, p93
c,e
Zegan, p93
136.
137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
18
d) relatii ocluzale distalizate

e) retrognatie maxilara scheletala
n prognatismul mandibular anatomic ntlnim urmtoarele simptome:
a) treapt labial accentuat
b) valoare noprofil accentuat convex
c) retrogenie
d) an labio-mentonier accantuat
e) proeminena buzei inferioare
n prognatismul mandibular anatomic ntlnim urmtoarele simptome:
a) inocluzie sagital pozitiv
b) ocluzie invers
c) rapoarte canine neutrale
d) rapoarte molare distalizate
e) spaieri dentare manxilare
n prognatismul mandibular anatomic nu se caracterizeaz prin:
a) ocluzie invers frontal
b) plan postlacteal n treapt mezilaizat cu mai mult de doi milimetri
c) spaieri dentare mandibulare
d) rapoarte molare distalizate
e) reducerea dimensiunii sagitale i transversale a arcadei dentare mandibulare
Prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaz prin:
a) la examenul fotostatic profilul este concav
b) mrirea unghiului SNA
c) unghiul ANB mai mare de 4
d) valoarea unghiurilor dentare se modific atunci cnd apar modificri
compensatorii
e) endoalveolie mandibular
Retrognaia maxilar se caracterizeaz prin :
a) la examenul fotostatic profilul este convex
b) mrirea unghiului SNB
c) unghiul ANB ntre 2- 4
d) valoarea unghiurilor dentare se modific atunci cnd apar modificri
compensatorii
e) micsorarea unghiului SNA
Retrognaia maxilar se nu secaracterizeaz prin :
a) unnghi ANB ntre 2- 4
b) valoarea unghiurilor dentare se modific atunci cnd apar modificri
compensatorii
c) micsorarea unghiului SNA
d) mrirea unghiului SNB
e) la examenul fotostatic profilul este concav
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. raporturi distalizate i ocluzie n acoperi
B. raporturi mezializate i ocluzie invers frontal
C. raporturi distalizate i ocluzie acoperit
D. raporturi normale i inghesuire frontal
E. nici un rspuns corect
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:
A.unghiul SNA mai mare de 800
B.unghiul SNB mai mic de 780
C.unghiul SNA mai mic de 800
D.unghiul ANB pozitiv
Zegan
Georgeta
181
Zegan
Georgeta,
Dorobat
182
d,e
Zegan
Georgeta
182
a,d
Zegan
Georgeta
184
d,e
Zegan
Georgeta
189
a,d
Zegan
Georgeta
189
DS, Pg.405
DS, Pg. 406
144.
145.
146.
147.
E.nici un raspuns nu e corect

La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa:
A.fata aplatizata
B.obraji infundati
C.profil convex
D.profil concav
E. profil drept
In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt
caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
Aspectul facial n prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin:
A. profil concav
B. treapta labiala inversat
C. aspectul dur, voluntar al fetei
D. profil convex
E. facies aplatizat
Aspectul facial n retrognatia maxilara se caracterizeaza prin:
A. profil concav
B. regiunea buzei superioare infundata
C. retrocheilie superioara
D. profil convex
E. procheilie superioara
Tema 26. Sindromul de inocluzie vertical
148. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :
A,B,D
DS, Pg.406
A, B
DS, Pg 408
A, B, C,
E
Z, pg 207
A, B, C,
Z, pg 211
Dorobat, p 435
Dorobat, p 435
a) etajul inferior este marit

b) etajul inferior este micsorat
c) etajul inferior este normal
d) fanta labiala este inchisa
e) ramura ascendenta a mandibulei este lunga
a) nu sunt perturbari estetice
d) fanta labiala este deschisa
19
a,d
Dorobat, p 435
a,d,e
Dorobat, p 435
a,d
Dorobat, p 435
a,c, d
Dorobat, p 435
Zegan
Georgeta
140-143

e) ramura ascendenta a mandibulei este scurta
d) estetica este afectata
c) fanta labiala este deschisa
d) estetica este afectata
154. Ocluzia deschis prezint urmtoarele semne:
a) etaj inferior micorat
b) an labio-mentonier accentuat
c) arcade dentare scurtate
d) bolt palatin plan
20
e) etaj inferior al feei mrit

c,e
Zegan
Georgeta
140-143
Zegan
Georgeta
140-143
a,b,c,e
Zegan
Georgeta
140-143
b,c,e
Zegan
Georgeta
140-143
a,b,c
Zegan
Georgeta
140-143
a) etaj inferior micorat

c) fanta labilal deschis
e) etaj inferior al feei mrit
a) fanta labil deschis
c) arcade dentare scurtate
e) etaj inferior micorat
157. Ocluzia deschis:
a) prezint fanta labil deschis
b) poate fii de cauz scheletal
c) se poate datora unui obicei vicios
d) etajul inferior este micorat
e) etajul inferior este mrit
a) se datoreaz exclusiv unor tulburri funcionale
b) poate fii de cauz scheletal
c) se poate datora unui obicei vicios
e) etaj inferior mrit
a) poate apare n deglutiia atipic
b) etajul inferior este modificat
c) se poate datora unor tulburri de dezvoltare scheletal
21
d) este cauzat ntotdeauna de trisomia cromosomului 13

e) etajul inferior este micorat
160. Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt:
DS, Pg 431
161. Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai frecvent la D
nivelul muschiului :
DS, Pg 433
A. B
B. D si T
C. M si T
D. D
E. C si T
A. pterigoidian intern
B. maseter
C. buccinator
D. pterigoidian extern
E. nici un raspuns corect
162. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul de A, C, E
ocluzie deschisa:
DS, Pg 434435
A. facies hiperleptoprosop
B. fanta labiala inchisa fara efort
C. sant labio-mentonier sters
D. sant labio-mentonier acentuat
E. profil dizarmonios caracteristic
163. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa A, B, C,
se intalnesc la nivelul:
E
DS, Pg 436438
A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare
164. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:
22
B, C
DS, Pg 419
A. rahitism
B. sindrom Down
C. condrodistrofii
D.persistenta deglutitiei de tip infantil
E. nici un raspuns corect
165. Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa:
A, B, C,
D
DS, Pg 431
Zegan, p99
Zegan, p11o
Zegan, p 110
b,d
Zegan, p114
b,c
Zegan, p 117
A. functionale
B. parodontale
C. dentare
D. musculare
E. neurologice
27. Anomalii ale sistemului dentar
166. Anomaliile dentare izolate NU cuprind :

a) inghesuirea
b) anodontia
c) transpozitia
d) ectopia
e) dentinogeneza imperfecta
167. Prezenta tuberculului Carabelli reprezinta o anomalie de:
a) numar
b) sediu
c) forma
d) volum
e) pozitie
168. *Tuberculul Zuckerkandl se gaseste :
a) pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari
b) pe fata mezio-vestibulara a molarilor temporari
c) pe fata mezio-palatinala a molarilor permanenti
d) pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti
e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti secunzi
169. Dintre anomaliile de pozitie face parte si :
a) taurodontia
b) versia
c) incluzia
d) gresia
e) ectopia
170. Dintre anomaliile de sediu face parte si:
a) versia
b)heterotopia
c) transpozitia
d)gresia
23
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
24
e) microdontia
In cazurile cu anodontie se poate constata :
a) prezenta intraosoasa a mugurelui dentar
b) pensarea spatiului
c) persistenta dintelui temporar
d) reincluzia dintelui temporar
e) prezenta unei carii pe dintele temporar
*Tratamentul anodontiilor se face prin :
a) inchiderea ortodontica a spatiului
b) recastigarea spatiului
c) implant dentar la pacientul adolescent
d) implant dentar la adult
e) coronoplastia caninului
Ectopia reprezinta o anomalie dentara :
a) izolata
b) de pozitie
c) de numar
d) de sediu
e) de volum
Versia reprezinta o anomalie dentara :
a) de numar
b) de pozitie
c) de sediu
d) de volum
e) ce poate interesa incisivii
Diastema:
a) are doar etiologie ereditar
b) nu se datoreaz unei discrepane ntre dezvoltarea dinilor i a maxilarelor
c) forma cu coroane divergente este produs de un meziodens neerupt
d)forma cu coroane divergente este expresia unei insuficiene de spaiu la
nivelul bazei osoase
e) n anodoniile de incisivi laterali apare o diastem cu coroane convergente
Anomaliile dentare de numr
a) mai sunt denumite i macro sau microdonie
b) anodoniile afecteaz cel ai frecvent incisivii centrali maxilari
c) nu au influene ereditare
d) din aceast categorie de anomalii dentare fac parte i hipodonia i
oligodonia
e) peridensul este un dinte supranumerar situar pe linia median
Anomaliile dentare de sediu:
a) ectopia dentar reprezint erupia unui dinte n afara perimetrului arcadei
b) transpoziia reprezint erupia unui dinte n afara perimetrului arcadei
c) incluzia dentar apare doar la maxilar
d) heterotopia reprezit schimbarea poziiei a doi dini vecini
e) anodonia reprezint absena formrii unui dinte
Anomaliile dentare de poziie:
a) rotaia reprezit micarea dintelui n jurul axului sau
b) rotaia reprezint nclinarea axului dintelui
c) translaia reprezint micarea corporeal a dintelui (coroana i rdcina n
aceeai direcie)
d) ectopia reprezint erupia n afara perimetrului arcadei
e) versia mai este numit translaie
b,c,d,e
Dorobat, p117
a,b,d,e
Dorobat, p 378
a,d
Dorobat, p378
b,e
Dorobat, p377
Dorob,
Stanciu
369, 370
Zegan
Georgeta
99,106
a,e
Zegan
Georgeta
117
a,c
Zegan
Georgeta
114
179. Anomaliile dentare de poziie:

a) rotaia reprezit micarea dintelui n jurul axului sau
b) versia reprezint nclinarea axului dintelui
c) translaia reprezint micarea corporeal a dintelui (coroana i rdcina n
aceeai direcie)
d) ectopia reprezint erupia n afara perimetrului arcadei
e) versia mai este numit translaie
180. Anomaliile dentare de sediu:
a) ectopia dentar reprezint erupia unui dinte n afara perimetrului arcadei
b) heterotopia reprezint erupia unui dinte n afara perimetrului arcadei
c) incluzia dentar apare doar la maxilar
d) transpoziia reprezit schimbarea poziiei a doi dini vecini
e) anodonia reprezint absena formrii unui dinte
181. Transpoziia dentar complet presupune:
A. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini vecini
B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara
C. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini antagonisti
D. inversarea total a locului pe arcada a doi dini vecini
E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet formata si
apexul inchis
182. Dinii supranumerari erupi nu produc:
A. incluzia dinilor normali de serie
a,b,c,d
Zegan
Georgeta
114
a,d,e
Zegan
Georgeta
117
Z, Pg 168
Z, Pg 158
A, B, C,
E
Z, Pg 168
A,B,C,E
Z, Pg 168
A, B, C,
D
Z, Pg 167
A, B, D
Z, pg 162
B. malpoziii dentare
C. dezechilibre ocluzale
D. rizaliza radicular patologic a dinilor antagonisti
E. diastema patologic
183. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali:
A. tulburari in exfolierea dintelui temporar
B. tulburari in formarea germenilor dentari
C. secvente inversate de eruptie
D. traumatisme dentare
E. intarzieri in eruptia dentara
184. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu:
A. eruptia dentara intarziata
B. incluzia dentara
C. ectopia
D. extractia dentara
E. hipodontia
185. Tratamentul chirurgical ortodontic al incluziei dentare presupune:
A. crearea spatiului pe arcada
B. indepartarea cauzelor etiologice
C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus
D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara
E. reimplantarea dintelui
186. Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt urmatoarele:
A. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari
B. tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti secunzi sau
de minte superiori
C. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti
25
D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior

E. tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti secunzi
inferiori
28. Examenul clinic n ortodonie
187. Buza superioara, buza inferioara si mentonul prezinta un bun echilibru atunci
cand :
a) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/2 din inaltimea fetei inferioare
b) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/3 din inaltimea fetei inferioare
c) distanta subnasalis-stomion reprezinta1/4 din inaltimea fetei inferioare
d) distanta subnasalis-stomion este marita
e) distanta subnasalis-stomion este micsorata
188. Unghiul nazolabial se reduce in :
a) prodentia superioara
b) retrodentia inferioara
c) biretrodentii
d) amomalii clasa II2
e) asimetriile faciale
189. Forma normala a arcadelor dentare, in denatia permanenta este :
a) semielipsa la mandibula si parabola la maxilar
b) parabola la mandibula
c) trapez
d) ovoida
e) semielipsa la maxilar
190. In plan vertical, in dentatia temporara :
a) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/3
b) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/4
c) putem intalni ocluzia deschisa
d) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 1/2
e) Incisivii superiori ii acopera pe cei inferiori cu 2/3
191. In plan vertical, in dentatia permanenta :
c) putem intalni ocluzia deschisa
192. In plan vertical, in dentatia permanenta :
c) putem intalni ocluzia adanca
193. Funcia de deglutiie:
a) este un act complex la care particip doar musculatura limbii
b) n actul deglutiiei vrful limbii este situat posterior de incisivii centrali
mandibulari
c) n actul deglutiiei se realizeaz vidul ocluzal
d) nu se poate evalua n cadrul examenului clinic
e) la vrsta adult este normal ca limba s ptrund ntre arcadele dentare n
zona lateral n timpul deglutiiei
26
Dorobat, p89
Dorobat, p89
b, e
Dorobat, p 97
c,d
Dorobat, p92
a,c
Dorobat, p92
a,c
Dorobat, p92
Dorob,
Stanciu
93
194. Unghiul nazolabial se crescut in :

b) retrodentia inferioara
c) biretrodentii
d) amomalii clasa II diviziunea 2
e) biprodenie
195. Urmtoarele forme de arcade dentare sunt patologice:
a) arcada n forma de V
b) parabola la mandibula
c) trapez
d) arcada n forma de W
e) semielipsa la maxilar
196. Examenul clinic de profil include:
a) analiza ocluziei
b) analiza teleradiografiei de profil
c) analiza tipului de profil
d) analiza posturii buzelor
e) forma feei
197. Examenul clinic de fa include:
a) analiza ocluziei m sens vertical
b) analiza teleradiografiei de fa
c) analiza simetriei
d) analiza posturii buzelor
e) forma feei
198. Unghiul nazolabial se crescut in :
b) retrodentia superioar
c) birprodenii
d) amomalii clasa II diviziunea1
e) prodenia mandibular
199. Examinarea clinic facial a pacientului apreciaz:
A. bolile cronice generale
B. indicaia general a tratamentului ortodontic
C. egalitatea etajelor fetei
D. dezvoltarea psihic
E. instalarea pubertii
200. Examinarea clinic funcional a pacientului:
A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului dento-maxilar
B. depisteaza parafunctii
C. depisteaza obiceiuri vicioase
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns nu este corect
201. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale:
A. Euryprosop
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
202. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice:
A. Euryprosop
B. Mesocephal
C. Mesoprosop
27
c,d
Dorob,
Stanciu
89
a,c,d
Dorob,
Stanciu
97
c,d
Dorob,
Stanciu
85-89
c,e
Dorob,
Stanciu
85-89
Dorob,
Stanciu
89
Z, pg 101
Z, pg 105
A, C, E
Z, pg 100
B, D
Z, pg 100
D. Brachycephal
E. Leptoprosop
203. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale :
B, C, D,
E
Z, pg 105
A, C, D
Z, pg 100
205. In malocluzia clasa II1 curba Spee este:

a) stearsa
b) dreapta
c) accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia molara
d) accentuata, prin egresia incisivilor superiori si infraocluzia molara
e) accentuata prin ingresia incisivilor inferiori si supraocluzia molara
206. In malocluzia clasa II1, diagnosticul diferential NU se face cu :
a) malocluzia clasa a III a
b) malocluzia clasa II2
c) ocluzia lingualizata
d) acluzia adanca din clasa I
e) ocluzia deschisa din clasa I
a) masurabila pe modelul de studiu
b) dreapta
Zegan, p158
Zegan, p162
a,d
Zegan, p171
208. In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste :

a) overbite crescut
b) laterodeviatie stanga
c) laterodeviatie dreapta
d) ocluzie adanca acoperita
e) ocluzie adnca in acoperis
209. In malocluzia clasa II2 diagosticul diferential se face cu :
a) malocluzia clasa II1
b) prognatismul mandibular anatomic
c) retrognatismul maxilar
d) macrodontia
e) despicaturile labio-maxilo-palatine
a)masurabila pe modelul de studiu
b) dreapta
a,d
Zegan, p171
a,d
Zegan, p175
a,c
Zegan, p158
A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice

B. Comandarea de inspir si expir profund
C. Pensarea narinelor
D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice
E. Testul oglinzii
204. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale:
A. Euryprosop- fata joasa
B. Leptoprosop- fata joasa
C. Mesoprosop- fata medie
D. Leptoprosop- fata inalta
E. Euryprosop- fata inalta
29. Analiza modelului de studiu n ortodonie
28
211.
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
29

In malocluzia clasa 1 se pot intalni :
a) overbite crescut
b) spaiere
c) nghesuire
d) rapoarte molare si canine mezializate
e) rapoarte molare i canine distalizate
In malocluzia clasa II/1 se pot intalni :
a) ovejet crescut
b) spaiere
c) nghesuire
In malocluzia clasa II/1 se pot intalni :
a) ovejet crescut
b) vestibuloverisa grupului frontal maxilar
c) palatovestia grupului frontal maxilar
In malocluzia clasa II/2 ntalnim:
b) ocluzie deschis frontal
c) heterotopii
e) palatoversia incisivilor centrali
In malocluzia clasa II/2 ntalnim:
b) ocluzie deschis frontal
c) transpozitii frecvente
e) vestibuloverisa incisivilor centrali
In malocluzia clasa a III ntalnim:
b) rapoarte molare distalizate
c) ocluzie invers frontal sau total
d) ocluzie adanca n acoperi
e) indicia Pont arat o lungime molar maxilar mrit
Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre:
A. 28-35 mm
B. 22-34 mm
C. 27-37 mm
D. 26-39 mm
E. 28-38 mm
In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin
masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare a :
A. Celor patru incisivi inferiori
B. Celor doi incisivi centrali superiori
C. Celor doi incisivi centrali inferiori
D. Celor patru incisivi superiori
E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori
a,b,c
Zegan
Georgeta
155
a,b,e
Zegan
Georgeta
158-162
a,b,e
Zegan
Georgeta
158-162
d,e
Zegan
Georgeta
171
Zegan
Georgeta
171
Zegan
Georgeta
176-180
Z, pg 111
Z, pg 111
30
219. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara:

A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi
superiori
B. Se calculeaza cu formula SIx100/80
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi
superiori
D. Se calculeaza cu formula SIx100/64
E. Se calculeaza cu formula SIx100/65
220. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara:
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi
superiori
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi superiori
221. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara:
A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor primi
inferiori
C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi inferiori
222. Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt urmatoarele:
A. Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior
B. Foseta centrala a molarului secund superior
C. Punctul de contact vestibular interpremolar inferior
D. Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior
E. Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior
30.Principii n terapia ortodontic
A, B
Z, pg 111
A, D
Z, pg 111
C, D
Z, pg 111
A, C, E
Z, pg 111
223. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare NU cuprinde :

a) extractia dintilor supranumerari
b) depisatrea obiceiurilor vicioase
c) depistarea disfunctiilor
d) controlul pozitiei molarilor de 6 ani
e) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
224. Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare NU cuprinde :
a) controlul cariei dintilor temporari
b) suprimarea obiceiurior vicioase
c) suprimare disfunctiilor
d) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
e) recastigarea spatiului
225. *Avantajele tratamentului precoce sunt :
a) cresterea cranio-faciala este activa
b) poate rezolva orice tip de anomalie, indiferent de gravitate
c) sunt prevenite malocluziile severe
d) poate fi utilizata cresterea naturala
e) exista multiple alternative terapeutice
226. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
a) extractia dintilor supranumerari
b) depisatrea obiceiurilor vicioase
Zegan, p234
Zegan, p235
a,c,d,e
Zegan, p249
a.b.c.d
Zegan, p234
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
31
c) depistarea disfunctiilor
d) controlul pozitiei molarilor de 6 ani
e) ghidarea eruptiei dintilor permanenti
Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
b) suprimarea obiceiurior vicioase
Tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare cuprinde :
b) tratamentul chirurgical ortodontic
Urmtorul aspect referitor la tratamentul intercepriv nu este adevrat:
a) cuprinde un ansamblu de msuri i mijloace instituite n vederea opririi
cursului dezvoltrii unei abateri de la normal
b) se reazlizeaz prin profilaxie prenatal
c) i propune tratamentul obiceiurior vicioase
d) urmrete depistarea dereglrilor n perioada de exfoliere a dinilor temporari
e) urmrete depistarea dezechilibrelor scheletale minore
Urmtorul aspect privitor la extracia seriat nu este adevrat:
a) are ca scop asigurarea evoluiei normale a dinilor permaneni
b) ajut la evitarea apariiei incongruenei dento-alveolare
c) se realizeaz ntr-o singur etap
d) la 8-9 ani se extrag caninii deciduali
e) se extrag premolarii primi n momentul erupiei caninilor permaneni
Tratamentul dinilor supranumerari:
a) se realizeaz prin pstrarea dintelui supranumerar i aliniere dentar
b) extracia dintelui supranumerar i aliniere dentar
c) necesit echilibrri ocluzale
d) se realizeaz exclusiv chirurgical
e) extracia dintelui supranumerar erupt pe arcad se numete germectomie
Tratamentul intercepriv:
d) urmrete depistarea dereglrilor n perioada de exfoliere a dinilor temporari
e) urmrete depistarea dezechilibrelor scheletale minore
Tratamentul intercepriv:
d) urmrete tratatamentul ortodontic al adultului
e) urmrete depistarea dezechilibrelor scheletale majore
Urmtoarele aspecte privitoare la tratamentul intercepriv nu sunt adevrate:
b,c,d,e
Zegan, p235
c,d,e
Zegan, p235
Dorob,
Stanciu
191, 192
Dorob,
Stanciu
346,347
b,c
Zegan
Georgeta
108
a,c,d,e
Dorob,
Stanciu
191, 192
a,c
Dorob,
Stanciu
191, 192
b,d,e
Dorob,
Stanciu
191, 192
235.
236.
237.
238.
239.
240.

d) urmrete tratatamentul ortodontic al adultului
e) urmrete depistarea dezechilibrelor scheletale majore
Clasificarea tratamentului ortodontic n funcie de mijloacele utilizate cuprinde:
A. tratamentul profilactic, interceptiv i curativ
B. tratamentul biomecanic, funcional i chirurgical
C. tratamentul precoce, normal i tardiv
D. tratamentul etiologic i morfo-funcional
E. tratamentul morfo-funcional i chirurgical
Ingresia este o micare dentar:
A. n axul lung, ctre planul de ocluzie
B. de translaie a dintelui
C. n jurul axului lung radicular
D. n axul lung, ctre baza maxilar
E. de nclinare a dintelui
Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in:
A. Forte extraorale
B. Forte usoare
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in:
A. Forte extraorale
B. Forte continue
C. Forte intraorale
D. Forte medii
E. Forte intermitente
Versia este o micare dentar:
A. de nclinare a dintelui
C. n care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens contrar
E. n axul lung, ctre planul de ocluzie
Gresia este o micare dentar:
A. de nclinare a dintelui
C. n care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui
E. n axul lung, ctre planul de ocluzie
31. Aparate ortodontice mobilizabile
241. Aparatele mobilizabile:

a) nu pot fi indepartate din cavitatea orala de catre pacient
b) pot fi indepartate din cavitatea orala de catre medic sau pacient
c) sunt confectionate din diverse aliaje metalice
d) nu se igienizeaza
e) au elemente din sarma de wipla de 2 mm diametru
242. Baza aparatului moblizabil:
a) nu poate fi sectionata
b) este elastica
c) retentioneaza elementele de actiune si de mentinere
32
Z, pg 226
Z, pg 249
B, D
Z, pg 246
B, E
Z, pg 246
A, C
Z, pg 248
A, C
Z, pg 250
Dorobat, p214
Dorobat, p216
243.
244.
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
33
d) nu se igienizeaza
e) se confectioneaza din rasini compozite
Crosetele aparatelor mobilizabile :
a) sunt activate in laborator, de catre tehnicianul ortodont
b) sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
c) suntconfectionate din sarma
d)sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
e) realizeaza deplasarile dentare
Placa linguala mobilizabila se sectioneaza:
a) in trapez
b)pe linia mediana
c) in forma literei Y
d) distal
e) fara a aplica un surub ortodontic
Placa palatina mobilizabila se sectioneaza:
a) in trapez
b)pe linia mediana
c) in forma literei Y
d) in L
e) fara a aplica un surub ortodontic
Crosetele aparatelor mobilizabile :
a) au rol de retentie
b) sunt activate in cabinet, de catre medicul ortodont
c) suntconfectionate din sarma
d)sunt adaptate in cabinet de catre medicul ortodont
e) realizeaza deplasarile dentare
Baza aparatului ortodontic maxilar:
a) se ntinde pn la faa mezial a molarului trei
b) pe linia median se ntinde pn la faa distal a molarului de 6 ani
c) mai este denumit plcu lingual
d) are o grosime de 5 mm
e) pe linia median de ntinde pn la faa mezial a molarului de 6 ani
Arcul Coffin:
a) este recomandat pentru alinierea grupului frontal maxilar
b) se folosete n cuplul de fore cu arcul vestibular pentru derotarea incisivilor
c) este recomandat n dentaia permanent
d) se aplic la mandibul
e) este recomandat n dentaia temporar i prima etap a dentiiei mixte
Arcul vestibular:
a) este folosit pentru expansiune maxilar
b) se ntinde de la molar la molar
c) poate fi folosit n cuplu de fore cu arcuri orale
d) aplicat n treimea incizal determin intruzie
e) se aplic doar la maxilar
Scutul lingual:
a) este recomandat n ocluzia adnc
b) se inser n placa palatin
c) se folosete pentru decondiionarea obiceiurilor vicioase
d) se ntinde pn la coletul incisivilor mandibulari
e) se ntinde transversal de la premolarul 1 la premolarul 1
Arcul vestibular:
b,c,d
Dorobat, p 228
b,d
Dorobat, p218
a,b,c,d
Dorobat, p218
a,b,c,d
Dorobat, p 228
Dorob,
Stanciu
215
Zegan
Georgeta,
aparate
c,d
Zegan
Georgeta,
aparate
b,c
Zegan
Georgeta,
aparate
b,c
Zegan
Georgeta,
252.
253.
254.
255.
256.
257.
258.
b) se ntinde de la canin la canin

d) aplicat n treimea cervical determin intruzie
a) se ntinde pn la faa mezial a molarului unu
c) mai este denumit plcu palatin
Arcul Coffin are urmatoarea actiune:
A. Expansiune radiala a arcadei maxilare
B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare
C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara
D. Mezializarea dintilor din zona lateral mandibulara
E. Derotarea dintilor din zona frontal maxilara
Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice:
A. Medii si continue
B. Usoare si intermitente
C. Medii si intermitente
D. Usoare si continue
E. Usoare si medii
Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt :
A. Crosetul Stahl
B. Crosetul Adams
C. Arcul secera
D. Scutul vestibular
E. Arcul Coffin
Arcul in bucla dubla este indicat in:
A. Palato-versia incisivului
B. Vestibulo-versia incisivului
C. Rotatia incisivului
D. Mezializarea incisivului
E. Ectopia incisivului
Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Este un aparat mobilizabil mixt
B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu retropozitie
mandibulara functional
C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior
D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal
E. Este indicata in prognatismul mandibular functional
Arcul in diapazon este indicat in:
A. Deplasarea meziala a unui incisiv
B. Vestibularizarea unui incisiv
C. Deplasarea distala a unui incisiv
D. Inchiderea diastemei
E. Ectopia unui incisiv
32.Aparate ortodontice funcionale
259. Activatorul Andresen-Haupl este cuprinde :

a) placa palatina
34
aparate
a,c,e
Zegan
Georgeta,
aparate
Z, pg 267
Z, pg 267
A, B
Z, pg 264-265
A, C
Z, pg 270
A, B, C
Z, pg 273
A, C, D
Z, pg 270
a,
Dorobat, p 306
b) scuturi acrilice laterale

c) arc vestibular modificat
d) pelote acrilice
e) pinteni ocluzali
260. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:
a) placa palatina
c) pelote labiale superioare
d) arc COffin modificat
e) masa acrilica interocluzala
35
Dorobat, p 311
261. Activatorul Andresen-Haupl cuprinde :

a) placa palatina
b)scuturi acrilice laterale
d) placa linguala
262. Activatorul Andresen-Haupl are drept parti componente :
a) placa palatina
d) arc Coffin
a) placa palatina
c) pelote labiale inferioare
d) arc transpalatal
a,d,e
Dorobat, p 306
a,d,e
Dorobat, p 306
c,d
Dorobat, p 311

a) arcuri de stabilizare la nivel canin
c) pelote labiale inferioare
d) arc Coffin
a,c,d
Dorobat, p 311
265. Baza aparatului ortodontic maxilar:

a) se ntinde pn la faa mezial a molarului trei
c) mai este denumit plcu lingual
266. Arcul Coffin:
a) este recomandat pentru alinierea grupului frontal maxilar
b) se folosete n cuplul de fore cu arcul vestibular pentru derotarea incisivilor
c) este recomandat n dentaia permanent
d) se aplic la mandibul
e) este recomandat n dentaia temporar i prima etap a dentiiei mixte
267. Arcul vestibular:
b) se ntinde de la molar la molar
Dorob,
Stanciu
215
Zegan
Georgeta,
aparate
c,d
Zegan
Georgeta,
aparate
268.
269.
270.
271.
272.
273.
274.
275.
276.
36

d) aplicat n treimea incizal determin intruzie
Scutul lingual:
a) este recomandat n ocluzia adnc
b) se inser n placa palatin
c) se folosete pentru decondiionarea obiceiurilor vicioase
d) se ntinde pn la coletul incisivilor mandibulari
e) se ntinde transversal de la premolarul 1 la premolarul 1
Arcul vestibular:
b) se ntinde de la canin la canin
d) aplicat n treimea cervical determin intruzie
a) se ntinde pn la faa mezial a molarului unu
c) mai este denumit plcu palatin
Aparatele ortodontice funcionale au urmtoarele caracteristici comune:
a) au aciune ortopedic
b) modific relaia spaial a maxilarelor
c) nu au aciune muscular
d) pstreaz direcia de cretere a maxilarelor
e) au aciune ortodontic
Dintre indicaiile aparatelor funcionale fac parte:
a) terapii etiologice
b) mijloc de tratament interceptiv
c) sunt indicate dup vrsta de 18 ani
d) la pacieni cu iginen deficitar
e) ca mijloc de tratament activ al afeciunilor de cauz funcional
Dezavantajele aparatelor funcionale sunt:
a) absena eficienei la aduli
b) eficiena lor depinde de cooperarea pacientului
c) produc micri dentare individualizate
d) pot determina iritaii mucozale
e) sunt folosite doar n anomaliile de clasa a III a
Din categoria aparatelor funcionale fixe fac parte:
a) aparatul Frankel
b) bionatorul Balters
c) Monoblocul Robin
d) gutiera cu plan nclinat
e) inelul cu plan nclinat
Gutiera cu plan nclinat:
a) corectarea inocluziei sagitale pozitive
b) corectarea angrenajelor inverse laterale
c) corectarea ocluziei deschise frontale
d) corectarea ocluziei deschise laterale
e) corectarea ocluziei inverse
Reglatorul Frankel este:
b,c
Zegan
Georgeta,
aparate
b,c
Zegan
Georgeta,
aparate
a,c,e
Zegan
Georgeta,
aparate
a,b,e
Zegan
Georgeta,
aparate
139
a,b,e
Zegan
Georgeta,
aparate
139-140
a,b,d
Zegan
Georgeta,
aparate
140
Zegan
Georgeta,
aparate
140
Zegan
Georgeta,
aparate
141
a,b
Zegan
277.
278.
279.
280.
281.
282.
a) un activator elastic
b) stimuleaz dezvoltarea armonioas a elementelor aparatului dento-maxilar
c) se folosete la adult
d) are doar efect dentar
e) acioneaz exclusiv asupra osului mandibular
Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin:
A. raporturi distalizate i ocluzie n acoperi
B. raporturi mezializate i ocluzie invers frontal
C. raporturi distalizate i ocluzie acoperit
D. raporturi normale i inghesuire frontal
E. nici un rspuns corect
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:
A.unghiul SNA mai mare de 800
B.unghiul SNB mai mic de 780
C.unghiul SNA mai mic de 800
D.unghiul ANB pozitiv
E.nici un raspuns nu e corect
La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa:
A.fata aplatizata
B.obraji infundati
C.profil convex
D.profil concav
E. profil drept
In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata
sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt
caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. proalveolodontie superioara
D. pretroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect
Aspectul facial n prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin:
A. profil concav
B. treapta labiala inversat
C. aspectul dur, voluntar al fetei
D. profil convex
E. facies aplatizat
Aspectul facial n retrognatia maxilara se caracterizeaza prin:
A. profil concav
B. regiunea buzei superioare infundata
C. retrocheilie superioara
D. profil convex
E. procheilie superioara
33. Contenia i recidiva n ortodonie
283. Obiectivele contentiei sunt :

obtinerea stabilitatii pozitiei dintilor
corectarea versiilor
corectarea rotatiilor
corectarea inghesuirii dentare
corectarea spatierii dentare
37
Georgeta,
aparate
155-156
DS, Pg.405
DS, Pg. 406
A,B,D
DS, Pg.406
A, B
DS, Pg 408
A, B, C,
E
Z, pg 207
A, B, C,
Z, pg 211
Zegan, p 275

obtinerea echilibrului ocluzal permanent
corectarea rotatiilor
285. Contentia se poate face cu :
placa Hawley
activatoare
aparate fixe bracketts
aparate mobilizabile
fir metalic colat lingual
prevenirea recidivei posttratament
prevenirea recidivei posttratament
Zegan, p 275
a,b,d,e
Zegan, p 277
a,e
Zegan, p 275
a,c,e
Zegan, p 275
a,d
Zegan, p 275
a,b,c,e
289. Contenia n ortodonie are umtoarele scopuri:
a) realizarea stabilitii dinilor printr-o reorganizare solid a structurilor dentoparodontale
b) obinerea unui echilibru ocluzal permanent
c) prevenirea sau limitarea unei patogenii
d) tratamentul eventalelor recidive
e) dobndirea unui echilibru ntre matricile musculare funcionale i schelet
a,b
290. Dintre modalitile de realizare a conteniei fac parte:
a) sisteme fixe sau mobile
b) acelasi aparate purtate anterior dar inactive
c) aparate funcionale elastice tip Frankel 3
d) ligaturi intermaxilare
e) atele gipsate
291. Acceptarea ideii de contenie ca parte a tratamentului ortodontic este sprjinit b
de faprt evidente:
a) aabesna tendinei la recidiv a dinilor tratai
b) aparatul de contenie este cel care pstraz condiia optim de refacere a
esuturilor, de rorganizare a lor
38
Dorobat
457
Dorob,
Stanciu
459
Dorob,
Stanciu
461
Dorob,
Stanciu
460
b,c,d,e
Dorob,
Stanciu
466
a,b
Dorob,
Stanciu
466
Z, pg 376
A. Tipul constitutional al pacientului

B. Tipul de crestere faciala a pacientului
C. Varsta la care s-a tratat malocluzia
D. Durata tratamentului activ ortodontic
E. Sexul pacientului
296. Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia:
Z, pg 376

B. Antecedentele heredo-colaterale
C. Durata tratamentului activ ortodontic
D. Tipul de crestere faciala a pacientului
E. Varsta la care s-a tratat malocluzia
297. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele:
A, B, E
Z, pg 375

B. Tipul facial al pacientului
C. Eruptia molarilor de minte
D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
E. Tulburarile endocrine ale pacientului
298. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele:
A, B, D
Z, pg 375
A. Tipul facial al pacientului

B. Tipul de crestere faciala al pacientului
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
299. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele:
B, C, E
Z, pg 375
292.
293.
294.
295.
39
c) ocluzia echilibrat este un factor care nu conjug la actul de contenie

d) nu este necesar dac tratamentul a fost instituit nainte de terminarea
creterii
e) nu este necesar dac tratamentul a fost instituit dup terminarea creterii
Durata conteniei:
a) nu depinde te tipul anomaliei tratate
b) dup Chateau este necesar purtatea doar pe timpul zilei
c) este independent de vrsta pacientului
d) depinde de amploarea dezechilibrelor tratate
e) nu depinde de calitatea echilibrului la sfritul tratamentului activ
Dintre cauzele generale ale recidivei nu fac parte:
a) tipologia general i facial
b) transformrile din ligamentul parodontal i osul alveolar
c) microdonia
d) macrodonia
e) absena intercuspidrii
Dintre cauzele locale ale recidivei nu fac parte:
a) tipologia general i facial
b) bolile generale
c) microdonia
d) macrodonia
e) absena intercuspidrii
Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia:
A. Tipul facial al pacientului

B. Modificarea distantei intercanine
C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
D. Tipul constitutional al pacientului
E. Hipocorectia malocluziei
300. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele:
A.
B.
C.
D.
E.
40
Tipul facial al pacientului

Modificarea distantei intercanine
Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase
Tipul constitutional al pacientului
Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea maxima
B, C, E
Z, pg 375

Orto

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orto

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dentomaxilar

In procesul de crestere si dezvoltare al complexului maxilar NU este implicata :

Prin unirea mugurilor nazali interni vor rezulta :

d) este cauzat de trisomia cromozomului 13

Planul postlacteal in treapta distala conduce la :

Eruptia dintilor permanenti :

Erupia dentar n erupia temporar se desfoar astfel:

n perioada predentar se produce n mod normal:

A, B,D,E DS, Pg. 43

Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera :

Intre factorii de mediu ce influenteaza cresterea si dezvoltarea se enumera :

Factorii locali inplicat in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare cuprind :

Hiposecreia hormonului de cretere hipofizar la copil:

d) determin retrodenia inferioar

Pierderea prematur a diniilor prin extracie determina:

e) sindromul ocluziei deschise

Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

DS, Pg. 79,80

d) ramul orizontal al mandibulei este inalt

Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt

Diviziunea 1 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

d) proclinarea incisivilor superiori

103. Clasa II/1 Angle:

DS, pg. 385

DS, pg. 383

110. Diviziunea 2 din anomalia clasa a II a Angle se caracterizeaza prin:

b) proclinarea incisivilor superiori

119. Clasa II/2 Angle:

DS, pg. 398

C. buza superioara groasa, eversata

d) relatii ocluzale distalizate

DS, Pg. 406

E.nici un raspuns nu e corect

148. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :

a) etajul inferior este marit

150. La pacientii cu sindrom de inocluzie verticala :

a) etajul inferior este marit

e) etaj inferior al feei mrit

a) etaj inferior micorat

d) este cauzat ntotdeauna de trisomia cromosomului 13

166. Anomaliile dentare izolate NU cuprind :

179. Anomaliile dentare de poziie:

D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior

194. Unghiul nazolabial se crescut in :

205. In malocluzia clasa II1 curba Spee este:

208. In malocluzia clasa II2, in zona frontala, in plan vertical se intalneste :

A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice

c) accentuata, prin egresia incisivilor inferiori si infraocluzia molara

219. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara:

223. Tratamentul profilactic al anomaliilor dento-maxilare NU cuprinde :

c) i propune tratamentul obiceiurior vicioase

241. Aparatele mobilizabile:

b) se ntinde de la canin la canin

259. Activatorul Andresen-Haupl este cuprinde :

b) scuturi acrilice laterale

261. Activatorul Andresen-Haupl cuprinde :

264. Reglatorul functional Frankel tip I are drept parti componente:

265. Baza aparatului ortodontic maxilar:

c) poate fi folosit n cuplu de fore cu arcuri orale

283. Obiectivele contentiei sunt :

DS, Pg. 406

284. Obiectivele contentiei sunt :

A. Tipul constitutional al pacientului

A. Tipul constitutional al pacientului