Schema anamnezei la copii

I. COMPOZIIA FAMILIEI I CONDIIILE DE VIA

Structura familial pe mai multe generaii; se indic numele, vrsta i activitile
tuturor membrilor familiei, ca i date legate de cstorii, nateri, separri, decese, maladii,
schimbri profesionale i de locuin, i alte evenimente semnificative.
a) prinii i eventual bunicii (profesie i nivel de studiu);
b) fratria i alte persoane aflate n legtur strns;
c) condiii de via ale familiei.
Copilul- I.A.I, baiat, in varsta de 6 ani, merge la gradinita de la varsta de 1 an si 8 luni, in
prezent este in grupa mare, locuieste impreuna cu mama si o verisoara de-a mamei intr-o
locuinta-casa de aproximativ 300 m patrati, are camera proprie, camera unde se joaca, este
foarte apropiat de familia mamei, a surorii ei si a celor doi copii ai surorii ei in varsta de 5
ani si jumatate si 8 ani de prezenta carora este dependent deoarece au crescut impreuna, o
perioada, in primul an de viata in aceeasi locuinta;
Mama-I.M.. in varsta de 35 ani, studii post universitare, functionar public. de aproximativ
o singura nastere la varsta de 29 ani si 5 luni, locuieste la aceeasi adresa de 15 ani, acum
impreuna cu fiul ei si cu o verisoara care o ajuta in permanenta la cresterea fiului ei;
Bunicul-S.C.. in varsta de 59 ani, studii liceale, administrator societate comerciala, isi
petrece deseori finaluri de saptamana cu nepotii sai, la locuinta de la tara;
Bunica-S.D in varsta de 56 ani, studii liceale, administrator societate comerciala, isi
petrece deseori finaluri de saptamana cu nepotii sai, la locuinta de la tara si se implica
oferind ajutor financiar in cresterea nepotilor sai;
In familia mamei nu au existat divorturi cu exceptia celui personal, nici maladii
incurabile, sau decese care au stat la baza unor astfel de maladii, ci doar probleme legate
de circulatia sangelui, colesterol crescut, bunica tensiune crescuta, diabet de tip II, pana
in prezent doua preinfarte si un stop cardiac la nasterea celui de-al treilea copil.
Tata-I.V. in varsta de 33 ani, studii post universitare, functionar public cu statut specialM.A.I. de aproximativ 8 ani, divortat, locuieste in aceeasi localitate cu copilul, in prezent
achizitionand un imobil in aceeasi localitate, probabil din dorinta de a ramane aproape de
copil;
Bunicul-I.G.in varsta de aproximativ 60 ani, pensionar de boala, locuieste la aproximativ
600 km, il vede foarte rar pe nepotul sau, nepotul sau nu a fost niciodata apropiat de
bunicul din partea tatalui;
Bunica-I.R. in varsta de aproximativ 56 ani, pensionara, locuieste la aproximativ 600 km,
il vede foarte rar pe nepotul ei, nepotul ei nu a fost niciodata apropiat de bunica din partea
tatalui, in special pentru faptul ca aceasta tot timpul isca discutii intre parintii lui, care au
si ajuns la divort, probabil copilul simtind acest lucru;
In familia tatalui a mai existat un caz de divort, iar despre maladii, decese, nu se
cunosc informatii.
II. EVENIMENTE MARCANTE DIN VIAA COPILULUI
1. Maladii i intervenii chirurgicale;
Pana la varsta de 3 ani, cand copilul a trecut printr-o interventie cirurgicala de
micsorare a amigdalelor si eliminare a polipilor, cand a fost anesteziat total, a suferit
repetate raceli, la baza carora mereu exista aspectul de rosu in gat. Pana la 3 ani de

multe ori a fost tratat cu antibiotic suspensie sau injectabil, iar de la varsta de 3 ani,
racelile au fost usoare, fara antibiotic, administrandu-i-se doar tratament homeopat.
La nastere, a contactat din spital stafilococul auriu care s-a localizat in gat,
dar de la repetatele tratamente cu antibiotic, stafilococul s-a imunizat. Nu a intampinat
probleme din cauza stafilococului contactat, decat prin faptul ca in primele luni de
viata, copilul respira mereu in somn ca si cand ar avea nasul infundat.
La varsta de 11 luni, pe fondul eruptiei dentare, cand pentru prima data
temperatura corpului copilului crestea si scadea brusc, copilul a intrat intr-o stare
asemanatoare convulsiei febrile, doar ca nu isi pierduse constiinta, striga mereu
mama. Din acest motiv a fost internat de urgenta la Pediatrie impreuna cu mama,
unde datorita tratamentului intravenos administrat a iesit in aproximativ o ora din
aceasta stare, fiind tinut mai apoi sub observatie. Acest episod a fost unic pana in
momentul de fata.
Probabil si datorita faptului ca din primul an, copilul a fost dus anual la mare si
de mai multe ori la Salina Praid, in prezent starea de sanatate a copilului este foarte
buna.
2. Separri de mediul familial motive, circumstane, durat, reacii ale copilului, contacte
cu prinii);
Nu a fost niciodata separat de mediul familial fiind foarte atasat si dependent de mama
sa, cu exceptia putinelor perioade, de obicei scurte, cand il lua tatal sau, in urma
divortului parintilor lui, cea mai lunga perioada fiind una singura de 2 saptamani, cand
copilul a fost plecat cu tatal sau in Italia, la familia surorii sale.
Pana la divortul parintilor, copilul statea si cu tatal sau, ii placea prezenta lui si era
atasat de acesta, cu toate ca preferata lui era mama, dar datorita faptului ca de multe
ori a fost martor a certurilor dintre parintii lui, refuza tot mai mult sa stea cu tatal sau
sa plece undeva cu acesta, probabil, dupa cum relateaza mama, de teama de a nu-l mai
aduce inapoi la mama sa.
Imediat dupa divort, copilul refuza total sa plece cu tatal sau, mai ales ca din
incapatanare uneori tatal lua copilul contrar vointei acestuia, incapatanare care l-a
costat, pentru ca o perioada a fost foarte distant de tatal sau, dar datorita faptului ca
tensiunea dintre parintii sai in timp s-a ameliorat, in prezent parintii avand o relatie
buna, chiar foarte buna, de prietenie, in prim plan ramanand cresterea si educarea
copilului lor. Acum copilul vorbeste telefonic cand doreste el cu tatal sau de pe
telefonul mamei sale, iese impreuna cu tatal sau in oras de cate ori are timp acesta si
foarte rar il ia la el de pe o zi pe alta, pe motiv ca nu poate mai mult sau mai des, ca nu
are timp.
In general copilul este mereu cu mama sa, iar cand aceasta uneori este plecata,
niciodata mai mult de 5 zile pana in prezent, el o prefera pe verisoara mamei lui, pe
sora mamei lui careia ii spune mama Dali si familia acesteia si pe bunicii materni.
3. Evenimente marcante pentru copil i familia sa (decese, separarea prinilor, divor
etc.)
Singurul eveniment marcant ar fi divortul parintilor lui, pe cand copilul avea varsta de
2 ani si 4 luni. Dupa cum relateaza mama, nici in prezent, datorita unor certuri la care
a asistat, copilul nu suporta discutiile cu ton ridicat, probabil un tot ridicat lui ii suna
ca fiind un ton de cearta.
In prezent, datorita faptului ca mama a incercat in orice fel ameliorarea starii de relatie
dintre ea si fostul sot, incercat in permanenta s-o transforme intr-o relatie de prietenie,
copilul pare a se fi obisnuit cu faptul ca parintii lui nu mai locuiesc impreuna, prin

acceptare, dar in orice discutie de-a lui in care vorbeste despre un copil sau un animal
mic, problema lui este daca au mama si tata si unde sunt ei.
III. SARCINA I NATEREA
1. Condiii fiziologice i patologice; starea copilului la natere (greutate, strigt, debutul
suptului etc.);
I.A.I s-a nascut la 39 saptamani si o zi, prin operatie de cezariana, la data de
21.12.2008 .
Copilul la nastere a avut 3,840 kg si 53 centimetri, iar nota la nastere-scor Apgar a fost
10.
Nascand prin cezariana, mama nu a avut lapte natural imediat dupa nastere si datorita
faptului ca fiul ei manca foarte bine inca din spital a fost alaptat cu lapte praf Nan. In
urmatoarea zi dupa nastere copilul a fost alaptat si natural dar cu supliment de lapte
praf. Astfel copilul s-a obisnuit cu gustul laptelui praf si dupa aproximativ doua
saptamani a inceput sa nu mai accepte in nici un fel laptele natural si dupa mai multe
incercari ale mamei de a-l alapta natural, incercari esuate, copilul a continuat a fi
alaptat doar cu lapte praf Aptamil-Milupa pana la varsta de 3 ani si jumatate.
2. Condiii psihologice (copil dorit sau nu, trirea mamei n raport cu situaia de
sarcin etc.)
Copilul a fost dorit de ambii parinti, chiar inainte de a exista sarcina. Pe toata durata
sarcinii, mama vorbea cu fiul ei, despre care spune ca, cuminte si ascultator a fost si
inainte de nastere, iar acum e la fel. Sarcina fiind una destul de usoara, mama a ramas
la fel de independenta pe toata durata sarcinii, nu a avut nevoie de atentie sau ajutor
mai mult decat inainte.
IV. DEZVOLTAREA N PRIMA COPILRIE
1. Dezvoltarea somatic (dezvoltarea staturo-ponderal, incidena posibilelor maladii la
vrsta mic);
Sarcina a evoluat normal, copilul dezvoltandu-se in parametri normali, la nastere avand
3,840 kg si 53 cm lungime.
Periodic, in urma vizitelor la pediatru i se verifica atat starea sanatatii, greutatea, lungimea
si alte masuratori, totul evoluand in mod normal. La varsta de 11 luni copilul avea o
greutate de 11,200 kg, iar in urma episodului de convulsie febrila si a faptului ca in
urma internarii in spital a contactat un microb care i-a produs o raceala, cred bronsita
care a fost tratata complet abia dupa trei saptamani cu injectabil, copilul a scazut in
greutate, la un an avand 9, 500 kg.
De la intrarea in colectivitate, de la un an si 8 luni, pe o perioada de aproximativ un an si
jumatate, racea foarte des. Mai apoi dupa interventia chirurgicala de micsorare a
amigdalelor si de eliminare a polipilor, racelile sau diminuat si in numar si ca si gravitate.
In prezent la varsta de 6 ani cantareste 27 kg si 1,18 cm.
2. Dezvoltarea psihomotorie.
- vrsta mersului; eventual precizri asupra etapelor anterioare: susinerea capului,
postura aezat fr susinere etc. ;
Nu mai retine exact mama, dar relateaza faptul ca foarte devreme il vedea cum isi ridica
capul sau cum incearca sa-si impinga corpul prin sustinerea cu bratele, pentru a se ridica.
Isi aminteste ca de la varsta de patru luni copilul sta in postura asezata fara sustinere, nu a
mers niciodata in patru labe decat dupa ce a inceput sa mearga in picioare, de la 7-8 luni
facand primii pasi tinut de mana, mai apoi la 10 luni facand primii pasi singur. Dupa ce a

inceput a face primii pasi singur, dupa vreo trei saptamani a cazut in pragul usii camerei,
s-a speriat si o perioada de vreo doua saptamani mergea doar tinut de mana. In rotobil sau
premergator a stat foarte putin pentru ca se plictisea repede.
- etapele ulterioare: coordonri psihomotorii complexe etc.;
Fiind mereu inconjurat de jucarii si totodata langa un copil mai mare cu doi ani, verisorul
sau, de la 3 luni apuca singur cu mana obiecte din jurul sau, totul parea a decurge intr-un
ritm foarte rapid, parca copilul cel mic il copia in gesturi si miscari pe copilul mai mare.
A fost lasat sa tina in mana lingurita din silicon, inca de cand a fost pus in masa si scaunul
speciale pentru bebelusi, mai intai folosind-o haotic, mai apoi incercand s-o duca singur la
gura, dupa care foarte devreme reusea sa o foloseasca tot mai corect.
- regresiile: motivele de nelinite care au fost justificate pe tot parcursul dezvoltrii
psihomotorii;
Motive de neliniste nu au fost.
3. Dezvoltarea limbajului (vrsta i observaii asupra dezvoltrii limbajului):
- primele vocalizri (gngurit). Primele cuvinte (altele dect mama i tata). Primele
construcii verbale (dou sau trei cuvinte folosite mpreun).
Inca devreme a inceput sa gangureasca. Privea spre locul de unde venea un strigat sau spre
persoana care vorbea cu el.
Primele vocalize, mai precis silaba ma repetata mai mult sub forma de tipat a avut loc la
varsta de doua luni si jumatate, a fost un moment cand era tinut de bunica sa in brate si
privea spre mama sa si a vocalizat ca si cand ar striga-o ma ma. Mai apoi a continuat
prin a spune tata, papa, baba, uite, hopa, nani etc, imita sunete ale animalelor, avea un
catel vorbitor si la varsta de 9 luni repeta tot ce spune catelul. In general ii placeau
jucariile care pot face ceva, care scot diferite sunete sau vorbesc, avea un pitic povestitor
care spunea povesti, iar el il asculta. Mama isi aminteste ca la varsta de un an se putea
intelege cu copilul ei, doar ca nu putea sa-i spuna ma doare ceva anume sau foarte clar
si corect alte lucruri.
Fraze complete (cu relaii i construcii gramaticale).
- folosirea corect a pronumelor (eventuale anomalii);
- limbajul curent (trebuie precizate: deformri fonetice, limbajul de bebelu
etc.)
La varsta de un an si 8 luni cand copilul a fost inscris si a inceput a merge la gradinita,
vorbea in propozitii si stia cantece scurte pentru copii. Prima poezie a invatat-o inainte de
a merge la gradinita, Catelus cu parul cret, mai apoi prima poezie de o strofa a spus-o la
varsta de 2 ani la serbarea de Mos Craciun, iar urmatoarea poezie de doua strofe la varsta
de 2 ani si doua luni la serbarea de 8 Martie.
La varsta de 5 ani a invatat singur, prin intrebari puse mamei si cu ajutorul unor litere si
cifre magnetice, sa citeasca si sa scrie cu litere de tipar, in prezent citeste orice cuvant,
fiind ajutat doar la cuvintele mai lungi si mai grele. Totodata mama a observat ca a invatat
si literele mici de tipar aproape toate, cat si formarea prin scriere a unui anumit numar.
Desparte corect cuvintele in silabe, dar ca o deformare fonetica este pronuntarea
accentuata a sunetului s, vorbeste sasait, probabil si datorita folosirii suzetei pana la
varsta de aprovimativ 2 ani si jumatate- 3 ani si a folosirii sticlei cu biberon si acum il mai
cere, dar din ce in ce mai rar.
4. Dezvoltarea cognitiv
Copilului inca de mic a fost atras de jucariile care misca, scot sunete, vorbesc. Mai apoi
impreuna cu mama, aseza mereu jucariile pe categorii, dupa culoare, forma sau natura
lor(masinute, trenulete, cuburi, etc.)
A avut o perioada pe la varsta de trei-patru ani in care si-a dorit jucarii similare cu
obiectele pe care le foloseste mama sa, masuta cu scaune, bucatarie cu toate utilitatile,

vase, tacamuri, farfurii, chiuveta, masina de spalat, frigider, aragaz, blendare si alte
obiecte de genul acesta cu care se juca, le aranja dupa destinatia lor si imita activitatile
mamei lui.
Pana la varsta de 4-5 ani construia folosind Lego- figurine mici, fiind ajutat de un adult,
apoi a inceput sa construiasca singur folosind manualul de ghidare. In urma a ceea ce vede
la televizor in desene animate si din ceea ce aude si vede pe alte cai, isi imagineaza jocuri
proprii cu tot felul de personaje fictive.
Este lasat uneori sa se joace pe calculator, tableta sau telefon, jocuri in care la baza stau
rapiditatea, gandirea, memoria, logica, limbajul, unde se descurca singur, mama doar il
supravegheaza. Cunoaste orice culoare, orice animal si despre fiecare animal stie din ce
categorie face parte, unde traieste, ce mananca, etc.
Pune mereu intrebari legate de istorie si geografie, de multe ori incepe prin Asa-i ca.....,
semn ca e atent la orice informatie ce vine spre el si are nevoie doar de confirmare din
partea adultilor.
De mic isi exprima gandurile si dorintele pe care i le spunea mamei sale.
Fiind luat tot timpul de mama sa pe unde mergea, inca de cand a inceput a umbla in
picioare, la cumparaturi era lasat a alege lucruri pe care le punea in cos, mai apoi era
intrebat pentru ce are nevoie de ele, la ce le foloseste, astfel invatand destinatia si utilitatea
fiecarui obiect.
V. EVOLUIA RELAIILOR CU ANTURAJUL I SCHIMBURILE
AFECTIVE
1. Alimentaia:
- prima alptare: artificial, in primele doua saptamani de viata fiind alaptat natural si
artificial, mai apoi pana dupa varsta de 3 ani, artificial cu lapte praf;
- apetitul, nivelul de satisfacere a bebeluului, ritmul somn-veghe, atitudinea mamei;
Niciodata nu au fost probleme legate de apetit, iar mesele au avut un ritm normal,
niciodata nefiind trezit din somn pentru a fi alaptat. De la varsta de doua luni, se trezea
doar o data pe noapte pentru a fi alaptat, avand un somn linistit. In primele luni de viata
avea doua perioade de somn pe timpul zilei, mai apoi una singura intre doua si trei ore si
jumatate. Fiind un copil calm si linistit, atitudinea mamei nu putea fi decat una pozitiva.
- nrcatul: vrsta. Acceptarea alimentelor solide. Curiozitatea sau rezistena n faa
alimentelor noi.
Avand o alimentare cu lapte praf si uneori mici probleme cu constipatia, introducerea altor
alimente s-a facut de la aproximativ trei luni, cand a baut pentru prima data suc din pere,
mai intai cate 10 ml, apoi tot cate putin mai mult. A continuat in fiecare saptamana cu
introducerea in alimentatie a unui aliment nou, mar, morcov, etc. Mai intai sub forma
lichida, apoi pasta. Carne a primit abia dupa 6 luni, tot sub forma de pasta.
- dobndirea autonomiei alimentare: folosirea tacmurilor. Curenia. Alegerea
alimentelor. Ritmul i durata meselor. Conflictele cu mama.
A fost lasat sa tina in mana lingurita din silicon, inca de cand a fost pus in masa si scaunul
speciale pentru bebelusi, mai intai folosind-o haotic, mai apoi incercand s-o duca singur la
gura, dupa care foarte devreme reusea sa o foloseasca tot mai corect. Tot timpul a fost
invatat sa aiba la masa servetele umede, pe care dupa masa le folosea mai intai pentru a fi
el curatat, apoi pentru a curata masa, pe care ii placea sa o curete singur.
In general nu a respins vreun aliment, doar ca a avut perioade cand a preferat unele in
detrimentul altora. In general spune ceea ce isi doreste sa manance, iar conflicte iscate la
masa nu au prea fost, din moment ce apetitul a fost intotdeauna unul bun.

3. Primul zmbet intenionat. Temerile n faa unor persoane necunoscute. Tolerana fa

de absena mamei.
Primul zambet pe care mama sa l-a retinut ca fiind intentionat a fost la varsta de 9 zile. In
primii trei ani de viata statea in brate la aproape orice persoana, zambea era sociabil, se
imprietenea foarte repede. Mai apoi s-a schimbat putin cate putin, prin faptul ca atunci
cand ajunge intr-un loc nou, cu persoane necunoscute, copii sau adulti, la inceput este
timid, studiaza locul, oamenii, dar foarte repede isi manifesta apoi interesul fata de o
anume persoana cu care se imprieteneste. Nu ii place sa stea singur si prefera sa o aiba
langa el in primul rand pe mama sa, careia de multe ori ii spune dragastos nu pleci
niciunde fara mine! Pana in prezent nu a fost de prea multe ori pus in situatia de a sta fara
mama sa, dar cand se intampla acest lucru, uneori este oarecum trist, din ceea ce i se
povesteste mamei de catre familia sa cu care copilul ramane.
Cand mama este plecata, copilul o prefera pe verisoara mamei lui cu care este obisnuit
precum cu mama sa, pe sora mamei lui careia ii spune mama Dali si familia acesteia si
pe bunicii materni, iar uneori il mai ia si tatal lui cate o zi, foarte rar.
4. Somnul: ritualurile de adormire i alte ritualuri legate de somn.
Copilul a fost obisnuit inca de mic sa adoarma cu cineva langa el, in general cu mama sa,
motiv pentru care nici acum nu-i place sa adoarma singur, iar la adormire are obiceiul de a
mangaia, de a te prinde de cot si nu-l accepta decat pe al mamei. Cand nu are cotul mamei,
uneori este trist.
5. Achiziia controlului sfincterian.
- vrsta i stabilitatea achiziiilor. Principii de educaie. Docilitatea copilului.
Educarea copilului pentru folosirea olitei a inceput in jurul varstei de un an, statea pe olita
muzicala putin, fara succes, incercarile s-au repetat, dar fara a-l obliga sa faca ceva contrar
vointei lui. Mai intai, in jurul varstei de 2 ani, copilul a renuntat la pampers pe timpul
zilei, purtand chilotei, purtand pampers doar in timpul somnului de zi si cel de noapte. Iar
de la varsta de 2 ani si jumatate a renuntat si la pampersul din timpul somnului de zi.
Definitiv la pampers a renuntat singur abia dupa un an, dupa varsta de 3 ani, spre bucuria
mamei a fost decizia copilului care a sesizat placerea folosirii chiloteilor. De obicei se
cerea la toaleta, de foarte putine ori s-a intamplat sa uite de aceasta nevoie.
5. Reacii la primele interdicii (mai ales cele care sunt legate de achiziia autonomiei
motrice).
__________________________________________________________
6. Conduite i interese sexuale.
- curiozitatea i ntrebrile legate de diferenele dintre sexe, asupra originii copiilor,
conduitele masturbatorii i manifestri ale sexualitii infantile.
Deoarece a crescut in permanenta langa verisorii lui, fetita si baiat apropiati ca varsta,
faceau baie impreuna, i s-a spus dintotdeauna ca baietii au cuc iar fetele pasarica si nu
a parut vreodata nelamurit punand intrebari de genul de ce?.
- conduite sexuale i percepia rolurilor masculine i feminine.
Crescand doar cu mama, chiar daca i se spune mereu in privinta unor lucruri baietii fac
asa...., participa cu interes si la activitatile mamei, fiind lasat de aceasta sa o ajute.
VI. VIAA COLAR.

grdinia: vrsta de intrare la grdini. Primele reacii i adaptarea ulterioar

(relaii cu educatoarea);
Copilul a fost inscris intr-o gradinita particulara cu program prelungit la varsta de un an si 8
luni, in grupa mica, avand la inceput 6 colegi in grupa, in acel moment el fiind cel mai mic ca
varsta. La inceput, dimineata cand era lasat de mama sa la gradinita, copilul plangea, dar dupa
ce trecea putin timp, se juca cu copii si se calma. Din acest motiv mama evita sa-l mai duca ea
la gradinita, rugand un al membru din familie sa faca acest lucru, iar atunci copilul nu se mai
comporta la fel, nu mai plangea. Cand s-a obisnuit, cand a observat ca cineva vine tot timpul
si-l ia acasa, copilul nu mai era trist la lasarea la gradinita.
S-a integrat foarte usor in colectivitate si la masa si la somn, si-a iubit prima educatoare, care
era fosrte tanara si atasata de copii. Totodata a indragit si celelalte doua educatoare la fel de
tinere si dragastoase cu copii, care prin rotatie faceau tura de dupa-amiaza.
- istoricul vieii colare (succesiunea claselor frecventate, schimbri de coal
etc.);
Dupa un an de gradinita parcurs la gradinita particulara, a fost inscris la o gradinita de stat, la
3 ani si 9 luni, din nou in grupa mica. Aici a avut doua educatoare, pe care le iubea in egala
masura. A avut aproximativ 30 de colegi si chiar daca avea prietenii lui preferati in grupa, se
intelegea cu toti copiii si era indragit de acestia, de fiecare data la ziua lui, veneau aproape toti
copiii din clasa, in grupa mare, cand a implinit 5 ani, la petrecereea lui au venit 28 de copii
din 30 de copii. Dupa parcurgera grupelor mica, mijlocie, mare cu cele doua educatoare, cu
aceeasi clasa de copii, la finalul grupei mari, copilul avea 5 ani si 9 luni, motiv pentru care a
mai fost lasat un an la aceeasi gradinita, dar intr-o alta clasa, la alte doua educatoare, intr-o
grupa mere, unde este si in prezent, la fel cum s-a intamplat si cu alti 6 copii din fosta grupa
care nu implinisera varsta de 6 ani.
Si in noua grupa integrarea s-a facut usor, cunostea deja educatoarele si noii colegi din
gradinita, educatoarele avand varsta pana in 35 ani.
- rezultate colare;
Fiind un copil linistit si ascultator, niciodata nu i s-a atras atentia pentru neindeplinirea
vreunei sarcini, dar nici nu a excelat in a iesi in fata cu ceva deoarece este mai timid si chiar
se rusina putin cand doamnele educatoare il aduceau in prim plan cu ceva. Cu toate aceste,
prin comportamentul copiilor fata de el, tot timpul era chemat in grupurile copiilor, in jocurile
lor, niciodata nu s-a plans sau sa se vada ca ar fi marginalizat.
La varsta de 5 ani a invatat singur, prin intrebari puse mamei si cu ajutorul unor litere si cifre
magnetice, sa citeasca si sa scrie cu litere de tipar, in prezent citeste orice cuvant, fiind ajutat
doar la cuvintele mai lungi si mai grele. Totodata mama a observat ca a invatat si literele mici
de tipar aproape toate, cat si formarea prin scriere a unui anumit numar.
Este laudat de doamnele educatoare pentru faptul ca din grupa sa, el desparte cel mai corect
cuvintele in silabe si ca este activ la toate activitatile din gradinita.
- proiecte de viitor (colare, profesionale);
A avut o perioada cand era atras de a deveni politist, probabil datorita faptului ca ambii
parinti sun politisti.
I-a fost aleasa deja o scoala si o invatatoare unde va fi inscris in clasa 0, la clasa cu program
clasic cu after school.
Totodata mama doreste ca din clasa I sa-i oferece copilului meditatii in primul rand la limba
engleza, limba la care a fost inscris inca din gradinita si unde participa cu interes, iar pe viitor
mama relateaza faptul ca va tine mereu cont de inclinatiile, aptitudinile, de dorintele copilului
la un moment dat, nefiind fixata sa-l faca pe copil ceva.
- atitudini cu privire la activitatea colar (interes, reacii la reuita sau eecul
colar etc.);

Pana in prezent copilul nu a resimtit esecuri care sa-l marcheze privind activitatea scolara si
chiar daca este un copil timid si rusinos, se bucura cand ii reusesc lucrurile pe care le face si
este laudat. Este un copil curios, retine foarte multe lucruri cu privire la ceea ce vede si aude
pe diverse cai si pune mereu intrebari.
Pare interesat de istorie, de geografie si de lumea vietuitoarelor.
- relaii cu ceilali copii. Caracteristici ale jocului: team, agresivitate,
dominan, izolare etc.
Are foarte multi prieteni, copiii il adora in primul rand pentru ca are suflet bun, imparte
jucariile cu copiii, isi face mereu noi prieteni, nu este deloc agresiv si evita copiii de acest fel,
este dinamic, nu se cere in centrul atentiei, ci mai mult se lasa a fi cerut in centrul atentiei.
Se izoleaza singur cu jucariile lui doar atunci cand considera ca posibili prieteni de joaca ar fi
copii nepotriviti pentru el.
- Alte particulariti de caracter, care sunt evidente pentru prini, sau primele
manifestri ale adolescenei.
___________________________________________________________
VII. LOCUL COPILULUI N EXPECTANELE PRINILOR I N DINAMICA
CUPLULUI PARENTAL
Proiecii ale copilului, nainte de natere.
- Asemnri presupuse cu unul sau altul dintre prini, satisfacia i decepia n
faa sexului copilului, alegerea prenumelor etc.
Copilul seamana fizic mai mult cu tatal sau, dar este sociabil si ambitios ca mama sa. Mama
si-a dorit baiat, iar tatal a fost bucuros ca va avea un baiat. Mama initial alesese prenume si de
baiat si de fata, dar a fost mai preocupata de cel de baiat, deoarece, aceasta relateaza ca stia ca
va fi baiat. Primul prenume a fost ales de mama, careia i-a placut semnificatia Y.- Dar de la
Dumnezeu, in romaneste tradus I., iar tatal a fost de acord. Al doilea prenume a fost ales de
tatal sau, respectiv prenumele lui V., mama fiind de acord.
- Concepii i atitudini educative (eventuale divergene ntre prini);
Deoarece parintii copilului au divortat pe cand copilul avea 2 ani si 4 luni, copilul ramanand
la mama sa, au existat divergente in ceea ce priveste educatia si cresterea copilului mai mult
imediat dupa divort, mai mult din ambitia tatalui de a fi in permanenta in dezacord cu mama.
Mai apoi lucrurile s-au ameliorat foarte mult, in prezent ambii parinti fiind pe aceeasi lungime
de unda cu privire la ce e voie si ce nu e voie, ce e bine si ce nu e bine pentru copilul lor
- Preferine i manifestri de intoleran. Locul, rolul i poziia copilului n
grupul familial i n miturile familiale.
Atat copilul I.A.I, cat si verisorii lui primari ocupa mereu primul loc pentru parintii si bunicii
lor, in special din partea celor materni.
Datorita sociabilitatii, afectiunii, a modului placut de a te surprinde mereu cu o idee, toate
exprimate cu mare bunatate a copilului, toate persoanele din jurul lui il indragesc. Este copilul
preferat, chiar si al angajatilor societatii bunicilor lui, fiind chiar langa domiciliul unde
locuieste acesta, il vad zilnic.