ja _NICULESCU NICULESCU ee ee, “PUNCTELOR = CARE VINDECA Sanatatea la indemana oricui ENCICLOPEDIA PUNCTELOR CARE VINDECA. Lucrarea constituie un ghid precis, care descrie afectiunile cele mai comune (reumatism, probleme de digestie, probleme genitale, ale sistemului nervos etc.), simptomele si cauzele lor, precum si rolul pe care aceste adevarate puncte care vindeca il pot juca in tratament alunci cnd sunt stimulate cu ajutorul acelor speciale sau al masajului digital. Cartea prezinta mijloacele prin care putem contribui in mod activ la mentinerea starii noastre de bine, a sanatatii noastre, urmand un tratament fara risc de toxicitate (prin climinarea medicatiei chimice) si fara durere. vy cham. Wy Stim. a | ee DR. ROGER DALET i 4Dr. Roger Dalet Enciclopedia punctelor care vindeca Sdnatatea la indemana oricui ‘Traducere: Anca Sapovid 8 NICULESCU1 sn 8b eo ae sen ca pn ep a nai i a ayer, ret ra ers ko fori §. pi tocar gacovsar a date, far pemisunea Ea pert apr pve corer rae 8 pT ies rere bacetene prin rope alc. : cite oscar nib 5 votes, es lsu ca | i ron oe ra eu sjutory acalor specie melode S34 Fae ee aoe, atonal ara spre ‘aqionate a Romaniei snatateaaindemdna | Mucuret Eda ‘oat depute zee a paces Ci Bi ate HOGER : e Enciclopedia punctelor care: onl oxi tfeer Dts: hea NIELS 040-6 SANT3:STESTS- TAOS 1. Sapovici, Ance (trad) 615.814 ence, 1996 to feitins Jouvence, | eee SI Saeetopéi des points Ta a tBu de lets {Editions Jouvence, S.A., Chemin du Guillon 20, Ci cere edifonsjouvence com, infoedtionsjouverce som piworw.editions romant: Peri edits in limba Editura NICULESCU. 2006 ‘esa: Ba: Revi OD 50204 — Bucuresti, Rominis Seto 129782 (oa0p2ts1297 84 | -tevtan: (40)21-312.97 Gall Center: (+40)21-314.88.55 email: eub@niculeseur0 feet: www niculescu.F0 ase 143, Beans: Del PHC. 5 cane T# COMPUTER DESIGNS Procesare computcrizat Tipitit in Romania 13: 978-973-748-040-8 748.0406 Introducere Cum veti utiliza aceasta carte ‘Aceastéi carte a fost conceputa in asa fel incat s& constituie Un instrument intotdeauna la indemana si usor de utilizat pontru cititor. = Au fost retinute numai bolile si starile de disconfort co- mune gi au fost trecute in revista simptomole, precum si trata~ mental aplicat pentru fiecare in parte. = In fiecare caz au fost descrise punctele pe care traditia chineza si bogata experienta a autorului le-au desemnat ca find cele mai active. —Punciele amintite sunt impaitte in doua grupe: principale si secundare. Stimularea celor dintai este in general suticient pentru ameliorarea sta bolnavulu Punctele secundere sunt utile pentru a da mai mult forts sau pentru a modula actiunea celor dint. Cum pot fi stimulate aceste puncte? ‘Au fost retinute dou’ metodo: ‘Masajul manual simplu Plastim degetul mare pe punctul respectiv ~ chiar cu apro: ximatie — $i Il mastim printr-o miscare circulara, apsdndu-! pu- temic in acelasi timp. Puteti considera c& afi obtinut un rezuliat atunei end simpto- mele dispar (durerea sau indispozitia). in cazul tratamentului botior cronice, masajul trebuie efectuat ‘chiar de doua ori pe zi— de fiecare data cate doudi-trei minute Existd ins si o a doua motodk Stimularea electrica Aceast metoda a devenit fiabila si eficace datorita elec ‘tonici. In plus, este gi la indeména oricui se decide si o foloseasca, Astfel, cu ajutorul acestor metode simple, ajungem sa tra- tm maladii din ce in ce mai grave,Evolutia acupuncturit ‘Acupunctura este cea mai veche practic medicala cunos- a0 stim cu toi outa 6 fanloSalo ce plerd in negura tmpui, Sovenio aost ons find urizate de descoperrilearheologice faute in Chine in urma unor cereotari sustinute si intonse, tine de aproxmaty ‘ ii Cercettorii au doscoperit In eae oon ar lagi (sme tate, coat els ort coco, ech, Anu sa pst nicun document sors iginile acupuncturi? bee a “oor a pte ot 22000 modal Hoang. 7. Tn jurul anului 200 7.H., imp ul ea. care tpus itgerea tuturor calor exstente pena aaces cree Au anv subzetanmic din coea co usoE0 ce : sont icind in care seer ier mul donate redact atte do mado cae a impusiteralmente metodo do tratament, song, de exer $8 nu se mai foloseased medi aro oa ‘ccs caso tizeze numa rastevoaeoe ace dn metal” Daca acestea erau misterioase pentru el, cu vos mnartea cost teri autocrat, suravotutor av inst documento mae siaste au paso prac ort de acupunetura: Net King 6 ee eee rezint, de mal multe OF, dere dverger- rlarcenredlon. at det un pm baal Nampa de catre un occidental in studierea medicinl tradition fi Wadieor pars secollor umatoae, sa feu ott tnsomndte n apitundate acupuncture sn cre fe ncertant pentru noi si care pune it Hoste Pie court opiul ocsdertal do cl exter-orerial, jteun context anatomic sau biologic, aga cum s-a intampl in acest 6 = Occident, ci in orizontul specific culturi lor, Efortul s-a concrétizat in uilizaroa magiei numerelor. Chinezii au fost intotdeauna tascinati de cifre, siincd mai sunt. Nu vom evoca in sprijinul acestei afirmatii decat actiunea Poliica a .celor o suta de flor, banda color patru',,cele patru mo- Gemiza” etc., fapte din istoria recenta. Pentru spiritul chinez, armonia lumii se sprijna pe combinatii numerice. Numerele 5, 9 i 12 au o valoare particulara si au corespondente in toate do- merile: astronomie, agricultura, viata cotidiand... si medicina, Cole cinei gustur, cinci parfumuri, cinci elemente funda- ‘mentale vor avea drept corespondent in corpul uman cinci organe primordiale. Totul se uneste intr-o perfecta armonie, care umple spifitul chinez de satisfactia. Gel de-al doilea obstacol intampinat de un occidental in studierea medicinii chinezesti consta in faptul c& ea este 0 me- dicina filosotica. : ‘Osmoza dintro medicina si filosotie, specificd spatiului cul tural chinez, are gi consecinte directe asupra practicl. in fapt, aplicarea sa pune in joc reguli de natura spirituald si rationala, rotund diferite de modul anaiitc si logic speciffe géndirii occ dentate. Rogullle utiizari medicini chinezesti fac apel la notiuni care pentru noi par a fipur speculative, puncte si meridiane, vase ma- ice, energii ancestralo cau porverse; iaté cateva cuvinle pe care, ‘mental, le putem asocia unor sintagme uilizate de mecicil din Evul Mediu: ,spirite animale” sau ,virtuti maletice*. lata si un al trelea obstacol pentru spiritul occidental: me- dicina chinezeasca este o medicina ezoterica, Cu toate aceste trasaturi originale, ea a traversat, noschim- bata, 1500 de ani de storie sia rozistat, imuabil8, pana prin 1960, ‘Asa a ajuns si in Occident, prin mai multe ci, in mai multe valuri suscesive. Cum, deci, avand aceste trei caracteristici (contradictic, filosofie si ezoterism), nu a parut detestabila spinitului medical apusean, in mod particular pasionat de rationamentul deductiv si de cunoasterea stinttica? Cum a fost posibil ca o atare practica medical& s& se im- Planteze in climatul cultural occidental? Raspunsul este simplu: datorta eficacititi sale! Utiizate ‘conform regulilor chinezesti, acele de acupuncturd actioneaza‘impotriva maladitor $i amelioreaz®, sau chiar vindecd, sta pate, fogice, cu 0 usurinfa adesea doconcertanta, in timp oe modeina ‘Shimica se destara de multe ori neputincioasa. Tratamentul se face fard.a provoca durere, {&ra rise de toxiciate, fara medicamente. Practica a determinat, deci, adeziunea unui numar mare de medici ooeidental. Trebuie s spunem, nsa, c@ nu au lipsit nick ‘rele sau aprecietile sarcastice: acum douazecl de ani trebuia Safi un tip curajos pentru a te Geclara specialist in acupuncturé ‘Apoi, bruce, totu sa schimbat. Sischimbarea a vent, aga cum era sinormal, din patria de origine ~ China. “Trel sunt motivele care au determinat-o:in primul rand, schim= area attudini autortaior fata de medicina autohtona: s-au facut ‘fortur deosebite pentru ao reabilta. Apol, necesitatea de atrans- ‘rite aceasta practica medical unui numar c&t mai mare de pracy teen, asa-zisii medici descult", care avoau drept sarcind apie ‘qarea tratamentelor traditionale chiar si in cele rai mici gi mat sndepaitate sate, i aceasta, la o populate de un riliard de tile umane. in cele din urmai, a fost vorba si despre interesul de a face faowasta medicina s8 pragreseze in domenii pe care cel din ve. are nu le puteau nici macar concepe. Pentru a realiza operat hirurgicale Sau pontrutratamentul surat, de pid, se impunea tn program de cerceta practice i stintfice, Toate aceste aspocte; segtut ue variate, explica evolutta exploziva a medicinilchinezesth Ge acum doutzeci de ani, Acoasta evolutios-a desfasurat pe patny Gresti, 2 c&ror importanta este considerabild, si care explic ux trarea de fat’. Cele patru planus sunt urmatoarele: orjescoperirea mecanismelorstintifice de actiune @ acupunctur v Gescoperirea unor noi puncte de acupuncture ~ “specializarea’ din ce in ce mai mare a punctelor: v hiizarea unor noi metode de actiune asupra acestor puncte, 1. Descoperirea mecanismelor stiintifice de actiune a acupuneturit ‘aceasta descoperire a dus la progrese spectaculoase, NU rnumal in domeniul acupunctur dar si in domeniul madical in ‘general, in ultimii zece ani. vim expus deja, cu lux de amanunte, in doua dintre lcranie mele anterioare -,indepartati-va vol insiva durerile prin simpla pasate cu degetut” si ,Mentineti-va sanatatea si frumusetes ms aria simp apsar cu degetut— esentialul in ceca ce priveste tan ee celor mai recente mo seen rcetarile cele mai in ac ‘S-a demonstrat fapt rat faptal csi termi eactita dou aclu nn Nr Punete * La nivel rcuvel sping hue poe iacluvei spinarii, acolo unde senzatia de durere cat ecru at unei adevarate ,portite" care impio- tre creier. Initial s-a cr a Sespre dea reat od este untlea de nara elote ear co rede inn ive ace al male, dar s-a descope cd existé mai mute eta meduare seme eee ea Nervoase secret o substanta chimica, nuit sutsana Pater est dea fac onzatia do durere . a punetelorblocheaza i State Pt recueo, del Important mesauhi dures ‘nhibd seca substan. blocheazd senzatia ee smnzate coi fa. art rere substanta P* mare este inhibatd pe fod caro ranemite pete tot ‘sonzatia de durere ~ FENOMENUL PORTITEN" +P ten Ge at Pat, a nivel rie ete secrete dos teri nervos un numar mare de produse, numite medator ei mic. care vansmitorsinele de lao ceil neroasa la ate Prine acesca se numér si substanfele num endorine ~ veritabika torn natal substan aur. Or, acest er a fost ris acupunctur i elberaoa actor morfne naturale A estepereto ea enue r ocurile Gin creier unde se fabric aceste substante in cantitati mai m: te ery te in cantitati mai mari‘neuron superior ‘sosirea inuxulut transmitorea inex ner- ‘3 do ia un neuron la alt Jf} — eiderarea mediators sesireainformayeinencase << modklatoare, n mod part- (ularaenderneloresre mo A] nasiens enact Sma etna med Fumio speate (A Yoon jn afara de problema dureri, au fost facute si alte desco- rit grate miroseopuul electronic, structure punctelor do acu, punctur este acum cunoscuta aproape total, Esto vorba desire fra formaluni nervoase, caro co af la capatl uno ilgoat nervoase parteulare (este probabil dn sistemul nervos fet care pormitransmterea simi deareare 08 of el a i 0, Se infelege, deci, de ce, docat celelate formatiunl nervoe loge, det, dn rovocata prin acupunctura, stimula r aa ievoerca operates de snchidre” a posi! Imootive carer angi acost mecanism bine pus la punct, aman ain de descopert. Vor rezuma, de maniera schematic’, princin Intrebair care se rica: E . aoe a intampla do-a lungul misterioaselor meridiane care 1a verseaza corpul uman? i — Care sunt calle de trecere cintre punctul stmulat si receptor i ier? See anc ug ct nde compu pe care se afl gi punctul stimula) saltele au o act 8 i)? Sporusigata (de cealalta parte a corpulul) sea ann onese Nu trebuie pierdut din vedere taptulc& endorfinelo joac un ro snume in obezitate si diabet; am vazut, pe de alta parte, Scupunctura determina secretia ondorfinelor ‘Acupuncua deschide, atl, un mens cdmp de explorare ia toate palierele fiintai umane. In acest sens, S ‘aafirmat} oe ura dite calle regale ale cunoasteri mecicale Tn cel de-al tel 2. Descoperirea unor noi puncte de acupunctura Conform taditii chinezosti, ar exista atitea puncte de acu- Puncturd cate zie are un an, linsd, aceasta cifra este depasita de douazeci de ani. In turma unui studiu sistematic al piel, cercetatori chinezi gi occi- doniali au descoperit numeroase noi puncte. Acestea au, uneori, Oaciune specific’, iar ctttorulte va recunoaste pe unele dintre ele in capitolele unrratoare. NNoile puncte sunt plasate adesea in locur privilegiate: talpa Picieruiv, palmele, pielea capulul, nasul si mai ales urechile. Des- ‘orierea punctelor de pe ureche reprezinta acum o ramurd aparte ‘a acupuncturi: auriculoterapia, 3. ,Specializarea” din ce in ce mai mare a punctelor Esto una dintre descoperirile cele mai importante si cele ‘mal interesante facute in urma cereetarilor medicilor chinezi con- temporani, Punctul de plecare a fost anestezia acupuncturala. Era vvorba— dupa cum am vazut ~ despre o noua manieré de apicare ‘ametodst. Chinezii au inceput deci sa utiizeze, pentru a opera un plaman, de exemplu, toate punctele indicato de traditie, Aste, primele interventi s-au facut prin intermediul a mal ‘multe zeci de ace de acupunctura, pe care asistentiile-au ma- nevrat fara oprire pe tot parcursul operatiel. Ne putem imagina {foarte usor inghesuiala si dficulatile pe care aceasta manierdi de lucrue provoac’ intr-o sala de operati Incet-incet, datorita unui volum imens de experimente (pana Jn aoast moment, in China, s-au facut peste trei milicane de ope- ‘afi sub acupunctura), numrul punctelor s-a redus la dou, trei ‘sau ratru pe operatie. Este vorba despre puncte care au o actiune aconstant asupra unui organ sau asupra unei regiuni anume & ‘corpulul (bineinteles, nu s-a pus problema de a deschide abdo- ‘menu unui pacient, de exempiu, fara a asigura un efect sigur al anesteziei). ‘Aceste puncte sunt deci necesara si suficiente pentru a obfine actiunea dorita; mai ales ele au fost retinute in lucrarea de {ata pentru tratamentul diverselor bol. Mai mult decat att, au fost impartite siierarhizate in puncte principale si puncte secundare {de cele mai multe ori avand o actiune particularizata). in gene- ral, punctele principale sunt de ajuns pentru a obtine efectul dori Celelalte puncte (secundare) dau mai multa forté sau moduleaza actiunea punetelor principale. ‘Aceasta sistematizare reprezinta un progres considerabil, pentru c& a facut posibilé aplicarea metodei de cétre oricine do- esto s& o pun’ in practic’. Este aceeasi metoda utlizata de smedici desculti" pentru tratarea diverselor boli si nu existé nici un motiv pentru ca, aplicata in Occident, s& nu dea accleasi rezuitate &x- traordinare: ‘Le veti descoperi pe parcursul capitolelor urmatoare, in functie de atectiunile pentru care se recomanda tratamentul 4, Utilizarea unor noi moduri de a actiona la nivelul punctelor ‘Si in acest caz progresele au fost considerabile ~ de ase- menea proporti incat se poate vorbi despre o adevarata revolutie. Exist’, conform traditiei, dou’ modalitati de stimulare a punctelor de acununcturé: ace'e si aplicarea unei surse de caldures (conuri de pudra ineandescente numite moxe"). ox ‘bon de pus incandescent (in go ‘erat, pon) oicula protecioare gen coop (mal ‘00s 0! do ceapa) Chiar si in domeniul traditional s-au petrecut modificdri 7m modul de aplicare. 12 inne, ola erau tat pn mal mute sede scute Inte peo peioad mai mare de timp, prin metode specie si ee re data. Se obtineau rezultate bune, dar aceste be parcurel acitova sipiman sau chi tater chiar tur eonscc ‘noid cora oe simulear puncte oitra minute tarand © i ta in fixarea permanenta a acului tr Nk acesta fiind unl din modurile de stimulare 2. Mal sunt Site metode, dar despre cle vom disouta Tn ele ce urmosea Tice hence chinezi au multiplicat mijloacele de ac- Li lul punctelor de acupunctura. Astiel, in functie de boala meus ¢i popu: utilizarea ventuzelor, a unor ciocdnele cu nume- toase proubsrante, Uunele incizii chirurgicale, aplicarea agratelor relor pe care le folosesechirurgi pontry executarea suturior, ff i edie rth chute ‘pteaolenvel/purcocr ‘aplestea uno ventvz0 o.scupuncturs din paid Basie n acd acin he Glocine! pentru acele (08 aeupunctord ~ ligatus ta vet! mai ‘muttor puncte de acu. puncture in acetasi domeniu, av fost incer- catemetode diverse: apicarea unor paste magnetice pe punctele de acupunctura ‘sau ijectii medicamentoase la nivelul or. Simaiales timularea electicd care cunoaste astazi o raspandire oun spandire conside- Administrarea. i fares curentului electric se face prin dou metode ~ Pe acole de acupunctur, in | 1n prealabilintroduse in pe! 58 ot ataga mic electroziracordal fa un generator de eat ; 898 Se Frocedeaza pentru operatile chirurgicale, Dupa 13impiantarea acelor, se actioneaza generatorul, pentru producerea ‘curentului la care va fi supus bolnavul pe toat& durata operate. Totul se intampla fara ca acesta sa simtA vreo durere. COperatul ramane constiont pe toata durata interventiei, poate s& vorbeasc’, $8 bea sau chiar sé manance. < Metoda prezentata este una dificil de aplicat gi nu poate fi utiizaté decat de medic’ si chi- rurgi ~Curentul electric poate fi aplicat si direct pe piele. In ultimii ani au fost inven tate omultime de mici aparate, © adovarat, in goneral putin fable, insuficient de sensibile sau chiar manne ona rnin a ‘punect de stirmutst Cauze Cauzele senzatilor anormale, pe care le-am prezentat si care se marifeth la nivatul rec, sunt cunoscute cu axa titate, ele ridicand, inca, un semn de intrebare in domeniul medical. 40 Este vorba, indiscutabil, despre o irtare a nervului auditv, care Se poate localiza fie la nivelul firelor nervoase, fie la nivelul ‘medilo'lichide din interiorul urechii ~ labirintul si canalele somi- circulare. Senzatile de vajait sunt puse, dupa caz, pe seama unui vvitus sau, uneori, pe seama unei congestia nervului sau a unei stranguari la nivetul arterelor sanguine care hranese nervul auditiv. ‘desea, una dintre cauze este si expunorea repetati la 2gomot¢ foarte putemice, care au efect traumatizant asupra apa- ‘atului auditiv ~ e cazul celor care lucreaza in preajma motoarolor cu react, a compresoarelor etc. Evolutia ‘Acoasta ignoranta este cu at&t mai regretabild, cu cét evo- lutia spontana a bolii se face foarte rar spre atenuarea sau di paritia zgornotetor. In general, acufoneto se vor manifesta pe tot parcursul efi bolnavuiti, marcénd o simptomatologie egala, ‘Adesea se intémpla ca ele si se agraveze, facdnd impo- sibila viata suferindului Tretamentut obignuit ‘Nuexista un tratament anume pentru acesttip de afectiune, siaceast, nu din pricind c& nu au fost testate produse de tot elu de diiatare sanguina, produse care actioneaza la nivel ,nervos", au cel putin pretind c& o fac; ins8, nici unul dintre ele nu a dat rezuttatele asteptate, Locul terapiei noastre Terapia noastra este cu atat mai valoroas&, cu cat, prin utlzarea ei, se obfin adesea- dar nu in mod constant ~ rezuttate foarte bune, zgomotele anormale dispairdnd sau atenuandu.se consicerabil. Este deci indicata utilizarea ef sistematicd, cu atat mai mult cs cat este vorba despre o practicd terapeutic’ inofen- Siva $i care nu prezinta nici un rise,Punctele DouA principale, dou’ secundare: Punetole principale + Primul, care este si punctul surditat, se affa pe coloana vertebrala, la doua degete distanté fata de marginea osului cranian. * Cel de-al doilea se gaseste in spatele pavilionului urechii, pe proeminenta osului mastoidian. in Punetele secundare Ambele puncte sunt plasate pe membrele inferioare, + Primul, pe partea superioara a labei piciorului, intre de- gotul mare si degetul alaturat. * Cel do-al doilea, deasupra osului calednou, in spatele osului gleznel (pe partea interioara a piciorulu) ¥ i Le, bo eo Mod de stimutare Stimularea primului punct semnalat se face mai ales in mod electric, sptiinind, de manier& energicd, palpatorul pe picle. Pentru cé este vorba despre o afectiune cronied, este indi- ati repetarea sedintelor de stimulare de doua-trei or pe zi, timp de céiteva minute, in acest caz, stimularea electrica este foarte binevenita,Vertijul Detinitie 7 Ce este verlijul sau ameteala? Este o senzatic rote, ingot do improsa cuiva caso Invrteste ir miocu nor obi imobile sau c& respectivele obiecte se rotese in jurul ui Forme Ne referim icila adevaratul vert, acela care-simerité numele, Da, desoor se vorbeste fn mod rorat despre el Sante, aun cand bolnavul are o stare de intabltate rl ul sau mai atin si care survine, in particular, Eas eae igo peutca noasta se apes aa in azul vert prop ts ince a ts do csconfet~ eure, poato in med aur, teal ar noi le vom trata pe amdndouai mpreuna. Cauze 4 Responsabile pentru starea de ametealai ~ indiferont daca este vorba despre cea adevarata sau despre cea falsa — sunt rochea si coloana vertebral. ere pul de amejeal auriculari este numt ametoala ul Mani, 4, insotité de perceperea 1eteald puternicd cu apariie brutal, in Shor postu ure (te exons isha) sce sue Capu se inv instorent do poz sa, chiar ¢atune cand bo navul este complet imobil. Aceste ameteli sunt insotite de great, vvarsatur si stir insuportabile de rau. canalele somi-cculare ‘aceastd regiune esto rum 5° poate usor vedes de ce = mele 44 ‘Simptome simiaro survin sin cazul traumatismelor craniene, in ambele situati, oiginea problomei rozida int-o disfunctie @ presiunil medillorlichide din interiorul urechi Urechea interna ~ dupa cum vom vedea in capitolul dedicat Surditati ~ se compune atat din organe necesare auzului, cat si din organe care raspund de echilioru: labirintul si canalele sale semi-circulare. (Or, aceste organo contin un lichid, endolimta, si sunt so- Parate, ele insele, de osul in care sunt incastrate, de un alt ichid, ‘umt peri. Canalele semi-circulare sunt orientate corespunziitor celor {Fei coordonate ale spatiului, cea ce ne d& senzatia de echiibru {in cazul in care presiunea perilimfei sau a endolimfei scade sau resto Beste limitele tolerabilo, simtui echilibrului e complet per- turbat ~ de unde si ametelie Dimpotriva, amotelile provocate de probleme la nivelul co- loanei vertebrate au un mecanism mai complicat. Prin interiorul Coloanei cervicale, care este alcatuita din sapte vertebre succe- Sive, trece 0 arterd numita chiar artera vertebral. Dar aceasta artera hréneste creierut mic, cel de-al dolea centru responsabil de echilibru dupa urechea interna. Sat son cco grpoae \ eee a Ak Dacd aceasta artera este usor strangulatd in canalul destul de stramt pe care: traverseaza, pentru o fractiune de secunda ‘nu se mai pompeaza sange catre creierul mic, fapt care deter. mina senzatia de pierdere a echilibrului; este ameteala numita a samponatului’, pentru ¢8 se produce aproape inevitabil atunci c&nd coatorul impinge brusc capul clentului inainte, dupa ce, in Prealabil, aatunci cand insdisi coloana vertebral prezinta unele modiicari respectiv vertebre deplasate sau deformate de artroza. jin fine, ametelile sau pseudo-ametelile se pot produce $i in ‘cazul unei sctider! prea mari de tensiune sau a unei anemiisovere. Tratamentul obignutt Tratamentele recomandate in cazul ametelilor aurculare, si Tn particular in cazul ametolilor Méniére, sunt putine la uma. De obicei, se folosesc ullatatoare vasculare, dar rezultatele sunt foarte inegate. ‘in cazul vertijurilor vertebrate, cdteva miscari dibace, exe- cutate de o persoana competent, pot ameliora considerabil si tuatia bolnavuli. Punetele secundare «Primal se gaseste pe marginea posterioaré : te € crariuui, fa dou degeto in spatelo urechl Locul terapiei noastre Terapia noastra da, de asemanea, rezultate foarte inegale. Dar, prin faptul ca esto absolut inofensiva, merit si fie incercata, singur sau conjugata cu un alt tip de tratament. \ * Cel de-al doilea este situat in partea din fata a urechii chiar dessuora mist ot co inchide conductu! auditiv. Pee ae ok Kae Punctele Dua principate, doua secundare: Punctele principale + Primule situat pe dosul palmei, in unghiul format de oasele aflate in prelungirea inelaruiui si degetului mic. Mod de stimulare in vertjul li Méniére, este indicat , esto indicatd stimularea indel uncer pial, nee 10530 dominate de maison ro ae vo mettle sau pseudo-ameteie provocate de afectunt vertobreior sau in cele provecate de 0 modiicare a tensiun Simpotr, est ecorandats oe ’ imuare ous-troiminute, de cova pina a tel on po OPS + Cel de-al doilea se giiseste pe craniu, la 0 palma deasupra| marginii superioare a pavilionului urechi 46 7 i 47Strabismul sau privirea in crucis Definitie Strabismul este manitestarea pierdeni paralelismului celor doi globi oculari. Ochi trebuie si fie riguros simetici, indiferent de directia in care privim; in cazul in care simetria nu se realizeaza, spunem ca porsoana in cauza se uitS crucis sau, interment stin- lifici, cd suferd de strabism. In functie de directia in care globul ocular ,fuge", vorbim despre strabism extern — dac& privirea se Indreapta spre exterior, si de strabism inten ~ daca ochiul fuge spre interior. Forme si cauze Pentru a intelege de 0 maniera satistécatoare cauzele stra- bismulu, trebuie s& cunoastem modul de functionare a globului ocular. Globul ocular .pluteste", iteralmente, intr-un mediu lichid alcétuit din grésime, situatintr-o cavitate a fefei, numita orbit, si este fixat printr-o retea de muschi, cu rol de scripeti, care il sustin, dar fi dau si posibiltatea de a se misca in difertele directii ale Spatiulu. Este vorba despre nu mai putin de gase muschi, care fac posibila miscarea globului ocular; patru dintre ei permit miscarea lui intr-0 directie anume: in sus si in jos, spre interior si spre ex: terior (acestia sunt numiti muschi drept). Ultimil doi muschi dau posibiltatea ochiului de a se migca circular. Bineinteles, migcdirile celor doi ochi sunt, si trebuie sa fie, in mod riguros, sincrone, ,orci natorut” situandu-se la nivelul creierutui. coipatry muschidrepti un mugchioblc $i seripeote su de ratloxie in — 48 Daca ins, dint-un motiv sau altul, unul dintre muschi nu functioneazii normal, se intelege c& cei doi ochi vor priviin direct ‘ferite. Este vorba, in acest caz, despre strabism sau privire cnucisa Strabisrmut poate fi provocat de doua mari tipuri de det cieato. : ‘in cazul adutuli, strabiemul poate urma unel probleme de ‘ordn cerebral. in fapt, fiecdrui muschiTi corespunde un ner spe

S-ar putea să vă placă și

• Insertia Pe Piata Muncii A Viitorilor Absolventi

  

  Document30 pagini

  Insertia Pe Piata Muncii A Viitorilor Absolventi

  Elena Alina

  Încă nu există evaluări
• Acupuncturafaraaceelectrpuncturaelectroacupunctura 131006233226 Phpapp01

  

  Document243 pagini

  Acupuncturafaraaceelectrpuncturaelectroacupunctura 131006233226 Phpapp01

  edward_is

  100% (4)
• Regina Margot Alexandre Dumas

  

  Document655 pagini

  Regina Margot Alexandre Dumas

  Gilda Oprisor

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Licenta Piata Muncii Model PDF

  

  Document58 pagini

  Licenta Piata Muncii Model PDF

  Elena Alina

  100% (1)
• Piata Muncii in Romania

  

  Document21 pagini

  Piata Muncii in Romania

  Elena Alina

  Încă nu există evaluări
• Matematica Aplicata in Economie

  

  Document411 pagini

  Matematica Aplicata in Economie

  Elena Alina

  Încă nu există evaluări