CURSUL 8

ACTIVITATEA CICLONIC SI ANTICICLONIC

Cele mai importante formaiuni barice care caracterizeaz relieful baric sunt: ciclonii; anticiclonii. De activitatea
acestora se leag evoluia vremii si respectiv caracteristicile timpului.
CICLONII
Definiie si caracteristici
Ciclonii, sau, cum se mai numesc ei, "depresiuni barice" sau "centrii de joas presiune atmosferic" sunt forme negative ale
reliefului atmospheric.

Fig.1a, b Micrile n plan vertical din anticiclon i ciclon

Ciclonii sunt cei care cupleaz, n cadrul lor, particule de aer de origini diferite care converg la sol spre centrul lor, iar
anticiclonii sunt cei ce le furnizeaz, expulzndu-le n plan orizontal (tot la sol).
Denumirea de ciclon este atribuit att devastatoarelor uragane i taifunuri tropicale ct i vastelor arii depresionare de
latitudini temperate sau subpolare ca: Ciclonul Islandez, sau depresiunile termice continentale de var din stepele ruse, din preeriile
americane.
Figura 2 sugereaz forma i micrile caracteristice ale corpului ciclonic (n cadrul seciunii A) precum i proiecia n plan
a acestora mpreun cu proiecia fronturilor atmosferice proprii ciclonilor extratropicali (n seciunea B).
Pe aceeai figur putem urmri ceea ce deosebete un ciclon de un anticiclon, adic trsturile sale distincte i anume:
- presiunea atmosferic n cadrul ciclonului scade de la periferie spre interiorul su;
- micrile verticale sunt turbionare i predominant ascendente;
- micrile orizontale sunt centripete i n sensul invers acelor de ceasornic (pentru emisfera nordic);
- exist sectoare termice discrepante care compun asimetria termic specific: unul rece i altul cald separate (n seciunea
B) prin fronturi atmosferice corespunztoare (care aici reprezint linii de intersecie ale fronturilor din natura cu planul orizontal de
proiecie).
A. Corpul ciclonului i micrile caracteristice: turbionar ascendente fa de o ax de simetrie
B. Proiecia n plan a unui ciclon matur cu fronturile sale i cu micrile caracteristice
Derivatele ciclonice: Sub aceasta denumire se grupeaz toate formele secundare de relief atmosferic care decurg sau se
desprind din ciclonii de baz. Este cazul urmtoarelor forme:
- talveg prelungire lateral a periferiei unui ciclon comparabil cu o vale larg din relieful terestru ,
- culoarul depresionar se identific cu zona de comunicare la valori de presiune sczut ntre doi cicloni bine formai,
- mlatin barometric cmp de presiune relativ sczut (ntre 1010 i 1015 mb n practic) instalat pe o arie geografic moderat de
mare. n cadrul acestui cmp baric slab nu se identific centrii ciclonici bine formai ca s poat fi exprimai valoric pe hart. Se
ntlnete vara mai ales n Europa i se caracterizeaz printr-o instabilitate termodinamic destul de virulent.

Fig. 2 a Schi idealizat a unui ciclon extratropical matur Fig.2b Talveg depresionar sgeile indic sensul
micrii particulelor de aer n plan orizontal
Dup locul de formare, ciclonii posed diferite denumiri:
- cicloni la latitudini tropicale (ciclonii tropicali);
- cicloni sau depresiuni la latitudini temperate si subpolare (cicloni extratropicali sau subpolari);
- taifunuri (typhoon) n regiunile mrilor Chinei;
- tomade n Golful Mexic si S.U.A.;
- hurricane sau uragane n Indiile de Vest (de la cuvntul populaiei bstinase, aracan, cu aceeasi semnificaie), sau
cordonazos.
Din momentul apariiei lor, ciclonii evolueaz continuu, migreaz de la locul de origine (devin cicloni migratori), acoperind
teritorii vaste, dup care activitatea lor nceteaz, iar ei se sting.
Pe glob se recunosc trei tipuri de cicloni migratori :
ciclonii extratropicali (care se produc la latitudini medii si mari, a cror intensitate poate varia de la o usoar perturbare atmosferic
- pn la o furtun puternic.
cicloni tropicali care se formeaz la latitudini mici, pe suprafaa oceanelor, care poate mbrca aspecte constrastante, de la o vreme
usor agitat, pn la un uragan sau taifun distrugtor;
tornada care este o furtun de proportii mai mici, care se dezvolt pe uscat, sub forma unui vrtej ciclonic cu vnturi extrem de
puternice. Ciclonilor le sunt asociate si descrcrile electrice. ntr-o singur furtun ciclonic se pot produce numeroase furtuni cu
descrcri electrice, iar uneori, n aceste furtuni se dezvolt simultan tornade.
Ciclonii sunt forme negative ale reliefului baric, cu aspect de plnie, cazan sau depresiune geomorfologic , de unde i vine
denumirea de depresiune baric.
Pe hrile sinoptice (hri ale reliefului baric), ciclonii sunt reprezentai prin arii depresionare delimitate de izobare
circulare sau curbilinii, sau elipsoidale nchise, cu densitate mai mare spre centru, unde presiunea este cea mai mic si din ce n ce
mai puin dense spre exterior, unde presiunea este cea mai mare.
n partea central se noteaz cu litera D (de la cuvntul "depresiune" baric) (fig.1).

Fig. 3 Ciclon de latitudine medie urmrit timp de mai multe zile pe hri meteorologice de suprafa. Presiunile sunt
date n milibari, iar temperaturile n grade Fahrenheit. Poriunile hasurate reprezint zone de precipitaii
Miscarea aerului si respectiv direcia vntului ntr-un ciclon este influenat de forele de frecare si forele Coriolis. n
consecin n emisfera nordic miscarea aerului se face invers acelor de ceasornic de la exterior spre centru si n sensul acelor de
ceasornic n emisfera sudic, avnd caracter convergent la sol si divergent n altitudine.
n plan vertical, n partea central, se dezvolt cureni de convecie, cu caracter ascendent, sub form de spiral, unde aerul cel mai
cald si rarefiat datorit temperaturii mari si a presiunii mici, se nal, ridicnd n atmosfer vaporii de ap care, la limita superioar,
se destind adiabatic, se rcesc si dup ce ating punctul de rou, condenseaz formnd sisteme noroase din care cad precipitaii
Datorit presiunii mici din punctul central al ciclonului, aici predomin calmul atmosferic, unde se remarc usoare miscri
descendente ale aerului care destram sistemele noroase formnd asa numitul ochiul ciclonului. O influen o are si miscarea
spiralat a coloanei de aer cu tendin de abatere de la centru spre periferie.
La periferia ciclonului, unde aerul vine n contact cu un anticiclon, miscarea aerului n plan vertical este, de asemenea,
descendent.
n miscarea general a aerului, vntul va bate totdeauna la sol de la un anticiclon spre ciclon, n altitudine, de la ciclon la
anticiclon.
Viteza vntului este n continu crestere, concomitent cu adncirea ciclonului (scderea presiunii), respectiv de la centru
(unde poate fi nul - ochiul ciclonului) spre periferie (unde devine maxim).
Aceasta poate fi foarte mic dac ciclonul este slab dezvoltat si foarte mare dac gradientul baric este foarte ridicat ca n
cazul unui ciclon matur.
Temperatura este distribuit n conformitate cu presiunea. Cea mai mare temperatur este n partea central, unde
presiunea este cea mai mic, iar cea mai redus, spre periferie, unde presiunea este mai mare.
Ciclonul se remarc prin asimetrie termic prezentnd un sector cald care nainteaz de la stnga la dreapta, evideniat de
frontul cald anterior, poziionat n partea estic si un sector rece care nainteaz de la dreapta la stnga, marcat de frontul rece
posterior poziionat pe latura de vest.
ntr-un ciclon matur, temperatura, ca si presiunea tind s se omogenizeze.
Umezeala aerului este dependent de temperatur. De regul, cea mai mare cantitate de umezeal se realizeaz n partea
central, unde miscrile ascendente, de tip convectiv, nal n atmosfer umezeala aerului care, atingnd plafonul de condensare,
determin sisteme noroase cu dezvoltare mare din care cad precipitaii bogate.
Direcia de deplasare a ciclonilor este de la vest spre est, dar sunt si situaii de evoluie a unor cicloni n lungul
meridianelor, sau de la nord la sud.
n cazuri excepionale, ciclonii se deplaseaz si de la est la vest, cazul Ciclonilor Mediteraneeni cu caracter retrograd,
numii n literatura de specialitate francez, Perturbaii Mediteraneene. Deoarece ciclonii se deplaseaz, ei au caracter mobil.

 De regul, ciclonii apar n serii, sau familii de cicloni, foarte rar apar izolai si evolueaz mpreun de la vest la est,
conform vnturilor dominante de vest de la latitudini temperate.
Durata unui ciclon este de 1-2 zile pn la o sptmn.
Clasificarea ciclonilor
Ciclonii se pot clasifica astfel:
Dup origine se disting:
- cicloni locali ca urmare a regimului termic local al suprafeei active;
- cicloni frontali, n lungul fronturilor atmosferice din troposfera medie, acolo unde se nregistreaz scderi dinamice ale
presiunii;
Dup nlime se remarc:
- cicloni josi, la sol, care se formeaz numai n troposfera inferioar, avnd o dezvoltare vertical redus. Ei pot fi cicloni locali, sau
membrii ai unei familii de cicloni mobili stadiul iniial de dezvoltare;
- cicloni la nlime sunt prezeni n straturile nalte ale troposferei fiind asociai nucleelor de aer rece separate din curenii
circumpolari principali;
- cicloni nali, au dezvoltare vertical mare pornind de la sol, pstrndu-si izobarele nchise pn n troposfera superioar;
ei sunt cicloni centrali, puin mobili.
Dup stadiul de evoluie se disting:
- cicloni ideali (tineri) care se afl n stadiul de dezvoltare maxim
- cicloni oclusi, care se afl n ultima faz de evoluie, cnd aerul s-a omogenizat din punct de vedere termic, iar cele dou
fronturi s-au contopit .
Dup miscare se pot distinge:
- cicloni mobili care apar n lungul fronturilor principale si care evolueaz de la vest la est (cu dezvoltare normal), sau de
la est la vest (cu dezvoltare retrograd);
- cicloni staionari, care au o dezvoltare extrem de lent sau sunt imobili, De regul sunt cei care apar dup ocluzie.
Dup poziia geografic sunt: cicloni extratropicali, formai la latitudini medii si superioare; cicloni tropicali mobili
formai n zona intertropical.
De asemenea se mai pot clasifica si dup vrst: cicloni tineri; cicloni maturi.
Dup poziia pe care o ocup n cadrul unei serii sau familii de cicloni: cicloni iniiali; cicloni terminali.
Ciclonii extratropicali
Din aceasta categorie fac parte ciclonii care se nasc si evolueaz la nord si sud de tropice, respectiv ciclonii de la latitudini
subpolare si temperate. Deplasarea lor se face de la vest ctre est conform vnturilor dominate de vest specifice acestor latitudini.
Geneza si evoluia ciclonilor extratropicali
Formarea si evoluia ciclonului este strns legat de cea a anticiclonilor. Ciclonii si anticiclonii reprezint dou laturi opuse,
contrarii ale unui proces general de dinamic a atmosferei, care nu pot fi separai deoarece evoluia unuia presupune geneza altuia.
n marea majoritatea a cazurilor, ciclonii si anticiclonii apar, evolueaz si dispar la latitudini extratropicale, de-a lungul
frontului polar care separ aerul tropical de cel polar .
Asupra genezei lor s-au emis mai multe teorii.
Teoria termic sau convectiv, se bazeaz pe influena proceselor de nclzire si rcire ale diferitelor regiuni geografice.
Conform acestei teorii, aerul nclzit, mai puin dens si mai usor este ocupat de aerul rece, mai dens si mai greu. Odat intrat n
miscare, aerul este supus forelor de abatere, de frecare si forele centrifuge.
In stratul inferior din vecintatea suprafeei active, aerul se va deplasa invers acelor de ceasornic efectund o miscare
convergent, centripet, de la exterior spre centru genernd cicloni, iar n altitudine, o mi scare divergent, centrifug, de la centru
spre exterior, conform acelor de ceasornic, deci o miscare tipic anticiclonilor. Miscarea divergent este continuat cu coborrea
aerului rece prin cureni descendeni care ia locul aerului cald n ascensiune.
De asemenea, n cazul ntinderilor mari continentale, mai ales iarna, se produc rciri intense si de durat. Aerul rece, mai dens si mai
greu se va deplasa pe orizontal, ctre regiunile mai calde, fiind supus acelorasi fore de abatere de la traseul lui normal, determinnd
la sol, o circulaie divergent de tip anticiclonic, iar n altitudine, convergent.
Aceast teorie, desi este ntemeiat pe o baz fizic, nu poate explica apariia, dezvoltarea si deplasarea rapid a ciclonilor si
anticiclonilor de la latitudini mijlocii, extratropicale .
Teoria undelor frontale conform creia, ciclonii, au la originea lor perturbaiile si deformrile ondulatorii care se produc
de-a lungul fronturilor principale polar, arctic si antarctic. De aceea se mai numeste si teoria ondulatorie. Deoarece masele de aer cald
si rece separate prin suprafaa frontului principal sunt ntr-o permanent miscare, rezult c si frontul principal este antrenat ntr-o
miscare ondulatorie continu. Undele frontale oscileaz de o parte sau alta a frontului principal, respectiv n domeniul aerului rece
sau cald, n funcie de care frontul poart denumirea de front rece sau front cald, care dezvolt cureni de aer de sens contrar. Aerul
rece se deplaseaz dup o component estic, iar cel cald, dup O component vestic. Undele cu amplitudini mai mici de 1000 km
pot reveni la normal si n consecin se numesc unde stabile. Cele care depsesc 1 000 km, deformaia frontului nu mai este
reversibil, ea capat un caracter de durat mai maresi devin unde instabile care vor genera perturbaiile ciclonice n lungul frontului
polar. Aceasta determin ptrunderea aerului cald tropical tot mai adnc n masa de aer rece; n acest fel se va forma un front de aer
cald n partea anterioar spre est, la contactul cu masa de aer rece si un front de aer rece spre partea posterioar spre vest, respectiv la
contactul masei de aer rece cu cea de aer cald.

Structura ciclonului mobil si vremea

Ciclonul are o structur asimetric. n stadiul dezvoltrii sale complete, aceasta este clar exprimat prin prezena n partea
sudic a unui sector cald mai ngust si n partea nordic a unui sector rece, mult mai extins.
ANTICICLONII
Definiie si caracteristici
Ciclonii si anticicloii constituie dou laturi ale unui proces general de dinamic a atmosferei care se condiioneaz reciproc
si odat cu aceasta intr n relaii de reciprocitate si cu suprafaa activ asigurnd continuitatea circuitului global al transformrilor de
energie, mas, de umezeal si de impuls n cadrul ntregului geosistem terestru.
Anticiclonii reprezint deci, opusul ciclonilor.
Ei sunt forme pozitive ale reliefului baric, care se reprezint pe harta sinoptic prin izobare nchise, mai rare n partea
central unde presiunea este maxim si mai dense spre periferie unde presiunea este minim.
n partea central se noteaz cu litera M, nsemnnd maxim baric (fig. 4). Uneori, acestia prezint prelungiri care constituie dorsale
anticiclonice (fig.4)

Fig.4.a. Schia idealizat a unui anticiclon ( cu micrile lui caracteristice) i proiecia n plan orizontal a acestuia A. corpul
anticiclonului i micrile descendente n plan vertical B. proiecia n plan a unui anticiclon i micrile centrifuge n plan orizontal
Dimensiunile anticiclonului sunt mai mari dect ale unui ciclon, iar uneori asemntoare.
Presiunea atmosferic crete de la periferie ctre interiorul anticiclonului (vezi valoarea izobarelor), micrile n plan
orizontal sunt centrifuge i n sensul acelor de ceas pentru emisfera nordic dar invers pentru cea sudic, iar micrile n plan vertical
sunt descendente, deci dinspre troposfera nalt spre sol n ambele emisfere (vezi sgeile). Nu exist ns un anumit sens de evoluie
termic (cum se ntmpl n cazul ciclonilor), anticiclonii putnd fi n ntregime reci, calzi ori aglutinai (reci + calzi) prin alipire.
Formele derivate de ordin primar ale anticiclonilor sunt prelungiri directe ale acestora i poart denumirea de dorsale
anticiclonice. Figura 4.b prezint, ca proiecie n plan, derivata de "dorsal" anticiclonic drept o prelungire, ntr-o direcie sau alta, a
masei de aer din corpul anticiclonic identificat n natur.

Fig.4b. Dorsale anticiclonice

Sgeile indic sensul micrii particulelor de aer n plan orizontal n cadrul dorsalelor Meteorologii departajeaz
urmtoarele categorii de anticicloni, dup criteriul termic i anume:
Anticiclonii calzi de bru tropical, nali ct toat troposfera uneori, sunt centrai ntre 20 i 30 o nord i sud, ating valori de
1025, 1030 mb, sunt calzi pe toat coloana de aer (12 - 16 Km) i se suprapun peste marile deerturi ale planetei.
Anticiclonii reci de calot polar sunt anticicloni scunzi, nedepind 2 3 km nlime, dar pot atinge presiuni la sol de
1040, 1050mb, chiar mai mult, avnd de regul temperaturi de -40 o, -50oC; ei "alunec" iarna fie spre Canada, fie spre Asia, lsnd
impresia c, trector, atmosfera Polului Nord s-a <<depresurizat>> fa de schema circulaiei generale a atmosferei.
Anticiclonii termici de iarn sunt formaiuni barice reci, puternice dar sezoniere, care apar n iarna boreala deasupra
Canadei i prii de nord-est a S.U.A., dar i deasupra Asiei continentale fiind alimentai ritmic de nuclei polari mobili anticiclonici.
Spre deosebire de anticiclonii tropicali sau cei de calot polar, aceti anticicloni termici de iarna se nasc prin suprarcirea
aerului ajuns s staioneze un timp ndelungat deasupra marilor blocuri continentale nord-emisferice datorit ncetinirii ritmului de
micare a particulelor lor n plan orizontal i a intensificrii micrilor descendente ale acestora n plan vertical. De aceea se mai
numesc i anticicloni de subsiden sau anticicloni de tasare. n cazul lor se realizeaz cele mai sczute temperaturi la nivelul
solului, de sub -70o n Siberia Oriental.

Diametrul unui anticiclon tnr este de 200 - 300 km, ca si n cazul unui ciclon, iar al unui anticiclon matur, de peste 3 000
km. De regul, acesta este de numai 1 000 km. n cazuri excepionale, anticiclonii pot atinge diametre ntre 5 000 si 10 000 km, fiind
de trei ori mai dect ale celor mai dezvoltai cicloni, cum sunt ciclonii Islandez si Aleutin.
Suprafaa ocupat de un anticiclon este de cteva sute de mii de km 2 n cazul unui anticiclon tnr si de cteva milioane
de km2 n cazul unui anticiclon matur. Cei mai puternici sunt cei care se dezvolt iarna pe continentul asiatic (Anticiclonul Siberian).
Desi anticiclonii ocup spaii mari pe Terra, nu provoac dezastrele de talia celor determinate de cicloni. Ei sunt forma iuni de aer
stabil si n consecin genereaz timp frumos, caracterizat prin cer senin si calm atmosferic
Presiunea la centrul anticiclonului depseste 1015 hPa, fiind de 1 020 - 1 030 hPa, n general izobara de 1015 hPa separ
cmpul de presiune al unui ciclon de cel al unui anticiclon. n regiunile intertropicale poate depsi 1 060 hPa, iar n cale
extratropicale, 1 080 hPa pn la 1100 hPa. ntr-un anticiclon, presiunea scade de la centru spre periferie, unde vine n contact ciclon.
Miscarea aerului ntr-un anticiclon este descendent n plan vertical n poriunea central (usor ascendent spre periferie
unde vine n contact cu un ciclon) si divergent (centrifug) n plan orizontal .
n seciune vertical, anticiclonul are o form de cupol, de relief pozitiv.
n emisfera nordic, miscarea aerului n plan orizontal, la sol este conform acelor de ceasornic, iar n cea sudic, invers acestora.
Vntul nclin sub un unghi de 30 fa de izobare, iar abaterile fa de gradientul baric orizontal pot fi de 20 ca si la
ciclon.
Temperatura se distribuie diferit: pe partea de est unde predomin vnturile de nord temperaturile sunt mai reduse, fiind
mai rece, n timp ce pe latura de vest, unde predomin vnturile de sud, acestea sunt mai ridicate.
Umezeala aerului este redus.
Nebulozitatea este absent si transparena aerului mare. Curenii de aer descendeni destram norii si predomin timpul
senin.
Apar inversiuni termice care mpiedic convecia, deoarece predomin curenii de aer descendeni
Din aceast cauz, din anticicloni nu cad precipitaii, sau dac se produc, acestea sunt slabe si cad din sectoarele lor
periferice, unde vin n contact cu ciclonii. De asemenea, pe sol, din cauza r cirii radiative a suprafeei active, vaporii de ap rezultai
din procesele de evaporaie si evapotranspiraie condenseaz sub forma depunerilor bogate de rou vara, sau formeaz ceuri, ori nori
stratiformi n sezoanele de tranziie si iarna
Datorit predominrii timpului senin, n zilele calde de var, se pot dezvolta local, cureni de, convecie termic care
formeaz nori convectivi de mic extensiune de tipul Cumulus Humilis. Convecia termic distruge inversiunile de temperatur si
dezvolt, uneori, nori de tipul Cumulonimbus din care cad precipitaii locale, de scurt durat, sub form de avers, cu intensitate
mare, nsoite de grindin, vijelii, oraje, dup care, cerul se nsenineaz rapid.
Datorit caracterului stabil al timpului ntr-un anticiclon nu se formeaz fronturi atmosferice, iar cele preexistente se
distrug.
Precipitaiile lipsesc, nefiind sisteme noroase care s le favorizeze. Totusi pe la periferia lor, se poate prelinge aerul cald,
care favorizeaz precipitaiile, relativ slabe, dup cum s-a precizat mai sus.
Direcia de deplasare a anticiclonilor n emisfera nordic este de la nord-vest spre sud-est, conform cu direcia vntului
din troposfer, la nlimi de 3 - 5 km (anticiclonii se dezvolt mai puin pe vertical dect ciclonii).
Sunt si situaii de deplasare a anticiclonilor pe direcie nord-sud, meridional, mai frecvente dect n cazul ciclonilor.
Anticiclonii sunt mai puin mobili dect ciclonii. n ultimele faze de dezvoltare, au vitez de deplasare redus, mai ales n
ultima faz; ei se pot menine multe zile consecutiv.
Clasificarea anticiclonilor
Dup origine se deosebesc: anticiclonii termici de iarn formai din cauza rcirii radiative a suprafeei active continentale
n timpul semestrului rece; anticiclonii dinamici, care au la baz cauze dinamice, pe suprafeele de ap.
Dup nlime se deosebesc:
- anticicloni josi, la sol, cu dezvoltare vertical redus, n troposfera inferioar. Sunt asimetrici si reprezint faza iniial a
anticiclonilor,
- anticicloni la nlime, ntlnii numai n straturile nalte, fr a avea coresponden la sol; acestia ocup poziii n
altitudine deasupra ciclonilor,
- anticiclonii nali cu dezvoltare vertical mare, pstrndu-si izobarele nchise si n troposfera superioar. Sunt calzi, puin
mobili si au miscri descendente pronunate.
Dup temperatur sunt:
- anticicloni calzi, de bru tropical cu temperaturi superioare celor din troposfera superioar limitrof, cu mobilitate redus
si nlime mare ct toat troposfera (deasupra lor, tropopauza este bombat); acestia sunt anticicloni de bru subtropical;
- anticicloni reci de calot polar care se dezvolt n aer rece si numai n troposfera inferioar. La nlime le corespund
formaiuni barice ciclonice; au la centru temperaturi foarte sczute -40 ... -50C si presiuni foarte mari, 1040 -1050 hPa.
Dup miscare se remarc:
- anticicloni mobili, cei care se deplaseaz la latitudini medii, din sectorul vestic spre cel estic, n alternan cu ciclonii
mobili.
- anticiclonii staionari, care au deplasare foarte lent sau sunt imobili ntr-un interval mare de timp (mai ales cei
subtropicali oceanici, sau continentali, de iarn).
Dup poziia n serie se pot deosebi: anticicloni iniiali, care deschid seria lor; anticicloni finali, care nchid seria de
cicloni sau anticicloni de invazie (transport aerul polar sau arctic spre sud producnd rcirea vremii).
Dup poziia geografic sunt:
- anticicloni arctici;
- anticicloni antarctici;
- anticicloni din zonele temperate, de origine termic (ex. siberian, canadian);
- anticicloni subtropicali, calzi, de origine dinamic, situai pe oceane n emisfere, ntre 20 si 30, cu presiune de 1025 1030 hPa la centru, dup cum urmeaz:
- Anticiclonul Azorelor (Nord -Atlantic);
- Anticiclonul Hawaii (Nord - Pacific);
- Anticiclonul Pacificului de Sud (Insula Pastelui);

- Anticiclonul Sud-Indian (Insula Mauritius);

- Anticiclonul Sud - Atlantic (Insula Sf. Elena).
O alta clasificare a anticiclonilor: anticicloni reci care se deplaseaz lent; anticicloni calzi care se deplaseaz lent; anticicloni reci,
mobili; anticicloni reci mobili care devin anticicloni calzi care se deplaseaz lent.
Anticiclonii reci mobili se dezvolt n mod obisnuit n spatele frontului rece. Acestia sunt, de obicei, superficiali, rareori
ating nivelul de 700 hPa; se caracterizeaz printr-un gradient termic mare si se deplaseaz n direcia vntului termic.
O alt clasificare si anume: anticicloni, calzi de bru tropical; anticicloni reci de calot polar; anticicloni termici de iarn;
anticicloni mobili polari (sau AMP-uri) cunoscui anterior ca: anticicloni tineri, anticicloni mobili sau nuclei mobili anticiclonici.
Geneza si evoluia unui anticiclon
Ca si n cazul ciclonilor, si de ast dat la baza genezei si evoluiei anticiclonilor stau aceleasi teorii, deoarece, aceste dou
forme barice evolueaz n corelaie, stimulndu-se reciproc.
Acestea sunt:
teoria termic care are la baz rcirea suprafeei active;.
teoria norvegian; a undelor frontale care se bazeaz pe deformrile ondulatorii produse n lungul fronturilor principale
polar, sau arctic.
teoria advectivo - dinamic care se bazeaz pe variaiile structurii cmpului termo-baric din troposfer, conform creia,
dac n altitudine, la 5,5 km nlime are loc o convergen, la suprafaa terestr se produce o divergen, respectiv, un anticiclon.
Teoria undelor lungi planetare care conduc la formarea ciclonilor si anticiclonilor mobili din lungul frontului polar.
Influena anticiclonilor asupra vremii
Starea timpului, determinat de un anticiclon este n funcie de: nsusirile fizice ale maselor de aer care l alctuiesc, de
grosimea stratului de inversiune termic, de caracteristicile suprafeei, active si de anotimp.
De obicei, anticiclonii se caracterizeaz prin timp frumos, stabil fi de durat, aspect determinat de caracterul descendent al
curenilor de aer, care destram sistemele noroase, posibil att vara, ct si iarna.
Iarna, se poate produce, uneori pe timp nchis, precipitaii slabe, nensemnate cantitativ, extinse pe suprafee foarte mari,
de tipul burniei, sau legate de trecerea fronturilor destrmare de la periferia anticiclonului, sau a fronturilor din altitudine. Alteori,
iarna, pe timp anticiclonic, vremea este senin, secetoas fi geroas, cu temperaturi minime coborte, rciri noctume, puternice, care
accentueaz inversiunile de temperatur fi ceuri de radiaie.
Vara, pe timp anticiclonic, vremea este senin, secetoas si clduroas, cu inversiuni termice noctume, care sunt distruse
ziua de convecia termic; aceasta din urm poate crea, uneori, nori Cumulonimbus, din care pot cdea precipitaii convective cu
caracter de grindin nsoite de vijelii si oraje.
Rcirile noctume favorizeaz depunerile de rou, n cantiti bogate care pot acoperi pn la 1/3 din cantitatea medie
multianual de precipitaii, iar uneori, formarea ceurilor de radiaie pe uscat, si de evaporaie pe suprafeele de ap. Schemele de
variaie a timpului se modific de la caz la caz, n raport cu numeroasele cauze care complic si mai mult evoluia vremii.
Convecia termic si evoluia vremii
Convecia termic este un fenomen meteorologic caracteristic unei mase de aer instabil. Poate fi provocat de cauze
dinamice (frontale sau orografice), dar si de cauze locale, ca urmare nclzirii neomogene a suprafeei active, respectiv a stratificaiei
termice instabile a aerului.
Convecia termic se dezvolt si ntr-o masa de aer stabil, anticiclonic, din cauza persistenei la centrul acestuia, a
timpului senin, care favorizeaz insolaia,
Convecia termic se caracterizeaz printr-un sistem de cureni ascendeni descendeni, care poate ocupa spaii mari (de
3000 10 000 km) pe vertical din atmosfer, pn la limita superioar a troposferei si chiar mai sus.
Prin dezvoltarea conveciei termice se realizeaz o omogenizare a compoziiei aerului redistribuire a temperaturii pe vertical prin
procese adiabatice, contribuind la transformarea maselor de aer.