MTNTSTERUL EDUCATIEI

5l CERCETARII

Limba
I

sl
,

literatura
romAnE
Manuai pentru clasa a Xl-a

?Manualul a fost aprobat prin ordinul ministrului Educatiei si Cercetiirii

nr. 4446 din 1g iunie 2005, in urma evaluarii
calitative organizate de Consiiiul Nalional pentru Evaluarea si Difuzarea
Manualelor 5i este realizat in conformitate
cu programa analitica aprobata prin ordinul nr.3252 din
13 februarie 2006 al ministruluiEducalieisicercet6rii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

Limba gi literatura rom6ni: manual pentru clasa a Xl-a
Alexandru Crigan, Liviu papadima, loana p6rvulescu, .,. _
Bucure;ti: Humanitas Educational. 2006
lsBN (10) 973-689-079-1; tiBN (3) s78-s73_689_07e_6

i. Papadima, Liviu
ll. P6rvulescu, loana
lll. Cri.san. Alexandru
82'i.135.1.09(07r.31

Referenli: prof. univ. dr. paul Cornea

prof. gr. I Luminita Mecjesan
Redactor: Drana Edidia Georgesci
Macherare si aesign: Euqen Alexancjru Gustea
Paqinare: Daniel Leonard Savu

Copena colecliei: Dinu Dumbrdvician

S-au foiosrt foto*orafii din arhiva Muzeului
fbranului Rom6n

(paginile: 17, 66,87, 89) pi din arhiva personala

a domnului Mihai Oroveanu (pagina 121)

Pentru fotografiile de la paginiie:

23, 29, 47, 50, 97, 113, 114, 173, 1n, 2AA,
244, 213, 2i 6, 219, 228 O toana p6rvulesc.

I
E

tI
E

HUMANITAS EDUCATTONAL
Piala Presei Libere 1
013701 Bucuregti
Telefon: 1021)

3j6

tt

je

(021) 316 17 21
www.hed. ro, e-mail; educ@humanitas. rc
Fax:

Humanitas Educalional, Bucuresti, 2006

ISBN

(10) 973-689-079-t; |SBN

(1,

97e-s73-689-079-6

TipSrit la tNFOpRESS S.A. Odorheiu secuiesc

hrcrre**-,.,..

-Jeire**

irii
ate
i.

( Detteapte-te\

ro-m6he

Versuri: Andrei Mureqanu

Muzica: Anton Pann

Degteaptl-te, romine, din somnui cel de moarte,

ln care te-adinciri barbarii de tirani !

Acum ori niciodati croiegte-gi alti soarte,

La care si se-nchine qi cruzii tii dugmani !
Acum ori niciodati si dim dovezi la lume
Ci-: asre mXni mai curge un singe de romar^.
$i ci-n a noastre piepturi pistrim cu fali-un nume
Triumfitori in lupte, un nume de Traian !
Priviqi, mireqe umbre, Mihai, $tefan, Corvine,
Romina naqiune, ai vogtri strlnepogi,
Cu braqele armate, cu focui vostru-n vine,
,,Viaq6-n libertate ori moarte !" strigi toqi.
Preogi, cu. crucea-n frunte ! cici oastea e cregtinl,
Deviza-i libertate gi scopul ei prea sint,

Murim mai bine-n lupti, cu glorie depiini',

Decit si fim sclavi iariti in vechiui nost' pirnXnt
1

848

rlle

UNITATEA

1-FUN@

CULTURII ROMANE

Originile si evolulia limbii rom6ne

Tehnici de documentare
Latinitate 5i dacism (studiu de caz).

27
30

Prezentarea orald a unei cercetdri

**Discursul

specific

UNITATEA2

PERIOADE VEEHE

Dimensiunea religioasd a existenlei (studiu

de caz)
"*Limbaje de specialitate.

+L

**Foneticd pi
ortografie
Formarea conptiinlei istorice (studiu de caz)
Curente culturale in secoleie XVll_XVllt:

47
49

Umanismul
lluminismu{

58
63

i{orma lingvistici
*
lstoria ieroglificd de Dimitrie Cantemir.

UNITATEA 3

PA OPTISMU[.

69
73

IJUNIMEA.

Roiul literaturii in perioada papoptistd (studiu

de
Amestec 5i contraste: Balta-Albd de Vasile
Descoperirea literaturii populare:

caz)
Alecsandri
Miorila

g0

......
. . . . . g5

. . , 92
sadoveanu
. . . ..99
...
.,.....102
Cumscriemdespreoepocdsauuncurentliterar.
......104
Criticismuljunimist: Titu Maiorescu(studiudecaz)
......106
Mijioaceargumentative...
.,,....1j3
:_....
Cum scriem ca sE convingem .
. . . 114
*Diversitateinoperamarilorclasici
(studiuoecaz)
vlLsc/
.
..
....."
......116 11
Rom6nia, intre
*Ecouri ale
motivului mioriticin literatura culte: Baltagulde
Mihail
**Vocabuiarul

t\f^^f ^^:^-

Orient pi Occident (dezbatere)

\YY-versr!/

'.i.i,i'.n'!ts;iiiii4l9'ii!:,'a:,'",..,.'

' . , 123

tz6

I-:

,:

.,

Limba si literatura rom6n e

UNTTATE A,

CURENTE LITERARE IN SECOLUL AL XIX.LEA

-Gustul romanticilorpentrufolclor: PiatraTeiului deAiecu

**Morfologie

Clasa a Xl-a

...

Russo.

... '..

Eminescu
Eminescu
Eminescu
Slavici

lroniaromanticEt:Cugetdrilesdrmanului DionisdeMihai
Feminitatea romantici: AtAt de fragedd... de Mihai
Meditafia romantici: Scrisoarea / de Mihai
Nuvela realistS: Moara cu noroc de loan
x
11
?n

4A

*Prezentareaoraldaunei cdrli .
**Structuri si functii sintactice

Prelungiri aie romantismuiui 5i ale clasicismului: M1nioasd de George

Cumscriemdesoretemaunui

n
49
52

............140
..

.146

. ' . . 150
. ' 158

.'173
. . ' 175

CoSbuc

. . ' 177

'. '.183

inceputuriie modernismului- experienle simbolisre Vallulrazelor de Aiexandru Macedonski. . . . . 185

Simbolismul

european(studiuoecaz)

UNITATEA 5
+1

text..

'137

.,.....'138

..

'..

' 19i

-- PERIOADA INTERBELICA: PROZA

lbriileanu
Eliade.

Romanul psihologic: Adela de Garabet

Romanul experienlei: Maitreyide Mircea
Informativ, descriptiv,
Modele epice in romanu! interbelic (studiu de

narativ

Literaturi 5i piCur6. Dialogul artelor

*Cronica unui evenimentartistic. Cronica

'

'.. .. 196

. .206

caz)

plastic6

'..216

..'..

.219

'......227

5B

63

229

EVALUAR! SUivlAT|VA.

69
',"3

TABET CRONOI.OGIC.

INDICE,

5U

35

)9
)2

)4
JO

3
4

6
t3
:8

?3i'
240

Dragi elevi,
ln acest an, vefi face o incursiune in istoria culturii romAne, oe
la inceputuri p6ni la perioada interbelici. Veti aborda fenomenur
literar 5i cultural romAnesc dintr-o dubl6 perspectivd: una cronologica ;i cealalte esteticd, orientatd pe curente literare.
Manualul este conceput conform programei pcolare, astfelin_
c6t sE va ofere, prin tipuri variate de lecfii, o perspectiv6 largi asupra literaturii si culturii rom6ne.
Fatd de anii treculi, in manualul de clasa a Xl-a apar tipuri noi

t;i oferi posibilirate; si vd diversificati metodeie cje

si vi coni;-untali opinirre rir orsculr. sr oezDaten p margi-

de lectie, care
sruotu ;t

nea temelor pi a textelor propuse. un accent mai mare decat in anii

precedenli se pune pe redactare: mai multe lectii de comunicare vE
oferd sugestii privitoare la elaborarea unor lucr5ri scrise pe diverse
teme, astfel inc6t preg6tirea pentru bacalaureat sd fie realizata
treptat. ln acelapi timp, aceste leclii se leaga de problemele de comunicare actuale gi va lin la curent cu noile recomanddri ortografice, ortoepice pi morfologice din lucrdrile de specialitate.
Manualulvd propune papte studii de caz, pe care vd recomandam sii vi le repartizafi, pe grupe, incd d-e ia inceputul anului. Fiecare grupd va avea de realizat un studiu de caz, urmdrind anumite
etape (documentare, structurarea informafiilor in funclie de directiile cje investigalie propuse, expunerea rezultateioi pi discutarea lor
cu intreaga cias6). Veli avea ocazia sE faceli prezent5ri foarte vii sj
diverse. (La studiul de caz desore marii clasici, destinat exclusrv
eievilor de ia speciaiizarea filoiogie, este preferabil sa participe
intreaga clasd). Dezbaterea propusa va fi o ocazie pentru a vE perfecliona competenlele argumentative pi de exprimare oralE, ambeie importante pentru proba orald a examenului de bacalaureat.
studiile de caz pi dezbaterea constituie o bazd pentru evaluarea
competenlelor dobAndite pe parcursul anului gcolar.
La sf6rpitul manualului avefi un index in care puteli g6si cu
upurinld principalele noliuni din programi. Am inclus, de asemenea, un tabel cronologic care situeazE fenomenul cultural rom6nesc in context universal.
Demersul didactic este, in continuare, cel pentru care am optat
in seria manualelor noastre: interactiv si stimulativ, orientat citre incurajarea gandirii autonome, a discern6m6ntului, pe baza ciobandirii
unui fond temeinic de informalie;i de experienld culturald.
Dragi elevi, dorim ca acest manual sa vd lirgeascd orizontul
cultural, sE vd dezvolte gustul pentru lectur6 pi s6 va dea incredere
in capacitatea de a vi exprima opiniile. Succesl

Autorii
e

r.T
plo-

['..
lsunol
:u:
antl

lvi
)rse
.cl

Ld

eti'

an-

:ierite
ecirr
ii

;i

lsi\.'

tpe

pr-

)eoL.

'ea

cu
'teld-

tat
inirii
tul
)fe

Fundamente ale
culturil romane

Originile F i evol ufia

limbi I rom a ne
PENTRU

itrtcEpur

1. De ce credeli c5 se schimba limbiie? Aiegefi din iista de mai

jos sau formulali alte rdspunsuri: din cauza influenlei altor limbi c porltru cd formele din limba vorbit6, popularE, tind s,i ia iocul celor din

Preter Brueger cel Bdtren (c.1525-1569),

,,Micul" Turn Babel

limba scrisa o pentru cd se schimbi realitatea, modul de viafi, obiectele din jur r pentru ci neglijenleie de exprimare si abateriie cievin cu
trn oul regulE s iniocuies: vechile forme.
. ". *e irmo, inrucin," intre eie cunoa5teli? Ce tr6saturi ie oovedesc inrudirea?
3. Gasiti trei tris5turi comune si trei trasaturi diferite intre
romAnd si o limbi strdina pe care o cunoageli (de exemplu: in romAnd, in francezi gi in spaniold, adjectivul se acordd in gen pi numdr cu substantivui determinat; in englezS, adjectivul e invariabil).

4.

Discutati pe grupe cu colegii, stabilind cdteva trdseturi

care diferentiaza limba romAni din acest moment de alte faze ale
sale din trecut (de exemplu: mullimea imprumuturilor din englezd).

FORMARFA LIMBII ROMANE

E

De ia latin5 Ia limbile romanice

Unitatea

Fundamente ale culturii rom6ne

Limba rom6nd provine din limba iatind vorbita in pa$ile de
est ale lmperiului Roman. Face deci parte din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nalionale (italiana, franceza, spaniola, portugheza, romdna), altele au rdmas limbi regionale
(catalana in Spania, sarda in insula Sardinia, din ltalia, dialectele retoromane in Elvelia) sau chiar au dis;irut (dalmata).
Limbile romanice nu continuE direct latina clasicS, ci latina
populara (avand, ca orice varietate ora16, particularitati fald de iimba scris5).

nai
en-

din
ec-

cu

.
Jc'-

tre
ra1Uri

l).

,,ri

,ut

ale

':\
,al.

InscriPlie funerar, latini

Rome, Muzeeie Capitolin

( oi4ionar lingvlssc !
Etimologia studiazd originea cuvlntelot
pe baza regulilor 5i a tendinlelor de evolutie a formei lor sonore (fonetice) Fi a
sensurilor. De exemplu, substantivul lati-

in timp, limbiie se modificd. C6nd s-au acumulat multe modificiri (fonetice, gramaticale 5i iexicaie), astfel inc6t varianta oe origine nici nu mai e inleieasi de vorbitori, se poate vorbi de o limbd
noud. Totu5i transform6riie sunt un fenomen continuu ;i gradual,
in care nu e utor sd fixiim praguri. in genere se admite cd procesul
de constituire a limbiior romanice s-a incheiat in secolul al lX-lea.
Pentru romAnd, s-au propus mai multe date: formarea limbii romSne ar fi durat pAnd in secolele Vl-Vll, Vlll sau lX.

t,

ioentrftcali ce a oevenit in romani fiecare dintre cuvtntele latineSti mo;tenite de mai jos (aleg6nd unul dintre rSspunsurile
a, b sau c) Fi discutali transformarea sensului lor:
iat. passer(Ac. passerern) ,,vrabie" > rom' a) a pdsa

nesc pavimenfurn (formd de acuzativ)

,,teren bAtetorit, podea" a devenit in ro-

b) pasdre
c) pdsar
> rom. a) animal
b) inima
c) animalie
> rorn. a) convins

la'r. anima ,,suflet"

milnit pdmAnt, prin transformari regulate

ale sunetelor (au cdzut -v- intervocalic 5i
ld*t. callvt1tus,,adunare "

sunetele ftnale, vocala a s-a inchis lar e a ce-

patat un timbru diferit 5i s-a inchis inainre

de grtrpul nt) si prin exttnderea sensu'-i,.
Cu c6t dispunem de insemnarea in scris a
mai multor faze din evolutia unui cuv6nt,
cu atat mai sigur5 este reconstltulrea orrginii sale (a etimonului). De exemplu, in-

b't CottVOCd!

cuvanl
2. Observali transformiriie urmdtoare. incercali sd formuiar
legea de transformare fonetic6 pe care o ilustreazd toate exemplele.
> rom. soare
lai. .sol (Ac. solem)

tre cuvAntul lattnesc directus si cuv6ntul

iat-. filum

romAnesc actual drept diferenla este des-

1a,..

tul oe mare. Daca Stim ci in limba

> rom. fir

> rom. moarA

mola

veche

forma era dereptu, Si cd grupul -cf- a trecut ia -pf- in multe alte cuvinte (lactem >
lapte, factum > fapt, octo > opf etc.), legdtura devine evident6.

Continuitate de limbi / continuitate de culturE

ince:And din secolul al X-lea, inconjurali de popoare care vo!'-

beau limbr cjr:r alte familii (limbi slave, maghiard, limbi turcice) 5i av6nd
o confesiune (ortodoxd) care nu utiliza latina in biseric|, vorbitorii de
romfind nu au mai avut, pentru multi vreme, contact cu celelalte limbi
romanice si au pierdut mai ales legdtura culturald cu reperul latinei
permaculte. in vreme ce franceza, italiana,
nent cuvinte, structuri sintactice 5i modeleromdna s-a dezvoltat in afara
cultural latin s-a produs masiv

Rom6na a rdmas Pentru mu

td. lzolarea pi caracterul popular au f
atdt
evolulia celorlalte limbi romanice
a
rapidd
mai
impunerea
cdt
arhaice,
5i

medievali,
ialXlX-iea.
vorbiCU

elemente
vorDrre

Rom6na este indiscutabil o limbd romanicd.

Structura sa gramaticala pi vocabularul de baz|

eiementele care constituie scheletul oricErei

limhi
- sunt majoritar latine. in structura gramaticalalromdna conservi din latina clasele de deciinare
{e subsrantivului, pronumele personal, tipurile deldjective, numeralele de la 1 la 10, clasele
de confugare ale verbelor, cele mai multe moduri
'l-

pr trmpuri, prrncipalele conjunctii

si prepozitii. in
vocabuiar, sunt de origine latind cele mai multe
dintre cuvintele care denumesc notiuni, obiecte,
acliuni si insupiri fundamentale (relatii de rudenie,
perti ale corpului uman, elemente naturale, plasarea in timp ;i in spaliu etc.) si care sunt prin urmare
frecvente in vorbire.

,,tiryp.r,viali

{. Comentati citatele de maijos, discutAnd

si

a.

,,in timp ce in lingvistica romanicd romdna

are, pentru comparatiile lingvistrce, o importanle
de prim ordin, in comparatiile literare iipsa unei li-

teraturi medievale si premisele complet deosebite

cie ia care a plecat literatura romdni fac ca aceasta sa fie greu comparabil6 cu celelalie liieraturi
neolatine." tC, Taqiiavtni, Originie limniio ne:tafme, traducere rom6neasc6, Bucure5ti, jg77)

b.

,,Se poate deci afirma cd romAna este o

limba roma,ricd rezultaiE dintr-o foarte veche,
constanta sr incrancenatE language loyalty lfidelitate iingvisticSl, care i-a asigurat identitatea ?n timp
sr spatiu, dar si dintr-o cultur5 marcatd de mai
multe rupturi, dupd fluxul ;i refluxul latinitdlii in
aceastd zoni orientald a Europei, zguduiti de vlcisitudini gi acoperit5 de tdcerile istoriei." (Al. Niculescu, lndividualitatea limbii rom1ne intre timbite
romanice, 3. Noi contribulii, Cluj-Napoca, Editura
Clusium, 1999)

2' O cercetare statistici asupra inventarului

de cuvinte dintr-un dielionar poate da impresia cd
in componenta limbii rom6ne imprumuturile ulterioare, foarte numeroase, au redus considerabil
ponderea elementului latin moptenit. pornind de
la icieea din citatul urmito; gEsili cdteva dintre cuvintele mo5tenite din latind a cdror ,,valoare de cir.culatie" sa fie foarte mare.

10

al circulaliunii ideilor gi impresiunilor. [..,]

Din

doud lucruri lingvistice de o valoare intrinsecE

identicd, unul poate sE aib6 o valoare util6 inzecita pi chiar insutitE dec6t cellalt, dacE ?n graiul comun al poporului circuleazi de zecq sau ge o sut6

de ori mai mult in acelapi interval de timp. t...1

Negre;it slavismele la rom6ni, sau chiar turcismeie, nu sunt pufine; ln circulaliune ins6, adec6 in
activitatea cea vitald a graiului rom6nesc, ?n mipcarea cea organicd, ele se pierd aproape cu desEv6rpire fafa cu iatinismele." (8.P. Hasdeu, Limba ln
circulatiune)

l:,a;iupuu,,'rur,

despre diferenla dintre continuitatea de timbd

contin uitatea de culturd.

,,Precum in economia politicd moneta este

mijlocul universal al circulaliunii tuturor bunurilor,
tot asa in lingvistici graiul este mijlocul universal

ldentificai. .u ajutorui dicJioia:urui, _.

vintele moptenite din latini (pi derivatele de la ele
sau compusele din elemente exclusiv latine) din
textele cie maijos.

a.

,,lubind in taina am pistrat ticere,/ G6ndind cE astfel o si-!i plac6 !ie,/ C6ci in priviri citeam o vecinicie/ De-ucigdtoare visuri de plicere.
[...] Cu o suflare rdcorepti suspinu-mi,/ C-un z6mbet faci g6ndirea-n, i sd se-mbete.l FE un sfArpit
durerii... vin'la s6nu-mi." (Mihai Eminescu, tubind
in taindl

b.

Prietene crescut ia oraSl fErE mitii, ca fiorifereastrE,/ prietene care fncE niciodati n-ai
,,

le in
vdzuA c6mp pi soare juc6nd subt peri inflorifi,l
vreau sd te iau de mAnE,/ vino, sd-!i ar6t brazdele
veacului." (Lucian Blaga, Pluguri)

c.

Dar ninge. Ninge cu ochi de pe5ti,/ cu ochi

de perpi, de cAini./ Ninge izbind in ziduri pAn6 devin nefire5ti,/ oarbe pi firi stepeni./ Ninge. 5i ochii
,,

se sparg, lEsAnd afarl/ vederi de piatre, privelipti

marine,/ infitis6ri ale lumii f6rd de sine,/ mic5orata, fugari." (Nichita Stdnescu, Ninge cu ochi)

a.

Stabilili procentele cuvintelor mogtenite

din latina din fragmentele a.<. de la punctul 3 (inclusiv derivatele pi compusele de la ele) in ansamblul cuvintelor folosite in fiecare text (fiecare cuv6nt fiind numErat o singura datd, indiferen.r de
faptul cd apare repetat, eventual in forme flexionare diferite). Stabiliti apoi procentele in funcfie
de frecventd. Comparaii 5i explicati diferenlele sau
asemdndrile dintre rezultate.

Unitatea
I

aste
'ilor,
rrsal

lslltce

Din
;ec6

eci-

co;utE

t...1

ne-

tin
niFrsd-

aln

--'-

Fundamente ale culturii romdne

cult) se bazeazd pe graiurile slavilor cjin
suC, care stau la originea bulgarei de az,.

(popular

Substratui
Dezvoltate in conditii diferite, limbile romaau suferii infiuenla substi'atului (a limbii vor-

bite de populatiile cucerite oe romani) 5i a altor

limbi cu care populatia romand sau romantzatd a

venit in contact, ?n cursul secolelor.
ln cazu' limbii rom6ne, substratul il consti-

tuie limba daco-geliloi din famiiia limbilor trace

(indoeuropeand): aceasta nu a fost consemnati
in scris si pare oricum a nu fi l6sat multe urme
(duod unii autori. circa 100-1 50 de cuvinte, la
care se adauga pi transmiterea unor sensuri speciaie 5i a unor construclii gramaticale). La reconstituirea acestor urme serveste comparalia cu al-

ii

Slavona bisericeasci a fost acceptatE de

Constantinopol ca limba liturgica (alituri de greaci ti latind) si a primit i:r secolul al lX-lea un alfabe+.: alfabetul chirilic, crealie a caiugirilor ouigari
Chiril si Metodru si a ucenicilor acestora, alfabealcatuit oe baza celui grecesc,
Unele dintre imprumuturite siave poptllare
au devenit cuvinte din fondui princrpal, esenllal
pAnE azi. Destul de multe, dubiate in secolui ai
XIX-lea cie imp rmuturi moderne, au ie5it din uzu'
curent, cdpitAnd in schimb conotalii arhaizantt,
nnnt
tl.a16
n.rattar!/
F/v|t/v,s,

imprumuturile culte din slavoni au avui ir,

genere o circuiatie mai limitaii (in aominisrralie si
in biserica,. oe aceea au fost ulterior inlocuite dl
atie imprum.:ui, !mai ales iatt;':-l-off,;,rii;: ,
mai multe s-au pdstratin stilul biserices:, predomi-

baneza.
cu-

-:

ett
din

nanT conseryator, unoe au cdpdtai ulterlor si valoare de mirci distinctive ale limbajului bisericii oi'An-

ci!ra

lmrpit

ind

Alegeii, dintre cuvintele de probabilS origine traco-daci din lista de mai jos, pe cele care au
dat nastere unor familii lexicale:
abur . brad . balte . coacdz| o ghionoaie o
3
o
r
e
o
Qhiuj grumaz . mazire m6rar mSnz mo5
o0rdu . rAnzi spuzd c urdi * viezure

"

1n-

INFLUENTE VECI.II

i-ai

chi

ie:hii
i5ti
tf,-

lnfluenla slavE, maghiar5, greaci

Latina cjunireani a prrmit o serie cje influenle drn greacd, chiar anterioare formirri limbii romAne; ulterior, au intrat in rom6nE unele cuvinte
din greaca medie (bizantina), in genere prin intermediar slav.

foarte probabil ca 1n fazele vechi iimba rom6nd sd fi primit unele influenle germanice (de la
populaliile migratoare), dar acestea nu au putut fi
E

ite
inm:ude

io-

lie
au

ln fine, exisiS un strat rrechi de imprumutui'

din maghiard (nu foarte numercase. dar cuprri'
zAnc, cuvinie citn texi:ul funoamenia.. aAnc, cL"a:
fel etc.).

t?r l

ele

todoxe fala de cele aie altor biserici crestlne.

ciar dovedite.

Cea mai puternicd influenld asupra limbii

vechi este insd cea siavd. Ea s-a exercitat pe cale
prin contacte cu populafii slave, a;epopulari
zate din secolul al Vll-lea in estul Europei 5i conviedar si pe cale
luind cu populalia romanizatd
cultd, prin slavonS, care era iimba btsericeascd 5i
a canceiarrei in tdriie rom6ne. Ambele straturi

-,

,:;Lli

f.{';

t,

ldentificali (;i verificali cu ajutorul dicttonarului) cuvdntul de origine iatina 5i cel de origine
slavd in perechile sinonimice urmStoare:
vreme/timp . a vrea /a voi' teamd /spaima'
cuv6nt

/vorbi . a z6mbi / a surAde

2, Grupali cuvintele de origine slavd de mai
i-i^^!
| )t du-

jos in trei categorii: a)

ministraliei; c) bise

pravoslav!q{;,8,

propoviciui

"r
jitnicer r

cneaz.

diimS"necaz.pravilS

3.

Poezia secolul

ori cuvinte cie origine

ilnA-

iie lcr

populare, arhaice sau religioase; asemenea

cuvinte sunt frecvente
in special in poezia tradifionalistd. rdentificafi, cu ajutorul
dictiona_
rului, lexicul de origine slava din versurile de mai jos
si stabiliti dacE
este sau nu folosit cu inrenfie stilistica.

a'

,,ca o vecernie domoard/ se stinge zvonur din dumbravd,/

Pieoapa soarele-si inchide/ sus, pe-o cipifa de otav5./
Norodur a
cuprins podmorur/ L6ngd frSgarur din uritE
De c6rjd sprijinit r5-/
sare/ Bdtr6nul preot la portifd.,, (O. Goga, Apostolul)

b'

,,De c8nd ma zdmisrisem pornise c-o sorie:/ Noianuri sd strebatd si-n sdrg sd md-nt6rneascd,/ Dar pururea zdbavnic,
bdtut de vijeiie,/ La gura de rdsp6ntii a stat si poposeascd. " (v
Voicure scu, ingerul nadejdii)

4.

Comentafi citatur urmdtoi', in care G. cdrinescu caract.-

rizeazd imprumuturile slave pe baza unei seleclii evident

subiective.

Demontafi ,,demonstratia,, sa. construind (cu alte exemoie,

:

contraoemonsi;"aIt.

,,Fondul slav (srav pi vechi buigar) izbe5te numaidecdt prin sunetele gAngdvite, g6f6ite, sumbre, de un grotesc trist
adeseori... [.. ]
Multe cuvinte aratd infirmitifi sufletesti pi trupe;ti sunt apte pen5i
tru pictarea monstruosului: mAr5av, sc6rnav, tr6ndav, g6ngav, g6n
bov, cArn, ple5uv, curvar, nduc, prost, t6mp.
[...] Alte .uuint. treiesc
teroarea mipcarilor turburi de adun6ri umane (groata, grdmadd,
ceat;i, norod, p1lc), calamitdlile (potop, pojar, vifor, prdpdd, razmerita,
rdscoald, rdzvrdtire, pribegire), cu sonuri ce inspdimdntEt (rdcnire,

hohorire, piescdire) sau intr5 in lumea haoticului, a groazei infernale si escatologice (primejdie, taind, cratire ndrucire,
nrdpastie, beznd,
,

tad)." (G' cSlinescu. rsroria riteraturii romilne cie n origini p6na in

prezent, [1941i, ed. a ll-a, Bucurepti, Editura Minerva,
19g2)

DIALECTELE SUD.DUruANCruE
ln Balcani au mai r5mas grupuri de popurafie romanizat6, vorbind dialecte romanice provenind din ,,romAna comun5,, _ limbe

care circula (la nord si la sud de Dundre) in secolele al Vlll-lea-al

X-lea,
se consider5 ci romAna are patru diarecte: dacoromilna(cea pe
care
o desemndm de obicei prin termenul ,,romAnd,,, vorbitd la nord
de
Dundre, pe un teritoriu care este cu aproximatie cer ar Rom6niei-de
azi), arom1na (vorbitd in anumite zone din Grecia,,Macedonia,
Arbania ;i Bulgaria), meglenoromAna (intr-o zoni, la nord de Salonic.
im_

perlita intre Grecia 5i Macedonia) si istroromilna

0n cAteva iocalit:1i
din peninsula lstria, din Croalia). Cele patru dialecte au trisEturi gra_
maticale si iexicale asemdn5toare, dar si destule diferenfe. oialecteie
din sudul Dunarii au fost influenlate de contactul cu limbile greacd,
macedoneand, croatd, italianE, albanezi, bulgara, turca.
Grup de arom6ni

Rezerv6nd termenul de dialect pentru aceste mari subdivrzruni, lingvistii folosesc de obicei cuv6ntul subdialect pentru

12

rII

-",.t'

Unitatea

Fundannente ale culturii rom6ne

ente

varietitile regionale ale dacoromdnei (subdialectul munlenesc,

Jt td-

moldovenesc, bdndiean, crisean, maramuresean).

.l

Completali echivalarea proverbelor arom6nesti de mai tos,

identific6nd sensul segmentului netradus.
. Apa trea!!, arina arm1nr. = Apa trece, nisipul...
. Bani ca c6tu5ea cu Soariclu. = Trdiesc ca ptsica...
. Casu bunu tu foail di cIni. = Br2tnzd buni in burduf ...
" Caplu fafi, caplu tradzi. = Capui...
, Pocilu s-auti multi ori la api st-uni oari s-frdndzt. =

^-:

lVa

t/

ul

L I d-

)Lt

o-

Ulciorui...

e vi-

ir-

incepuruRlt-E scRtsuLUt iN RoMANA

L

(5ECOLt.! [-

t=-

AL XVI-LEA]

llv-c.

l1 o

in Tara Romineasci si in Moldova, limba de culturd - a

;anceiarie s a bis:nc -* a Tc:-i, in secolele al Xlli-iea-ai XVi-iea
slavona, folositi in scrts in texte religioase, in hotdrAri domne5ti,

i1
1...J

acte juriciice, scrisori, cronici. S-au pdstrat texte redactate in siavoni pe tentoriul rominesc, din secolul al XIV-lea (cel mai vech; act
pdstrat e din 1374). intr-unele dinrre aceste texte apar cuvinte rcpan
m6nesti: nume proprii (nume de familie, porecle, toponime)

)enqAr-

les -

Arbure, Bdlaur vel logofet, Roman Bllndul, pan Limba-cjuice, Cr'ii termeni strecurali in enumeriri, liste, descrier;
le5ti, Vaideei
topografice (gLri, hotar, roate).
in T;ansilvania, devenita pane a regatulu maghiar caioit:
larina (medie*'adin secolul al Xll-lea
iimba oe culturd a fost
iE), p5strata in inscriplii ;i oocumente. Limba serviciului reiigios oi-

:ea-

rif a

ire
'ne-

:! I:,

4in

Ma g istru 5i

tortcd.
dt=

oe
de
t^
valil tLd LI

ffaele

,ti

lru

c)

iscipol, xilogravura
secolui al XVI-tea

iodo:l era lnsd toi stavcna.

Cel mai vechi text rom6nesc cu datare certi este o scrlsoai'e
cie la '152i, a lui Neac5u din CAmpuiung. E foarte posibil sE se fr
scris in romAneste si inainre, dar texteie nu s-au pdstrat. Dupa unii
cercetdtori, cateva traduceri de texte religioase. pestrate in manuscrise, ar fi fost redaciate lnainte cje 1521. Ele au fost ciescoperite
in secolul al XIX-lea 5i au fost numite (dupi loc sau proprtetar) Codicele Voronelean, Psaltirea Voranefeana, Psaltirea Scherand, Psa!tirea Hurmuzachi. Acestea nu aL' putut fi datate ;i localizate cu
mare certitudine (dupi pdrerea celci' mai mulli filologi, ar proveni
totupi din Maramure;, cie unde ;i denumirea cie ,,texte maramurepene"). Le distinge o parttcularitate foneticd, rotacismul: transfctmarea lui -n- intervocalic in -r-, in cuvinte de origine iatind (ex.:
r;i-+
nia r/
dLlzo I t:
mdnrd, mitrd = m6nd); cie aceea sunt numit
Ine texte
Din secolul al XVI-lea s-au Pd
+--f,,,-^
^
romAnesti, Este imPortant
(scrieri religtoase, manuscrts*,i#
*-;
^Li-^:
il t6i
uutLgt
scrisori 5i documente manuscrtse): tr
vrerne
in
greoaie, pentru cd sunt infiuenlate de
i mult cie
ce textele originale sunt mai accesibiie
I

l,*A^;^
-.+i-i
lll||ud LJtr d)to4r,

scRrsoAREA LUr NEAC$U U5211

Mudromu i plemenitornu i cistitomu i B[oJgom
.
mu iupan

Scrisoarea lui Neacsu (facsjmil)

daro,uanno-

Hand; Begner ot Bra;ors, mnog[oJ zdroale ot NeacSul at

Dlugopole.l
I pak dau gtire domnietale za lucrul rurcilor, cum am auzir
eu ci impirarul au iegit din Sofiia gi aimintrea nu
e. $i se-au dus in
sus pre Dunire. I pak si stii domniia -ta ed. auvenir
un om de la Nicopoe de mie mi-au spus ca au vizut cu ochii lui ci
au trecut ceaie
corabii ce qrii gi domniia-ta pre Dunire in sus, I pak si gtii
ci bagn
den toate oragele cite 50 de oamini si fie in ajuror in
corabii. I pak
si gtii cumu se-au prins ne$re mefreri den
farigrad cum vor rr""".
aceale corabii la locui.cela strimrul ce gdi qi ao-"ii"
ra. I pak spui
domnierale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit cie
boiari ce
slnt megiia; gi de genere-miu Negre, cumu i_au dat impiracui
sio_
bozie lu Mahamer-Beg, pre io-i va fi voia oren
feara Rumineasca,
iari el si .oeace,I paL si sdi domniia ta cd, are frici mare gi Bisirab
de acel'loru <ie Mahamei-Beg, mai virtos de domniere voasrre.
I
oak spui domnieale ca mai-marele miu de ce am inqeles gi eu. Eu
spui domnierale, iara domniia ta egti ingelept gi aceaste cuvinte
sl qii
domniia ta ia tine, si nu gtie oamini murqi iomniele voasrre
si vi
ii
pizipi cum gripi mai bine. 1 Bfog]i te oeslellit, aminu,z
lText slavon;

"lnqeleptuiui 9i nobilului 9i cinstitului gi de Dumnezeu

diruitului jupan Johannes Benkner din Bragov, murti sinitate de ra
Neacaul din

Cimoulung".
2

-a
.t
:

Lli

r*

Pc

,i5

'l'-:
:
{

ll

;-,
uo

.g
-t

;a;

zn

,.i
:l.ji
.:i

::

r)d)
11111

a:

TOn

,::+
L L'

Text siavon: .$i Dumnezeu si te veseleasci, amin"

'
,_i:

r,+i
t"i

,;
f,

Nore lexicale
i oak (slav.)
oe asemenea
Nicapoe
Nicopole

ta
_.i

irn

za (siav.)
ro, aov.

despre

- unde

on:
'-r

iic.
Lrn

!:
{:

nr;

ti

ter:

&

:s
4F

Texrul are uneie

particularitili fonetice (in ceale, diftongul ea nu s-a

redus incd ia e;
a prel. pe< lat. peretc.) 5i gramaticale (de exempiu,

apare forma mai veche, pre,

formd unici pentru persoana a lil-a singular pi piurar a auxiriarurui

a avea: au\.

zuqUTAREA, TEXTULUI

{.

Scrisoarea nu este datatd, dar anul redactarii ei a fost stabilit in funclie de evenimenteie
5i persoanele la care se referd. Johannes IHans, Hani5]
Benkner era primarul Brapovului (Kronstadt). Din
pdcate, nu a fost pe deplin identificat Neacpu din

2.

Cet de u5or- de inleles vi se pare textui

scrisorii? Observali principalele diferenle fala de
limba de azi,
3. Cum expiicali prezenfa formulelor mai
ampie de inceput pi de sf8rpit in slavond, precum
pi existenla unor cuvinte expresii slave in textul
Fi
scrisorii?

4. Verificali ?n ce mdsuri textul are o srruc_

C6mpulung, dupE unii un mic boier, dupi altii un._
tur6 de ,,scrisoare informativi,, sau de ,,raport cje
negustor. lcientificali formulele prin care sunt de_
spionaj",
identific6nd prezentarea,,obiectului
semnali in text Soliman Magnificul (sultan al lm_
comunic6rii",
detalierea informatiilor, autentificrperrului Otoman intre 1520 pi1566), Mehmet_beg
rea lo[ indicarea surselor, cererea de confidentiaii_
(pasd de Nicopole) pi Neagoe Basarab (domnitorul
tate etc.
Tarii Rom0nesti
Tntre 15i2 si 1521),

{or
Tetr,
- ^t.
men
Psalr

orn \

Litur
care

TSlcr

de

ir

33 L:

Unitatea

Fundamente ale eulturii rornAne

*lr\!i{}L* ilt
nnoul ot

TEXT: SECOLUL AL XVI-LEA

t,

ldentificati rotacismulln fragmentul urm6toi', oin Codicele Voronelean:

mirrgdndu ;i apropiindu-me c;tr; Damascu, intru

amiaciza dzi striiuci lumira multd de niprasnd spre menre. 5i
cddzuiu spre pimantu 5i audziiu glasu graindu cdtre menre: <Savle,
Savle, ce me goneFti?> E eu rrispuntu;i dzi;u: <Cinre etti, Doamne?>" (Codicele Voronefean Fapteie apostoiiior, XXli, 5-B)
,,Si ca era

luzit
rs in

Ni:eaie

oagi.

X. Citili textul urmitor, un Zapls de venzare din 1 577, din

PAX
eace

rudelul Galafi. Comparati structura 5a cu cea a unui act cie vanza-

spui

re-cumpSrare modern.

:i

ce

slo-

{ oie-tlonar

rscI,

Diaconul Coresi (c.

:,

*^

i.
t
I

:9.

,Eu
;i gii
6.

vL

I ciin

,,Adec6 eu, Petrea Brah55, scriu Fi mdrturisescu cu cesiu za-

culturaE }

i:, 0-: 58J - Ii63iL ; iul':t mal i.r:' :.

poqraf s snlr-'..
v:--:, o. ..,U i

:::

To:O.

c Ufa>.., tU.

nnc cL cara--e"c:hi:iircs cart slavo:,:

dar

5,

rontanesti. ,e oa:oreaza Dnll?,o - '

3;;i1;r ir roiiani. ieiraevar;cnei i' ':-

1,,

r'ia;|ie i', 5-jj:'i:trgi tte', : \7J, gia. trTrr,,. OI _ rti,- t :r('

. ,,. , C
b'a'.
o,lO:'
A"
1.,:,','J fol - "a'
ilrrioi d-" pi'opaoaildi f ero:fiiat; p1 lItrt
rJ-,a: l'; o\1.. ,o,. .. r,l :,r l'r? i-

i:. Oo-;Ora;j - ':a4 .: ee ;L

omcqen izare: texreior. I

rca riiu

rt

-t

l-" saie

a';

]m0orianla ileiLlf ll eVOi,llia .;i Ul'll'

ficarea irrn:r' i'cm5ne c.r I rrDa c: ct,ltu;-l
-'ior Ldf :1 . t Ld l':: C--' - -''- ' | .dt'
: :OOT I'',; pa'ir. .'al.:al . . C o c-.; . .r
'+r?5: . ?i-.. - : r'y2 5' ;1 ',.ri -.

pis al meu cum arn fostu cumpdrat o parte de ocine, din sai iin
Brdhdsesti, oe unde au fostu sedzindu Cudrea. dir^ oi:.'"nitat: ce
::-, a llilCi pa-it. C: >-i dlcli panea AtuSCi, S Z '':t;,u': tviiteiu, ;i eu o am v6nciut lui Dumitru Teahni 5i femeei saie Teclei oereptu doauo sute si treidzeci cie florinti bani tirirasti, c; sd-i hre lu
ocina Fi moFie in veaci necldtita. !i in tocmalS ne-au fostu Ona sulilagui si Burnar sodtdrei pi Cociubd de-acolea 5i mulfi oamini buni
$i eu ftefan diiacui am scris. Si pre mai mare credinte ne-am pus Fi
peceiile ca sE sE Ftie."

3. Citili fragmentul urmdtor, dintr-un volum tipdrit de diaconul Coresi. Observali ceteva diferenle fald c1e limba actualS.
,,intrebare: in ce chip vdm dara noi sdrba dumineca? R,is-

C rnare

t^ ^.
roiu,

<tul

(Coresi,
|eieg, sau pre altE limbd ce nu vor inleleage ascultStorii?"
Tllcul evangheliilor, 1567 sau 1 568)

de
I 16l

ttm

dul

{ oic-tionar cutturat }
Tetraevanghel
- caftE care atlprlnoe
patru evangnelir aie NouiLtl Tesiacele

nnen:.

- aafi: care :uprtnce

crn Vechru Testarnent.
Psaltire

fia

pung: nu numai cu Fedearea pi cu lisarea luci'ttiu:, si ne lmbricim

?n ceale vetminte rnai bune, sd sedem supi pareli 53u sLlpi umDre ,
si ne o8rSm sau sd ne sfidim sau sa cievetim, sau in zi cie sarbitoare sd meargem la c6rcime si sd ne imb6tim ca nes-te porci, c
sirbdtoriie s6nt tocmite cum ?n iaie sa grijim de slujba lu Dumnezeu ti de grija sufietuiui. i...i !i cu muiarea ta ti cu ioate fdmeaia
ia pa$ la beseareci: acolo va fi popa gata cu isprav5 bund, ce se
cade popeei pre invSlatura miteilor. [...] Cum acolo popa se spuie
cuventul lui Dumnezeu, sfenta evanghetie in limba pre carea griiesc oamenii, sa putem inteleage noi, migeiamea. Ce folosu e ior
deaca popa grdiaFte in limbd striina, rumenilor s6rbea5te, de nu in-

tlui

Liturghier

ca-

care ciescri: cjeslasLri-area 1;1x1qili

^t;
ail-

Talrui evani,neiirrc:'-azanl'cie

:a..

fdmeaie (femeie < lat. famiha), s.f.

pdsa,vb.
trece, a merge

_J

j..

g.

r'

1,-,

i.

L:jt'

familiE

-a

(Cqf$!] oamenl de rEnC

om cje rilnd; miSelame, s,f :
intr-o limbi slavi
serbeaste G'rbelte), adv
mi5el, s.m.

cart-o bisericeasca de r tua

inv6'ritiri'i

-ia;.. O6

psalrnt'

Note lexicale

;---------------..

4" Ar5tali in ce misuri textui de lb:punctul

3 este accesibii

cititorului de azi.

3.

loguri

Traducerile publicate de Coresi con}in

de obicei in eor-

justificiri aie folosirii limbii rom6ne. Cititi intrebdrile

t0

s:

r;t
i

informaliile urm5toare pi aratali cum s_ar putea

folosi fragmentul de la punctul 3
in care referi_
rea la limbi este facutri chiar ?n interiorul
unei pre_
dici
ca argument in aceastd dezbatere.
r De ce, la un moment dat, a inceput se se

scrie

in romAnd?

Pare de la sine inleles ca rom6nii sd scrie

Totupi, in l5rile romAne se scria ?n sla_

in romEnd.

vona; ce a declansat ruptura cu aceastd tradifie?

. Dezbaterea problemei a pus accentul fie
pe cauze interne, fie pe cauze externe.
Cauze interne:dezvoltarea unor p6turi ord_
FeneFtt, negustore5ti, care nu cuno5teau siavona,
dar aveau nevoie de scris din motive legate cie

profesie. Nici slujba pi nicitextele religioase-de

lec_

turd nu erau accesibile tuturor (uneori, se pare,

( oic,uonar culftrrat

nici preolilor rom6ni, insuficient instruiti in siavo_

nd). Totu'i in bisericd
- mai ales in oficierea sluibelor
tradilia e mai puternicd dec6t inovalia. ln
tirile -catolice latina s-a menfinut pSna mai t6rziu
ca limbd liturgica, diferjtd de limbile nationale
respective. Motivele interne explicd deci mai
ales
aparilia actelor juridice, a scrisorilor si a insemnd_
rilor in romdni, dar sunt insuficiente pentru a jus_
tifica trecerea ia rom6nd ?n textele bisericesti.
Cauze efrerne: propaganda reformatd cduta
s5-i atragi pi pe rom6nii ortodocsi la noua bise_
ric6. Una dintre inovatiiie Reformei a fost rntro_
ducerea in serviciul religios a limbilor nafionale.
Cauzele externe par a fi fost decisive, in secolul
al XVI-lea, pentru traducerea
;i tiparirea textelor
religioase in rom6n5.

Reforma
- mipcare religioasd declansati
de Martin Luthei. la inceputul secojului al
XVI-lea, prin ridicarea impotrrva autorititir
oapei, a coruptier clerului si a dogmelor bisericij. Miscarea, propagati rapid in nordul

;r centrul Europei, a scindat

crestinismul
occrdental, d6nd nastere bisericilor refor_

mate sau protestante (luteranism,

caivi_

nrsm t.a.), desprinse de catoilcism. in Trana

srlvania, luteranismul a cuprrns oraseie

oermane, iar calvinismul (denumrt astfel
dupd Jean Caivin. alt fondaror al Reformei) a iost aoopiat oe mulii maghiari. intre 1 556 si 157 1 , Reforma a fost sustinuti

si propagat; chiar de familia regald a Lrnganei (regele ioan Sigismuno;.

Limba literar5, baza ei dialectal5

Prin texteie scrise, s-a constituit treptat varianta

curtS a rimbii rom6ne: limba riterar6, mai ingrijit5, tinz6nd sE devind
unitard.
Prin manuscrisele copiate pi recopiate, dar mai
ares prin tip6riturr,
anumite structuri lingvistice deveneau modele de
exprimare in rom6n5. se considera cd iimba romand riterard, chiar
dacE a preruat
elemente si din cereiarte. graiuri, are ra b.:zd gi-aiui (subdiarectur)
muntenesc. Prestigiul variantei regionale muntenesti
a fost asigurar
mai aies de cartile bisericegti tipdrite
mai int6i de coresi ta-gra_
tov, apor, in secolul al XVil-iea, de alli- tipografi in Jara Romaneascd (la Govora, C6mpuiung, Mdndstirea Deaiu etc.). prima
traducere integralii a Bibliei este din aceea;i zon5 iingvisticE.

(o,
CArt

(ron
ou Ll

te

li:

colul

BIBLIA DE LA BUCURESTI
- fragment -

in
11688I

Derept aceeee z.ic.voao: Nu grijireqi cu sufletui vosrru ce

vegi
minc3 gi ce vegi bea, nici cu trupul vosrru ce veti imbrica;
au nu ias_
te suflerui mai rault decar hrana si trupur decnt vegminteie
? ciutagi
spre pasirile ceriului, cI nu samann, ni;i seaceri., nici
aduna in jicnigi'; gi rad vosrru cel din ceriu Ie hrineaste
pre eare. Au nu rarrt.gi rroi
mai mult osebigi de eale ? Daricine dentru voi, grijind,
poare si ada_
ogi preste virsta lui un cor ? $i pentru vesmint ie vi grijigi
? Socotigi
crinii cimpului cum cresc: nu osrenescu, nici torcu. i^ri,;rrro"o
nici solomon, inrru rcati slava iui, si imbrica ca unur dentr-acqtea.
";
de
iarba
c6mpului,
astiz fiind gi mnine in cuptoriu arunc6.ndu-se,
$i,
gi l)umneziu a4a imbraci, au nu cu mult
-"i rrano, pre voi, puqin
credinciogi ? Deci nu vi grijireg zicind: . Ce vom m6nca ,,
? sau .. Ce
vom bea ? , sau .. Cu ce ne vom imbrica ? , Ci roate acestea
limbile
cer, ci. qtie Tadl vosrnr den ceriu ci vi trebuiesc
acesrea toate. ce

l-

It)

!E

Alext
Varla

,,pop
,,folcl

textel

Alexi
babil
Egipt,

vielii
intens
constr
XIX-le,
Ecourl
respAn
^{l:
a|a

llc

XIX-le;

C. Neg
neanu,

Unitatea

Fundamente ale culturii rom6ne

slavo-

intiiu impiriqia iui Dumneziu gi direpratea Lui si toate aceastea se vor adaoge voao. Dirept aceaia, nu v5. grijiret de miine, c6. ziua
de miine grijiva de sine; desrui e zileirduratea ei. (Mathei,6,25-34';
cearet

lia. ln
i6rziu
onaie

il

Note lexicale

aies

(in text) neam, popor.

limbd, s.f .
griji, vo. (si refl.)
a se ingriiora; a se ingriji

rmnS-

Explicatii linqvistice
-:,.+ldutd

Textul are unele oarticuiaritifi grafice (diftongul ea'. hranea5te, eale, cearei; -ufinal:
rorcu) despre care nu se Ftie daci mai corespundeau pronuntiei, sau erau doar o tris6tui'a a scrisului. Fonetic se remarcd si finaia -riu (ceriu, cuptoriu).ln morfologre,

bise-

intro-

apar forme ulterior dispdrute (imperatrvul negativ format cu infiniiivul lung

lnale.
:colul

g rij i relt1,

rnversiuni

(g rij i-va)

etc.

nu

xteioi'

D'SCUTAREA TEXTULU;

t. Cat cie accesibil vi se pare fragmentul,

Adam gi Eva in rai, xilogravurd

r Iim.if r rri
I tul t,
tttu-

)ctuli

{
Bi'a-

reasi r rra-

olcGeran

cultuni i

Cirli populare

carii mecjievaie iaice

(romane, culeoeri de maxime etc.), care

au circulat, in iuropa, traduse in mai mul-

te limbi, in

manuscris, incep6nd din secolul al X-lea; ulterior au fost si tip6rirs.

in liriie romine, ceie mai cereore erau:

Alexandria, Feiologul, Erotocntul, Esopra,

Varlaam 5i loasaf, Bertalda. (Termenul
,,popuiai"' nu este in acest caz srnonrm cu
: veqi
r ias,u LdLi

icnivoi
^)^
:otiti

;i

ro

ci

:sEea.

u-se,

rugin

"Ce
rbile

.Ce

,,fclcloric", ci se referE la crrcula-ra larq6

textelor respective.)

Alexandria

babil in sec. al lll-lea sau al ll-lea i.H, in

a

vretii lui Alexandru Macedon. A circulat

intens in Evul Mediu. in tirile romine, a

constituit p6ni t6rziu (in secolul

cJe importanla unei cSrti in unificarea limbii, trebuie sa dovedim puterea ei de circuialie. ln ce situafii
de comunicare credeti ci ajungea textul romAnesc al Bibiiei la receptori? Discutafi, aleg6nd dintre raspunsurile de nnai jos sau descoperind alteie:
era citii in biserici . era citit acasd, de credinciosi r era citai
orai, in predici . ere citat in scris, in aite luci'6r"i
3. Fiind vorba de c traciucere, nu trebuie uitai cd aspectui

Pentru a putea vorbi

reiorico-stilisiic ai textului a:ar,tine originaiuiu TotuS;, ei prezinti

rmpcrranii sr pentru iimoa romana, prntru c;, olara i;'adu., rn. i
in bagajul cultural ai cititorilor sau al ascultdtoriio; si poate deveni
model pentru alte texte. Ce procedee stilistice icientificall in fi'a3ment? Foiosifi sugestiile de mai jos:
intrebare retoricd . vorbire directi c antitezd metafora .

comparalre

DINCOLO DE TEXT: SECOLUL AL XV||-LEA

carte popularE creatd pro-

Egipt, cuprinzSnd o naraliune legendari

2.

ai

XIX-lea) una dintre lecturile favorite in

cercuri largi aie publicului.
Ecouri din sau despre Alexandria, cea mai
rispdnditE carte popular6 la romSni, se
aflS la numeropi scriitori din secolul al
XIX-lea, intre care: l. Heliade Ridulescu,
C. Negruzzi, M. Kogilniceanu, D. Bolinrineanu, l. CreangE, P lspirescu s.a.

t.

Citili fragmentui urmetor, din cea mai veche traducere

pestraG a unei celebre cdrli populare. Ardtali cum se combinE ?n
text elemente istorice si eiemente fabuloase, de basm.
,,!i oe acoio, merse 5 zile

pi ajunserd la o lara cu apa limpede

puser,i
si cjulce si frumosd. Si
tabdrd acole; S
se se
scalde intr-acea apa ;i intri in apa ;i
unu pett

mare venie la elu sd-iu man

qrabi nafarS si esi. lard
vru sd si intoarcd la ape; iar Alexandru lu
nicii, si-l uciserd pi-l spintecarE;si gasir:a
ou de gansc5; era piiatr6 ndstematS. Si o
mina ca sorele nopte in locu cie falinar; ia

'u

de

uscatu

sl

sosrra voi-

cetu un
si luaurul; Fi-l

{I

mancarE tdtarii. lard prespe nopte, etire nette fete despletite; si imblara imprqur de oste si pl6nge cu neFte glasure frumose minunati
te si grde: <O impdratul nostru, cumu te ucise Alexandru Machido-

nu). 5i pl6nge frumos." (Alexandria,1619-1620, jud. Bra;ov)

l.

Caracterizali construciia sintactiid a frazelor din Gxtul de

la punctul 1 . ldentificali 5i explicali prezenla lui ,,5i narativ,, in text.

( oi4ionar cultumt !
Gromovnic
- carte oopulard astrologicd, cuprinz6nd prezrceri asupra

climei si
asupra situaliei economice sr politice, in
functie de producerea tunetelor-, a fulgerelor ;i a cutremurelor in perioade aflate
sub diferiteie semne zodiacale.

3" Cititi fragmentul urmdtoL extras dintr-un gromovnic. Stabilili c6teva tris6turi caracteristice stilului de prezicere / prevestire.
,,De sd va intimpla in cisia [= zodia] Berbecilor acestu semnu,
fi-va moarte in oi mari pi p6ine ;i miare multi va hi pi feciorii mici
muri-vor mulli. 5i intSr6ta-se-vor limbile gi moarte fi-va de sabie,
acolo suptu semnu spune. !i un cap mare rddica:se-va 5i apoi mare
foamete fi-va. spune rdu. lard de se va cutrernura pdm6ntul in cisla
Oilor, multd foamete sE aratd si moarte de sabie. Si ce domnu sE va
scula int6i, acela va peri int6i, ins5 cu viclinie. Spune rEu." (Gromovnic, 1636, iud. Sibiu)

Diversificare stilisticd

in secolul al XVll-iea se diversificd domeniile cie folosire in

in afara celor religioase, a scrisorilor si actelor. Acum sunt tipdrite importante
coduri de legi, pun6ndu-se bazele iimbajului juridic rom6nesc: in
scris a limbii rom6ne, apdrAnd noi tipuri de texte,

Molcjova, Carte rom1neascd de invdldtura (cunoscuti 5i ca pravila

lui Vasile Lupu, 1646), iar in Muntenia,'incjreptarea teqii(pravita tui
Matei Basarab. 1652\
in aceeasi perioadd se nlaseazd inceputurile istoriografiei in
limba rom6nS, prin cronicarul Grigore Ureche (c.l 590-1647) Si prrn
ccntinuatorul sEu Miron Costin ('1633-j691). Texteie cronicarilo"
care au circulat, in numeroase copii manuscrise, intre persoanele cultivate ale vremii
suni puncte de pornire pentru dezvoltarile ulterioare at6t ale stiluiui expunerii si al argumentarii 5tiinlifice,
c6t si al prozei narative.
Nevoilor mai largi de lecturd ale unui pubiic (nu foarte numeros) ptiutor de car'ce le rdspundeau mai aies carlile populare.

INFLUENTE TARZTI (NEOGREACA, TURCAi:

DIFERENTIEREA REGISTRELOR: STIL CULT
ERUDIT, STIL ORAL.POPULAR

llustralie la Erotocdtul de Petrache Logof6tul

18

in secolul alXVlll-lea, in limba rom6nd pdtrund cele mai muite imprumuturi din turca (limba puterii politice externe, a cdrei dcminalie s-a accentuat) :i din neogreacd (limba domnitorilor fanariotl
;i a curtii lor, a multora dintre marii boieri si dintre inv5talii greci stabilili in lara RomAneasca piin Moldova). O patre din imprumuturile
turceFtr 5i grecegi sunt totu;i mai vechi. Unele dintre imprumuturi
vor intra in vorbirea curentd pi chiar in vocabularul fundamental, in
vreme ce altele (in genere cele impuse de moda epocii) vor ie5i cu

Unitatea
srimlUna.hido-

iul oe
TU

L.

str re,

mnu,

mrc

;abre,

mare
cisla
)d vd
(

Fundamente ale cufturii rom6ne

totui ciin uz in secolele urmdtoare. intre aceste categorii se plaseazd una foarte interesanti din punct
de vedere stilistic: a turcismelor si a grecismelor
"care se vor incirca, in limbajul familiar, de conotatii peiorative.
ln textele epocii se realizeazd o primE modernizare a vocabularului, prin elemente grecepti
culte, care stau la baza unei terminologii fiiosofice
si ptiinlifice internalionale, ca si prin cuvinte latino-romanice. Acestea din urmd sunt preiuate mai
aies prin intermediul limbilor cu care contactele
sunt mai frecvente: greacd, polonezd etc,
in acerasi timp, aceasta este perroacja in care
se poate vorbi oe formarea unei con5tiinte reiorice

Grn-

fragment

de

LCItt=

;c: in
t dvilG

iia lu!

lei

In

{ oicponar cultural }
Tullius (0643

Cicero, Marcus
i H.)
om politic, orator si firosof roman. in anu
63 a fost ales consul. A compus discursun
celebre (de exemplu Catilinarele), scrieri
teoretice de retor;ci (Despre orator, Oretarul, Brutus) 5i un mare numir cje scrisori

(mai aies cStre piletenui sai: Atticus).

inrin

Timp de secoie a reprezentat pentru cu

iu:a eurcpeani ur' r'."cC.-. o: rrooatr: sl

ariioi

eleganta stilistica.

rsoa-

Demo6tene (Demosthenes) (384-322 i.H.)

rolti'tTt

aa

uttt:-

:Ai.
ULT

particularitdlilor

politic

Aurcr
-unoromdiscursurisi orator atenian.
impotriva

ai

ceiebre
regelui
macedonean Fiho lFitnicele,, esre consiqerat unui ciintre marii maesiri ai retoricii

Antichiiii grece;ri.

muianolr
.i

.t

^+Lc>

17 221

Dimitrie Cantemir

fiqeron, mareie acela a romaniior Dimosthenis, a limbii lfuiritoricii canon, a cuvAnrului indreptariu, a vorovii
frumoasi neapotriviti pilde pi mai a rururor oriinteior domn, in roate oratiile scrise gi dzise, veri liuditoare ar fi fosq veri huliroare, si
intr-aite mai fir5. numir epistoiii;i scrisori, cu oati a mintii isticirne, pre careefrreai-o ciedease gi mxterqugul cu mulrul inainte i-o ascupisa" precuff. puEin si sL fie ostenit, putin si. fie asudat si v6de; ia:
odnl. a scrie o carte, cu carea ooft4sre cie ia un Lucgiie pentru ca si-.
scrie viiata. sai:, mai cu de-aeiins. iucruriie carile pre vr6mea consr
Iatuiui siu si. timplasi. gi ceior mai pre urmi lauda in romenire si
iasi (precum de pe cuvinteie iui chiar si cunoagte), nu numai clci tn
toate pirtiie v6trelele socot6lii degchidzind., mincea muir isi zbirusi,
ce inca sudori de singe si iie virsat, singur si. vid6gte. [...J De lucru
ca acesta ciarl vrind sI si apuce, toate coardeie minqii igi intincie:
niciunii osteneale cruqi, nici a sudorilor pohoaie simpte; gi ca curr,
asupra ritoricli s-ar urgisi,, si ca cum cie povijiia aflirii siracd ar probozi-o, toate sicriile cu tunciul in sus ii ristoarn!., toate avfuigii!:
cuvinrului, ca ait chelruitoriu, iirlzsipF',ii azv1rl6gte; qi nici si odihn69te pini cind fundamentul pridosloviii saie afll, pune gi intir6gte.
nesd pirinre, a

Itlote lexicale

text) norm5, model, autoritate

- (invoro6.
vorbrre
neapotrivit, -"*. ad1.
far6 seamim, neasemuit; unic
- A;,
-,,,,4^-^-^
^--+i^ -+
urdue,5...
LUVdntdre,
o|SCUrS _
canon, s.n.
voroave. s.f.

ri do-

regionale mai accesibil

cititorului de azi.

I{RONICUL \IECHIMEI
A ROMANO-i,40LDO-VLAHILOR r fi fi -

rre in
lr re-

si literare: apar autori care scriu cu intentie ornat

(in fraze lungi, complicate, cu inversiuni gi
constructii simetrice). Altii dezvolti un stil narativ
mult mai apropiat de vorbirea curent6 si*in ciuda

,-+:-1,,^^ --r

(in text) scrisoare

carte, s.f.
mai cu de-adins loc. adv,
mai
,,^+.^l;
-^
^A--x
vq!, qrc, .,
r. | ,
eot
tLo t^
uc uwldbl
-

turile
uturi
al, in

povijiie (sau pojijie), s.f .

bunuri, avere
probozi, vb.
a mustra, a certa

rsi cu

pndosiowe isau predosiovie) s.i.

sicrlu (sau slcrlu). s.n.

ladd

prefat5

Explicatii linqvistice
Ca toate textele epocii, 5i acesta a fost scris in alfabet chirilic si este transliterat, in edrtiile moderne, in alfabet latin. Litera 4 \poftege) marcheazd un sunet care putea fi un
e mai deschis sau diftongul ea. Telitul cuprinde fonetisme arhaice 5i regionale: dzpentruz(dzise), dpentrue(sii=se. sdlasd=sd lase)ti formevechi aleunorcuvinte: pre
(= pe), veri (= ori), ce (= ci) viiata \= viata), de5chidzind (= js5ghr256d), ritoricd (= reloricd). Apar unele ortografii particulare: rdzsipd, singe, simpte. Se pdstreaza finala
etimologici a sufixelor -to(iu) 5i -ar(iu): cheltuitoriu, incireptariu. Tex'rul contine o variant5 iexicald de verb fir6 prefixul ln-: tdmpla i.= int6mpla). Se intAlnesc 5i forme gramaticale arhaice: substantive ia genitiv (ritoricdi, pridosloviii), pronumele care variabii
dupd gen si numir (carea, carile), forme de conjunctiv perfect (sd s;i fie ostenit = sd se
fi ostenit; sdfieasudat=sdfi asudat) pi mai multcaperfect(dedease=diduse).Apare negatia simpld (nlci sd odihndste), articolul a e folosit invariabil. Sunt pi forme mar
vechi de conjunclii 5i loculiuni conjunaionale: nu numai caci (= nr numai ci), dari

(= asadar), ca cum (= ca si cum)

DISCUTAREA TEYTULUI
't. Textulvi se pare dificil? Ce aspecte credeli ca ridici ceie mai
multe bariere in calea infelegerii? Alegeti din lista ufmdroare: cu-

Broderie din secolul al XVI-lea

vintele arhaice . fonetica regionalS . inversiunile sintaatice . fraza

lungi pi incarcat5 r aluziile la autorr ai Antichit5tii 5i la evenimente
istorice particulare.
2. Fragmentul apare la inceputul cdrlii gi evoci o scrisoare in
care Cicero ii cere lui Luctius sd scrie despre el (Cicero) 5i faptele
sale. De ce credeli cd se referd Cantemir la acest episod? Aiegeti:
vrea s5-Si dovedeasci cultura, mai aies cunoa5terea autoriioi'clasici

este un omagiu adus tradiliei retorice . stabilette o anaiogie

intre Cicero ti sine . ii permite se se refere ia subiectivitatea unei
iucrSri in care impiicarea afectivd este puternice.
3. Folosind noteie iexicale;i explicaliiie iingvistice, incercali si
parafrazali textul, transpunAndu-l in limba standard de azi.
4. Textul cuprincje cuvinte care erau in epocd neologisme, imprumuturi culte recente. ldentificali-le.
5. Aiegeli din text o figuri retorici (metafor5. hiper:rold, enurnerare, repetitie etc.) Si comentali adecvarea ei.
G

( ero'm I
I
I
lon Neculce (1672-c.1745),

LETOPISETUL TARII MOLDOVEI

FRAGMENT

cronica'

tati

la 5 ani. in 1686
conacul natal e drstrus de o incursiune de
jaf a polonilor si familia pribegeste pentru
patru ani la rude, in Tara Rom6neasci.
Rdm6ne orfan de

lntors in Moldova, Neculce urc5 treptat in

dregdtoriile !5rii. Sub domnia lui Dimitrie
Cantemir e numit mare hatman (conducator militar). Conduce oastea moldoveneascd in bitdlia de la Stinilesti

(1711), purtata in aljanta cu Petru cel

Mare impotriva turcilor. Ca urmare a infrangerir suferite, Necurce e nevoit sd-l

20

-de Ion Necuice

XXXVII
MergE si Iiieg-vodi dupi oasiie tdtine-sau Ia ingropare, cu
mul* griji gi frici de datornicii tdtAne-siu, si nu-l prindzi., si-l
inchidzi. $i timplindu-si intr-acel ceas de i-au timpinat, cu oasele
ducindu-ie la gropnigi, un om impiritesc qi timplXndu-si ia acea
intrebare a impirarului de domnii mazdli de Moldova, iar acel om
imparitesc, cine-r hi fosru, au dat sami c-au vddztt acmu pe llieE
mirgindu dupi oasile titine-siu. $i aqe indati au ripedzitimpirarul un ceaug, de l-au luat de Ia ingroparea tat6.ne-siu gi l-au dus ia

Unitatea

i finala

eova-

Fundamente ale culturii rom6ne

lnsoleascd pe Cantemir in exil in Rusia

Ajunge cu greu sd-si implineasci dorinta
de a reveni in !ar5, unde intre timp fusese
declarat ,,hiclean" (tradator), iar averile ii

in edila fi un
fte. pre

fuseseri confiscate. i5i redob6nde5te bunurile abia in 1720.ln continuare urcS si

coboara in demniteti, dupd schimbarea
circumstan]elor politice. La un moment
da* invinrri' rio lnplrir "ste chiar inchrs

variabil

cAteva zile.
A inccnr rr <i <rrio I aranican t' TAri

=5d>:

Moldovei ia maturitate, probabil in '1 733.

'). Apa-

ne mai

il tdl

i,^-| | ALC)
nente

Cronrca

lu

Neculce acopera rnteryalul

1662-1743, situ6ndu-se in prelunorrea letopiseteior scrise de inaintasii sdi moldoveni, Grigore Ureche si Miron Costin. Ca
s in cazui celur ciin urmi, Necu.ce a ios'.
contemporan cu o parte din ocmniile
infelisaie in cronici. Prin demnit6tire
avute, el s-a sirua: nu o daid ln imed,a::

aD':Jierc Sa- in,a; rn .nie:Ui gven,:nenlor evocate, ca de pildd ciomnia lui Dim"
tritr Centtrmir vizira ir ' P"tfu :el Mare a.
Rusrei in Mordova 5i odrdlra oe la Stdn -

peramentul cronicarului, Letopisetul lut

Neculce capetd puternice accenle memo-

tptele
egeli:

rialistice. l-ln adaos savuros al cronicii il

conslituie cele 42 de mrcropovesrirr
legende drn tradiria orala sau colporiEr

riogre
r

unei

.d Li

)o

^ i-

hlnfo lovireia

gropnilA, s.f . -'- morm6nt; cimitiiimpAratul, s.r-i.. arr. (in text)

- concjuc;torul imperiuiur Oroman; suhanu
impdrdtesc, adj. (in text)
al sultanuiui
mazAi, s.n..
domnitor scos ciin functie, oesrituii oe puterea otoman;
LeduJ, >.il1.

/_
r\^l-^'
_itrier'frrnaronar
(>uu/uilLc.,
L_..,.,
,,,

sarai(u) (sau serai), s.n.

cdftan

kal

Explicatii

caftan,, s n

paiat

aL

c:-

sultanu,u

manta orrentali Dunate de boier.i sr oomnitori

hnqvistjce

_
folositii in transrrrerai'a in alfabe: raur
prooabil

Lrtera e \meree. asd\

o pronuntie regionali,

marcneaz:

un e deschis. intermediar inrre e si diftonoul ea.

Alte icn:rr.rme reoionaie si arhaice su.:: c--1-' lo: oe z (a,,,tczi in:hic-: vd zul:
L L iiir3. \;aralu,. canciur. i li'asa.ruie. ItDi: moiooveneas:a eri: iiansloi-ir1dfd rr
f in h: hi (= fi). 5i aici apar verbe fari prefixul in-. tAmpla (= int6mplai, t1mprn;
(= int6mpina)

lesti, cel mai amplu capitol al cronicii. Prin

aceastd pozilie privilegiate Fi prin tem-

are In

:iasici

<ie l-au imbricat cu ciftan de domnie, de l-au pus domnu in

Moldova in locul Ducii-vodi", precum si pomeneste mai sus. Iara
pin-a-l imbrica cu cifianui, foarte riu si spiriiasl, cI nu gtie la ce-i
duce gi ia ce. Ce miia dumnedzdiasca esre mare, de bucuri pe om
^!
^1
canou
nu ganoeste.

saraiu,

6ia

f33ro

grupate

ictql;16o 6 16'pq1r ci senzaltoT,aie

sL.tb

titlul

sami de cuvinie.

D!SCUTAREA TEXTULUI
f " Cet de accesibil vi se pare textui? Prin ce aspecte lingvistice se depdrteaze cie limba rom6ni standard oe azi?
l. Descopenli caracteristrci orale aie stilului lui Necuice.
3. icn Neculce este considerat un autoi r,rrar purin cult, ciar ii^rzesti-ar cu Taient narativ. Gisili 1n acest fragmenr aigun"lei'lte pei'.tiu a sustine caiiiatire narative aie scrisului sBl.
4. ldentificaii in fragmeni cuvinte cie origine TUi'c;. C;rei sfere semantice ii apanin acestea?

DINCOLO DE TEXT:
SECOLUL AI. XVIII.LEA

{.

Lexrclrl turcesc care marcheaz5 epoca si care nu se va

pestra dec8t in micE misurd ?n secoiele ultericare este cel legat
de administraiie, de ceremoniile pi divertismentele curlii. Stabili1i, cu ajutorul micuiui glosar de la pagina 22 5i al noteior lexicale de mai sus, sensui exact in context al turcismelor din frag-

mentul urmdtor.
r,

sI-l

>aseie
L ACCA

gi om

: Ilieg
para-

lus Ia

,,Dupa ce au imbrdcat
mur, viindu la ciomnescui siu
terba5 al pa5ii cu toli mehterii sdi, la cu
un nubet 5i dupE sf6rpitul nubetului
brdcatu pe mehterbas cu cherachea, mul
rii cu cdti qalbeni au socotit Domnul.

-^:
Lgo

A^
ug

e)c-

it sr mehe i-au zas

de au im-

toti

m-.nte-

Domnul, din oamenii patii, pe altu pe nimeni n-au imbr6cat,

fdrd numai pe bat-ceau5u ti pe conaccibat cu cherachele.
in cAte z6le au fostu zdbava pa5ii aici, meterhaneaoa Domnului, dupi obiceiul ce iaste de bate in toate z6lile nubetu ce se
chiamd chindie, n-au b5tutu, fdi'5 numai meterhaneapagii a!
bitutu intr-o zi. Dupd ce au etitu pa5a la cortul seu, fiindu si Domnul cu toatd boierimea (unde Fi oarecare luptaturi de pehlivanr au
fostu) si vrendu pata ca s5 auz5 si pe mehterbas a Domnului ce
mestertug are, au zas Domnului ca sa poronceasc5 lui mehterbag
sE zica un pestref." (Condica lui Gheorgachi.1762)

Mic alosar: bas ,,sef , cSpetenie": cherachea ,.mantie

de

gaii; hiamidd"', chindie ,,seard; concert interpretat de muzica

princrari seare"; conacciu ,,cel insErcinat cu pregitirea re;edintel
pentru gdzduirea oaspelilor de seami "; mehter,,muzicant intr-c
fanfari / orchestr5"; meterhanea ,,orchestr;"; nubet (nobet)
,,paradd cu muzici militara executatS la curtea domnitorului, spre
seara' , paSa ,,guvernatoi' al unei provin:ii dir rmper-iui Cicmar.
inalt demnitar" , pehlivan ,,erou; luptitor de circ; acrobat, scamator", pestref ,,preludiu, uverturS; compozilie muzicald usoar;";
samur ,,zibeiind"

2. Ardtati care dintre turcismeie de la punctul 1 s-au p;stratin

uz (eventual cu sens schimbat) sau cel putin pot fi inc6 intelese astezi.
3, Alegeti trei dintre cuvintele de origine greacd din lista urm5toare 5i definiti-le, pun6nd in evidenla componenta depreciativ-ironicd a sensuiui lor in limbajul familiar: alandala, anapodd,
babac, catadicsi, fandosi, ipochimen, istericale, lefter, mutra, nevncos, nostim, pandaiii, pramatie, sclivisi, simandicos, tacticos, taifas.
4. ln secolul alXMll-iea tncep sE se diferentieze limbajeie stiinfifice, mai ales ir, variante ciidactice si de popularizare. Terminoro-

( oiclionar cularra! !
Prima gramaticd romaneasc5 ii apartine
lui Dimitrie Eustatievici (c.1730-1796),
profesor la scoala romdneascE din lcneii
Brasovulur, A rdmas

in manuscris pdnd in

i969, cSnd a fost editatd de N. A.. Ursu.

( oicponar lingvistic !
Calc (calchiere)

modalitate de innoire a
vocabularului prin traducrea sau imtarea

structurii unui cuv6nt sau a unei expresii

strdine, folosind ca material cuvinte deja
existente in limba. Calcul oferd o alternativa la solulia imprumutului: de exemplu,
neologismul e-mail, din limbajul informaticii, e concurat de caicul irazeoloqrc postd
electronicd.

gia 5tiintifici este intr-o prima fazd tradusi (calchiat5); ulterior, ea se

va constitui mai ales prin imprumut. Citititexiul urmdtor, din prima
gramaticd romAneasci, si gdsili echivaientele moderne ale terminologiei specifice; de exempiu: cddere = cdz) primul termen e o traducere a lat. casu5 al doilea un imprumut adaptat al aceluiasi cuv6nt
latin (cu alte sensuri pi dupa fr cas).

,,Ce este cdderea? Este prin care cuvintele intru piecare

schimba sfirsitura, ddnd pricina insemnirii. Cdderiie numelor c6te
s6nt? $ase:

Numitoare, prin care numim lucrul, precum: prunc.

Ndscdtoare, prin care, fiind de cineva intrebat, r5spuns dim
pentru sidpAnire sau purcederea oarepicdruia lucru, precum: al
pruncului.
Ddtdtoare, prin care oarescuiorice r6ndurm, precum: pruncuiui.
Pricinuitoare, prin care orice ardtdm, precurn: pre pruncu!.

Chemdtoare, prin care chemare inchipuim, precum: o.

pruncule.
Luutoare, prin care insemnim a lua ceva, sau inchipuim imprejur starea lucrului, precum: de la prunc," (Dimitrie Eustatievici
Brasoveanui, Gramatica rumineascd, 1757)

Unitatea

Fundamente ale culturii romAne

OLO l,

MODE RNIZAREA 5t ,,REROMAN|ZAREA"

DIN SECOLUL AL XIX.LEA

)om-

in secolul al XIX-lea, vocabuiarul limbir romSne se moderni;ii au

)om-

zeaz5 prin imprumuturi masive din limbile romanice (in primul rdnci

lt

constient de oamenii de culturd ai epocii, din raliuni cultural-ideologice, au determinat o sporire a componentei latino-romanice a
iimbii
fenomen care a fost numit si ,,relatinizare", ,,reromanizare" sau ,,occidentalizare romanicE". Modelele romanice sunt vizibiie nu numai in iexic, ci ;i in sintaxd.
Limba de cuitu;'d e modelati adesea dupa mai muite surse:
unele cuvinte au sensuriie din francezd, dar forma (fonetici) prek:ata
ciin latinS. Mai aies in cazul unor termeni internationaii, intrati simuiian

cjin francezd, dar gi din itaiian5) Fi dln latind. Aceste surse, alese

au

ui ce
:rba;
Ruine romane

ede
sica
iintei
ntr-o
rhall
spre
rnan;

pe mai multe filiere, se poate vorbi cje o etimoiogie multipla'. cuv8ntui

profesor, de exemplu, are ca surse franceza (professeufl si itaiiana (professoreS, care expiicd accentuarea profes5r, dar si germana (Professar

le FIr-

:are expiici modui de accentuare (cureni azi) profescr. Chiar cac" formd similard existi si in engiezd (prafessofl, ea nu poate fi luata in
consrderare, Denrru ca in momentul in care cuv6niul a intrat in romSnd contadele culturale cu spaliui anglofon erau foarte reouse.
intre influentele perioadei moderne se numdrd (chiar dac6
uneie sunt mai vechi) germana (mai aies in Transilvania) ;i rusa (ia
sfir5itul secoiului al XVlll-lea si la inceputul secolului al XIX-iea, iri
Moldova si Tara Romineascd). Uneori cuvintele urmeaz5 orumuri
?ntortocheate: prin rusd intrd in rom6nd cuvinte germane, care de
fapt sunt la origine franceze (e cazul termenului afiter).La jun'rdiatea secoluiui se adoptd oficiai scr"ierea cu alfabe.
tarin, priiet ce controverse intre cei care suslineau sisteme de sci'ie-

nolc-

re C:feriie.

ea

Jilil

tc

Drn punci de vecjere siilisiic, estE spectacuioasd in eceasti

perioada dezvoltarea limbajului politic si a celui publicistic. Este si
secolul formdrii rapide a unei literaturi moderne.

ama-

rat in
-+x> LOZ-I

i
.

'ecia)vva

]evriaifas.

ninoradu-

rvini

PROCLAMATIA DE LA !\LAZ
-

ecare

'cite

ddm
tt.

al

culu!.
cui.
il,

u'l

n tmitevrcl

fragment

[184EI

Ofigeri romlni ! Camarazii voqtri din Europa v-au dat exernplu. Europa iuminati e cu ochii deschigi asupra voastri.. Agi incins
sibiile spre a qine buna orinduiali gi a vi lupta asupra vrijma;iio:
patriei. finegi buna orinduial;, gi voi pricepeqi mai bine decAt soidatii vo;cri gi cunoagtegi pe adeviragii vrijmapi ai patriei. Scoateqi sibiile, faceqi-le si iuceasci inaintea soarelui dreptigii gi al libertiqii padeschide
triei. Iati, calea cea mai glorioasi in anale
voui. Fericiti-vi ci v-ati aflat in caoul c
rnitate, se
zi mare. ce a venit de la
initi si cu
va infitisa iar inaintea lui Du
ire pofruntea incoronata de numele voastre, ca
fragilor
poiuiui romin. Tar dacd capii vogtri vi v
vostri, n-aveqi si ascuiaqi decit glasul
an; fringegi-vi sibiiie inaintea oricirei comande

l,:,

unul din m,idulari, D. Aga Alecu Roset, sprijinita si

de alte seapte mddulari, s-au pdpit cdtre aceea mai

DISCUTAREA TEXTULUI

'1. Descoperili mijloacele retorice ale discursului (mod de adresare, emfazS. figuri de stil),
2. Selectati elementele de limbaj politic, religios si de stii mesianic, urmdrind cum se impletesc.
3, Gdsiti cdteva exemple care sd dovedeasci
amestecul de elemente iexicaie vechi si noi (ultimele fiind ?n majoritate neologisme latino-romanice).
t*. Lexicui textuiui este, in mare masurd, cel
modern, actual. Una ciintre putineie forme diferite de
cele din iimba de azi este popol(pronunlat popol).
Explicati de ce a fcst folosita, pornind cie la urmatoarele sugestii: forma popol e mai eiegantd e mai
populari . e mai apropiati de forma ciasicd din latitd (oopului' n e mai apropiatE de coresoondentu'
rtalran (popotq 3 era srmliti ca un cofesponoent cut'",
soiemn allui popor o era curenta in epocd.

l
&

fi

I
I

de pe urmd discutarisire asupra acestui punct, pi

spre acea desdv6rpitii incheiere s-au cel_ut glasrrrile,

;i

dupe notarisirea fie5tecdruia din midulari

proiectul pomenit, dat de cEtre D. VelVist s-au imbunatalit prin covdrgirea glasurilor cu oare;icare
prefaceri, si scriindu-se pe proiect rezolulia coprinzitoare anume de aceie Drefaceri. s-au isciilit de
cdtre Prezidentui Adunirii si in urmi s-au imprdstiat Adunarea. " (Miercuri, la 21 Dechemvrie 1832)

+
g

.*

r
'q

:$

2. Descoperili in textul de la punctul i unele particularitati ale stiluiui administrativ.

3. Gasili imprumuturiie latino-romanrce
din fragmentui de mai jos. Stabilili, cu ajutorul
unui drctionar, care este sursa fiecdruia dintre ele
iranceza, iailnd, ttailana (fiecare in parte sau ma,
multe, reprezentend o etimologie multipla).
,,Abia numdr5m sase lustri de cAnd rom6nii

DINCOLO DE TEXT:
SECOLUL AL XIX-LEA
'1. Proceseie-verbale ale Obstestii Aciuniri
cjin Moldova ilustreazd o primd fazit de modernizare par,tiala a limbajuiui politic-administrativ, prin
filiera rus5. ldentificati ir: fragmentul urmiior neologismeie (unele combinate cu sufixe mai vechi) si
calcuriie semantice.
"Apoi supurndu-se la oe isnoavE luare
aminte a Adunarii proiectul dat de catre D. Vel
Vistliernic] pentru chipul reguiarisirii siujbasiio:'
volnici si socotinla propusd intru aceasta de cdtre

rupseri v5lul cel gros ce de mult timp ?i linea in

oribilul intunenc al ignoranlei, 5i geniul magistrai
al strdbunilor ncstri incepu a se manifesta, fresc ;i
viguros, in inimile iunilor rom6ni din bela colonie
plantatd pe malul lstrului de divu! cezare Traian."
(N. Filimon, Artele 5i stiin;ile in RomAnia, 1861)

4, ldeniificali dubietele etimologice de ma,

jos, stabilind in frecare pereche care este termenui
vechi, mo5tenit ciin latind 5i care este cel nou, irnprumutat pe cale cultd:

bazilicii spune monument . inchina .

drept e batr6n r saiuta . veteran r direct . subtil .
expune . subtire . inclina . siruta r morm6nt r
biserrci

PUNCTE DE VEDERE

t.

{ oiclionar tingvistic }

*rlublete

etimologice

cuvinte care au
in limbi in
momente sau pe cii diferite, astfel inc6t
sunt termeni diferili, cu forme si sensuri
specifice. De exemplu, sunt dubiete etimologrce cntar si clar'. acelasi cuvant lat,nesc (adjectivul clarus) a fost mostenit
(chiai Si imprumutat ulterior (c/ar)

aceeapi origine, dar au intrat

Citili fragmenteie urmiitoare. Ardtaliin ce mdsuri sunteli

sau nu de acord cu opiniile formulate in eie. Discutali, pornind de
ia citateie respective, despre leg5tura dintre limba pi literaturi (mai
exact, despre consecinlele pe care anumite trisdturi ale limbii le au
asupra stilurilor literaturii).

a.

,,Cu c6t un popor e mai disciplinat si prime5ie mai supus dic-

tatul normei coiective, cu atdt limba lui, mai gramaticalrzat6, permite o exprimare mai iimpede si mai concisd. A;a erau latinii si asa
sunt francezii. Popoare mai putin disciplinate si cu mai pulin respect pentru traditie, ca al nostru, suporti anarhia gramaticald dar
au in schimb un grai care permite cele mai variate si mai subtile

24

IT

\-_

L--

Unitatea

Fundamente ale culturii rom6ne

i+i
-i
ILO JI

nuante stilistice si o imbogdtire necontenita a limbii literare cu creatii individuale." (Sextil Pu5cariu, Limba rom1nd)

I mal
-+ -i
LL,
)l

b.

,,Amestecul de cuvinte de originile cele mai felurite, privind

atdt obiectul c6t pi subiectul (inteligibiiul e mai ales latin, iralionaiul
neologistic), cu pdstrarea nuanieloi-, da limbii romdne o bogSlie extraordinara de coiori lirice. in ciuda unei aparente sdricii cantitative."
(G. Calinescu, lstoria literaturii romAne de la orrgini p6nd in prezent\,

rsurilulSri

r imicare

c.

,,Din gravele latinisme, din groteptile gAngdveli slave, din suciuirile magniare, din grecismele peltice a iepit o limbd de o bogStie sonici extraordinarS, care expiica treapra neb,inuitd la care s-a
ridicat poezia rom6n5, vrednrci de orice mare literatura." (G. Caiinescu, lstoria literaturii romhne. Compendru\

rt de
Jt d)-

R??\

nice
torul

SI

NTEZA

eie:
Turnul Babel. ilustratie din 1 68;

)tlc

Limba romAlrE. ca obiect

;i dispute culturale

rAnii
ra in
-+-^l
)Lt
dl

sc

si

cnie
Jil.

t)
llldl

:nul
im-

lac
lil '

it.

. in secolul al XVll-iea

aE

unor opinii

apar, in scrierile istoriografice (Gr. Ure-

che, Miron Costin), primeie observalii despre latinitatea limbii rom6ne, de obicei si despre unitatea ei (despre faptul cE aceeapi iin'"
ba e vorbiti in ldri diferite).

. in prefelele

unor traduceri din secolele XVlI-XVIll se pune

problema modernizirii iimbii prin imprumuturi.
. 'in Transilvania, in a doua-jumitate a secolului al XVlll-lea,
latinitatea limbii cjevine arqumilnt de afirmare a identit,itii naltonaie (5:oala Ardeleana).
n in secoiul al XiX-iea. trecerea oficlal,i la alfabetul latin cii
naptere la aprinse dispute oi-iografice, care se vor continua, cu it'rtermitenle, mai bine de o suti de ani. Principala confruntare este
intre adeplii ortografiei fonetice (cer6nC o coresponden!5 c6t mai
simpld ;i mai riguroasd intre scriere gi pronunfare) 5i cei ai ortografiei etimologizante (impun6nd ca scrierea sd reflecte in prtmul r6nd
originea cuvintelor).

.ln

aceeati perioadd au loc dispute asupra modernizirii limbii ;r asupra neologismelor. Se manifestd diverse curente puriste
cje la cei care vor sa elimine din limbd eiementele slave populare,
pentru a le inlocui cu termeni latini ;i romanici, p6nE la cei care nu
acceptd imprumuturile moderne, recomandAnd revalorificarea fonduiui arhaic 5i popular.

|re!l
tda
il tdl

)au

,{-,
uol

. Disputele diaiectale pentru a

unor forme regionaie din limba literara
se. ideea dominanta fiind
a rimas un fenomen periferic
fiind trecute in categoria exponenli
. Scriitorii au supus adesea limba
estetice. ln secolul al XIX-lea, ia Heliade

rtlle

criteriu de apreciere a limbii era, de

.li.
u ttJ=t -

AS;
I

E)-

resprngerea

rte aprin-

dialectali
(Creangd)
IVE

SI

UN

la poezie.

o Latinitatea a fost
un subrect de polemrcd cu implicatii poli_
tice' in secorui al XX-rea, mai ares intre
r s+s pi t 9g9, manipurarea
poideii,or iingvistice s-a manifestat
constant. presiunea sovietiLo ur r drrr f u a pus accent pe
rorur infiuentei slave, minimalizanci
erementur ratin. Revenirea nationaristd
a regimurui din anii ,60-,g0
a fdcut sd se acorde mai mare atentie
fie componentei ratine, fie,
mai ales, cerei traco-ciacice, in aceiasitimp,

i5T

,,De icea fu numele lui chi+

mat Vavilon, prince Domnul
acolo iurburi limba a tot pi_
mAntului pi de icea pre ei rds_
pdm6ntul.,,
(Bitia, 1 1, 9, palia
de la Oras_

fird prespre tot

tie, 1581-1582)

t,

poremicite istoiice po5i

litice cu Ungaria au cieierminat dezvortarea
excesrvd a argumentdrilor lingvrstice aie continuitatii. Disputere
iegate de denumirea rim_
bii din Repubiica Moldova ca
,,rom.n.,, sau ,,moldoveneascd,,suni
un ait exempiu de intervenfie a poriticurui
in raportarea ra rimb5.
"Dar originea noastri romanS nu se mai conteste astazi de
nimeni, 5i daca etimoiogismur avea
un ,or, p. vremea rui petru Maioi nu-l mai are acurn. cinci cineva mi-aratd
un cSrbune
repet. de zece ori cE e negru, cSnd
deci insista prea mult asupra
'i-mi
unu;
lucru care n-are nevoie oe insisientd,
mie unul, in lo,: sd_mi intEreasca convingerea at6t c': usol
oe cistiqa- Inaepe sa-mr siarneasca banuiala ca lui ?i iipseSie aceasti
.onu,ng.r..,, (Sextii puscari_,
Cercetdri s: studih

i
f

CITIT! DESPRE...
sinteze didactice,

accesibile si mooerne, asupra o.grnii

5i evolutiei iimbji romEne: Maria cvasnii cdtdnescu, Limba rom6nd.
ori-oini sr dezvortare, Bucuresii, idrtura

Humaniras, 1gg6; Marius sata, De ra

tatind ia roiene,Bucuresri, Editure
Uni,rers
ciopeorc, 190E.

Enc;_

Cadrur istori: si cuiiui-ar al infruentercr

rinovistrce esre oesaris lnIr_urr mcc
foane detaiiaiin panea a doua a voiumu,u,
,' s.ri;r'rur.. riu, Limba rcm6na,i. Ftvire generali, editra a li-a, gucurepir.
idjru:a Mrnerv a, 19:uc.

Alie informarii istorice gesrt; i;r: Marrus

sa,a rcooroonatc Encictopecia imor:
romdne, Bucuresii, Editura Univers
Enciciopecjrc, 200i; icn Ghefie,
Al. luarel, Origlni_
le scrisuiui in timba rom,nd, Bucure5t,,
Ediiura sriintifica si Enciciopeciica, .1 gg5;
Ai.
Nicuiescu, rndividuaritatea rimbii romilne
inrre iimbib i.omanrc., 3. Noi contrirtuyt;,
Cluj-Napoca, Editura Ciusium, 1 99.j.
Pentru un studiu aprofundar

al istoriei iimbii romiine, se recomandd

princroa_
lere tratate 5tiintifice asupra
subiectuiui: ov. Densusianu, tstoria iimbii
romSne, !, orr
ginile, BucureSli, Editura Stiinilfica,
1961; Ai. RosetrL, lsfon,a iimbii rom1ne
de ia onEn
p6nd in secorur ar )(vri-rea,
ed. a il-a, Bucuresri, Editura 5t ntificd
5i Fnciclopeoi cE, 1g7g
(ediyie definiiiva, i9g6);
Fiorica Dimitrescu (coordonato r),
iitoria !imbii rom6ne, Bucu_
re5ti, Editura
pedagogicd,

Didactjcii si
197g; G. ivanescu, tstorja limbii rom6ne,
editra
a ri-a, rasi, Editura Junimea, 2000. La
acestea se adauga principarele
traiate
sinteze
5i
asupra istoriei rimbii riterare: Ai. Rosetti,
B. Cazacu, t_iriu onu, istoria ilmbii
romSne iiterare, editia a ri-a, Bucuresti, Ediiura
Minerva, 1g71; stefan Munteanu, orrii.
o. iar-,
rstoria rimbii rom1ne literare, Bucuresti,
Editura DidacticS si pedagogica, 1g7g;
ron
Ghelie, rsroria rimbii romane riterare. pnvire
sintetica,Bucure5ti, Eciitura Sriintificd
si En_
ciclopeciicS, j978; ion Gnelie (coordonator),
tstotria irmbit romine tirerure*[poce
vecne (1 532-1 280), Bucuresri,
Editura AcaCerniei Rom6ne, 1 997.

26

Tehnic! de
documentare

:ii poli3a po-

ovttlriiz6nci

;0-'80
re, fie,
<i nn-

renta|a lim-

DE CE T.IE DOCUMENTAM?

" sunt
rb5.
azi de
u Ma|il tc-

) unui

intS-

ne::
CATIL

Documentare

Ut ilA_

SELECTAREA SURSELOR

iditura
s Enci-

moc

. I, Pr,-

surseie de documentare se selecteazS in funclie cie ternatica

si de natura iucrdrii pe care o aveli de elaborat. De la caz la ca;, puIeli reclrrge l: dife;:ite surse cie documentare.

trigint-

(tratate, manuale; engl. handbook'i

reprezintd iuci"dri de sintezi, de regula ample, care abordeazd, pe
c6t se poate exhaustiv o anumiti temd sau problematicE (ciintre

15;Al.

cdrlile citate anterior, un bun exemplu fl constituie lucrarea: Al. Rosetti,

'ibuiil,

B. Cazacu, Liviu Onu, tstoria limbii rom^ne literare, edilia a li-a.

Bucuresti, Editura Minerva, 197 1)'
sunt lucrdri de propo4ii diferite (generale
Enciclopediile
sau strict lexicografice) care trateazi sistematic termeni cie baza
(nume comune 5i proprii), noliuni din toate domeniiie sau dintr-ur,
anumit domeniu de cunogtere; tratarea se face fie in ordine alfabetica, fie pe probleme sau ramuri; iatS cateva exempie: Diclionar EnMarea Britanie;
ciclopedic RomAn', Encyclopaedia Britannica
Encyctop,die de la Pl'iade- Franla; Marius sala (coord.), Enciclo-

limbii

ncipa-

l, Ori-

rigini
1978
Bucu-

edilia
nteze
1ne li!atdl

3; lon
si En-

lpoca

irlile de referinfE

pedia timbii romSne, Bucure$i, Univers

EnQ

Diclionarele de diverse feluri (

sau literard, de ptiinld sau
idei, de simboluri, de citate
grupeazi, de obicei alfabetic,"'lnfoimalii
ample legate de diverse arii de interes;
stiinle ale limbii, Bucure5tt, Editura
Papahagi,

A.

Sasu (coordonatori),

1 etc.
lingvisticE

auton, oe
'afice care

mar pulln

:lonar o.
Zaciu. M

D-1, Bucuresti, Editura Fundaliei Culturale Rom6ne,

,-r tr6(i i '- ^ , - - -i
-;.+;.nanJl presei literare

pt:

;iQ, bL"..r,cr.,, --lliL]ia ir..inO;itei LUlILlfate KOma-

ne, 1996; J. Chevalier, A. Gheerbrant, Dictionar de

simbolun,3 vol., Bucuresti, Editura Artemis, 1994).
Sintezele
- reprezintd lucriri care ofera o
privire sintetica asupra operei unor scriiiori, asupra
unor teme, motive, curente etc. (cje exemplu, cdrtile apdrute in colectia ,,Tezaur" de la Editura Humanitas sau in coleclia ,,Esentiall" de la Editura ALL).
Desigui atunci cdnd ne referim la literatura,
pe l6ngd acestea, mai putefi recurge la: istorii literare, compendii de literatura, crestomatii, monografii, lucrdri de criticd literai'5, colectii de ziare si
reviste, cD-ROM. casete etc.
Unde gi cum ne documentim?
Biblioteca. Locul privilegiat pentru documentare este biblioteca. Bibiiotecile mari au sdli speciale unde puteli consulta lucrari de referrnti sau de
interes general (enciclopedii, dictionare, albume etc.),
precum ;i s5ii pentru periodice (reviste si ziare). Sdlile de caialoage cuprind fisiere alfabetice sau tema-

trce unde gdsili cotele cirlilor pe care doriri sa le

consultafi. Bibliotecile moderne sunt utilate cu mijioace elecrronice de c5utare si soliciiare a cartilc:. in
acelasi timp, accesul direct ,.la raft" asigurd o ma,

ouni relationare intre cititori si sursele cie informare.

Internetui. Astdzi, Internetul este mijlocul
cel mai frecvent pi mai simplu de informare si de
documentare. Depi la aceastd ori exist,i biblioteci
electronice si posibilitdli de accesare pe Internet a
unor lucrdri aitfel inaccesibile, probabil cd acest
mijtoc modern nu va putea iniocui cu totul ol6cerea lecturii unei cSrli intr-o bibliotecd sau acasd.
Pentru a cduta surse de documentare pe lnternet,
puteli recurge la unul dintre multeie ,,motoare de
c6utare" (de exemplu, Google, Yahoo etc.). pentru
a gasi ceea ce ciutati, folositi: cuvinte cheie .
nume de autori o nume de opere etc.

Alcituirea unei bibliografii. O etapa impofcant5 in documentare este alcdtuirea unei bibliografii. Pornind de la aria voa$re de interes, va
puteti construi:
. bibliografii tematice (cuprinz6nd titiuri referitoare la tema centrald a iucrdrii pe care trebuie sa
o eiaoorati); lucrarile selectate pentru a fi consultate ulterior pot fi grupate in functie de subcaprtoiele la a cdror finalizare vor fi folosite;

z6
tr--

" bibliografii de autor (acoperind titlurile cartilor scrise de un anumit autor, asezate in functie
te anul aparitiei sau in rapoi-t cu alte criterii);
. referinle bibliografice (reunind titiuri ale lucrariior privitoare la un anumit autor, o epoca sau
un curent literar etc.)
Titluriie iucrarilor se scriu, de reguia, pe fise,
tocmai pentru a fi mai upor de manipulat in momentul in care alcatuim bibliografia finali. Modalitdtiie cele mai frecvente de a prezenta referintele
intr-o bibliografie aflatd la finalul unei lucrdri sunt:
. pentru cdrli de autor: Sala, M., De la latina
la romlni, Bucuresti, Univers Enciclopedic , i99B;
. pentru cdrli cu mai mulli autori: Ghelie, 1.,
Mare;, Al., Originile scrisuluiin limba romAna, Bucurepti, Editura ltiinlifica ;i Enciclopedica, 1985;
. pentru o iucrare cu un singur coordonator:

Ghetie, l. (coord.), lstorra limbii rom1ne literare.

Epoca veche (7 532-7 780), Bucurepti, Editura Academiei Rom6ne, 1997; p?tnit la trei coordonatori,
numeie acestora se redau astfel: Popescu, 1., Andreescu, P., Grigore, l. (coord.), Titlul etc.;
. pentru o lucrare coordonatd de mai mult
de patru specialisti. Vldsceanu, L. et al. (coord.),
$coala la rdscruce. Schimbare 5i continuitate in
curricuium-ul invatamdntului obligatorru, vcl. i-ll,
las,, Editura Poirrom, 2CC3;
. pentru stucili dtn reviste: Fasse,, ,-., Limba s:
literatura rom1nd peste notare, in Limbd si literaturd, vol. i, 199'r, pp, 98-1 07.

'..?

'+

'i

.i
rt

FTSAREA tpEf LOR

.t

*
Documentarea consti in lectura integrala
sau selectivi a unor articoie, studii, cir"ci erc. Din
consiCerente de timp, este importanr sd decideli
cAt ;r ce anume va trebui sd citili dintr-o anumitd
surs5. Uneori, lectura integralS este esenfial;. Aiteori, va putelt rezuma la consultarea unor capitole, secvenle, chiar paragrafe. Este recomandabilS
notarea informatiilor, a ideilor sau chiar a citatelor
importante pe fisele vgastre de lucru. Nu uitali sd
mentionali pe frecare fisa sursa bibliograficii de
unde ali f;cut extrasull Este bine sd vd dezvoltali
un mecanism propriu de clasare pi stocare a fiselor, tocmai pentru a vd u5ura ulterior folosirea lor.
Fisele pot fi strict bibliografice, de idei, de citate,
de semnalare a unor teme asupra cdrora doriii si
revenitr etc.

*
.s

-t
i,

:l

.:
,3

:1

ir
]r
t

Unitatea

Fundamente ale culturii rom6ne

: cdr-

tnfire

Documentarea personalS se fructificd in momentul redactarii.

Existi mai multe tipuri de citare si de formulSri prtn care se introduc citate:
citarea unui enunf integral: Definitia cea mai simpld si totuS

re tu-

Citarea in corpul lucr5rii

sau

a.

{;- ^

pe drept cuv1nt numitd

cea mai concludentd a limbii romAne
o intllnim la Al. Rosetti. ,,l-imba romAnd
definitie genealogica
este iimba latind vorbiti in mod neintrerupt in partea orientald a

mo^.t uud-

lmperiului Roman, cuprinzAnd provinciile dunErene romanizate

(Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia superioari 5i inferioa-

rtele
'Unt:

ztind

al
Bu-

rtor:
aI c,
aLotnrr

AnBibliotecb de critic

ra), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii st

pAnd in zileie noastre" (Al. Rosetti, lstoria limbii romSne, Bucure'ti,
Editura peniru Literaturd, 1968, p.77)',
b" citarea unui fragment compact dintr-un enun!: Patrivit lui Al.
Rosetti (lstoria .. , p 77),limba rom6nd nu este altceva dec6t ,,limba latina vorbiid in mod neintrerupt in partea orientald a lmperiuiu, Ro' ,:L",
c. ciiarea unor secvenle disparate dintr-un enun!: Asa cum ardta
Al. Rosetti(lstoria ..,, p.77), limba romAnd este limba ,,latina vorbiti in mod neintrerupt in partea orientali a lmperiului Roman", irnperiu cuprinzlnd,,provinciile dundrene romanizate".

nult

rd\

tin

t;
I-i,,
ta )l

=ru-

dtd
lth

Jeti
iltc

Alto)il4

ior

a,

aii
;eat

f'

Sursele bibiiografice se pot indica in feluri diverse:-

in text, in formatu! menticnat anterior de;i aceasta este cea

rnai neeconomicoasi manierd Ce a o face;
b. in text, dar exciusiv prin menlionarea numelui autcruiui, ,,
anului de aparilie pi a paginii, in cazul in care lucrarea va avea o btbliografie final5 cuprinzdnd toate titluriie citate Potrivit lui A!. Rosetti
(Rosetti, 1958, p.77),limba romdnd nu este altceva decSt ,,lim0a
latind vorbitd in mod neintrerupt in partea orientalS a lmpertuiu
Roman ";
. in subsol, unde se poate trece fie trimiterea integrali, aFa cum
s-a prezentat mai sus (autor, titlu, loc de aparifie, editurd, an, pagina), fie trimiterea de tipui: Al. Rosetti, 1968, p. 77,in cazul in care
iucrarea are o bibliografie finalE;
d. alte indicalii folosite sunt:
- op. cit., vol. cit. (pentru opera, volumul cliate anterior);
- eci. cit. (pentru edilia citatd anterior);

- loc. cit. (pentru indicarea aceleia;i lucrdri 5i a aceleiasi pagini);

te numele
- idem, ,,acela5i autor, aceeati lucrare

>c

.{^
UE

lndicarea surselor bibliografice in corpul lucr6rii.

Subsolurile

autorului unei lucrSri etc. mention

- ibidem, ,,in acela5i loc

in nota

anterioard);

alti

- apud,,,dupd" (cdnd preludm

lucrare) etc.

un

Itcineva in

Latinitate si dacism
DEI-IMITAREA TEMEI
In cultura romand, evocarea solemnd a originilor (mitulfondator) a pendulat intre exaltarea Daciei si cea a lmperiului Roman si a

culturii latine. s'au lansat in decursul timpului ipoteze istorice mai

fanteziste sau mai reaiiste, care indrept6leau o revendicare geneticd mai curand din daci sau, dimpotrivd, din romani
sau admi_
teaL' iciee' a'neslecrriu etni: Ambele mituri puteau oferi motive
oe orgoilu naltonai.
,,Orice cornunitate, de la trib p6ni la natiunea modernd. se
legitimeazi prin recursul ia origini.ln toate timpurile piin toate curturile, acestea sunt puternic vaiorizate ;i f5ra incetare rememorare
5i comemorate. Nimic nu este mai actual, mai ideoiogizat dec6t un

Monedd aniversarE

inceput. Miturile fondatoare condenseaza conptiinfa insd5i a comunitSlii". (Lucian Boia, lstorie si mit in constiinia romilneascd,
ed. a ll-a, Bucurepti, Humanitas, 2OA0, p. 127)
Din punct de vecjere cultural, preferinla ideologicd pentru
unul sau altul din mituri s-a asociat cu diferite valori si viziuni.
ldeea originii latine a atras prin: prestigiui isioric al imoeriului Roman (evocdnd puterea, calitaliie militare si poliiice) si ai
limbii latine (aflate timp oe secole ra temeria cuiturii uropsps) *
solidaritatea cu celelalte popoare care vorbesc limbi romanice (mai
ales cu francezii, italienii). calitalile atribuite spiritului latin: claritate, concizie, gSndire iogicE . afinitatile cu spiritul clasic.
ldeea originiidace a atras prin: dateie eroice ale rstoriei (noblelea ceiui invins in lupti, emolia sacrificiului) o misterul unei civilizalii prea pulin cunoscute (in absenla teKeior scrise) . fascinalia
arhaicului . ideologia continuitafii pi a stabilitilii, exploatat6 politr(prin sloganuri de tipul: ,,suntem aici de 2000 de ani,,) o afinitdtite
cu spiritul romantic.
Tema vd cere sd urmdriti prezenta acestor idei si mituri nationale in literatura romdnd.

DOCUMENTAREA

( oicgionar cutturat

Zalmoxe (Zalmoxis, Zamolxe, Zamolxis)

zeul suprem in religia geto-dacicj.

30

in faza de documentare, imp6(i!i-va sarcinile de lucru in

grupi. Adunali:
- texte Iiterare rom6nesti cu subiecte legate de Dacia
(geto-daci, traci, Decebat, Zalmoxe a.) de Antichitatea romane
i
;i
(Roma, Ovidiu, Traian etc.);

F-

Unitatea

Fundamente ale culturii romAne

texte istorice despre etnogeneza romdnilor;

- amintiri (scrise sau orale) din perioacia comunist5, care sd evoce politizarea istoriei ortginijor: de exemplu, sdrbitorirea, in '1980, a 2050 de
ani de ia presupusa dati de constituire a statului

centralizat al lui Burebista;

documente antropologice: ipoteze fanteziste de pe internet (site-uri dedicate dacismului 5i

tracismului);

'

rda^;
\Id ^
mal
Iett-

lmitive

rr ri-

'ate
un

..5
rtru

tn

ttd

nea galilol a cellilor, mitologia germanicE, cea slava etc.).

METODE DE LUCRU 5l DE
PREZENTARE

A REZULTATELOR

Membrii grupei care trateazi aceastd temi

isi impart sarcinile de documentare (de exemplu:
lectura ;i conspectarea unor carli 9i articole, aounarea de povestiri orale, adunarea de imagini).

imagini: reprezeniiri istorrce 5i imaginare

ale istorier daco-romane (Columna lui Traian, iiusschematlc Apoi stabiiesc un plan de prezentare
tralii in carlile pentru copii, benzi desenate etc.);
ciareprezentarea
sd
cuprinda
care
despre
pi un eseu de sintez6,
9i o aplica- date 5i materiale
ciior pi a romaniior in filme: Dacil(Sergiu Ntcolaes!ie: tratarea in detaiiu a uneia dintre directiiie de
invesrigalie sau a unui grup de surse.
cu, 1966), Columna (Mircea Drigan, 1968);
ciiseului
a
- ilustriri ale oricirei alte utilizari
istori: (in imnr-tri. nublicitate etc.);
- ecoLjr, pcpulare: in cli;ee, paremlologle. EtANr ION DE TEXTE
modi, onomasttcE:
(Ara,,Traian: Da' 5tiu ca 9i-a batut joc de noil
Fragmenteie 5i texteie care urmeaza vi oferi
Sarmisetd pe fiecare din cei pe care ii nume1te')
cdteva ilustrdri ale temei ;i vI indica ce sd citili mai
getuza... Decebal... Traian..' Pe mama...' Dacia"'
departe.
Daci mai aveam inci un frate... l-ar fi botezat Turnu Ro;u... [...] Parci am fi familie de imp6rat ro- r
Originea romand
man, nu de funclionar ia prefectura'.'" (Tudor Muldeea originii romane a rom6nilor apare la
Satescu, Titanic-Va|s,1932, Actul i, scena 1)
cronicari, doveditd 5i prin latinitatea limbil.
n' Letapiselul Tar6i Moldove;, de c6nC s-aL'
descdlecat lara 5i de cursu! anilot' 5i de viia',ta don''
DIRECTII DE ENVESTIGATIE
nilor carea scrie de la DragoS Voci6 pdnd la Arori
r Ce rapon ciescoperitiintre datele istorice si vada de Grigore ureche (c' 1590-1647)' orima
cronicE scrisi in limba rorn6n6, ofer5 o imagine e
imaginaiie, in tratarea dacismului ii a latinitatii?
. Care sunt principaiele moiive de eiogiu oen- istoriei ,,ca ipostaz5 a demnitdlii nalionale" (Dan
Horia Maziiu). Perioada zugrdvita cuprincie evenitru spiritul latin, in textele pe care le-afi adunat?
. Care sunt caracteristicile atribuite dacilor? mente petrecute intre ,,discdlicatul lirii al doirea
pare mat atrigdtor
rdnd", al lui Drago;-Vodi (1359), pAnd la a doua
" Care dintre mituri vi se
domnie a lui Aron-vodi Tiranul (1594), dar 9i un
astSzi? De ce?
. ln ce mdsur5 evocarea Daciei sau a Romei scurt excurs in istoria anticd, care puncteazd ideea
romanitSlii. AfirmAnd identitatea de origine 5i cie
are pentru autori rolul de a caracteriza sau a critica
nearn a romAnilor de pretutindeni, latinitatea linrsitualia rom6nilor din perioada modernd?
. in ce mdsurd tema istoricd rim6ne didac- bii rom6ne, Ureche incearc5 sd contureze profilu!
identitar al rom6nilor.
sau capati ;i un interes esticd :i ideologicd
de la
. Letopiselul Tar
tetic, literar?
cie
asitu
. Credeli ci obsesia originilor 5i rnitologiza- Aron-VodQ; incoace,
de Miron
Ureche,
rea lor este un lucru normal, pozitiv (pentru cE
petre(163
Costin
oferE modele 5i motive de mAndrie), sau unul nepenoala
cute intre 1 594 si 1661,
gativ, provincial, antimodern (pentru cd impiedicd
imentelor
da contemporana
orientarea sPre Prezent Fi viitofl?
a
cauzeloi'
de
. Comparali miturile fondatoare romrneSti este adesea intrerupt
omene'ti
ce determind sui5uri
cu alteie similare din alte culturi europene (imagi-

nu izbuteste sd o incneie. ,,Este o carte a afirmdrii,

aparirii si ilustrarii marilor adevSruri legate de formarea poporului romdn; este cartea restituirii unei
demnitdfi grave (ce avea menirea, pe de o parte, s5-i
imbiirbiteze ;i sa-i fortifice pe conationaii, iar pe de
alta sd atragd in sprijinul acester etnii cu mente indiscutabile un Apus cre5tin nu pe depiin rnformat); dar
esre;i o cafte polemici [...]; este, in fine, o carte
prin care romeniEtea era asezata la iocul cuvenii in
marea curgere universald a evenimentelol in sirul
ilustru al civilizaliilor av4nd cirepi pivoti Roma si
Bizantul." (Dan Horia Mazilu, Cronicarii moldoveni,
Bucuresti, Editura Humanitas, 1997)
Teza romanitSlii este preiuatd de reprezentan-

tii
(motivui fortuna labilis, ,,soarta scnimbdtoare va
fi oezvoltat oe autor in poem., v,,-:a lumtil. Sprt
sfdrsitul vietii, Miron Costin scrie De neamu!
moldov1nilor, dtn ce tard au iesit stramo,ti iot', c,g6ndul oe a reconstitui epoca originilor.
e Letopiselul larii Moldovei de la Dabija-Voda

ilr
I
I
I

pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat

de lon Neculce este precedat de O samd de cuvinte.

,,Anecdotele" din O samd de cuvinte reiau eveni'nente prezentate ln

cronicile

lu

Ureche 5i Costrn.

e lstorta Tardi Rum1nesii oe Constanrin

C,:ntacuzino (1650-1716' este o incercare, nefinahzatit, de a cuprincie int:eaga rstorie a romaniror'
inrrun trara:. Flru; evenimen:elor se opi'e;te ia
nav5iirea hunilor condusi de Attiia (in anul 434),
iar pasajul final se refera la un eveniment afiat la
aproape un mileniu cjrsianta, descilecatul lui Radu
Neoru Vodd in Jara Rom6neasci.
" Descnpilo Moldaviae de Dimitrie Cantemir
(1673-1723i, carte redactatd in limba iatina, ilustr6nd viziunea enciciopedica a autoruiui, este alcdturti din trei parii: Geographica (discut6nd loculin

care s-a format si statornicit poporui rom6n),

Politica (tratdnd institutia domniei, dar si mentaiit5lile si traditiiie moldoveniior)ii De statu ecclesiastico et litterario Moldaviae (cercetdnd aspece
culturale precum reiigie, limb5, scriere etc.)
t Hrontcul vechimei a romAno-moldo-vlahiior,
scriere monumentald a aceluiasi Dimitrie Cantemir;
este proieclatd a cuprinde perioada de la ,,descdlecatul Daciii cu romani, adeci de la Traian Mareie
impdrat" (anul '107) p6na la 1274(c6nd Drago;-Vodd
revrne la tron in Moidova, iar in Muntenia se
inscauneazd Radu Negru Voda). Din picate, autorui

lt*

Scoiii Ardeiene, care o utilizeazd politic, pentru

afirmarea identitatii nalionale. Apar acum si exage-

ri' *-

r'rai alo"

,j44:

gy1pr.61inari;

rotale a da:ilc.
fi oecurs c pur-ttate latinii absoiutd).
. Lucririle Scoiii Ardelene, multe r5mase in
manuscris si tipdrite t6rziu, aduc noi argumenre
pentru a demonstra puritatea iatinS a rom8nilor 5i
a limbii pe care o vorbeau acestia. Ceie mai importante sunt: lstorta, lucrurile 5i int6mpldrile
romAnilor;i Scurta cunostintd a istoriei romenilor
de Samuil Micu ('1745-18A6), Hronica rom1nilor 5i
a mai multor neamuri(tipariU intr-o primd editie
compietd in 1a53) cie Gheorghe Sincai (1754-1816),
lstorta pentru inceputul romiiniior in Dachta (1812)
''{o Fofrl lrl:inr te 1t$Q-182 1). AiatUf; de aCeStea
(orn care ar

\!

'

'

'

apar luci'dri iingvrsrice, in care teza iatinitdtii limbii

rorn,ine este susfinuta cu argumente etimologice,
onografice

pi

_oramaticale Elementa linguae daco+o-

manae sive valachicae (1780) de Samuil Micu

si

Gn. Sincai, Fundamenta grammaticae linguae romanicae si Temeiurile gramaticii rom1ne5ti cje loan

Budai-Deieanu (c. 176A4820), Diseftatie pentru

inceputul limbei romAne5ti(1812) si DialoE pentru
inceputul limbei romdnd'inird nepot si unchi(1819)
de Petru Maior (in care autorul susline ideea cd
romSna provine nu din latina cultd, ci din latina
populare) sau Lexiconul de la Buda oin 1825.

Latinitatea limbii

,,A;ipderea si limba noastri ciin multe iimbi

ieste adunata 5i ne ieste amestecat graiul nostru
cu al vecinilor de prinprejur, mdcard ca de la RArn
ne tragem, si cu ale ior cuvrnte ni-s amestecate.
.] De la r6mleni, c6le ce zicem latind, pAine, ei
zic panis, carne, ei ztc caro, gdina, ei zicu galena,

-;I

Unitatea
irmarii,
Ce for-

rli unei
' no r{a

: indisIt); dar

) a:rta
enit in

sirul

ilc

>l

l^t/an

,i

)ntan)entru
|xage-

iaciio.
rse in
nente

iior

pi

npor-

iarile
)nilor
ilor si

lditie
816),
siea.

imbii

Fundamente ale culturii rom6ne

muieri4 mulier, fdmeia, femina lde fapt, familia],

pdrinte, paterldefapt, parens,-tisl, al nostru, nosrer;ialtile multe din limba latineascd, ci de ne-am
. socoti pre amdruntul, toate cuvintile le-am
inlelege. A5i;derea pi de la frdnci Iitalieni], noi
zicem ca!, ei zic caval, de la greci straste, et ztc
stafas, de la l6;i prag, ei zic prog, de la turci, m-an^
cdsdrcrit, de la sArbi cracatitd si altiie multe ca
ac6stea din toate limbile, carile nu le putem sa ie
insemnim toate. " (Grigore Ureche, Letopisetul...',
,,Precum dar s-au aratat deplin neamul acestoi'ldri a;edzate oe aceste locuri de r6mlenr, ase si

graiul totU o: la rAmieni izvordi, t,. l5i cu vreme

indelungatii, ce nu stremute si nu astup5, vestite
impEralii, crdii, domnii; aid si graiul romandlor pre
aceste locuri cu indelungatd vreme si rasipi lacuiio-

!ii romane si aie limbii latine. Elogiul lor apare devreme

de exemplu ia Miron Costin, in descrie-

rea ltaliei din De neamul moldovenilor. La autorii

din secolul al XIX-lea se manifestd curent solidaritatea cu limbile si tarile-,,surori". Gh. Asach'
(1788-1869) scrie ode 5i sonete dedicate ltaiiei;

poezia lui Alecsandri (1818-1890) CAnticul gintei latine (1878) cSstiga un concurs al latinitdtii ia
Montpeliiei'- succes care produce o mare emotie in presa romAneasci a vremii.
,,VE urez, frumoase tdrmuri ale-Ausoniei aniice,

Cungiurate de mdri gemeni, impdrlite de-Apenin,

t.tnde lSngd iaurul verde crepte-olivul cel ferice.
Unde floarea nu se trece sub un cer ce-i tot senin,
Unde m6ndre monumente ale cjomnitoarei ginte
inviaza mii tcoane la aducerea aminte!

riioi-, romanii cie supt aceste rccu;'i, care pusriii,ru-sa

oe ndvala tdtarAloi sE mutase acestia de aice la

Maramordp, cei din |ara Munteneasci la iocuriie
Oltului, trecdndU muntii, p-au stremutat pi graiul. Ci
unde dzice liitine;te: Deus, noi dzicem; DzEu sau
Dumnddzau, meus, al mieu, a;isderea, unde telum
[de fapt, coelum, transcris aici dupii pronunfare] ei,
ceriul, homo, ornu!, frons\, fruntea, anghelus,ingerul. lar nice unile cuvinte nu s6nt[ sd nu fie protivnice
cu latine5te, sau la inceput, sau ia mijloc sau Ia farsit,

iar unele siau neclitite, cu,'nu-l barba4arba,

iune-iuna s: altel: ca acestee: vinunt-+inui,
nani- ^4^aatt!)-a)atIat

tttottLl:-tttcttct

r'tt+ae r,,+il
LUrrci--uLr-,

':

(MitOf

Costin, De neamul moldcveniiol

intre surupate temple, obelisce si coloane,

Ca un turn de fer intreagi sid coloana iui Traian;
Pre ea vid: lstrul se pleacd lasienei iegioane,
Cum cu patria sa pere-a Decebaiului optean
Si cum in depearta Dacre popor nou se-ntemeiazd,
De-unde limba, legi si nume a rom6nilor dereazd.
t...J

in gr,idin-asta Eirropei, unoe rostul dulce suni,

5r pictura, armonia, prin un farmec a sup{JS
Pe a lumei sclavi si domnii, carii pururea s-aouni.
Plini ci= dcl-ui amirdrei. de ia nord si cie i-apus,
l"tn rom6n a Daciei vine la strdbuni, ca sd sdruiE
Tdrna ce p*.a lor mormdnturi si s5-nve!e-a lor vir-tute!"

^i-\.11r,= /

:u

si

'IIIA

loan

,ntru
,ntru
i 10\

rcd
iina

mbl
stru
rdl li
rol
,na,

Gheorghe Asachi, La ltalia. 1809

,,Pe romSni pi numeie si faptura impreund cu

o-ro-

toate plecdrile lor cele firesti ii vedeFte a fi vitd de

romanii cei vechi, carii oarec6nC preste toati iumea domnea." (Petru Maioi Dialog pentru inceputul llmbei rom6ne)

Note lexicale
olit,, s.n.
Ausania
lstru

masiin
- ltalia
DunErea

lasiana legioand

Alte surse
. Adolf Armbrustet

Romanitatea romlnilor.
lstoria unei idei, Bucureptr, Editura Academiei,
1972, capitolul Descoperirea latinitdfii linbii romdne (sec. XIV-XV), pp. 38-66.
" Sorin Mitu, Geneza icientitdtii nationaie la

rom1nii ardeleni, Bucuresti, Humanitas, 19-97, capitolul Originea lattnd, pp, 273-282.

legiunea iasianii

/^.^--;.,h
vcrcaao,

vu,

r <i < n
^^;.-.^
drtutdttl

^-^,,1^
ptuvll
-

-rrnra
-).t,i
-

nllq
^;-i"-+i^
duillildUe

,,Latina gintd e regina

Ea poartd-n

Lucind

Meni

Solidaritatea neolatind

Culturile si limbile neolatine sunt vezute ce

fiind continuatoareie directe ale culturii Aniichita-

Asachi explicd numele orasului lasi

Mdre! indreapta p
ta meroe-n capul a
Varsdnd luminS-n

denumire prin care

Fascinalia AntichitSlii gi a culturii clasice

poate in consonanld
lndiferent de epoca
lumea Ancu o anumiti structurd psihologic5
tichitalii a atras prin imaginea unei civilizaliiin piind glorre, prin melancolia dispariliei ei, dar ;i prin
congtiinfa unei continuitSli culturale. Al. Macedonski (1854-1920) scrie in 1BB0 l'linov, prima
poezie in vers liber (titiui evocd o localitate situati in apropierea Dunirii 5i a orapului Cernavod6,
zoni presiratd cu ruine romane). Ai. Philippide
(1900-1979) celebreazd in Ausonius (1967) un
poet al Antichitatii tdrzii, pe care ii vede ca o intr-uchipare a hedonismului pi a estetismului.
oriunde
..Sfir3mdturi de urne
iespezi de marmor5 mari

Surdigala

nume latin al orasului Bordeauv..

1. (astr.) tabele care anticroeazd fenomenere ce:ept. (pozitiile soareiui, ale planetelor, evolutia cometelor

Efemeride

etc.); 2. note (oe ziar sau de calencjari

care arate evenrmentele pelrecute la
aceeapi datd in ani diferili.
poem bucolic al lui Ausonius, deMosella
spre Valea Mosellei (situatd'in N-E Franlei)

concepfie care proclamd

pldcerea drept bunul suprem; cult al plScerii.

Hedonism
Estetism

tendinld artistici care prc*

moveazd primatul valorii estetrce.

pontifeci, apoi, ;i vestale,

flamini,
saturnale.
Saiutare, eternd stea,
pe-aceste !drmuri pribeagE.
Ticefi, o! versuri de;erte...

!i tu,

la pdm6nt, poete;

trec Caesarii
sdruta pimintui acesta:

trir
nur

dot

cul
l^l+
lcll L

dat

e sfAnt. "
Alexandru Macedonski, HinoY

s.rr'..

sAn

Ovt

sup
ana
Ovt,

scrii

lr. -o legr- .a i'omana

pontif, sacerdot, membru al ierarhiei reli-

soioai

groase din Roma anticd

(in vechea RomE) preot consacrat cultului parflamin, s.m.

ticular al unei divinitili
sirbdtoare populari in cinstea zeulul
saturnale, s.f, pl.

Roma veche intreagd

se-nsird pe dinaintea mea:

Roma veche intreagi:

leEoiia:,

II
L.'.1

Decimus Magnus Ausonius

(c. 310-395), poe: si reto!'iatin,

dir

matroane, copile, liberli

pontifece, s.m.

potopul de secoli ce-a curs,

Ausonius

on(

N9!e_lc!!9lc_

sur, care za: ai61, regionar.

in el s-ascunde
iata Hinovul;

{ oiclionar culturat }

Consuli,
proconsuli,

Saturn

,,Ausonius, poet cu dulce nume,

Pe cdnd erai magistru-n Burdigala,
Soarele Romei asfintea in lume,
Si bdrbarii i5i inceoeau nivala.
Da: tu, cu strdlucire slujind Efemeridi.,
Vorbeai in hexametri de vinuri ;i de strtor,,
Papirusuri cu stihuri strangeal in besactea

trec
sun'
tdLu

Has'

efi
Penr
{^^r
IClil.

-;*

dt L

Me'

{,-^
iloL

Si petrec6nd domoaie ziie

,,Dii

Descopereai apropieri subtiie

lntre o rozd t6ndrd si-o stea.

UIL
Tiin
PeS

Era un veac crepuscular acela

ln care limpede c6ntai Moselia

!i cei din urmd da;ini elini siidili la Roma
lsi rasp6ndeau in versul tiu aroma.
C-un fir pe care-l trag din steie
Poetii leaga vremile-ntre ele
Sunt saisprezece veacuri de ia tine:
tv4ai

ard si-acum ficliile latine."

Alexandru PhiliPPide, Ausonrus

Mire

st6t
Sec

Cur
l-.
tdt

L'

Spre

t,l
Din
Sato

Alte surce
. Comparali prezenla temei romanitaliiin diferite

Ausonius, olacd comemorativd

34

Din:

texte ale muactual, Desnalional

imnuiui
propaganda
in
textul
nalionald.
zicii de

5i di
lar c,

teaptd-te, romlne (titlul original: lJn rdsunet, poezie publicata de

Andrei Mure;anu in 1848, in Foaie pentru minte, inimd 5i literaturd),

lntin

!
Unitatea

Fundamente ale culturii romAne

originea romand e decisivE: ,,Acum ori niciodatd sa

d6m dovezi la lume / Ci-n aste m6ni mai curge un
s5nge de roman, / Si c5-n a noastre piepturi pds-

nume / Triumfatori in iupte, un

nume de Traian | ". Un alt mars celebru impaci cele
doui mituri: ,,E vila noastrd fduriti de doi barbali
cu brale tari, / !i cu voinfa ofelita, cu minti dettepte, inimr mari. / !i unu-i Decebal cel harnic, iar celilalt Traian cel drept, / Ei pentru Patria lor mum5, au

trim cu falS-un

ciat cu-atdlia dusmani piept." (Pui de lei, l. Bratianu)

o Citiii piesele de teatru ale iui V. Alecsandri-

Ovidiu 5i F6nt6na Blanduziei

observati cum se
in
ele evocarea AntichitStii 5i aiuziile si
suprapun

-si

analogiile cu epoca modernS. De ce credeti cE

Ovidiu este unul dintre autorii iatini preferati de
scriitorii rom6ni?

E
rlur

Mitul dacic

ln perioada romantici
- secolul al XIX-lea trecutul preroman trece adesea in prim-plan ;i dacii
sunt tot mai prezentiin cercetarea istorica siin lite-

exterminali (8.P. Hasdeu, Perit-au dacii?, 1860).

Pentru Eminescu, Dacia este un spaliu mitic, de puri
fantezie (cu ruine gctice, iuntri trase de lebecje, zei
a n-,5rii), prezen: intr-un amoiu eoisoc din pcrmul
Memento mori, in poemeie Sarmi5 Si.Gemenii, in
fragmente din drama neterminatd Decebal.
,,Din umbra de la maluri s-a desfdcut in larg
O luntre cu-a ei p6nze sumese cje catarg.
TEinci in doud apa, ea poart; o pireche:

din Getia cea veche;

picioare,
Mireasa-i in
frumoasd ca o z6nd,
Stdtea pi pe-a lui um6r isi sprijinea o m6nd.
Pe Sarmis, craiul tAndr

Se clatin visatorii copaci de chiparos

Cu ramurile negre uitAndu-se in jos

lar tei cu umbra latd, cu flori p3n5-n pdmAnt
Spre marea-ntunecatd se scuturd de v6nt.

?ioe

ti

lionalismuiui

a utilizat politic mitul daoc (dacisnr

sau tracism), ca justificare pentru izolarea Rom6niei.

Alte

sur"se

Ovidia Babu-Buznea, Daciiin con5tiinta rornanticilar no5tri: schild la o istorie a dacismului,

Bucuresti, Editura Minerva, 1979.
o

Mitul ciacilor independenti si gata de

sa-

crifi:iu Dentru libertate apare

- cjuoa romantisn
5i ia alfi poeli, tradilionaiigti. Citili G. Copbuc,

raturS. PoiemizAnd cu reprezentantii Scolii Ardelene,

Hasdeu contestd pi ironizeazd ideea cd dacii au fost

lil-

Un moment important al afirmdrii dacismului

in cultura romAna este aparilia studiului istoric al
lui Vasile Pdrvan, Getica (1924-1926).
intre rdzboaie, existd o preocupare pentrL
ciutarea rddacinilor arhaice ale spiritului european, Cea mai importantd revistd in care se reflecaceast5 tendinld este Zalmoxis, la care colaboreazS, intre altii, Mircea Eliade si Lucian Biaga.
i- timpul regimului comunist, accentuarea na-

Din codrii singurateci un coi'n pirea cd sund.

Sdlbatecele turme la-fdrmuri se adunE.
Din stuful de pe mlastini, din valurile ierbii
!i din poteci de codru vin ciutele 5i cerbii,
lar caii albi ai marii si zimbrii zAnei Dochii
intind spre apa g6tul, ia cer inalld ochii."
Mihai Eminescu, Sarmis

-Deceba, cdtre popot'.

E

Dacismul iralional ;i magic

in perioada interbelic6

in anii '20-'30, curentele de gAnciire irationaliste din Europa (atrase de rasd, etnie, arhaicitate) au manifestari pi in cultura rom6nS. Lucian Blega teoretizeaza impofranta rddacinilor trace
ir
manifestul Revolta fondului nostru nelatin
si c
ilustreazd in drama Zamolxe. Alti eseipti atrasi dr
mitologia dacicii sunt Dan Botta, Anrcn Dimitriu.
Ronruius \rulcinescu.

Mircea Eiiade scoate in '1929, ia Paris, revista

Zaimoxis;in 197A publicd voiumul De la Zalmoxis
la Genghis-han, in care reune5te studii mai vechi
despre mitologia daciior.
,,Vorbim despre spiritul culturii noastre: vrem
fim numai at6i: iatini- iimpezi, rafionaii, cumpitafi, iubitori de forma, clasici, dar vrdnd-nevr6nd suntem mai mult. [...] Se poate spune ci in
spiritul rom6nesc e domtnantd latinitatea, iinistiti
pi prin excelen!5 culturali. Avem ?nsd ;i un bogai
fond latent slavo-trac exuberant si vital care oricdt
ne-am impotrivi se
corola necunoscutuiui rasarind
inte. Simetria si
ata de furtuna care fu
oarecun
metaf izice ale sufletului
sd

Eorevoltiaf

n.

[ ] Din partea n

ram canc

auzim c6te un chiot ridi

bconstrent

barbar care nu place deloc unora." (Lucian Blaga,

Revo lta fo n d u u i n astru n e I ati n, in G A n d i rea, 1 921)

Traian, noi. dacii, suntem

,,CIOPLITORUL [grec]: Pe-aicia se boce;te

,,De altfel tot ce este violent, tot ce e crud la

noi poate fi pus in legdturi cu cine ;tie ce legdturr
tracice; dar aceastd mostenire a fost de mult topitd in sufietul general al poporului, care este bun,
care se poate apdra, depi este bun, fara sd provoace ;i fara sd se bucure de suferinfa nimdnuia".
(N. lorga, lstoria literaturii rom1nesti. lntroducere
sintetica [1929], Bucuresti, Editura Minerva, i 985)

nasterea si totusi

eu cunosc atdtea tdri si pot s-o spun

nu este alt popor si-5i mistuie
viata ca al tiu, inalte preotl
ieri am vazut un 1oc.

Flac5i sareau peste o sulitd.

Se sprijineau de-o prajina si zburau
L^i L
---. ,,
^,,,--i
ilurildt dsa:
u-nal-nop:
CAnd unul dintre ei rimase mort
cu burta spintecatd-n feapi,
ceiialti inceourS-a rAde-n hohote cie st6ngacia iui.
Si totul fu numar un joc.

\reZi

CUm LJn fUlOer-

tO, ataia
El nu

lL

e Crn

de -iuttr' e oacur oiir.

triieste.

El se trdieste.

Putere smulsi din potirul uriasei firi

el n-are nrci iubire pentru sine, nici iubire pentru al1ii.
Aici am inteles ci tot ce este
trebuie sa fie.

t','J

Esti ispitit

si

crezi cii dacii nu nasc om din om

natura-i plSsmuie;te singurd, ea insapi dintr-o data
cum isi face muntii ori izvoarels.
-7^*
/,.1,, +i d{nrnLe
A^ 4dnlolxe,
^*;^+- ue
AULj-Lr
acel necunoscur, care-ntr-o zi 5r-a cobcr6t din munii
uimirea, vijeiia si porunca.
l-ai fost vrdjma;. Te inleieg.
Dar el a fost un dac de bastini.
CAnd sfdtuia-n parabole,
ei nu zicea: <trdieste pentru altii> sau <fii om>,

ii izvor> , <fii f u lger>

f i oare dumnezeul orb al siu e altceva
decdt 6st fel al firei si ai oaciloi
sSlbatic, chinuit, orb, straniu Si vesnic fr'SmAntat?
O, nu. Aicea nu rini simt imprejmuit de oameni,
ci asa de mult in mijlocul naturii
ci

<f

- Lucian Blaga, Zamolxe (Mister pEgdn), 1921

,,in fond suntem

geli;i

e mai bine a spune cd,

in felul nostru, am primit si noi succesiunea spiritutui

roman, pe care trebuie sd-l continudm de la longitucjinea reala, fdrd mimetisme anacronice. Spirrtului
galic si brit trebuie s5-i corespunda aici, prin sporire,
sprntul getic. Cdci sd nu uitdm ci pe columna lui

in romanul lui

Sadoveanu, Creanga de aur

(1933), pe care unii dintre voi l-ati studiat in clasa
a X-a, prin personajul Kesarion Breb se imagineazd un dacism tlrziu, o tradilie arhaici inci vie, in
contact armonios cu Bizanrui si crestinismul.

,,5: spuren: ',r currin'. desrr'l ceaa ci s-a

putea numi cjimensiunea miticd a istoriei daciiol'.
Esre semnificativ cd singurul popor care a reupit
sd-i invingi definitiv pe daci, care le-a ocupat si
colonizat !ara ;i le-a impus limba a fost poporui
roman; un popor al cdrui mit genealogic s-a constituit in jurul iui Romuius ;i Remus, copiii Zeului-Lup Marte, aldptati pi crescuti de iupoaica de
pe Capitoiiu. Rezultatul acestei cuceriri pi al acestei asimilSri a fost napterea ooporului rom6n. inperspectiva mitoloqica a istorrei, s-ar putea spune
ca acest pooor s-a nascu. sup semnul Lupulu,, aa'cE preciesrinat rdzboaielor, invaziitor si emigrSrilor." (Mircea Eiiaoe, De ia Zalmoxis ia Genghts-Han,
Bucure;ti, Editura ltiin!if ica ;i Enciciopedici,
tY6U,p.5/)

incdt md mir cd ei nu au mdnunchide mupchi pe cap

in loc cie par
ca stdncile." (Actul ll, scena 3)

J()

in lanluri." (G. Cdlinescu,

,,Specificul national", in lstoria..., 1941)

CONTROVERSE ACTUALE
,,1n privinla <tracomaniei> (termenul a fos"r
introdus de lerban Cioculescu in 1941), exista o
axd ideologica incepAnd cu B.P. Hasdeu (Perit-au

;i

dacii?, 1860) trecind prin Grioore Tocilescu

(Dacia inainte de romanr, 1877), Nicolae Densusianu (Dacia preistoricd, 1913) ;i Vasile Pirvan (Getica. O protoistorie a Dactei, 1924-1926) etc.
opere menite sd-i prezinte pe strdmo5ii (aproaoe
mitici) geto-daci ca fiind fdrd pereche, cu regii tor
invincibili si zeii lor magnifici. Md grdbesc sd spun
cd Mircea Eliade nu a cdzut in aceastd capcand ;i,
de regula, s-a delimitat de excese. in aceasta pri-

vinta, el nu a f6cut compromisurr icieologice.

F*

Unitatea

Fundamente ale culturii romAne

,,.J | ^
JU
tO

Sturi

fnni'-r'
vutl,
rVOS-

Jta

tcere

aur
-l---

neeein

s-ai
-i,r
-ilu,.
)USIi

rt

Fi

orul
-ut t-

ieu-

cie
s.:rmi7a^ar''cr ...lctuarul (calendarul) mare circular

ces-

r. in
une
+t
dut;dt i-

-lar
tr-

Dimpotriva, cred

ci studiile

sale

Zalioxb (datat 1g44,

1969) si Der'eliqiilor s; :

cil si lupii(1959) sunt cercet6ri exemplare oe istorie ;

meniaiii6tiiol-, in primui studiu, Eiiacie admite cd aceste suoiecre o.
infiamat <orgciiul na;ional> sica, cje ia sfArsirut secciulur ar XIX-rea,
s-a cjezvoltat (un cureni care
observd Eiiade
in expresiiie lur
ceie mai extravagante, a meritat numele de tracomanie>>" . (Andrei

-.

Cisteanu; in Archaeus, tom Vlll, 2004, f asc. 1-4)

Dr

rnrfr rl .16 n^rnife al OfiCafUi dellf SistpmatiC

1n
truLrL deSnre
vlJvt;
uil traLr!

:-au

cut incarcat de glorii este, desigur, o enormd frustrare [...]. Cine incearcd sd substituie rnitologii exaltante unei evaludri critice cumpdnite a trecutului ie induce rom6nilor o falsii con;tiinla nationali si
istorici. indirdtul misticelor revelatii asupra trecutului se ascunde
invariabil refuzul agresiv al democraliei si al libertatii Cine ie propune romAnilor statutul de victimi perpetuu ignoratS, chiar perse-

scu

rr

^i^
>l d-

indeamna

iost

ao

tL!-

)na
/t/!

]un
r ql
Jti_
Lg.

rt:ti : icinriai rino lg CUltiVa

bOVafiSmUl Si aUIOCOmOaSiUnea f,

fapt sd se creadi nu egalii, ci superiorii ignorati ai tr..rturor celorlalte neamuri si si presupunS c5,
in trecut er
c1e

i rr r lnrri+r+
+a+i
+n+,,l
-,,
r-ou
lrrvoLoL na
Lt-rLul, n,,
l| ldr du
ltu *-i
Pc LtrU
md indoiesc cd Burebista a f
cier, cum il numea un decret,

te greaca pe care o adusese sub stdp6n

ta e de-ajuns nici mdcar pentru a-mi i
putln pentru a-mr hotdrivirtorul," (Zoe
ranul nostru, in Observator cultural, 79,

nrmic. Nu
rege al TraI ILI-U

LELC-

al rX r+{
U LG OLC-

-+A+ *ri
'u' dLdt
Iildl

contempo-

Prezentarea oral 5
a unei ce rcetE ri
POSIBILE TEME DE CERCETARE

Confruntarea rezultatelof unei cercetdri

uNEt ceRcrrAnrz
Rezuliatele unei cercet5r-i se pot Drezenta in crasd, in fata cc,iegiior, in cadrui unor sesiuni oe comunicari siiintifice, in fata unui
public in parte necunoscui etc.

Pregdtirea prezent5rii

in general, prezentarea orali a unei cercetdri cere o pregatire

atentd. in pregdtire trebuie si tineti seama de: (a) caracterul formal,
semi-formal sau informal al contextuiui (de pild6, modul de prezentare din clasd va diferi de cel la care recurgeti rntr-o sesiune de comunicdri stiintifice); (b) timpul acordat prezentdrri; (c) spaliul in care
va avea loc prezentarea; (d) posibilitatea folosirii unor miiloace audio-vizuaie.
ldeal este ca prezentarea sd fie fdcutd liber. Totu5i, fiinci vorba
despre teme 5tiinfifice, uneori complexe, puteti foiosi notile anterror pregdtite. Notilele trebuie si cuorrndd date privitoare la: (a) titiul cercetdrii; (b) tema; (c) trecerea in revistd a stadiului ia care a
ajuns cercetarea probiematrcii respective; (d) ipoteza de la care ati

pornit; (e) obiectiveie cercet5rii; (f) metodologia; (g) rezultatele;

(h) perspective, eventuale proiecte pe aceeasi temE. Notitele trebuie sd fie succinte si sa priveascd numai elementeie esentiaie oe
care doriti sd le atingeti in interventie.

I-

38

Unitatea

Fundamente ale culturii romAne

Daca aveli la dispozilie mijloace audiovizuale, puteti pregdti prezentarea fie pe folii de retroproiector, fie sub forma unei
prezentdri Power Point. in ambele cazuri, se recomandE urmdtoarele:
o textele si fie scrise la calcuiator, cu litere suficient de
mari (de exemplu, Times New Roman, 36-38) pentru a putea fi
citite usor;
e pentru fiecare secventd separatd a prezentdrii se foloseste c
foiie sau un set cje folii separate;
. pe o pagina nu trebuie si fie cuprinse mai mult de 6-8
rAndu ri:
n inserali desene, grafice pi diagrame colorate,

Prezentarea orald insotitd cie suport vizual este nu doar ma,

atractivd, ci are si un impact mai mare asupra publicuiui. Pe de o

parte, receptarea mesajului se realizeazi pe mar multe cdi, iar, pe
de aita parte, suoortul vizual prezintd irr mod concentrat ideiie
irnpr,

--rte

Frezentarea

ale

nre:lrtiri'

Pentru ca prezentarea voastra sa fie bine receotatd de public,

incercali si linefi seama de urmdtoarele sugestii.

tu.

re
-l
I

t-

te

)a
ef;
Ll-

.+:
l Li

eJtr

. De ia bun incepui, cuprindefi in aria voastri vizuali tot

auditoriul; acest lucru este important atAt pentru a nu neglija pe
nimeni in timpui prezentdrii, c6t 5i pentru a vi crea sentimentul
cd ,,stapAniti situatia", inainte de a incepe prezentaree proprru-zisd, asigura!i-vi cd s-a facut liniste s-i c.i auditoriul este
gata si vd asculte
o Chiar dacd nu sunteli orimu! prezeniatCIr, incepeli ct.r un saiui; nu uiiali si vd prezentati.
. Formuleie de captare a bunivoiniei suni uneori bine-ventte,
de5i iiu obiigatorii (de exempiu: vd outeli exnrima bucui"i,: de a pa,ticipa ia respectiva manifestafie, puteli face menliuni legate de ir,stitulia sau iocalitatea in care are loc aceasta, de interesul aparte pe
care il aveti pentru subiectul aies etc.),
. Nu ?ncercati sd prezentali totul, mai ales dacS aveli o intervenlie scurtd; prezentati numai esenlialul, evitand detaliile nesemnif icative.

Formulali enunluri scurte, ciare, inteligibiie; marcati prin to-

nu! pi timbrul vocii aspecteie importante aie prezent6rii; tonul general al prezentdrii trebuie sd fie, totu;i, sobru.

Urmdrili cu atenlie reacfiile participaniilor pentru a vE putea

adapta intervenlia la ace5tia.

Este impot'cant sd l5sali timp sufi

zentarea-insdpi trebu ie facutii

ciin partea participanliior.

' nraintrebiri

**Discursul specific

*;:.:,

#d#

DISfURSUL STIIf{T!FIC

t. Citili fragmentul Ce maijos, orivitor la trds5turiie limbii rom6ne din secolul ai )(Vl-lea

;i,i :::: l,ffi ; T"iT ?ffirst"ffi :y

2. Noiati in caiete ideile cele mai importante cu privire la trasaturile morfologice gi sintactice
ale iimbii romAne din secolul al XVI-lea. Care vi se
pa. diferentele cele mai semnificative dintre limba
din secolul ai XVI-lea Si cea de astizi?

,,Mor{ologia este domeniul conservatismului; fala de morfologia limbii de astdzi, cea din secolui al XVI-lea apare incdrcata de forme neunificate, inc;, prin acliunea analogiei; unele din aceste forme s-au pistrat pAna astizi in anumite regiuni ale domeniuiui dacorom6n, care n-au urmat
mi;carea generaiS de innoire a limbii.
Unificarea pi sinnplificarea s-au ficui in sensui
disparitiei unor forme (iui inlocuiepte astizi, in iimba litei'ara, pe 1u, intrebuinfat, incE, in zilele noastre) s prin suprimarea unor diferenfe, de exemoiu,
in conlugarea verbeio'" iniroducerea cjesinenter -m
ia imoerfecrul indicatrvului (l sg. era > eram), unificarea terminatiiior fluctuante aie subs.iantivului,
iniocuirea formelor de pertect simoiu cu forme
aompuse, mai expresrve etc.
in comeniui sintaxei pdrtilor de vorbire, suni
de reievat construcliiie cu oe pr a, in locul genitivului pi dativuiui numelui; acuzativul cu prepozilia pre
apare sporadic, pi in texteie traduse; consirucliiie
fdrit pre, in textele de aceastd categorie, sunt datorite imitirii constructiei slavonepti. Procfiza articolului, la numele proprii (si comune) feminine apare rareor[; procedeul enclizei nu era incd generalizat in
secolui al XVI-lea. in privinla intrebuinldrii con.lunctiilor, in sintaxa frazei, unele din eie au fost inlocuite sau sunt intrebuinfate, ast6zi, cu sensuri diferite,
potrivit tendintei de a substitui formelor uzate forme mai expresive." (Al. Rosetti, lstoria limbil rom6ne de la origini pAnd in secolul al XVlFba, Bucure;t',
Edrrura pentru Literaturd, 1968, o. 583)

40

ANALIZA UNUI DISCURS

t. Alcdtuili grupe de c6te patru-cinci elevi.

pornind de la elementele p-articuArgumentali
iare de structur5 ;i de limbaj
- de ce textul de mai
sus este unul de specialitate.
l. ldentificafiin text termenii de specialitate.
Exoiicaii acesti termeni, foiosind ia nevoie un dictionar cje terminoiogie iingvisticS.
3. Indicali cAteva dintre procedeele de
construclie a discursului care asigura claritatea ;i
coerenra textului in ansamblul siu (de exemplu,
succesiunea propoziliilor gi a {razelor, amploarea
l.ar aia

4.
textu

Comentali urmitoarele aspecte

ale

i:

c punctualia (de exemplu, ar putea lipsi din

text anumite semne de punctuafie?);
n tehnica introducerii unor exemole in discursul ptiinlific.
5. Selectali, pe grupe, din cotidiene sau din
presa literarS, c6te un articol de critica litera16,
muzicala, plasticd etc. ldentificali in text termenii
de specialitate, formulirile pi construcliile specifice
domeniilor respective

6.

Enumerali aseminiri si deosebiriintre un

;i unul de critica literara,
plastici
muzicald.
etc

text de analizi lingvistici

rul
aa:
lr:,i,l

Tan-+1,
-^
L
LILC

vi

se

mba

rlevi,
LILU|

ildl

lo Lc,

diccie

.;
^ ^ )l
=d
rnlt

area

-t^
etE

din
dis-

din
renii
if

ice

lun

Perisade
veehe

ime nsrunea

religioasd
a ex iste n te I
DELIMITAREA TEMEI

,i
al

,i

Cultura romini veche nu poate fi inteleasd in afara cadrelor pi

mentaliietilor
a
vremii. in Jariie Romane, ca pi in alte par"ti ale lumii,
omul medieval e in primul r6nd un om religios, a cdrui viald este gnidata de credintd gi de speranla mdntuirii. Cu o percepfie mai acut5
a efemeritafii 5i a instabilitdtii (intr-o lume violentd), omul medieva
trSie5te mai acut o dimensiune spiritual5 a existenfei (prin rugdciun. pos',, rurdmintl. Varorire eiice (bundtate, mi15, dreptate etc.) se

ii

iniemerazd pe cele religioase. Sunt subordonate in mare mdsurd religiosului polrtica, justitra, arta, viata cotidianS.
in Estul Europei, modelul medieval se menline pSnE destul de
t|rziu, in politice si in culturi. Pentru comunitatile vremii, factorul
principal de coeziune nu este etnia, ci religia;i confesiunea (,,|e-

gea",,,dreap:a credintd").
ln cuitura de tip religios nu primeaz5 originalitatea artistica;
arta este un mijloc de educare a colectivit5filor, nu o expresie a individualitdtii creatoare. P6nd in secolul al XIX-lea, cultura romA.rre
nu prooLice ciecAt puline opere de tip artistic,modern, manifest6ndu-se in scnimb prin texte reiigioase (predici, expuneri dogmatice),
orin arhrrecturd si pictura retigioasd (biserici, icoane).
Viam culturaia se oesfapoar6 in mare partein m6n6stiri, unde se
traduc si se tipdresc c54i de cult gi de lecturd. Arhitectura, pictura, artele aplicare se dezvolta in mare mdsurd tot ?n preajma mindstirilor.

DOCU M E NTAREA
Eievii din grupa care pregdteSte aces.t studiu de caz se pot
documenta citind despre omul medieval, despre folclor gi religie,
despre literatura romdnd veche; 'gdsind in biblioteci gi pe internet
materiaie ilustrative (imagini ;i explicafii) din arhitectura ;i pictura
romSneasci a secolelor XVI-XVIll,

La Neagu Djuvara, 't'ntre Orient pi Occident, Bucurepti,

Editura Humanitas, '1995, cap. Biserica, se gise;te o trecerein.revrstd a mdrturiilor (adesea foarte crjtice) ale unor cSlatorl striini in

Nasteree lui lsus, icoand pe sticlS apa4inand

scolii de picturd de la mdnestirea Nicula

Tdriie RomAne, despre starea bisericii (ignorania clerului) ;i a credincio5ilor (foarte zelo;i in Iinerea postului, dar neinstruili Fi superstilio:i); capitolul vorbe5te pi despre religiozitatea populard pi evoca
ai+' 'r+ir utoiltdLtLd
rrrrmr+ia; d- LLiilvEt
)tLudLto
'onvertirii
1ilil la
to (ftLo
alta L\JIilE
confesiune sau relioie.
r Pentru raponul cu religia al europenilor din diferite medii sociale, din secolele XIV-XV se poate consulta iohan Huizinga,
'&

42

Unitatea

Perioada veche
Amurgul Evului Meciiu, Bucuresti, Editura Meridiane, 1993, capitoieie
Tipuri de viald religioasd; Emotia religicasd si imagtnalia religioasa.
* Pentru relalia dintre religiozitatea ortodoxi ;i cultura popirlard romAneascE, cititi in L. Biaga, Spariul miorittc, in Opere,9, eo
Dorii Blaga, Bucurestr, Editura Minerva, 1985, capitolele'. Spirituali'
tdti bipolare, Transcendentul care coboard, Perspectiva softanrcd.
De aserirenea, Ovidiu PapaCima, O viziune rontAneascd a ium,
ed. a li-a, BucureSri, [ditura Saeculum t.O., 1995.
e O antclogie a pclemicilc;' rnterbeiice in legdrur- cl reiigroz,iatea romAneascd esre realizaia cie lordan Clrimei, in Dreptui ia
meraorre, r.,ol. lV Ciuj-Napoca, Editura Dacia, 1993.
* Un siuciu de rnentaltta';i oesprc reiigiozitatea rom6neasc,:
Doru Radcsla,t, Sentintentul religrrts la rom1n!. O persoeciivd istor'
cd bec. XVll*XXl, Cluj-Napoca, Ediiura Dacia, 1997,
" De asemene;, se reconiancii sd citi-' cdie ceva ciin texrolc
,':nrezen'tative, itt ca': s-^ntinerrtu' relrgics st e:':crazi rnai
ceie

o realiza; :>ieiici deosebiii

invdti|turiie lui Neagoe Basarah cdtre fiui s;iu Tneoaosie, ooerE
saoieniialS (de inieiepciuna), scrisi in secolul ai XVi-iea (c.1 51 E-i 52'1r,

i'e-

in slavoni (iimba cunil

Trorte votive ciin lemn

'

;^
il t-

:na
<i.t

t"

^a\

a brsericiiin acea perroadi;, care cuprrnde me-

sfaiuri reiigioase, etice si practice, iegaie de rolul domnitorului. l'.lu se ptie daca aOarline cu adevdrai domnitorului sau altcuiva care
a scns-o penrrlr el (s-a presupus ci ar fi fost vorba oe un c5iugir).
Psaltirea pre versuri rccmitd, publicati in 1673, de Dcsoftei,
mitropclrtui Molonvei; transounere in versuri a Psalt;ri,', operd
pcnanti pentru evoluiia poeziei rom6nesri'
Diciahiiie {= Pi'e'ciiciie) iui ,Antim ivireanui, miti'opoiitui Jarii ncmAnes'ii, recai-taie si rostite inire anii 17tlE-17'i 6
ditalii

)i ut
t^

sr

gi

ir'

)se

*TRECTI! SF lI{VESTFGATIE
)i.

Ce tip de religiozitate aveau romanii in secoiele XJr-XVlli? Curn

se cieosebea aceasia 1n funcire de instrucie, rang sccia', ocuoalie?

Ce loc ocupa religia in viala lor cotidiane (naFtere, cisdtorie,

lot

moarte, sirbatori, necazuri)?

. Ce raport era intre reiigie si poiiiicd? Dar intre religie

:ils,

!amAntT

lii

Cit de puternicd era instituiia bisericii.

e Cum se citeau textele reiigioase?

u Care sunt calitdtiie estetice aie texteior religioase?
,cf

tE-

fi'IHTODE DE [-U
PREZENTARE A

rTn
.tE_
r{:l -

rcd

Membrii grupei de lucru i5i distribuie sarcinile

materialului, cie redactare a unei sinteze 5i de

so9ia,

;
..

-&-o.

"rr "i.,,-"f*;

si

i':v5-

ESANTION DE TEXTE

Despre religiozitatea populard

,,Atmosfera ortodoxd, cu accentul pe tot ce

e organic, a fost favorabild mai vdrtos creatiei de
naturalS spontaneitate, anonimd, pooularS, folclonci. " (1. Biaga, Spatiul mioritic,in Opere,9, ed.
DorliBiaga, Bucuresti, Editura Minerva, 1985, p.218)
,,Cerul megie5. DupE o legendd tot romAneas-

c) car,rl : "nranr ri ar: fn:rto

anrvvf,rno! dn nimAn:
r!
v|Jr
a5a oe aoroaDe ca puteai sa-l alungi c-o azvArlttura
de piatra. Dar cerul a fost murddrit de rdutatea oamenilor si arunci Dumnezeu l-a inillat. E oricum interesant ci tdranul nostru nu se poate impdca cu
gAndul c. cerul a fost totdeauna asa cieparle. Rom6nur ijire dia cofiVlri: J crezenla orvind in lume inc6i
isr inchiouie cd si cerul a trebuit sd fi fost odatd foar'te aproape, vecin cu omul. " (1. Blaga, op cit , p. 251)
,,Existii, intr-adevdr, o multime de semne exterioare ale pioseniei: lumea se inchind cSnd trag
clopotele sau cAnd trece prin fala uner biserici ori a
unei troire; se fac procesiuni cu sfintele moaste;
parastaseie sunt multe si nu e-ste scdpat niciunul. in

intri la orice ord orn zi, ca si te rogi, ca

o lurnanare, ca sd re legiin fala lui Dumnezei.j... in vesnicul pomelnir al cilatoriior apuseni
despre ignoi-ania sr superstifra ortocioc.silo; trebui*
biserici, se

cut parte aproape intotdeauna din complexui <instaldrii> unui nou voievod), statut care le acorda
iara;i
inamovibilitate [ ] Autoritatea lui era
dupd modelul monarhic bizantin
- de sorginte
divin5." (Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo cie
sala tronulur, lasi, Editura Polirom, 2003, p. 529)

Oririt r{a rr rrin

,.:dSd $l nalva nl S-ar parea
,,v,,vq!

pe
catolici
5i, cu at6t mai muli, la protestanli
manifestdriie exterioare ale cucerniciei, care condi!ioneazd starile sufletepti: inchinarea Ia sfinteie
icoane, m6tiniile, mullimea de lumAniri, mirosul
de tamAie, reoetarea pAni la obsesie a rugdciunilor. Cine ar pu-.ea deosebi, fari sa se in5ele, credinta de superstitie? Unde sf6rgesc gesturile cuvioase,
doveziie exterioare de umilin!a, de cainfa, rugdciunea cucernicS, ;i unde incep practicile superstilioase? Sa fi fost rom6nii mai superstiliogi derc6t alte

-,

popoare?" (Neagu Djuvara, intre Orrent si Occrcient, Bucuresti, Editura Humanitas, i995, p. '163)

Religia gi puterea politic5

<insupi stdp6nitor>, precum

,,Voievodul
bazileii bizantini [...] era <uns al iui Dumnezeu>>
\ungerea si incoronarea de cdtre mitropoiit au fd-

AI

u
azi

sentimentalitatea aceasta, ea a fost totupi o puternicd realitate in lumea veche romeneascd ;i pe ea

s-a sprijinit intreaga structuri socialS. CAnd bdtr6nii acelor timpuri ajungeau in asfinlitulvielii pi simfeau cd li se apropie ceasui de trecere in lumea
cealaltd, alegeau cu grij5 partea care se cuvenea
urmasitor cie partea sufletului pi scriau, cu m6n;
tremu16ncjd de'emolie, diata vielii lor,,prin care iisau o bund parte din mopii 5i avere mSndstirilor,
pentru opere de binefacere. Religiozitatea naivd a
timpurilor trecute a ?nzestrat lara cu spitale, eforii
si at6tea institufii pe care noi, cu toate concepliile
noastre moderne despre organismul statului,
le-am ldsat, in urma reformei de expropriere forlat5, sd ajungd in pragul ruinei." (N. Cartojan, op.
cif., pp. 224-225)

Ci

t
C.

ii
Cr

t-l
.!*

!a
L:
:

sE aprinz,

si vedem si neintelegerea tradilronali a occidentalilor fat,i de formele caracteristice religiozitatii

orientaie, axati. in mult mai mare mdsurd decdt la

Viata cotidianl

,,Tot ce aflam ciespre viata reiigioasi de tca-

r;-I oL(Jc)Lc
-:t^r^ LJlt
^ Zlltrlti
^-^^-f x eoo:i evoci fi16 ir,cetaL=

alternanta dintre cioui extreme. [..., in ioate acestea nu trebuie cdutatd nici iaisd eviavie, nici brqotism van, ci o incordare intre doi poii spirituai;,
care in constiinta modernd aoroaDe ci nu mai
existd. Dualismul absolut in modul cie a concepe
lumea pacdtoasd in ooozilie cu imp6rilia lui Dumnezeu ingiduie aceastd posibilitate.'in spiritui mtdieval, toate sentimenteie mai inalte pi mai pure
sunt absorbite de religie, in timp ce instincteie
firepti, senzoriale, respinse conStient, trebuie sd
scadS pAnd la nivelul lumesc, considerat p5cdtos. "
(Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, Bucuresti,
Editura Meridiane, 1993, p. 285, 288)

:::

I.

*
{-

ii

};:
,&

:1|

t5

Viziunea asupra existenlel: foftuna iabitis

,,lard ac6stea J* Or*nureu s6ntu tocmite, ca

nimica si nu fre stitdtoare pre lume, ci toate de r5sipd 5i trecitoare: pre cei de jos ii suie si pre cei suiti
ii pogoard, ca si fie de pildS pi de invafiturd noao,
sd cunoa;tem cd nu avem nimica pre lume, fdrd nu-

mai lucruri bune." (Grigore Ureche, Letopisetul

.&

'rt
,i

,i

).

ft

.i
i:

li
(l'

h,

c
s,
fi.

f_

z,

**

:ui <tnoLUt ud

unitatea

ldrii Moldovei ed.

1955, P. 162)

PP.

iard5i

Umblam dupd a lumii inselatoare iala."

'oio de

Miron Costin, Viiala lumii,in Opere,

529)

ecj. PP Panaitescu, Bucuresti, ESPLA,1958,

Er
cd c1l
na a:
uaLt c9r srm-

lume;
tvenea
llldllc

rtirilnr

raivi

eforii
'onf iilo
etr tlr

ri

? +^-,
E .Ud-

:,arr
acesDr9c.'ii'r r:Ii

nrai

N'ANA

Dumlt

l il=-

pure

--+^ltLl=ttr

rie si
itos "
r

rrpeii

tabilis
ito r:
uc tc:r suitr

noac,
to ltu-

isetul

p,320

Perspectiva etie5

,,Dupd izbdndi cu noroc ce ficusd Bogdan

vodi in lara Legasci, iatS-i veni de la Dumnezeu
nrorocui DaviC,
os6nda asupra, cum grEieste
psalnr 7: <Lac sipi pi-l scurmd gi cizu ii'r gi'oaoa

;i

'fdrii

ficut>." (Grigore Ureche, Leropisetu!

Malciovet, ed. P.P Panaitescu, Bucuregti, ESPLA.,

care au

1955, p. 130)
lani socotecte

cr

rm nliiecto

Dtt- tezeu -

&

;i plini de trudi

Lectur6

,,Fapt este cd nicio alti operi din seccleie

Xvl-XVIll nu pare si fi satisfdcui aceastd imaginalie
mai copios decdt teribilele legende cu descinderea
It4aicii Domnuiui in iad, insotita de patru sute de ingeri, care aveau in frunte pe Arhanghelul Mihail, sau
dec6t vietiie minunate ;iingrozitoare ale atAtcr sfinti
Si

martiri." (N. Manoiescu, lstoria criticd a literaturi

rom6ne, vol. l, Bucure5ti, Editura Minerva, 1990,

Despre literatura rorn6ni veche

,,Paginile cronicarilor sunt pline de citate b;-

cleruiui s-a ajuns ca !5rile noastre sE devini, in

oragul veacului al XVlll-lea, focarele din care radia
iumrne crrturii in tct Rdsdriiul ortodox, oprima'i
sub stdpAtrtre Iui-ceas:d. Pe tirnpul lui Br6ncoveanL
cAnc cinci tinografii iucrau neintrerupt ir-r tar:,
g6ncluriie miicstive aie domnului romAn 5i aie narnrcilor- sdi preiagi se indreptau p6ni ciitre arabii diri
Siria, cdrora ie trimiteau in ciar cdrti tipdrite la Snagor,, in limba lor, p6nd la ivirii din nnuntii Caucazulu;, ca:cra le trimrteau tipar si me5lerl tipografi.'
(N. Cartojan , op. cit,, pp.724-225)

...1^.-nro
zori rio:nnctnii
<i rio
c2r,uL rul
uq ovv)Lvrr Jr
dptJJLUllii )l
Ut: )Ol.JLC 4gLl

tiie sabcai"a [= cele Fpte soboare] lepadat ca Ai-i:. "

(secolul alXVll!-lea, apudDan Horia Mazilu, O istcne
a blestemului,lali, Editura Polirom, 20A1, p.292)

Circulafia cirfii
,,Prin munca neconienitd

Gravuri din secolui al XVi-lta

ZL:

iora ce fac rdu, ace;tia fiincu lei silbatr:i si lupi it cruntati, multe supdriri au ficut iui Pitru vodi ir
domniia dint5i." (idem, p. 152i

a*r
] UI LG-

n, op

Panaitescu, Bucure;ti, ESPLA',

,,Suptu vr6me stdm, cu vr6me ne mutdrn vitata,

rrninfc

Perioada veche

84)

Blesteme conira hofilot' cie cdrli : ,,Cine o va

fura sd fie afurisit si neertat de mine si de Dumnezeu si de sfintir apostoli Petru ;i Pavel 5t de doispre-

rrn 5d
ci na
mirn La
r- 'Insati
61'
lle llllle
,,J trnhr
Lleuule
r-oncenria
lcr oesore lrtme s' vrati nicaci dinri--c
rrL|/L,u
Lvr
mentalitate religicasd. [...] A taia latura religioasi
ciin isiori; literaturii rom6ne5ti inseanrni E rcilUl-:-

I flo :roa:
hlira
v,,!! l-1...r.

'ia la cunoarqierea trSsSturii ceiei rnai cai'acterisiict:

cir', c';itura noastrt veche s; ia una ciin fetele ei ''ie
(N. -ar-tojar, lstorta ltteraturii ron an?
qlorrE
1,1940-i9451,
ed. Dan Simonescu, Bucure5-,
vechi

"

Editui'a lvlinerva, 198C, pp. 224-225i

,.friu se poate ?ntelege firea unui Cantemii
unui Nrcolae Costin, unui Neculce, unui Sincai, unui

Clain, unui Conachi, unui Budai-Deleanu, fdri a

avea notiunea vietii ia Cufcea Domnilor rornini dir
secolui al XVlli-lea, fira a pti cum era mdndsiirea pe
aceasta vrer'ne, c6t6 luminE pi ce lumind se pas:ra
.n drciLd
.rir-'+'LUc^,-; -;
5l
^^ l,,*^
ldld d. s3
idslJdtlued pe
lUrTIe, {i"x
51 -53 -i--A^A^.
alLl

tia rom6nilor"de dincolo de munli, fdri a se expiica marea revolulie culturald petrecuta acoio, noua
^-i^^+-.^
ui
lgl lLdlg

lstoria
(

lr

'.-.688- 1 82
1

17.'

ulfjry

l-alrir
lr: |uruq!LILU
\tnzr'ftaa
LUlLurU

Eo'

-8.

TheodC

J, ' L'\JdYU9lLO,

,,Ceea ce, dintr-un expiicabil

au numit panE acum <literatur
nirin lpnitr rri rr r crea

Aceasti a5a-zisa literaturd nu cuprinde altceva dec6t

cErtile trebuitoare preotului in siujba sa, traduse in
romAnegte." (G. Cdlinescu, lstoria literaturii rom6ne de la origini pdnd in prezent, ed. a ll-a, Editura Minerva, Bucure;ti, 1982, p. 9)

E
'i
il

:i
:i

Vocile vremii

Mitropolitul Dosoftei (1624-1693) declara,

versuri tocmitd (Unie',

in prefala la Psaltirea pre

1673)'. ,,pentr-aciaia cu mult6 trudd si vriame-ndelungata, precum am putut mai frum,os, am talmacit ;-am scris precum au vrut Dumneziu, se poatd
traoe hiria omului citra cetitul ei."

,,Auzit-am veche
'Ntr-auz de urecn:
Poveste trecutd

!-acmu vedem multd,

Cd Dumnezdu toate
C6te va, le poate.
Cu lanci de departe
Pre pizma;ii bate.
,

,,Doamne, lepaoatu-ne-ai si ne-ar surupai.

Pie nci mAniatu-te-ai si ne-ai si cruta PdnrSntul cliititu-l-ai 5i i-ai sl;'5muta-,
i-ai str6nsu-i franturile 5i l-ai vinciecai
Cd te-ai ardtatu-ie aspru pi aprin:,
n^
.r I Vinrrri
ric Vtet
nlin<,,
^,Ji^-+, -n6
f,-/C t^^
l5-dl-i dUClpdLU-r
r= !u
v il rut r u=
tPsalnul 59, op. cii, p. 133

,,Pleacd-! auzul spre mine

Si s,i-m hii, Doamne, cu bine.

[...] Ca-m trec z6lele ca fumul,

Oasele mi-s sdci ca scrumul.
Ca neste iarbi tdiata

M-este inema sdcatS,

Cd sta uitat,i de mine
fn-:m
ei.nininr
LE-OIll niirf
9OtOL )O lr ru, rur r! niino
|./uil rL,
De susprnuri 5i de jele

Mi-am lipitu-mi os de piele.

De-atocma cu pelecanui,
Prin pustii petrec tot anul,
Si ca corbul cel de noapte
Tmi petrec zAlele toate,

Ca o vrabie rdmasE
ln sunt stresind de casd.'
Psatmul 101 , op. cit., p. 229

,,Dard noi, acum, cE ne numim cre5tini, de pe ce fap-

te bune socoti! cd ne vom putea ardta crestinStatea

pi blagocestiia ce avem ;i sd fim aiep si despar-ti! de
neamurile ce zicem noi cd s6nt pagAni? Cd de vorn
zice: cje pe credinfd, ne insdlSm, cd noi credinld nu
avem: ca cje am avea credin!5 am iubi pre Dumnezeu
;i am oazi cuvintele lur ;i am face, dupi putinfd, ooruncile lui. [.,.] lard noi, av6nd lege, facem tot impotriva legii si s6ntem mai picato;i dec8t toate neamuriie ;i dec3t toate iimbile. $i putel cunoa5te aceasta,
cE raste aFa cum zic, cd ce neam fnjui"S ca noi, cje
lege, de cruce, Je cuminecSturd, de mofii, de comAndare, cie lumAnare, cie sufiet, de morm6nt, de
colivi, cje prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie 5i de toate tainele sfintei biserici si ne oc,irdm
tl ne oatjocriflm ti-:srne lcgia?i ,...] fr nimenr sa nu socoteascS, din voi, Si sa zic5 in inima lur: dard ce treabd are vldorca cu noi, nu-5 cautd vladiciia lui, cr sa
am6stec6 intru ale noastre? De n-a! stiut p6nd acum
5i de n-au fost nimeni sd vE inv6!e, iata ca acum ve!

pti cd am treabd cu

Psalmul 47 , in Dosoftei, Opere, 1

ed, N.A. Ursu, Bucure;ti, Editura Minerva, 1978, p. 106

46

Antim lvireanul (c.166G-1716) argumenteazd:

to! oamenii c6t s6nt in lara

Rom6neascd, de la mic pAnd la mare si pSni la un copil de tA!5, afara din pdgAni pi din ceia ce nu s6nt de

o lege cu noi; caci in seanna mea v-au dat stip6nul

Hristos si vE pasc suflet6ste, ca pre ni5te oi cuvani;toare si de g6tul mieu sp&nzura sufletele voasire pi de
la mine vc sa vd ceard pre to;, rar nu cie la altii, p6nJ
c6nd vi voiu fi p6stodu." (La Dumrnca Vamesuiu!,

cuvAnt ae invaidturd,

in apere, ed. G.

$trempel,

Bucuresti, Editura Minerva, 1972, pp.25-26).

Note lexicale
blagocestiie, s.f.
vlSdicd, s.m.

noblele, mdrrnimie

inalt prelat; episcop, mitropolit

)imitrie Cantemir explicS: ,,Astizi toati

popuiatia lMoldovei] se line de biserica creptin6 pi
orientaiS. Nu prime;te idei strdine de credinra lor
face tot ce aceasta ie porunce;te 5i nu face ceea
ce este oprit de ea. l.lu s-a pomenit in Moldova
vreun eretic sau vreo erezie. Asemenea lucru nu a

putut avea aici obdrpie, poate fiindca neamui

acesta n-a vrut sd primeasca teologia scolastici pi
me5tetugurile sofistice ale dialecticilor pi a crezut
cd pentru m6ntuirea sufietului e de ajuns simplitatea evangheliei siinvd!5tura sfinlilor piirinii chiar

fira

pcoala

." (Descriptio Moldaviae, Descnerea

Maldovet, trad. Gh, Adamescu, Bucure5ti, Editura

Cartea Rom6neasci, 1942, p. i77)

.li

t'':

**l-lmbaje
de speclalitate

za:

LCd
UE

nu
:eu

)o-

in functie de profilul liceului, profesorii vor realiza aceastE

leclie folosind texte din domeniul de specialitate pe care-l ur-

1U.+!

LC,

meazd elevii claser la care predau'

4..

,.t
^
ue

DEFEruI

cu-

im
soeajd
JttmI I

vei

de
nui

Haftb, revista, album de-al1d

.i
LI:-.

in;
ro!

ttl
ot',

NTtNg.IZA L!MtsAJELOR DE SPECIALITATE

)ve

G. Citi;i fragmentui urmdtor, care reprezintd inceputul uner

)a
rul
tFl

dicr, Bucure5tr, Editura Anas*S

rile limbajului religios

zui
+^
Ld-

..Suntem

in Duminica Hofflor' in Duminica

iar

irr lerusalim, Dunninicd ce s-a intipdrit in sufletele

bdtoare luminoasS, ca o sdrbdtoare veroe 5l Dlrul

Jtc

acestea, sa Stili

ci in aceasti Duminica

patimilor Mantuitorului

incepe,

,.

:il
;F
j
'f

un lucru de mare pret sd ne oprim pe mar-

ginea acestui drum al patimilor M6ntuitorului,

Lorrei

,,tir tr

LOi Ce O

pu;

DUmneZeU mantUitOr

pentru noi. De aceea si noi vom trdi aceasta sdptamAnd a patimilor M6ntuitoruiui, oprrndu-ne necontenit ;i cuget6nd asupra lor 5i rug6ndu-ne lui
Dumnezeu sd ne descopere intelesul ior cel minunat pentru mAntuirea noastra
Astizi, iubitii mei, ne vom opri pe drumul
acesta al intrarii Domnului in lerusaiim. Mai int6i
vom cEuta sd zugrdvim, in putine cuvinte, cum s-a
petrecur aceasU rntrare a Domnului in lerusaiim,
pentru ca, irr unele minti, rmagrnea acestui fapt nu
'este
destul de iimpede "

2. Cititi fragmenreie oe mal ros extrase di:ariicoiui Conauta rntelectuatutu n BAC oe tor,
Muresan (Evenimentul zilei, joi,6 iulie 2006, p. 6).
Comentaii caracteristiciie limbajului jurnaiistic si
precizali atitudinea autorului fatd de situatia prezentatd.
,,Examenele scolare au o parte incontestabil
pozitiva: produc <perle>. Gafele, stAngdciile. formulSrile nepotrivite pescuite din lucrariie elevilor
sunt inin'litabiie. Au prospetime sr sunt imprevizibiie, Un umorist ?ncercat nu reusesete, nici daci std
cu picioarele intr-rrn lighean cu apd re:e o sdpi6mini. sd scrie lucruri at8t de hazoase. Cum sd nu
r6zi afldnd ci <Prdslea era ata cie ciestept inc6t tairi-c\r

.^,,.
a\ mar-^i
- )pu5
--,,1*^+^t.
Lc-)du r ;t-d
5d
trtSdtgd l^td ftdLuttdtel>

Umorul ,,perielor" e cu tobogan, ca sd zic

a;a. Din r6s luneci direct in tristefe. RAsul duce la
meditatie. O parafrazE dupa grupul Ars amatoria
ar putea suna cam asa: <Nu r6de, ca ajungi sa
gAndestil> Unul dintre subiectele la iimba romana
cje la Bacalaureatul din anul acesta '...1 solicita
candidaiilor si scrie despre <conditia i.rtelectualuluiin societate> inir-un roman, ia alegei"e, de Liviu
Rebreanu, Marin Preda sau Camil Petrescu. Cd absoivenlii de iiceu s-au repezit sd descrie dragostea
dintre intelectualul lon si intelectuala Ana, c6 llre
Moromete apare in Poiana lui locan mar citit dec6i
un academician intr-un amfiteatru nu ar fi mare
lucru. Nu ar fi de mirare nici ca lrinel Coiumbeanu
si fie subiectul vreunui eseu in care Monica Gabor
sd apard ca un fel de Ana lpitescu, luptatoare feminista, fin intelectu alizat1,.

II

48

[...] Categoria intelectualilor nu mai are fasci-

nalie sociala. Inteiectuaiitatea e o categorie tot

mar discreti. Nu mai are (magnet). Lipsa de interes si atractivitate pentru o ocupalie jntelectuali
e atdt de mare incdt, spunea un candidat, <imediat ce am iepit de la examen, am mers la dicfionar sb vdd ce e acela un intelectual). [. ..] Cdci, ironia sortii, toti candidaiii care nu au ptiut ce e cuv6ntul acela ciudat <intelectual> se chinuiesc sd ia
examenul ca sd poatd intra apoi la o facultate de
unde sd ia o diplomi de... <intelectual>".

3, Exprimati-vd, intr-un scurt articol, propriul

punct de vedere fali de tema abordata. Dali-i un
titlu jurnalistic.
4. Cirili fragmentul urmdtor, in care, sub titlu RomAnia corputd, sdracd, birocraticd si inunoata, ztaristui Florin Ciornei prezintd rezuitatele
unei cercetdri sociologice (Evenimentul zilei, joi, 6
iulie 2006, p.7). Subtitlul articolului este Lipsa banilor, infraclionalitatea 5i nefuncfionarea instituliilor ii preocupd cel mai tare pe rom1n| aratd ultimul Barometru de Opinie Publicd. Discutali rolul
titlului si al subtitlului articolului si tipul de informatii furnizate.
,,Agenda pubiicd a romAnilor este dominati
de problemeie niveluiui de trar, coruplra Si modu!
de funclionare a institutiiior. Aceasta este una cjintre concluziile cercetiirii soeioiogice ccmardate o:
Fundatia pentru o Societate Deschisa pi efectuate
de Galiup Rom8nia. 86% dintre cei chestionari

sunt nemullumiti de preluri, iar 79orc de iocurile

de muncd; Bl ozo crr,:1 cd pensiiie reprezintd cea
mai acutd problemi, in timp ce 80% se pl6ng Oe
sindtate; 83% sunt ingrijorali Ce corupfie, iar
7 3o/o de infraclionalitate.
ln aceste condilii, nu este de mirare ci Biserica se bucurd de incredere a a B8o/o dintre r,om8ni,
in timp ce guvernul de doar 21oto, parlamentul de
14o/o, iar paftidele de 9o/o. Dirr aceste motive, remarcd sondajul FSD-Gallup, creSte de la 47ok la
54To numdrul ceior care cred cd Rom6nia rnerge
intr-o direciie gresit5. "

5. Comentali prin ce se cjeosebeste acest

fragment de cele citare ia punctul 2 (tipul de infor'-

mafie, de comentariu, de atitudine fatd de cele

orezentate),

E,

;:
j
1:"

tt

t
1*

$
:q

'i
j

"t
:i
::
a;

id

fr
3

I
:i

-l
H

Unitatea

Perioada veche

**FoneticE

scl?n!

F! ortografie

in10td
IIE-

ri^
LIU-

irc-

)^

fiul
un

Mozaic

oLd

u!tl
t!r,-

aie

lail
nle
:ea
,l^
u=
t^.

se-

tnl,
A.
\15
tE-

tt0
Y-

est
ct=

niftongii

sunt

gruparit i*w

vocafe: iei (mieil, eau (beitD, ioa{aripiaaril.

Un zunet specific limbii romdne este i de

apare dupS consoan5 in finalul u:ror cuvinte, la
gramaticale (pluralul substantivelor 5i

:;
:i

b. agneasmS r gheari n gheruld o gheata

unghe * gneald.'

SILABA St ACCENT

t, Despdr!i!i in silabe cuvintele urmdtoare:

distractie . constructiv . lingvist o inautentic "
prestabilit . demonstrativ c constitutional . lucrdri
r abstract c purctualrtate restabilit . oostpoziile.
"
*" Indicaii iocul accentulr-riin cuvinteie: buteli: * niafia u deia * creiedere o ei'ezie ail- ;.ic
Silaba este o emisiune sonora .inicd, forn*rt5 dintr-o vocalE sinqur6 sau insotitd de una
'{.
rr{

nui
fsrmate din doua cuvinte scure irnpreun6; in scris, acest lucru
de erafimi {nu-i a.|a? i-t spune}.
fixe cu F.*n

inseamnd rostirea- nnai puternici

ri''siiabe in cuvintele pdisilabice: cerfe
r4pede Cuvintele lungi, mai ahs cele

nor
(ap,

nuI
a.
lefo

lvor

dei
lub
5. Alegeli formele corecte din listele de maijos.
a. aseazd . grepeald . infeald . seade . oesearti r marqeazi o ataseaza . triseazd,.

50

b.
5CU;

bun

Unitatea 2

Perioada veche

SCRTEREA Sr PRONUNTAREA

NEGLIJeTTA

'

in pronunlarea neglijenti pot apErea mo-

dificari fonetice:

ffi
ffi
s#

ffi
\t^i

a. cideri de sunete, grupuri de sunete si

chiar silabe, ia inceputul ('neala), in cuprinsul
bon'5oard, sar'na) sau in finalul cuvinteior
(poa' sd vin4. Acestea sunt provocate de rostirea rapidd si incompleta si se ncteazd in moc
obi5nuit printr-un apostrof;
'
b, disparifii de sunete din g;-upuri consc,
nantice mai greu de p*nunlrt' gresealS tipicd
vorh,itorilor inculti, cu pronuntia needucata:
(= examen), oprobiu
seros (=, xerox),
.e,Zam:n

'=

:: ::iJ:11

i:i;:f

j,:':t3l,l,'ji",.u,. ui n

.-

----:..---,-: vocafe:
--r- redlcerea
,,^ l^
semivocale si
difto;rgulu,i ,.
,o
(carter)',
(salar,
-iu
renuntarea la finala
e
servicl,

d. iniroducerea nemotivatd a unui sunet

suplimentar (indentitate, a tranversa);
-r
- -lprematurd a unor,sigle si ?me.
adaptarea
prumuturi \teveu, semeseu, tarpedou).
De.t.*.n.u, o.ui*n iriaJ.
sunt si
pronuntiile regionale si populare: pachetifi, pa,
vur, chi5ar, erea, p-orma, doo, 5pion, benoclu.
Succesiunea a cjoud vocale (ca'e foi'rneazd,
iiecai'e, alU silabS) se ilumeste hiat: o-o

;;;;;

fel
._,/ nn' <A ziri -) nl
,,_ arar
_-red h;ir+
udldt .l',
ralu, ;-/
oa +^r
Io: avea o

r*

zmintealSl Ca-n partea la ivona s-a aruncat, pi

d-aia si cu nasu-n carte, si cu gargaunii la capl [...1
A5a cd mai bine ca n-am avur io copii, cd cine stie
;^-^-^
L= *-i
lllOl nan,,^!
I lErJUl I lt>Co

1..
I

E, Textul cie mai jcs tmrt5 intentionat mcdul

incd necuitivai de a scrie al unui ccpii. Vi se pare
autentic? ldentificaii qreselile sr stbnoaciiie de exprrmare

,,1.: inceput nr-am suparai dar pe urmi mi-a

irei:ut. i,lumete i uc; nui"n-i piace foarte mult ?nsi
nrarila,si rata zii,:a e mai b-rn decAt Rober-t penlru
cd e un nui"lr3 ce al nostru rorndnesc si decAi taranii
isi bot:azE ccci Robef.. [...] lraai zice Rcben cdte o

J--: )c
-: Ilrsr
-t I l'- irrlim
uoLo
9gl ; | >d ^o

l: lntornot
, ,,, f ;r{n ?n-i
-Jlg lll5d

acoio nu irn-i niace deoarece este intuneric si plin de

bdie:i r:;' n'ia :ai'e fumeaza ca rurcii tiEare de ia i,
gare ia- caca rna p:incle cineva im-i rupe picioarele.
Pcate ci Robert era acolo cie nu niai i-amr vdzut. lar
cAnd n-l-am uitai ia ielevizor intre mama 5i tata la un
fiim cu "l ca;'e .tuca pooice si i-a furat cineva un covor m-am gAndit si mi-a venit o icjeie care abia

asteptam sJ i-c spun cano ne mai vedeam."

(T.C. Bobe, 'Jum mi-am petrecut vacanta a'e vard)

Mesajele transmise prin mijioacele electro-

e-e, i-e (fe-e-ri-e), e*a (me-an-dre)

nice fcarte raspdnCite azi

pc.pta electronicS,
pe
mesagerie
internet, rnesajele telefonice sc;'ise _- sunt aciesea, din motive tehnice sau din

etc. in vorbirea rapidS, in stiiul popular-familiar,

mai ne?ngri1it, hiatul este adesea eliminat prin
contragere intr-o singurii vocald (alcol), inh-un
drftong {mean-dre) sau prin introducerea unei

comoditate, lipsite de semnele diacritice ale

limbii rom6ne, Adesea autorii lor folosesc abrevieritipice si neglijeaz5 regulile de ortografie 5i
de punctualie ale limbii rom6ne stanciard.

doui vocale r,fe-[i]e-ri-[i]e).

Esenfial este ca aceste utilizSri practice ale scri-

(al-co-oh,

semivocale intre cele

.

'E.

t.r :

ril

.:

.'.,,

sului sd nu creeze obisnuinte proaste, care si

se extindi in alte situatii de comunicare. Ceea
ce se permite ?n mesaje e e-mail, nu poate'fi
admis ?n texte cu destriratie pcolard, oficiala
etc. De altfel. cl'riar in nresalele cele mai grdbite,
cei care srrie ,,sati" (s5{i):i ,,va*renii" (va veni)
se descalifica din punct de vedere culturai.

in liieraturi apar adesea transcrieri ate Dro-

nunfiei pooulare, familiare, regionale

diferite de
normeie oficiaie. ldentificafi formele (foneiice) si
confirudriiie populare din fragnrentele de mar tos
(apartindnd monologului interior al Vic,ii, in romanu! Gabrielei Aclame;teanu, Diniineafi pierouta:'.
,,Vroia si vazi dacd mi-sa mai e cu mintiie-ntregi, fincd tot sta, cu ochii 5ia holbali ia perete, pi nu mai scotea nicio vorb5. 5i prefacuta cje
ivona, asta voia sd vaza: poate si scoata, sau nu,
de la cec banii babii si sa-i treaca pe numele er sr-a
lu barba-su? "
,,Te scuz. Te scuz, ce o-aia nu mai poii tu, cje
scuzeie melel Tot scuzd-md, rot stai sd vezi! Fara
buni lvona asie, cia'prea cie tot zuriiel Si fi-su. ia

a.

b.

3. Trans

ment-

ie de m:saier

e-

giilentele

5i

n-i
-^ 6;-i
-i +,,
iIltdJ *-;
tJcr z-ir
il ldt ,1.
tu \_c
ud ^^
lJg

care tranr zis...

b.

r tiam lasat nr meu

nu fii prost... io vb cu

Fo rma

rea co n stii nte i

rsTorrce

t,

a-l

e
it

+
.:t

{
DELIMITAREA TEMEI

4t

.E

Constiin'ia istorici se na5te din incercarea de a construi iden-

,+

titatea unui popoi a unei naliuni, prin raportare la alte popoare, la

alte naliuni. C6teva dimensiuiri specifice acestei raportdri suni: si
tuarea in timp si in spatiu, evenimentele istorice, limba, cultura Si
civi!izatia, mentalitiitiie.

's

*a

:+-

.$

e
I

iii

::

,,De cSnC existi comunitdti umane, functioneaz5 un meci- ' .i&

nism arhetipai, tandemul icientitate-alteritate. Noi suntem noi, cu 'r+F
trasaturile noastre, iar ceilalli sunt diferifi, fiecare cu tr6sdiuriie lui,
in fapt, oamenii mai muit se aseamana decAt se deosebesc; la fel ;i E4
comunitdtile. Putem insd renunla ia distincfii? Se pare cd nu. gi ?'t
+
atunci identificam trdsdturi deosebitoare, ie scoatem in evidenla, le
+
punem sub reflector. !i astfel ne construim pe noi ?nsine si il con..{
+*
struim pe <celdlah>. lntr-o manieri oarecum caricaturald. Oamenii
3
si comunitatile ajung sd se deosebeascd in mai mare misurd in ima
ginar decAt in realitate." (Lucian Bsia, Rom6nia, lard de frontiera a
Europe| Bucure5ti, Editura Humanitas, 2002, o.7)

l.

ai

Stema Tarii RomSnepti ca frontispiciu, 1787

i--^^r^; ru >euolui
'rLcF,drru

ai XVI-iea, preocupdriie privitoare ia feiul

in care romdnii se inscriu in cursui isroriei aoar in ciocumente scrise
in limba slavoni. Acesi interes se dezvoltd datorita contactelor pe
care cei preocupafi de formalia lor inteiectualS incep sa le aibd cu
alte culturi ;i alte civilizalii. Primul romdn care afirrnS, in lucrarea sa
Hungaria (1536), scrisd in limba latinS, originea romand 5i unitatea
limbii si a poporului rom6n este savantul umanist Nicolaus Olahus
(1493-1568), Pasul important este fdcut in acest ciomeniu de cronicarii moldoveni, cei care la mijlocul secolului al XVll-lea siinceputul secolului al XVlll-lea, scriind in limba rom6n6, pun bazele istoriografiei ;i care, de asemenea, sunt considerati a avea merite ?n
crearea unui stil literar. Scrierile lor au ecou si in Tara Rom6neasca,
unde apar alte cronici care continu6 efortul de reconstituire a istoriei maiindepartate sau mai recente. Dimitrie Cantemir se detateazi, in aceastd serie, ca un istoric savant, acoperind prrn scrierile sale
at6t spaliul universal, c5t si pe cel autohton. Scrierile sale de istorie
rom6neasci dovedesc intenlia autorului de a elabora o descriere
compietd a trecutului poporului sdu. in a doua jumitate a secolului
al XVlll-lea, in condilii politice vitrege pentru rom6nir din Transilvania (regiune inglobatE lmperiului Austriac, in care drepturi politice
aveau ungurii, sasii 5i secuii, dar nu ;i rom6nii, considerati tolerati),
lcoala Ardeleand continuS, prin reprezentantii ei, eforturile de a
proouce dovezi care sd conducd la formarea constiintei istorice a

c
E

n
a
r,r

S:

r:
iF

rc

le

c;
ili

nt

to
te
dl

pr
VE

lip

''"-

.i.

.4
,t

ze,

ad
ref

]3

^x.I
lct

::

da

vei
dut
Mir

Unitatea

ct rl:-

s:'-

--i
t5l

2-

Perioada veche

neamului. Preocuparea pentru istoria na!ionala

ocupd un loc privilegiat in perioada pagopiistd,
stribatuta de entuziasmul european al constituirii
naJiunilor moderne. Kogalniceanu incepe sd editeze, in 1843, Letopiselele ldrii Moldovei 5i
indrumi programul revister Dacia literard cdtre formarea unei literaturi nattonale, pentru care tema
istoricd era esenfiald. De-a lungul timpulut, con;trin!a identitard qenereazi poiariziri (in perioada
intprhelicA cearta" dinrre autohronisti / ti'adirrcnalistr si moderni;ti, adepfi ai imita!iei modelelor
strSine si sincronizdrii cu acestea) sau se supur'l
irleologicului (1n pericada coniunisia apar teorii
defornrate despre originiie si vechii^nea ronrAnilor'),
Tema identitard este actuald, i S:' rlrdoifesti in

dezbateri aprinse pe tema integrarii Rominiei

cl.

lui.
.l-i
1>l
<,
iF

Jt t-

]nli
na-

Uniunea IurooeanE
Temeie rundarnenta'e aborrla.:

o:

?'r

cicr-itaa

si de ceilalfi autori preocupati de constiinia istoricd a romAnilor sunt: originile, limba, continuitatea,

evenimentele istorice

;i insiitulia dcmniei.

Croni-

carii ;i invalalii lcoiii Ardelene susftii orisinea comund a tuturor romAnilor (molooveni, munreni si
ardeleni) pi originea pui'romand a romAnilot'. Ultima idee, care sublinia noblelea poporului rorn6n
se baza oe iooteza exterminirii daciioi' de cdtr.
romani. ir, timp, istor' -ir au iontestai aceasti
incr:::i, O alt; remi este cea a iaiinitatii lin-rr;:'
rom*ne, tr"mi dezvoltatd ulterror de Scoaia Arcieteani. Ccntinuitatea, iencmen pentr.J care crcnicarii nu delir suficiente mditurii, este mai cieErabb
infdtisatd ca un mirac.l pe care il constatd, ciar
nu-l pot expiica. Pentru relatarea eventmentelor tsiorice trecute sau contemporane, cronicarii dezvolta
tehnici narative 5i descriptive care dau valoare

artistica scrierilor lor. Grigore Ureche recjacteazd

prima cronicd in limba romAni ;i este nevoit si inventeze o

limbi

scrisS, cdrturdreascd. din care nu

lipsesc accentele specifice limbii vorbite. Miron

Costin are aplecare spre eseisiici, el probiemati-

zeaza istoria pr soarta omeneascS, intrerupSnd

adesea 5irul evenimentelcr prin inserarea unor
refleclii ;i maxime fiiosofice. lon Neculce, contemporan cu Dimitrie Cantemir, intoarce scrtsui cronic;iresc la oraiitate pi obvedepre taient narativ,
cjar nu si o con;tiinld istoricd la fel de modernd
ca a cronicarilor pe care-i continua. El promoveaz5, ata cum observi Nicolae Manolescu,
autohtonismul si nafionaiisnrul, spre deosebire cle
Miron Costin, care are viziune europenistd si univer-

sald Ustoria criticd a literaturii rom1ne, 1990).

Stolnicul Constantin Cantacuzino continud eforturile cronicarilor moldoveni, fiind primul care are
gdndul de a scrie o istorie completd a rom6niior.
El videpte calitafi de istoric, superioare cronicariior moldoveni.
lmportanla cronicarilor, ata cum o perceoern
astdzi, nu consti neapdrat in valoarea stiintificd a
ideilor pe care le-au pus in crrculalre (desi unele
dintre eie s-au dovedit ?n timp farS temei stiinfific,
liniile de cercetare abordate de cronicari au avut c
influenla rnajori in dezvoltarea istoriografiei romdneFti), ci mai degraba in impulsui pe care l-au
dat formarii congtiinfei identitare pi in coniribulia
esentiald la instdoAnirea limbii naiionale ?n culturd. A5a cum censtat5 Mircea trlanin (G. Caiinesct
si comniexele literaturii romAn Pitestr, i:iitur';
r.,;dte,a 4-, 20JZi, cdr'ocierur aernonstraiitr a
scrierilor literaturii noastre vechi nu se manifesta
doar in planul ideilor' (afirmarea originii ;i apartenenlei romanice), ci si ?n planul realizdrii artrstrce
(dovedirea capacitalii de abordare a unui gen sau
a unei teme in cadrul culiurii autohtone).

DOCU M ENTAREA
in cadrui studiului cie ca: Formarea ccnptiint,ri
iq1..1..
rii nrnrr rOC1.;r Si Va COnCentrati ate ntie
|/|1|JIe'
asupi"a lucr,irirol o"-

acea;ii r'.:ni elauo:ate o:

Grigore Urerne, Mircn Costin, ion Neculce ;i sioinicui Cons;entin Cantacuzino. Revedet! prezentarea ietopiselelor de ia pp. 31-32.
Putefi consuita urmitoarea bibliografie:
Cronicaril moldovenr. Gngore Ureche, Miron
Costin, lon Neculce. Antofogie, introducere, comentarii, dosare critice, glosar;i bibliografie de Dan
Horia Mazilu, Bucure5ti, Editura Humanitas,l 997.

\
1

Miron Costin, De neamul moldovenilcr (in

oric,: edilie ia care aveli acces).
Crontcari munteni. Prefa!5 de Al. Piru, aniologie de Virgiliu Ene, text stabilit de Mihail Grego-

rr:n

Friirr rr: Ti

caft mun
zilu, selec-tia
B ucu restr,
b MilitarS, 1988 (
qie a cronicarilor munteni pe care o
Pentru imaqinea cronicaril

.^-; LrLrLr
-;iii. LoPrLUrur
--^i+^1,, lcronicile

joio,

!iteraturii romAne, vol.

u,

M ETODE DE LUCRU SI DE
PREZENTARE A REZULTATELOR
Membrii grupei care au ca temd acest stude caz i5t impart sarcinile de lucru (pentru
9ru
faza de documentare), incercdnd sE acopere
direcliile de investigalie propuse.

Duoi ce fiecare si-a rezolvat sarcina cie lucru,

vi intAinili si faceti

un schimb de idei pe margrnee

documentdriivoastre. Apoi, stabilili r_in pian al pre
zent,irii pe care urmeazd sE o faceli,

Fragment de mozaic roman .,r insemne crestine

oescopeili ta Aloa tuila {secor, \

Prezentarea voastr; va cuprinde un eseu

0e sintezd in care sa ardiati Roiul cranicarilor ln
formarea con;tiintei istorice si o aolicalie pri,ri-

toar

dirceliir, de in'oestigafie
fi realizatd intr-o formd
pe care o veli alege voi (realizarea unui poster,
a unei scenete nrin care sa iiustrati o dOmnie
medievala/un eveniment al epocii, pregetirea
unei dezbateri pe care sd le-o propuneli colegilor vostri, realizarea unor tabele sinoptice ale
perioadelor si domniilor evocate in fiecare cronicE, desene ale unor personaje pertretizate in
oricare cjrnt

DropLise. Aplicaiia poate

Bucure;ti, Editura Minerva, 1990, pp. 43-73', capltolele Cranicaril moldoveni 5i Cronicarii munteni din lstoria literaturii romSne de la origini
p6nd in prezent de G. C,ilinescu, eci. a lt-a, Bucuresti, Editura Minerva, 1982.
Pentru a observa diferenteie de argumentare
de
interpretare aie fenomenului istoric, cititi si
5i
lucrdri recente pe aceastd tema. Vd recomandim.
cie pilda, iucrdrile lui Lucian Boia, lstorre si mit in
constiinta ramdneascd (Ducuresrr, Edrtura Hulnenitas, 1997) ii RomAnia, yara de frcntterd a Eurcpei
caoitoiui O insula latlnii (Bucure;ti, Editui'a

i-lumanitas, 2A02';.

cronici etc.).

FSATUTION T}E TFXTE

Fragmenteie pr texteie care urmeaz6 va oferE
cdteva ilustrdri aie temei si sugestii pentru modui
de abordare a textelor.

DIRECTII DE INVESTIGATIE

Care sunt ideile importante pe care croni-

carii ie afirmd in legdiura cu originil... continuitatea ;! limba romdnd?

n Ce forme capdta, in leropisete, cultul ,,intemeietorilor"? Referili-vd ia,,mituriie inceputurilor"' (Dragop-Vodd sau Negru-Voda) sau la ,,miturile dinastice" (Basarabii).
' Care este sensul pe care ii dau cronicarii is-

toriei pi scrisului ior?

e Cum este perceput astazi rolul cronicarilor
munteni si moldoveni in plan culturalT
. in ce anume constd vaioarea iiterara a letoprsetelor citite de voi?
. Cum explicali actualitatea temei ioentitare
sau obsesia identitara a rom6nilor?

54

Viziunea cronicarilor asupra istoriei

Cititi fragmentele reproduse in continuare pi

identificali motivaliile pe care le oferi cronicarii

pentru demersul lor. Formulali o definitie a rstoriei,

aia cum rezultd ea din textele citate.

,,Mulli scriitori s-au nevoit de au scris r6ndui

si povestea iiir3loi de au liisat izuod pre urmii, pi
bune si reie, s5 rEmAie feciorilor Fi nepolilo-r, sa le
fie de invifatirra, despre c6ie rele sE sd fereascd ;i
sd sd socoteasci, iard de pre c6le bune sE urmdze
si si inv6le 5i si s5 indirept6ze." (Grigore Ureche,
Letopisetul larii Moldovel

,,[...] nu numai l6topisetul nostru, ce 5i cdrli

striine am cercai, ca sd putem afla acjevdrul, ca sd

fl

rt
C

n
5i

t
rL

tr
P,

Unitatea 2

Perioada veche

nu mE aflu scriitoriu cie cuvinte desane, ce

lR

de

isus Hristos 107, cursul isioriii p6na dupd prada lu,

,,Fosi-au gAnOul mieu. iubrte citrtoriuie, sd fac

Batie, hanul tatarasc, si pdna ia inturnarea iui Drago;-Vodd in Tara Moldovii pi lui Radul Vodd Negrul
in Tara Muntenrasca, carea s-au tAmplat pre ia anur
de la Hristos 1274duce..." (Dimitrie Cantemii', Hro-

rlarontato
" (Griaara I lrorha nn rif
uursl./!v.r'
-"Y",

l6tooiselul ldr6i noastre Moldovei din desciiecaiul

ei cel dintdi, carele au fostU de Traian-imparatui si
urdzisEm ;i incepiiura letopisetului. Ce sosira asu-

t-

u
g

nicul vechimei a romano-moldo-vlahilor)

pra noastre cumpiite acestea vremi de acmu, de nu

-ru,
,r.

a:'-

rtn
ivi]Ire
il tc

nie
ree

rleaie

)tn

stim de scrrsori, ce cie griji s' suspinur,. 1...1 Deci priimeste, in ceasiS daid, atdra din trucia noastra, c6t
sj nu sd urte tucrurire s cursul iar5r, de unde a..r parisrt a scrre rapdosarui Ureche vornjcui." (Miron
. .--:.1- , --^^,--:, ,t *'rat
ld
LU)LIl L, Lt:LUUIJLUi
^Icldcvti,.
,,Deci, fratiloi'cetrtoriio; cJ c6t veti inceirna
a ceti pre acesl letoo sarir mai mui:, cu araia verr
sri a va feri de Y'',',-J.
nrimeidir ;r veti ft ma: lnvdtar; a oars
,ia,r, ,n -, ,r; I^
.*-?,
," oil
^.i ;^
^.i 03 osure, cr,
o? .^i^:
rarna, cil
ra5punsurr la SraIU'
cje voroave, la oomr Si rcr i )roao. ce cinsit. " (,Neculce, Letoprsetui Tani Molaovei)
,,Cum Nacfiir in prolocul llronografuiui lui, ce
face, zice: ci frumos lucru iaste den gre5alele altora
sd iocmim viaia noastri si nu ce aliii au ficut sa cerc5m, ci ce bine fdcui va fr, noi a urma sJ ne punem
nainte. Si trebuie sa strm ca pre ce, br,ni si vrednrci,
carri vor fi fost bune fapteie ior, si le pomenim orne,
irr nrn -^; ri,
.i irri+nri
^: ^; ; li,,-li*
)l-i UI=
^..- el_>d-l
lduudl ll. Idl
ldLdLUIlU:..1^ ldL'/
"i,,
FJlS LCI ld')i
.i)c-t ll-l^.-^.*ii
-i )c-t
-:
-i^^i^ '^-<.4*
u!c-\':t i tdt I )t
u( dtdt I I dLU=c ,JJt L: ttYJdt

du-s
tt

;r

oui

C ai;

iunre, cai aL ti'di., -a si-r ram*re

iacu zina, I sto ri a'[,5

16

Ru

." (Con:nan-

m 3 n t's-;,;

nu numai de r6sui altora siinsurzi suntem oe lucrurile si

fantpi:
rolnr
rr,:i
rio
dcrnt'1"
co lntr-t.-elt l':amani
|v|\/lL|!g!vJ'-F
,,FdrE istorie

trarrr cr si
/'

orbi mrrt:
"'"'l

c5-dU
r, , i^+i*^l^i-, ,+ -^-' r ,.J^ ^^,,^i^
i
:'lLdlnplaL -;
^, , fIdCUi,
51 -5-6U
Caf Oe nevole Inaa ne

efa
iesie a le <,1i. nonirr rr: <.i nuram Si tfaiui
-'" S;
/' fl?
'
vietii noastre a tocmi." (C. Cantacuzino, oo. cit.)

t>;
,aflr

'iai

dr:i
-t
t, )r
1t=

isi
3Ze

Ar,ti
l5d

,,[...]impinFi si ooftiti f;ind de ia unii priiateni

streini ;i mai cu deadins de la insofirea noastra carea iaste Academia Stiintelor de la Beriin, nu numai
odata sau de doaa oi'i, ce de multe ori inciemnaii si
rt rnati fiinr^i rrtrntn r ce de inccnitt tra neamt.ll si v:chimea moldoveniloi Dre cat adev6rul pofteste,
s i-^. LdL
;^ ^-^ >LUl
--, ,*tL i,..i
rl
-A+ U
| 1,' ,. ,,rFnct_rr
rlloLd;
v)!-qu r r.{:ri
ucro n5nA,
PIY
9dllLlUl
Si nevornta noastr; ca tot rrupul llronicu:,tiacestu-

'ra

in doai tomuri (adeci c5(i mari) sa-l imp,irtim.

Deci tomul ciintdi (pre carile in ceasid data vi-l d5ruim) si sa numeascd Hronicu! vechimei a roma-

no-moldo-vlahiiar, carile, incepand cie la descdlecatul Dachiii cu rornani, acecd cie la Traian Marele in:pei'at si de la anul Domnulur si Mdntuitoruiui nostru

Origirriie

t,

Formuiari

c'l propriire cuvinte jdeile

oes-

-i+-+^l^;^-,^-^.li^
inc rafarirnaro l: nr,nrna;
^n,:i J-,,-,
l,i>E u!lrLlLdLE:IC
\J:1,..-.
pcporuiui roman.
l.Jl

,,Vor r:nii h4oldovei si-i zicZ ci au chremat-c,

Stitia, sau Schitnia, pre limba sloveneascd. Cr. Stitia
coprinde loc 'ruli, nu numai ai nostru, ce inchide s
Ar"dealul si

'iara

Munrene asc;i si canroii preste Nistr

cart mar sr cie Tara Lesas. thientr '-o-F, rrni, si Flarhr: co <rri,, letonisetila rattnes..
pre numele hatmanului r6mlenescLr ce l-au chiema,
Flacus, carilc au batut razbciu cu stitii ore ac6sie iccuri si schimb6ndu-s5 si schimonosindu-sa numele,
din Flachra i-au zis \tiahira. Ce noi ac6sta nume nu-i
priimim, nrci-l putem da tirai noastre Moldovei, c'
:i j:-i
"'^'''j:'^^/:|o, >d
Tirii
I\lrrntonocri c)
*- at
*r ^'
I ru
vur F:
5d LJI>pdt
tdLc
; -,,, ..,*,
doao idri, ci scriu ci au fostu toi un loc;i o lara ;i noi
aflSrn ci liloldova s-au drscdlicat mai pe urm;, iar
munterii mai cini6i, r^ndcara cii s-au tras de la un i:vod, munt6nii ?ni5i, moldovenii mai pre urrna, ci!
pistorii nemeril, ca umbiAndu pistorii cje ia Arciea
ce sJ chiiami Maramorot, in munti cu dobitoacile,
au dat de o hiara ce sE chiami bour si dupd multi
goand ce o au gonit-o prin munfi cu dulai, o au scot
la sesuiapei Moldovei. Acoiea fiindu 5i hiara obositE,
au ucis-o la locul unde sd chiamd acum Buor6nir,
0e coprinde

daca s-au disciilicat sat. $i hierul !5rii sau pec6tea cao

de buor sd insemneaza. !i c5leaoa cu care au goni',
fiara ac6ia au crdpat, pre carea o au chiemat-o Mc

fiif
ffi[
$'t:

ilt,

ffL

ni
lil

H!

&t
iEl

da, iard apei de pre numele c5!6lii Moldii, i-au zi:

Molda, sau cumu-izic unii, Moldova. Ajijdirea si larir
dipre numele apei i-au pus numele lr4oldova." (Grigore Ureche, Letopiselul Tdrii Moldovei)

Hr
t.&!

F$

,,Neamul
Din !5rile

f4
$l

Traian intdi

Drago;
moldoveni premen
Martor este Troianul, pan!ul in !ara
Si Turnul-Sdverinul, munt6ni, in
Miron Costin, 5

in

Letooiseyui'far1i

,,lari noi intr-alt chip de ai noptri si de toti

c6!i s6nt rumani !inem pi cr6dem, adeverindu-le

milii sd sd fie ales." (Dimitrie Cantemir. Hronicul

vechimei a romano-moldo-vlahilor)

den mai ale;ii 5i mai adevdralii batrani istorici pi de

altii pai incoace ci valahir, cum le zic ei, iard noi,
rumAnir, sAntem adevdrati romani pi ale5i romani
in credin!5 si in bdrbdtie, den carii Ulpie Traian au
asezat aici ?n urma iur Decheval, dupre ce de tot
I insa rumAni in]eieg
l-au supus si l-au pierdut.
nu numai ce;tea de aici, ce si den Ardeal, caririncd
;i mai neaosi sint, pi moldovenii, ;i tofi c6!i gi intr-alta parte sd afla si au aceast5 limb5, macard fie
si cerzasi mai osebiti Tn ni;te cuvinte den amestecarea altor limbi, cum s-au zis mai sus, iard tot unii
s6nt. Ce dard pe ace5te;, cum zic, tot romani ii !inem, ci totr acestia dintr-o fAnt6ni au izvor6t si
curd. Nu zic insi ci tofi, toli cifi astizi sd afla la-

2, Maijos, sunt prezentate mai multe soiulii

gdsite in timp privitoare la tema originilor. ,lum
exoiicali aceste schimbdri de perspectiviT Aritati

:.J
':

ii;!

.i

il

Cuitori '-:=aCeste i6r;, ci ::ri 161i rumAni, cE aC6i;

nici au iost, nrci iaste, nio nice intr-o iara cate pu-

tem pti ci s6nt in emisferiui nostru, ce mai mulli

streini ;i veniti dupe-ntr-alte !dri. " (Constantin
Cantacuzino , lstoria Tdril RomAne1t|
,,Deciia vor mirturisi precum poporul romano-moldo-vlahilor nu din glogozeaia [amestecareal a napteri de str6nsur6 si fie scornit, ce din
cetSleni romani, din osta5i veterani si din mari fa-

pentru care dintre cele cinci variante optaii Fi de ce.

,,[...] romanii si dacii nu erau usor de imp5totusi int6ietatea? in acesi

fel de joc, cinci tipuri de rispuns erau posibiie. Primul dintre ele (dorninani candva): romSnii sunt
romani, nu mal convingea pe nimeni. Al ooilea:
romAnii sr:nt daco-romarti, ciar mai muli romani
c lc6t dacr. Al treilea: romanii sunt in acer.asi masurd daci gi romani. A patrulea: rom6nii sunt
daco-romani, ins.i mai niult daci decSt romani. $r,
in sf6r;it al cincilea: romAnii sunt daci!
Toar: soiuliiis si*,:- avu: aoeplii loi' (,,i orsculia nu e incheiata fiindci nicr nu are cum si fie). Se

t-+

t-;ra UIIILI EI
-,,^a
LrJL. \TdI=
^i^+.^= ^i OVtr

rn

indicator ideologic interesant. Rom6nii

inciinali spre Occident ii preferd pe romani. Nafionalistii se simt mai atrasi de ciaci." (Lucian Boia,
RomAnia, lard cie frantierd a Europei, ed. cit., p. 33)
afla aici

Domnitorl

Citili urmatorul fragment care incheie prezeniarea domniei lui Stefan cel I'lare drn le, -prse-feril
Mclcloveioe Grigore Ureche
iul
vodi
indu

4
.ia

:i

..

ti

4n
;

"

:iL

::
:,,
t,

+.

('l

.8.
3

,:1

,,Nu; multS vrem, oaca s-aLt I itorsu stefan

de la Pocutiia la scaunul siu, la Suceava, fibolnav si slabu de ani, ca un om ce era

intr-at6tea rdzboaie si osteneald si neodinnS,in 4l

de ani, in toate partile si bdtea cu totii ;i dupa
multe rdzboaie cu noroc ce au fdcut, cu mare laudd au muritu, marfi, iuiie 2 zile.
Fost-au acestu $tefan vodi om nu mare de

statu, m6nios pi de grabd virsdtoriu de s6nge

nevinovat; de multe ori la osoele omorea fdrd
judelu, Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu,
si lucrui sdu ii ptiia a-l acoperi si unde nu g6ndiiai, acolo il aflai. La iucruri de rizboaie metter,
unde ei'a nevoie insu5i sd vArAia, ca viz6ndu-l ai
sdi, sd nu si inddrdpteze ;i pentru ac6ia raru rdzboiu de nu biruia. !i unde-l biruia alfii, nu pierdea nadejdea, c5 stiindu-si cdzut jos, sd rddica
deasupra biruitorilor. Mai aooi, dupi moartea lui
si ficiorul sau, Bogdan vodd, urma lui luasi, cie
lucruri vitejepti, cum sd t6mpld din pom bun,
Stefan cel Mare. oicturd rrural6

roadd

buni

iese.

1IC
A.

n,

rL

ei

Unitatea

lard pre ltefan vodi l-au ingropat lara cu

multi jaie 5i plAngere in mdndstire in Putna, care
era ziditd de d3nsul. At6ta jaie era, de pl6ngea toli
ca dupa un p6rinte al siu, ci cunostiia toti cd s-au
siapatu de mult bine 5i de multd apirdturd. Ce
dupd mcartea iui, pani astazi ii zrcu sveti lsfant]
ltefan vodd, nu pentru sufletu, ce ieste in m6na
lui Dumnezeu, cd el incd au fostu om cu pdcate, c;
pentru iucruriie iui c6le vitejesti, carile niminea din
domni, nici mai nainte, nici dupa ac6ia l-au ajunsu.
Fost-au mai nainte de moartea lui $tefan
vodi intr-acelasi anu iarnd grea si oercasd, cAtt-r
n-au fostu apa nici ocjinioari;, 5i d6cii preste vard
au fosti: ploi grete 5i povnaic' cie ape 5i mulia inecare cie api s-au fdcui.
Au dcmnttu Stefan vodEt 47 de ani si 2 iuni si
irei saptamAni 5i au fAcut 44 de mEndstiri si insusi
tirtori; creste tJa"' ta
lard cindu au fost aproape oe sfar;iiul sEu,
chiemat-au vladicii 5i tofi sfdtnicir s5i. boierir cei
mari 5i al;i toli c8ii s-au prilejitu, ardtandu-ie cum
nu vor putea !inea iara, cum o au !inut-o ei, ci socotindu cjin toli mai puternicu pre turcu si mai inteleptu, au datu invalaturd sa sd inchrne turcilot'. !i
d6cii au st5tut ia domnie fiiu-sdu, Bogdan vodd cel

CUI

rli

lm
d^+;
!"r

ce.

->

i-

)ri-

rnt
3a

ini
larnt

(;

;3
inii
;^
lL,-

ri:
J5

Grozav
re-

O:"bu."'

Notaii-vi in caiete ideea principala a fiecEi,.r;i alinea'i. Confruntati apoi obseru-afiile vcastre,
printr-un cralog cu tcaiS clasa.
8. Precizali feiul in care este reaiizar portretul ciomnitoruiu!. referindu-vE la:
- trdsituriie fizice 5i moi-aie surprinse
- feiul in care era perceDut oomni:orui oe
oameniitimpului s5u;
- faptele ce doveciesc gloria domnrtorului;
- distinc-tia pe care cronicarui o face intre
omul ftefan pi domnitorul Stefan;
- semnificalia simbolicd pe care cronicarul o
conferd morlii lui ltefan.
3, Citili, din O samd cie cuvinte de lon Neculce, a treia povesiire, referitoare la feiulin care !tefan a ales locul de zidire a ntdnSstirit Putna.
Anaiizati textul, referindu-vd la:
- anecdotici; momenteie er.'ccate s-i ritmui

{lll

iiI i/, -7

cie
alE

era
qt

;i

t.

s-

)ntct

tizet-

nai'arii acestora;

rce

feiul in care este realizat portreiul cjomntto-

rului: trisSturile care reies ciin acest portret; sunt

ele concordante cu portretul realizat de Ureche?

lur

de

Perioada veche

Perspective actuale

,,in Letopisetul ldrii Moldovei, scris in anii

1640, Grigore Ureche constatd asemdnarea frapanti dintre unele cuvinte romAnegti 5i cuvinteie
latinesti corespunzitoare. El conchide ci romSntt,
toii romdnii (molcjoveni, munteni, ardeleni), au o
origine comunS, pi anume se trag de la Roma C6teva ciecenii mai tArzir.:, Miron Cosiin deciici o iucrare speciaid formSrii ooporului romAn (inaugu16nd astfel in istoriografia rom6ni o preocupare
consiante, oosedantd chiar). Titlul este De neamui
rn ol dove n i ci ustr6 nd d isti nclia d ntre molcioven
si munten ; cu tolii aveau insd aceea;i origine rcmani. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moidoven',
Dimitrie Cantemir, fost principe al Moldovei, trateazd aceeasi problemd a originilor ?ntr-o amplS pt
'rr"rreniati lucrare intitulati Hrontcul vechimr'
a romanc-motdo-vlahilor; molciovenii Fi vlahii (romSnii din Tara Rom6neasca) sunt a;ezafi impreuni in drrecta descendenld a romaniior.
i

ii

js

--

sau pdreau

.-

simole
Dacia a fost cuceritd de romani, in vremea imparatului Traian, prin doud r5zboaie, purtate in anti
101-102 5i 105-106. ln urma ultimei 5i decisivei
Faptele istorice erau

infr6ngeri, Decebai, regele dacilor, s-a sinucis.

Traran 5i Decebal s-au constituit intr-o dubld imagine simboiicd a romAnilor, jucAnd fiecare un roi
variaoii de la o interpretare la alta. Prima versitrne nu retinea dec6t trrumful iui Traian; Deceb;'
pierduse totul. Pdni in secoiul al XIX-Iea, tstoricil
rorn6ni, cu puline exceplii, nici n-au vrut si audd
de vreo componenta dacica a poporului romdn.
Jertfa lui Decebai a fost gratuita. Dacii au disparui. nu a rnai rimas nimic de la ei. Rom3nii.sunt
romani puri.
Avem de-a face, fireste, cu logica particuiari
traa miturilor fondatoare. Toate comunit;liie
isi construiesc o mitolodilionale sau moderne
(Lucian
t'oia, Romlnia, tard cie
gie a originilor."
frontierd a Europe!, ed. ci"., pp.26-27 )

C. Citili capitolul U
menlionatd a lui Luci
torului in
ba romrn

1a

capitoi, rolul

l-+i
ld !r,

INSUE

latind drn cartea

i-vd ideile au-

,li^
ull

cronicarilor in formar

istorice?

Jl l,

L-.

Umanismul
PENITRU

ittcrpur

4" lilaturat suni reproduse piciura h4adana cu Prun.ui

il
jti

:50-:), a cclebrului pr:tor din Renastere Rafaei (Rafraello Sanzio) si

o icoani de tip blzantin din aceeapi perioadS (502-1503), a pictc'.
rr:lui rus Dionisie. Comparari ceie doui imagrni. Care sunt asem;inarite si cai'e sunt principalele diferenle?
Ce inteieceti nrin cuv6n- "tl umanism? Sia .,irt' c,''t dintrs
ui'mdtoarete rai-,ut"tsuir co"Sspunc sei-rsuriio prin;tpa'. a - "ivai '
tuiui si care reprezinta utiiiziri cu sens largit: bunitate si generozitate. doctrind filosofiii in care se afirm;i centralitatea si vaioarea
persoanei umane o curent cultural din Renastere n interes fata cie
tot ceea ce este legai de sppl c grija, preocupare pentru soarta
omului pi a omenirii.
(

li8l

rt

*'

It
I
I

;l
Raffaello Sanzio (1483-1 520), Madona cu pruncul

.Umanism

in timpul Renasterii (in

- curent cultural apdrut

secolul al XV-led), bazat pe ,,redescoperirea" operelor Antichi-

Dionisie

(1

olc,ttonar cultural

Renastere

44G-'l 52O), lcoane

miscare culturald dezvolta-

in sec. al XV-lea si in prima j.JmAtate a

sec. al XVI-lea in Europa Occidentaia,
tE

marcAnd inceputul epocii moderne. Apa-

rutd in ltaiia, redescoperd Antichitatea si

aspira la idealul omului universal. Rena;terea corespunde dezvoltirii vielii citadine, a culturii laice, a spiritului individuaiist
5i a curiozitSlii 5tiinlifice.
Reprezentanti celebri: Botticelii, Leonardo
da Vinci, Rafael, Michelangelo, .lan van
iyck, Alorecht DUrer (ir artele plasrice),
Brunelleschi, Leon Battista Alberti (1n
arhitecturi), Galileo Galilei (in Stiinte) i.a

58

tatii greco-latine tCin care traclil,a cuituraiS ;i canonul scolastic

ale Evului Mediu cregtin acceptaserd tJoar. o seleci;ie li,nitati),
pe cercetarea lor eruciita, de tip filoiogic, pe transformarea lor
in model stilistic pi preluarea unora dintre ideile lor etice $ filosofice. Denumirea provine de la obiectui de cercetare,.urnani5'
urlarie" {lat. studia
aTfiind cei care studiau si predau
"5tiin!.ele
h um a n i tafis), ocu pi nd u -se.deci Ce h u m a nae liter ae: gra rnati cd
(greaca Si latini), retorrci, poeticd, istorie, filosofie morali..
.Dezvo{tat inif ial in .ltalia, cr,*rentul urnanist s-arisp6aQit raprd in
restul Europei Occidentale, p6trtrnzAnd apoi ueptat.gi in aone[e centrale si av3nd ecouri tSzii'in Europa de Est. Reprezentan{i
celebri sunt: Marsilio Ficins, Pico delta Mirando{a,. Niccob
Machiavelli, Giovanni Boccaccio (in ltalia); FranEois Rabelais,
,.lontaigne (in Franta); Thomas Morus, Francts Bacon {in Anglia);
Erasmus din Rotterdam (in Tarile de los) i.a.

Umlnismuf gi Renagterea in eultura romAnE

in Transilvania, umanismul, manifestat prin scrieri in limba laiin5, s-a dezvoltat timpuriu in meciiul maghiar si german. Unul dintre cei
mai importanli umani5ti din Transilvania, Nicolaus Olahus (1493-1568)'
provine dintr-o familie de rom6ni (olah = valah). La Bra;ov, in secolul ai
XVI-lea, scriu Si preclau iohannes Honterus, Johann Sommer 5.a.

&

Unitatea ?

Perioada veche
in secolulalXVl-lea, in Moidova siJara Rom6neascd au ioc contacce sporadice cu umanismul occidental, cje piida, in scurlele ciomnir
ale iui Despot-Vode in Moldova si Petru Cercel in Jara Rom6neasca.
Se vorbepte cle c ,,RenaStere slavond" (in secoiul al XVll-lea).

o infiorire a studiiior 5i a artelor in spirit bizantin, in limba slavoni,

comparabild cu cea occidentald. in spaliul culiural romAnesc, reprezentanlii ei sunt Uciripte Ndsturei, Nicolae Milescu, Petru Movili ;.a.
Ecourile umanismului in !3riie rom6rne devin semnificative
ir secolul al XVll-tea, prin cdrturari care au dob6ndit cunostint:
lingvistice ;i retorice tipice pentru o culturi umanisti (unii au stucjiat in Polonia sar: in ltalia), care manifeste preocupi:i isioi'ice, par.'r nl/'^+:'hiIi-ii
ti,rl
si fiinloflr('e
si a;irrila lattniut.....
ILIL
Lru, Jr
| ilu'vyrL..
trFcur-^^'
L!ur i\J) - ^"^'*r^;'
PllJ)Ll9lul

runcui

'i

rzrc) Fr
n irin-

limbii rotn6ne si romaniiate; pcpoi'uiui roil0n: Gri-ccie Urecht,

Mii'on Costin, Consiantin Cantacuzinc, Dirrritrie Cantcntir.

semauiltLtT

:utr6:

( rrotit

)erozl-

t^-"^-,
IUOIC::

Mirnn Costin (1433-169'l ). Fiu ar halmanulur lancir Cositn (ref ugiat cu iamiira
in Polonia si cdruia i s-a acordat titlul oe
nobii poion), studrazi la Coiegiul lezuil oe
la Bar. inrors in Moldova prin '1 653, Miron
Ccstin, care apartrnea boierimit inalte a
r .^^- u^ PUriLrLo
-:.:
--r:- -. u:
^^ or,eniare fil:._
ld{r )_ uulcd

.^--*^
)uo i Ld

nrrnar inflanilnaq+6 m;q rrnr CtD OrnatiCe

si funcl:i militare s pciiti.e rmportanie
(mare vornil, mare ioqoflt), in timp ce ia
ir-cnLrr Mcidov,-.i s-" cerindi (pan; in 1 691 )
12 orilr-ritc, . E orr,crAt cin orclrniil dcr'niicruiui Ccr-,stanti;r Cantenii- (iatil iiti

\tn

chirstic
tLo)

irrr

I
I

D'lrr:','-- lanten.t oiT caJ-a su5p,:rut-r'

ce a ;r fcsl impiicai lntrun comn ii Doi'-

ILJ-

,.lt)-

tic: Fiul s;u miiicc,., f,lrcoiae, va conitnua

,_^rj . oLjillrc,,- l^ cal,tate oe
LIOUILIC LUILU Olo c -__.i

tdia
+i-x
ilLd

cronrcai si traduceioi-.

lx-ctlct.

Miror iostin scrie ir romani Letoptsetu

'fdrii
hloldovei, care il continui pe cei a]
lrr, Gr,rnrc llrn.np nntrmUt Vtta:a lum'.

-.{ ?n
J

Jl tii,Alvr,: - irtOi-;Oiiiit.llr-oh

tl I

,ng-

/ *- *

"^-* -=:oatt

s' in ir^'0e scf'soafe C-o

sii chiami stiliuri") ;i, in ultimii an ar vieli , De neanul :noloovenilo:. Alte ope-:
--'- >uIL
-..-r --f--.^1^
^1. )cttr
cron,
dte
il r ^rionezi:
ItrudlLoLtr "^
IJL
ca tdrilor Moldovei si Muntentei (Cronrca
polond) 5i lstorie in versuri polone despre

rfi{l',r

\rr[ldl
iliul.u
>o >o vo4o Lo
L^ ^^--+-:
- :,rl dL35^-^-. 4;lt.
Dd nodslrd d
letlL

o*o

il:
tral,

I
,

Molciova si Tara RomAneascA (Paema pc'

/nn.it

Srrrsr

n;c-i tifT,o

sA.

nrin
V

ferinre cuiturale.

-f, l-+;
toL!_
:re cei

:lui

ri

al

L-

'

vidas-o eoucatia J:t,;i nrnlcd oo roto'iec

<t
Jr"t

rc--

-.

Aagmente

cie

Miron Costr;:

I. Cbtre cititorii

tiriior acestora Fi neamului moidovenesci qi mur:9i cAqi slnt gi in iirile unguresti cu acest nurne' romini 9i oAni

incepucui
tenescir

sintir si de ce semingie, de cind gi cum au ciescilecar

ac6ste pi4i de pimAntir a scrie rnuiti* vr6me la cumpini au st;tut sufieiui nostr*. Si inceapi. osteneaia ace^sT.e) dupi atita v6ci de ia disci.:
lecatui drilor cel djnrij cie Tra.ia.n imri.ran:l .Rlrnrrini. cu c6.teva sitt:
de ani pesee nie trecuteo sa sparie gin,rul. A iisa iarag ;rescris, cil inarer
o:ad irr-funciar nearnui acesa d.e o seamf, cie scriitcri, iesre inimii d;rere. Biruit-au ginciui si ma ar,ucir de acea:tl tn-ldi, sa scc: iundi i:
veci6re feii:l neamuiui, din ce ievo: 9i seminqie sAniii locuitorii *irar
noasrre, Moldovei si Tarii }v{untene;ti gi rominii din Eiriie unguregti.
curn s-au pomenir mai sus, cI toli un neam 9i odati ciiscilicagi sincu'
de i:ncie slntu veniqi strimogii lorir pre ac6ste locuri, supt ce nuffIe a';
fos* intii ia discilicatul ior gi de cAndl s-au osebit s,i au iuat numeie
cest cie acum, molciovan Ei rnuntean, in ce pane de lume este Mordova. hoarile ei pir: uncie au fostl intii, ce iimbi gin gi pin acum, cine
au licuit mai naintl de noi pe acestil plntintir ;i supt ce nume' sco; iet
gtirea rururonE carii vorl vrea si gcie neamui lirilor acesiora,
Dzice-vanestene: Preatdrziu ieste; ciupi sutele de ani, curn
si vorir putea gti povegtile adevira,te, de atitea vacuri ? Rispunzu:
Lasat-au puternicul Dumnezeu. i:*il-,,S
scnsoarea. olntru care,
"' ;':',' ; " .* j.
qd qi
obii
vrerni iee va putea gci
;i obiici{.,;}"
Puternicui Dumnezeu; ein'srire, iubite ceritoriq
iasci, dupi ac6ste cumplite vremi ale anilor nogtri, ci
bocie veacuri. intru care, pe iingi alte rrebi, si aibi
ml cinilor a face iscusitd zdbavd., ci nu ieste al
mal de folos in toati viiata omuiui zitbavd
astdzi, de uncie

II. De Italia
[...] Ieste gara Italiei plina, cum si zice, ca o
rodie, plini de cedqi gi oraqi. iscusite, muiqime qi
desime de oameni, tirguri vestite, pline de toate

o fire." Cu multi mirare am stltut de mirturia

aceiui vlidici, de mare agiutoriu istorii m61e'

bivguguri si pentru mare iscus6nii gi frumuseluri a

pimAnrului aceluia, i-au zis raiul pimintului, a ciruia pimintu, oragile, gridinile, tocm6liie 1a casiie
lor cu mare desfitaciune traiuiui omenesci nu are
toata iumea, supt ceril blindl, voios ;i sinltos.
nici cu cilduri prea mare, nici ierni gr6le' De griu,
vinuri dulci qi ugoare, untudelemnir' mare bivsug
gi de poame de tot f6liul: chitre, ndrarr;i" l;mAi si

Gxtul, scris cu caractere chirilice, este transcris cu ajutorul unor

c:

semne speciale: 6 transpune o siovd despre care nu e sigur

dac; in epoca se citea ca diftongul ea, ca un e deschis sau ca
un sunet intermecirar intre acestea; nu puteri 5ti nici daci L
final se mai pronunla (eventual mai scuri, devocalizat) sau nc'tarea lui era deja o simpla obisnuinla grafica

C]

st[tatori, peste

zahar si oameni iscusi;i, la :'tvintir

. toate neamurile, neamdge1 blinzt"

streini dinr-alte qiri

nemareli,

cu oamenii
indati tovarc '

cum ar fi cu ai sii, cu mare omenie' suDtiri, Dentru

ac6ia ie ziou gentilon;, cum zi --u grec cet "bi;. ''r]
r|.zboaie neinfringi intr-o yreme) cum vei afla lz
Istoriile Rimului, de vei ceti de dAnsii.
Ac6ia qari este acum scaunul qi cuibui a
toati d;sclliia gi invigitura' cum era intr-o vr6me
la greci Athina, acum Padova la Italiia, si de alte iscusite gi trufaqi mepterguguri.

[...]

Cauti-

rc dari acum' cetitoriule,

ca

intr-o oglindi, gi te privegte de unde eqti, lepidindl de la tine toate c6lelalte basne, clte unii au
insemnatf de tine, din negtiinql riticili, aitii din
zavistie. care din lur,:e intr: neair:uri n-a'; iipsitt
niciodati, ai{i de buiguite scripturi 9i cieqartr,'
Iari nu numai numele aces[a" precum ai inleies cl ieste tot unul, tra toate qiriie, ;i al tiu 9i ltaliei, precum vei ingel6ge qi mai pre iargir, la capul
cieosebi de numele acestor gdri, ci, si curcii 5i grecii
ne zic 'ula,b, ce qi dintr-altele te vei cunoa;te:
obic6iuri, hire, graiul gi plni astlzi. ci eqti dreptir
vlolt, adecd. italiian qi rAmlean.
t...] i" casa noastri au fosdr aceasta voroav)-, in lasi, cu un episcop imlian, care intre alte,
toarte pre voia gindului mieu mi-ari zis cuvinte de
ac6sie neamr:ri, dzicAnd aqa, qi era om de inqeles:
,,Mie nu-m trebuiegte si mai citesci la istorii de
moldov6ni, cine sAntf; pre o sama de obic6iuri.
foarte bine ii cunoscl de unde sAnt[, aqa liubovnici
ia oaspeqi, aqa femeile iorii.sl feresci de ved6rea
screinilorf gi si dau in iaturi, aqa sa nu treaci
fem6ia pe dinaintea berbatului pe drum sau pe carare, aga toate vlrata, in mincare cu dulceaqa curechiului. numai ace$tea sb,rat, atita osibire, ac6ia qi
iarna si vara tot v6rde, nemurat. Toate ac6stea
atocma cu italiienii sint qi a vedere si mirturis6gte

{
E

Noti onoqrafici

5i

(i
c
n

I\l^to laYi.ela

a prinde oe v5ii,, a a'fla

obiici, vb,
- a cjescoperi,
pron.
clneva
neh.
nestene,
R6rn

Rom;

t\
n

--

s,f

sci,:, scriere
intr-un lo:, a ocupa un teritoriu. inciescdieca, vL.
- a ajunce
temeinc o aseza!'e. un stat etc., a intemeia
/-JUs . ',.. aor. . - pr r-,-jr-, idf presuJUne l',alestrle

scriscare,

biv5ug, s.n.

chitri, s.i.

oel;uE

- fructul chitrului,

s.f.

specie de arbore citric

naranzd,
- Poriocali nobil, manierat, galant
celibiu, -ie kilibi:.:i, adj.
lscustnta, pricepere
ditscdlte, s.'.
trufas, -a, adj.
- mire!, impresionant
invenlie, ndscocire
basnA, s.;.
- invidie, uri, dusmdnie, discordie
zavistie, s.f .
(in text) tulbure, neclar, incurcat
buiguit, -a, adi

- scrtere
roman
rAmlean, s.n"i.
- vorb5,
conversalie,

scripturd, s.f.
'loraavd,

s.f .

--

discuiie

-j, act

- iubitci'
dutceald, s.,. .-- plScere, desf.itare; bundtare

iiubovn:c,

curech!, s.m.
atocme, aov.

va!':a

vlddicE,

ePiscoP

s.m.
-

intocmai

DISCUTAREA TEXTULUI

Arta retoricii

'1. Discutali despre identitatea cea mal probabilS a destinatarului scrierii (,, iubite cetitoriule " ),
aleg6nd intre rdspunsurile de mai jos sau gisind
altele gi aduc3nd pentru ele argumente din text:
cititorul din orice timp ;i ioc o ccntemporanii lui Costin c streinii care vor sd afie cine sunt
romanii r boierii romani 5tiutori de carte.
2. Urmarili structura argumentativa a prtmelor doue alineate ale textului, identificAnd principalele elemente retorice: anunlarea temei, cao-

tarea bundvointei cititoruiui, antlciparea

unei

eventuale obieclii.

60i

-:

Un itatea
( olrPonar tlcrar
Retorici

disciplind care studiazi (ince-

pand din Antichrtate/ dtscursurite al ciro:

(moscop este convingerea ascultdtorului

Jnor'
;igur'
UCA

r na'-

dificarea opiniilor saie). Tratatele de retorica se ocupau de modul cje gdsire a ideilor
(tnventio), oe organlzarea

Descoperili punctul din text unde apare prima data persoana I singular. urmariti mociul in care exprimarea oscileazd intre

3.

lo'

\d tsoositio','

caracterul personal si impersonalitate.

4, Descrieti componenta afectivi a mesatulut, urmai'tnd oramatizarea stiriior' 5i sentimentelor evocate.
S. Caracterizali tonul expunerii, globa! 5iin fiecare fragment

turi de coorcionarg si mai ales oe suiloroc'nare, Specifict stiiului cult scris, ilt are orr-

in parte, in funclie cie predominanla unora dintre triisdturiie Oin iista de mai jos:
6
e
soiemn * glumei n famiiiar G sav; lt e lflsi e sobru Tlresa
profetic a pedant o s+'iintif r:. e sentiments r pateti:
6- Cbservati structura sintacticE a orimei fraz' in care se r3rncCi'
L..irrofs'-li r'lloLi jii, 1te:iCaol:i iai nl: t-l:slc?. Recons' :li-c,
cl:rci orejitrea cuvit:t+:io:, a:tfei incat si u rlf 'j tiparur' Su' ::'

mele modeie in liteiatura iatind.

Verb (Predicet)

de formularea lor in modul cel mai oreg(e/ocuflo),

nant, cL alutorul figurilor'oe stil
cie memorizarea dtscursulur lmemoria'
de rostirea sa in Pubiic (actlo).

s'

lrazl complexi, cu simetrri

FerioadE
-construitd
orin rnultiole raoc'
interioare,

ComPiemente.

PrsstiEiui euiturli

(l'i-,'
in opera iui ,,c3.r:li-i se recuncsc ttDare sintaci;:3 ia;in3
(in cor'ales in iopica frazei), p!'ecum si mocieie aie retcricii ctasice
struclia discursului), Discutaii despre senrnificatia pe care o are Orezenla acestor elemente, preiuand unele iintre urmStoarele Dozitii

t"

si argumentandu-ie. Trdsiiturile amintite sun.-: rezultair-ll deprindeI

rilor cjrn anii de Scoala'trairsmise incon;tieni prin lecturi stanoi
o
cii apSrute prin copierea mocielelor striine rodul intenliei oe a
construi un discurs sclemn intr-o limbS mal prltln cultivati mc
n
cadul frresr de a vor.bi si a scrie al autorului o exprimare oreoaie,

"

rraterii .ci ttnei iirnbi inca nefcr'rrate '

is:.' DescoDerifi i:; fraqrncnl.ei: reDi'odu:e referii"i ia :utiul';
ciasi;,! r, A.nitchita,rii si ie culturi in genere (scri., lectura, arte).
B" Comentali ai'gurnentele ,,mdrruriei oraie" asupi-a inrucirri'
dirrre rom6nl si iiaiieni.
4"' Discuiali ciespre avantajele :i oeza\'intaleie ,,siitutut s;vani", pornind cie ia citatul urm6lor:
in proza l:,.Acest stii, stdnjenitoi'in naratiune 5i portret, deci

toricd, este ciin fericire mult mai nimerii in proza de iciei, pe care
n'r'cosrin o scrie, intaiul, in literatura noastri. Ea se remarcd de;a in
rot '5doslovia letopiseluiui ;i ajunge la apogeu in cealaltd scriere
accla
el
este
savant
neasci, De neanul mcldoveniior. Aici caracterul
si, ca;i ar"tificialitatea. Preciosiovia la leiopise! este de neuital' 1r
'
nobletea ideiior si in stiiistica el solemna, cie aula academtcd
(N. lvianoiescu, lstoria criticd a literaturii rom{.9t.y-9!-1, edilte revizui-

lrotind
Xi:

ti,

Bucure5ti, Edirura Fu

;unt
nri-

PINCOLfi DE THXT

rrin-

lner

)-

maxima cu sensui
Nulla dies sine hnea (lat
,,Nicio zi (sa nu treacd) fara rosi"

t.

Recunoasteti in pasajul care contine

;dturi care Pot cara:teriza civiiizalia clin
:iii;:

;ri

2. Citiii integral poemul filosofic Vinya um#. Observati in ce mdsurd sunt prezente in poem
(ca gi in De neamul moldovenilor): (a) cultura An-

preluarea tradiliei umaniste e un act con;tient de (re)apropiere fali de iumea Europei

Occidentale.

tichltdtii greco-romane; (b) cultura si traditia religroasd crestinS.

g
'*

*:i
?

{Gn

Dosar de opinii

;t

Despre decalajul temporaf

iN oezenrrnE

,,Ce blne ar

fi fost dacd am fi

cunoscut

Renasterea si pe vremea c6nd ea era un fenomen

A existat cu adevirat un umanisnl

romAnesc?

Probleme (in mdsura in care se referi ia umanism in sens restrdns, precis, istoric determinat) esie

controversatS. Dezbateii-o, folosind schema cie mai

ios. E recomandabii ca inainre de a incepe cjezbate.-

'l: si comoleta. - : ajuicrlri bibliografiei inciicare

rubnca Citili despre..., oosarul de opinii.

Argumente impotriv5
impotriva considerarii unor autori precuff,
Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzinc, Dimitrie Cantemir ca reprezentanti ai umanrsmului t6rziu pledeazd mai multe argumente:
c6nd acestia scriu, perioada umanismului pi
a Rena;terii se incherase deja in Europa Occidentali;
* cuhura clasici a ceior mai mulli cintre ei

nu eia rezuliatul unui studiu indivicuai aprofui-,dai, ci pare s,i se fi limitat la ceea ce oferea irstruclla ,ccolai'd a vremii;
r orizontul lor culturalfundanrental este cei
al cresiinismului medieval (bizantin, ortociox), reflectat in multiplele referinte bibiice si oatristice.

Argumente pentru

creator ;i spontan, pe vremea cind era o mipcare

innoitoare pe toate terenuriiel [...] Dar Renasterea
a avut o influenfa asupra ncastr,i infaza in care ee
cevenise re;e, inlepenit. prin proeiuse pedante
ce pcoalS in care nu mai era !6rsnire de viatE nouE.
$i era at6ta deosebire intre aceia care se impirtE5ise de Rena;tere in Anus chre; :i eievul c;:'^ in*
vdtasg numa, iirscoitir ,-): i& urcr ;uu,5, fi'i*; p -eI,,.
de la Bar, in Podolta, ca Miron Costin!" (N. lorga,
lstoria literaturil rom6;te5tt. lntroducere sinteticd,
Bucuregti, Ecjitura Minerva, 1 985)

i Sr
',--$,',,tu

Despre deschiderea spre Occident

,,Acum

;i incepe adevirata influentd a ci-

vilDaliei Apusului asupra rom6niioi', Polonia devine pentru Moldova ceea ce azi e Franla pentru
Rom6nia, pdstr6nd, bineinieles, toate proportiile. L.uca Srroici, Ureche. Costinesrii, Doso |+i *
;i alfii, il] caie litei"atuiu nlr-i cunoastr * suni
mai mui: sau rnai pi:tin familiarizaet cu cultura
apuseanS, giiu limba poionezii, in care puteau
citi mult, iimba latini. in iare pureau ciii ma;
mult." (G. Ibraileanu, Spiritul ct'itic in cuhura romAneascd, in Apere, voi. l, Bucurepti, Editura
Minerva. 1974\

ffi

. chiar daci este vorba de un ecou t6rziu.

mediat prin invatdm6nt, opera autorilor in discuiie
pistreazd cara -rere specifice umanismului;
o tris5turire care ii ieaq6 de traditia umanista suni mai ales:
- respectul pentru culturd;
* orgoliul latinitdtii;

- examinarea istoriei drntr-o

- recursul la retoricd;

perspective ericA;

- modelui stilistic al frazei latine, ca marcd

a expresiei ,,inalte", elaborate;

cIIlTt

DE5PRE...

Mrron Costin, Opere, edilie de P. p panaitescu, BucureFti, ESPI-A, 1958: edilie critied a operei.
Cornelia Comorovski, Literatura lJmanismului gi Renatterii ilustratd cu texte, vol. l-lll, Bucuregti, Editura Albatros,
'l 972: antologie precedatd
de un consistent studiu introductiv.
lacob Burckhardt*Cultura Renapterii ln ffa1ra Bucuresti,
Editura Minerva, 2000: carte ciasicd (ap6rutd in 1860), care a
r :rcai profund imaginea modernE asupra Rena5terii.

If
h

ta

X
b
in
nl

tii
lu
In
LC

+^

62

,d

Unitatea

Ferioada veche

ln-

tEum !ni sff!uE

pei

PHTSTiqU

len

incrpur

are

rs:

Aleqeli ciirrtre ceie dou5 afirmalii de mai jos oe cea cu

r-BrJ SUfllcri nt3, eu,Ari0 ie ac*rd s; ad'icctr cirt:va arournente ir
spriiinul e'.
fn:rederea in raittne, Stiintd si educa1ie:
a. sti la baza civitizafie ntoderne, a lumii noastre de az:, in
ceee ce ;^easrF are mil b';^ , iseftate, tole'anta, democrattd;
r,. --d L )vJtt t, iiuz,-, v -'lopte: in ctuda prooresenr civtl;zatiJi, secolul ai XX-lea e cunoscui ur, luna sir C: nasa:r voienrc,

r"ite

LC-

tniir

!ia,

necireDtdti.

3*ti'u
'rii
itr
t":t
,i:,"
l&i,1

*-i
,l=i

Plansd din Enctciopedia iui Di0erct $i C'Alembea

rn,Jfa

lfuminism (fr. Les Lumi,ires, germ. .lufkldrung, engl' Fnliqhtenment, it. llluminismo): mi5care culturald afii'matd in secotul ai XVlll-lea, bazatd pe ideea de supremafie a raliunii si a
civilizatrei, pe dezvoltarea gdndirii critice 9i lupta impotriva prejudecililor gi a superstiiiilor pe afirmarea libertSlii individului,
ne incre cjerca ln ;tirn16, in prcgres, iri roiu! piog;'ar*'reioi'de edu'
ca;ie . in i -rministr se afirmd 6-r pei"scndi pu:iic fik:soful (cEruia
ii va corespunde in secolele urm;itcare inielenualul cje formatie laica). Discul-srrl ralionalist este adesea unul anticiericai. ii'l
politica, gAnclitorii ilurninipti au proiectat utopii si revolulii sau
au preferat monarhia luminati (unii dintre monarhii importanfi
precum losif al ll-lea in lmperiul Habsburgic,
ai secolului

ilumi-

sunt adepli declarafi ai ideilor

pe
care il continui intr-o anumitd mdumanismul,

Ecaterina a ll-a a Rusiei

niste), Ca 5i

mcegeruar eul6uee&

I'iascnerie (franernasotreriei

solie-

ita-

tate secreti dezvolratd in secolrl al

XVlll-lea, in 5co',ia s' Anglia, din vechrre

Llt'i.

bresie aie constructoriior Uirind reorezen-

a(rl

tantl ai aristocratiei si

rt

inteiectuale care impdrtiseau idei!e iiumlnrsTtr ..qmninlre FcrFaTrcF st ca*: <g roen..-^- )II
-.j.-_
Si fi:la_
LLltLdU LU d]ULUi UL UI:U -.lDolu.r
iun specifice, masoneria se va raspAnct irr

.3

ncir burghezi

il-r"an: :,irn1.: q Va eVC;. 3r rgi 11-1-1p3'tant in revolutiiie secoiuiui al XIX-|ea si in

formarea sralero" r.arora.e

rp-t'

surd, iluminismui e un curent cosrnopoi't, internadional; una

dintre formele sale de manifestare e masuireria. Un produs capublicatE in
iact3ristic al ilurninismulul este Eniiclopedia
Fi'anta, incep8nd ciin 1751, rJe Diclerct ;i d',Alernb'^i-i: ptezr''ntare sistematici a crrnoa5terii stiirrlif ice 9i tehnice a vrernii. .11!i

in llr us

reorezenianti celebri ai curentu{ui

franccfcn Voltaire,
der, Kant, Lessrng;in Angln:-$Pih

bogata in idei pi teorii irlbvatoare, a fost mai

pentru artele plastice 5i pentru literatura _- mai
poezie
care au rdmas fixate intr-un neoclast
-,
imitalie 5i :5rac in imaginafie.

nii"..

-;trrtl:

lri

l t

':

|:,,

ry

lluminismul in cultura romen5

ln Moldova siin Jara RomSneascd, in secolul al XVlll-lea (corespunzand in mare mesura cu perioada domniilor fanariote), contactele
cu ideile iluministe, mai ales de sursi francezi, s-au stabilit direct sau
prin intermediar grecesc ori rusesc. ldeiie 5i Di'acticiie iluministe (dovedite de circuialia c,irtilor", traduceri, compilalir, scneri onginaie) se prelungesc ;i in prima JumAtate a secolulul al XIX-lea, ma: ales in idectooia literari a iui lon l"leiiacJe Rddulescu si in activitatea sa oe educare
a pubiicului pi de popularizare a literelor si a gtiinfelor. ii mai profund
legata de surseie occidentai ale iiumtnismului este mipcarea intelectu;la din Ti'ansilvania, cui-'rcscrrtd sub numele de $coala Arr:::leani.

'#
rR
,cE

jt-t
'iI

.&

'a

-'s
-rg

*
s

-t

..::

&

Decupal in hdrtir

,4
-.8

*.*T

;*
4
.K

;i

{5
i.e*

;*
"i

i*
,r#
+E

i#

u.
ct

t
,*

RF

{ erccu }

lon Budai-Deieanu (c 176A-1820)

certurar, fiu al preotului unit Solomon

pi

Budai. Studiaza la Seminarul de la Blaj; ur-

ui

meazd Ia Viena cursuri de fiiosofie pi este

absoivent al Facultilii de Teologie. Dupii o
scun6 perioadE de profesorat la Blaj, intra

ir; confiict

cl

prisron.,,

Bob si se siaur-

lo;ro ra I ,nr, (l pmhero lvov

L-,ri,--\
vlr orr rd/

lo

>YqrgLdl

r^,":bUrtal- Si
uc Lr
I

azi

L-

fr, *o.t"
-de ion Budai-Deiea-r:r:

Vi:

jl
sit

ir^

COnSi-

lr3r ')e cuil. Va larnane la Liov pana la

sfAr;itui vietii, corrtinu6nci totLi;i sd scrie in
silsau desore romiini si si mentinA contactele cu rntelectuaii romAni din Ardeal ;i
Moldova. in 1800 termina prima versiune
; Ttnanrariei in 1R1l a doua: textele vot
fi publicate mult mai t3rziu, in 1875-187 ,-,
rrrqnp.tiv in 1Q25 i asi ln manuscris si o
qprra rio rrrrriri f irolonirc /stUdir de ,l.alOaticE si olcografie, ciiciionare)

TiGANIADA

flirrwR&r,iil#

gigani inarmate ri-e Viad-vodl peneru a iup-',. impotriva ti.rrcilor.lrec prin tot feiui de peripeqii, Dirpi ce iuptii eu ochii
inchigi impotriva unei cirezi de boi, nimeresc intr-o tabAri r,bancio-

Cetele

*1e

petrec, sirb[torind
nunta tineriior Pai:pangel si Romica. Parpangel igi oovestegte cilitoria in iad gi in rai (pe care unui dintre voi o cunosc ciin manualui
nostru de ciasa aIX-a).lnceoe astiel Cantecul )!,
nata de

urcii invinsi de Viaei. Cu prada adunati

1-s

bi.:

inIIr

Unitatea 2

Perioada veche
Cumca stipinia monirhical Esre dintr.r toare mai

es-

^:=tc

'

;AU

/etgi^
tu-

Dupi ei ia cuvi.ntul Siobozan, aducAnd argumenre penrru o solugie diferiri.: ,,Cu dovezi si vo-

harnica".

Clndu-s pintece bine serule.

Atunci e gi gura vorbitoare.
Sfaturi cite vrei gi predesrule
iqi d; gi te-nvatd fiescare;
Popa-ntorcind de la botaiune,
Toatz, pe de rost, cazania spune.

roavi-iniulitii \iru

s-arete din minre qi cartei Ca.

nu-i domnie llirai ierrcitiil Deci.t o repubieca-asezati" . Ckntecwi XI (care se deschide cu o lamenrarie a
poetuiui asunra iraqionalititii umane) cuprinde discursui ceiui de-al treilea oraror-. Janaiau din Rosava.
Acesra taceia inccoui citeva precizari:

lre
n.i

]c-

Dari cind e iipsd d,e bucate,

Nu gtiu cum si minrea

'

tlmoesr:

$i n-are sfaturi ,sa cura;e.

Iard iirnba Lace ca q-un pest.
Deci in pintece pline sta toara
josofia cea Iamurari.
F:

"iurazt?...

car eL r;rar zr: u saT.L

Ci-a sriinqeior izvoditoars

11

GAndeai ci. 'ru stiu in:';rirra. doac,

1)ai',.,cu:r", roi -a;,rrqi si-;i iae,i cr:u;t

ir,-"-una, cu inlniis-amaricioac,
Cu cili-iiid rizneai'a q-istilirne
Sfat;uiepte sirula m',:lqirne.

ffiffiE{ffi

u
F

fig"trii vor sa-si intemeieze un stat, dar nu se

pun cie acorci asupra ,,rlnduieiii", a formei de guverni.mirrt pe care si o aieagi. Dupi mai muite ziie
de discutii iir; niciun reztth.a,,, se ciecide caftecare
ceari si-;i desemneze clte un reprezenLani caie sa
apar{ne lu-i
Barorcu., care ,.si siii cu muld-i,nvlqiwrAl Ca
si-aret: ceior adunali,i Din isrorie si din Scriprura,'
jtll

)'
,d
ill

tr'

',rnerll ir"ineene,inte-rr,clr.noril

,,1...] Deci aar\. vt:ittc, e\J se .. a are';Socotinia mea chiar curata.

Zic int4i cd. nu ma-ncuinei

l.{ici sn iaud., nici si ciefa.in ineia;,

S: ,::' r'.rnra '-ricio star:i'ri
J:- \)L ;: IL:,i., O- i,Lrl.- 54 L-.

Cri unul pe norod sI stioineascZ,

Ori citva, ori cu rori Dre sine,
Cumpenind cu filosoficeasci
Minte tot lucru cum sa cuvine,
Ne vom dovecii ci fiescar:

Chio ciintr-este foiosui sau are.

Fan' liganii n-Avea ce sa-mb,-:c*.

ii

3t

iL

Au fost hrana cu buna oucara i ...

Cum din locul srero nimic ri.sare,
Aga ciintru mirsdvul ajun
Nu purccde nicc-un iucru bu::.t' ,...-

vorbeasca aciundrii. Primul discurs

31

3i

cie

ia--rnnreiuriri fieqcart:
Poate

ie

si

capet? scirirnosal.-.

i;*,-i-; vaj
al !
^,.^;-i tdLgtt+a
^;-^-^
De ia scoposui si-nt3,ia rocmeaia:
Deci nu sa poate zice niciunr
Din sine singr:r. nici rea, nic :und.. i ...j
A
1\,guuattu

l't
T]

Cu-un cuvanq eu socotesc c; toate

Formele de domnii cunoscute,

i'ot fi bune si neaseminate

Inr-un popor bun gi cu vlrtute:
$i iarig' not fi nesivirsite
La noroadeie negiravite.'r'''' +'

rionn^r- adr;92inpinrecepiine-.este
___ :
-__-- _ _ r____-'- --

veci et aceas! a. h4litr.rl P[.-rea]

t't' incumet esre cuviet rominesc, pe une lo;uri acum i,lverhit, ui i"r.*nj.S
bizuie:c. fllologos.
Filoiogos
,it::cXt

*
F

sa

ffiffiw*

f1;m va oo-

'i,lr,ti:,.*,.,

't''r* Sunt noroadeie bune si blinde, cu niranui imbunititite, aruncea ia noroade ca aceste, poqi ci^ fot*i',4
4pinie ori-'
slobodi, adeca micar si fie si democratia cu toari vclnicia de norod, cici norodui rotcieuna va raminea f"*t4,i$*-*Aq;t:

intii, avind riiravuri bune. iari norodui spre riu invilat, neodihnit si sricat, la un norod ca acela, de ai face *nr*.r t"g,
micarce chip de stipinie srrinsi si le dai, nu-i vei purea drege numa cu iegiie 9i pedepse. Zice aoecai"
"r;ai;$aii.iibi,#r,'b*,
fi buni si monarhia si clernocratia, dar la cei riu, si una s-alra va fi rea. M[irru] P[erea-l

tie.

'

t1

69

O-irrr* cele zise acum urmeaza

Cum cl-a unui ddtitoriu de lege
Mai intiia silin$ qi pazi,.

Din care va vedea fiegtine

Ci qiganii din toate gtiute
Forme de chivernisiri streine,
N-au aEezat vruna, ci din tute

Este obiceiurile-a direge

$-a pli.zmui cetlqeni intregi,
DecAt a da muite mindre iegi."

,*

LuAnd cel mai bun gi de foios,

Toate ceie-intoarsiri pe dos.

:I

'7n

Adeci puseri sI nu fie

Srininia ior nici monarhiei.
Nici orice teliu de*arisroeraqie.
Dar'nici cu totui democratiei,
Ci demo-aristo-rnonarhiceasci
Si fie p-asa si si numeasci.'l

Discursul iui Janalau, preiunei: ,,o zi de

vati/ intreaga (precum cronica zice)", proclucc un
acord general, in urma caruia se aiege rmediat c
comisie, formati qi din ,,cei carc'/ cetisa pe Platon
cel mare".

68

Dupi

blturd
frinsiri-ace;ti
aiqi.
minqii
ig'
$i
ln urmi un mare firi misuri
AqezlmAnt alciruiri-;i,
Ce pin-aste zi la not, qiglnegte
Anti- b aror ea si nurnesre.
ce rnult capete-qi

Cinci totui pare stabriit, apar cetele cie qigani

saraci, leiedi, golegii si ciurarii, condusi de Cucar.ei,
nemulqumigi ci nu au fosr luaqi in seami.. Discuqiile
reinceri si degenereazS. intr-o bataie generala, care
pune caoat visurilor dr organtzare politici.

_,

Nole lexicale
itniiittna
,,':.r- tJId-,
ttil

<

;
d 4U).
^A

tL rtpti, rc:.
schimasali,
l4+,,.,-

t tLutr)t

^',f
UUi,
-

adr,.

nesiiv6r5it, -8, aa-j.

r,enirJvii, -c, ad;.

-,'/-i
LUld!

la gramada, iard dis;incI,:

schimonoseald,
- rdLurdilrl
lx+,,.-l^i-

s.f .

: ^:i
-at
oul.

scopos, s.n.

hnrr-r
-

valnicie,

s.f .

imperfect

--

n+eciucai

l;oertate; liber6 voinlt, buir r:ial

neodihntt, -i., adj.

agit6t
mdcarce, pron. pi adj. nehoi.

deformare

chivernisire,

scop

s.f . (inv.)

orice

guvernare, cirmuire

DISCUTAREA TEXTULUI

lnteligenla artistic5

t" Ce semnificalie au pri!-nele patru strofe reprodilse

din
textT Alegeti dintre r5spunsurile de maijos sau giisili alteie:
c aic6tuiesc o introdueere comie6 la continutul serios ca',:

va urma;
ironizeazd expiicatiile sinrpliste, reduse
materiaie:

"

SatrE

ia cauze pur

* Descul ciJanaliu puni biruingi, ci toqi si plecari dupl sfatul lui, acieci ficurl o stipinie, unde precum norodul aga qi cei aiegi din norod si aibi cuvint gi sfar
ia trebile de obgte, insi in sine sI fie repubiici, cu putere la cieoslbite imprejuriri si
poati alege s-un dictaror, Cu un cuvint, au ales dinru toate chipurile de stipini:
cele ce sunt mai bune. Eruditian.

#
I
T

unitatea 2

Perioada veche

. cuprind o suit6 de aluzii anticlericale si realizeazi

( oiclionar cultura! )
.lean-Jacques Rousseau (11 12-i778i
f,rosol er';e1:ar o: lrnbi. iranteza os: -

-.
;ano int't ':e"eva s
ambiguS, prieten cu encic opedisiir, da:
intrand si in cotrf lrct cu ei. Cele mat cunosuar

c,te sar,eri ale sa'e slnt

Der>onalttat:

'oranJ

grc Emii sau Desl.;re ecjucaire

(1

oedaco-

762), traia

tui polrtr: Contracrut sociai (1752t, \itsirrie

unui hoinar srngtralc (.i178), Confesiunr'

le (apdrute pcstum). Una drntre manie

fiqur, ate ilrrrtnrsmulu, dar s ale preromaniismului, a avut un rol importani

ir-,

fcnnarea ideiior llevoiuirer franceze, a co''rani

e dprr n n-inre a'ot ta:ilp r:a ai
LcF'r ,trrr m
'
"v

voitare litrer5, siii-nuiare a perscnalitdtii).

incjirect

o critice a superstitiiior;
. sugereazd, intr-o form5 pe jumdtate glumeafi, pe jumetate serioasd, ci ideiie moderne sunt rodul vietii civilizate;
. justific,i transformarea tiganilor din personaje comice, ridrcole, ?n voci credibiie. suslinand idei rafionale, pe care autorul insu5i ie impaftase5te.

l-

Exolicali roiul noteioi din fragmentul studiat, tinAnd con:

de faptul c; in ansamalul liganiadel noteie de subsol pot avea mai
multe funcfii: subiinraz,i anumire iciei n explicd sensui unor cuvinte 6

atrag atentia asur:ra urroi- aluzii e orezintd ciriceiuri si tracjit,

BOpulare o drarnatizeazi 1extui, cre6nd un plan secundar, ai un.
comedii care ii are drepl persorlaje pe comentatori o idrnuresc c,:rilinuru! texruiui c transpun stilui soiemn al versurilor in limbajui
standai'ci ai prozei.

B, Dis. riaii motivar+a numel-,: ceicr trei nrato.; -"- B:rore

pi aCeclarea ior ic cotitlfluiu.
-rairalSu Oin Ropava
ciiscursuriior. avAnd in vedere urmdtoareie indicii: (a) !ig brro
,,mare"; (b) sicbozie,,libertate "; (c) posibilS evocare prin asonante
a numelui lui JeanJacoues Rousseau.

itui;zi;;r ;i

.-^t
g Elr

:iiie

afe
E

ffig

Text gl ideologie

t.

Urmdriii ideiie lui Janaliu despre raponui dintre forma de

guvernare si educaiia cetafenilor" ;i ar,:tafi in c* misur"a sunteli de
acr)rci

fu

ele.

fl.

Reeitili u[imei: 'rrsi strnfs ciin fi'*grnent (6S-70) ;i noi;

cure le urmeazd si cautaiiin ele rrcici; ale u;zitiei autcrrrluifaia ij'.
forma hibrida de stat oentru care opteaz,i adunarea: soiutia politicE este apreciaiS sau ironizatS?

DINCOLU DE TEXT

lin

'E. Citili integral cAnturile (,,cAntecele")X ii Xl si discutali argumentele aduse de cei doi oratoriin favoarea monarhiei pi a repur:licii. Aiegeti, dintre ele, trei care vi'se par rnai convingitoare pi ex-

nlicati-le.

ft.

Problema preferiniei autorului insusi pentru una dintre

solutiile oolitice discutate "-- monarhia
combinarea celor doud fcr
ruta de rstoricii literari
;;i,
asemenea preferinfe, urmariffi
I*-

si
ftle

ordinea in care au loc discursuriie 6 oreze

direct sau i pi relatarea in stil indirect o
spaliul acorciai respectivului punct de vedere .
lirilor memorabiie

ll

ldentificali in monologul de la inceputul

CAntecului X;i in mod special in urmdtoarele fragmente idei tioice Dentru liuminism:

6, Folosili citatele de mai jos pentru a fixa

'[iganiadei in ideologia in literatura ilumilocul
5i
nismului.

a.

a.,,lstoriile

3.

..CAnd vdd omenirea ticSloasd / Cu totul

oarbi si-ntunecatd, / Dupa mii gi mii de-ani abia
scoasi / Din pruncie, in vriji afundati / Pl6ng cu
lacreme necontenite i Cum pl3nqeai oarec6nd,

Eraclite!" (strofa 2)

b.
;^
uc,

,,invefi dogme, care nicio minte I Le cuprin-{-"x / De fire si crezjm6nturi sfintJUILtrOlUit

^hi-^^i,,"i ctolo

te, / insi nicic stiintd-adevari,

Nicio pricecere

sdmtire / Potriviia cu omeneasca fire." (strofa

5i

1e

c,

,,[...] Vai de cel care vede si stie, / Vai de

care zice ci precepe, / De trei ori vai de cei ce 9i-5iesc

Ca minrea-i dar ciurnnezeiesc." (strofa 18)

r+. r-,,ri-u.3i,, ,Lll'lo. ru rriiTtc 5' Jg iapIU' -..

dezbaterile se sfir5esc intr-o incdierare, despre raportul 1n care se afl,i, in liganiada, cjoui atitudinl
opuse: increderea in raliune pi scepticismul irontc.
5. Pornind de la fragmentul de maijos 5i pe
baza lecturii integrale a texiuiui din care provine
(Epistolie inchindtoare
unul dintre cele cu care

autorul
sub pseudonimul Leonachi Dianeu
aritati cere este locui si re1si
nrefafpazi
scrierea)
,J'
J!'
P'L'urLQAe
'erru/,
l.-,,^^+^ ^ ..-^^l
t^ -^^-*Xf
iA^-,1^niai
n:
',1 ideologiei
na!icnaie
o,iSdlTlblUl
r,:vorrLc tr!ruptrr,ri
rrrdetene:
(i:e afirmare a identitdtii) a Scolr

,,...Ma incrtcl!nlai, .':re mihntrea

rnec1,

curn cd iiganii noptri gr ia Egnipet tot aceias sunt

ca 5i pe la noi, adeca defiimali si cie tcil urglsiii,
ce nu vor sd pizeascd nice o rAnduialS, sau sd si
imbundtdteze cu ndravuri mai polite sau sa-5i lumineze mrntea cu invitdturi alese."

literaturii popoarelor europene

sunt unanime in a constata o seceti a lirismuiui in
epocd [...]. Pretutindeni, pustiu de valori, in pofida produCiei enorme de scrieri in versuri, sufocat6 de prelungirea anacronicd si lipsitii de viaid a
oersonajelor, subiectelor ;i metaforelor mitologiei
antice." (Ovidiu Papadima, lpostaze aie iluminismu'
lLti 'cminesc, BucureSti, Editura ttlinerva, 1975)

h.

,,increderea nemdrginitii in ralir-rne a f6cut

ca mipcarea <Luminilor> sd cadi in anumite rdtEciri, si ci'eeze anurnite mituri, oest intreaoa ei extsrent: este o negare a mituiui. Ce este int-aoevir
COn.',lti; tf3nfgsUlt:' agrr f i1iilr 1: ro r:ri: 1"i"-. 1

de aui caire care luinea ; iildi'ep.o -, pcil ffrdi'i,

dupd pirerea celor mai numerosi scriitori ai epocii? tste un mii, ata cum iumea a avut atatea in
trecut pi cum are mai cu seamE in zilele noastre.
Masele mari nu pot fi conduse cu ider ce se desf5toari iinear, dupi o logica geometricE; toate acestea se impun unor spirite de elitd. Masele mari nu

se mitc; decdt sub prestigiul mituriior Miturile

inoepiinesc astf el f uncliunea indispensabili pe
care un animal, al cirui nume neacacjemtt nu pcete fi prciiunil;-, o inceulrne;te in rni :cui L'nei
tilrtne 0e oi: o fun-tiune :ie cdiattzito:, ue stea p;'iard. Ceea ce nu inipiearci pe i:ietui antma: si
poarte pretutrneni cu sine urechile cu care l-au inzestrat zeii Si samarul cu care l-au inc5rcar oarnenii." (D. Popovici, Lircrarura romdnd in epaca ,,Luminilor'", Cluj-Napoca, iditura Dacia, 1973)

CITITI DESPRE.,.
M. Vovelle, coor1., Omui tumrnilor, tradu.ere romineascii, lasi, lditr.rra Polirorn, 200C.

lluminismul, l-lll, antologie de Romui Munteanu,

curesii, EJi.ura Aloarros. Co.ectia ,,|-yceum", 1971.

Bu- .

D. Pocovrct, Studii literdre, l: Literatura romilndin epoca ,.tumtniior', ed. lcana Em. Petrescu, Ctu;-i,lapoca, Editura s

Dac,a,'973.

&

lon Lungu, $coaia Ardeleand; mBcare cuftltl4d, nalio- .$g

nal,i, iluministd, ed. revdzutd, Bucure;ti, Editura Viito,lgt RomSnesc,

Sort de maestru mason, Germania, secolul al XIX-lea

68

1995,

,..;;'

loana Em. Petrescu, ton Buaa'-Deleanu

mic, Clul-Napoca, Editura Dacta, 1914'

...S

,.,,

fi ewal co'

(a

Norn'!a ElngvistlcE

ii-

le

tn

ii-

:.

f{CIRMA 5t ABATERT

ei
Lt'

Limba vorbitd. populari, cunoa;te multe va.ialii. De exempiu, circLrld fcrnie t.a altininteri, altminterea, altnt,inirelea,
alminierea etc. Lrmba de cuiturS, cea care e foiose5te in acte
oficiale si se p:c.ciJ in ;coli, este mult mar siabilS si mai unttara, fiind supusii unor notme explicite. Cer care stabilesc normele

suirt speciaiiptir, membri ai unor institufii anume (Academia,

Institutul cie Lrrrgvistica). Acestia selecteazd doar o anumiti
formd
de ex:.rrpiu, din toare cele de mai sus, forma attninToate
.ei:laite variante ciin vorbrre sunt considei-ate deferi.
vierisau abareri Ce ia norni. Nu toate abatei'ile suntinsd la fel
pur
forme arhaice (a rdde grave
- unele reprezinti si simplu
dica, a imbia), regionale (amu = acum), sup-r6toare s.lnt cele
considerate semne de ignorantd si incultura (cje pilda deforma rea neol og smel ar'. a mpatrof a g = 3n1v6Ocf a g)
Uneori iimba literari accepti rnai nrulte variante, fcorildrl:
Cdnd una F tclerArro alteie. De exempiu, apocaltpsli aoocalip-

'tu

i^
Ig
J!'j

si.

i:i
'!. -

cheitureste

si cheltuie.

N+rma re pJJte stabiir pe baza mai multor crrterii, care.pct

ii C,vei-oe,-,1;r: (ai f iecvenia in uz; (b) etimologia (rorma originara a curvartiui.ri); (:)anaiogia si logica sistemului (comparatia cu
icrme simrlare) etc. De exempiu, daci exar,rindm variantele a despera si a ciispera, constatdm urmdtoarele: criteriul frecvenlei este
net in favoarea fonnei a dtspera, aparent, etimologia sprijind forma

:-

:1

"

ft

/:r

-r-'r-l'--t

a despera (tr. desesperer; dar, oaca admltem sl InTJUenF lTallana (lI.

disperare), etimologia susline ambele variante; cuv6ntul nu este

L'-

format in rom6nd, Jeci nu trebuie sa conlind un prefix.existent (d*,

cain detensiona). in concluzie, trebuie preferatd forriii a dispera.

*" Argumentati (inainte de a verifica ir ciictionar .are este

norme actualS) prc sau contra imi:unerii uneia ,jintre fcrmele
eoriien-i. i corigent * sancja I :antjald u conclusiv / conciuztit
Cunr se silune mai des?'Ce origine are cuv,lntu;? e lxlsi,:
alte fcrme asein5nitoare, clupd care se ne ghidim in alegere?
:

'la-

\'i-

:'r' j

)e-

t:t;.:il::

_.ira

SCF{ I M BAK

EA

hI

GR&JI.EL,$'*

Norma se schimbi in timp, de obiceii'pentru cd apar"firsdiiicari

pe care le preiau tot mat multivcrbitorl; ceea ce era E un moment
dat o deviere devine treptet majoritat deci normal. 56 pot schimba

'ta-

''"

,li
.,i*

L-_

sr

teoriile celor care decid norma; adeplii fone-

tismului propun alte norme decSt acieptii etimologismului. Forurile academice ajung, mai incet
sau mai repede, si accepte schir-nbirile si si le
inciuda in noile dictionare si grarratici.
. ln jurul anului 1930 (conform reformei ortografice din 1904), se foloseau formele acordate ale pronumelui relativ (carele, carietc. , se
adduga un u final la singularul formelor verbale sau substantivale de srngular terminate ir: -i
6'c'u, puiu), se folosea apostroful nentru dis-

unor gre;eii. Nu se poate pune insd, cum s-a f6cut

uneori, semnul identit6tii ?ntre grepeald 5i schimbare in limbE, evolulie lingvisticd." (Valeria Gufu
Romalo, Corectitudine si grepeald: limba romene
de azi, versiune nou6, Bucure5ti, Editura Humanitas Educational, 2000)

ru{}uTATr i,N FOOM2 {zCISsi

'

f . Citili urmdtoareie versuri dinir-un r,iani.scris al lui Eminescu. Descrielii principaiele deosebiri ciintre oftografia foiositd de poet ;i ortografia
iimbii romAne cie azi:

editie a Diclionarului ortografic, ortoeprc si ncrfot:qjc (ilOOM2), Brrcuresii iCiture Univers Eiri=i-il*pediC;;'r2gOt =--.a adus
unele modificZiri' ale:,:normei anterioare
{DOOMI, 1982};:: ,t,,1, ,,
.. Principalele nouli{.i.p;ivesc:,
" fn a*oeft:ie {diohrmtare eorecril tr
ortcg rafie (scrie re carectd)
a. recomandarea, raltor forme,ortoepice si
ortografice pentru unele cwinte; de exemplu,
se reconanda varianta. literard fierastrau, dar
se admrte si ferdstrdu (in UOOH,Il 1982 singu-

,,ldeai pierdut in n6ptea unei lumi ce nu mai este

rulacceptatera:fefft*d;'-'.,..,,',,";;,.,

Lume ce g5ndia in basme pi vorbia in poesir

O te v6C, te-aud, te cuget
o'nvechitd, dulce veste
Dintr-un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alli de;"

aparpin uzului culi actual: singura forma admi-

3. Alegeli cAteva aoateri actuale tipice (de

exemplu: extinderea lui pi parazitar, in construc-tii
de tipul ,,eu, ca si prieten";folosirea relativului care,
compiement direct, tdrEt pe; dec6t restrictiv in afirmatii
,,are decSt trer" etc.) si confrunteti-le cu
obserualiile de mai jcs ale lingviptii,:r. Cr*de].i ci
sui:; incvalii utiie sau grepeli toiai eryi-relarnnebi{e?
o ,,Nir trebuie toiupi sa credenr ci inovatlile
sunl fiicute cu intenfia de a sirnplifiea, ci de muite cri

i,i a.r:cpt..t i.i ;

e. l'.:9,:i'' ', ia'.j set;r'ar-ea ele lente i':l i;;roiaointluse (in iunrtie Je vairarea iol morioiog'ci): de exempiu, ,e scriu legat adlectivul negativ niciu.n, nicioli oronunreie nictunu;, n:icruna
(nu nici un, nici o, nici unu!, niciuna, cum era
in DOOM | 19B2)',
d. ortografierea innprumuturilor recente, neadaptate sau doar par!ial adaptate;
propunerea unor fcrme de adaptare (bodigard) Si recomanddri de utiiizare a craiimei
(lobby-uh;
e. admite;'ea deslr*rtirii in liiab: sirici fnn*trce. prefcr;ta ceiei rnr;rfologice-etin;oiogice; DCClvlr (20C5) a Fli\tfat vcchrit: 'eguli ;ie
ilcsparlirii in siiabe, generalizAn,C rjesilijftirea
dupd proriunlai".4 ifonetic5) -ci Coar ioierinC
Cespirt;rea dupd strucrurui (rno'fol':gici); in
DOOMl (1982), pentru unele cuvi'rte ccmpuse se admrtea doardesodrtirea ducd structurd.
AsaCar, a.taifabeise poate desp;irti, a-na!-fa-bet
(dupd pronuntare), dar s, an-al-fa-bei (dup|
structuri);

parriia (eliziunea) unui sunet Ia inLiinirea a

doud vocale in cuvinte succesive: n'au plecat.
. ?n jurul anului .l940 se scriau legat lompusele dela, niciun, ceeace, ptntru:a (ccnfom
i'eformei ortografice din 1932).

Nor.ra

b. eiiminarm unoi'varlante care 3g.{mai)

sa,g asfm, nu si asfmd (in DOOMl 1982 forma
recoi":iand;ti era tocn'lr t astmd, ;sr,l'' f irnC v;r:a n

eie apar dintr-o lntAmplarc gi mai.iotdeaurra sun'i c;-i- .*

ticate pi ceimbfrtute, pentru cd <stricd limba>. hlumai

cu timpul ele izbutesc sE se irnpuna, pi atunci se observi cd sunt utiie. " (Al. Graur, fendinfele actuale ale
limbii romdne, Bucurqti, Editura Stiintifica, 1968, p. 9)
o ,,in foarte multe cazuri innoirile lingvistice,

rnociificiriie din limba sunt rezultatul oeneraiizirii

7A

?
,!

tt

s r^!&n*^^

U;!

I iaE 4.+a

z'

:
Perioada veche-

t.

Ut

f. acceptarea

n-

mai multor modaliGfi in

ldentlficaliintre perechiie cje maijos (foiosind DOOM2) pe ceie care conlin doui variante iiterare (= accePtste ambele), oeosebindu-ie de perechile in care o formd este corectd, ceaialta gre5itd (= neacceptata cie normele actuaie):
hiiar r ilar " marfar/ miriar " cofeind / cafeio
nE belarus/bielorus
*. Veriiiceli care cjinire formeie de mai jos
este: recomanCarii (vai'ianta care apare pe prim'-r'
ioc in DOCM2), acceptatd (rrariania care apare pe
lo:ul ai ejoiiea, dupa bara) sau neacceplai; (nelir*ius5 in DCOM:):
dtsperare / despei'are * diseari / titsea;'i '
binocir,.i / beiroclri' durniri I ciunreri * dirntsie
demisie @ cotidier'le / cotiotane

uz

= re, er, ri;

' g. utilizarea normelor ortografice ;i ortoepice ale reformei din 1993 (privind scrierea
cu J si i5i formele verbului a fi- sunt, sunrcm, suntetfl, intre timp impuse in 5coa15 ;i
administratie (DOOM1 1982 folosea ortcgrafia antelioard -_ cu i aproape general,

.de desemnare a literelor: R

t6

li-

':::.,
;,:1,

.1

sint, sintem, sintefi).

fn rnorfafogie
a. recomantjarea alionrari.lnte rno:fologio

ce (desinente de plura!, forme verbale cu sau

fdrd su{ixeie -ez sau -esc);
b. elim inarea unor forrne care nll mai sunt

i.in

uz {ex.:, ignore"azd, recomandat in DCOM1);

c. reincadrarea morfologica a unor cu-

NORME 5i VA.RIATTE
GRTOGRAFICE ITt OOOTXZ

vinte.

*"

Enunturile de mai jos erau corecte, dup6

vechea edilie

a DOOM. ldentificafi formeie

(va-

riantele ertoepice, ortografice sau morfologice)

care au fost eliminate din noua edifie. Sunieti de
acord cu eiiminarea ior?
a. Pe farfurie mai era doar un c6rnei. b. Are
r:R c:o;her r"nic si s!!"nf:atic. c, in lru:* avee dcu'i
ti"'$1 e" I . pti: tir rpiisnil;Ji vt,r11 "\t;:.

in domeniul ortografiei, principalele modificari privesc:

. scrierea cu s/z'. se recomantA filosof,
filosofie', se admit si fitozof, filczofie; se adrnite
daar concluziv (nu ;i conclustt4; alte ortografii
rEmd n neomod

cuvdnt a unclr (-{Jl-;'lcl;s

care se scriau separate de padza sau ;u c;'ati-

n-t*

(inainte: nlci un), careva:;dzicd etc",

;;.;;;; i,..ti*i a unor cuvinte care se scr'au separa't (de ex.: blne-cunoscut)',
. acceptarea unor variante literare: rom /

#Rlvi H pI VAFIal{i{Tfi
ORTCEPICE ii$ DCGM;'
${

rrom,
Se acceptd doud'posibilitdfi de accentuare
oentru unele cuvinte'. trAfic traflc, antic

antic, celaps colaPs.

Se modificd norma de acc.'ntuare (in conformitate cu uzul) pentru unele cuvinte, de ex'
a,t|rie (nu ayarte).
Sc acceptd variante cLr si fira alternanle:
analoagd / analogd, cmoioagd i omologi.
5e accepti cuvinte care fitscserd excluse

inainte, de ex. ntental, cuv$nt distinct de

mintai.
Devin singulele corece unele 'rariante care
inairite erau clriar excluse, de ex. -sanda {nu

sandall, ca in DCOMI). Se recomandi forma

pieptan (care nu era admisd inainte), dar

pistreazi ca varianti 1\ PiePtene'

icate ( deslnenfti, nu d ezi ne nf 4;

" scrierea intr-uri

,,ia,

rf

se

lsus

lisus.

Verificati in DOOM2 care este forma corect6 de scriere: premisd sau premizd disideni
t
sau "lizident. chermesd sau chermezd basorelief

't,

'

sau uEzorelief.

H, Verifica{i dacS sc:'ierea legei5 (niciin, nictu-

corectd seu nu i'ri enunlurile de r' 'ai jc;:

a. Nu e nicio r:roblerrra! b' i"liciuna, nici cleua,
s-a apucat cie curalenie. e. N-am giisit nicirrnt:l riin-

nul

ete .) este

f.

.. ce ai grepii, trebuie sd ceri

Crede-ma,
iertare. g. S-a supdrat dintr-.............
4, Alegeli formele corecte, potrivit ultimelor
norme:
a. E un om cult si bine crescut / bine-crescut /
binecrescut.
b. Colega noastrd a avut o idee bine venit5 /
bine-veniid / binevenitd.

NC}RM E SI VARIAruTH
tuI0RF0LCIGretr Tru n*snf?z
,...11

Oor.niul

mor-fologiei, principalele mo-

orTrcafl pflvesc:

n acceptarea unor pluraie feminine cu de-

sinenla -r, in locul desinenfei -e (gogo5i, ou

gogoa5e) sau ca variantd alSturi de aceasta
(recomandatA_ cap5unl fala de cdp5une, cire5i, f atlt de cire5e) sau toleratd
. acceptarea unor plurale neutre cu deslnenta -e \ntvele);

E
E

f
a

acceptarea unor forme verbale fard sufixul

-ez sau -esc in conjugare, ca variante literare
(cheltui, alitturi de cheltur'esd sau ca unicd form5
aclmisa (abso!'td, nu absolve5te, ignoia, nu igno-

a,
n

t, Aretati daca formele de plural de mai jos

sunt recornandate, variante acceptate sau excluse:
ccperte I cooerli u monede / rnor,czi * cgilnre ,' ogiiiu'-i o oiluii:e / giiu;ti * bunice / i,:uniei 'r
i'erT'laice

i'emarci

R. Alegeti din iista de mai ios formeie reccrnandate sau acceptate de nola normd:
el r,rnie / coniaz.a o absolvd / absolveste clasa a Vlll-a . decernd / decerneazd un premiu
3. Construili trei propozifii in care sd folositi
cuv6ntul mass-media ia genitiv singular, dativ
singuiar, genitiv plural.
4. in enunluriie de mai jos sunt sau nu grepeli? Consultali DOOM2 pentru a verifica rdspunsul.
a. A intrat in clasa intdia. b. Ca ;i director,
are mari responsabiliie!i. c. Am vorbit cu un prieten de-al meu, d. Mi-au confirmat acest lucru colegii care i-am intdlnit.
,

stantiv, aldturi de cea neutrd: virupi

/ virusuri;

. , incadrarea rnorfotogic,S a

cuv6ntului
(dupE
formd),
mass-media ca ferninin snguhr
nu ca neutru plural (dupa etimologie);
. incadrarea SLrbsiantlvulut PaSle ca masculin singrrlar (cu nl. m. rDalfi care are;i o varian

td ornonimd fenrinini, cu diferenla

acord: Sfintele

PastD.

de

e
S.

.'.
t,,
'iE

crr
CL
nr,

!vrIv6v

n:
lu,

ta
5i-

vtl
m,

T1

rol
as

t'
tesa

',v
so

*lst orla ierGglifEcE

PFNTRU ?NCEPUT

{.

lmagiraii-vi co ali trei 1:t ,recui 5; 'u-3ii al:,itt'i o reorezer

t,?r'{l heraidica (s1:en-ra, eixbierni). A;ee;ett un enirnei care s; va r.
tiezinte si explicaii n)ctivele aiegerii.
ft. Amintiti-va o fabuia, o t-JarabolS sau un texi ,,cu cireit' {l'
care Dersonajeie ficlionale suttt niSsti pent:Ll perscane iOcrtifrr'-n:-

s-;rscfi; ul'l astfel de texl?

!er:' ri. te:.].le de --oi,,e:intt, iinC perscnaio , sufii !l ;e il
lE, oameni din viata reala). De ce

m
Mimitrie Cantemir i1673-1i23, Ft'
al domniioruiui
CM-ului

rai

inc

:CiUSC:

01ll!-r-

liii{_i

I=
.^ -i-,
-a !tc)

olositi
dativ
| flra-

unsui.
'oatn '

| :)rieru co-

Aie-

mind negativi c dtir placerea jo;ului, pentru a propunii cititoruru gl-ricrtoare o pentru ci anaiogia impresicneazd ;i convinge mai mtlh
dec6t exounerea directi c penti't.; a produce un efect con-1ic.

Molciovei Constanlirr

Caniemir, studrazJ la las apo (ca ostatrc

al Portii) 't Acaoernta Greceascd a Parr;a"hiei din Constantinopol. Alunge ciomnitot

pentru 8 luni, intre 17 10 si 17 1

Se aliaza, impotriva turcilor, cu tarul Petru
cel lvlare al Rusiel. La Stanilestl (i7'l i ),
iurcii inving;, iar Caniemir- se refugiazi la
i\4o5cova. uircie va r;rnane pana ia moaiel insusi,

re. CLrncscstor al muitoi- limni (latin

greac:, turc;, araba, :r :d), cobancrs.
cuiturd impresionanii.

cAndu era berzaoe,

n i7'14 ctevite

n domnta frdpne-sdt;.

nerdboitorru si minics. zlot;t'i- rrascioir. la beu:

1,-i iegisd nurnele cie omu rdu. iar acmu,
viind cu domnia, nu stiu, si-s pitardi nt'-

lui Antionie-vodii. Cd era atunce

mele cel reu; au daat mai ia vArstd venr,,'

au doar chivernstsi vttata lut, unae nu er''
td

-'

d>a >c atdLc a: a^

;:]

s! ce

fragmente

cie

D:mirrie Cante*rri

[ffii&bii]iiisX
r;

membi'u ai Academiei ciin Berlir,.

,,5i atunce drntdiLt era boierii cam griiiii ie
nitmeli itti Dumttra,co-vode din tinerefe,

PalC:

ISTORIIi IFR.OGi-IFICA

blinc"

Tuturcr use ceschtsd 5i nentaretu, Ce vorovie cu tali copiii. [...] Dec; bcterit, vdczAnc
ase mila si nernirrre, incepusi tati a sd iipl
si a-l ldurle. Era ornu invdtai. Numai ia
giLtdecati nLi pre puft lua sana btne, po.te-fi teind mult le lartgraC in stretnatei..
Ldcomte nu ave mare, lucruriie iui poftie
sa 'fie iiuoatt (ron Necuic:, tetcp:s=r,t
Tarii 14oldovei)

,,Voi:vod lumtnat, ambitrcs si btazat, am

de lume st ascet oe bibitoreci, intrrqant s:
soliiar menutTor oe oaman: si mrzantroc.

-rt''e

Istorta tgrogl,,fzci esil' o ,'it;orie se;l'eii'', o ,,poveii1r3 cu cll'-ie" in car:. rr,t ,'o*',, unei aic;-ori,:.',in:alic:'t. sun: ir:,jarjsait itt:i'-

.*lJ wLuyar
-"^'"'.i,.i LliOliiOve i la iirCepUtt:.r
reslr.
ne1.
LLJUI'|/--lLl
veacuiui a1 XVIII-lea. Aurorui insusi acia'.rga ia sfarsitui scrierii c:
ojie
pui,Ll!q
Y.irc nniiri"e

Scard a nurnere[ar [= numelor] 5i cwvintelor ierogfficegti thlcuitaa'

re, careinlesneste detectarea corespondenqelor dinue iumea imaginara descrisa si reaiitatea istorica la care aceasta se referi figural.

Adjectrvul [bJieroglific, ciin titlu, are sensui ,,enigmatic, secrei' c: frat" (exolicabii prin faptui cI hreroglifele egiptene eraula acea data
neciescifrate

t,

Istorie iercgliticd csilj o scri;ere dtficlli., Subiectrii' ?nviluit in

formi. aie gori,;a-. se tti:tl-rir':s:': .tt'* oie priu nunler''aseie cli1;rcsiuni,
intercaleri sau diiata:.i retorice a-ie textr;lui. t,irnbajul e intcrtccheat,
cu o sintar:i neo'risrtuita 5i c'-t lrn. Iesic;.{lrsea bilau', am;srecinci cur'echi .u t3riT.rr , irltrcJri;i cle rrrfcr il Iimbe, in ipociai cil seni

'inr,'

oal

aucorului
cartii. Inorogul.
"rt" ,,*"rca"
'ios
conrinc o lr*.nt*de lroin istori; naiata. Pasaiui rep;'odus mai
vo:ata de lncarcerarea. incrogului iin pricina une.ltirilor doq*""t'
:F
Personaiul cenr:aj

'.,7.3."
..rffin

iuoitor de Moldova lu, dupi care tanlesle

q avpnttnpr aAnl)rpt in ramburE unorddear. academican berltnez, prin: rus. crc'n;--l
tlld

I,Ul
'^,-i-l ldl

-tl .JLU
ttttrarv. pnliaLv-dt

-,,-^--;r^lV>rAt9
LUt

rilo, pe care te poaT? ca lumea. Dtmttne

Cantemir este Lorenza oe Medrci ai rtcs'

tru" (G. Cilrnescu, lstorra literaturti rontine de la ortgini pbni in Drezeni, ea. ctl
. 4)\
Cantemir a scris in latrna mar muite opere
4rr rnllo

rlA

_ _

'<r

oq {,iosoi'e

p
'-

.LU trrEl rrg ll:

^l^s^^r'

tonlnni.
!!v'vY'J

rog-af

i.

etno

og'e

ei

-.

l'"4etafiztc,:, Lcttca, Descrierea Maldov,

ste' si descres:eti Imcerii.tlt.t

)'toman, l:oa;^.; ie nezugrevii a stttntei

isrori.a

cre

a:r:-, Mt- coi . .'nd'u de loot:i o: zrali

s.a. in romAna sunt redaciate Drv'anui,
lstoria ierog:ilficd, Hrontcui vecrttmei a rcn] a n o- m o i o r-,-v',/a.1ilci. Pentru rstoria ! ? T? .

ruL: rcm3ne opera :a funcamenta .:

*)-a t<rnr,: ttrrnnlitf; 16n431 Slgggrr

-^t _.- - ^-^ ,.-o rci demonsl-a|.ra

^^.*J...
iJdl l r: 1tr. pul Lrt ) outrvdl
iar:
oe vrfiJoz iate relorrca. Canteml:

ir

romanul siu i5i alesese ca ecntvaleni

_ pqlo 1n persCla, fa_.ar.ran: dtoil, z aar- ooei'a a remaS

.:..nor c innrnnllt

atroao:

recUroscuic paae '.arztu

.^ .-. j -: j:--.-:-,+:
ll|9
UpdltLd

lttUUlitt|d

^^ -,
durc

*a*gen*erar eir&eerrai

tlsrcr'i

f- i88:

."",leiJ+ril *.- tr""nsi:junere ir simb,' '' i

f,!idicr,t corrve niicnaii;tate ; uncr tJe, :
coi"r(:ellt!.. Aiegcri; Doai.i i.i:1"; -rcipiui cr
consi.:irc;ie ai unur tex-r. cia:5; al Ltne-,
rl:lr37r.r'L.l:. i;:"u-ale )dr sce10?raiic..

opreala crocodiiului fiind qi Precum in

blistimate viclequgurile hameleonului si fi cldzug v6stea prin urechile cuturor si imprfutie, toqi munqii gi codri de f.apta ce si flcuse sa rdzsuna si toate viile si holmurile de huietul glasuiui si cutremur4 atAle
clc giasurile razsuni.rii precum ca o muzice si fie tocmite sa Pdre4 cariie o harmonie tingi.ioasi la toati ur6chea aduce4 nice cineva aici

IarI Inorogui inci in

ceva audziia, r(ira numai: o Plecaru-s-au cornul Inoroguiui; impiecicaru-s-au paqii celui iute; inchisu-s-au cXririie c6le neimblate; afia-

ru-s-au locurile cele necSlcate; in silqele ?ntinse au cddzut puterii vrdjmagrrlui s-au vinCut; srrrc6lele i-au uscaq focul i-au agigat, temeliile de
te par".rint in nuiri i-arr an;ncai, r"repriiari::. de cap Corl:ui, Sonagi neostenlli cluhii, isl,oarh tt,:ar,lclrnii5 Hameie,';nul, qi roqi iir to:1r5. viiaE*
ii pAnces;. De traiui, eie viiaga gi de fringa lrri ce ned6jde au rnai r5rnas ?
Niciur''.a: tor re plrtcriie i s-au crirmat; toqi priiatinii l-au lisat; in ianq*ie nedeziet.'-te l-au iegat; toari greutatea nepriiatinului in opreair'
In.'roguiui ar statuL iara d.e acmu, in ceriu se zboa.re, n-a scipa, o m-ie
{-.. capete d,e;:.: avea,iarbitn-arnai minca; unrrl, Lupul, ce gi acela depertar, n-are cum ii folosi, nu-l poate agiutori ! De nu al*" incaile sIJ
tAngr.riasca ! in:ailea si-l jeluiasci ! incai si-l olecliasci ! Filul, macar ci
intr-aceasri parte s-ar afla, insi greuimea a siri nu-i lasi, grosirne ?n
sine il apasl, in strimtori primejdioase, in valuri ag6 holmuroase si si
orirnea sufl eful':i eiinluntrul opr6qte. De
cu sara, Filul otire au luaq de prequl ciiat s-au ingciingat, ce ar fi putut
si qi va i s-ar fi cildzut, ce in locul mingAierii rispunsul curmirii si' d5":
.. 1OOC de ani ia opreai| de-ar fi, un dram de panzehr n-ag putea gisi
arvnce nu -ncirazn6ste

:'

mi

cs

Ce mi.ngiiar e t-a:u rarsas ? Niciu,na I Ce sprijeniah i-au rimas ?

"'

Nici-

I C:1:,iii''.iirr i si.:r":atl " ,]";'ic.':r:iill Miingi r:rl*a.ii. ci:paci':i rie*picii.li, i)ieiri v; i;rri,i:ali ; 'iri,rr,:r-.' l:;r,rlur ce it-'lil' iacLrt pli.:lsi iri;cra eu

r.,r,,:.

t'zvt:&ri, nruil;,ii puirorie Fo:';r,'.;:a. i-aca.gele inolceuli:i, pdsui:eic" griciineie, cerniasci-sr;, piiias;i- :;., rzegterlzasci-si, nu it:fiorias;i' nrr in-

lor cu j6ie, nre stipdnul

pomeneasci.
Cchiuri de
lor ,:egr6ie, suspinind. iinguinri, nencetat si
cucoari, voi, limpedzrizvoaria a aizvoivi pirisiti, $i-n amar vI primeniqi i Giiganui silbatec viiariu, Er-n iivedzile lui ursul us6riu si si
fad. [...] Cliriasci-sa ceriul, tremure plminrul, aerul trlsnet, nuirii
piesnet, potop de holburi" intun6rec de neguri vintui si aduci. Soarele zimtii si-gi rit6dze, iun4 siindu-se, se se ru{in6dze, steiele nu scintdiadze. ruci Gaiactea si lumin6dze. T'ot dobitocul ceresc glasul si-;i
sloboadzl, lapr.a nevidzr-iiiu piec?indu*sar va(izi, Ciogca puii rizsioas-

verCzasci, nici

si oorasliasc4

gi ore domnui

s;i-gi zril'obr:;c)'. -l-.eui rir:tria:rci-"'farrr*l niilgia-ecii" A1'csi5'br'se{ R.acui in coajl ree}Y:a sI si Bmneneasc.io cafi''-rntea
sd-gi
rcie
pi'icornul coa'n:ele si'si p16ce. Pegdi l6ri api s{ si i:r6ce, Gemerrii si si

ci" i-eb:el.a

s6te; Mars vilrrsstea in slibiciune si-9i primeniasc)' Mercurie

intre planete nu mai crainiciasca, Zei monarh"iia in v6ci si-qi robasei
[...]. lv4ute-se Arcricui, str;mute-se Andarcticul, osiia sferiascd in doal
si fringi. toad iusorimea in chentru si-npingl. Sdhiile toate tocmirea

ci-si;n

74
i@

t
{

r3"

r*

.t

;.,

'?t

.'j

IE

:'*

.*
ra

-i

l
i:

c
r,

r'

lir.-a.

rles{ra:qacci,Ficioara frAms6te s5-gi groz}-vasei" cosita gaibAe in negru

vapsasci;. Scorpia ascuqii acul si-qi tamp*sca' Streiepi arcul lrdngind
{nra nu lovascr, Cu.mpina ateptatea nrJ mai ar6te, Apariul topas-

lnorog

si-gi piardzi., orinduiala buni. in v6ci nu mai vadzl; toate indiript

L'

i
ri
5;

C.

5;

Unitatea ?
gi-n sdnga sl si-nvineiasci" de j6le si si uiuiasci" de
ciudi si sI amu4asci gi drepeatea Inorogului in v6ci

)um in

rrechirez-

se

Dovesteasci'.
Sunete j6lnice, eieghii ciialnice gi traghiceqd
ca aclstea prin poticile a ruturor mundlor gi prin

. ^.4.^

:e4 ceva alt5.

rpiedi-

:;

virropile a ftlturor holmuriior sunind, rizsuninci

gi ritlcindu-si, Hameleonul, ca cum de strein lucrul s-ar fi uluit, ca cum de primejdiia firl v6sre
mintea s,-ar fi oierduq incoace 9i incolea cutreie
rf;.nd, de unul $i cie aitui intrebind. imbla qi ci.tri
togi chip de zilud gi fatl de iovit arita. ,,Ce poate
ti acees'*ai * dzice. ce pa?.te fi jdinic sunet','-l aces ra ? ile y:oate {i laerainoas* huiet*lc ac6stea?"

alTa-

iivrFtjJiiie de
aqi ne-

vii"aqa

"&n;l.s
llf

ry
*

lcfl-

rpr*ala

mffitrffiE

ime in

$oimul, ciupi ce prin mulrl vr6me nu cu pugini dosadi, bolbdieturi 9i buigu[i]curi ca aclstee
de la Hameleon ascultAnd, n'ai muit a-l mai ribda

si sa
1te. De

re

Punii
v

ca aces;a voroaYa ii intoarsi,

dzicdnd:,O, Flameleon, Fiameleon, jiganie spurcati, Hameleon, o, pucerile ceregti cite r'6ps6ie ai
pe piiaie, atitea pecieuse si-qi dea subt piiaie ! O.

nu putu, ce

tv

oa:

gi'si ".

'Nici.loo^i-

in chip

vricemici, l{aincle*r,mic qi zln6'"1 !n venii:.u i'l:.ar-::eie*ane i''

pncaz de niacar, gi pacoste

f'

tin BrAncoveanu], iar mamifereie sunt moldovenii;

lnoragul este insuti Dimitrie Cantemir, Hameleo'
nul (Cameleonul) - Scarlat Ruset, Cracodilul = Hasechi, peful gardei imperiale turce;ti, care il aresteaz5 pe Dimitrie Cantemir u fdlcile Crocodiluhii=
inchisoarea gdrzii imperiaie . Lupul = hatmanL.il
Bogdan Lupu, cumnatul autorului a Filul= Antio':
Cantemir, fratele autolrlui e Saimul = pcsteinlf u:
'T+ma i-.;ntaeuzino @
canzehr = bani.

ne ! BEi.aur

8:.

nu i:i!pl"l:ui

[se"Eliret:-dAmb, oeai
halm, s.r.,
- curso,
la:, caDcana it prinl oiisiri
siftA, s.i.
lanfuj (sau lantuh, len9g), s.n.
- iani
mdcai', cel putin
fncai(le)(a) adr
-teli, a ptSnge
oiecd|vb.
-a
(:l .
^l^a^-^
,r,. ),il^ t.
EtEtoilr

iuri de
rF'pn-

l sa si.
nuam
i. Soa-

;sipas-

deluros; umfiai
holmuros, -oasd, adj,
panzenr (sat oanzehru), s.n.
piatrd consideratr: cie merjici;
orier,..ali un antidc.
gligan, s.m. -- Dorc misirel

, A16-

viiariu (vier). s.m.

l:L -,: )d
-\A ^:

paznic. pcnu'
utdriu (sau usal), ,r.
clIri, v'ts. refi. -- a se rnt;ca
vAnt puternic cu vAfieiuri
holburd (sau volburd), s.f .
(in text) a strica, a toc!
tlnpi, vb
sil vb. refl.
a se sfii

scinrl si-gi
r

al viei

negni
ngind.
t$1)tr-

--

t -

2rArA <m

>basca

stre/ei s,m.

:rnirea

-frArhFa
sagetetor
crdinici, vo.
a duce vesti, a fi crainic
stihie, s.f ,
element, fcrti a natur!i
pricaz, s.n.
pagubA mare

]araPi

pricaznic,

i cioai

-d, adi.

TEXTU !.ti

pi-itrl-

Alegori:
,,Dimitrie Canremir a intuit functra fundamentali

alegoriei, f ormd de supravieiuire mentaie,

art;

a subterf u-

qiului si disimuidrii." iEivii-e Sorohan, Cantemir in cartea

ierogtifetor, Bucuregtl, Editura Minerv a, 1978, p. 29)

ft,

lnorogul (licorna sau unicornul) este ttrt

animal fantastic, imaginai reorezentat ca un cai
cu un corn, drept, ?n frunte. De ce credefi cii si-'
alege autorul ca reprez,,entare? Pentru a rSspunde
fclosifi-va 5i oe ciiateie critice de mai jos:
*. ,,in lstoria i*rt:qlifi:d Drinciilele isi i ::i'*rori r*it-'i
inorr:;uir:r, f iiti;d n"riiar-r: ioasS ev;:nrl ai.icte: .l r1l :-':
sirnnoiiz6ni f'cna 5i llufiLdine " (Dcir:a Cui':,-Lili-r,
c,ipeanu, Arizonturile vle{ii in literatura vech rcrn1neasce, BucureSti, Ediiura Minerva, 1 -a75, a. i73't
b. ,,lnorogul este strdlucitul reprezenrant dl luminii spiritului ridicat impotriva intunericului unei
iumi primare pi vioiente." (Manuela Tdnisescu,
Despre lstoria ieroglificd, Bucure5ti, Cartea RomSneasc6, 1970, P.30)
c. ,,lnorogul riim6ne cea mai spectacuioasd fo'rnd de manifestare a orgoliului pi puterii spiritului
cantenirian." (Elvira Sorohan, Cantemir in cartca
iercsglifelar, Bueuiepti, Editura lrli"eiva, 1978, p. 2fi:3)
k" F,efunstituili pei"'tea nar"alivd a fragnrentu
iui, culeg&ntl din iext irrfarmalii eiespre relaiiiit:

rcrrd.,

cultiv.J':or de vitd-de-vie; intrriji'ioi

5C LJTARE,A

,-':.

nu e cu nimi: responsabil de orincierea Inoroer:

r;i: c:..-po,-:-';, i.i invrnova:eg'cc pa aces-t

sil

sa

numerelor 5i cuvintelor ieroglifice5ti tllcuitoare,

pasdrile sunt muntenii, condu;i de Corb [Constan-

E} I

C"me ieontri mcrgs ia Soirr,. orefacaniu-se

Chei ale alegoriei

Conform explicaliilor date de autor, in Scara

, o roie
ela de-

iie

Perioada veche

care aduce nenorcclre

reprezent;riffi anima!iere ale Per

le explieati!; clomnitorul muntean
i'ece corbul apare Pe stema JSrii
'

i;!

r'

js

. *er

l--

Retoricd gi stil
,,in tstoria ierogtifici ne intdmpini o foarte mare diu.rritutu de tipuri enumerative, atat din punctul de vedere al constructiei, cAt si drn cel al functiei lor stil:st;ce
Efectul de amplificare semantici este, la Cantemil rezultatui nu doar al simplei aiumuldri enumerative a pir-

tilo;' unui intreg sau al multiplicdrilor sinonimice

aie

r-;nui concept, c|t al ingenioaser acurnu!iri de proceaee

retorice, dintre cele mai varrate (Gabriel Mihailescu,
Universut baroc al ,,tsroriei ieroglifice", inire retor;ca ,l

.naE.nar, Bucurestt, Edltura Fundatiei Nationale pe^ 'u

2. Drncolo de incadrari stiiistice, este sigur c;

lstoria ieroglificd este o carte de literatu16, creat'
procu o clard constiinle esteticd 5i cu intentia de a
duce efecte stiiistice Din acest punct de vedere'
ea are un caracter exceplional in iiteratura romani veche, in care scrierile sunt de tip rstol'ic, reii-

gios, practic. Citili cele cjoud prefete ale carlil

{tzvcdiroriul cititariului sdndtate st iardsi cdtra autariu) si incercati si schilati intenlia autorului si
profilui,,ciltorului-mociel" nrefigurat de ei

Sriini;i si Art;, 2002)

:
I

*:

.:1

nCta. :tventi'

rontos c dramatlc

[fr

F:aricna Ein:bii

:!,
t

,,Verbul

ir"lr'rr'

la urmi, cupi model latinesc, dislocirile

i'onrouu, repJtinl,

tnot*"it'

mai eiacorat moC cie

secvente ale textuiui au caracieriirrc oe sonoritate care il apropie de poezie incercaii se te ,,decupali" in versuri. Indicali secven!ele care au struciura prozodic; cea mai regulata'

S" Cine rosteste monologul-lamentatte pu'

intre semnele citirii in prima parte a textului?

Aiegeti si expiicali de ce: autorul n personatul

prncrpal (lnorogui, ' un marioi ;l evenimenieior
a :lim:i'r c DtJrnnezeu s naiure l3menil, oDll'lla'
...

4." ldcrrti:tcati cl'i:l{:tDeiete pi"ccecee ltl'Jricc s

frgui'r ce stii aie textului (repetitte, enumerare' qrroerre, metaford, personificare, corfl0erati3, lricerbora, inversiune. interogatie retoricS, invocatie erc')
5. Cai'e dintre figurile identificate vi se paicele mai reprezeniative pentru stilui lui Cantemii'

din aceste fragmente?

6., Urmiriti cu atenlie proceoeele prin care
se reeiizeazd progresia scenariului apccaliptic din
iamentalie. Cum se motiveazi acesta in texi?
?" C,at de subieciiv 5i de marcat afectiv vt ss
gcrr &i3st fragment? Aduceli cic"ezi r'lln texi'
int".e genuri
parnflei, epo,,Socodte de-a lungul tinrpuiur r--man'
pee, satiri socialS, memorii eseu, poerrr, specta:ol cu mist
e1.c., lsiaiia leroglificd se refuzi cu toate acestea incadrdri'

in vreuna drn specir'e amintite." (Doina Curticipeanu, in

Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Diclionarul scri447)
itorilor romini, A-C, Bucuresti, EFC3., J995,

1l

rimele interioaj

ori oa stit ca'acter'zeazi cei

{rngle veaexprlllare nL ndmar 69 13

rg 5: Lglsl6l-g figgrr oe lrmDa

dar din toati perioada medievals 9i

Rezultatul poaie fi ciiscutabil' dar
noimai
epoci
chiar din
(Nicolae
Manolescu. lstoria critice a
vadrte."
este
intentra
p' 75)
ilteraturii romine, Bucure5ti. Minerva, 1990'

;;|ffi;;rnesc,

3. Unele

Gi

--.

t" Cum vi se pare textul sub asoeci sltiisiic?

/,.iJe'' ui"ia sau mai multe <iintre variantele urr,l"itoare sei propuneii alte le: unita' 4 varia t * rnco r rl,rmn COnf Ul ', pgi;1n+ s 6;.

r.,'.rbii-

jlll

:i:

'.$

.4

..la

:'
a

It!

Asoectul cei mai Focant al limbii lui Cantemir este sintaxa, in primui r6nd ordinea cuvintelor
S-a voroit cie un model orientai' dar

{.

in orooozilie.

rnai probabil e cd autorur imita cu intenfie tiparul

latirr clasr:, cu vei" .li ia sfAt'sit si iu nurneroase

i re'
ilivel'sii:i',i L.i in'3r1o,'', i. irrcerc'l1i s'i r'efori nr:l
zi:le tex.;rii i' :. lttoc gIr-,iz,lrrci sin i;>.:a' mcci "' i attci
Ve
ordincp cu/inteic: 5: .jdaugallo n3$'ilJ Guirla'
jo::
i-'uti:: ;iri,l3 dupl exentnlur dc rnai
lar prin ure:hiie tuturcr se imprdstie vestea cE
lnorogui, fiind incd linut captiv de crocodii, ar fi cdzut li blesrematele viclesuguri ale Cameieonului'
Toli munrii si cocirii rdsunau de fapta ce se fecuse
si toate vaiie ;i aealurile se cutremurau de vuietul
sunetuiui, asa inclt Tonurile rdsunetului pdreau sd
o
alcdtulascd o muzicd, aducdnc 'n urechile tuturor
de'
armanie tilnguircare' Nimeni nt'' auzea altceva

ii

;l
e.

*:

Jt
.E

*i
,..$i

*?
:i

rti

clt: ..i-zt inciinat carnttl lnoroguiuL s-au iftlpbdkai di

::t
pasii ceiui iute, s-au i.nrhis carariie cele neumbLlt'
l:*
a ,i
s-au aescoperit locuriie cele necdlcarc de ntmnt;
.j
puterit
i;
cizut in capcanele in#nse, a fast v6niut
focul'
11
at&tat
i-au
surcelele,
iusrnanulr.ti. l-au uscat
il plnoesc
i-aiu azvArlit temeiiile din pdm1nt in nort,
in toate clipete vietii sale toti" auSmanul sdu de *
maarte, Corbu!, duldii- ca ni5te gonast neososili'
Cameleonui_ ca o iscoadd neadormitd'"
-'
2, La inceputul lstoriei ieroglifice, autorul
plaseaza un ,,glosar oe neologisme", rntitulat Scara e numereior si cuvintelor streine fticuitoare

I
.:

1. Aiegeli, din citaiul de mai sus, eticheia care

pare
mai potrivitd 5i argumentalr-vd ooliunea'
vi se

76
Eil

u-

w
1 uritatea

Perioada veche

lur c5
;reat5
r pror{oro
ut tto-

.^t;
, rgil-

cdrlii
citilui si

l, ilg

ioacel

asl
dar

t= Scara tillcuitoare a numerelor 5i cuvintelor stretne) si explici utilitatea acestuia in cuvintele introductive cdtre cititor:

.,Deci fietecare cuv6nt strein 5i neinleles,

oriunde inainte !-ar iegi, dupd rdndul azbuchelor, 5i
dupd numarulf6!elor, la scard ilciarca [..']. Vii 5ti, iubitute, ca nu pentru cei carii intr-ac6ste pomenite
limbi pedepsili sini scara acii am supous, ce, pentru
ca de imprtrmutarea cuvintelor streine cei mai nedeprinSi iovind, vr6re-ap ca a56 a le intalege si in dilectul strein sa si deprindzd, cd a5e unul dupi altul
nepdrdsit urm8nd, spre cdle niai adfinci inv ituri,
prin hirip6 limba a noastrd a purceie a s,i incr5zni
cu putinti ar fi. [...] intr-acesta chic, spre alalte invatiturr gi'61e, trebuitoare numere gi cuvinte, d6ndu-te a ie moidoveni sau a ie romArrr sile;te, 1n molcjovenie ellinize;te gi in ell!nie moldove,;:se5ie "
Cuvintele suni expitcate ca in exenrpiete de

maijos:
,,harmonie ellineste] CAntare clulce, dupd mestei'lntetelor
r ucl

>arui
0ase
+"ild-tit'

;ug tocmita"

,,tragcdie

el[ineFte] CAntec, vers de iele, haolitu-

r5, bocet"

,,eleghii el[ineFte] Un f6l de stihuri amestecate. "

Comentali pasajulin care Cantemii- motiveazi
rntroducerea ;i glosarea neoiogismelor (preiuate ir-r
primul r'6nd din grece;te). Alegeii dintre ideile de
rnai jcs pe :ele cerL) colesouncj cLl itiicnti: sa cjt
claraii 5i explicaii-ie. imprumtttLli'i lr,.
sun'c necesere 6 Sunt mai fo;ncoe 6 au pres-

ncd

tigiul unei linrbi de culturd irnportante (greaca)

't ca-

sunt un obstacol ia iecturd " ii famiiiarizeazd pt cititori cu limbile strdine . rafineazd iimba rom6nd,
o fac aot6 sd exprime idei mai subtile
3. Alegeti dintre opiniile de maijos desore
pe cea cu care
iimbajul artistie al lui Cantemir
sunteli de acord ;i aduceli argumente in sprijinul ei:
,,Degi profund cunoscitor al limbii 5i creatiilor
Populare, dovada numeroase cuvinte luate din

ului.
cuse

ietul
u>d

'ar o
' cie-

!icai

rterii

Jes:

pi-a fdurit o exprimare singularS, adesea artificiala

Singularizarea i-a diunat insa lui Dimitrie Cantemir,

ni' a

r cie
)eli,
crui
Sca-

)are

rara= r!LLur
lartr
LErsu

rriirr

do:r
uvqr

c,J ltcorna. tap Serle

nontrr
r un r^ititor sneciaiizai.
vu'

f;-

miliarizat cu structura complicatd a frazei lui Cantemir'." (Elvira Sorohan,in Diclionarul general a! ltteraturii rc,nAne, C-D, Bucuregti, Editura Univers
Enciciopedic , 2004'i.

c.

,,|'larele scriitoi' a reusii si scoati efecie stilistice de mare rafinament formal [...] tocrnai piin 1i:deiunga sa fanniiiartzart cu vechel stiini5 e e)ipr'c:r,.irirpodobire" i...1 Ontra lui Dirnitrie Canrei'r,irr5t,
astfel oestina..'a uriui publrc rafinat, provocind c s;tisfactie estetici intre initiaii, strdciuinta scriitcruiu:
fiino aceea dt a face ca iimbajul si nu mai fle ccmunicare referentiali purd, ci sd fie perceput pentru el insu5i, in literaritatea sa." (lleana Oancea, /storia stilisticii romdnesi!, BucureSti, Editura Stiintificd pi Enciclopedica, 1988, pp. 31-32)

a.

graiuriie populare, piecui"lr si unele pasale ale scrierilor sale, Canternir s-a l*sat totusi prea ntuli infiuentat de rnodele str,iine (in special latrne ;i turcesti) ti

{ete,

Doamna

imprimAnC scrterilor sale un caractei' obscui'" (Al.

Rosetii, B. Cazacu, Liviu Onu, lstoria limbii romlne
literare, Bucuresti, Editura Minerva, 1971 , p. 394)

b.

,,Parantezele filosofice, elaborate intr-un sttl

literar foarte incdrcal, 5i mai ales oasaieie ce tin oe
Stiinteie exacte, ca 5i de cele oculte, stirnesc plE-

NINCOT$ Fg TFXT

" Cautali in Jean Chevalier, Alain Gheer'

brari,, Dtctionarul de simboluri (Bucure5ii, Ecirru;'a
Artennis, 199q-1995), sau in alte dlciionaie si e:'
cicloperii, explicalii ale simbolului Unicornului'
o Gdsiti alte ipostaze ale unicornuluiin titeraturd (Peter Beagle, tJttima licornd,la;i, Edtura Polironr,
2OO4', lraq' Chevalier, Doamna ,i licornul, iaSi,
Edirura Polrronr, 2005), muzicd (Phoenix Cantafabure), fiim etc

CRITICII SPUN

f. O direciie modern; de interpretare a operei lui Cantemir a

constat in reliefarea temelor 5i procedeelor sale de tip baroc (labirintul, lumea pe dos, ma5tiie, secretul, iluzia, instabilitatea, incdrciitura
ornamentale etc.). Comentali citatele de maijos, confruntandu-le cu
impresia voastr; despre text.
,,Descrierea unui univers in continu,i prefacere culmineazi itr
tAnguirea Inorogului, fn imagini vdzute cu ocht ciclopic. l...l lnstabilitatea, precaritatea echilibrului universului fi4iunii lui Cantemir

( oi4ionar cultural !
Baroc
- orientare estetjca europeana,
dominanti in secolul al XVll-lea. Stilul baroc se caracterizeazd prin fanrezie, rnver,-

tivitate, abundentd ornamentalS si stilisi .- ^r ^^ffentelOf.

-u!ar
-: -^--,.^ri+-+^
)crr4udilLdLcr
JUr 6r dP(

"

atinge apogeul in aceasti viziune inarocE) de confuzte gilladricS,

Durerea Inorogul este exrinsii, graliie iriperL:oiei, la riimeniuniie unui
cataclism cosmre." (Doina Curticipean u, Orizontu rile vielii fn litera'
tura veche rom1neascd, Bucuresti, Editura Minerva, 1975, p. 137)
* ,,Agezdnd in structura textuiui <incifrSri> gi <obscurizdri> variate, unele reaie, altele imaginate de exegeli ingenio5i, lstoria ieroglifica este, indiscutabil, cartea unor remarcabile exercilii baroce
atente la depoziieie (tiiintelor> oculte, la exprimarea <ascunsi>,
tainicd, la inchegarea ;i potenlarea unei atmosfere de mister capabili sa-l indemne pe cititc;- spre <dezlegari> ;i soiulioniri." (Dan
Horia Mazilu, Recitind literatura romlnd veche, vol. l, Bucure;ti,
Editura Universitiiii Bucuregti, 1994, p. 375)
2. Pornind de ia citatul de mai jos 5i de la indicaliile bibliografice de la sf6rgitul iecliei, aiegeti-vi soiuiia preferatd de caracterizare globala a lui Dimitrie Cantemir;i argumentali-o.
mod semnificativ
,,studiile au oriviiegiat periodic
- 5i intr-un
*- apartenenta iui Cantemir (personalitate
5i crperE) la unul din mariie er"lren,r er . cuitui'li c{cirjentele, tiri falntenri': meriievnl? l.in
lumdni.i de tip renascentisi? [in iarrlt'-:i'rrir bar*c? Cori'teri'iEC'ar] LLIri-rinitt:r r Sau chiar arriicip6nd prerorriantismul? Ori*- din noLJ -- un
Cantemir nu doar la raspdntia drumuriloi', ci ;i a veacuriior? [...]
Duod cum, ia fineie deceniului alsaselea Siinceputul celui de-al ;ap
telea, s-a insistat cu incr6ncenare asupra dimensiunii umaniste a cdrturarului,.. " (,Adriana Babeli, Bdtaliile pierdute. Dimitrie C antemir
Strategiide lecturd, Timipoara, Editura Amarcord, 1998, pp. 4H7)

BIBLIOTEflI DESCHISE

* e itiii

dintr-o edilie a unui Besfr'ar mecjieval (:ieir din er hir",aienlul sau in flstul Europei,
rrurnit Fizic sq) cAteva desci'ieri fabuloase ale
unor animale, in ce rrnsu16 difera aeestea de reprezentarea lumii anrrriale in constiinla omuiui
rnodern

o Citili, din Gu:tav Ren6 Hocke, Maniensmui in literatura, Bucurepti, Editura Univers,
1977, capitolele Ascunse cAmpuri de tensiune
ale EuropeiSi Alchimie 5i magia cuvinteior, urmirind relevania lor oentru litei'atura lui Dimitrie
Cantemir.

7a

hb-

CITITI DESPRE...
Pentru o descriere a trdsdturilor baroce 5i a elementelor
retorice din lstaria teroglificd, citili Gabriel MihSilescu, Unfu'ersul baroc al ,,lstariei ieroglifrce", intre retaricd ;i tmaginar, Bucurepti, Editura Fundaliei Naficnaie pentru !tiin|5 ;i Artd, 2002.
Plasarea stilului lui Cantemir intre moCele greco-latirre 5i
nrodele orientale (arabe) este urmEi'iti in Drago5 Moldovanu,
Dimitrie Cantemir intre Orient 5i Occident, Bucuretti, Editura
Fundafiei Culturale RomAne, 1997.
Alte studii care pun in valoare interesul literaturii lui

Cantemir pentru cititorul modern: Adriana gabeli, Betdliile

pierdute. Dimitrie Cantemir

Strategii de lecturd, Timigoara.
Editura Amarcord, 1998; Doina Curticdpeanu, Orizonturile vie'
fii in literatura veche romAneasci, Bucure5ti, Editura Minerva,
1975; Elvira Sorohan, Cantemir|n cartea ieroglifelar, Bucu'
resti, Editura Mtnerva, I978; Manuela T5ndsescu, Despre lstoria ieroglificd, Bucurepti, Cartea RomAneascd, 1970.

ffimffiffipmmmwH
#4xmHffiffiruffiffi

Rolul lite ratu r ii in

perioada paFoPtist5
DELIMITAREA TEME!
Pentru a inlelege rolul atritruit liieraturii in perioada patoptistd trebuie si ne d5m seanra int6l ds tol,l:e c: inlelegeau oamenll
vremii prin ,,literaturd". in prima jumata!3 a secoiului al XIX-lea;i,
in buna mdsurS,;i dupa aceea, p&na i 'aparilia societElii Junimea,

!l

li
ti

il
tl

conceptul de ,,literatur5" avea un sens {b,rg

li
II

:i destul de imprecis,

ciesemnincj scrieriie umanisre de orice f{btura, studiul filologic, retorica eic. Astfel, lireraiuro avca ca finaf,ildte nu numai plicerea estetica, ci si lnvdtdtura, 5lefur,r.a spiritul,uf educarea bunelor mora-

li

li
ti
ti
li

,l
M. Kogdlniceanu in revista Dacia literard, 184A

( oi4lonar ltterar )
Perioada pagoptisti

perioadi literari

s,tuatd aproximativ intre 1830 si 1860.

Ea

incepe odatd cr'l modernizarea rapidi

s'

masivd a vie{ii sociale si culturale in orinc'pateie romAne; datoriti infiuenfelor apusene si se rn.neie ln perioada tn care si-

ctet;

iea

ana .l nimea iavc ''::aii

ie;e

aparitia tiraritor creair:ti. C) prlm; etape'

cea a ,,deschizlr-rriic' o.'irurnui-i'' (Cn.
Asachl, i788-1869; lon Heiiade Rirduiesc';,
1802-18l2t se caracteri:3azd in specia
prin initiative d. constiturre a instituiiilol
culiuraie (presa, teatrul, lcoir de diverse
profilur' etc.) incep6nd din 1840, duoi
apariria Daciei literare, prioritara devrne
chestiunea afirmarii identitSrii creatr-or liie'a"e ron-.anest., a emancrcirii a:esteta
{ata oe ttooerele apJsene. Scriitori reprezentativr: C. Neoruzzi (1808-1868), V

Aiecsandn

(1 B

8-1

890), Alecu

Russo

81 9-1 859), lr4. Kogdlniceanu (1 81 7-1 891 )

(1

ir

iv4oiclova;

\1 C6r'iova (1809-1831),

Aiexandresc, (1814-1885),

Gr.

Brllrac

(18: -l-1Br 1), td. Bilcescu (1819*1 852),

D. Boiintineanu (c.1825-18721, l. Gnica
(1317'-1897) ir Nluntenia, A. Muresanu
(i 815*1 B',r3), G. Baritiu (1812-1 619) 1n
Tranllvania 5.a. Multi istor-ici iiterari ideniifici o perioadE intermecjiarJ intre cea
oasoptisti si ,,epoca marilo:' clasici ":
r-,erioada posipasoptisti,

de la

sf,it'situi

deceniului sase si inceputul cleceniulu

iapre, in care se afirmi scriitorl precum
Nicoia-^ Filimon (1819-'1865), Alexandrr-r
Ocjobescu (1831--1895)
(1

B3B-1 907).

80

tru

ti

Hascjeu

vuri, formarea de atitudini, opinii, credu^$q 9i mentalitSli'

TotodatS, in domeniul literaturii sdSpserva tntroducerea unor
cjistinclii funclionale raportate la divers{} genuri. Astfel, in epoca
paFoptiste se instituie o demarcalie profi[iOa intre poezie, pe de o
ir$l$en!a ideologiei romantialt6 parte. Sub ir$|fr
parte, si proz5, pe de alt;
primard a literaturii, in
fgtrft
considerata
ce, poezia ajunge sa fie
care au fosi redactate textele fundame$fle (religioase, legislative,
asemenea, poeziei ii
fiiosofice etc.) aie inceputuriior civilizalrpr,De
'?
l' -' -- -.-r-r^- r.^^^kir^-^j
Trrnobilarea
(elevareg'$ntimentelor.
r,l\/in? z(inA rrlenl e r.tisuentei
ului, a ernpatiei etc.). in
sufl*"iului, rirlii'rare,; sensibilii,ilii, a al
ie a vietii de zi cu zi.
pioz;
e asociaid cu realitatea
schimb,
ind de la convingerea
Teatrul ocupd si el un loc distin
cu publicul in
nemijlocit
prin
con
c5, prrn transpunere scenici,
fiuenlS mai largd 5i mai
sala de spectacol, acesta poate exercl

profundE asupra societdlii dec6t

Totodata, pe scena sociali apare
El se distinge de ceilalli Prin tot ceea
imbracd, vorbe;te, se comPorta, pnn
isi trdieste viata.
Nu in ultimul r6nd, literatura
t,inEra a lui Kogalniceanu, Alecsandri,
ocupare pentru felLrl irr care se reflectd
a romArrilor.

nou,,,poetul".
orin felul in care se
lui, prin felul in care

td, prin generalia mai

Russo 5.a., arate o Preris iCentitatea culturalS

POEU M ENTAREA

Vi

propunem. din multitudinea

central sau marginal, poblematica
tru fiecare subtemi. Puteli gasi textele
nri <i in:lto ar{itii

in care se reflectS,
d, c6te un grupa; Peniliile indicate sau, une-

Unitate"
,,Literatura"

sp concept polivalent

se, Bucure;ti, Editura Minerva, 1979,

Enciclopedic, 2A02, PP. 91 4-934'

lor"r Heliade Radulescu, inceput de bibliotecd
universald, in Opere, vol. l, ed. cii., pp. 522*536'

ra Mttrerva, 1981, pc. 543'545' 59-?-trri4

!

qI

ffi

';
ii!,

Iloezia, proe&, teatnul

Cezar Boliiac, Rdspuns la erttcalu! ,,Poezi

ls-

."

;i Poezia,ir Scrte': vci. ll erliiie rje Andrei Ru,,

Bucure:ii, cdituia ivilneiua, rgti:, pp' 36-4C,

a-

57-7

lon Heliade Rddulescu, Versificalie,

or

in

Critica

trrREeTil AE lt$vEgTlGATlE

literara, edilie de Aurei Sasu, BucureSti, Fditura

Minerva, 1979, PP. 193-235'

ron Heiiade Rddulescu, fTeatru national] 'ti
Cuv1nt la examenul Scolii Filarmontce, in Ope'

n
ti-

in

6-3"t7 , 333-338'
Barbu Caiargiu, Teatru naftana! si Teocci
Cociresei:, Teal.rui i,:alicna,i, i;, GAisriir*e rtirif;(oii-:ee
neascd in e*oca paSoptrsii, ecifie rie i:'aul
rs, voi. l, eci. cit., pp.

li
3E

li'i
i.

31

;i Minai Zami'ii vol. l, Bucuresii, [:diiura perilru L

ieratlri'i, 1969, pp. 495-498, 518-51 9'

3a

in

pp'

139-143, 177-180.
Vasiie Aiecsancri, RomSnii si paezra tar, in
Opere, vol. 1"1 ediiie de Georgeta Riidulescu-Duigheru, Bucure;ti, Ediiura Minerva, 1974,
al: . 107 -141
i"\lecu k,Jsl., Poezta popt'rald, iii 5-ircri a/esl
edilic dr Geo Sci'bin, Ductrr"eg"ri, Idituta Albat os,
1 972, pp. 250-267
ieza;' Bolliac, l>oezia ncpulard, i:: Scrier'
vol. ii, edilie de Andrei Rusu, Buci.irestr, Editure
lr. rerva, 19E3, .p' . 2'-2-c.

Gn. Asachi, Omul literat, Despre literaturd, irt

Opere, voi. ll, ed. de N A. Ursu, BucureSti, Ediiu-

nli

ii1

Mihail Kogdlniceanu, lntroducfie lia Dacia

literard ;i lProgramul revtstei,,PropaSirea", Foaie stiintificd si literardl,in Tainele inimei. Scrteri aie'

Politica,
lon Heiiade Rddulescu, Literatura
din.Echilibru intre antiteze,in Opere, vol. ll, edilie
de Mircea Anghelescu, Bucure;ti, Editura Univers

iE-

in ciutarea identititii culturale

n Ceinleleg prin ,,literaturi" primii pagoptisti^

Care sunt caracteristicile si finaiit6!ile poeziei (eveniual, in contrast cu proza) ;i ale teatrului
in epoca studiatJ?
u
se peiccpe pe sine poettll 5i ctlm sel
ll iriiiscar:5 Ltloi'ifr lii ii'i pErioaLrr nasopiisiii

"

iuit

'' lare :: ini pc:i:iiiidiiil de a ,r;itiv: c an!-

n:e icien'iiiate cr,rltui"ei,i a lit:raiui"ii rcnrSne si pe (

se sprijin,i acestea?

ral

PoetuE

ion Heiiacie Rddulescu, La moartea lui CAriava,in Cpere, vol. l, ed. ci'i., p'95-97.
lon Heii":de Rddulescu, Domnul Sarsaill, au'

5e

tq

i;

rOl

ul{.
lo

torlf, ed. cit., 1:4. 45947A.

C. Negruezi, Scilsoarea iV (Un paet ne*jnos'

cuf) in Opere, vol. l, edi{ie de Liviu Leottte, Bucrlretti,

Editura Minerva, 1974, PP.221-ZZ4
Vasile Alecsandri, -Un eplsod de la 1848 si

e-

PREZENTARE

su

bterna

Rddulescu-Dulgheru, Bucure5ti, Editura Minerva,

197 4, pp. 307 -319, 47 8-51 3.

Ldrlr yc

1957, pp. 167-194.

REZIJTFATELOR

baz-a a

Grigore Alexandrescu, ciclul Epistole, in Opere, vol. l, editie cje l. Fischer, Bucure;ti, ESPLA,

Distribuili-vd sarciniIe de leciurd in cadrul

grupei, Puteti, sub indrumarea profesorulrti, sd
largiti corpirsul oe texte consultate' adSuqdn':
evenlti,;l ii bibliograiie eritiei. Faceli conspecttl
pe ntru
cl ;. ectu rd, u rmSrr n d alpg$,q1,9-_r9_leva nte

in apere, voi, lV edilie de Geotgeta

lv4argaita,

l!-

METODE DE LUCRTF Ft DE

:1'.^+i^^+i
>u>!llltjl-l

'l^ f-..rl I loLa

Ilnrr ronrtrTAn
e4ur
I rt/'
urr I nertoa
lLl u rirn
vut
^rrnFra
fie prin intervenfta
uul

acesteia. Vd Puielt
riale ilustrative.

ifi

i:

,,De vreo douizeci de ani incepu a se auzi in

re, mai utile, scrise mai cu artd st cuno5tinld, cu

atata acea literaturi este mai ampla si mai subiima. !i pentru ce carfile unei ltmbi sunt identice
cu literatura ei? Pentru cuv6ntul cel mai natural
din toate. pentru cd numat litereie sau alfabetul
puturi ti'aduce cuvAntul sau raliunea umani 5i a
o comunica a5a cie fidel; ideografia si hieroglifele nu ar fi fost in stare de a infiinta o literaturd.
De la aparitiunea ltterelor se infiinlara 9i cdrlile."

toata Rominia vorba iiteraturi; mai inainte nrciin-

Politicd

ESANTION DE TEXTE

,,Literatura"

11p

concept polivalent

. in lrmba roman;, cuvantul ,,literaturd"

este

un neologism, imprumutat, cel mai probabil, din

franceza (fr. litterature,lat..literatura) El incepe sd
fte folosit frecvent abia in secolul al XIX-iea

(lon Heiiacie Ridul,'scu, Lireraturd

l1S5Sl, in Opere, vcl. ll, ei. cit., p.915)

Inz-anr rri dr :.
c I crr
ialrrqt tl rrt t-i ore at
tnnq.r r* lncepura
5{-r lf:, a t1
- --,,--clJl.
j

traciuee Fi a se tipSri cdteva carii, se distinser.i cA!iva scriitori, si ast5zi peste tot iocul se ar;de, din
gurd tn gurd, expresiile: literaturd romene, nescan-

in perioada pagoptista termenul de ,,lrtera-

turi" ;i cuvinteie din aceea;i familie (,,literar", ,,li-

terat"

litprator") sr rnt folosite cu un sens desrul

de vag ;i de general (de exempiu, ca echivaleni al
scrierilor din domeniul umanistic). Finaiitatea care
se atribuie este adesea utilitara, morala si educattv,i. De asemenea, ,,literatura" este frecven. asociata cr:lturiilr n*tionaie -- in prirnul r3nd, in rarlori cLi
,',nh,' in (-i:i'r au fc;st redactate scrierile r:sDilctii.'e
i

, Pr;crrcrui r:rrnr:r lr a invAlaturilci' utie: t,;i':

si numepte literaturi, si parlile ei sunt poezia, fiicsofia, istoria si rrtorica. Aceste invalaturi sa numesc cu

drept cuvdn:5i umanita'e, cdci prin ele omul ci5tiga

cugetiri de morai, sinrtiri deiicate cei filantropi."

(Gh. ,Asachi, Despre literaturd [1829], in Opere, vol.

l!,

Bucuresti, Editura Minerva, 1981, p.593)

c Scriitorii

pi

"

pl
n.

L,
i-i
.F:

tfl

i7

.*

in definirea conceptului r.:* ,,literatur5", un

'in
roi aparte l-a avut invd!5m6niu , special structurarea programelor de studiu.
Pentru Asachi, rn curs oe literaturd la Coiegiul
ciin la5i ar fi urmat sd cuprindi: ,,Ltterarura: iingvistica, filologia, retorica 5i studiile compuneriiin prozd,
drscursuri in deosebite genuri oe retortci, stii epistolar, poetica s.c.i.

':#.

..

da naastrd literaturd, inatntarea llteraturei noastrt

etc. " (ion Heliade Radulescu, inceput de bibtiorecd universald [1846], in Opere, voi. i, ec. cit., I.

>t

i*,

.&
.:&r

.ili

.E
.*'
,*

(Gheorghe Asachi, Cvestia'invdna

in
ni

Poezia, proza

ru

* in co,"neniul

larg, difu., ai literaturii, se

evident dcud tipuri funiiarnai
diierr.niiaz,i tcr
mr:ntaie de iirnbaj: poezia ;i prlze.
n Poezia trece prrntr-c etape de resemantizare raciicalE ;i de dilatare extremi a sensurilor ter-

t..
tr.
g;

menuiui.

un

ar

sens pur formal, fiind inleleasA ca exprimare in

versuri (,,vorbire legatE", spre deosebire de,,vorbirea dezlegatd", liberd de constrdngeri prozodi-

ui-

ln perioada medievaid, ,,poezia" are

9e
Itta

bir

teoreticienii din perioada paSoptis-

tE, in special ,,deschizdtorii de drumuri" ca

li

&r

tdturei publtce in Moldova, precedatd de o ochire

istoricd asupra 5coaliior [1858], ed. cit., P.522)

vr:

e;

+;

Gh.

Ld

5i lon Heliarle Ridulescu, pdstreazd o concepsimilara ciespre ,,literaturd" pe tot parcu:"sul a':Livr!.,iti, lcr. 1rr explicatiile pe care acestia le furnizeaz;'r,
se identifici faptul ca ei atribuie incd termenuiut de
,,lireratur5" un sens etimologic (= totalitatea opereior serise de orice fel), derivat de la ,,literd".

in<
ifr
t\d

Cirtile ce traleazi dpsnre stiinte. arte si

m,Siestrii, despre toate ce pot fotosi ;i fac a inain-

fuachi

til

it*

iJu

/'"ll:*'

ta societatea, de la cele mai utiie pAni ia cele mai

frumoase pi mai subiime, aceie cirti, toate la un
loc, se nume5te lireratura unei limbi, unei natiuni, si cu c6t aceie c,irfi vor fi mai multe, mai cla-

$i
inc
r

4"

m{.
5
:.

t::

*e
E

a2

yv

ic

Unitatea
atl

rbli+:-^
ul dt

etul
ai 6Ji
'i+^
l1:: ra.

Pa;optismul pi Junimea

rim6ne suverand chiar si la

sf8r;itul secoluiui al XVlll-lea in literatura rom6nd,
ce). Aceastd conceplie

,,Poetica iaste aceea ce aratA a sE face stihur,,

mai v6rtos cE aceste stihuri si numescu poetica si

poezie." (lenachi!5 Vicdrescu, observalii sau bdgdri-da-seamd asupra regulelor 5i orAnduelelcr

gramaticii rumenerti l17B7l, it-i Poeiii Vdcdresti,
Opere, Bucure;ti, Ecjitura Minerve, i982, p. 170)

iu.
Lta6

Lin
'*t

-tu-'
jrrrl
)-4;L!-

n Criteriul strict formal incepe sd fre negat in

prima jumState a secolului ai XIX-iea.

,,iJici rima, aCicii potrivirea s*u impsrecher-ea

vcrsuriloL rtici numdrul silabelor nr-t pot sa face Pc .

ezia." (ion l-jeliade

u,

Perrtru poeze
[1832], apud ?aul Cornea, Originile rcnantisinulul
romhnesc, Bucuregti, Editura Minenia, i972, p.551l

'2e,,

Pue,-ia este

Rddulese

socotiti fortiro ortrjtrtar; e

ir

riJI:-

teraturi!.

ve-

l i*^-++,,,+,,+,,.^,
natlllOi' 5-aU InCepUI Ct
,,LiIeraIUra lulurOf ^-iiilar
poezia, pentru c; aceasta este fiica simlirei, ce in

ltre

inima omuiui mai timpuriu si dipteaptd de c3tu-i

giudecata mintei sale." (Gh. Asachi, Despre literaft

tri ad" cii n \Q?\

ltr.r

*
i-

':e -

v,

e-J/

Porninci de la termenul grecesc de notrpq

[,,poies;s"], insemnAnd,,facere",,,crestit", sct'ii'

tori ai pelo,lc' rcmatitiee:llui-ig s,l ii:en"ific* ,,p:t:7-i.1" a.t: -' ics .:l.t tr{lai'-il', r. iia, c; (- 'i ;ii'il'
,,?oez-ie sau /,,J'rncft; va s: zir:5 flcer:, cfe dtr:.
f\-icdLUlui
e^a4*-. ,' ^ +^-o^ r)rtmnoZa:
L/ulllll;agJ, I ;JLs ,, ilimU, :

c tudtc,

Jri

in
)i'
.,J

l'-

^S,fG lr

a-rot-potentul poei. Crealra sau poezia se este

universul tnireg. i.,.1 De asta datE ldsdm poezia in
genere 5i venim la poezia in spefie, la poezia exprimatd prin vorbd sau cuv6nt; 5i aceasta poate prea
bine a se exprima piin proz6, fard a fi adicd cantatE pe oarecare misure. CAnd insi poetul voiepte
a-5i cAnta creatiunile sale, atunci este nevoit a iinea, ca gi fn muzieS, o m*surd sar; un tar:t, 5i iati
incepr:tul metricr:i sau e! versif i;"uiiei. " (!ort l'leliade
R,!tjulescu, Versificatie ['1868], ia Cr!ttr:;: ilterarE
Bucurep'ei, Editura [/inerva, i 979)
n Poezia nu se afld doar in scrisul si ?n miniee
poelilor, ci existi in insi5i compozifra iumii. Sunf
,,poetic" natura virgina (pddurile, munlii, lacuriie
5i 16uriie, cerulinstelat, luna etc.), momenteie zilei
?ncdrcate de mister (asfinlitul, miezul nr:plii), dragostea, frumuselea feminina, visele pi iluziiie, tdrAmurile exotice. obiceiuriie vechi etc.

Aceste conceplii noi, tipic romantice, dc.spre poezie se amesteci, in secolul al XIX-lea, cu
ideile mai vechi, de origine clasicd sau iluministi,
potrivit cirora priceperea de a scrie poezii, chia;'

pentru cei talentafi, se obline prin studiu, prin

imitarea modelelor oferite de predecesori, prin asi-

milarea normeloi'fixate in operele inaintasiioi iar

poezi':i ii revine misiunea de a instrui intr-un moc
plicui si de a corecta defecteie oamenilor'.

s*

Teatrirl
n ?ne*pAnc er.i Gh. ,Asaehi si

L l'ir:lieci* f1i,-

duiescu, aDroape to{i seriitorii pagr:l;tiSti irnr:citanli (M. Kogdlniceanu, C. Negruzzi, Al. Russc,,
f". Bc!intineanu, \'. Alecsantjri) au aborclet genui
Gr"eri.lti:".

,,v-am oai reatru, vi-l pazilii Ca un l5c..i;

oi

Muse;/ Cu el c'..rr6nci veti fi vestitil Prin ve5ti ciep.,'te duse.//ln ei n6ravuriindreptali,/ Dati asculiri cle
minte;/ Podoabe iimbei voastre dati/ Cu rom6negti
cuvinte." (lancu V,icSrEscu, Saturn. La deschideree
teatruiui intliagi dat-d in BucureSt| in anul | 829, irt
Olere, Bucuresti, Editura Minerva, 1985, p.258'

* ln

epocE, teatrul e investit cu o misiune

apaite, fiind adesea socotit ca nnodalitatea afiistici av*nr: c-rl rne l 0iit:lini- i:npaci 8sri3r"e sr:cittafii.
,.'i"ca';nr lnsr:ti"l de inv*tti"tii:":

puhlici

e ir,,) a.'

rnai o*"a drel:tul sigur r"niiloc cje a d*r,5pi{na oL''

"ci
ceiuriie cele urAte s! de a forma gustui unei tta,ii!.
i...j Teatrui in lirnba naiionalE cArmuit 0e un cuh
metodrc poaie aduna toate ciasele de ordpani, pi,
prin bucdtile sale potrivite pe infeiesul noroduiui,

familiarizeaz6 iara pe tofi pe nesimlite cu istorii

naliilor, recomandd virtutea pi r6zboieSte viliui,
aduce in rds obiceiurile ruginite gi batr6ne 5i insufld gust pentru ale veacului." (lon Heliade R5duiescLr, scrisoare e5tre C. Negruzzi [1836i, apt"tParui {,ri"nea, ap. cir., pp. 43944Ai
e Marturilie eie epocd dau lnsa uneot'i r; imacine a feluiui in care se desfdsurau soectaeoleie
ten irale

mi@:

nire cu ci.rnosculii sau la expunerga gnei.

te briiiante, sau pentru a face s-apjge ca unftt Oin
loje in loje anecdotele Edante, .gi la.nevoie si se
arunce in parter si in multe exemplare peziisatiri-

r:'.i',,..:
'.'..,'''...::....'.i'.]'......,'..'

r';ij,tt.

ce scandaloase, ln timpul jocului, in loji se vorbe5-

te neintrerupt;

numai cdteodatd s-aude c6te un

rds, c6nd actorul reciteazd o lrazd care <bate-n
echivoc sau in frivol...r." (Dr. lg. Weinberg, lapiiin
vara anului 1840, apud Paul Cornea, Regula jocu/ur, Bucurepti, Editura Eminescu, 1980, p. 255)

i
j

i
I
I
I

Poetul incepe

si fie consicierat un

ins de

rnn*,rmnlr
oyrnnfic
i61-:nin:fir, \ii.r+/-'
LnlLwLru. <oncihil
Jcr r.)rJil, r'rra9llloLlv,
vr)dtui, !lJl
lL:l ilPldtiv, int:liirat c:;itre mr-,lancoi'^, si no;ralgic, dcspnns

de existenla ,,prozaicEt" a oameniloi' cje rAnci, alti'uist, idealist, inocent sau chiar nairr. Fl este lnvestit cu roiuri deosebit de ?nsemnaie intre semeni
Pentru clorificarea posturii de poet sunt readuse in
oui:ualitate atributelt sar- m:lolocr-!, oe lt- ruito
profet sau eror, civiiizator.

,,ii claca prin poei infeiegem pe omul care are

simtul a ce este ri-idfe si frumos, a cdrui inimi bate la
orice fapti nobilS 5i patrioticii, ia once cugetare inaltE ;i care respinge de ia ddnsui orice nu este demn
si curat, putem zice cd el era cu adevirat poet." (lon
Ghtca despre lon CAmpineanu, in Opere, vol. l, Bucurepti, Editura pentru Literatui'd, 1967 , p. 421i

e Se naFte acunr miiui

(i;l iriira't,

poetulr"li nefericit,

insiiigurai inirrl seme-nil sii.

* li,iirilE, exoeiienpele sufl,:tepri, cirilr ;i foi'nreie de comportament suni ?nfdlisate antinomic

rlran-

nnarira"

Nu lipsesc din scrierile vremii nici tonuriie

ironice sau autoironice, amare sau resemnate, privind identitatea poetului, misiunea 5i soarta sa.

in ciutarea identit5tii culturale

Foetul

(lon Codru Drdgupanu, Peregrinul transilvan, Bucuretti, ESPLA,, 1956, p. 239)

c:rr riimnniririi

nrnzzir

,, Mi-i cu neputinfa si vd spun turoarea ce am

simlit intr-acel grozav minut. Amorul meu at6t de
curat, de platonic, pre care in imaginalia mea il fecusem at6t de poetic, sa-l vad spurcat printr-o aiuzie.aga de prozaicS, prin o zaharica scoas5 din s6nul unei mute, unei ardtdril" (M. Kogainiceanu,
lluzii pierdute. Un intdi amor,in Opere, vol. l, Bur-. rr.. :ti F.{ii' ,r:r Ar:rinry1igj, 1 97.i, p. 62

O cale de conturare a identitafii culturale a

literaturii rom6ne (,,specificul" literar) este orieniarea scriitoriior c,itre anumite surse de inspiraiie.
,,lstoria noastri are destule raore eroice, frumoasele noastre tdri sunt destul de mari, obiceiuri:
le noastre sunt destul de pitoresti si ooetice. penti'u
ca sa Dr., r-n g,isi si la noi sujeturi de scris, fdrd sa
aven, pentru aceasta trebuinla sd ne imprumutdm
de la alte natii," (Mihail Kogalniceanu, lntrociuclie
lia Dacia literardl [1840], in Tatnele inimei, Scrieri
alese, Bucurepti, Editura Minerva, 1979, p. 143)

r Pentru incurajarea

producliei literare au-

tohtone, redactorii publicaliilor de la r;-rijlocul secoiului al XIX-lea au acordat, incep6nd cu Dacia literard, o atenfie deosebita ponderii pe care ar trebui sd o aiba crealiile originale in raport cu traducerilp cu stirile exrerne si cu articolele cu caracTei'
nclitic 1n naginite perroditeioi' rcii rSnestr.
,,i-ipsa cjai

a unei fci care, lasincj

cjeo:'rarte

toate noutElile din afard 5i discusiile pcliiieei de zi,

precum pi toate acele traduclii de articule upoare pi
cie anecdote franluzepti ;i nemle;ti, s-ar ingriji numai cu adev5ratele interesuri materiale 5i spirituale a romAnilor, lipsa unei asemine foi publice, zic,
es:ie ob;te5te simlit5. " (Mihail KogElniceanu, lProgramul revistei Propd5irea, Faaie Stiintificd si literardllStal, ed. cit., pp. 177-178)

e Contactul cu literatura populara e

reco-

p;e c,ind

mandat de scrirlcrii p;Foi)tilti ca o sclu!ie nentru

iesirea dirr irnpasui imitSrii moijelelor ccr"identalc.

,,Am petrecut aice doud luni de zile medrtAnd in idei inalte pi esercit6nd cu totul contrariul,
cdci debilS e fiinla noastrd. Poetul incaieci Pegasu[, pi-acord6 iira si cdntE mdrirea crealiunei. 5i
am talent te-a5 delecta cu descripliunea acestor
locuri delicioase, cdci n-ar fi lipsi de fictiune, spre
a produce capodopera, ci simpiu adevdr poate ste inc6nte, darS-s omul prozei si nu ma ?ncumet."

,,Albia literaturii noastre e at6t de ?ngust6,

cd, oe a5 zice ci ntai nici o scriere noud nu posedi
condiliile urrei scrieri nemuritoare, ap ziee urr ddvdr supdrdtor pentru tagma literalilor ;i adev6rul,
de cdnd lumea, imbla cu capul spart. lnsd marturisesc cd privind babilonia limbisticd rlin zilele
noastre, md ingrijesc pentru viitorul nostru literar
5i md mdng6i numai ia 96ndu! cd acest viitor i;i va
gisi loc de scipare in poezia populard." (Alecu

o l]oezia atinge zoneia iciealitalii,

oroza rirnine cantonata in realitate.

.$
=

,$
'6

4
!r

g
.iis
.ig

+
'2.

a
it
E

b.'-

a4

'I

Amestec

le

SI
t

contnaste

.i

PENTRU

*.

frveepur

in caiet trei-cinci motive pentru care oamenii obi;nuiesc s5 cEliitoreasc*. Corni;araii r;spuniurii* i:u ctlo aie cr:ieguiui / cclegel de banc,i.
3. Ati caldtorrt vrecdatd intr-c tard strdina sau intr-un loc nefamiliar? Relatali De scut't ce v-a surorin: in aceast'1 exp;:rtenti.

E]F

nf,
lfasile Alecsandri ('i 8i 8-189c,,

)lijt-

lr

poet, prozator si dramaturg. Provine din-

t.o

famiire borereascS, avard pdrrntr suf cienr oe instirrtr sr de luninat ca sd-i asgure o educat-ie aleasi. in 1828, se inscrie la
pensionul luj V Cuenim, farmos in las la
\/ramoe ro<na.rivi In 1 R14 nrpaa; ntrnl rl

studi, la Pa'is, urde is: ia bacalaureatu..

Nu are insa traoere de inima oentr; dtst pltrteie untvers'iale 1a tlrc s: itscr:: o:
16nci

(ciriirrre,

nctjicilii, cr':pi

st inginerie).

'i'atlaqt. ti. iint'"1i. I.i.'iai.Lr'. i:r t3:'

5;

l:-

a-

Scrieli

BALTA-AI-BN
i..o*"rt"
_b"'-"'- "
cie Vasiie Aiecsandri

Textui a fost publicat pentru prima daci ?n Calend'arwl pentru

rami.ni editat de Gh. Asachi i''' 1848 gi reripdrir apoi in 1855 in Rorrtknia iiterar,i, ia un an dupi ce o rersiune iranceza apiruse in re'rista
Iliuxrat"an S:rier *a pc-'t^s:e cie ,r c :>ln^:i:rtri nl::so,taia.. in ue'ra Iti:
i847, Al.csar:C.ri s.a Crr. ,a euii, i.t \'rtr:i:L::.t-.: ii ia Erira.-"ii,li-a"

t)ar,toito in:'' ri <,nrc ta:; iata,- .f9? a -. ;

c,il6tori, care va oura toai; viata, ii 'indeamnd sd se abata intr-un voiaj priir ltalia, bogat in experiente sufletesti. Revenii
in Moloova, se lasd inciati prtns oe efer
vescenla culturalS pi politica a momentuiui. ln 1840 face parte din conducerea
Teatrurui National din lasi. Coraooreaz6 la
Dacia literard, iar in 1844 e redactor al reviftei Propasirea. in timpui evenimentelor

revolulionare drn 1848 compune si difuzeaza poezia Catra rombni, devenitd ulie-

itot De;teptarea Ronintei. S: refug'azi

oentru un an in afara grani!elor. La Brasov
reciactcaz; mei;rsriui Pronsntte in numeie
tv4oldovet, a Ontentrei si a lui Dumnezeu.
Predcazd pe't''i cdJZz nri-ctpa:eloromine la Pari:, fiind unu dintre antnra-

,ni u nn 't ro nocf>_""_"^ r^ ^- illnri

:rr' rrrr
LUrr oll
^r fiu'L!cui),r.>t-lldiiucur
gratia rorndni in exil. in 1852 incearca si
ediieze revista RomAnra liierari. Cenzur.
inierz,ce insi di+rzarea pr rrr-riui numar a
rh,r
-^\"^--^,,hl
dulo
Ldt: vd Putco dPdteo
vuuilrdLrSt,
noqra rro rni ici fnircolra :attrnT l, nnorra

iscusinta

politici si abilitatea dipiomatica

in sorijinul reaiizirri Unirir. in timpul don,niei lui Alexanciru ioan Cuza cietine f unctit

D-iui l,

Edldceanp:

l"tt-o sari din iuna trecuti eram adunad mai muigi priedni,
to;i iungiqi pe divanuri, dupd obiceiui oriental,

gi inarmaqi de ciu-

buce mari, carele produceau o atmosferi de fum vrednici de saia

seiamlicului unui pagd.. Afarl cerui era invilit cie nori vinegi, care
se sDargea deasupra Iagului, cu gind cie a-l spila de glod 9i de pic;-.e; dar in zildar ei iqi vdrsa sudoriie!... Eforia nu incuviinlase
prciectu.l lor.
Irin:re noi se ga;ea tu ti.n.ir zugrav iilfr.r:'4 c:rr,: pc;ttru iitt*ia

din gara ir:i spre a f-ace un voiaj i:i t):tier't.

*- i)omniior, ne zise ei, vi mirturisesc ct-t- trrgrne ca, pin-a nti
Il*trnrrc n
veni in llriie d-voasrre, nici nr:
h4,:idavie si o Valahie, Da
un nou Coiumb, Brn z'{ut
ciatd iegise

tt

moase parcl ale lurnel

$1 a

antropofagi, ele cuprind in sAnui lor o soqieate foa

din noi,
- Domnule, rispunse unui
coperirea d-taie, pentru ci cine gtie
in frigare qi ospitat de silbaticii acestor g;ri !

.;
,l

irii
,:
j

'ii

'.1

:rl
,i,,!
it

i,
i.

'1+'

: l:
il,,l',

lr,

politice insemnate, revenindu-i sarcina de

a inlesni recunoatterea Unirii de catre

purerile europene. in 1 863 se retrage lnsa
in care va reveni numa

ciin arena politica,

sporadig. Se numdri intre fondatorir

SocietAtii Academice Rom6ne, viitoarea

in 1866. Un premiu literar international, la Montpellie; in 1879. la urr

con{urs de ooezie pe re'na arinit;1ii. :
3dJCe dl sLcces enor.r in iari lvezr p.33.
Academie,

,l-a 1855, Alecsandr. isr a,'e renurreie

btne stabtit: la lB7C. tn epoca Pasteju,,lor, cAnd Matorescu il proclamd, ootrivit
unu: consens unantr. capul poezie'
.om,11e

, . un c ast: ir vat;.

dup;
Montpeliter, alunge obtectul unui cuii cu
manifestiri ce 7rn de hagrografte ." Gaui
Cornea, Ortgrnea si functtonarea unui mit
literar. Cazul Alecsandri,in Requla iocuiui,
R.ir,tr"S; ;6Jir1r-3 En noqr.-, .98L
a inceprrl 5a co.rp! i ve-suri in fi-a"ce..: i :5l5ror-re'1r -"-tn: r,'Ai

ccve',

rcsard'

i; .842, -a oat sansa si oes:upe,=

,,ari.;
.\.
/^^',^^r^.^
"-::
PUs.ra puy'urdrd ), >d->L cur rqlrtqlq idui-

cal propriile aspirari creatcare.

Poeziiie

aflate sub influente foiciorice, tipariie in

diferite revrste, au fost apoi reunite inrr-un

clclu din volumul Dorne si lScrimtoare.

1842-1852, aperut la Paris in 1853. Pentru
vaior;ficarea creatiei poputare auiohtore
edireazd antoiogia Poez,t poporale. Batao..

i-- -. udLtdt')Lt'
A;--:- - -.,. dL
- lunate s, in_
oreptate cie V. Alecsartdn, vol. l-ll,
.
_d1lrrLe

r6)r-

-,

rd)_-. tn parate .. 5:rtLIorul prooua:

!n iaro repertoriu dramaric, peniru tre' ','| ir. O.: aO'reni c i SCo:0, "O,nanCs'.

j':rte si orozi, de drverse

til:r'! nlveli

.o-

rnanricd, cu subie.te senlmehi;i:, povr, - Tc 1:2..qr i n . ,rrrocrie ar^ a .nedi iof s. ..,11a. '6pspq,i no cilirnrr. nenOriairSt.Cj
e .:. Proza r,ti Alecsandr, va fi ror mai apreelntr;+ r. ri>ti in
nnctorirrro
:Aocc - in
LrsLo
rtr l,,u)LEt
rLoLE-ouE)tro
il,uELrttrt
Tl,r naOT,Pr qa,tr
nanTrrr
+inpipe
s rraqi\i
v
Y!i
- '

ntrllmo: strlrrtrr T)a n. l: 50 de an ,ncolo. Alecsandrr abanooneaza creatia cot.junctu'a13, dind la lumini cele mai pretu -

te scrieri, ciclul de Pastelurt, compus in cea

ma mare pane in arii 1867-1 869, si drama istorica in versuri Despot-Voda (1879'1.
,,Alecsandri s-a nsipit cit ddrntcre, a
fost ne:on!enit prez-ant irt scrtsui unei it
n,dt tt. 2 r /c.,rL s, a ut:lptut un spat;u tsiot'c ttter'2r cu cpera l'Li diversa^
pdriie ei multtple. fac1n.; dtn literaturd o

fi^l^|f",?

prrLfesie;

raastr?." (DompiLiu Constantines,..

Alecsandri, mtrcesteanul, in Scrtert, vol.l,

Bucu'est,, Editura penrru Lirerarura, 1967.

-I

'

daci nu in sensui er de azt, de a-si ffiffi6kffiF

trage extstenta drn scris, in sensul id,:al al

veacului treru: in cultura noastra, de a se
dirui unei incltnattt aducaloa,e d: prestaiusi oiinp S! fnt,Fi Alpc<andri arAma;ur
mare diletant; cel mai mare drn secolul trecut 5i unul dtntre cei mai tipici drn literete

86

Domnilor, adiuge strdinui rizdnd, vI ingtiingez cI, de-oi mai

muite zrle la masa de la ractirui d-lui Regensburg, silbadcii
ce-or vroi sI mi prefaci in fripturi nu or glsi pe mine decit pelea gi oasele. Cu toate aceste, pin-a nu mi face jerda descoperirei mele, daqi-mi
voie si vi istorisesc gi eu panea cea mai curioa$ din cilitoria mea.
Plecind din Paris spre a inreprinde un voiaj in Orient, iucru
ce, precum qtigi, s-au flcut astizi de modi, am agiuns bun slnatos
la Viena; 9i cie aici, ln-am imbarcat pe un vas cie vapor cu gind cie a
cobori Dunirea pin-in Marea Neagri, fdr-a md opri niciire. [...]
Oprindu-se vaporul la Briila, m5 hotirii a mi cobori pe uscat
gi a inrerupe celetoria mea in Orient, pentru a mI ritici cAtiva vreme in cAmpiile Valahrei. Sper,rm sI i::l;ru intr-o viaqi nr:uX Ei plinn de
rfltampliri originale. Mi pregltearn ajmi apdra zilele impotriva fearelor primejdioase gi a cetelor de hogi ce gandeam ci aq intAlni in calea mea. Lni incircai deci oistoaleie gi sirii din corabie pe plmanL cu
gind de . resrurna gios pe cel intii valah ce s-ar inainta spre mine...
Niciurr:i ciin carninii adunaqi pe mal nu me baga in sam;, si in loc de
dugmani, md trezii fa$-n faql cu consulul franqez din Bri.ira, carele,
cunoscandu-mi de compatrioi, mi pofti la dinsul acas5..
La consuiat se afla adunati mai multi strdini care vorbea cu
mare ennrziasm de o bai$ ficetoare de minuni ce se descoperise in
Vaiahia, de vro cdqiva ani, gi care se numea Balta-Albi.
Dupi zisa acelor prietini a domnului consul, peste zece mii de
oamini se gisea acum impregiurui aceiei bilgi qi se lecuia, vlz2.ndu-i
cu ochii, de tot soiul de patimi. ln acei izvor de dmiduire orbii cdgtiga vederile, surzii auzul, oiogii picioarele, bitrinii puteriie ! ti c.i.
Cum a*zti from.enind. de c asemine llliijuire, nrgai pe d. consul
si-rni ii:i.r:srr;ri::scl vreirn cirip ci: a ml eluce ?nda* la Balm-.Al!re gi,
pirste o giumiu.r: de ccas. un arn;ui intli in salon vestineiu-rni cL
tresura era gata. imi iuii un sae de drurn gi mi coborAi iute ?n uliqi.
Cind acoie, ce si vid ?... in loc de malpost sa-d de diligengi, o
cutioare plind de fAn, pe patru rogi <ie lemn cu schiqile stricate. Patru cai mici, numai oasele gi peiea, pe care era sipate urme adanci de
bici, gi un om silbatic, berbos, strengeros si inarmat cu un harapnic
lung de un stinjin!... Acesta era echipajul meu! Rimisei incremenit la o ata de ciudad priveligte, dar consulul ce se coborise dupi
mine incepu a ride gi, incredinqindu-mi cd acela era chipui de a cd.'
iltori in Vaiahia, mI indemni a mI sui in ciruti.
*- N-ai grijd, ad.Sugi el; cu trislrra eceasta prinririvi qi cu catt
ace$tia care samini **1 111:,iit a niste mAge postite, ii face un elrum
de
--- care
----- ii-i aduce aminre cit ii rrii" Tine-te bine, insi.!

gedea

Cilitoria cu tr;sura este, inci de ia inceput, piini cie neripeAbia

insalat, francezul s treze$te azv|rbt in colb la pornirea
1ii.
cailor, spre hazul celor de faqi. Pe drum, ciruta se rlstoarni, dar
carutasul izbuteste s-o dreaga, plecind mai departe cu un singur
cai inhamar.

u)

i(
1t
n

si

n
t:

i
A

n
ti
II
.ii
4:+

=!

t.

i
:F

{
d
G

HI

tJnitatea
.ttd

tcll
oa-rni
LTU

tos

lea
I
.J

ta4L

:^qn-

,f3
.Jo

3tn
,de
tu-:
4...
l:ri.ti

,"
.ttL,

Pai.

cie

rnic

neIDe

c:,i.i

iirll

inci o fugl buni

ilt
t'!

de cal qi am sosit

intr-un

sat

i1

de bordeie coperite cu stuh 9i coronate de

alcltuit
iocuiburi de cocostirci. Forma brzard a acelor
cumpene
de
crlinqi, pintre care se inilga o mulfme
uriege' urletul
de fintltti, ca nigte gAruri de cucoare
barzeciocinitul
cinilor ce alerga pe sub garduri,
'La
iunii
9i'
lor care-Ei da capul pe spate tazele
cie
lugi
umbra
cie
acei
amestecui
intr-u.n cuvAnt.
mi {aminl, care da iucruriior o privire fantastica,
curi si m!. cred in aiti lume' CAnci mi trezii insi'
din acea uimire placuti, rrthvlz:ui singur in rnijion;i ,,,1t:, uiete neregulare 9i piinn de sci,rini' Fostrse fecuse
srrl imi ciescircase bagajul iAngl mine si
nevdzttl cu ciruqa cu tot.

?nchipuiti-va, domniio;:, oozhia mea' Strain'

intr-un coit de pimar-:i llcurlosCui mie' rarici:

r:nC: n' se zilree'nici ripenie c' o't ?r intr'-r,n

numaicunglurat oe vi'o douazecr de ;anr iare vrola
neqdinci
decit sa afle ce gust are c tnea de franqez,
nici limba, nici obiceiurile locuiui I inchipuiqi-vi
mi veti
toate aceste imprejuriri pe capul unui om $i
ce
crede iesne daci v-oi spune ci admitarea ooetici'
mi cuprinsese' deocameiate, se orefacu intr-o grij5"
sa^

vari primarl cu sPaima.

Fiind insi ci qilui meu' viind ia Baita-Albi''
nu era de a petrece noaptea in convorbire sufieteasci cr;l sreiele, irni i5cui drum cu bliul r''intre
rleta de cini ce irrri aiin':; ca"iea ;i rl,i:hat'e'fi:;";t'''
cittta, eu singul. t;1eg 33;7erie" Fornii deli liir r'i''
avaiu
riinciu-rni u*.r.r, ,i." drum in;r-o rriu" si
arara
ce-mi
cini
cirept tovaiiigie ur, escadron de
plecerea
ce ar {i
diniii ior ascuqid. ca ciovade de

awt a-i infige in mine'

lJn ceas inreg am umbiat ca o niiuci pintre
gardurile satuiui, cind slrind Peste o vaca culcara
in mijiocul uligii, cind trezind vretln cucoE adormiq care sirea spiriet de pe gard pe casi, cAnd in:pedecindu-m.i de giugul unui car lisai in dnrm'
*Xnd ferindn-rnl de a pica intr-o fAntinl, pentru ca
am picar:ui rl: a :ru 'ridea crex bi;re nr'aitiea' -lJa"'' itl
zedarl niciu.na ciin aceie case flu avea inialcqare

'"i'e

in balta.

Abie arryi vreme ami da in iaturi, si echipajui 9i omu. cei ciiiir; ;recu, ;a u'i futge:'pe iing'
mine, lasAnd in vizduh citeva note armonioase dr
glasuri femeiegti si citeva tragmente de o vesel;
convorbire ce m6 parrunseri de mirare si de bucugisurii
rie... Acele cuvinte ce auz-isem in treacatul
era franTeze!

Ah, domnilor ! Nu poate cineva s1-9i inchipuiasci. fericirea ce umple inima unui om racdcit
inrr-o qara str5.ina, cind el aude cieodatd iimba paEu am nebt"rnitiAnd am anzit rlrX veste :
rr!:! c'esi clir+rrtt:,:";! c'e:t <tc{,orabig! c'est t'nigi'r;'';:! !
r:;;. j,::r ex-aif;.l e?. Ti,:a. arl iueeDi.:; a i'ierg;t r- pe
,,:f SC-. i l-^f'ln :" t ; b;':;:
F.ciripajui ).,..1 s oDri, riar cavaierui se intoars inapoi gi, al.ergAnd spre mine, strigi : qui' appelie i

rriei

sa-ie i ...

-'Jn

comPatriote,

Cavalerul

un irangai's !

se aProPie.

intrebl

poftegti ? mi
- Ce
compatriotule, ii zisei, fiindcd
- Iubite
au binevoit ca si ne intdlnim in funei'

Dumnezau
dul Evropei ;i intr-un pustiiu ca acesta' indreaptd-md, te tog, 1a vreun tractir' Pentru ci de vrt'
,ioi-ri- ':r::,.su;:rr, ie cind a;n sosil aici, i:u arn ir:ti'i'=
rit; ait;h z'ti.ire ?i:,-,ufleqiia eieeit cirrii cie carc ''nri

traerir; Ei dupl o lung,l nrimblare, rlmisei ?ncreeiinqat cd ceea ce ce'.rram nu se afla in Baita-Alni!

vez.i irtcun3iurar.

mult in privirea persoanei mele, cind deodat'd zi'

rii o cileascl cu qese cai 9i intovirigiti de un cAlirea care venea in Partea mea'

sa te siuiesc

,.Diable! zicee'm in mine, se vede ca sur:';

osin<iir a impiini, in asta noaDte' rciul iui Actecn
din mitoiogiel" $i cie ciudi incepusem a-mi descarca minia asupra cinilor ce se obrlznicea mai

ii rispunsei,

--Domnrlu:-o,,,r.ltl-.&{4;{.--slFrgr,i!tqnqPatriatui

ci-tai; ;i tot*d*te ,,,t poc sa ce duc l:':iacti1, .d"pi

ffcnlnu!
cum doregti, pentru ci nu s-au.{adcet niciunu
pan-acum la Baita-Albi; dar daci vri:i 'sL gilzduiesti intr-o casa tiraneasci, ca toat*'lumia' Fo:

-- Cum nu, dont*ule i

fui voi

rerne+eaffi

Mai adlugigi la acesre pocnirele 9i ricnitele postagiior, migcarea a trizeci de tisuri ce se intrecea pe
cimp, mulgimea cailor inhemagi la dinsele, clopoqeii
in bordeiul acesruia, atit de scund incit se iz_ ce suna la girul lor si, in sfArgit, efecml
nouti{ii
begte cu fruntea de pragul uqii la intrare.
acestor lucruri in ochii unui striin, g-a;a vi veli putea lesne inchipui expresia comici a figurei mele in
faa unui specacul acit cie neagreprar.
Dimineaqa, pe la opt ceasuri, ma trezii
Mi pornii precum v-am spus pe urma trasuintr-un l'uiet infricosat, inrr-o harhalaie infernale
riior, cu presimlire de a intilni in drumul meu aice
de sunete, de clopote de cai, de pocnite de bice si
noui minuni; ;i in adevar, acea presdmqire nu ma
de ricnite de oamini! Ce putea fi acel zgomot?..,
inqili.; cici lucrurile ce vizui mi aruncari incr-o
Casele a"rdea? Sari o bandi de sllbatici clusma.ni
rnirare si rnai adinci, I
daseri nivali in sar ?
Ire margiaea unei bilti late zari deodad un
Giumitare spiriet gi buimicit de somn. iesii
soi de tArg ce nu era tArg, un soi de bAlci, ce nu era
iute afara, cu pistoalele in mAni; dar in loc de cele
bi.lci; o aduninrri esrraordinari, o insirare nereguce gand,ram. vdzur, plin de mirare, I,ro triizeci d
iata de corfuri, cie cisuqi de scinduri, cie vizunii, fitrisu'-; de toati forma, brisc. l-.rasovance, car",_
cute in rogojini, de brasovence, cie cai, de boi, cie
caleste, toate inhamare cu ci.te parru, gese sau opi
oamini, care informa cie departe una din priveiigricai, gi toate indreptindu-se, in fuga rrare, citri. o
le cele mai originale cie pe faga pimAnrului. Lingi o
balti ce steclea departe la razele soarelui.
cutie de scdnduri, unde bogarul trdgea ciubuc, se
Acea balci era izvorul minuniior de care auclirina de vnnt o gatri de goluri rupte, in care sarazisem vorbind la Briila cu atAta entuziasm i Mi
cul se pidea la soare, Aproape de aceasra, se rndica
pornii gi eu indari pe urma tri.suriior, f;r; a qti la- o cugci de rogojini lipiti de o brasovanci. ce slujea
murit ce ficeam, pentru ci de c6.nd pusesem picio- de camerd. de culcat. Mai incoio, un car mare, coperul pe pimintul Valahiei, imi perdusem de ror si- rit de un liicer, fig:ra ca un paiat cu doui ri.nduri,
rul ideilor.
cici la rindul de sus, adici in car, sra gri.mldigi o fe$i asta n'c rrebuie si vi mire. domnil:r. daca
m.eie cu trii cooii, iar la rindrr! de gios. adici sub
vi. r'eir a,'i'.cz aminte prfur cXte sfunqiri rieosebire si
c.ar, 1\zr)ttia barl:arirl i:nBreuna cr-r un cAne s.c.i.
ilr.protiviroafe trecuser eu in .;,-reme de c|teva cee.Ce s,I va spuli, domniic:., ?n sfirsit ? Nu
suii. Giudecaqi chiar singuri.
creci si fie alr spectacul in lume care sa-mi poari
intru in Vaiahia ca inrr-o garl pusrie, qi deoda-face o irnpresie mai mare cieci.t aceea ce mi-au
tl aud vorbind de o societate de zece mii cie suflete pricinuit privirea acelui tArg nou, car ia cel mai
adunare la nigre bii, aoroape de Briiia. Aceasti aflamic vAnr era in primejdie de a si preface in ruine.
re mi. s6.lesce si-mi schimb icieea gi si cred ci ValaPe de o parte, cicelosia sa pitoreascl, pe de ahi parhia ar putea fi o qari mai civilizati de vreme ce are
te luxui echipajeior ce alerga pe maiul bilqii; acel
bii carele vag ateaiume la dinsele. Insi ciruqa pog- amestec de roate contrascurile mi siiea sI mI creci
tii gi intimplerile neplecute ce intimpin pe drum qi cind intr-o insuli din Oceania, cAnd intr-o capitain sarul de la Balta-Alb; ma iac a md.intoarce iarisi iie a Evropei, gi prin urmare nu grram cu siguranla ideea mea cea dintii gi. in urmare, mi eulc cu inqie dacd. acele ce videam era un vis a inchipuirei
ereclintare ca mI gisesc inrr*o tar; silbatici. ineirirnele sar; lucr'"ri in fiinsi,
euiqi-vd d.ar ee revoluli: s-au feer.rt in crierii mei
ffi,ffi
cAnd a douazidimineaqi amvdzuto multime de caF
*
leste evropienegti pline de figuri evrooienesri
Calatorul face cunogringe cu rrei dneri pe care
;i de
toaiete evropienegti I Nu puteam creele ca era,rn ii aude vorbind inrre ei franluzegte.
treaz si mi socoteam a fi {aqF,la vreo fantasmagorie
F
M
nepriceputi; fantasmagorie cu ati.t mai curioasi ci
imi infiqoqa tot soiui de contrasruri, precum: baloaNu am trebuinri., domnilor, sa va mai adaug
ne de Viena cu inhimiruri necunoscure p la noi;
cd. acei trii tineri mi priimiri indati in socierarea
p;lr.rii cie Franqia cu glice oriencale; frace cu anrerie;
lor 9i ci, prin manierele lor placure, mi silird a mi
toalete pariziane cu cosrumuri striine si originale.
crede in \raiahia iarlsi ca inr-o qara civrlizata.

I Striinul e dat in grija unui strijer ,,inarmar cu

un
- ciomag cu care ar fi turrit un buhai,,, gi innopgsxz:a
T

a8

rE

::
t
+

;:

f
::

r-i
l

tJnitatea

Papoptismul

)e

Acteon - personaj din mitologia elinii;

Acteon, mare vin6tor, a surprtns-o pe
Diana, zeila vAnitorii, fdcdnd baie intr-un

)1r

rii

rau, iar zeita l-a pedepsit preschimbAndu-l

intr-un cerb, astfel incit a fost sf65iat de

ln

propriii lui c6ini.

Babilonia (Babiion)

t-

oraS antic din Me-

sopotamia, pe cursul inii:rior al

Ftiniva (Ninive)
MesoDotamtet.

Junimea

vizitim cu de-amiruntul curiozitiqile aQezate de-a iungul malului s,i' in vreme

ce treceam pe dinaintea 1or, unui din tovariqi mi ie tilmacea,
Iegind din balti tuspatru, ne duseram sl

( ofcdol|ar cula&al )

,I-

;i

Euf

ratuli.,

ora5 antic din Nordui

fi.zdnd:
el, o lume noui,' vrednici de a de;tep- Iati., domnule, zicea
Iaa un tirg de cAteva mii de suflete,
artisc.
de
inchipuirea
d-mle
ta
un targ ce s-au infiintat in citeva zile gi care peste citeva sdptimini
se va gterge de pe fata pimintului. intocmai ca Babiiona, ca Niniva
q.c.i.; uir tirg in care nicio taina casnici nu se Poate ascuncle, din
oricina lipseiziduriior, a ugiior qi a ferestrelor; un tirg, ?n sfir;it, cu
tot,"rl necunoscur Evropei, riar in care civiltzaqia ei este reprezentat?i prir: na.gaz:.iir cie scAnduri a douS nlarsande oe mcd"e I la"ti r,
lurne ce ?n ochii rJ-teli- parea fi sil'barici, da.t care are sciul er de ci
vilizaqie deosebiti., Aici ne gisim in imrririqia contrasiuriior celoi

r::ai orig,iiaie; aici irixul qi s;,raeia, durerea 9i veselia' icieiie noui gi

icieile vechi, costiu.rneie F,vropei si costiumele romfinegti, tcate suni
',.rite ia untoi. -strrt ticstecatet!.. ,:', ir:c si tlrod:r^ un i',ier icillchi(JLT ALal O'-,,i'.-- ;a: Si nrirriei; alc,".

w
$

in com,rania noiior cunosculi, francezul

e Cus Ia o masi !ara-

neascl, cu lautari $i dansuri naqionaie, apoi, pe searl, la plimbare

,,cu vaporul" - de fapi, ,,a pluti cie gtrnzi, avinci un cort mare
drept coperi$ s; doua roti mici cie moara aninate pe laturiie ei" - s:'
in cele din urma, ia un bai ia care e surprins de ,,toaietele piacute"
qi cie,,maniereie civili*zate", de frumuselea femeilor 9i de feiui in
caie {:-.cesteavo::besc irencez'i ,,1intocrnai.;a niqte oarizianr:" '

,.'

lil&1i,:;Jir' ':,

?;t 2c' d't

ia;i., c,oninilo:, istoria vorajuh;i meu ia Baita-Aii:a"
ceasuri ain vaeut atAte lucruri neDotrivite, arate contrasrur, originr-ie, ca. nu gtiu nici acum da':':. \ralahia este o parte a lumii ci'"'tkzat*
sau de este o provinqie siluatici! Dumneavoastri, domnilor, care
m6 incredinqaii ci nu-i nicio cieosebire intre Vaiahia Si Moldova,
puteli si-mi tilmiciqi acest problem'
arrercz!(in lb. fr.,

Note iexicaie
parre rezervatd bdrbalilor 5i
casele turceiti

selamlic, s.n. (tnv.)

eforis, s.f .

insti'iulie adrninisti'ativa

*'r ulilit'lle

rnusafirilor in

ptri:rlic;r

ir

s*c

ai XIX-lea

-- (in text) ptctoi'

antropofag, s. fir. -- menc;tor cie oarneni
vas de vapor
arnbarcaliune propulsati prin ferta aburilor
(irr text)
suferinia fizici
patim6, s.i.
"roala,
garda
conrnitoruiui sau a boieriior
arniut, s.rn.
soldat in
malpost (maiposti), s.n. -- trdsur,; a serviciiici' poitale pentru

zugftv, s.rrt.

transportul bagajeio:'
ecadran, s.n.
subunitate a unui regiment de cavalerie
Diable! (in ln. fr., in texi)
-,,Dracel"
ahl c'est charmant! c'est aciorabie! c'est arigtnal!(in lo ft"., in
e incintitcri e adorabill e originall"
text)

'b

IA

-.,ahl

?n text)

,,oprili!"

qui appelle? (in lb. fr-., 'in rext)

,,cine stri957"
(in
fr., in text)
lb.
,,un comun compatriate, un franqais!
"
Lratriol, un f raitc."zl
li;;rtialair', s.i, -- i^,irrn5laie, zEornot i:'':ternic pi anrestr-" ai
baian, s.r,. -- (in text) trasrli';! mici, cu un coviltir roiut''tj
ciciulA mare din bland sau dln postav, purtat/rc (iilic), s.n.

tii
anieitLt,

de dom

ieil

t5''1;"

ldice:, s.n. (reg.)

'"!

rlr

pipd cu teava lu
.!.5rdnesc
de lAna,
covol'

ciubu:, s.n

pentru imPodobit
ticaio5ie, s.f.
cealma,

s,f .

--

(in text)

(inv.)

mar5andE oe mode

Patroana a unul

c;, de la granita nemleascd ;i pAna la Marea

DISCUTAREA TEXTULUI

. Ochiul

916, se intindea numai Turcia Europei. [...] Din ceasul acela md s6mtii cuprrns de un dor nem;rginit de

striinului

stiinla si hot,ir6i a studia cu de-amdruntul aceasti

lard necunoscuti mie ;i acel neam de oamini atat
de nou pentru mine. [...] imi inchipuiam deci Valahia ca un soi de pustiiu v,inturat de c6rduri de feare sElbatice si de oamini pribeji ca in sanul Africei."

,,Sentimentul Mu al contrastelqr, de ast5 data fard considerente de critici socialii, se manifestE iardgi in spirituala
descrerere a localiGlii balneare Balta-A{be (1847). lmpresiiie sunt atribuite unui viieglaturist strdin, niucit de hurducdfrlrilp '1nai ci'rrte in ooan. sSlhariri de n.rinptiilp cautari;
unor adeposturi nocturne, de g5zduirea inir-un bordei cu
un pat de lemn, de pitorescu| biiii, cu aspect'de bAlci, dar
m3i ales de oajul europenesc i'norov:zat intr-o sari rlare."
(Ser )irl Cioculescu, V,tstie Alecsan4r:.1^ 5lrb;n (-,oc.'es-

3. Cum se modificd asteptarile iniliaie ale cdlStorulur si modui in care el percepe gi aoreciazd
iu .ra intAiniti pq parcursui cSlitoriei? pi5r-ufati,

^ j \ "^r:*
tdUil lilr

V
JtlE:l lu, -tuu(
''rr Vianu. lsloria l;te'aturii rarene
noCerne. Bucuresti. Editu-a Didactrca S Deddgogic;, 1971\

iiustrAnd icJeiie voasire ci.l citate din ie>:".

LU

ffi
t,, lieti porneite de la o experienld perscna
la real- 'tlatarea lu' Ale'.sanciri deso." Bal+l-r i5e .
pusa pe seama unui personaj inventat, a Ti'ancezuiui care intr,i pentru prima oard in contact ::u civilizatia romeneasc5 a vremii. Ce creclefi ci a determinat aceasta opliune a autorulut privind perspectiva
narativd pe care a acjoptat-o? Discutali ipotezeie
de mai Jc- sau formulatr rdspunsuri proprii:
o intenlia autorului de a face povestirea mai
accesibild si

rrai atradivi st peniiu un public

cje

peste hotare, dovadd fiind c6, ulterior, Alecsandri

traruce Eelta-Albd .si puillici ver.'-:iune: ii-aeitisi

i.t:'

rcvigr:.0, i.:i-,itiztl:ca,
6 ternerea autorLtiLti

c;i, da-r ,ii

1n carp

fi

recia:ta.

est': pe;ce-

,-l',ili-rtir
ram4nnr,
ri a
: rrr,
-i i^li+i.-r+X
vrenlll
romaneSS;a
inia'irsara crvtilzalla

^,,+: tr
D,Ji3

a:

fi putut ieza sensibilitSliie compatrioliior sai;

c ideea cd o privire din afara e de reguid mai
obrectiva dec6t una dinduntru;
. reminiscenla impresiilor trSite cie autol", ca
cje multi alli tineri ciin epoc5, atunci c6nd, intors
de ta studii ciin Apus, a privit cu alli ochi lumea pe
care o regdsea acasa,
* dcrinla scriitor"ului de a face povesiirea ma;
vl::, fa,ai ;:nti'r:nanii:, de i-i da c iloi;': d{: Lil"Yi{ll"
:,:" Cit'li fraqmi:ntcle cJe rnarjcs, pt-iviroat'': t:
cdlitoria f''ancezului cu vaporul pe Dunire. ldentir'i;a[i iii textul reproeius in manuai ;i alte secver:!e
atituelinea cu care
carc irifdti;eazi asteptdrile
pe
tirAmul Vaiahiei, castrirnul i;i incepe c,ilatoria

;i

tre Baita-Alba 5i cornentali-le.

,,Din toate pafile auzeam rdsunnd pe pocjul
vaporului cuvintele: valah, Valahia si, in nestiinle
mea vrednicd de veacul de aur, nu infiilegeam ce in$mna acele enigme, pentru ce eu eram incredintat

9C

b.r

t-ln ssi deosebit de civilizalie

,,Sinteza intre Occident st Orient, ce forma insigi

st'ucrura intimd a fiinlei sale, o face Alecsandri in spiritualul tablou al civilizafiei romSne, asa cum o vede un f.ran': .
cez la Balta-Aloa " (G. Ciilines cu, Vasile Alecsandri, Bucurest, ECitura Tineretu{ui,| 1965)
,

::
'.,

'.":

't'i':::

pe scurt int6mplSrile prin care a

trecut francezul pe parcursul cdlStoriei.
Z. Comentali pasajul in care naratorul face
F
elinsusi rezumatul voiajului siu p6nd la momentul '4E,
rspt; -tiv, Ce aspect al experienlei trdite pune in E.
*:E:
t,-;:
(rvidenti acesi rezumat?
"+"r:
tJil
.:,.t.
i;" !6.isrcts'it si tiisr:uia,ir pasaitlr,l in car'l sL 'i: (j
s.;r"ls: corrti'asteie irii'i-rii o:1 ciire o ei*ec?cr* strlinutl.
1
4." AicEtuiti i.n inveniar al aspectelo: sernnaiete de obsenvator care !in, in opinia acesiuiE, de ,,sil- ;
baticie" pe de o parte. de ,,civiiizafie" pe de ceaialtd.
5. Cum se raporteazd la impresiile francezu- .:"n
,ja
iui exolicaliiie pe care i le da unul dintre cei trei ti- n
neri int6inili in baltS? Discutati afirmatia ,,latd o ':ttis.
'-iiume ce in ochii d-tale pare a fi sSlbaticA, dar care :i,ii
iS
are soiui ei de civilizalie deosebita",
,*
6' Ba:ra-Albd este o povestire in ramd, scheme :i*,.;,
er:m prrzitiorr; id f clcsit5 cic :5trt' rn i lii C n'-r-e p rozatJi'ii rom6ni con[errrDi)rani ii-ri Alecandt;. l'.:,lri;liut:e;t i
prezentat.: sun forma uRe ; povestiri oraie, f:;'ecedi.":
de descrierea cadruiui in c;re ea se de:{i5oar5 si in'E. Povestifi

.-.l

trxil;; i:r numJ propnu, mcdul

5Xn

Nea-

-:.'er

cheiata pi'intr-o provocare ia disculte aeiresat,i rJe vr:rbitcr ascuititoriior. Discutati functiiie posil:iie ale puneriitn ramd a povestirii enumeraie mailos:
o de a face relatarea mai credibilE;
o de a da mai mult farinec narafiunii;

. de a suqera ci povesttrea reprodusd poate

fi iuat5 ca subieci de dezbatere de citre cititorii
textulul.

F1
,

unitatea

Pasoptismul gi Junimea

7. Balta-Albi e un text plin de umor. In ce

mdsuri credeli ci el reprezinti un amuzament sau
se cuvine receptat cu seriozitate? Argumentafi.

A. Poate fi Balta-Alba considerat un ,.text

deschis"? Sub ce asPect?

NIN CCI LO D E THXT

ci'. +;

'c !lr

'8. Prezenrarea unor locurr bine cunoscute

scriitcrultti din perspectiva unui ciil,ito:' stru'n -*
din alta !nr5, din elt Iinut etc, --* este un pi'ocrldeu
eJes Tni&iiri'i ia prczatcrii din p*rioacia pasoptisi;.
Tot atunci, in revistele vrerrlii, se pubiic,i

:r

c.it

l1-

5urtterfl vdzuli de ca;rc altii? Jiscuia.,.

E. CitiTi fragmentul de mai jos, cuprinzdnc
desci'ierea altei statiuni balneare, B3rse., si ccmparaii-l cu pasajeie similare din Balta-Albe,
661'g

J.

ea
ace

rtul

rin
ri

jurnal:

cdlStorie ale r-rnor drumeli de peste hotare vr'niti

sd vizlteze meieagurile romEnepil. Ce crecir i ci
trezesi? inJ::resul :':liitorilo' I rm'tri n,l: l-r
'' '.

a-

IL

,,Bcrsecul e un ce care nu se poate numi nici

t8rg, nici sat, pentru cE n-are nici uli1i, nici magazii, nici locuitcrr. El este o adundturi de vreo cinctzeci de ease de iemn pustii pi are multd asdmdnare cu mu$teie, care stau moane toatS iarna, ca sE
invieze 1 ; prii'ndvari. Trii pir'ii a ;:ni''iri Bt)rsei: est*
n e, ,ee{ , lar.:ri.\ ^^ i,}fr:
ff Ui:f ai UfSii ,jtif inUftt C Vi"
Lr;l
U (.iJ>(*Ll \.:-".,d:l lfr, ;J:

.;,
l+x

ILC.

zuLt-

io
dt5

ilto

to-

a3
r: lC
li^r"

ziteaz.i poate; iar cum SoseFr:e ii;no il:' iul'li", r.lllii,

ca o persoani lepinata ce lpi vine in sAniliri, el incepe a prineie la sufiet sau, mai bine zrci,r',C, ia su-

flete. Caseie se iocuiesc incet-incei, si in putini

vreme el se transformeaz5 intr-un tArguSoi"viu st
plin de figuri striine. Munlii de p3mpreEiui' perd
selbdticirnea lo; pentru ca si se prifaca in primbldri misterioase, si in locul unde c6rAia cioarele
mai inainte, acum o bandi de muzicanfi de la
Cronstat [ = Kronstadt, Bratov n.n,] cdnta fel de
fei de sinrfcinii: v;;!!uti senirLi tl0rnil, llrlcltli"easfe
i:*itir"u r,iaghiar-i si 7'rt'nti ziesai aC;szti i)L1n(iu rom&ni." (W:iile Aiecsan,lt"i, Borse:)

'Dr1l

I.

ate
a ei;
.Jl tl

Rii'$f frl Sf Uf\j

Comentali urm5toarea caracterizare a prozei

lui Vasile Alecsartdri, ardtdnd in ce mdsure ea este
confirmaid, din punctul vostru de veciere, ae Baita-Alba.

,,Poate cd cea mai durabilS parte a operei lui

Alecsandri este aceea in prozd. Scutit de risipa de
silabe ;i de obligalia graviUlii lirice, scriitorulisi re-

varsd, slobod de a divaga, toate darurile, umoi

pictur.i, iniesnire orieniald de povestitor, El n-aie
inventie. de aceea in substant6 toate naratiuniie
,,,!!,,t,!,
sale sunt jurnaie de c5latorie. [..,] Dar ochiul lui e
al unui desenator pasionet de oeialii inedite, ai
unui repo,'tet superic-rt', care surprinde exoticui fSri
a transfigura. i...1 Calatorul are o predispozitie sta
toi"nic5, de categoria spiritului criiic, de a not,'
gi"oiescui 1i pestril:ul, fArd a strica intpre:ia cie stu'
dru a lai:loLrlur, o preie,lfie de <humour> iiegma
tir " (6, Cilinescu, op. cit.i

El H,l-1*THt-l DESCH lS t:
S, Tema crvilizatiei hibride, in cai'e convie!uiesc laolalt5 Orientul ;i Occidentul, vechiul ;i
noul, reapare la mai mulli scrirtori rom6ni de la
mijlocul secoluiui al XIX-lea. Citi!i unul dintre urmdtoareie cjoud texre. la5ii in 1844 de Yasiie
t^.;; si locuitorii lui in 1840 de_
--,, /d)l/
AlgL>dlll.lr
^r^--^^-r.;| >dLr
Alecu Russo. Nctati 'in caiete aspectele semnalate rie seriitor care trezesc irnpresia cic amestel:ulprinzSioi sau de ionti;::t f rap;liti. ["nm':ai'i
n,rtitele voasrre cu r-:ie ale calegir;i i-art air ciIi'i
celalalt text,
3, liti:i, ir'aop:sn;al'sau lntegral, cartea ir;
loan Gro;ari, C sutd de ani cie z!ie la portil:
Orientulut, Bucure;ti, Eciitura Fundaiiei Culturale
Rom6ne, 1992, in care amestecui de iumi este
unul dintre procedeele preferaie aie prozatorului, exersat cu umor si spirit parodic.

frtT'rT$ ftr5PRH"..

Descoperlrea
literatu rll populare

r.i
l.'!i
,,.i
".i,1

re
,.'E

;:
.g
.58

ce crealii iiterare folclorice a;ii studiai in ;coald

sau ali citit inciividual si genuriie c5i'ora acestea le apafiin, Pe baza
exempielor respective alcStuili un tablou sintetic al genurilor iitera(a) inturii popuiare, trnand cont de urmdtoarele distinctii tipoiogice:
tegraie sau nu intr-un context ritual si ceremonial; (b) ?n proza sau in
u*irrr, (c) epice, iirice, ciramatrce sau ciidaetice. Comparali intre voi
raoeie:. rezuitare ;i iace;i modificarrle sau completSriie cuvenite.
2. ln special in perioada pa;optistd, dar ;i ulterior, literatura
pooulari a fost consideratd obazd pentru constituirea unei /lfera-

. Amintili-vd

Motivul ramurii pe covor moldovene:-

{ oic-tionar literar }
- totalitatea
din mediul rural, avAni

ducliilor literare
drept caracteristici principale

drf uzarea

5i coiectivd, prin
ntervenlia repetai: a multiplilor interpretr
Literatura populard este adesea denumiti
s, ,,folclor" sau, mar exact, ,,folclor literar".
Ea a evoluat in buna mdsur; inoepencient
de literatura r.iladind sau ,,cult5", transmisd prin :cri'', adresincu-se unui public
rnli rrrult sati lltai piltin insirurt cel putin

orali si creatia anonima

i

ciorul literar se disttn-ce oe

liieraiui-a citaCini 5i prirr faptul ci el esl
Fo

puterni: legat de modul cie viati,

c'.
de credinteis civilizatiei sateiri
traditionale, in cadrul cireia nu indepiici ;i, de
neste numai o functie estetici
exemplu, una ritual-ceremoniali, sociaii
paSoptittilor, un
etc. incepdnd cu
oorceiurile

sr

-oeneralra

mare numir cie scriitori rom6ni

au

considerar forclorul literar ca pe un punct

de pornire sau ca pe o sursi de improspdIare pentru literatura citadind.

Literaturd nafionalS

dern, apirut la sfdrsitul

XVlll-iea,

concept mo-

secolului

aI

dr:'':ttrrind, in sen: larg, iotalita-

rla

producuilcr ltterare cotnpuse'intt''o

i'mod nario"ari. Ltieratr,rile ldlrohDr 5'-dJ
revendicat si texte scrise in aite limoi, in

special

in perioadeie rnai vechi, in

masura

'in care acestea au

fost elaborate in interlorul culturii respective si i-au influentat evolulia. Un statut apane il au, dupd formarea stateloi' nationale, prcductiile literare
in limbile minorititiior. in sens restrdns,
conceptul denumes-te nota distinctivE a
acestui corpus de texte, in comparatie cu

alte literaturi nationale.

,d

&
gi
e,

*.
.z
.::.,

-4
'i&

'turi

pro-

LiteraturE popular6

alfabetizai.

:+
:F

Particuiaritatile
drsrnctive sunt ioentifrcate, de reguld, in
opere considerate ca reprezentative

nalionale romanesti. Discutali argumentele invocate cel mai

adesea in sprijinul acestei idei:
. nivelul estetic de exceplie al crealiiior literaturii populare
rom6ne5tt;

absenla unei puternice tradilii a literaturii culte in limba ro-

mAna pdna in secolul al XIX-lea;

. tentalia imitirii modelelor culturaie striirie,

intensificatd
ooai; cu moderntzarea sociaii, ooiitica pi economicS a Romaniei;
u cl"iginalitate; creatiillr' liiel':re pDnulure i'om'ii:eiti, in comparaire cu folcl,trui al'tot' popoare;
o adecvafca acestoi- crealii la reaiit5tite romine;'.,, cis ordin
material si, in speciai, sPirituai.

3.

Recitili balada Miorifa in versiunea Alecsandri

variante inciuse 1n antoiogii de poezie oopulard'

si

t^

.
!

l+^
C

Folclorul

una dintre principalele modalitali de configurare a individu.,',5tii literaturii romane a reprezentat-o, in conceplia 5i in practica
scriiiorilor pagopti5ti, recursul ia folclor. Din crealia popularS intereperspecseazd, in eoocd, in primul 16nd poezra. VSzut din aeeasti
tiv,i, falclur.ui r. aous ca miirtur"ie pentrLr r: iriclrrtalie Cultural'5 r'6ire

F
I

lirism, considerati ca fiind speeificS peniru romant'

,,Romdnul e ndscut Poetl
inzestrat de naturE cu o inchipuire stralucitd ;i cu o inimA sttntitoare, el isi revarsd tainele sufletuluiin melodii armontoase si inpo-

i'
i

ezii improvizate.

De-l munce;te cioru{, de-l coprincje veselia, de-l minuneaza

vreo iapti mdrea!;, el i;i canti durerile 5i mullamirile, i;i c6ntd
eroii, isi cantd istoria, gi astfel sufietul sdu e un izvor nesfAr'it de
frumoasd poezie." (V. Alecsandri, Poezia poporala, prefala la Poezii poporale. Balade (CAntece bdtranesti) [1852], in opere, vol. llt,
Bucuresti, Editura pentru Literatura, 1966)

,]

o
+i
i

:4

,&
:n

Fl,
t

unitatea

Papoptismul pi Junimea

Potrivit opticii patoptiFtilor, particularit5lile culturale aie unei

naiiuni se regesesc mai pulin in formele ei citadine de manifestare
si mult mai mult in cele rurale.

;i felul
idee
caracterul
facd
o
de
sdu de gust in arte. Cand va cineva sd-;i
;i simtirea unei nalii, nu trebuie sA o cerceteze in saloanele aristocratiior sii, unde toate simtimentele sunt inganate ;i unde spulbereazi ideile vagabonde 5i bastarde ce ajung cosmpolite pe aripil
luxului: trebuie sA se coboare in fundul norodului, in matca naiiii,"
(Cezar Bolliac, Poezia papulara 11844), in Scrieri, vol. ll, Bucurestr,
,,Tot poporul are caracterul sau, gradul sau de simlitate

Edrtura Minerva, 1983)

JO tA

)az;
era\ in-

,,twtCIRITA"

llic de piele de oate

brodat cu fir de lSnE si m5tase

uin

RECEPTAREA eRE.ATl

Et

PGPTJLARE

r VOI

IU r'a
et dI ilA'

lare
I rn-

{ ol4ionar cultural }
Theodor Dimitrie Speranlia (1856-

Ld
-d^+:
-

iei'
,?i-11-

rcfi,'
uti

aiie

cAstigat
1929t
- scriitor si fotclorrst. 5i-a
popularitatea in epocd public6nd numeroase voiume de anecdote versificaie oor'nind de ia terne fi:lcloi'ice.

l{enric Sanielevici (1875-1 951) -- criiii

!ile:ar, esteticrar:. socioloc si btolo;. Aoversar al traditionaiismului in studiiie soOvid Densusianu ('1873*1938)
- lingvist,
critrc si istoric literar, folclorist, poet. Dintre
studiile folclorice, remarcabili este ampla
monografie Viala pegoreascd ln poezia

'+'

^^
LILC

ere-

)ec-

noastre popularii (vol.

l-ll, 1922-1923).

Ca

si critic lltera' a fo: un adept al simbolismului, pe care i-a promovat editAnci revis-

poet

ta Vieata noud (91>-1925)

Purnltru earacsstea ('1 879*1 9f;5) *- . r "
f,- si .stnrrr lircrrr {olr-iorrsi. Este cJnoscUl

;ilnn^-

in special pentru studiile eminesciene (Arta cuvantuiur ta Eninesct;, 1938: Creativ tarca emtnesctani, 1943 s. a.\ s, folclorice
(Mrorila in Moldova, Muntenta si Otren'a,

lazd

1924, Balada populard rom6ni,

il tLd

ioe
>oeilt

l-11,

q?7-1 0??r

Cabiri

e cum sunt produse texteie folcloricq;

raporturile dintre literatura populard

zeitdti misterioase, probabil de

nrin,na
{onirirni
v'ruIrq
tciil!rorro,

nr^laatn^'_
V,JLLL!vdlC

_l- __"i^^
llov'9c-

dlg

rie,. Culrul cabir,lor a fost atestat in Asi;

rvlca, In brecta eic.

;i

cea crrlti;

repr.izeni?tivitatea e':eafi;lci' popui;re penti lrrsu;, rt prt"

p,:iUlUi Care ie-a i-ri*Cr-.15:
G cum pct si curfl iieouie si fie citite sr iniciese teneie folcicrtce

ciologice,

Miorita est un' dintre crealiile romSne'r' care ol-r st6rnit nuri'
roase comeniari,. Despre valoarea arttstice a acesle, creali', oespra
felul in care poate fi interpretat5, despre exemplaritatea ei si multe altele s-au formulat puncte de vedere dintre cele mai felurite, adesea
contradictorii, uneori explicit polemice. Au drscutat despre Mrorifafo"
cloristi, critici Si istorici literari, scriitori, filosofi, oameni de culturi de diverse formalii. Totodatd, studiile ;i eseurile referitoare la Mioriya au pus
in disculie'frervent probleme generale ale folclorului precum:
o datarea Si localizarea crealiilor literare populare;

CAnd g[ unde a ep5rLlt

t.

Miorifa?

Anumtte indicii microErtuale

parlicularitali lingvistice,

onomastice, descrieri geografice, referirea la evenimente istorlce cunos-

in spaliu un ter:t folcloric'

ne pot ajuta si situdm in timp 5i

plus,
in
cercetetorit recurg adesea la analiza de conlinut, ma-

cute etc.

crotextuali, pentru a icientifica alte elemente care pot contribui la

elucidarea genezei textului respectiv: situalii social-politice sau economice cari:ci.eiisj-ice pentru anut"nit,: irnprelurdri istorice, scenai'i
nritologice s;:i: rpfe;ii'i la lllactici ritr:aie satJ eLrremoniale, credinte
mentalitali, formr: de comportament;i atiiudini tipice pentru dflumite stadii ale culturii orale etc
,

Citili prezentarea
ipoteze privrnd originea
fost folcsite de fiecare
de pilda, aceea a lui Th. D. Speranlia,

ori o legendd spirituald>, <de origine

<cultul cabirilor>; ori asupra aceleia a

Miorila, e suficient si amintim localizarea metaforicd a acliunii, prin celebrele versuri cu care incepe
textul publicat pentru prima oari de Alecsandriin
plai/
1850 in revista Bucovina: ,,Pe-un picior de
mariin
mai
Pe-o gura de rai." lnsa dificultd|ile cele
utilizarea acestui tip de indicii decurg din circulalia
orali a textelor folclorice, care relevi crealia literard populard ca pe un fenomen in continua mi5care. Cercetdtorul poate, de aceea, si constate
frecvent cum indiciile reperate intr-o anumita variant| se regisesc modificate in alte variante ale
iextului respectiv. De exernplu, faptul cd iit vartanta Alecsandri ciobanul moldovean este victimE a
(detaliu)
Mocan
Vasile
Pictura naiva de
complotului urzit de cel vrAncean ;i cel ungurean
multor cercete[= ardelean] a intSrit convingerea
care descoperea intr-insa omorul ritual al lui Zalmoiori c; balada trebui: si-si fi avut origrnea Tn Moi- .:
xe. N. lorga credea cd balada este opera unui sinquouva. ii, alre varlante insa, cuiese dt-' alre reglunl .::
autoi', care ar fi pornit de la o iniamplarL reald oe
',ale 1irii, distribulia ,,rolurilor" e diferiti'
transhumanld ce-ar fi avut loc in Moldova de Jos'
l
pus
in
a
variantelor
studiul
ln cazul Miorilei,
liustrul istoric statornicea data poemului in veacul al
lumini diferenle nu numai la nivel microtextual' cl '-i
XVlll-lea. Tot in legdturd cu transhumanla pastorllor
macrotextual (privind structura acestora) ;i func-. :
'fionat.
;r turmelor lor credea Ovid Densusianu ci aflase Fi
Varianta publicati de Alecsandri, cea mai ;
<obdr;ia> Miorifei. el identifica miezul istoric al baepicunoscutd si cea mai apreciatd, cuprrncie crnci
ladei cu rivalitatea economicd dintre ciobani' Potrivit
soade: conflrctui dintre ciobani, rnioara nSzdr6vand ".
eminentuiui filolog, balada ar fi fost fiuritd acum
cioba- 'i*
care dezvdluie planul de omor, testamentul
trei ori patru veacuri in linutul Vrancei' [' ' 't
ca I
nului, mama care i5i caut5 fiul 5i alegoria morlii
lstoricui literaturii 5i criticui literar D' Carace
ciintre
variant:'
': j
nt.tnti, ?ri roarte rnulte alte
costee est', lr si aeel care inoeosebi a cons']crai
'{i
insS
'l Cr,l0 CUleS{*
rrYs'c?-nu fiEureaed
acunrrru
culese p3ri5
pesti
l-lr:l ic; clLur
i;
i:est; i'\-1'\JL't
,,"*
ani inoeiunga, studiului frliorite,'. Caracostea' tain
unuisaumaimuiteepisoacit'Accidentaiaparcnlai.
romAnelii
al
oaiaciei
istoric
gdouie;te caracterul
pubiicat
variante cu episoade in plus, ca in textul
general, amintind, sore pildd, ci acolo unde apar
in care
de G. CitanE in revista Luceafdrulin 1905'
num* de voievozi, de boieri ori de osta;i, analiza
rdpune
ii
5t
ciobanul invidiat se tupti cu agresorii,
aratd cd este vorba de motive foarte vechi, anteDe
:
i;i di apoi sf6rSitul din pricina r6nilor c6pitate'
rioare respectivelor personalitili istorice. La baza
moldovevariantele
de
asemenea, spre oeosebire
conflictelor epice ale baladelor populare nu sti un
prinetti ti muntenegti, in forma de baladE, in Transileveniment istoric, ci <experienla omeneasci
fost invania, mai ales in partea de nord, Miorila a
mitivd> este aceea care a produs <o viziune poeticu
colind'
de
forrr'5
ci a lumii>. Motivul central al Miorileinu depinde registrata precumpdnitor sub
de urare, in cacrul sdrb'itorilor
de migcdrile de transhuman!5: ci exprimd un sim- fu-nctia ceremonialS
tirnint mul't mai general, 5i rilai adAne, al vielii ce i;lrne.
l.lrrtn uitirnu! rAnd, cercetdriie niai recente ate
pastorale, ;i anutne dragostea ciobanului oentiu
popugenezei Miorilei aufost ingreunate de tmensa
meseria lui si <un simidm6nt clasic de afirmare opLritate de care s-a bueurat, de la mijlocul secolului l
timistS>." (Mircea Eiiade, Miaara ndzdrdvand, in
indubial XIX-lea ittcoace, varianta Alecsandri' Este
Dreptul la memorie, antoiogie de lordan Chimet,
a cotabil cd aceasta a influenfat, pe calea tiparului'
vol. l, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1992)
varianevolulia
2. lndiciile microtextuale folosesc de regulS prerii manuscrise sau a memorizirii,publicarea ei'
telor aflate in circulalre inainte de
prea pulin la lSmurrrea genezei textelor folclorice'
Pentru a putea estima cu mai multd clariin general reperele spafio-temporale sunt impretate vechlm ea Miorilei ;i locul sdu de ob6rSie'
cise in creatiile populare, chiar si in acelea care se
al
sistematic dr
studiu slsrellldtrL
intreprins un stuolu
cercetdtorii
cercetdtorii au intreprtns
C
referd la evenimente istorice precum luptele cu
g
inventarierea
disponibil:
documentar
materialului
prive;te
turcii din balada erotcd medievala. CAt
:';

94

*
Iru.,.
i----

liisr

VE
I t(

-i
IE

tr,
pr

lu
m
+^

dt
tT,
(-!

E:

p{
A.

r
+i

Ltl

CT

ni
A,

i-i
h

ln
d
n
3t
P

ct

Unitatea

Pa;optismul gi Junimea

variantelor, identificarea principalelor tipuri de variante, stabilirea distribufiei geografice a acestora

si a relaliilor dintre ele. ln plus, ei au ficut frecvent
recurs la investigarea comparatd a motivelor, pentru a vedea dacd acestea nu ar fi putut fi preluate,

menea reu5ite estetice n-ar mai fi propriu-zis ,,folclorice", adicd anonime si colective. in replica, Titu
Maiorescu aratd cd anonimatul- respectiv imponu are de ce
sibilitatea de a-l identifica pe autor
si influenleze recunoaFterea valorii estetice a po-

prin contaminare, din alte texte folclorice: anima'

lu! nazdravan, cu darul profeliei, apare frecvent in
mitologie siin basm; testamentule prezentin toate genurile de poezie populari rom6neasci (colrn-

eziei populare.
r''i+'+, ci
rl':*i rolo
ri flrqyrrrLrrr
raOmentg pOleUVUq
Lgls flnr
)l r{icrr
Ul)LULOLI
LILILI

de, balade eroice, lirica erotic,i, biesteme etc.);

mama bdtr1nd se regdse5te in balaoa eroici saL-t
cii'culd ca balada iireiependentti', moartea-n;int''
este int6lnitd in obiceiuriie funerare ;i in creiitnfe
popuiare referitoare ia posibiiitatea impiinirii destinului dunE moarte (r'ezi Mihai Pop 9i Pavei Ruxandoiu, Foiclor literar rt;rninesc, ed. a ll-a, Bucure,'ii,

1978'i
Editura Dicjacti'i si PeCagogiii,
Discutali citatul de mai 1os, tnsisiirnd asupra
comentErii conciuziei.
,,De fapt, nu poate fi vorba de o singurd

I
!

epocd geneticd a rnotivului mioritic, cu at6i mai

pulrn despre un singur moment (eveniment) care
l-ar fi putui genera, ci cje o serie succesivd de
epoci si mornente; prin aceasia se explica si complexitatea poemului, mai ales in variantele care
conlin toate motivele de baz6. Principalele tiouri

Cum sunt produse textele folclorice?

{.

Cat de anonimd 3i de colectivd este crea-

lia literari popularS? Altfel spus: fn ce mdsuri

crealiile populare sunt rezultatul coniucrdrii unui
numdr mare de oameni obi:nuili, din popor, sau
depind de harul unor inrlivizi care, aapi r5mAn necunosculi, ;lu o tnzes'ttare ai'itstic;j deosebilS? iEti
o fntrebare cdreia nici pdnd astdzi folcioristiea nu
i-a putut da un rdspuns definitiv. Inevitabil, intrebarea a fost pusa si in legdturi cu geneza Miarilei.
in ciiscursui siu de receptie la Academia Rom0nE
din 1909, Duiliu Zamfirescu susline p6rerea ci,
daci anumite texte folclorice sunt izbutite artistic,
acest iucru se datoreaza faptului cd ele au fost
produse de indivizi de exceptre, cu un talent aparte, pi specializali in crealie poetica ;i muzicali
cum ar fi, de exemplu, ldutarii. in acest sens, ase-

ttt-

i.
!

.l

ti

cu <materialul folcloristic), care <poatefi ccnsicerat ca procjus estetic, dar atunci inceteaz6 cle a fi
anonim> imi pare mai pulin admisibila.

Ji

..Domnii car se ?ndeletnicesc cu acl 'rarc

de poezii populare se simt umilili la icjeea cb tvlio'
rila ar putea fi opera unui lSutar. ti cu toate astea,
e, probabii, aFa, [. ,.] Miarita este c concepfiun':
[...] iesitd dir: capulgenialai unui locuitor din Carin sinc toa,e caiitdlile tip,ce ai'
p3.i,, -r]ft
'euriea
unei rase. Dar acesta este unui singur. Din punctul
cie vedere al nrullimii, el este un aristocrat in toaputerea cuv6ntuiui, aristos, cel mai bun. AtSta
este de cel maibunincAt, pe l6ngd dAnsul, ceilalli
nu mat sunt nici buni." (Duiliu Zamfirescu, Poporanismulin ilteraturd, in lordan Chimet, op. ctt')

(Mihai Pop 9i Pavel Ruxindoiu, ap. ctt')

ri

i-

mice de mai tos. Cine credeli ci

cireptate? in ce mdsuri punctele de vedere exprimate de interiocutori lSmuresc chestiunea aflatE
in disputa?

ne?ncioi*!nic,

elane aie
.rce:iui proces cie itrngc clr:reti Mttxift: cs're r
creatie in c,:te s-a conc'inLi'ai, nrin coirtarninir"i
succesive, experienia cje veacuri a unui popo;."

ri

are mai muiid

,,in legdturi cu cele zise aici, o observare a

d-tale de la inceputul discursului cer'i o carecare
tlimui-il'::, D;.- se poato acirnite cee;l ce zici eci:rlc,
cii <RomAnu, 'E oo0ol'li'.1 e [rici mai tllrit nici n'l;,:
puiii-r poe; decii ai: poDol)), propczitia urrna*.cart

de varianie reprezintE,

Nu e vorba aici de materialul folcloristic, ci

de insapi poezia popular5 ca poezie, 5i ea nu numai poate, cr trebuie considerati ca un produs estetic de cea mai mare insemndtate, fdri a inceta
sd-si p5streze anonimatul ei firesc." (Titu Maiorescu, Rdspuns la discursul de recepliune al d-lui
Duiiiu 7-.amfirescL), it', lordan Chimei, ap. ci ;'';

l*,

,.;,.:."::,r.l:,,:;;..1r,,,:r:,;,i;1;,::4.,,;:;"i;,r,.,1,,1,.;;,i;',.,1.,

,,:::.::
'il:

Pa;opti;tii au vizut literatura populard

din perspectivd romantica, at6t ca expresie nemijlocita a trdsdturilor suflete5ti ale poporului,
c6t 5i ca arhivd vie a trecutului romAnesc. Ei au
considerat actul crealiei folclorice ca fiind spontan gi la indemdna oricirui membru al colectivitalii rurale care a sim,tit sau simte nevoia sd dea
glas emoliilor ;i sentimentelor triite. De ce credeti ca afirmarea caracterului anonim 5i colectiv
al crealiei populare a avut o importanld deosebitd pentru pa;optipti? Discutalr, ajutdndu-ria
cie sugestiils de mai 1os
o reprezenta un argument hotdr6tor pentru
ideea cd folclorul infaliseazi ,,sufietul romAnesc"
si c- poate fr de aceea luat ca reper principal pentru definirea identitdtii nationale'
. sPrijinea opliunile democrattce are lntelectualilor de la mijlocul secoluiui al XIX-lea, simpatia gi compasiunea pentru masa anonimd, iipsita de drepturi politice ;i de beneficii economice, a
!Sranilor";

c ajuta la impunerea literaturii populare ca

model pentru cea culti, acuzatE frecvent cje elide individualtsm
tism
,,poezie de salon"
-,
etc.
ciutarea cu orice pre! a originaiit5lii

ffi

titeratun5 poputard 9i lEtere'talr# :ttltE

4. Miorila a fost nu o datd invocatd

pen-

tru a afrrma superroritatea poeziei pooulare rom6ne5ti in comparalie cu poezia culti, ceea ce ar
reprezenta c tris5turd particulara a culturii noastre: ,,La noi, lucrurile stau altfel. Poezia cultd e inferioard celer populare in cantitate 5i, afari de
c6teva excepfii, ;i in calitate. Daca ne 96ndim la
Miorila, de pilda, putem spune cd niciun poet
cult n-a putut inca intrece pe poetul popular
;nonim." (G. lbrdileanvt, Poezia prspttiari, in lur-

Cititi orecizarile fEcute de lbriileanu

in

aceastd privinla, verif ic6nd consisten!a argumenta!iei.

. Crealia populard atinge un inalt nivel estetic, pentru cd asupra ei se exercitd un indelung
proces de seleQie:
,,Miorita a rimas, a triit infrunt3nd veacu"
pAni
ce-a auzit-o Alecu Russo la Sovela penrile,
tru ci ea a vorbit inimii omeneSti sute cje aniin Sir,
pentru cE a fost selectatd, cum e selectat de public
un scrii'lor, care invinge pe altii. [...] Acest lung si
neindurat proces dt selecfie, ex,:rcjtat de atdtia
oameni, de atAtea generalii, cu gusturi atdt cie diverse este o garanlie a prioride f rumuselea poe-

rare aflate

condiliilor istorice". Cea de a doua explicalie

referd la insu5i modul de existenld a iiteraturii popuiare: ,,persistenla pAnd de cur6nd, p6nd chtar
azi [1909, n.n.] pe alocuri, a imprejurdrilor primiti'
ve favorabile producerii literare la un popor."

96

gata eiraiuare criticd a acesteia:

,,C6td variatit critica s-a exercitat, atadar, in
toate veacurile asupra Miorileil"

,J
u

li'

ir'

Transmiterea din om in om a textelor folclorice asigurd posibilitatea imbundtSlirii continue

- ^-^-+^/,,Si Miarifa, trec6nd din gurii-n gurd, a fost
necontenit vartatd de cei care aveau sufietul arlist,
a fc.rst adiugati-j, ori scurtatJ, a fo;i- corectate. f ...i
CAti poezie s-r, condenset a;adar ir, Miailfat'

e Ca receptor si totodatd colaborator

la

creatie, colectivitatea ruralS exercitd o permanentE autociticd asupra producliilor foiclorice:

,,O poezie culta e rezultatul autocriticii vremelnice a unui singur om. O poezte populard e re-

zultatui autocriticii seculare a sute 5i mii de oameni. E rezultatul autocriticii unuiintreg popor."

Spie deosebire de poetul cult, care este

constrAns sd ;ina seama, in creafie, de o serie de

restriclii fortnaie, creatoi'r-il popul;tr d.) glas unci

.,Poetul cult are de realizat forme fixe 5i rigide: o anumitd mdsurS exacta a versulul, un anumit ritm exact, o anumiti rimd exactd' [...] De aici
urmeazd calculul, metoda 5i apoi ceea ce se nu-

sl

F&.

in circutatie orali inseamni o indelun-

sincerrtdti neingrddi te:

se

$,

ri

Acceotarea sau resoingerea poeziei oopu-

Potnvtt lui lbrdileanu, exist,ti doud explicalii

ale acestei particularitSli. Cea dintAi, determintstd,

ori raselor contopite, imprejurdrilor naturale

ii

ziei populare . "

cjan Cirimet , ors. cit.)

invocE ,,spiritul poetic al poporului, datorit rasei

r,.

me5te umpluturS. [...] Poetul popular insE nu e

constr6ns de regularitatea ritmului, de exactitatea
rimei pi nici de forme fixe. E liber uneori si in privinla mdsurii. El n-are nevoie de umpiuturS' Sinceriratea lui, garantatd prin condifiile invenfiei, e 9a-

-a

lr
tii

ti

t:

rt
jc
1:

pr

zl
a

in
-i
5t.

i'
i.te
rT

tr,
re
nr

p(
br
)d

re
id

Unitatea 3

Pagoptismul

;i

Junimea

il

cu mijloace estetice, individuale ;i alternative noi,

ce stau sub influenfa modelelor apusene, dupi

In

)u-

cum este resimliti Fi in cantecul popular, unde

pot fi desprinse si vechi ecouri de-ale Vestului.
Hotdr6tor rimdne totu5i, si totdeauna, momentul autohton." (lon PillaL, Spiritul neamului 5itradilia populard in noua poezie romAneascd, in lordan Chimet, op. cit.)

g5-

n9

O crealie reprezentativ6

t" ,,S-a von":it mult Cespre caracterul

Turmd la munte

rantatd pentru a doua oar,i prin condiliiie compozitiei." (Garabet li:raileanu, loc. cit.)
ll l-

. Cea mai cunoscu,a varianti a balade, est.

cea dri, culegerea intocmita oe V Arecsandr,.
Compardnd aceastd variantd cu altele incluse in
diferite antologii folclorice, putem presupune ca
intervenlia poetului cult a fost insemnatd pi a mers
in sensul glefuirii formei textului popular'.

?6
ili

-l
Ji-

JE

.,in versiunea lui V. Aiecsandri, acest mii

lMiorilale o capodopera." (G. C,ilinescu, lstorra...
ec. cit.)
t. Gasili, in scrierile studiate rn anii precedcnf ; >au irr lecturil: vcasrre 6;"1'iicrtiarr:, exe:lril
carc ,,5 confirme sau si infirrne ooserrratiile de rnar
jos, reoroduse dintr-o tonferinld a iui lon F,ila1-'rjir
i939, cu privire la raporturile dintr-: lrteratura

rst
-+

,,1I

l-.
lg

r-

-i Ltro
-^^ LulLc.
-,,1+i
^^^, ,l^-x )r
PIJPUldrd

,,Sensul ;i caracterul, pravila si taina poeziei rom6nepti pot fi infeiese numai in temeiul
constatirii cd singura tradilie a poeziei romAnegl
a fost p6nd acum tradilia populard anonimS; cd
in literatura noastrd lirrcd numai cAntecul popular
;i-a avut rolul 5i insemndlatea, ceea ce in literaturile apusene a revenit amplelor grupe spirituale clasice. [,..] Ai:ia in veacirl al XiX-ir.:a incepe la
romdni proeesul de creaiie a unei trarjitii a lrteraturii culte cu aspirafii constiente ;i rispunzitoare. PdnJ atunci a domnit nelimitat anonimatul etnic: centecul satului, cAntecul popular [ . ] PAn;
acum nu a izbutit incd nimeni sa rupd cu vraja
poeziei populare in literatura noastrd; in cel mar
bun caz a putut fi ingrdditi. imi permit de aceea
sa fac afirmafia ca evolulia liricii noastre culte nu
reprezintd dec6i reluarea, conttienta, a lur-nii

ea-

le
^i
ri

t-

lJ.
e
)a

tj-

icieilor poetice din c6ntecul popular: desigur ins5,

repre-

zentativ al baladei Miorila, considerati de unii c;

exprim6nd integral sufletul popuiar romSnesc. C;

rrr!'n:rtr
: fnc:
:rioqp: lrr.af:
uo o
rvJ! qwLJLu
UdZc
urr rrqrE, o:
ruoru r:
Lu 6i6q,
uC hrz:
pruJu rln
pentru definirea specificului nostru etnic." (Miha
Poo ;i Pavel Ruxdndciu, co. cit.)
Ce creoeti cd a contriouii la acest desrrn de e>
ceplie al baladei Miarifa? Argumentafi, apel6nd la sugestiiie de mai jos sau formul6nd rdspunsuri proprir:

. frumuselea ei artisticd deosebitd;

. complexitatea ei;
.

tema grav5, profundE, de interes general;

datorat unor evoluiii imprevi:ibile pe parcursul textului ;i unor cono caracterul er enigmatic,

tradiclii interne;
u origrnalitatea e;,
n nevoia caCUii ? rcmSniir:r cie ai";iiciefiirire
identitara;

* inclinafia spre autocriii:d a rorndniio:, ter,dinia cie a-;i construi despre ei insrpi, ca popor',
imagini negative;
" nevoia de vaiidare a valorilor proprii cu
ajutorul unor imagini simbolice.
2. Una dintre cele mai controversate chestiuni in exegeza Miorifei a fost aceea a mesajului
sau a semnificatiei centrale a baladei, considerate
cie cStre multi cercetitori ca fiind caracteristici
pentru modul de a fi al romAnilor: ,,Sensul major

ai balaelei releva, dupa unii, o filosofis de rcse,'r'inare a omului, care se pleaca irt {a1,a destinulur;
dupd al1ii, dimpotriva, atitudinea activi in fala vie-

de cdtre unii,
Miorila,
tii, nuanlat in multe ludri de pozi
loeea ca resemnarea
este compensati sau tfaFffomi*ffi-

re" estetica, sentimentul tragicului

, iljt'

Motiv DoDUlar

brodene

bazi felul in care diverpii cercetetori au privrt relatia

dintre cele doui mari pdrli ale baladei, prima relat6nd despre complot pi avertismentul primit de cati"e cicban, cea de a doua constind din monologui
ciobanului. Cei care au pus accentul pe conlinutul
faptic el baladei s-au intrebat, inevitabil, de ce protagonistul nu incearcd sd se opuni omorului asupra
cdruia fusese prevenit. Cei care au considerat cd sen-

sul baiadei va f; inteles pornind de la interoretaredisoozitiilor testamentare formulate de cdtre croban

au putut sE identifice in acestea, dimpotrivS, un
mesaj ,,optimist", al ata;amentului fali de valorile
vielii: meseria, nunta, contactul cu natura.
Existd insa 5i o a treia pozilie, venind dit-i
partea etnologilor, a folclori;tilor, potrivit cdreia dilema ,,fatalism" versus ,,dragoste de viat6" este o

falsd problemS, decurgAnd dintr-o lecturd improprie a textuiui folcloric

ffii

iir fl"':e feiuri pr;tem eiti ull

tex+;

folclorie

f"

Enorma divergenla a puncteior de vecjere exprimate in iegdtura cu Miorila decurge 5i din

diferenlele perspectivelor cie abordare folosite.

,,Despre Miorila s-a scris mult 5i in diferite feluri.
Dar, departe de a fi convergente, rezultatele studtilor au fost de multe ori opuse. Si este firesc sa fie
aga atunci cAnd acelapi obiect de cercetare este
analizat din perspective diferite: savanfii si-au contestat reciproc concluziile, fara a se inireba insd
dacd premisele lo. sunt aceleasi. Caci urra va fi
seninif;calia balaocr atunci cdnd incercSm sa-i sur-

prinrjem valenlele estetice ori filosofice si alta

atunci cSnd ciut5m si-i determinim orizontul etic
ori substratul etno-cultural din care s-a dezvoltat."
(Mihai Coman, op cit.)
O linie de demarcatie importanti intre diversele unghiuri de abordare constd in situarea
acestora in afara sau induntrul sistemului cultural
care a facut posibila aparilia Mioriliei. O analizd literard, de exemplu, prive;te Miorifa ca pe un fext
artistic, pentru investigarea cdruia foiosegte acelagi

98

instrumentar ca pentru orice altd operd literarE:

Cirui gen ii apar,tine? Cum este alcdtuit? Ce temd
are? Ce particularitdli expresive pot fi identificate
in text? Ce semnificalii se pot deduce din text?
etc. O analizi etnologicS, in schimb, prive5te acela5i obiect de studiu ca pe un fenomen cultural,
pun6ndu-;i cu totul alte intrebari: Care a fost sau
este functia textului respectiv in colectivitatea care
l-a produs si in care circulS? Ce experienle de via!d si sociale a evocat sau evocd textul membrilor
colectivitatii respective? De care contexte proprii
acestei colectiviiali * rituale, ceremoniale, artisti.e etc
estF leaaia existenta textului? Cum au
determrnat sau determind aceste relat!i geneza,
evoiutra gr semnificaliile textului? etc.
Chiar dacd nu se exclud rectoroc, cele doud
nerspective suni greu cie impacat una cu cealaltd,
Acoio uncie, de exemplu, analiza literard caut6 sd
elucideze o enigma individuald, oric6t ar fi ea de
atitudinea ciobanului mioritic in fala
exempiard
cercetarea etnologicd identifica o promo(ii
-,
indeplinirea, intr-o situafie
blemd a colectivitdfrT
atipicd, a riturilor funerare cuvenite. Incompatibilitatea de pozilii a dat na5tere in repetate rAnduri
unor reaclii polemice, venite in speciai din partea
folcloristilor, iritati de excesul de comentarii specuiative ale literaiilcr si filosofilor.
Discu'lati atitudinea sccicicr;uir,ii H. H. 5iahl,
exoriiirat5 in fr;ro,,nentele urmdtoare di*tr-un text
orn 1938:
,,Versiunea Miorilei datd cie Aiecsandri a
monopolizat, din nefericire, atenfia cercetitorilor.
Am ajuns in situaiia ca, atunci c5nd cineva vrea sE
inleleag5 neamul romdnesc, sau vrea sd arate altcuiva ce suntem noi, in loc si se apuce de traiul
colinditor prin sate 5i !inuturi, in loc sa strOngi n+
curmat informalii pe care si le prelucreze apoi 5tiinlific, preferi sd scoatd textul Miorifei 5i sE inceapi <analizele> filosofice ti literare. [...]
Dae;l dirr intreg i-,ec:;'lul renr,lnerc ar ii su"
pravieluit doar Miarifa, r'eaeurile viitoei"o, prirt
analizele lor literare, ar fi rEmas doar irl fala unui
sptendid 5i ve;nic ispititor semn de intrebare.
Dar noi traim in mijlocul unui popolromdnesc incd in piin5 viald. 5i fara sd vreau a supira pe cineva, mi se pare oarecum ridicol si ne
mdrginim activitatea la o <analizd literard> a
Mioriteica sa aflSm credinfele poporului rom8n
despre moarte, atunci c6nd nu avem dec6t si
mergem s5 cercetim infinitul material pe care

t(
:)::

'g
-j,;

':tt

Unitatea
:rard:
temd
ficate
text?
) ace.+ -^.,
)! )dl,l

I care
e vla-

brilor'

roprii
rtisti-

ri

au

ni-l oferd cele 15 201 sate din RomAnia." (H.

tztLo.
.-c )c
,- ,J^
;^+totc

prouaf ie

ribili-

tduri
f I Ltrd

recu4.

-1'

text

H.

Stahl, ,,Miorila" 5i filosofia populard, in lordan

Chimet, op. cit.)
- Z. Cercetarea etnoiogicS, mult mai atr5g5toare pentru cel care vrea si inleleagd folclorul ca
univers cultural distinct, are, totu5i, limitirile ei, Ea
poate explica destul de convingdtor geneza unei
crealii populare pi sensuriie ei originare, dar restr6nge potenlialul de semnificatre al acesteia ca
operd literard vie, care se adreseazS oricui, din afara sau dinduntrul colectivitdtii rurale. in plus, si
aceastd coiectivitate, oricdt de consen,atoare, sr
nrodifici 1n tin,.p, pierzarrd, treotat, contactul cu

sensurile originare 5i reinterpret6nd in permanen!5 creafiile aflate in circulalie.

Citifi ;i comentafi, sub acest aspect, replicile lui Mircea Eliade la concluziile cercetirilor etnologice precedente:
,,Este meritul lui Br6iloiu ;i al lui H. H. Stahl
de a fi desprins cAteva elemente constitutive ale
Miorifer, mai precis aie <preistoriei> baladei. RimSne de vdzut dacd o crealie poeticd poate fi redus5 la <preistoria> ei, adici, in cazul Mioriler, ia

comportamentele, ritualuriie pi credinlele care o

precedaserd in timp si eare i-au transmis o pans

din eoniiniitu-i po*:i.ic. [...]

H. H. Stahl gi Consiantin Briiloiu au fost primii care au

'rs
fle'pJlr in baladd, intocmai ca pi in ceremoniile de nuntire posHenri H. stahl ,190'-1991 - socrolog
A rnrehnr;r r: nr;mcrneqpcerceteri oete- tumi, voinla celor vii de a-l imp5ca pe mort, 5i anume de a-l imren ale sateicr':m6nesti. A oublicar ir-, piedica si se fac5 <fdu>. [...] Dacd insd e admisa interpretarea
.riri rcortrtrce i, ce istorre sociaii
mOrtii Si a riiUalUfiiOr fUnerare asa CUm e pfeZentati de BfiilOiU
constantinBr5iloiu(tB9t-1958)-mu- si impartasitd de folclori;ti, mai rdmdne a se dovedi continuiia:icolog, folclorisr si compoziior. A inteme- tea intre aceasti lume a ?ntunecimilor gi terorilor ancestrale ;;
iat Arhiva de Folclor a Societa|r Compozi- universul senin pi transfigurat al Miorifei. E de ajuns Si Cite5ti veitorilorRomaniinBucuresti:ifrfivejelntersiunea Alecsandri. Aici, de pe un <picior de plai>, de pe o <QUfe
nalionale de Muzicd Populard din Geneva.
p5trunzi intr-o cu totul alti lume care, nu numai c5 nu
de
A facur numeroase in,..qifi,a,,i o. ;rr,;
.rai>
oooulard rom6neasc6 si a scris mutre lr:- mai are nimic de a fa:e cu ritualurile funerare;i teama de str;crdri pebazacer.etarilordeterenlnoome- goi, dar nici micar nu seamSnE cu ogoarele si satele romineS'i
niul obiceiurilor populare roman,'sij. a5a CUm SUrir vilzUte de OehiUl <OrOfan> fn lUnrine pi eXigenfa
oe toate zilele. 1n Mtariia iii:iversul intreq estr tr;:nsfigurat."
(ltlrrcc: 5ii.rJi. o; . i;r.-.'

{ o;4ionao culturaE

doua

Pa;optismul ;i Junimea

f{LH hn0TlvLlLUE MlORiTlf

iru urERATURA, cuLTA

'kECOURE

tiior.
.i cilt^l+
raiul

BALTAGUL

i ne-

fragmente

de

Mihail Sadoveanu

;ti-

Ltrd-

Cotir} pe o hudiqi, sui:t o ri.pn. In fund sta. inchisl o gosPoeiir:ie bine irr'iocrn-iti-" Ci.:.m *iunseri la r-aplazul cie scindu;"i, ri*n'
nul Toma l:iru cu toiag"ul in 1:oarti, lntiatl i')-spunser[ e5inii. ['..Deodati, cei mai mare, din mijloc, se cpri, StSsurd gi ceilalqi; apoi se
$r aqlnili.

| sLlprin

rnui

moda ciin munte a ciobani

Vitoria iqi trecu b*q;*#iifii' ln
dreapd.
Lupu I

su-

ine
>a
ran

L )d

:are

Mihail Sadoveanu

(1

880-1 961

Strigase c-un glas pe care abia i

strigase ciin toate puterile ei liuntrice.

Cunoscind-o, ciinele lui Lipan veni drepi la

dinsa 9i i se agternu la picioare. Scheuni incet, plingind;inilqi borui gi linse mina care-l mingiia. Femeia avea in ea o sf0rgeali bolnavi gi-n aceiagi timp
o bucurie, gnsind in animal o parte din fiinga celui

ia frunte. Oase risipite, cu zgircurile umede, aibeau girina. Bodorii, tagca, chimirul, ciciula brugat

marie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, insi impuqinat de dinqii fiarelor. Scheletul calului, curiqat
de carne, sub tarnigi gi

ciinele se opri gi deveni neliniqtit. Deodata se repezi asupra caiior, litrind gi incercind si-i
incieste de boturi.
Nu inqeleg ce va fi avind astazi Lupu,
vorbi Gheorghiqi, nedumerit. Si ast'dimineal;.,
cind il lineam lingi min:, in surl Ia domnu Vasriiu, tot cerca si iasi. din zgarda si miriia. Parca era
tunet, cind s-aude departe.
asta ?
- A ficut
a-a linisrir tirzil]. dur,: :^ s-a deserta-Da.
crigma de oameni. Acu vid ci-i vine aitir nebunie'
Si oprim caii.
- Si vedem ce este.dugminia
impotriva dobiCinele iqi conteni
toacelor. Se intoarse asupra oamenilor. Apoi coti
pe 1lngi parmaclAcul podului, in r6pl. Se duse asa
o bucati la vale, pe o pajiqte noui, care lucea in
Se repezi asupra lui
soare
- gi iar veni la drum.
Gheorghiq;, incolgindu-i de pulpama sumiieguiui.
Fhciul il izbi cu piciorul. Animaiul se duse cheliiaind ia. vale, pe aceeagi urma.
--- Baieie, zise inunte' nca., leagi-1i ca.h-rL cie rrn
mesieac,,ii. cum fac gi eu, uoboarl-rcki r2pi' drrpi
ci.ne. Si asara, cind suiam, a sat arcea sernn; dar era
in lanlug.
Da' de ce sa ma cobor ? E un prioor go1,
ierb. carare.

Coboari-te, i9i spun, Aud pe Lupu dinC

gias. A gasit cer';.

Deodati i se imbujoraseri obraiii gi-i luceau

ochii. Flicdul inqeiese. Cotind gi el pe lingi parmaclAcul de piatra, i9i oadu drumul tirig in ripl. Fenreia se aplecl si vlzu pripastia. Ton.rEr Gheorghi1i lunr:ca lin pe clina umedi, stAmind bolovanii'
CArrele nu se zdrea; i se auzea numai giasui, dosii
in vlgiuni.
Observi pe fleciu in picioare, ocolind sub
mal. indad se sui spre ea chemarea lui infricoqatl.
AvXnd buna incredinqare de ce putea fi acoio, Vitoria igi aduni cu palmele straiul in poala din fagi
gi-gi dndu drumul alunecug pe urma biiatului. Cu
timplele vijAind rizbiin ruptura de mal, in litratul ascuqit qi intirltat a1 cAnelui. Gheorghigi zvicnea de plAns cu ochii acoperiqi de corul drept indl-

zd.cea mai

incolo.

-Fliciul tresiri gi se intoarse. Dar ea striga pe

Sabasa,

poclizi,

Femeia ricni aprig:

Gheorghiqi. !

pr;pidit. [...]
Cind cobori la al doilea pod al viii dinspre

cehlalt, pe mort. ingenunchind cu grabi, ii aduni

ciolanele qi-i deosebi lucrurile. Cipiqina era spar-

ti

de baitag.

'8. Romanui Baltagul de Mihail Sacie"eanu,

apdrut in 193C, are ca motto doui versuri crn balada Mioriia: StdpAne, stdp1ne, / Mai chiamd s-un
cene... Critica literari a icientificat insi, de-a lungul i:i';noului, nu doar substrati:l miti:- autchtrn al
romanului, ci si alte chei oe tecturi, ce ignora, includ sau depagesc acest aspect. Citili urmdtoareie
opinii eritice ;i precizali relalia pe care o identifica
intre roman si balada'
,,lntriga romanului e antropologicd. in virtutea transhumanlei, pdstori, turme, cSini migreazS
in cursul anuiui, calendaristic, in cdutare de p55une pr addpost, intorc6ndu-se la munte la date intru vesnicie fixe. Cazul din Baltagul e, in punctul
dc plecare, acela din Miorila. Un ciooan a fosi
uc;s de al,;i odsto''i si:lre a fi r:i"adat de tLtrme l"icri'
itcrui a depi;i'i insa cu nrult aceasii temi ;nai
muli liricd, construind un eptc suprapui. i...1 'undamental si remarcabii este simtul autcmatismului vielii tardne5ti cje munte. Oamenii fac fel de fel
de presupuneri, dar Vitoria le respinge. Lipan nu
poate face in cutare lunE decdt asta pi asta. Miscarea este milenard, neprevdzutul nu intri in ea
ca si in migraliunea p6sirilor, Vitoria nu mdsoard
vremea cu calendarul, ci cu semnele cerului. in
stilul sSui magistral, Sadoveanu infSli5eaz6 toate
acele ritmuri ale vielii primitive, determinate numai ei: rcvolu!iunea lt,irnAntului ;i niciciecurn de
vreo inifi,:tiv,i individual6." (G Cilinescu, lstoria
literaturii rorndne de la origini plna in prezent,
Bucure;ti, Editura Minerva,'1 982)
,,[Baltagul]constituie, sub raportul rnvenliei,
reconstituirea acelei crime pdstorefti despre care
vorbe;te balada Miorilei,;i meritul lui std mai putin in fabulalia, ingenioasa, desigur a acestor intdmplari. cAt in rezonanla lor in mijlocul naturii
singuratice si in mdiestria cu care-5i poartd de-a
lungul drumurilor din munte eroina, aprigd, volun-

r,

rF
e

c
n

r,

ti
L

ri
n
(.

.i

,::il

n
t,
.{

;::

.*

l-

L
p
Ir

c
o
ir'
t(

v
?r
fr.
a!

:t

.al

i:

Unitatea

Pa;optismul ;i Junimea

tari, dar si iluminata, pe Vitoria, vdduva ortoma-

nului pdstor Nechifor Lipan. Dramd omeneasc5,

povestea din Baltagul poartd totuSi un pronuntat
accent cje mare balada, romanlatd, de mister cosmic, aici rezolv6ndu-se epic, dupi cum in Hanu-Ancutei se rezolva feeric. A fi pastrat acestei
povestirr, germinatS in glastra de cleStar a Miorifei toati puritatea de timbru a baladei 5i tot coniata in ce stA intaiul dintre merite
rurul ei astral
prelios
al Baltagului. " (Perpessictus,
mai
pi cel
Opere, vol. lV Menliuni critice, Bucure5ti, Editura
Minerva, 1 971 )
,,1...1 Baltaguf singura capodcperd a seriei
reaiiste a lui Sadoveanu: aici, in centru, se afld
pentru prima oari un ins puternic, activ, victorios;
aceasta e femeie (in genere mai energicd decAt
barbalii, si la Slavici si la altii)si!5ranci. Asistdm le
o stranie substitulie: eroii fiino oieri, aparlin6nd lumii ancestrate a muntenilor, scoasi aparent din civilizalia capitalistd, tema romanului e fundamental
burgheza. Inspir8ndu-se dintr-o baladd, cu aura ei
mitici, scriitorul a scris romanul unei intrepiditSli ;i
al unei reugite ce nu se mai explic5 in orizontul mitului. Vitoria are stofa intreprinzdtoare a burghezului, simlul lui practic, lipsa de prejudecili, e nereligioasd, vicleani si rea. Sadoveanu s-a in;elat pi
ne-a ?n5elat crez6nd ci vorbeste despre pdstori
asemeni aceiora dirt Mtorifa:Vitoria e ltn faran o:un alt tip, imburghezit ;t cu o constiinfa a ar-iiunii
si ordinei ce lipseau baciulur din baladS. Burgirezia
capdti tocmai in acest roman pastoral ;i !irdnesc
pozitivitatea care-i lipsea in celelalte: iar realismul
devine o metodd artistic eficace." (Nicolae Manolescu, Arca luiNoe. Eseu despre romanul rom1nesc,
vol. l, Bucure5ti, Editura Minerva, 1980, p. 202)
2. in canea sa Treptele lumii sau calea cdtre
sine a lui Mihail Sadoveanu (Bucure9ti, Editura
Carcea Romdneascd,197B, ed. a li-a, Editura Vitruviu, i995), Alexandru Paleologu prooune o interpretare a romanului Baltagui prin prisma mititiui
lui lsis 5i Osiris. Citi!i, intr-un diclionar mttologtc,
despre acest mit si discutali in ce mdsuri o astfei
de rnterpretare vi se pare posibila. Cum apreciatt,
in acest context, opinia eseistuiui cE romanul Baltagul este o ,,anti-Miori!5" ?
3. Recititi integral romanul 5i indicali aspectele comune si diferite pe care ie observati
intre roman 5i baladd (varianta Alecsandri). Referiti-va la personaje, acliune, mociul de reprezentare (narativ, liric, dramatic) a lumii prezen-

Tapiserie cu scend pastorald de Elisabeta StefdnitE

tate, viziunea despre lume reflectatd

in cele

doud texte.
4. Urmdrili, comparativ, rolul pe care il are
cdinele in baladi siin roman. Comentali, din acest
punct de vedere, fragmenteie reproduse in manual, precum ;i finalul romanului, in care Lupu are,
de asemenea, o intervenlie importania.
*, Argumentall ailgerea celor doua versurl
Cin Mtorita ca motto pentru romanui Baltaoui.Da'
cJ ar ft sa propune;i ur motrc, ati rdmane ra cei
aies de Sadoveanu sau ati prefera un altul?
Expiicali-vd opliunea.

CITITI MAI MULT

Un capitol sintetrc edificator pentru majoritatea aspecde studiul Miorilei oule\i citiin Folclor literar romelegate
telor
nesc de Mihai Pop 5i Pavel Ruxdndoiu, ed. a ll-a, Bucures-tr,
Editura Didactica si PedagogicA, 1978,

pp 335-341

Antologia editatd cje lordan Chimet, Dreptul ia

tnemorie, coniine, in volumul l(Cluj-Napoca, Editura Dacia
1992), un bogat dosar al receptiirii baladei, cu texte rer; ilea n u,

produse integral

-Ll.

Sadov

Pentru

studiile lui

U <+rh

Mircea Eliade
Pentru receptarea

citi, pe lSngi studiile

Dizl oca rea temelor m ittce,
Angelescu, Bucure;tr, Editura Univers, 1999,

**Vocabularul
STRUCTURA VOCABU INNU IU

s" Alegeti cuvintele din seria de mai jos care fac parte din vocabularul funciamental al iimuii romdne: a zice o banchetd u si n
ceva o mtstrei hiperaciditate o drum . care . sufix.
"
2- ldentificati arhaismele si regionaiismrre lexicaie folosit,: oe
traducdtor in f ragmentul
,,Va trimdt la Marele Hronic pantagruelesc a dibuire stiroea pi
:

c;i

anticvitatea drn cai'e se trase Ga,gan,ua, inti--acei ietoprsei

va
l6murili mai pe iarg cum se ivird uriapii pe rumea asta si cum
dintr-ace5tia, prrn oabie-ncr6ngdturi, fu scoborAtor Gargantua, tat5l iui Pantagruel; si sii nu vd fie cu binar daci las acum hronicul cieopane, cu toate cd iucrurile stau dstfel inc6t, mai vArtos e
adus aminte, maivArtos va fi pe placul Domniilor-voastre." (Rabelars,
Gargantua, traducere de Romulus Vulpescu, 1962)

FSRMARFA CL'V!NTELOR
'6" Anail;.:ari euvinteie derivare ue maijos, arit6riu cu ce suiixe
sau prefixe s-au formai si cie ia ce cuvinre s-a pornii:
saritor a regdsi cdsoaie iupoaic6 . vrijeald r cutiuii e zra"
"

rist' dulceati .

"

. nedrept. suferinli . supusenie

. po'taF . pomi5or . auriu . solddlime

lunecos

o a des-

pnnoe o p6sdre5te
2. lndicati ce modificare oe sens si (unde e cazur) ce schrmbare de clasi lexico-gramaticala a adus fiecare sufix sau prefix de la
exercitiul anter.ior.

3. Gasifi c6te cincj cuvrnte formate cu sufixele:

_u5, _ime,

na/i
-cdtd,
-u>.

a*. Gdsili cAtc cinci cuvrnte i:Lr;-mate cu prefixele:

re_, rds_, cles_,
$" Inciieati seirsui prefixoicieior si ai sufix,:rderor de mai jos pi
exemplificafi prin c6te dou,i cuvinte formate cu fiecare dintre ele:

a. prefixoide: aero-, filo-, hidro-, super-, pseudo_, pali-,

auta-, post',
b. sufixoide'. -log, -fob, -fii.

6.

Extragefi din texteie de maijos cuvintele derivate explicali

5i
cum s-au format. cautati in dictionar (DEX) etimologia lor, pentru a
verifica daci sunt cuvinte formate cu adevdrat in rorn,inE sau sunt

imprumuturi analizabile.
a' ,,Producdtorii de b6ururi aicooiice avertizeazd cd introducerea
<taxei pe viciu> va duce ia disponibilizdri masive in acest sector
sl

Unitatea

Papoptismul pi Junimea

la cre5terea numirului produselor contrafdcute,

care afecteazd sinEtatea consumatorilot'. Mai mul-

te fabrici de produse spirtoase ar putea fi inchise

(EveniIn noile condilii, din cauza nerentabilrtilii."
mentul zilei, martie 2006)

b.

,,Ar trebui amintit cd, departe de hiper-difuzarea din zilele noastre, maneleie din anii '90 erau un
tipic fenomen underground, ignorat de canalele oficiale, ascuns sub prel, cieclasat. [xcesul maneitsi oe

a'

astizi poate fi privit 5i ca o descitusare a marginaiilor'; o rebeiiune a robilor de ieri.";ialaltiier"i. [..]Cu

m6hnire am primit peste ani mu;truiuiala unuilun'l
in cou* ni.lm0re ale Dilcmei vect'it,
acuza cie contaminare ;i traciai"e a or:rismului
tocmai pe Sarmaieie Reci, trupa a amesrockeresc
tecurilor prin definilie, care ;i-a ficut un stindard ciin
dejucarea, p6na ia persiflare, a etichetelor si catalcgarilo. " (Dit:ma veche, februarie 2L 16
croniear [...],

JC

Fi

ti

car<1,

9'

Care din cuvinteie de mai jos nu fac parte din familia lexica16 a cuv6ntului a tdcea?
ticut o tacit. taciturn' tacl o tdcere
lG. Expiicafi diferenleie dintre procedeele de
compunere si dintre gradele de sudurd aie cuvin-

telor de mai 1os:

coada-5oriceluiui . ochiui-boului * de la o
niciunul . vasizici c pesemne * fiindci * doudzec! "'
RATB ' oricunr * roz-alb a prim ministru . bunivoie
"l'8" Care sunt cuvintele de la care s-au format derivatele regresive gre5, mdslin, accept, pisid
De uncje piim cd este l'orba de derivare regresivi
si nu inver:r (cqit de m*i sus si fie cu'virireie ele
bazi)?
*Z' ldentificali cazurile de schimbare a vaiorii gramaticaie (conversiune) din exemplele de mai
jos. prntru fiecare procedeu morfologic gdsili cAte

uii

ai'- exempi.; similar.

r;'l

aric

Vorbeste suav
Pentru a analiza corect derivatele dintr-un
tefr, trebuie sd pornili de la forma-tip a cuv6n-

iului, forma de diclionar (verb la infinitiv;

substantiv la nominativ singular, adjectiv la masculin singular); altfel, riscati sd confundali sufi-

xele iexicale \vilndtoresc, elevd) cu sufixele si

desinen!eie gramaticale t,calatorese, strigd)'
Aladar, din enuntul lnscripliile se in5ird neprietenoase pe garC, prirna o['er;Iie este de a ex-

i,::

ltc

.'tr;:qe tlr,:Tivatele a (-se) inSira gi rt*prietenos.

"'Apoi, analiz.: t;'ebuie sI tina seairla de etapofe
derivirii. De exer,.rplu , a in5ira este un derivat
parasintetic,'pentru ci prtjfixul in- 5i sufixul -a
s-au atasat simultan la cuv6ntul Ce bazd 5ir,
|,
pentru a forma un verb. in schimb, neprietenos trebuie analizat ca un derivat cu prefixul
ne-de la adjectivul prietenos,la rSndul s5u format cu sufixul -os de la substantivul prieten'

?. Comentali

vaioriie stilistice ale derivateloi'

din exempleie ele matjos:

,i:.

,,

Ir&na

,l b;r*nii, 5i:ll iul-i")i.iii

snnsibiii ia aLiioriiatea ilnrii

(Dilema v*cfie,2AA6)

tl"

rt

" (22, ?-A05)

S. P.econstituiti famiiia texicalS (alcdtuitd din

derivate, compuse gifor"me oblinute prin schimbarea valorii gramaticale) a cuvintelor u tt6g e gaibenuvesel.frunzi.

;i

oir cir convinQcri."

,,!i-a dat singuri adeverinia d:. magistrtt

cAnri ei"a ministreasa Justiliei.

ir

;;i l"-:arrine ii ri";ii1:

;i convingdtor. n Nu normalul,

ci extravaganiui mi intereseazi. o Etti un om sf6rsr-.. o Sfarsitul regdse;te inceputul.

13. Grupati eiementele de mai jos Tn doud
clase: ioculiuni 5i expresii relativ stabile. Ce criterii

aii aplicat pentru diferenfiere?

a o lua din loc . a lua locul n cu griji
stal* . de dimineald ' de zor

* !: fi! :S t"c R.i LL-

.:i-r \iE &iT"ffi

tt}

'

cu

;";

G. A;atai; care sul'it sensuriie oroprii aie cuvtnteioi' ur-ritoare. Aicdtuili cAte un enunl in care si
foiosi;i r rcdro dintre aceste cuvinte cu sens figurai.

papagal . ruginit o albastru r a coace

4. Cuvintele subliniate in enunlurile cje mai
ale unor sensuri di1os sunt omonime sau utilizdri
justifipolisemantrc?
cuvdnt
ferite aie aceiuiaSi
cali-vd rdspunsul.
l--au dai in iudecatd pentru fr-:r'l' o E un onl

ittir::.ati. I ( ite:;t" tifl ro;')1d1,. * [re cet*ieai

r\rfiitit. u' Avee L;tr cuii per'ltru priel:r:riie. t i: ui
om cul:

ru

Cum scrr em

despre o e poca sa u
un curent li te ra r
PREGATIREA REDACTARII

Thornas Gainsborough (1727-1788)

^* Panret

{ oic.tionar literar }
Curent cultural

s-i curent literar

mlscare culturali sau literard circumscrrsi
unei perroade istorice 5i caracterizat; prin
convergenta de idei 5i de moduri cie actiune intr-un anumit domeniu al vietii spirituale. Jn vreme ce un curent literarse limrteazd la sfera literaturri, gasrndu-si rorus
adesea corespondente in cele.alte arte (oc
exe-Ol' rea. smLlir lrter.ltLlrd s, i. ane
plastice), curentele culturale au o arie mar
lar_oa de acoperire, pundnd in evidentd

orientin similare in diverse domenir

ale

creale , are cunoa5teri. sr ale pracricii sociale (de exemplu romantismul di: la
iveald str6nse contacte intre evolutia lrteraturii, a atelor, a gandirii filosofice, a ioeilor politice, a conceptii.or despre stirntd, a
mentalitiililol a comportamentului social

Cta j

1,.^.-'^ >du
.-,
9rnlilp )qu
<a t wruPott
nrr tnirilac {trstotq

artistice sunt fenomene de convergenti

ma' restrans; in rimo s in spatiu sr na
precis definite prin participarea creatoriiof
care aderd la ele.

O perioadd sau o epoce istorici poate fi definitd relativ utor.

De reguia, ea este delimitat5 de date (evenimente) precise. ln
schimb, un curent literar sau cultural sau o perioadi din istoria literari se delimiteazd convenfional, pe baza unei generaiiz5ri la care
se ajunge prin examinarea atente a trdsdturilor dominante ale unui
numar mare de crealii din acea perioade. in puline cazuri se poate
stabili precis un moment de ?nceput si de sf6rsit al unei epoci literare. Totodata. in una si aceeasi epocd se pot manifesta mai multe
(-ijrente ltterare. Coexistenla ciasicismulur pi a romantrsrnuiui in
eDcca pasopiiste este, de altfel, cel mai bun exempiu in acest sens.

Exemplu de temi pentru redactarea unui text despre o

epocS sau un curent Scriefi un text in care sa relevali notele definitorii ale perioadei pasoptiste, ard6nd cum anume se manifeste
acestea in textele studiate sau citite de voi din autorii pasoptisti.

Consultali sursele

.;,
.,:.,

*.

.a!.i

.::i;

.iir
-.s
..*:

,.8
,+-

:
'=:j:

Tema oe care o aveli pentru aceast; redactare impune mai

+:
intAi sd clelrmitati ,,perioada pasr:ptista". Ciiij:i expliealiile din ma- .'t:":.'
nual pi recititi opere literare scrise in acea perioada, stucjiate de voi ::ii.
in acest an si in anii precedenli. Puteli citi 5i lucrari de critica sau cJe ,:lb
:?
istorie literarS, cultural6 etc. Cu cdt veli inlelege mai bine perioada
i"
tstorici in care a apdrut iiteratura paioptista, cu atet va veli explica .j.
mai u;or cauzele, evolutia gi caracteristiciie literarurii papoptiste. in -.::-i:
cursul iecturii, este bine sd vd clarificati urmdtoareie intrebiri:
'=
,
Care sunt tendinlele cele mai tmportante ale epocii pasoptiste
,'.il
in literaturd? Faceti o listd cu aceste caracteristicr, pe mdsuri ce le :i;
i,,
identificati. Asigurati-va ci a!i distins corect pa5optismul de alte
epoci literare, intelegSnd ce anume confera patoptismului o noti
aparte (o diferenlii specificE)
,!;:..

1o4

E!

t
'3:
:!
't*

#.-....

Papoptismul pi Junimea
Ce cauze 5i efecte ale ideologiei pa5optiste putefi identifica?
Grupali informatiile privitoare la cauzele care au dus la aparifia ideologiei pa5optiste, investigAnd, din bibtiografia recomandatd la
p. 81, lucrarile referitoare la contextul istoric ;i cultural. Urmariti
efectele pe care le-a avut pagoptismul asupra scriitorilor din epocd'
ce fel de literaturi au scris acestia, in ce mdsurd operele lor reflectd spiritul papoptist?
Ce anume puteli intelege din studierea biografiei autorilor sau
a datelor de istorie literara? Schifele bio-bibliografice ale autorilor
studiati vi oferd date reievante despre viala 5i activitatea acestora.

Elaborali un plan al lucririi

O iucrare scrisi despre o epocd sau un curent literar presupune o generalizare, sustinuta apoi de numeroase exemple. Acesi
iucru necesiti un plan atent elaborat al lucririi.

:tali'
. -t
dt'
rnui
:on,

i,l1.,

un,

RE

mit

*,
utor.

e.

ir

-i^t:
|ld tr-

unui
roate
i l;+^
IILE-

nuke
ui in
>gn

rfe

defi{^-+x
.t.

DACTAREA

Redactali paragraful introcjuctiv

in paragraful introductiv puteti recurge la mai multe variante

de redactare, realizAnd:

puteliincepe cu o definire genera16 a epocii (sau a curentului

tratat), urmatd cje tratarea propriu-zisi a temei in disculie;
r puteli incepe ;i prin expunerea unei teze (personale sau
apartin6nd unui critic / istoric literar), pentru care vd propuneli si
aducefi argumente pro sau contra.
o

Redactali paragrafele elin cuprins

i,r cuprins, puteti oroceoa - in functie de cerinte dati - - ii-

diverse feiur,
e prezentarea, mai int6,, a manifestelor, a ,,prociamaiiilor" literare, a lucrdrilor de ,,indrumare culturalS", precum si a ,,artelor poerice" care au marcat epoca (de exemplu, IntroduQiela Dacia literard),
o prezentarea modului in care epoca respectivd apare in istoria
si critica literard (spre exemplu, evidenlierea unor pozilii diferite);
. ordonarea celorlalte aspecte semnificative, fie prin tehnica
juxtapunerii, adicS a prezentdrii, unul dupi celSlalt, a principalilor scrii-

mal

tori importanli pentru tem6; fie prin tehnica sintezei (a ,,secliunii

transversaie"), adicd a prezentirii tendinlelor, a stilurilor sau a te-

il td-

melor predilectt (cu exemple clin operele rnai rnultor scriitori).

: voi

rde

rada

Paragraful de incheiere trebuie sa fie unul de concluzii, si nu

are
doar o simpld rezumare a

llica

l.

Redactagi paragrafui de incheiere

In

tiste
.c l^tc
'^

alte
rotd

VERIFICAREA
Atunci cAnd va verificati textul, trebuie sd
o evitarea unor afirmalii vagi
. trecerea logica de la un paragraii*#l&tf i'*{
. citarea operelor celiii mai relevante pentru o

Criticismul junimist:
Titu Maiorescu

g.

i#.

'
'",4
49.

g&

*'

-.:*
"

;::.

DELIMITAREA PROBLEMEI
ir
n

Criticismuljunimist este legatin primul r6nd de adtivitatea mentorului societalii iunimea, Titu Maiorescu. Acesta se manifestd in
aproape toate domeniile culturii noastre, inaugu16nd o noud orientare nu doar in literatura pi cultura epocii, ci gi in spiritul public.
Seria criticilor aduse ,,direcJiei de astdzi" in cultura rom6ni este
deschisd printr-un studiu in domeniul limbii (Despre scrierea limbii
rom1ne, 1866,. Combat6ncJ etimoiogrsmui promovat de.aroeieni

't'I itu Maiorescu

(1840-1917), cri-

tic literar 9i estetician. Nepot de firan

si

fiu de profesor (tatdl, loan Maiorescu, activ in revolutia de la 1848), isi face studiile
primare la Craiova (urbea natalS) si urmeaz5 un an de gimnaziu la Brasov. La 11
ani pleacd la Viena, unde se inscrie mai
int6i ca extern (ia Gimnaziul academic),

apoi ca intern la Academia

Theresiana.
Precoce, la 15 ani termine o piesd in limba

germani

sr scrie

primele versuri, tot in lirr-

ba qermana. ToI

ac:"-

insemnarl zilnice, pe care-i va Ttne lmp oe

peste 60 de ani. Dupd absolvirea studiilor
vieneze, urmeazd dreptul 5i filosofia la Berlin (1858-1859) ;i la Giessen, unde obtine
titlul de doctor in filosofie (1859); ili con-

T,

g,

lr

suslin6nd scrierea bazatd pe principiul fonetic, Maiorescu reu5este sd

impund norme ortografice care sunt, cu puline exceplii, cele adtuale.
Cu vervd polemicd s-a ridicat Maiorescu impotr:iva ,,neadevdrului" civilizafiei rom6ne;ti contemporane, a ,,formelor f,ir5 fond", apdrute
prin preluarea unor ,,aparenle" ale culturii apusene, nepotrivite sta-

fe

diului precar al culturii romdne5ti din acel moment (fn contra direc,tiei
de astdzi in cultura rom6nd, 1868). Anul 1 872 f ace trecerea de la crtica normativa, bazatd pe teoretizare ;i pe definire de principii, la
critica aplicaH. Noua strategie este inaugurati prin studiul Direc.tia
noud in poezia 5i proza romdna, in care Maiorescu incearcS sa resta-

+^

in
5e
ci1

Ar

s-i
1E
;!l

lr
N

moment. Ca estetician, Maiorescu a pus bazele teoretice ale ,,criticii

estetice". Studiile lui Titu Maiorescu au fost reunite sub titlul Criticesi
au apirut in numeroase editii.

pr(
-i,
dti

par

ex!

Paris

(1860-186'l ). Obtine o licentd in litere si

una in drept. Intors in tara in 1861, incepe
o carieri didacticd si pclitica foarte bogat5. ln 1862 intre in magistraturd. La numai 23 de ani este numit rector al Universitatii din lasi. impreuni cu aiti cdrturari
(Petre P Carp, Theodor Rosetti, Vasile Pogo.,

lacob Negruzzi), Majorescu rnitiazd,

in

1863, un ciclu de ,,prelectiuni populare",

a cero. traditie va ddinui vreme de 17 an
Cei cinci infiinteazd societatea Junimea

Jun

DOCU M E NTARE
Citifi integral urm6toarele studii ale lui Titu Maiorescu:
o Despre scrierea limbii rom)ne (1866)
.ln contra direcliei de azi in cultura romind (1868)
. Direclia noud in poezia si proza romlnd (1872)
. Belia de cuvinte. Studiu de patologie literara (1873)
. Comediile d-lui l.L. Caragiale (1885)

(1863), al cdrei mentor va fi Titu Maiorescu.

se mut; la Bucuresti. in
cadrul partidului conservator va fi, pe r5nd,

deputat, ministru a{ cuitelor, ministru

ai

'Justitie., minrstru de externe sr prim-minrstru. La 31 decembrie 1913 se retrage din

cist

pri;
StU

po(
pro

Fi

-i-

buii

t;tii
nen

in 1874 Maiorescu

viata politic; si la 1 iulie '1 917 moare.

n'

bileasc5 adevarul privind valorile reale ale literaturii romAne din acei

inceoe un lurna

tinua preg5tirea academicd la

ir

tr

nur
ma

DIRECTII DE INVESTIGATIE

cAtr
+

Care sunt directiile de manifestare a criticismului junimist?

ce constE teoria ,,formelor fdrE fond" Si in ce context a
fost formulatS?

. in

---

dup
adn-

duc;

Unitatea 3

Pagoptismul sl Junimea
.

( oic.tionar literar )
literar-culturald si
- A grupare
nnl,rici car"
opneT:- nr. ooa- Un cLrreni
-!oe rder complgx fuunrmismul), c' s. o stare

Junimea

Cum au fost receptate in epocd pi dupd aceea ideile critlce

maioresciene?

. Care au fost liniiie ,,directiei noi" promovate de Maiorescu?

. Cum foloseste Maiorescu arta argumentarii?
. Cum se manifeste spiritul polemic in scrierile maioresciene?

P""'_-

de sprrit, constand intr-un ,,crrtrcism poz,-

tiv ce asprra spre creatie si consolrdare"

(2. Ornea, Junimea st tuntmismui. Bucurest

Editura imirescu, 197i.. De ir-r.lano"-se

no ontr rzi:<m,.1 nanor:rioi

nrcnnricro

METODE DE LUCRU
SI DE PREZENTARE A REZULTATELOR

cirersc'iitori se aroajaseri ia sustrrere;

jdealurilor revo{utronare si rn prorrovare;
.-^-^^r:_:^^_a:oto
iltrLUrru-(rvr

_ --^-L.a
d Lttroit,

rrrrnhtnnc

Junimea propdne o analrzd lucida a r.rer;tr lrr rnmina anntamnnr>

-ne, resotlga.lc

--

medrocrita-rea si incerc6nd sa-i incirume

no <rriirorii pnnrii <nro o<onr: nnozioi :

artp, in npnpral Initr2t: n^ TitU Ma,OreSCt

Th. Rosetl', V. Pogor, L Negruzzi si Perr.
CarD, Junimea sr-a desfisurat acrrvitaie:

ir.-- .:.

la- '

fesiare a socreta:
fprinrp (nrptprtirrn

e.

E6:-1885),

;1

tdco;

Negruzzi. lr.4omenteie.cneie :are au mar-

cat evolutia Junimit au fosr: ciiscutia in

oroble'na ortoorafie:, drscJriii3 oenlrL
aiceturrea une, antoiog i a poezie, de
pani la 1865 si critic; iormelor fird fonci,
expresie sinretica a lntregir ideologi'
Junimiste. Dupd 7-B ani de atitudine criticlsta, junimismul incepe sd-si afrrme pro-

prta directie, anunlatd,

In

1872, pnn
noui in

studiul lui Titu Maiorescu , Drreclia

poezia si proza romAnd. Printre autorir

promovali de iirnimea si de Convorbrrile
literare se afiS iminescr..: Creanga, Slav c'

si

ESANTION DE TEXTE

nnnr,reror Trn rta -o

unui numeros publrc.

c r utr)rd>uidL
rln.{i.,,..r
i. i^-^^,,.,)-o
to
ItLrJUL rd t-.
ld), ;-,
tdt ^,,^j
uupd
r66) ra bucrria'>1,. tT r60/ apJre revriia
C o nvo :b i n l lte :are. ava nc u -' ca re - ? :tor-s?-.

t3;; ;s5s;1a

fruntarea rezuiratelor). Apoi stabilesc un plan de prezentare

schematic
ti un eseu de sinteze despre criticismul junimist.
Aplicatia puteti sa o faceti sub forma unui ra)ort / sondai de opinie
privind aspectele pozitive ;i neqative din cuillra rom6n5 de azi.

;ri

fosl ur c'ctl f,e co,

membrir ei in fata
intr-un cerc mai restrans se oesfasurau
5edinlele literare ale .Junimir, in care pi-au
citit creatiile mulii scriirori importanti a
vremii (atmosfera acestor intdiniri a fost
evocatd de lacob Negruzzi in volumul
Amintiri din Junimea). Acrivitatee Junimii

tn

l"4embrii grupei care trateazd aceastd temd iSi impart sarcintte

de documentare (lectura si conspectarea studiilor mentionate, con-

Cara-ciale, consicierati ulterior drept

,,clasici" ai literaturii rom6ne (,,ciasrc" tr:bure inteles arct in sensu reprezenrattvi-

tatii scriitorilor respectlvi, ra :ru ai aparte-

Critica formelor fdr5 fond

,,Convorbirile literare au publicai un tir de cercetari critice

asupra lucrarilor mai insemnate prin care s-a caracterizat cultura
romana ?n timpul din urm5. [...] Vitiul radical in toatE direclia de
ast;zi a culturei noastre este neadevdrut pentru a nu intrebuinta
un cuv6nt mai cclorat, neadevar in asoirari, neadevSi' in oolirici,
neacjever in ocezrg, neaoevai r,ini in E amarica, neadevai' [-, rodi:
formeie de manifestiire a sp!riruiui publrc.
Cufunciaia pdni la inceputui secoluiui XIX in barbarra orientald, societatea rom6nd, pe la 1820, incepu a se trezi din ietargia
ei, apucate poate de-abia atunci cle mi;carea contagioase pnn care
ideile Revoluliunii franceze au strabdtut pana in extremitdtile geografice ale Europei. Atrasd de lumtnd, junimea noastrd ?ntreprinse
acea emigrare extraordinari spre f6nt6neie stiinlei din Franla si
Germania, care pdnd astezi a mers tot crescend si care a dat mai
ales RomAniei libere o pafie din lustrul societatilor straine. Drr
nenorocire, numai lustrul dinafara! Cici nepregitiii precum erau s,
sunt tinerii nostri, uimifi de fenomenele mdrete ale culturei moderne, ei se patrunsera numai de efecte, dar nu p;trunsere pane ta
cauze, vezurE numai formele de cieasupra ale civilizatiunii, dar nr"r
intrev5zuri fundamentele istorice mai addnci, care au produs cu

nu.tTrit clasicism). Desi

necesitate acele forme si fara

putu: exista. astfel,

mea are O nOuJ StruCt'r; 5i Un nOL COrducdtor, pe Simion Mehedintr.

mintea 5r cu Intma
lli:::'::i:*ii-i" ):''
?ntorceau si se intorc in path?"lor cu hotdr6rea de a
duce aparenfele culturei apusene, cu increderea
mai qrdbrt vor si realiza indata litera
mai intAi de toate, libertatea intr-un
repetit aceste iluzii juvenile, inc6t au produs

nente

^norai

:.p('nr: i: 6rrgnlul l,lgrgr

inilial iunimistii afir-mE ca nJ tolereaza polttrca. orientarea

c;tre ideorogta partiouiui conservato" se
face srmt'td in acttvrtatea socierir,:, iar
dupa 1871 iideril Junimir detin f unctrr in
aoministralia publrca Dupi 1900, Jun;-

nu ar fi

!i

i
I

il

,,tii

'li
,,]
l
I

','rll

'i
iri
1i

ll
I,.
ilil

lli

li
I

ll

atmosferd intelectuala in societatea romene, o directie puternice,

ce apuc6 cu tdrie egala pe cei tineri si pe cei betreni, pe cei cari se
duc spre a invela Fi pe cei cari s-au intors spre a aplica invdldtura
lor. [...]

Numai ata se explice vitiul de care este molipsitd viala noastra publicd, adici lipsa de orce fundament solid pentru formele
drnafard ce le tot primim.
Si primejdioasd in astd privintd nu e atat lipsa de fundament in
sine, c6t este lipsa de orce simlire a necesitSlii acestui fundament in
public, este suficienla cu care oamenii nottri cred ti sunt crezuli c5 au
fdcut o faptd atunci cAnd au produs sau tradus numai o formd goala,
a strdinilor. Aceastd re6cire totala a judecrtei este fenomenul cel mai
insemnat in situafiunea noastrd intelectuala, un fenomen aF de grav
inc6t ne pare ci este datoria fiecarei inteligenli oneste de a-l studia,
de a-l urmdri de la Drima sa aretare in cultura romand si de a-l
denunla pretutindenea spiritelor mailune, pentru ca acestea sa inleTitu l\4aiorescu, t6n6r, la

leaoi s s: D.imeascE sarci.- de a- a:'"rJ?:. 5' n'':r':' fd:: ni:i:

.rriur., dacd nu vor se fie inpr5i nimiciJt suD greutatea lui.

Berlin

oic-tionar cultural )

Eutropiu (Eutropius) (sec. lV d.H.)

is-

toric roman. A scris o istorie a Romei, pre-

tioasd prin informaliile privind secolele

lll-rv

d.H.

lulian (Flavius Claudius Julianus)

(331-363 d.H.)
- impirat roman, sprrii
de o vasta cultura, care a renegat religia
crestinS si a incercat sd restabileasci culr,,'
J-^+
, -^"^ d^ 4^-+
LU' ^i^i^
tu>L -,,^-)uprdPoqoll/ rdpi ^^^,-,
PslrLru Ldrs
numri Apostarul. A lasa: scrieri fiiosofice,
<:tiriro <i nnliirro

cd dacii au fost cu totul exterminafi de romani, apa inc6t nu s-a

intdmplat nico amestecare intre aceste doud popoare. Pentru a
proba o hipoteza a5a de nefireascd, istoricul nostru se intemeiazd
pe un pasaj indoros din Eutrop pi pe un pasaj din lulian, cirora le
di o interpretare imposibila de admis cu rr^intea sdnitoasd, ti astfel incepe demonstrarea istoricd a romanit;lii noastre, cu o falsificare a rstoflei.
La 1825 apare Lextconul de la Buda, <rom6nesc-latinesc-unguresc-nemfesc>, care se incearcd sd stabileasca prtn derivari de
cuvinte cd limba noastrd este cea mai purd romand 5i foarte pulin
amestecatd cu cuvinte slavone. CAteva exemple vor areta valoarea
acestor derivdri: <Verbul nostru gdsesc se deriv5 de la latinescul
consecuor, substantivul boier, de la voglia, i.e. voluntas, substantivul ceas de la caedo, caesum, caesrJra...>>
Cu asemenea procedare incepe ptiinla noastrd despre latinitatea cuvintelor rom6ne, 5i primul pas se face prin o falsificare a etimologiei. [...]
O repelim: ceea ce surprinde si intristeazd in aceste producte
nu este eroarea lor in sine, cdci aceasta se explica pi uneori se justificd prin imprejurarile timpului, dar este eroarea judecalii noastre
de astdzi asupra lor, este lauda pi suficienla cu care se privesc de inteligenlele rom6ne ca adevdrate fapte de 5tiinla vaiabild, este
orbirea de a nu vedea cd zidirea nationalitSlir romAne nu se poate
ateza pe un fundament ?n mijlocul cdruia zace neadevdrul. [...]
O prima gresald, de care trebuie ast,izi feritd tinerimea noastrd, este incurajarea blAnda a mediocritdtilor. Cea mai rea poezie,
proza cea mai lipsitd de idei, discursul cel mai de pe deasupra
cuv6nt

lor in Dacia. in tendenla ce are de a dovedi cd noi suntem descendenfi necorupli ai romanilor, Maior susline in paragraful al patrulea

toate sunt primite cu lauda, sau cel pulin cu indulgen!5, sub

108

La 1812, Petru Maior scrie istoria sa despre inceputul romeni-

ci

<tot este ceva> si

ci

are sd devie mai bine. Asa zicem

(
r
z
c

f
t:

t
r,

>l

n
I

lr

tr,

qr

ir
al

rl
dr

In

I t<

se
OI

p(
nl

P,

tui
tE.

ct:

Unitatea

Pa;optismul ;i Junimea

de 30 de ani ;iincurajam la oament nechemali

i,

5i

neale5i! Domnul X e proclamat poet mare, domjurnalist eminent, domnul Z

bdrbat
nul Y
de stat european, si rezultatul este cd de atunci

;c

n
u
j

li

t-

la
a

t!-

l-

e
n
ra

JI

j-

t'e

t:e
'o

)f

h
11

incbace mergem tot mai rdu, cd poezia a dispirut din societate, ci jurnalistica ;i-a pierdut
orce influen!5; iar c6t pentru politica romdnd,
fericite articolele literare, cdrora le este permis sd
nu se ocupe de d3nsa!
De aci sa invS!,im mareie adevir ci mediocrit5lile trebuiesc descurajate de la viala publica a
unui popor, 5i cu c6t poporul este mai incult, cu
atAt mai mult, fiindci tocmai atunci sunt primejdioase. Ceea ce are valoare se aratd la prima sa
inf51i;are in meritul sau ;i nu are trebuinla de
indulgen!5, cdci nu este bun numai pentru noi si
deocamdatd, ci pentru tofi gi pentru totdeauna.
Al doilea adevS:, gi cel mai insemnat, de car:
trebuie sE ne pdtrundem, este acesta: Forma fdri
fond nu numai cd nu aduce niciun folos, dar este
de-a dreptul stricdcioasa, f iindca nimice;te un
mijloc puternic de culturi. !i prin urmare vom
zice: este mai bine si nu facem o scoald deloc
decdt sa facem o ;coald rea, mai bine sd nu facem
o pinacotecd deloc decdt sd o facem lipsita de arta
frumoasd [..,], mai bine si nu facem deloc academii, cu secliunile lor, cu pedinlele solemne, cu discursurile de recepliune, cu analele pentru eiabcrare ciec6t sd le facen-' toate aceste fara ma:uritatea ;tiinlificE ce singurJ le da raliunea cje a fi.
Cdci daci facem altfei, atunci producenr un
gir de forme ce sunt silite sd existe un timp mai
mult sau' mai pufin lung fdrd fondul lor prooriu
insi in tlmpul in care o academie e osdnditi sd
existe fira ptiinla, o asocialiune fdrd spirit de
societate, o pinacotecd fara arti ;r o scoalS fdrE
instrucliune bund, in acest timp formele se discrediteazd cu totul in opinia publicd 5i int6rzie
chiar fondul, ce, neat6rnat de ele, s-ar putea produce in viitor ;i care atunci s-ar :,fii si se imbrace
in vestm6ntul ior desoreluit. i. l
Cici fara culturE poate inci trdi un popor cu
nadejdea ci la momentul firesc al dezvoltarii sale
se va ivi si aceastd formd binefdcdtoare a viete'
omenepti; dar cu o culturi falsd nu poate trei un
popor, pi daca staruieste in ea, atunci dd un exemplu mai mult pentru vechea iege a istoriei: cd in
lupta intre civifizarea adevdratd ;i intre o naliune
rezistentd se nimicepte naliunea, dar niciodat6
adevdrul," (Titu Maiorescu, in contra direclrei cie
astdzi in cultura rom1nd;

lll

ii

Receptarea ideilor maioresciene

Fald de pozilia lui Maiorescu din studiul in con-

tra direcliei..., criticii 5i-au exprimat opinii diferite.

Reproducem cAteva dintre ele.
. ,,Chiar dacd, in niciuna din formele lui de
manifestare, Maiorescu nu a fost un spirit original,
importanla sa e covdrpitoare: ea trebuie cdutati in
.^1,,1 ,l^ Lqrqu4q,
A,
ue (Splf ltUS fectof > pe Cafe
r\rur uc -il;,,-i
Maiorescu l-a avut in cultura romdna, intr-o epocd
in care aceasta se afla in plind tranzitie ;i in
cdutarea unui destin mai inalt," (Liviu Petrescu,
Titu Maiorescu, in MirceaZaciu, Marian Papahagi,
Aurel Sasu, Diclionarul esenlial al scriitorilor
romlnr, Bucure;ti, Editura Albatros, 2000)
. E. Lovinescu considerd ci Maiorescu face
eroarea de a aplica legiie evolulioniste (ale dezvoltirii
pas cu oas) unei societdti de formalie revolutionar:
(caracterizat5 prin necesitatea arderii etapelor;.
,,Junimrsmulin critica sa fala de procesul de formalie

ll
I

i:l
iiH

ri,l

a statului 5i a civilizaliei noastre a ignorat existenla a

doua tipuri de formalie ;i ca, prin inapoierea strivitoare in cai'e ne aflam, formalia revolutionard ne era
singura indicata, nu prin preferinla, ci prin fatalitate

" (Titu Maiorescu, Bucure5ti, Editura Fundalia

pentru Literaturd siArld ,,Regele Carol lt", 1940)
o G, CSlinescu vede invers relalia dintre fond
argumentinciu-pi astfel punctui de vedere:
formd,
;i
,,Formula car a devenit curent5 prin Maiorsscu I
fornrei fiii'a fonC trebute radical reformati sa.r
sociaid.

*:-^trirpqta
^^r;--+:,,,-r: lllJLl
inSfrturlrcll.
rmen+ Ooigmi.:
lllE)L=,
Lo
IlldLdl
dUllLdLO
I
JU)!.
.naar+^.^
l,,alorilo
-t
-,,
enocii
qPvLll,
\Pr si
eSt+
sevnresia
>l LU lopul tolg lc vqlvl ll=
excelenti si nu poate fi vorba de a tagadui fru-

muselea gestului critic maiorescian. Ce inseamnd

in general fond sub raportul manifestdrilor culturale? Existenla unei mari tensiuni a spiritului sub
intreita infa!isare: intelectualS, pasionald si volitiva. [...] intrebarea fireascd este daci oamenii de
la 1848 pe care ii ironizeazd Maiorescu sunt liositi
de acest fonci, care i-ar f acr,, in sens f ilosofic, aculturali. Ei, dimpoiriva, au un exces de fond.
Maiorescu confundd fondul sufletesc cu depozitul
obiectiv al cunostinlelor, cu instrucfia, [...] Fondul

fdrd fond
a pentru LiteraturS,
. Pe de altd oarte. N. Man
exagerdrile mentorul
calitatea criticd
Bucuresti,

momente: ,,Sigur cd viitorul

:l]
ti

I'

,t:

t
;.

':.i

Fil

$
.;.l

Casa Pogor, locul de intSlnire al junimigtilor la lagi

+1

maioresciand a distrugerii tuturor acestor <forme

fira fond> in scopul credrii adeviratului fond; dar
e sigur cd, oric6te elemente de imprumut ar intra
in procesul edificdrii unei culturi, cultura ca atare

nu poate fi in intregul ei nefundatd. Maiorescu

gretea aici impotriva evidenlei, subestima tradilia.

Meritul lui consti totu5i in acuitatea criticii:

nevoie, periodic, de o astfel de critic5 in orice culturi, spre a deschide ochii contemporaniior, spre a

avertiza pe urma;i." (Maiorescu 5i Junimea

inceputul ,,spiritului critic" in cultura rom1neascd,
in lstoria literaturii romAne. Studii, Bucuresti,
Editura Academiei, 1 979)
. Critrcul E. Lovinescu, continuator al ideilor
maioresciene in plan estetic, se delimiteaza de
teoria junimisti a ,.formelor fird fond", susfin6nd
teza,,stimuldrii prin simulare", in lucrarea sa
lstoria civilizaliei ramAne maderne (1924-1925).
Eugen Simion sintr izeaza aceaste tezd astfel:
,,Criticul IE. Lovinesr ] explicd aici procesul de formalie si de evolufie a civilizaliei rom6ne, din alt
punct de vedere dec6t acela aijunimi;tilor. La baza
acestui proces s-ar afla legea imitaliei, potrivit
cdreia societSfile inapoiate suportd o fecundi
influentd din partea celor avansate. E vorba de un
proces in doi timpi: mai intAi simularea ;i, in al

doilea 16nd, stimularea. Tendinfa este

ca

popoarele mici sd devini sincronice, sd ajungd

adic5, din urm5, prin imitafie, popoarele aflate pe

J.l3

o treaptd superioard de dezvoltare. Luatd din sociologia lui G. Tarde (Les lois de l'imitation), ideea
imitafiei este aplicata la fenomenul rom6nesc pi,

i.t:.

din cercetarea actelor politice ;i culturale, Lovinescu

deduce cd civilizalia romSnd modern6 incepe in

ciipa

in care pitrund in

Principatele RomAne
primele semne ale spiritului occidental. Societatea
romAneasc5 intoarce atunci spatele inerttei orientaie 5i, imprumutdnd formele, creeazd premisele
pentru a apdrea fondul. Fenomenul formelor fSra
fond, de care vorbesc junimi5tii, este, a5adar,
real, dar, spre deosebire de ace,stia, Lovinescu il
considerd inevitabil pi creator. Rom6nia modernd,
civilizatd, [.. ] ar fi fructul acestui proces ce apare
la inceputul secolului al XIX-Iea ;i, cu toati
opunerea claselor tradilionale, evolueazd rapid,
p6nd a ajunge, spre sf6rpitul veacului, sa impund
imaginea unei !5ri intrate in ritmul de dezvoltare
european. Burghezia este vehiculul acestor idei
innoitoare, iar liberalismul reprezintd ideologia
progresului [...]. iunimi;tii, socialiptii, mai t6rziu
poporaniptii 5i sdmindtoriptii s-au opus acestui
proces, fatal in condiliunile noastre, de unde
lipsa de convergeniS dintre
observd Lovinescu
dezvoltarea sociali gi evolulia culturii. Aceasta din
urmd este, prin rezistenla fafd de noile forme, in
contratimp cu tendinla de evolulie a soctetSlii."
(Eugen Simion, E. Lovinescu,in Mircea Zaciu, Marian

i
'

i
I

t
ll

(i
B

r
a

u
fr

tr
n
Y
A
u

n
lc

Unitatea

Pagoptismul

Papahagi, Aurel Sasu, Drclionarul esenlial al scriitorilor rom1n| Bucurepti, Editura Albatros, 2000)
o Tot in perioada interbelicd, colaboratori ai

Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare in

,,Vocalia pentru inceput a lui Matorescu,

oricdt ar fi de excepfionali, implicd ;i ea aceastd
contradiclie: nu numai nizuinfa de a fi cel dintdi,
Marele Preot ai culturii, dar Si imposibilitatea de a
se desprinde cu totul cie trecui; nrr numai conptiin!a de a fi chemat s;i anunte elementele - apa,
aerui, focul pi pdmSntui
- ciin care se na5te cultura romdneascd modernd, dar ;i greutatea cie a
face <tabuld rdsd)r cie evenimentele anterioare.
[...] Structura insa;i a operei lui Maiorescu e contradictorie: spiritului <religios> al intemeietorului ii
rdspunde spiritul <polemic> al celui care neagd."
(Nicolae Manolescu, Contradicyia lui Maiorescu,
Bucuresti, Editura Cartea Romdneascd , 1970)

generaf

"

ia

(Emil Cioran, Schimbarea

f ala a
ferie.
Romdniei, Bucurepti, Editura Humanitas, 1 990)

.5i

e
rE

)-

f,

tl
I

'e
d

j,
G

e
ri
=l

ll

|l

in

plexitdtii sale.

,,C6nd compari elanul inconsrient si reformator al lui Eliade-Rddulescu, ce s-a (compromis>

cu:atAta zel pe toate terenurile, imit6nd pi invencu luciditatea
tAnd, indemnAnd ;i construind
rece, distantd Si paralizantS a iui Titu Maiorescu,
atunci e5ti obiigat a recunoatte cd primul este o
piatr5 unghiuiard a RomSniei, pe c8nd ultimul, un
profesor mare;i onorabil, pe care memoria nalionala il va inregistra cu timpur tor -':i snr,. Der:-

tatea romAnd, mai ales de juna generafie,

mijlocul cdreia triim.

astazi personalitatea lui Maiorescu

este interpretata in mod diferit, datoritd com-

Petru Comarnescu, Mircea Vulcdnescu, Emil Cioran,

Mircea Eliade F.a.) se opun ,,crrticismuluijunimist",

pe care-l considerd a fi reprezentat o fr6na in dezvoltarea unei culturi rom8ne;ti,,grandioase".

Junimea

Starea literaturei noastre ;i directia spiritului

public pdnii la 1867 le-am analizat intr-un sir de
critice anterioare [...]
Din norocire, o reaclie salutard a spiritului
nostru literar se constatd in producerile ultimilor
patru ani. Noua direclie, in deosebire de cea veche
;i cdzuti, se caracterizeazd prin simfimAnt natural,
prin adevdr, prin inlelegerea ideilor, ce omeirirea
intreaga le datore5te civilizaliei apusene 5i toto.
data prin pdstrarea ;i chiar accentuarea elementuiui nalional. Ne pare timpul venit de a atrage
atenlia publicd asuprd-i, pi in paginile urmdtoare
ne incercim a arunca o scurtd privire asupra cdtoi-va reprezentanli ai acestui inceput de scipare, ai
acestei naster! sau renasteri literar:e. Valoarea lo"
r-lr.r 5r oeoporftva, sr;nt cateva talente rnferroare,
;i unii 5i allii, insa, sunt pe calea naturalS pi aspirE
cu bunS-credinli spre adevir. Din acest punct de
vedere, toli impreund meriti o atenlie binevoitoare.
ln fruntea noii mipc,iri e drept sd punem pe

revistei Criterion (printre care Constantin Noica,

;i,

;i

Direcria noui

,,Pe cEnd in lumea noastrd politici neliniptea

a ajuns la culme 5i totul pare intunecat ?n confuzia

unor tendinle lipsite de princip, se dezvolti aliturea cu aceie mipcdri nesdndtoase o literaturi
inci jund ;i in parte inci necunoscutd, dar care,
prin spiritul ei sigur si solid, ne dd primul element

de speranld legitimd pentru viitor, ,Aceastd speranla va deveni o realitate in proporlia in care
noua via!5, pe de o parte, se va intdri in cercul ei,
iar pe de alta, va fi inteleaiS si primiti de socie-

ia trecutd, poetui Doinelor 5i

Lacra-

mioarelor, culegdtorul c6ntecelor populare pdruse

fi terminat chemarea literard. !i nici atenlia
publicuiui nu mai era ?ndreptati spre poezie; o
agitare stearpi preocupa toate spiritele. Deodati,
oupi o lunga tdcere, din mijiocul iernei grele ce c'
perrecuse in izolare ia Mircesti, gi ternei muii mat
grele ce o petrecea izolat in literatura !5rii sale,
poetul nostru reinviat ne surprinse cu publicarea
a-pi

Pastelurilor. i...1 Pastelunie sunt un 5ir de poezit,

cele mai multe lirice, de reguli descrieri, cdteva
idile, toate insuflelite de o simlire a5a de curati ;i
de puternici a naturei, scrise intr-o iimbi asa de
frumoasd inc6t au devenit fird comparare cea mai
me;re podoabd a poeziei luiAlecsandri, o oodoab6
a lneraturei rom6ne indeob5te. [...]
Cu totul osebit in felul s5u, om al tirnpului
modern, deocamdat5 blazat in cuget, iubitor de
antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste margiat incSt
nile iertate,
ne vine
dar in fi
este d.
mai multe poezii publicate in
care toate au oartlcu
au si farmecul
conceplie inaltd ;i pe 16ngd aceste
I

. in perioada comunisti

ai nostri) iubirea ;i inlelegerea artei antice." (Titu

Maiorescu, Direclia noua in poezia si proza
romAnd,1872)

au existat unii critici

care, sub presiunea ideologici a vremii, au exprimat opinii negative despre teoria maioresciand a
,.artei pentru artd" ;i despre impactul ei in timp:

fost influenlat
Schopenhauer
lui
al
Platon
iui
;i
de idealismul
ti
locuri
cSteva
in
presiuni
a formulat
sub asemenea
pdreri despre arta care ne-ar face sa uitam realitatea. Nu ar avea nictun rost sd o negim, nici sd cEutdm o altd semnificalie acestor ideiimprumutate ti
profund ddunitoare artei. Sub influenla lor,
Maiorescu a izgonit pclitica din artS' PrimejdioasS
in timpul vielii lui Maiorescu, teoria <artei pentru
artd> a fost preluata de discipolii corifeului Junirnii
si, mai ales intre cele doud r5zboaie, a fdcut rava,,Este evident cd Maiorescu a

Afta argumentirii

,,De o limpiditate ciasicS, de o infdtisare

schematici ;i filigranS, redusd la simple linii, fdrd

;i pitoresc, fard amplificare ;i redundaniS,

patetic
si evocare, arta lui Maiorescu e o artd
fdra
de relinere, cu impresia dificultdlii invinse, si nu a
simplicitalii elementare. Sub claritatea ei, se simte
adAncimea de fapte 5i de experienle, redusi voii
la o aparen!5 de linie, la un luciu de oglind5 peste
coloare

bogEtie." (E. Lovinescu,

oP

cit')

abdt6nd, slSbind sau chiar distrugAnd talente

reare. 1...1 Descenoenla matoresciand a preluat o
cea mai
singuri lature din activitatea criticului
fdurind o imagine comodd; inamicii artei
nocivd
pentru artd au acceptat-o, combatAnd-o. Dar, de5i
mai comodd, imaginea aceasta are dezavantajul
de a fi unilaterali," (Paul Georgescu, Titu Maio-

gii

Spiritul polemic

Pozitiile Junimii ;i ale mentorului ei au generat controverse atdt in epoci, c6t ,si dupa aceea'

Polemica Maiorcscu-Gherea, celebrd in

epoci :i continuatd pAna azi de critici care s-au situat de o parte sau de cealaltd a baricadet, poate
fi sintetizata ca opunere a doud conceplii estetice:
a
,,artd pentru arta" si ,,artd cu tendin!5". Disputa
pornit de la articolele maioresctene Comediile
d-lui l. L. Caragiale (1S85) ;i Poeli 5i critici(1886)'
RdspunzAnd acuzaliiloi' de imoralitate aduse cje
unii contemporani comediilor' lui Caragiale,
Maiorescu afirmd: ,,Singura moralitate ce se poate
cere de ia ele lde la comediile lui Caragiale] este
infaliparea unor tipuri, simlaminte 5i situa!ii in
adevir omene5ti, care prin expunerea lor artistici
si ne poatd transporta in lumea inchipuitd de
autor ;i sd ne facd, prin de9teptarea unei emollunl
puternice, 'in cazul de fald a unei veselii, si ne
uitdm pe noi inSine in interesele noastre personale
;i sa ne indll6m la o privire curat obiectivd a operei
produse. " (Comedirie d-lui I. L' Caragrale)
Constantin Dobrogeanu-Gherea (i8551920) opune criticii estetice a iui Maiorescu o criticd

,,;tiinlifica", de tip marxist, 5i considerd c5, pe l6ngd

valoarea morald implicita, afta trebuie si aibd ;i o
moralitate explicit5, o tezS: ,,Apdar, opera artisticd
va fi cu atAt mai moralizatoare cu cdt va fi mai mare
elementul moral intrupat in ea de artist 5i cu c6t
execulia va fi mai genial5'" (Catre dl' Maiorescu,
studiu apdrut in revista Contemporanul nr' 1 din
1886, republicat in volumul Studil critice sub titlul
Personalitatea 5i morala in artd)

critic literar, prefa!5 la volumul Critice,

rescu
Bucurepti, Edltura pentru Literaturd, 1966)'
De menlionat ca din edilia citate, care propune o antologie a studiilor maioresciene, lipse5te
studiul C cercetare critica asupra poeziei rom1ne
de la 1867, siudiu fundamentai pentru cunoa5terea 5i inlelegerea esteticii lui Maiorescu'
Comparali aceasti opinie cu ideile exprimate
de G. Calinescu in fragmentul reprodus mai jos:
,,Maiorescu a facut un mare serviciu contemporanilor, atrigAndu-le atenlla ci simpla versificare
de ;tiri istorice orr de judecdti nu este poezie' El are
noliunea gratuitetii artei pe care cu vorbele d-nei de
Sta6l o nume5te une noble inutilite.lnlaturarea din
sfera artei a consideraliilor impure, mai ales intr-o
vreme preocuoati cje vaiorile reiative, este un titlu
de glorie al criticului, $i azi pozilia iui strict artistici
mai are de invins obstacole ce se ridicd mereu' El
resptngea patriotismul din arti, privit ca o cauzi de
frumos, admit6ndu-l numai intSmplitor, cdnd

.:::

rF

ls;,
*i'

&:
+
'F

FJ

F
s.
.
fg
:1F
w

,
-!

tg
-g

#
ffi

'*
#
.,4
**
:;ie

E:

.*

'+
-:

atingea impersonalitatea unei simtiri adevdrate ;l &

universale, precum repudia criteriul moralit6lii'
punAnd arta pe deasupra preocupdrilor practlce Fl
#
stabilind, cu argumente schopenhaueriene, c6 :ti*
intr-at6t arta e morali intru cdt ne ridicd deasupra ' ':!F
':t::
''.-a
josnicului egoism gi deci asupra oricdrei posibilit6!i t::il
de contagiune in riu." (G. CSlinescu, op' cit')
tG
.-*-?

:::i

tcl

n-

Mijloace

a
):

ti
lri
t-

Fl

tr

se
rU

nii
+^
LC

tai
iar

Iti
il

tl

io-

t.

Identificali in fragmentele reproduse in manual din articolul ln contra direcliei de astdziin cultura romend (pp. 107-109i
toate folosirile persoanei I plural (forme verbale, pronume personale, adjective posesive etc.). Grupafi-le in mai mulie categorii, urm6nd sugestiile de maijos, si explicali rolul lorin argumentare. Noi
este folosit pentru situalii 5i actiuni:
. comune locutoruiui 5i interlocutorului / cititorului sdu;
o doar ale locutorului: (a) pluralul auctorial (,,vom prezenta in
continuare..."): (b) oluralul maiestSlii (,.decidem c5...); (c) oluralul
modestrei ([d;, ,,drri cre0e co... '' /;
. doar aie interlocutorului (pluralul persuasiunii: ,,puipor
acum mAncdm toat; supa, da?").
2. ldentificaliin fragmentele urmdtoare eiementele care sunt
repetate Si cele enumerate pi ardtali care este rolul repetiliei 5i al
enumerdrii in respectivele argumentdri.

a.

rLC

ne
:e-

iLc
:

nilc

rre

de

lin

,,Vitiul radical in toat; direclia de astazi a culturei noastre este

neadevdrul, pentru a nu intrebuinla un cuv6nt mai colorat, neadevdr in aspirdri, neadevir in politica, neadevdr in poezte, neadevi:
piind in gramaticd, neadevir in toate formele de rnanifestare a spi'in
riiuiui publr:-." (Titu Maiorescu. contra directiei de astdz:...'i

b. ,,Toate amanteie poelilct" nostri suni ca o fioricicd sau ca c

steiutd sau ca am6ndoud in acetasi timp (lucru mai greu de
inchipuit), tofi prinlii, toate aniversarele, toate <zileie mirite>
sunt ca o stea mare, 5i toate impresiile poetice se de5teapti cAnd
c6nti filomela. Astizi insd am cetit atdtea flori si floricele, stele,
stelufe, steli5oare 5i filomele in versurile romAne, inc6t acum
primim aceste cuvinte numai ca ni5te semne uscate, obisnuite in
vorbire, prin urmare fard niciun rezultat poetic. " (idem, O cercetare criticd...)

ilu
LC

nl
LI

de

ldentificali eufemismul ciin textul de la punctul a al exercrDaii tret exemple de euiemisme bazate n;:ralr<i
anterior.
!iuiui
procedeu derivativ.
z[. intdriti ideea cuprinsd in frazele de mai jos prin mijloacele

3.

^.{
IU

;i
Llr ,

pi

LA Ll

)ra
dLl

c. A fost bine primit in Olanda

5i

in:

d. Ne impresioneazd mai ales

subiectului prin structura Ceea ce... este)

Cu

ca

m scriem
sa convr

n9em

LTTERATURA 5! ARTA DE

CONVTNGE

Literatura prezintd rder si sentimente care pot genera interpretdri foarte diverse. Orice tip de redactare despre o opera.li.
terard are, ?ntr-un fel sau altul, uncara,cter,plrsuasiv, rolulsdu
fiind acela de a convinge. in plus, orice redactare despre un
text literar presupune o luare de poiilie.'Ca atarel eite important sd-i convingeli pe cei care vi citesc textul de viliditatea po.
zitiei voastre, oferind argumente in, spqijinul acesteia.
lnceputul e cel mai greu

PREGATIREA REDACTARII
Pregdtirea redactdrii propriu-zise este esenlialS, cu atAt mai
mult cu c6t, in texteie de tip argumentativ (persuasiv), orice afirmalie trebuie suslinut6 cu explicalii gi exemple convingdtoare.

Exemplu de temE pentru redactarea unui text cu caracpersuasiv:

Pornind de la aftrmafiile criticuiui Nrcolae Manoiester
cu, citare la p, 111 (,,Vocafia pentru incepur a iui Maioresc;..."),
ardtafi, intr-un eseu cie doud pagini, dacd sunteti de acord cu ideile
respective. Puteli propune si un alt punct de vedere. Susfinefi-vd
pozilia cu argumente 5i exemple valide, care se pot extrage din
textele lui Maiorescu citite de voi.

Mergeli direct la sursi

Dupd ce v-afi asigurat ca ali infeles cerinla temei propuse,

recitili cu atenlie textele lui Maiorescu. Puteli alege 5i alte surse
pentru a va intregi bibliografia legati de tema dat6. Pe misurE ce
citili, notati-vi diverse idei, detalii sau citate relevante, care vi pot
servi in argumentare,

Precizafi-v5 un anumit punct de vedere

DupE operaliile menlionate mai sus, optafi pentru un anumit

punct de vecjere, pe care dorili si-l susfineli. lnainte de toate, scrieli

o frazd in care sd enuniali foarte clar acest punct de vedere.

De exemplu Constatarea lui Nicoale Manolescu privind conintre ,,ndzuinfa de a fi
tradictia fundamentald a lui T. Maiorescu

cel dintdi, Marele Preot al culturii", pe de o parte, 5i ,,imposibilitatea

de a se desprinde cu totul de trecut", pe de altd parte

114

este pe

Unitatea 3

Pa;optismul gi Junimea

deplin valabila, putAnd fi suslinutd cu numeroase

argumente extrase chiar din opera sa.
lntr-o fazi ulterioarS, acest enun! poate fi rafipi
nat elaborat sub forma unei teze. Deocamdatd,
?nsd, el poate servi ca punct de plecare pentru construirea argumentaliei voastre, dar si ca sistem de referinld pentru exemplele pe care ie vefi da in lucrare.

Tineti cont de eititori gi adoptati

un ton potrivit
Atunci cand scrieli, trebuie sd !ineli seama
de .uno;tinteie 5i opiniile celoi' *are urmeazi sa vd
citeascd textul. Pornind de ia acestea, trebuie sd
stabilili strategia prin care ii puteti convinge. Evita!i exorimariie subiective, care i-ar putea contraria D. ,.1nii dintre Cei care 1r:- ijls5" fg;ir,,l
Tonul generai al redactarii trebuie siabiiit incd inainte de redactarea propriu-zisii. Evitali poiemica fari obiect. Tonul deschis pi direct, in care sd
vd suslineli cu fermitate punctul de vedere, respect6nd 5i alte opinii posibile, este, de reguld, cel
a-

mai adecvat.

DACTAR EA.

Ordonati-vd argumentei::

;le

si

aveii inca cie la inceput o

de ,,puncte tar:", pe care vi
propuneli sE le aduceliin sprijinul opiniei voastrc.
Se recomandE

listE de argumente,

Accentele vor cddea, de fiecare datd, pe primul 5i

pe ultimul dintre argumentele avansate. Dacd veli

;e
-e

lt

ilt

incepe cu un argument puternic, sd va asigurati cd

avefi, in rezerv6, unul cel pufin la fel de relevant
pentru incheierea argumentErii.
ln prezentarea unor argumente logice puteli
recurge ia una dintre urmdtoarele strategii de o..
ganizare a textului vostru: (a) o ordonare cieducirvE (incepAnd fiecare paragraf cu o afirmalie general6, suslinutd apoi cu exemple adecvate); (b) o
ordonare inductivi (incep6nd cu exemple, de urrde se va trage apoi o concluzie).

)Il

n-

fi
:d

)e

Faceli diferenfa intre argumente

si simple opinii
Peniru orice afirmatie pe care o facefi, intre-

,,: ,.1^-i
--^^-+- are SUfiCientd
udLd dLcd)Lo

L-^+i
ud Ll-vd

SUStinefe in
text. Textui este acela care vd poate furniza cele mai

puternice argumente si exemple. Puteli formula,

or:iol: c, :rnsideralii personale, dar trebuie sd fit;
convinpi, oe irecare datd, cd ele sunt vaiide ;i pertinente. Evitati opiniile insuficient argumentate ori
generaiiziirile de tipul: se 5tie cd..., s-a afirmat in
repetate rlnduricii... Nu se recomandi sd trunchiali citatele ;i si extragefi din ele numai ceea ce vd
ajuta in suslinerea ideii voastre.

B
RE

,\

tn

f,

t:

g-

{d

rea le poate pune sub semnul intrebarii, relev6nd

slabiciunile lor. Referinla la pireri opuse vE va ajuta sd vd sustineti mai convingitor propriile opinii.
De altfel, faptul cd nu ignorafi pozilii care vin in
contradiclie cu ale voastre va dovedi ci aveli o viziune deschisd. Atunci c6nd vd raportati la puncte
de vedere contrare celor pe care le suslineti, evitali
sa dali impresia de nesiguranli 5i ezitare.

Menlionafi ;i contracarali punctele

de vedere opuse

Este recomandabil sd nu ignorali nici punctele de vedere diferite de ale voastre. De fapt. lucra-

incheierea

Dupd prezentarea punctelor cie vedere pe care ie consideralr esentraie, reciactali o conciuzie
aarrvltiudLUlftg.
,,nai*^r"- *,,-*-.
-, LrJr
-r --i )t
Fvrrati sa renetari.lnrr_o alii
Ltdld

il

formulare, ceea c3 ari afrrmar deja in oaragrafete

precedente. Cititorul trebuie sd rdmana cu impresia de ,,rotunjime" a rexiuiui vostru, precum pi cu
o idee clarS a ceea v-a!i propus.

VERIFICAREA
i

Dupa ce ati incheiat iLrcrarea, putefi sd o evaIuari, punAndu-vd urmdtoar-ele intreb6ri:

lucririi este clar exprimata?

Sunt argumenteie menlionate clar, in pa-

o Teza

ragrafe vrzibil marcate?

" Existi o ordoparq;,ltltef fr!5,.,.g,.acesJor a rg umenle /
. rxist*iltgeni#16$4,., inririTrti6m:.:siliif inute,
ca re a r treb'tii' bl m i nate d i n versi u nea:fi*alii?
. Recitili primul 5i ultimul papgtrf.r lfjdati
inca o datd: premisa de la care pornili ;i concluzia
la ca re aj u n geli su nt,sufjcien.t ;de'{q$'Fi:,:eristi o
', ,,r.:,.,'
legaturd logica intre
i

ele?

l''+*,s

i:

te Tn
opera marilor clasici
* D ive rs ita

DELIMITAREA TEMEI.
CONTEXTUL JUNIMIST
Maril clasici: eticheta postum6, referitoare la valoarea consecratd a operei (si nu la curentul literar numit ciasicism), data unui
grup de patru scriitori: Mihai Eminescu, l.L. Caragiale, lon CreangS,
loan Slavici. Pe toli patru ii uneSte apartenenla la aceeapi grupare,
Junimea. si ta spiritul imous de aceasta.
Conrcxtu, /s;Jri-. Romanra moo3rna. Lo:u;: lat,, vecne" ;apitala a Moldovei pi Bucure5ti, capitala noii Romdnii. Timpul: a doua
jumatate a secolului al XIX-lea. ldeologia: conservatoare, filo-germand (ceea ce nu exclude pi preluarea culturii ;i a limbii franceze).
Discret sprijinitor: Titu Maiorescu, conducitorul Junimii, critic literar, personalitate politici gi culturala a epocii.
Entre qui veut, reste qui peut!

/ lntra cine vrea, rimAne

cine poate!

Deviza

Societatea Junimea

in 1873 (tablou anivelsa')

societilii Junimea

Juntmea a fost cea mai importantd societate literard din a doua

jumataie a secolului a! XIX-lea (vezi 5i p. 107). Este intemeietoarea
spiritului critic in literatura romdnd. Preocuparea grupului junimist nu
s-a redus insd la chestiuni literare, ci a inclus impofcante probleme de

culturS, de la popularizarea 5tiinlifici (prin ,,prelecliuni") ia ortografie, de la incerc6ri repetate de a reforma invaldm6ntul la infiinlarea
unor noi institulii de invSlam6nt 5i a unor tipografii, de la editarea
mai multor reviste pi ziare la atenlia acordatd tinerilor de valoare. Titu
Maiorescu, spiritus rectoral grupdrii, precum 5ialli scriitori importanli
au impus in cultura noastrd exigenla criticd, pe care pa5opti5tii, preocupali de schimbarea de paradigma ;i de ideea de a construi, o puseserd in parantezS. Nu in ultimul r6nd, Junimea a fost un ,,grup de
presiune politica" (Sorin Alexandrescu), a participat la formarea mai
multor guverne, iar ideologia conservatoare explicd multe dintre atitudinile junimigilor; inclusiv polemicile cu unii pa;optiSti(C.A. Rosetti),
care erau liberali convinsi. Scriitorii care au dat prestigru gruparii in
posteritate sunt, pe l6ngi Titu Maiorescu, nume dintre cele mai importante pen{ru istoria noastri culturalS: cei patru ,,mari clasici",
apoi lacob Negruzzi. Theodor Rosetti, Petre Carp, Vasile Pogor ,,copilul teribil" al Junimii (impreund cu Maiorescu, ei sunt intemeieto-

rii societSlii), Vasile Alecsandri, considerat ,,pre5edinte de onoare",

5.a. Spiritul junimist, amestec de seriozitate criticd 5i zAmbet zeflemitor, de solidaritate intelectuald 5i afe(iune prieteneascd este, poate, una dintre cele mai importante mo5teniri ,,impaipabile" ldsate de

Unitatea

Pa;optismul gi Junimea

membrii grupdrii, nu numai de cei renumi!i, ci pi de

zecile de condeieri mdrunli, azi cu totul uitali.
Cu sprijinul Junimii s-au putut afirma scriitori
de mare talent, care au gdsit in atmosfera intelectuild a societdlii iepene un stimulent pentru conturarea pi exprimarea propriei personalitSli.

DOCU M E NTAREA
Pentru lectura scrierilor din opera celor patru
autori, este preferabil sd folositi edilii critice, de re-

ferinli.
Mihai Eminescu, Opere, vol. l-XVl, edilr:

inceputi de

Perpessicius,

continuaii de

Petru

Crelia, Al. Oprea si D. Vatamaniuc, 1939-1989.

l.' Caraciale Cpere.,ro1. 1-V!! editie incenuti
oe Pau, adt-t,..ipo, j, tJtlrtt-rrldtd di ;3r.o;, -,--;r:j-.
1930-1 942; sau apere, vol. l-lV, editie de Al. Roseti
!. Cioculescu, Liviu C5lin, 1959-1961
lon Creangi, Opere, vol. l-ll, ediiie de
l. lordan ;i Eiisabeta BrAncus, 1970.
.

loan

Slavici

Opere, vol. l-XlV edi!ie de

D. Vatamaniuc S.a., 1967-1987.

in cazul in care aceste edifii nu vd suni accesibiie, puteli apela si la ediiii selective, de opere alese.
Din foarte bogata bibiiografie dedicatd celor patru
scriitori, vd recomanddm urmdtoarele studii si arti-

coie monografice:

Frninescu
Despre posteritatea poetului, citili stuciiile
care vd atrag din volumul coordonat de ioana Boi:
Mihai Eninescu poet nalional rom1n. lstorta 5i

anatomia unui mit cultural, Ciuj, Editura Dacia,

2001, iar despre controversele din presa de azi:
Cazul Eminescu. Palemic| atitudin| reaclil din presa anului 1998, ?ite;ti, Editura Paralela 45, 1999.
O carle care vd dovedeste ci poetul avea c
conceptie efrrem de clar,i ;i cje rafinata asupra rostului poezrei si asupra menirii poetului, cjeosebindu-se
prin aceasta de cei mai mulli contemporani este cea
a lui Nicoiae Balotd, Eminescu, poet al inilieriiin oo-

le Carol ll"

,1940, vd va da o perfectd imagine a felu-

lui ?n care se situa Caragiale intre contemporanii lui.

Amintiri despre Caragiale, antologie 5i prefa!a de 5t. Cazimir, Bucure;ti, Editura Minerva,
1972, cuprinde evocdri ale unor scriitori care l-au
cunoscut sau au fost prieteni cu Caragiale, intre
care Slavici, Gala Galaction, G. lbrdileanu, Paul Zarifopol, precum 5i ale fiicei sale Ecaterina Logadi.
Florin Manolescu, Caragiale 5i Caragiale. Jocuri
cu mai multe strategir, BucureSti, Editura Cartea RomAneasci, 1983, este o carte care discutd relalia dinti'e dramaturg sr public, dintre autor ;i cititor'.

Alexandru George, Caragiale. Glose. Dispute. Analize, Bucure;ti, Editura Fundaliei Culturale
Rom6ne, 1996. Cartea pune problemele in stilui
elegant polemic care-l caracterizeazl pe critic.

Liviu Paoadima, Caragiale, fireste, Editur:

::unoalier Cutturaie Rom6ne, 1999, urmdrette c;

teva chestiuni aie destinului antum si postum al

operei lui Caragiale. Vd va fi de folos in special capitolul De profesie contemporan.

reangi
Valeriu Cristea, Diclianarul personajelor lui
Creangd, Bucuresti, Editura Fundaliei Culturale
Rom6ne, 1995, nu este un simplu diclionar, ci o
extrerit cie originala abordare a universului creai
cie povestitor, imaginea unui ,,ncu" Creanl "
lon Creangd interpretat o'e.... editie ingrijiti de
Consi. Ctopraga, Bucure;ti, Editura Eminescu 197'
reune5te studii pe marginea operei lui Creangd, dai'
si date ciocumentare despre omul Creangi.
Mircea Scarlat, Posteritatea lui Creangd, Bucurepti, Editura Cartea Rom6neasc5, 1990, va aju-

tE sE conptientizati prejudecSlile legate de receptarea lui Creangi

Slavici
Magdaiena Popescu, Slavici, Bucure;ti,
Editura Cartea Rom6neascd, 1977, este o moncgrafie cu informalii de bazd despre acest scriitor,

ezie, Bucurepti, Editura Cartea Rom8neascd, 2000.

Folosifi 5i recomanddrile de la frecare ieclie

decjicata poetului grupate la Citili ciespre...

aragiale
$erban Cioculescu, Viala lui LL. Caragiale, Bucu-

Mirc
(Bucuresti

d Lot Lco

aratd c5, totusi, Slavici nu s-a

D. Vatamaniuc, W
a trecut, Bucure5ti, E

resti, Editura Fundalia pentru Literaturd siArtd ,,Rege'::liil

':

.:'..:.lt:

't:,:i.:l

Tudor Vianu, Arta prozatorilor romlni, vol.l,

edi!ie de Geo !erban, Bucuresti, Editura pentru
Literaturd, BPT, 1966.
Mircea Zaciu, Masca geniului, Bucuresti, Edipentru
tura
LiteraturS, 1967.

DIRECTII DE INVESTIGATTE

. Care sunt principalele teme in opera fiecdruia dintre marii clasici?

. Ce aspecte stilistice sunt caracteristice fiecdruia

Ce viziune despre om pi despre existenld

dedusa din opera fieciruia?
.i
i'r
..],. fi
e Ce relalii pot fi depistate intre biografia si
i
- l., i
onera ceior natr,-' scriitcr-i'
:: i
. Ce genuri 5r specii literare au aboroatT
. Cum a fost fiecare receptat in timpul vielii ..1
poate

fi

-,i''

Bibliotecii

5i postum?

Tudor Arghezi, loan Slavici: o amintire,in r)-

toria literaturii romlne in evocari alcdtuita

l. Opri;an, Editura Saeculum LO, 2000, este
episod tulburator despre int6lnirea celor doi
inchisoare, ?n 1918.

Puteli de asemenea consulta capitolele relevante din urmitoareie lucrdri generale (ciiclionare,
istorii literare, cd-ti de sintezd ett.):
Diclionarul scriitorilor romlni (DSR), A.Z, in
4 volume, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Bucurepti, Editura Fundaliei
Culturale Romdne si Editura Albatros, 1995-2002.
Dictionarul general al literaturii romlne, Bucuregi, Academia Romdn5
Univers Enciclopedic,
2004-... (ultimele volume in curs de aparifie).
G. CSlinescu, lstoria literaturii rom1ne de la
origini pAna in prezent, Bucure;ti, Fundalia Regald pentru Literaturd 5i Arta, 1941.
Serban Croculescu, Vladimir Streinu, Tudor
Vianu, lstoria literaturri rom1ne moderne, editia a ll-a,
Bucure;ti, Editura Didactica 5i Pedagogice, 1971,
Paul Cornea, Semnele vremii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1995.
Titu Maiorescu, Critice,in Opere /f editie criticd de Georgeta Ridulescu-Dulgheru pi Domnica
Filimon, note;i comentarii de Alexandru George pi
Al Siindulescu, Bucurepti, Editura Minerva, 1984.
Cornel Regman, intdlnire cu ctastcit, Bucuresti, Editura Eminescu, 1998.

METODE DE LUCRU SI DE

de
un

PREZENTARE

REZU LTATELOR

Alcdtuiti sase grupe, astfel inc6t fiecare grupd sa

abordeze c6te una dintre directiile de investigalie
proDuse.

Tematica

. Alcituili fise individuale in care sa inregistrali

principalele teme din opera scriitorului investigat,
insolite de scurte comentarii 5i de exemplificari.
Orientafi-va dupa modelul de analizd a Temelor
Iiricii eminesciene, pp. 119-120.

Comparali intre ele figele alcatuite, pun6nd

in lumin5 asemdndrile

si deosebirile.

Stilul

Alcituili fise individuale in care sd inregistrati principalele caracteristici stilistice ale scriitorului studiat (de ex.: muzicalitatea, simbolurile specifice, forta imaginativd etc., pentru Eminescu; oralitatea, umorul, arta povestirii, pentru CreangS;
arta dialogului, invenlia onomasticE, comicul de
limbaj, pentru Caragiale s.a.m.d.).
. insotiti fiecare tr6sdturd stilistica identificatd cu un scurt citat ilustrativ.
o

t
'!
Fl
a:a

Unitatea
cercetdrii ;i

argu-

mentati, pe baza acestei confruntiri, ideea

sitilii stilistice a operelor marilor clasici.

diver-

. Confruntali rezultatele
di-

Viziunea

Proiectati o antologie care si conlind 1-3

texte din fiecare autor, reprezentative pentru viziunea acestuia despre om 5i existentE'
o Propuneli, individual, textele pe care le-ali

^4:
Itc

introduce in antologie, argumentAndu-v6 opliunea fala de ceilaiii colegi.

n Discutali intre voi ;i cadeli cie acoro asupra
continutului antologiet, pe care sd-l prezentali ci"-

lsi

sei, cu argumentalia aiegerii finaie, colective'

o Puteli de asemenea compara viziunea ceior

sariti: -' ?;uc '-'-. at'e:- oa"ti:uia a '::

tenlei (de exemplu, modui de a percepe si de a inf;tisa natura). Folosili, ca model, focalizarea con-

'

patr

etii

trastive asupra temei orapului,

. Alcatuili o succinti schili

biografica a fie-

cirui autor.
S*

!ie

ldentificali, dacd e cazul, momente sau aspecte aie vielii care si-au pus amprenia asupra oDerei
r Ardtali in ce mdsurd scriitorul a fost preocupai, pe parcursui vieiii, cie cariera lui literari'
. Pe baza compardrii dateior, formulati puncte de vedere proorii asupra reialiei viali-ooera in

-.;
)ot'

crealia literard.

:5ri.

?lor

Genuri si sPecii

Alcdtuili c6te un inventar ai genuriior si

speciilor practicate de citre scr torul investigat, indie6nd ce loc ocupi acesta / aceasta in ansamblu!
o

trnd

operei.
speciile reprezer'tative, cAte o scriere preferatii' Motivafi-va alegerea'
o Alegeii, pentru genurile

dl<-

rCi-

3rar96;
de
'ica-

Alcatuili c6teva intrebdri de tipul: Care dintre

cei patru scriitori vi se pare cel mai important azi?
Care vd este cel mai familiar (in sensul cunoa5terii
operei lui)? Cdriile ciruia le citili cel mai frecvent?
Pe care dintre ei ii aveli in biblioteca personald?
Dictali-le intregii clase 5i rugafi pe fiecare dintre
colegi sa le dea mai departe, unei persoane cunoscute, dtn medii c6t mai diferite (amici, bunici, cuno5tinfe). Alcatuili pentru fiecare scriitor din cei
patru un tabel cu cifreie 5i procenteie rezultate din
sondaj (cereti ajutorul unui speciaiist sau al uno:colegi buni la matematica).

TEtVIEI.E LIRICI! EMINESCIENE

C6nd privesc zilele de-aur a seripturilor rom6ne
Ma cufund ca intr-o mare de visdri dulci 5i senine"'
EPigonii

pp' 120-122'

Viat6 ;i oPerd

)R

bucurd in momentul de fa!5 fiecare dintre cei patru scriitori.

;i

Mihai Eminescu are in crealia iui intreg

brevrarul de teme al timpului sdu' inceputurile
poeziei lui se afld, at6t prin tematici, c6t;i prin
tonalitate sentimentala 5i recuzitS, sub semnui
poeziei pa;optiste, Poeme ca La Heiiade s'' Epigonii (in care este pomenitE o intreaEd pleiadi
cie in-eput a liricii noastre) arati insd ci nu ests
vorba doar de o fireas'-E influenli a inaintasilo"
ci mai aies de o opliune conStienti, de asumare
a unei formuie poetice ale cirei sensuri de
adiincime sunt reconstruite de poet dupd un tipar propriu. Poetul explica: ,,Dacd in Epigonii
vefi vedea laude pentru poeli ca Bolliac, Muremeritul in;an ;i Eliade, aceiea nu sunt pentru
pentru
c5,
tern al lucririlor'lor, ci numai
intr-adevir, te mi5cd acea naivitate sincerd, necon;tiutd, cu care lucrau ei". Sinceritatea trAirii'
,,convorbirea cu idealuri", increcierea, vizior arismul devin pentru Erninescu vaiorl utoplce, la
care prezentul nu mai are acces.

Receptare

o Ardtati, pe baza informaliiloi' bio-biblrografice, daci autorul investigat a avut parte de

succese sau de insuccese literare in timpui vietii'
e Pentru receptarea postumS, puteti face
un sondaj de opinie privind aprecierea de care se

Tema erosu lut. Primazond a pgeziei de draqoste corespunde in genere aea$ilor'de tinerefe'
r,.n, romantice: Venere 5i Madond, lnger 5i de-

mon, inger de pazd, Amorul unei marmure,

t'

Mortua est. lubirea construie;te femeia din antiteze, in ipostaze angelice sau demonice, iar bErbatul
oscileaz6, previzibil, intre adorare necondilionatd
si dispre! sau ur5. De remarcatinsi ci mipcarea sufleteascd de maximd amplitudine (intre cer si abis)
este parcursi de obicei in timp concentrat (in acelaSi poem, in acela;i amor). lubita
- ca femeie genericd
acceptd ambele chipuri 5i substitulia lor
.,,-^^.i,,4 - [^-^
l^ ,,-*x
-^ suprapuna
-,,^
-i se
-^
^l^ sa
succesrva
Tace ca,
ta urma, ere
pAni la confuzie, de;i aparent invinge doar ingerul.
O a doua etapd a poeziei erotice este cea de maturitate, in care iubita devine tangibild, iar dragostar
rrn Ld
rr n4ni )l
.i .{arnrr \LUr prEurtELLrq
nrodilorrio r,uru,u,
n:tr rrr)
LcO flOLg
POlld UCLvr urrl t'rr
sa fie senzual, intim, erotizat. Bdrbatul descoperd

feminitatea, ale cdrei isprte nu i se mai par demonice, ci de o nespusa oulceati. Reveria eroticd si
realitatea suni. aar.Jrn, ce!a ca"e se succed si s.
conrunda, Acester penoaoe, poate cea mar senrna
din lirica eroticd eminescianS, ii aparlin poeme ca:
Naaptea, Floare albastrd, Lacul, Dorinla, O, rdmAi
(dacd identificdm pddurea cu femininul), pi, pa(ial,
cele trei Sonete din 1879. in fine, a treia etapi este
poezia misogini (= femeia este dispreluita, urdta),
cu accente satirice sau filosofice. BErbatul se despafre de ea, nu mai crede in amor, isi judec,i iubita
cu cruzime,-cu patos acuzator sau cu amara resemnare fiiosofici. Scnsoarea V, :unoscuta 5i sub
numeie de Dalila (cu trrmitere cjirecta, 1n tex: la
povestea biblica) cupnnde cea mai reprezentativ:
imagine negativd a femeii. Alte poeme drn aceaste categorle'. S-a ous amorul..., Ce e amorul?, Pe
lSngd plopil fard sof..., Adb.
,,De-apa vremi se-nvrednrcirE cronicarii 5i rapsozii;

Veacul nostru ni-l umplura saltimbancii si irozii..."

.,

. .,

'

corupe implacabil totul: individul

;i

societatea,

;i politica, poezia ;i spiritul,

Poezia filosofici eminescrand se aflS sub
diverse influenle, fard a-5i pierde originalitatea si
fdrd ca abstractul 5i complexitatea ideilor si ptirbeascd plasticitatea imaginilor. Cosmogonra indiana (in special din Rig-Veda, una din cirtile
Vedelor, monument spiritual 5i religios al vechilor inzi) std la baza imaqrnilo. cosmogonice (sau
pur si simplu cosmice) din Scnsoarea i;i din luceafdrul. Poetul ;i locul lui in lume (geniul sau fdcdtorul de rrme), viata, moartea, zdddrnicia sunt,
toate, fdrAme din meditatia filosoficd a poemelor
dragostea

eminesciene.
,,Eu

rimirn ce-am fost, romantic."

Eu nu cred nici in lehova

Eminescu nu are cum si f ie inchis intr-o formuld poeticd, depi este limpede c5, in ansamblu,
nu poate fi separat de romantismul inalt, al arde-

rilor intense, al antitezelor largi. De la poemele

de inceput la cele de maturitate, de la antumele
indelung cizelate la magma postumelo; de la rimele
de extrem rafinament Ia versul fdra rima din add
(in metru antic), de la libertatea 5i amplitudinea
versului din poemele romantice la rigiditatea formei din Glossd, de la gravitate ;i sobrietate clasicd
la jocul 5i parodia corozivi (Antropomorfismls, vo-

cea lirica, stiiul si viziunea suni mereu altele.

Dacd aducem in disculie ;i proza, pi publicistica,
si corespondenta lui, s-ar pdrea cd nu exist6 un
singur Eminescu, ci mai mulli. Care este, totuti,
trdsdtura care unificd toate aceste variante ale
scrisului eminescian? Probabil cd aceea remarca-

ta incd de Maiorescu: ,,farmecul limbii, semnul

'

Tema istoric5. ln perspectiva temporalS, in

opozilia trecut-prezent, Eminescu privilegiaza (idilizeazit) intotdeauna trecutul, indrferent dacd este
vorba de cel literar (Epigonil sau, mai des, de cei
istoric pi politic. ln poezia eminescrand sunt distincte trei v6rste ale istoriei noastre: o v6rsti mitici,
paradiziacS, cea a Daciei drn poemul Memento
mori, de pildd, o v6rstd eroicd, cu figuriin efigie de
tipul lui Mircea, din Scrisoarea lll, cu nume leger,dare ca ,,Basarabii" si ,,Musatinii" pi, in fine, un
timp de crizd, cel al contemporaneitdtii. ,,Prezen-

tul", vestejit cu enorma forta retorica, este in

vadita antitezd cu trecutul, iar riul perverte5te 5i

celor alepi".

ESANTION DE TEXTE.
FOCALIZARE: ORASU L
Eminescu
frrrnicar -Cu oameni mulli pi muri bizari,
Privesc oi'asrrl

strade largi cu multe bolti,

Cu c6te-un chip l-afll stradei col!.
[...] O fata trece c-un orofil
Rotund 5i dulce de copil,
Pe

Un cdine fuge spariet

-t{

Unitatea

Pagoptismul pi Junimea

fl
l:

$uier-un lotru de bdiet,

lb
-i
)l
tl -

tt-

ile
lt-

intr-o rdsP6ntie uzatd

Si-ntinde-un orb mdna uscatd,
Hamalul trece incdrcat,
Si orologiile bat
Dar nimeni nu le mai asculti
De vorbE multd,
Lume multd."

]U

a-

rl
oi'

rt-

u,
et^
tq
le
le

)t
rf-

le.

tn
i^

tr=

lul,I

Pilvesc ora5ul

furnicar, 1 873, publicat postum

,,Era noapte ;i ploaia cddea mdruntd pe

stradele nepavate, stramte pi noroioase, ce trec
prin noianul de case mici ;i rau zidite, din care
consistd lconsta] partea cea mai mare a capitalei
RomAniei, 5i prin ballile de noroi [... ] De prin
crdsme 5i privalii pdtrundea prin ferestrele cu
multe geamuri, mari 5i nespSlaie, o lumini murcjari, nai slSbiti inci prin stropil c1'. pioai. *
inundase sticlele... " (Sdrmanul Dionis, 1872)
Ajung cele doud fragmente pentru a vedea
ci, atdt imaginea de zi a ora;uiui, cAt ;i ora5ul
de noapte sunt, pentru Eminescu, un loc ur6t,
aglomerat, iar noaptea apaiStor, neprietenos. ln
fragmentul din poem domind adjectivele cu
valoare negativS, iar repetarea lui mult, multd,
furnicar devine terifiantd, sufocd. Oximoronul
lumind nurdard din f ragmentul de prozd este o
metaforE a murdiririi puritdlii. in oras se afld
odaia saracdcioasd ;i mizerd (de exempiu Cugetdriie sdrmanului Dionis). Pentru Eminescu, in
opozilia sat / orag, cAptiga intotdeauna satui, cdt
mai arhaic. Cauzele sunt douS: satul reprezintE
pe de o parte copilaria, timp mitic, al fericirii ;i
lipsei de griji 5i pe de alti parte natura, naturalul. din care Eminescu a construit insule utopice,
spafii paradisiace.

Caragiale
panorame
tricoloruri
,,Turt5 dulce
mahalagioaice
soidati
bragd
baloane
decoraliuni
fracuri
lampioane
limonad5

-_

-'
- donile -menajerii - provinciali decorali
-cerpetori - ciubere crmpoaie
copii
fluiere
- de buzunare
hdrdaie
-bonemini;tridoici
- punga;i
foartifilii
muzici
trdsuri
- [...] DeFteaptd-te rom6- comddii
tografii la minut
acadele
nel
ciucalatd
sifoane
sac6z
paplesnitori
smochine
cSlupari
tunuri
- Leul de mare
puti
poame
capul vorbitor
incercarea
copilul cu trei picioare
,,Vasilache"
-

La Mo:

t .l guri cdscate - praf - noroi - mur- infeclie

vreme frulume, lume, lume
dever slab...
moasd
- Criza teribila, mon;erl"
- Tabld
(MoSii
de materii, 1901)
puterii

ddrie

,,Doi amici, NiF Fi Ghite, 5ed la o masd in

berdrie pi vorbesc incet despre cine Stie ce. U5a
stabilimentului se deschide cu zgomot, ;i intri
foafte vesel un mu5teriu nou, un om mai mult t3n,ir dec6t bdtrdn. Dupi toate aparenteie, sosette
dintr-un stabiliment similar, unde trebuie sd fr stdruit mult. Noul sosit se uitS ia meseie ocupate,
pare c-ar cduta o cuno5tin!i, si-5i opreSte 1n sfir'-

sit privirile asupra celor doi amici. Cu pas

mai

mult hot5r6t decdt sigur, vine drept la masa ior."

(c.F.R., 1899)
,,10 ceasuri si jumdtate seara, in s6mbata
Pagtelui...

<Marele Magazin de Coloniale, Delicatese,

Comestibile et Colori 5i mare Depou de Vinuri et
Bduturi Jndigene et Streine> cu firma <La trei
struguri tricolori> ;i-a ldsat obloanele ;i inchis
gazometrul. T6narul Lache, funclionar comercial

in acest mare magazin, igi pune costumul cei

nou 5i cravata cea
noui cu bi

nette."

[.

,,Vizilult...$ezat6 la poalele
o
bre podgorii, aceasti urbe
fatd cu multi
cdreia bate soarele i
apune, rarna 5l vara.

Mizilu

mijlocul tuturor, p6ni acuma ca re5edin!6 de subprefectur6 pi ca una din cele mai importante centre politice ale tirii." (O zi solemna)

'

Spre deosebire de Eminescu, la care ora;ul

apare numai prin excepiie, la Caragiale decorultuturor schilelor ;i al pieselor de teatru este unul citadin. insd orasul lui Caragiale are exact acest rol,
de simplu decor. intre exterior pi interior, Caragiale privilegiazS (ca in teatru), interiorul, odaia, al carei punct fix, magnetic aproape, este masa. ln locul odSii apare adesea compartimentul de tren,
loc al tuturor aventurilor, spaliu inchis si dramatic.
Cdnd descrie exteriorul, aglomeralia (ca in enumerafia din MoSii...), Caragiale pune accent pe pitoresc, pe comddie, iarimbulzeala nu are nicio urmi
de tristete, este una veseld, calda. lipsiti de griji.
,*i,,t-^-.1,,*- i.,
rrwur.Eorc /\,/runrc,
rume. iume", atste ciutaia,r.-

personajele lui Caragiale, singurdtatea nu e de

conceput in universul lui. Orasul, f ie cd e vorba de
Bucure;ti, fie cd e vorba de o altd urbe (O zi solemnfl este vizut abia atunci c6nd e plin de oameni si

de zgomot, in zile de sarbitoare. Descrierea lui

este fdcuti numaiin treacit, de un ochi fdrd nrcrun
interes pentru ,,peisaj" (La PastD, fie este ingrosatE parodic, preia tonul exaltat al gazetarilor (O zi
solemnfl. (n nuvele apare 5i satul, peisajul rural,
dar fdra sd i se acorde o semnificatie Si fdrd sE predispunE la contemplalie si descrrere).

reangE

pdtul drumului. Tinerii se ascund sub pled pentru

cd vorbele oamenilor de pe ,,ulilele lasilor" sunt
riutdcioase. OraSul este respins dinainte:
,,Cum nu se dE scos ursul din b6rlog, ldranul
de la munte strdmutat la c6mp, pi pruncul, dezlipit
de la s6nul mamei, a5a nu md dam eu dus din Humulepti, in toamna anului 1855, c6nd venivremea
sd plec la Socola, dupd stSruinla mamei. " (Amin-

tiri din copilarie,lY)

Atdt Amintirile, c6t ;i Pove5tile lui, at6t casa,
c6t pi palatul, curtea boiereascd sau cea impa16teascd, at6t iadul, cdt Si raiul sunt, asa cum a remarcat critica, un fel de Humulesti natal.

se tdrguiegte si se ceartS cu oamenii, se mai ia de

cap c6teodatd, pl6nge ;i se pl6nge c-a rEmas vipi

loan Slavici are atdt descrieri rurale, de peisaje

(in nuvele, de ex. Moara cu noroc), c6t 5i cadru citadin, in Mara. AtAt peisajul, c6t pi decorul origenesc sunt insd intotdeauna legate de un implicit
personaj, care vibreazd sau nu la ceea ce vede. Daci
in Budulea Taichiipersonajul e infiorat de un peisaj
nocturn, luminat de lun6, care ii treze;te imagini interioare puternice, in Mara, orasul pare aproap un
desen topografic, menit sd marcheze drurhurile
Marei, interesate numai de ,,c6t", nu pi de ,,cum".
Oamenii, t6rgovefii, tdrguiala, acesta este pentru

Mara ora;ul. Slavici il prezinta sumar pi are intuilia

Sceni ruralS. picturS naiv5 de Mihail Dascdlu

122

IE

:..: i

'l:itl
,:r:: I

,::

.:,,i

::l': I

;i
:l

,,Aooi, mare lucru oentru o precuoeati, Rad.

na e Radna. Lrpova e numai aici, peste Murd;, iar
la Arad te duci ?n dou5 ceasuri.
Marli dimineafa, Mara-si scoate co5urile pline
piala
in
de pe tdrmurele drept al Mura5ului, unde
se adunE la tArg de saptdmdnd murdgenii p6na la
lov6rpin ;i Soboteliu si podgorenii p6nd la Cuvin.
Joi diminealS, ea trece Mura;ul ;i ?ntinde satra pe
tdrmurele st6ng, unde se adund bandleni p6nd pe
la 5get, Cdpdina5 si S6n-Micl5up. Vineri noaptea,
dupa c6ntatul cocopilor, ea pleaci la Arad, ca ziua
s-o prind5 cu patra intinsd ?n piala cea mare, unde
se adund lumea din saote !inuturi. " (Mara, 1906)

duv5, 5i apoi iar se uitd imprejur sd-pi vadd copiii

iar r6de. " (idem)

..'

r-t
--i

Slauici

,,Umbl5 Mara prin lume, aleargi sprinteni,

Daci LL. Caragiale este aproape exclusiv citadin, la Creangd ora;ul lipsepte cu desiv6r5ire.
Desigur, sosirea cu cdrula lui mo; Luca la lapi, din
finalul Amintirilor din copildrie, nu este decAt ca-

,-t,.

artisticd de a prezenta numai acel orap pe care Mara

e ?n stare s5-l perceapS. Este, in fond, o anexd a personajului, poarti aceea5i marcd stilisticd.

:
1j.

ntre
Orient si Occident
I

ll

!i

ii:

ii:

it
t-

li:l
li',
i|i:

l-

MIEZUI. PROBLEMEI

!&
tHr

Situatd geografic intr-o zond de frontiera, intre Europa Rdsdriteani, Balcani 5i Europa Centrald, Romdnia de azi este rezultatul
unor influenfe venite, de-a lungul istoriei, dinspre toate cele trei arir
de civilizatie.
Dacd Antichitatea este marcatd de extinderea lmperiului Roman
la nord 5i sud de Dundre, in Evu! Mediu, Bizantul devine princioalr-'
ixooei oolni-, arllura, si reltgro:, pntru ca, incep6ri cjti, secotrl' .
XIX-lea, romdnii si ,,descopere" Occidentul, Pa;opti5tii aleg modelul
francez, iar junimi5tii incearc6 s5-l impuni pe cel german. intre cele

i-

,-

lr

'e

doud rdzboaie, moderniptii, adepli ai sincronizdrii cu spiritulveacului,

orientali spre cultura apuseand, intr6 in disputd cu tradifionali$ii autohtoni;ti, care doreau intoarcerea spre valorile romdne;ti tradilionale ;i,
prin ortodoxism, spre Orient. Este perroada cea maifecundd a culturii
romdne. Perioada comunisti a insemnat insd o reorientare a Rom6niei, de data aceasta spre blocul ldrilor care au intrat in sfera politic,i

le
to
'1.

Boierul lordache Filipescu pe la 1843

rg
re

sovietic6. Contactele de orice fel cu Occidentul sunt intrerupte. Dupd

ta

ciderea comunismului, Rominia reinnoadi relatiile cu Occidentui

si ndzuie5te spre integrarea in Uniunea Europeand.
ii in ceea ce privepte reiigia, rom6nii s-au scinciat intre Orient s:

ie
)

e-

Occident. Orientarea unei pErti a romSnilor transilvdneni spre Apusut

catolic, la inceputul secolului al XVlll-lea, a fost interpretat6 fie ca un
gesi de salvare a credinlei si indiviciualitalii elementului romdnesc din
Transilvania, fie ca o subjugare la imperialismul papal ;i o ingenunchere in fala habsburgilor. in perioada comunistS, Biserica Rom6na
Uniti cu Roma pi cultul greco-catolic au fost interzise, clericii care au
refuzat si treacd la ortodoxism au fost inchi5i, iar l5ca;urile de cult au
fost preluate de ortodocSi. DupS '1990, incercarile de reconciliere din-

-if

tre ceie doud biserici rdrn6n mai mult la nivelul declaraliilot'.

le
asi

ia

:i-

:,i
^i

'al
n-

tn
rle

tu
ra

Ofiler pe vremea lui Carol

Apartenenta Rom6niei ia Orient sau la Occident poate fi

discutatd pe mai multe planuri: geografic, istoric, politic, religios 5i
cultural. in fiecare dintre acestea, adevdrul se reconstituie din nenumirate nuanle care, Pe de o
complexe, ial pe de altE,
gate de ceie douS civili
O discutie desore felti*',ffi'care Rom6nta se
portare la Occident sau la Orient poate fi in
spectiva integrdrii Rom6niei in Uniun$i
condiliile in care unele sondaje de opinif:ffi

;";;;c spre ideea cd ne indreptat inii-o',.di;tiia

[[i
{B

ffri

lii
'ii

Orient si/sau Occident, o disculie actualS?

ln misura in care astdzi accept5m ideea cd

ampele tipuri de civilizatie, orientalS si occidentaic, ciu 2,,i. i-oi-, i. I :::,:'11'-- lLr'-.Lrr,' romane
si ci este mai interesant sd intelegem contextul,
cauzele si efectele acestor influenle decdt sd c6ntdrim proporlia in care ele s-au manifestat sau se
mrni{nc*i
lllOllllE)LO

in
cn:tir rl lvirrurr!JL,
166y1i6pq7- n
urJLu(rLrtip de<nra
uLJIJr lll )pO!lUl
v flicrr

raportarea fata de Orient sau Occident este mai

cur'6nd menitd si ne ajute sd inlelegem profilul
spiritual al romdnilor sau mentalitalile acestora.
Alegerea de azi a RomAniei de a se aldtura Europei occidentale nu inseamnd negarea influentelor
orien1r1., ci ar trebui sa presupund un exercitiu de
reflectie de tip maicrescian: in ce m5suri formele
,^^-i-,,---.

lilStltUliuildlc Ul'Opfi: ; , r'ilpliCli, Vd jOf ll UCCrdentale pot fi asimilate la noi sau pot schimba
mentalit;!ile balcanice si orientale ale rom6nilor?
Vin ele pe un fond nepregdtit, sunt ,,forme fdri
fond", ata cum afirma mentorul junimist despre
importurile occidentale de la sf6rsitul secolului al
XIX-Iea? in timp, s-a dovedit ci Maiorescu s-a inSelat ii cd formele au reugit sd creeze sau sd modifice fondul, mentalirdtiie, Se poate repeta astAzi
un astfel cie proces sau, intr-un context schimbat,
nir
rfpm :ctontl l: /rrF/-rul
rpnotArtr,a iciorio;" I
rru no
rrv nr
vuLLr'ruJLrYre
'q

Civilizalie hibridd?
Apa cum ati observat 5i in disculiiie despre
Balta-Albd de V. Aiecsandri, amestecul ciudat 5i pitoresc oferit de civilizatia rom6neasc5 provoca uimire. Este adevdrat cd rom6nii au receptat influente at6t de diverse de-a lungul timpului, incAt ne
putem intreba care este, in fond, specificul national al culturii gi civlizaliei romAnepti. Dupd unii,
acesta !ine exclusiv de fondul autohton (substratul
antic, ortodoxismul, civiliza!ia rurala gi folclorui),
iar dupd altii acesta este tocmai rezultatul feluritelor imbindri ale influentelor strdine cu acest filon
autohton. Indiferent cum ne plas5m fala de aceste pozilii, nu putem si nu-acceptdm evidenla cd
jocul contrariilor 5i al eterogenitalii este prezent in
intreaga noastri culturd 5i cd deschiderea spre asimilarea unor modele foarte diferite, vdzutd adesea
ca reflex al unui complex de inferioritate, vddeste
dorinta de apropiere fa!5 de ,,ceilal1i", altfel decit
noi, dorinta de a fi in dialog cu acestia.

Deschidere sau izolare?

Conotaliile negative asociate influenlelor orientale in cultura pi mentalitalile romAne;ti sunt foarte
puternice. Ele au fost identificate, de-a iungul timpur"i
-r+^-^'^^/
tul, LU ,,orLgr
ortro ^
Pur'-itetii romane a neamului sau a
latinit5lii limbii romAne, cu instabilitatea politica a
epocii fanariote, in general cu o mentalitate retrogradi pi neserioasS, marcatE de superficialitate, a
populaliei pi, mai recent, cu o ideologie totalitari, cea
comunisti. Pe de altd parte, felulin care cultura a valorificat fondul balcanic al mentalului colectiv demonstreazd faptul cd aceastd laturd este vie pi viguroasi in prof ilul nostru spiritual (si-i amintim doar
pe Anton Pann, L L. Caragiale, Mateiu Caragiale sau
lon Barbu). Ea intrd insS in concurenld, din perspectivi diacronica, cu fondul profund al culturii populare
rom6ne5ti, ra: oin perspectivd sincronicd, cu mentalitatea diferit,i a populaliei din unele zone ale Rom6niei aflate suo influenle occidentale (unele regiuni ale
Transilvaniei, de pilda). Mai mult, in perioada interbelicS, s-a pus aproape semnul egalitaliiintre autohtonism/ tradilionalism ;i Orient, pe de o parte, ;i
deschidere/ modernizare si Occident, pe de alta. Cu

-"

,l
!:

alte cuvinte, Orientul insemna de fapt izolare, iar

Occidentul simboliza dialogul. Astizi, ca urmare a
traumelor suferite in timpul comunismului, Rasdritul
inseamnd iard;i trecut, in vreme ce Apusul este asociat simboiic viitorului. Dar acestea sunt in fond cliFee, care nu fac decAt sd deformeze o imagine mult
mai complexd;i mai nuanlatd a realitStii. fuupra careia vd propunem sa reflectali voi in5iv5 5i sE dezba-

te!i, la aiegere, oricare dintre urmdtoarele moliuni.

Pentru documentare, vd pot ajuta ;i studiile de caz
Latinitate 5i dacism, Dimensiunea religioasa a existentei si Formarea constiintei istorice.

r,i
'a,

'1

,+
=

PROPUNERI DE TEME
PENTRU DEZBATERE
Pentru modul de realizare a dezbaterii, revedeli
manualul nostru pentru clasa a X-a, pp. 4CH3.
o Mentalitatea rom6neasci nu este pregititi
formele institulionale specifice Uniuasimileze
sd
nii Europene
. Procesul de integrare europeani va deter-

minaodiso|u!ieaspecificita!iicu|turiirom6ne.
. Modelele esentiale ale culturii romdne
fost pi sunt cele occidentale.

au

. Apartenenla majoritSlii rom6nilor la confesiunea ortodoxd sprijini integrarea europeand.

i,..

Unitatea 3

Papoptismul gi Junimea

PUNCTE DE VEDERE
I t_

+^
LE
tt-

3a

a-

GI

IU

cIE
tid-

le
t-

.:
,U

al

r.

Mai multe Rominii?

,,RomAnia de astdzi (care s-a niscut abia la

1 859 pi si-a dublat teritoriul la 1 91 8) este, in mare,
alcituitd din trei lari istorice: Jara Rom6neascd, la
sud, intre Dundre si Carpatii de miazlzi', Moldova,
la esi, intre Nistru 5i Carpafii rasaritenr; Transiiva-

nia, la apus, despafiita, prin arcul Carpatilor, de

celelalte doud !5ri. Simplific6nd lucrurile, am fi
tentati sd spunem cd Jara Rom6neascd, lipitd de
Dundre, se infdtiseazE ca predominant balcanica,
?n timp ce Moldova privepte nu numai spre sud,
dar 5i spre nord, cdtre Polonia, si spre rasarit, cdtre
stepele rusesti, iar Transilvania aparline Europei
:nro-:hil'
cnr'fir
Conlr;... /,/
: :arr'-a micrrr:
,,-rUic dpIe-idOlrc,
se,,r,v.SpdllUlUr
"

cidental de civiiizalie. Multe vaiuri au venit dinspre

risarit, de la scilii antici p6ni la ru;r in epoca modern5, ;i multe altele dinspre apus, de la celli si romani p6nd la la unguri si germani.
Rom6nia este a;adar; in acela5i timp, balcanica,
rdsdriteani pi central-europeanS, fdrd sd apafiinii pe
deplin niciuneia dintre aceste diviziuni, de altfel des-

ul

tul de artificiaie. " (Lucian Boia, Rom1nia, lard de fron-

l-

tierd a Europei Bucure5ti, Editura Humanitas, 2002)

rit

CSutarea ieientitSlEi

a-

,,Si prin constitufie

tz
5-

etnici pi prin oozilie geograficd, poporul rom6n se afla la hotarul a douE

lumi: a rdsdritului pi a apusuiui. Nu exista, desigur',
rase pure ci numai rase istorice; ele sunt mai mult
expresia unei idealitdti comune dec6t a unui s6nge
nealterat. [...] Larinitatea nu reprezintd nicr ea o
formul5 somaticS, ci o conformalie mintalS; oricare
ar fi fost amestecul de sdnge intrat in compozifia
rasei noastre, mentalitatea latini o configureaza in
chip caracteristic 5i definitiv, Daci tragice imprejurdri istorice nu ne-ar fi statornicit pentru multa vreme fn atmosfera morala a viefii rdsiritene,
suflet
roman in viguros trup iliro-trac, noi am fi putut in-

t-

tAnd pentru Bizan! si nu pentru Roma, romanita-

tea balcanica si carpatica a inceput obligatoriu sa

;;-;^{1,,^^i^.i
L-i^^-i-:
-^^,,:
^-^-^+i
ir: rrrucr rLorc -.1^
uE o,-cdSt5
noui bisgri:i
:::g
co:
tinua activitatea misionard a lui Chiril si Metodir;.
Farii indoiala cd in aceastd epocd ea a adoptat liturghia in slavona veche. StdpAnirea bulgari in
nordul Dundrii nu a fost insd dec6t un episod trecdtor; alte popoare venite din stepa
maghiari,
nAaAnAnt
tm2nt
pcLsr
rsgr, at
Lurilor[

tra de la inceput, [...] in ordinea civilizaliei apusene." (E. Lovinescu, lstoria civilizatiei romAne moderne, voi. l, Bucuresti, Editura Ancora, 1924)

l-

,,C6nd bulgarii slavizati s-au convertit la crestinism, in a doua jumdtate a veacului al lX-lea on-

r+ ^^-+^ dLg>ttr
--^-+^ ?^
ou +r^-'
Lt ELUL iJc)Lc
Ic-

giuni fac6nd imposibilS aici statornicirea unei ierarhii. 5-au mentinut insa relaliile cu biserica orientali, fat6 de care stramosii rom6nito: s-au leglt
<t.ainrnir
llr!.
J!qLvl

!-

ri.

Bulevardul Academiei intre rdzboaie

l-).ari
ianiilriir
eulu
lsyoLUl

l,:

:rnclnr
CLC)Lgcl

n
rnntinrrr+
I l-dlrr {i
II LLrllLlllUdL.

nu s-a: outea explrca o-: ce un popor oe limb- ia

tind n-a fost cucerii in secolele al Xl-lea sl al Xli-iea
de propaganda catoiica, din nou in plin av6nt sub
egida regilor din Ungaria, [ . ] RomAnii din Transilvania, care recunoscusera supremaria aceleiasi biserici inainte de sosirea maghiarilor, fapt dovedit
prin adoptarea liturghrei dupd model slav intr-o
epoci in care aceasG influentd nu s-ar fi putut datora cuceritorilor unguri, i-au ramas credrnciosi
fdrd sd fi avut, secole intregi, episcopi ;i o organizare sistematica in dioceze si vicariate. Chiar pi in
-^-^l^l^ _r v\ /r i^_ _, al /\y\1ll_lo:
nrontii r1s airt +ra
" v "-'sq v'| svL" uq d'|(*'| 3'.::: ':'"::l:::.t:
LEau Lot!/oLr Lo ,o ,'e hirotonisiti in lVoldova sau
in Tara Romdneasci " (G I Bratianu, O entgmd 5r
'|''I

un miracol tstortc: poporul rom1n 119421, Bucu-

Religie: ortodoxism vs. catolicism

isi revendicd cinstea d
dezvoltarea constiintei

conseryarea si intdrirea nationalitdlii rom6ne insE;i.

Biserica Oftodoxd ipi atribuie maiales meritul de a fi
pastrat neatinsd fiinla neamului de-a lungul veacurilor, iar Biserica Unitd vrednicia de a fi trezit neamul
din amorleala in care il aiuncase nefasta influenla
greceascS. A;a, am6ndoua i5i cer dreptul de a fi re-

cunoscute ca apa(in6nd, prin propriile tradilii si

prin propria activitate culturald 5i spirituald, patrimoniului sufletesc al neamului." (Alexandru Mircea, Problema religioasd in RomAnia,in Biserica RomAnd Unitd. Doud sute cincizeci de ani de istorie,
Cluj-Napoca, Casa de Editurd Viala Creptine, 1998)

autorizeze, dupd cum

va lipsi apoi o limbd de cir:culafie si de notorietate. [...] Fie cd ipotezele noi

tind sE descopere in cultura romdnd o continuitate europeana de mai lungd durata, fie ca, pe urmele lui lorga, atribuie acestei culturi un regim
special prin sublinierea apartenenlei la tiparul bizantin sau, mai precis, la un spaliu de confluenta
fecundi intre Orient si Occident, fie ca, in sfirpit,
redefinesc termenii insisi de <literaturi> ;i <cultur5>, ele nu pot dec6t si reducd, eventual, dimensiunile si importanfa unui prea evident decalaj."
?i

(Mircea Martin, G. Calrnescu si complexele litera-

turii romlne, Bucuresti, Editura Albatros, 198'1)

CulturS: autohtonism vs. europenism
,,t...1 A fi 5i a rdmine rom6n este marea
tem; a unei cultu': care a trebuit intotdeauna si
se ganoeasci pe sine in termenii, uneon constrangdtori, ai supravietuirii. Acesi mit al identitdtii a ramas in nrod constant prioritar fata de oricare altd
problemi culturalS sau ideologic,i, Singurul loc

rdvnit de integrare era unul imposibil: iatinitatea

occidentali. Dorinla de a reveni aici a dus la o cEutare sau intoarcere la vatra miticd, ale cirei rezultate au fost deseori dezamdgitoare, permisiunea
de a pdtrun-de in acest teritoriu nefiind totuna cu
cea de a se stabiii acolo. in secolele al XVll-lea 5i al
XVlll-lea, ltalia ii fascineazE pe umani5tii munteni
sau moldoveni, iar in secolul al XVlll-lea si ia inceputul secolului al XtX-iea, pe latini;tii transiivdneni;
Franta seduce inteligentsia secolului al XIX-Iea.
Dar nepasarea sau aproape nepdsarea Vestului
aseminator, dar depdrtat, ca pi deosebirea de vecinii apropiali, dar uneori agresivi, creeazd sentimeniul unei singurdtdli dureroase, ale unui <dor>
sfAsietor dupi un altundeva care nu este niciieri,
gi sporesc forfa propriilor tradilii, unicul loc accesibil, in care ldentitatea si Diferenla se acceptd pi se
imbogSfesc reciproc." (Sorin,Alexandrescu, Paradoxul romln, BucureSti, Editura Univers, 1998)

-_in

acceplia modernd a
a apirut in momentul in care litera-

,,Literatura romdnd

termenului
turile occidentale trecuserd deja printr-o <epocd
de aur>. Descoperirea, mai exact, redescoperirea
Occidentului a pus-o de la inceput in fala unui decalaj considerabil de timp solidificat in opere. De

aici, amploarea influen!ei suferite, caracterul

ei

major, modelator. Desprinsd tArziu din sincretismul

cultural de facturd orientald,

ii

lipsea mai int6i

acestei literaturi o traditie care s-o stimuleze si s-o

,,... Apusul a fost ;i corupdtor, nu doar stimulator, dupd cum rdsdritul a reprezentat nu pur ;i
simph un model de imoblism, ci si un focar insemnat at unora din noiie ioei. Fapt esre cd elna intelectualS de ia Bucure5ti sau la5i, in pragul secolului XIX
pi in primele lui decenii, poate fi infeleasa prin ceea
ce are in ea hibrid ;i indisociabil, mai profund dec6t
prin infSliparea teatrului ei de contraste. Ea insdpi
nu pare conptienta de vreo polaritate. N-are sentimentul cd e sf65iat5. ln ochii occidentaliloi' a pdrut
cu totul altfel decdt se simtea ea oe sine. Este in
fond o lume organica, de;i aflata la o rdscruce istoric5." (Nicolae Manolescu, lstoria critica a literaturii
romAne, va!. l, Bucuresti, Editura Minerva, 1990)
..Cel mai afciv fermeni al orienializdrii a fost
insE onodoxismul. intr-o vreme, in care deosebiriie
dintre popoare se ficeau mai mult prin religie dec6t
prin ras5, el ne-a aruncat in primejdia contopirii in
marea masi a slavilor de sud ;i apoi de est. in dosul
crucii, spunea Cervantes, se ascunde diavolui;in dosul crucii bizantine se ascundea Rusul. Leg6ndu-ne,
sufletepte, de o religie obscurantist5, inlepeniti in ti-

picuri 5i formalism, ortodoxismul ne-a impus o limbd liturgica ;i un alfabet strain (g6nd latin exprimat
in slove cu cerdacuri!), fird a ne ajuta la crearea unei

culturi 5i arte nalionale. [. ] Axa vieiii politice 5i

culturale s-a schimbat din rasirit ?n apus: se va
schimba pi axa vielii noastre sufletepti. [...] Privim
deci contactul cu apusul ca pe o reluare a adevdratei continuitSli etnice ;i ideale: descitu56ndu-ne,
deocamdatS, de formele sociale, ne va dezrobi, mai
lArziu, de invizibileie lanluri spirituale ale larigradului, ale Athosului sau ale Kievului, adica de fo(ele
ancestrale ale obscurantismului si ale inerliei, pentru
a ne pune pe calea gasirii de sine si a progresului."
(E. Lovinescu, artodoxismul ca princrpiu esenlial al

ri

Unitatea

Papoptismul

;i

Junimea

orientalizdrii, in lstoria civilizaftei rom1ne moderne,

vol. l, BucureSti, Editura Ancora, 1924)
.,,Aceastd permanentd situalie de <frontierd>

;i contradictoo parie, un anume grad de izolare, receptarea atenuati a diverselor modele, perpetuarea
structurilor tradilionale 5i o mentalitate ata;ati de
a avut doud efecte complementare

ii

rii. Pe de

valorile autohtone. Pe de altd parte, dimpotrivS,

extraordinara combinalie de infuzii etnice ;i culturale venind din toate direcfiile. Rom6nia este o lara
care a asimilat, de la o epoca la alta, sau diferenliat
in funclie de regiuni, elemente trlrcesti si franceze,
maghiare ;i ruse, grecepti ;i germane... [...] Receptiv la modelele strdine, dar simfindu-se uneori cov6r;it de ele, romdnulincearci in acelapi timp sd se
aperf; salvhndl,-si fordul autohtc:-:. Unr r"om6r
privesc spre Europa, allii nu vor sd priveascd in afar5. Europenismul ;i autohtonismul ilustreazd o polarizare intelectuali tipica societafii romAne;ti. "
(Lucian Boia, Rom6nia, lard de frontierd a Europei,
Bucure5ti, Editura Humanitas, 2002)

,,[...] Este vorba de ruptura inregistratd in cultura rom6ni la inceputul 5i mai ales sf6r5itul secolului alXlX-lea, cAnd Rom6nia se orienteaza definitiv
spre Vest, neg6nd pi, mai t6rziu, ignorSnd vechile
sale raporturi cu lumea balcanici. [...] Statul Fi cultura burgheze apar in urma unei negalii violente a
lumii feudale si baicanice. Revoiufia se produce in
limbaj, in viala de zi cu zi, inainte de a pdtrunde in
structurile socio-culturale, dar ea nu are un ritm
egal. Spre sf6r;itul secoluiui ai XIX-lea decalajul devine dramatic: accelerarea schimbdrilor politice ale
este fr6nata de critica tenace a Junimii. [...]
Cultura rom1nd s-a ndscut, a5adar, printr-o con5tientizare urmatd de o polarizare ideologica, in
momentul in rare discontinuitatea verticald a celor
doua culturifcultura populara ;i cea scris5, n.n.] a
fost brusc accentuatd de cdtre discontinuitatea ortzontald dintre lumea feudald 5i lumea burgheza
modernd. Aproape ci s-ar putea spune cd, mai
apoi, intreaga culturi modernd nu a fost dec6t
cdutarea unei noi unitdli care s5 reconcilieze modelele socio-economice, ideologice 5i artistice cii-

lirii

vergente.

"

:i:

(Ce vrefi, aici suntem la po4ile Orientului, unde totul e luat u5or.)- este motto-ul romanului Craii de
Curtea Veche de Mateiu Caragiale. Autorul a pre-

luat acest citat Cin memoriile lui Raymond Poincar4

(1860-1 934), orrr cie stat francez.

,,Comunismul a accentuat opozi!ia rom6n-striin. l-a rupt pe romSni mai int6i de Occident, apoi de toata lumea. <Strdiniiatea> a cipdtai
contururi miiice, pe cAt de negative in propaganda
oficrali, pe at6t de pozitive in visele de bel5ug ale

i
ll

rom6nilor.lnainte de comunism, rapofturile cu Occidentul erau rezeryate unei elite care avea repere
sigure (Parisull) si gusturi ,-aftnate. in comunism,
graire intoxicarii propagandistice pe de o parte 5i insatisfa4iei romdnilor pe oe alta parte, imaglrraru
s'iraindialii s-a <democi'atizat>, devenincj o obsesie
iralionald. O strdindtaie vdzuti oe-a valma: cam totul devenea <Occident> pentru rom6nii iipsili de
toate cele [...]. 5i aSa, conceptul s-a degradat. Rom6nii erau fericiti cAnd primeau din strdindtate <lucruri

la pachet>, in genere articole de imbrdcdminte

<second hand> si disparate (dar oricum mai atr5gd-

toare dec6t ponositele 5i uniformeie confe$ii comuniste). Cafeaua, ligiiriie, sdpunul erau alte produse
strdine vdnate cu obstinafie. Pentru majoritatea rocu exceptia unui m5nunchi de intelecti''
mAnilor
asemenea mdrunltsurt
ali de <formafie veche>
(care, este drept, fac viafa supor-tabilS) au trecut ina-

intea valorilor esenliale ale Occidentulul." (Luctan

Boia, ibidem)

(Sorin Alexandrescu, ibidem)

Politic6: Esi vs. Vesi

,,Que voulez-vous, nous sommes lcl aux

portes de l'Orient, ou tout est pris a la legere.,."

-''lge

Neolog isme
cuvtNTE Nol itrt DooMz
Noua editie a Draronarului ortograftc, ortoeptc si morfologic
(DOOM2, 2005) a ?nregistrat numeroase neologisme, in primul

rdnd imprumuturi relativ recente, dar care au deia o circulatie

destul de larga. in peste 20 de ani (edifia anterioarii apirusel?n,
1952) ri mai ales dupa 1989, este evident ca au intrat in limba
multe cuvinte noi. Acestora li se indici pronuntarea, acolo unde
ea s pdstreazd mai aproape de cea drn limba de origine, deci
nu corespunde regulilor ortografice rom6nesti (de exemplu:
banner fpron. bgnar]).

incu ietori

in imprumuturile recente, mai ales in cele mai noi preluari

din engleza, se pdstreaza ortografia Fi p,onunlia originari.
Noutiifile din DOOM2 in materie de imprumuturi lexicale recente sunt urmdtoareie:

e propuneri de adaptare foneticd, graficd si morfologic,i,

acolo unde cuv8ntul a cdpiitat o circulalie larga (de exemplu:

ir

bodigard, varrantd admisa aiaturi de bodyguard);

e revenirea la grafia originard, acolo unde propunerile anterioare de adaptare (din i9S2) n-au avut succes (de exemplu:
cocker, in loc de cocher, motto in loc de moto);
r propuneri de adaptare morfologicd: mai ales pturale pen-

tru substantive (hit-hituri, dealer-dealerrt;

: .::l
. formularea unor recomandiri privind articularea gi pluralul: ia cuvintele a caror finali cuprinde secvenle atipice pentru
romAni (-y) sau pronunfarea finalei diferd de forma graficd
(sife [pron. saif]), articolul hotir6t si desinenta de plural se recomandd sa fie separate prin cratima: lobby-ut, tobby-uri, site-ul,
site-urt. La
cu finala asimilabili, articolul pi eventual
,cuvintele
desinenta de plurai se recomanda si fie ccntopite cu corpul cu.,
v6ntului (hotdogul, hotdogi, bipuri) chiar daci pun probleme,
de pronunfie ?n ridicina cuv6ntului {ttomelessul, bannere)^

t.

Argumentaii pro sau contra introducerii imprumuturilor

recente intr-un drctionar. Dezvoltaii argumentele urmdtoare 5i
adaugati altele. Pro: vorbitorii au nevoie sd ptie care este pronunlia
corecta . tocmai la termenir recenti se greseste mai mult . trebuie
fixatd o formd de adaptare, ca sa nu se producd in uz multe oscilatii. Contra: sunt cuvinte la modd, care nu se vor fixa in limbd . nu
e cazul sd fie recomandate de dictionar, pentru cd astfei se consfin=
teste abuzu, de anglicisme.

128

r
I

I
s
n

Unitatea 3

Pa;optismul gi Junimea

2. Luatiin

disculie cdteva exemple de imprucash, mouse etc. Credeti

muturi relativ recente

si

se pistreze

in romdn6 ortografia
pronunlia
lor
originari
sau
e preferabil sd fie
5i
(ex.:
che5, maus)? Arguadaptate c6t mai rapid
mentafi-va opinia.
3. in unele cazuri, existd si o altd opfiune: cuvintele si expresiile strdine pot fi traduse, calchiate, de exemplu ,oarece (= mous), postd electronicd {= e-mai[), a descdrca (= a downloada) etc.
Ce pirere aveti despre acest procedeu? Este: util .
preferabil ' ridicol . greoi? De ce?
l*. Pornind de la exercitiile de mai sus. purtati
o disculie pe tema pdtrunderii masive de anglicisme (cuvinte 5i expresii preluate din englezi) in timba rom6ni de azi. Puncte de atins: cauzeie fenomenului o tipuri de imprumuturi (necesare si ,.de
lux"; * oomenii in care iiltprufilururir- sJn'- i-,,"
numeroase . dificultili de adaptare a cuvintelor .
diferenle de generalie (anglicismele in limbajul
tinerilor) o atitudinea vorbitorilor (favorabili, ostili,
indiferenfi) . grepeli 5ifolosiri improprii . comparalia cu alte limbi . ipoteze despre evolulia viitoare.
cd e mai bine

SCRTERE

5r PRONUNTARE

ADAPT
Adaptarea morfologica este inevitabili in
romdnS, pentru ca neologismul sd poatd fi folosit
articulat, la anumite cazuri (genitiV dativ) si in diferitr, functii sintacti,t. LJr, substantir intariai:i
poare fr doar nume preciicativ, apozitie, uneor;
complement direct.

'1. Stabiliti (consult6nd DOOM2) dacd substantivele de maijos sunt defective de plural, invariabile (pluralul este identic cu singularul) sau au
forme de plural distincte, cu desinenle tipice pentru substantivele rom6nesti. lndicali, unde e cazul,
care este desinenta pentru fiecare cuv6nt.

dealer . agreement . card . CD o

dandy . weekend . charter
E, in DOOM2 au fost inregistrate un substantiv mascuiin babysitter, cu piuralul babysitteri, are-

euro

Care dintre perechile de maijos sunt alcituite dln doud variante literare pi care contin doar
o formd admisi de norma actual6?
hilar / ilar o heteroclii / eteroclit " heterodox /
eterodox . higiend / igiena o hemistih / emistih
2. Care este pronunlia corectd a cuvintelor
de maijos? Atenlie, cuvintele provin din mai multe limbi, pistrdnd in genere pronunlia originara.

chewing-gum o fast-food
o

jazo

paparazzo

macho . aftershave . agreement

. airbag . aide-m6moire . background n make-up
. duty-free mozzarella o talk-show o discount
3. Unele imprumuturi mai vechi nu s-au stabilizat nici pAnd azi, circulAnd intr-o multime de
variante fonetice pi grafice. Verificati pentru fiecare cuv6nt din lista de mai jos care sunt variantele
recomandate 5i acceptate de norma actuald:
rugbi / ragbi / ruibi/ rugby . sandvit / sanvip,/
sandvici / senvi5 / senvici I sendvici/ sendvi5 . crenvurst / crenvurFt / crenvu;t
4. De ce credeli cE la cuvintele din seria congresmen, tenismen etc. s-a decis modificarea onografiei originare din englezS? Alegefi unul sau mai
multe dintre rispunsurile de mai jos sau adaugati
advertising

altele: pentru a face ca scrierea sd corespundd mai

bine pronunfiei, conform regulilor din rom6nd .
pentru c5 s-au adaptat total o pentru a face singularul identic cu pluralul o pentru a evita alternanta
a / e (congresman / congresmenl
5, Cum se pronunld numele de localitali(toponimele) urmdtoare? Verificati pronuntia in
DOOMz: Chile . Chicago r Chianti . Bordeaux .
Maastricht . Corcioba

copywriter

t.

F]ffi

cum 5i un ferninin babysitter, cu pluralul babysittere.

Formali patru propozifii care sd ilustreze aceste

forme (masculin sg., masculin pl., feminin sg., feminin pl.).
3. Articulali cu articolul hotar6t substantivele urm6toare. in care dintre cazuri este necesard
cratima?
acquis

trend .

chat

. derby. challenger.

casting

know_how. pinot

AEURATETE SEMANTICA
'!.

Explicati de unde provine umorul involun-

tar al
a.

runul din

b. liWijesit un post de
na de legume.

2. Definiti pe
pozitie termenii: mastgr t g,sqrven
neerlandezd o virtual . dedicat.

Evaluare sumativd
5{l de pilnde
(cete

l0

p. pefltru fiecare

rryr

10 p. pe*'rtru redactare: 5 p.

pentru structurarea lucr5rii

gi

5 p" pentru corrtitudinea exprF

m6rii)

t. Scrieti un eseu structurat de 2-3 pagini (aprox. 600 de cwinte) despre baiada populari Mioifa. Referifi-va la urmitoarele repere:
- viziunea despre viald 5i moarte reflectatd in baladi;

- interpretirile

divergente exprimate in legaturi cu aceastd

vi_

ziune;

propriile voastre consideralii

ladei pentru cultura romini;

fafi

de reprezentativitatea

ba_

- compararea atitudinii fata de viat6 si moarte din Miorila cu

a:eea exprimatd intr-o altE baladi copu;ari (Monastirea Arge5ului,
de exemplu), intr-un basm (de pildl4 Tinerele fdrd bdtrilnele 5i viala fard de moarte) sau intr-un text cult citit de voi.
15 puncte
(f O p. pentru

sintil5, forletkE g

ortografe, 5 p. pentru leriQ

6 puncte
(1.5_p. pentnr fiecare

corel4b co-

recti)

tO puncte
(5 p. pentru coelenla g logica
argumentirii; 5 p. penfu redac-

2. Rescrielitextul urmitor, utiliz6nd limba literar6 actuald. Faceli toate modificirile pe care le considerali necesare la nivelfonetic, ortografic, sintactic pi lexical (pentru acest ultim nivel, inlocuili
arhaismele cu sinonime din vocabularul actual).
,,Dzice'va negene: Prea t8ziu ieste; dupd sutele de ani, cum
:6 voru putea Fti povestile adevirate, de at6tea vacuri? R5spunzu:
Lisat-au puternieul Dumnezeu iscusiti ogiinda minlii omenepti, scrisoarea, dintru care, daca va nevoiomu[, c6le trecute cu multe vremi
le va putea stisi oblici." (Miron Costin, De neamul moldovenilol1
3. Indicati corelaliiie corecte dintre elementele plasate
doui coloane de mai ios:
Junimea
Primii cronicari moldoveni
$coala Ardeleand
Pa5optismul

Tn

cele

sec. al )0/l-lea
sfirsitul sec. al XVlll-lea
mijlocul sec. al XIX-lea
a doua jumitate a sec. al XIX-lea
sec. alX/ll-lea

4. Argumenta{i, intr-o lucrare de o pagini (aprox. 200 de cuvinte) rolul documentiriiin explorarea unei teme.

tare: 2,5 p. psrfu stn cturarea

lrrcririi $ 2,5 p. pentni corectitudinea exprirnirii)

19

pun&

(t5 p. pefltru

relevanp ideih,r
trwiltate; 4 p. penfu redacUrc)

130

5. Prezentafi, intr-un eseu de o pagind, concluziile voastre

privitoare la dezbaterea ,,Romdnia, intre Occident Si Orient,,.

Curente literare
ln secolul
al XIX-lea
,\

Gustul romanticilor
pentru folclor

Ce legende cunoa5teli? Dali douS-trei exemple din textele

studiate in anii anteriori sau din lecturile voastre particulare.
Alegefi-vd legenda preferata si prezentafi-o succint,

't.

2.

indic6nd urmitoarele asPecte :

. forma in care ati receptat-o (orin lectur6 sau pe lale orald);
. originea (popuiard sau cultdi;
. tema;

. subiectul;
. ce v-a atras

ciactdrii unor versuri protestatare in limba

frarcezd. in anii de oupd stucil,, petrecul
la mopia parinteascd, i se deschid curiozttatea si admiratia pentru datinile, obrceiurile
gi crealiile populare, culeg6nd 5i transcriE

considerat descope-

ritorul celebrei balade Miorila.

A ocupat o serie de funclii judecitore5ti

si

administrative. Totusi, potrivit lui Alecsandri,

si oeclare: ,,Prefer de o
mie de ori cdrarea de la munte, dec6t cariera deschisd dinantea mea ! ".
in 1846, la punerea in scend a piesei Jigtntcerul Vadri, scrrito"ul e trimis pr'n ooruncd domneascd in exil la m6nistirea Soveja, unde, prin ,,post si rugdciunt pe toata
vremea cdt se va afla acolo", urma s6 se
carascA pentru indrdzneala oe a f, rnstigat
la ,,a se pune in tulburare Iinigtea ob5tei".
Trimiterea in surghiun pi arestul monahal
sunt descrise de cdtre Alecu Russo in 5ovela, text publicat postum.
Participant la mi5carea revolulionard de la
Russo obipnuta

1843 din Moldcva, repri'nata raoid

de

domnitorul Mihail Sturza, Russo e nevolt

sd

se ref ugieze in Ardeal. Aici e insE arestat de

autoriiStile maghiare si inchis la Dej 5l la

Clu,, reusrnd sa obtina eliberarea ln urma

.?

.-].1i..

mai mult la legenda aleasS-

:+:.
.,:*l

,:fz

Russo ('1 819-1859r, prozator,

dramaturg, culegdtor de folclor, A fost fiul
lui lancu Rusu, boier dintr-o veche familte
moldoveneascS. $i-a fdcut studiile in
Elvelia, ia institutul Naville din Vernier,
lAngi Geneva. Se'rnutd apoi la Viena, de
unde este expulz;r in '1 836. ca urmare a
legdturrlor cu cercur. comolotiste si a re-

132

.*:
..:at:'
itti:

Fllecu

ind texte folclorice.

:u':'

':,:-.

,.1
::;

.-

PIATRA TEIULUI (Legendi)

-

fragmente

de Alecu Russo

Fragrnent dintr-o cdlitorie in Munpii Maldwei

Am auzit deseori oameni comparind C"tp"t" nogtri cu mlrnqii $viqerei, degi cei care spuneau asra n-au vizut niciodata" nici miczt in vis, frumoasa Elveqie. Eu ce si spun? lntr-adevix muntii
nogtri sunt frumosi, mlreqi, aritind mii de vederi pitoregtr, dar singurarice, care-qi plac numai daci qti intr-adevir indrigostit de aqa
ceva" Ei acoperite de vilul acela nebulos de melancolie, care alcituiegte deosebirea peisagiilor noasrre, vederi, dar nu tablouri largi"
puncte, cind strinse gi incadrate parci anume, cind desfigurindu-se in depinare cu piqunile lor grase, aga sum natura le-a siminat in Eivegia. Este gi miregie gi sublim in cuhnile care se inalF incununate debraziintunecogi cu coastele mincate de guvoaie, care
acopir viile de stinci gi ruine, dar nu-i mirEia Alpilor. ln faga acestora ochiul rimine uimig iudecata neputincioase.lnfaga munqilor
nogtri suflerul se lasi dus de visare: ca-ntr-o elegie firn sfirqit.
Parc-ai vedea miriri cizute, ori suflete rinite de atingerea lumii
care au incercat dezamigirile Yiegl.
Am crezut multi vreme ca mulgi oameni ci drumurile, clldtoriile inveselesc. Astizi cred dimpotlivi cdintipiresc in sufletul
nostru un fel de simqire de nedesiqiti gi arrigitoare tristeqe. ln
trisuri, plecat puqin pe-un cot, imi place sl-mi aqintesc ochii in
ziri. in migcarea regulata, toate amintirile imi vin una cite una'

IJnitate"

unor proteste insistente. Pleacd la Viena,

apoi la Paris, unde se aldtura grupului de
revolulionari romAni drn exil. in 1851 revine

in la5i, unde practicE avocatura.

Poetnul in prozd Cdntarea Rom1niei, a cdrui paternitate a fost disputata de cdtre speciali5ti (unii l-au atribuit lui Bilcescu), refiec-

ta patosul revolulionar

caracceristic anilor

drn preajma lu 1848. Este implicat, din

'1857, in miscarea un;onist;
Natura dual; a multora dintre intelectualii
patopti5ti, in special din Moldova (ca, de

exemplu, Alecsandri si Kogdlniceanu), iubi-

rori aj traditiilor aurohtone pe de o pa(e,

adepli ai ,,propa5irii", ai modernizirii societdtii romirnesri pe de aha, capate cea mai
vddite ilustrare in cazul lui Alecu Russo.
,,Pierderea traditiilor nu e pentru Russo
numai un motiv de reaQiune teoretice,
dar mai aie: se color-oazi afectiv. ca :
(hZ't >tl:et fiio l-.-; :O. .- :, ,, - : 9L. ,. , '
.

t2 m^rll;

] Tr,il tct Rt t<,

indreptirt de ordin politic penrru mentinerea tradiliilor, cieoarece tradilionalistul

sentimental dintr-insul coexrstd cu progresistul liberal, apologet infocat al <slobozeniei>. Spre a-5i impdca structura du-

ali, disociazi net intre domeniul polit;cii, suferind inchisoarea 5i exilul, 5i intre
cel literar, in care figureazd ca adevdratul
campion al tradifiei. " (Serban Cioculescu,

Alecu Russo, irr Serban Cioculescu, Vlad mir Streinu, Tudor Vianu, lstorta iiteraturii
romane maderne, Bucurestr, Editura D,-

dactici 5i Peciagogica, 1971)

Alecu Russo a ldsat in urmd ouline scrieri.
O parte din producliile lui au fost tip;rite in
periodicele vremii, cel mai adesea semnate,
probabil din modestre, doar cu inilialele

A.R.: Studle moldovand, Cugetdri, Amintiri, CAntarea RomAniei s.a. Multe dintre
textele nepublicate in timpul vietii, intre
care piesele de teatru )t-onicerul Vadra

5i

Bicalia ambitioase, s-au prerdut. r\lte

scrieri, rdmase in,manuscris, majoritatea in
Itmba francezS, in care Russo compunea cu

mai multd usurintS dec6t in romAnd, au

fost traouse sr tipariie post,Jm in diverse reviste. Piatra Terului si la5ii 5i locuitorii lui in

l840,in tilmicirea lui M.

Sadoveanu, au

romlneascA,inl9l l si '1912.
.,A. Russo avea multe scrien incepute,

ap;rutin

Viay.a

insa cruda moarte nu ra permrs se le rcr

mine. La anul 1859 el s-a stins cu z1mbrrea pe buze in mijlocui entuztasmului nailonal de pe atuncea g a ldsat o dureroasa jale in inimele celor ce l-au cunoscut 5i
l-au iubit. " (Vasjle Alecsandri, Aiecu Russo, In Foaia Solietdtii pentru literatura si
cuitura romlnilor dtn Bucovina, 1868)

'i'

Mi

cufund in trecut gi visez la ztlele duse. Toate micile intimphri

care alcituiesc viaqa unui om se desf{uri domol. E un farmec via!a aceasta de oboseli gi de lene, de migcare gi de somn, care invedereazi sistemul lui Xavier de Maistre, in care trupul nuJ simqegti decit dupi citeva zguduiruri mai tari ale cirugei, in care omul blind
leglnat inghite aerul cu plicere gi-gi deschide suflerul impresiilor pe
care i le starnesc icoanele ce se perinda; o vedere veseli il face si
ridi; o stnnci cumpiniti deasupra unei pripistii, un brad strivechi
pe care braqul vijeliei l-a dezradicinat gi care igi intinde ramurile pe
pimant ca un adet invins il umplu de melancoli". [...]
Daci nu vrai sa urmezi drumui mare, ci treci podul indrizneg
aruncat peste Bistrip aproape in faga curyii boieregti, dai prin fr":mosul sat Ripciuni, zimbind in verdeap; qi dupi ce ai lisat in stinga
intr-o intunecati adincituri sihistria de la Hangu, care in veacul
nostnr prea pozitivist nu mai e cercetati decit din nelegiuiti curiczitate, apuci pe malui Bistriqei gi mergi in drept cu drumul cel mare
care urci. sr coboari. se pierde s: se arari iz:. urmi.rd frimincirii,
munqilor sterpi in care e sipat. Friveliqtea se schimoa si dupi ce ai
trecut prin vad Bistricioara miioasi si iute, care-si cara prin gara
ungureasci undele, dupi ce ai lisat indirit sitigorul Cilugireni,
poteca nu mai infLgiqeazi" de o parte decit o rdpi addncl.! care se
gi rece, largi 9i yerzlrie aici, gi de ceaprelungegte pini la
^patJ,cute
lalti pane un ciin repede. $i-aici, printr-un capriciu, muntele impidurit din stanga se trage domol indirit, alcituind un arc regulat, gi

Bistriqa aruncindu-se deodati de partea ceastilalti, cu un vuier

adnnc, incheie cercul cu ziduriie inalte ale rpei ei.
Carn la trei bitii de pugci, in fap unei adincituri, unde din
nou cele doui rluri vrijmage se apropie, se zireste sdnd drepi, cirunti. ca un gurn singuratic, o stance uriaga, care par ci risare cii;,
ges gi se zvirleindrLzneagd spre ceruri. O ramuri siraci. de tei, pe
care o cladni vintui, se cal;ard pe creasta ei. Inal6 de patruzeci cie
picioare, a.gezatdpe o temelie rocunde, potrivit tdiata, mulqi cilitori,
ca gi mine, la intiia ocolire, o vor lua de departe drept o clidire indrdzneaqi,, rimasi din strivechi vremuri; dar cind te uiqi la aqezarca

cind
bucati,
in
cripiturile
cireia
i-ai pipiit cu mina cremenea dintr-o
vremea a aruncat un fel de mugchi gilbui, rimii ticut gi mic infaga
mireqului uriaq; ai de-a{ace parci cu una din stincile scipate din
minile titaniior trisniqi, ori chiar cu un titan amenin$nd iariqi
Olimpul, subt o noul formi. La treizeci de picioare de la plmint,
o muchie mai ie;iti a stincii alciruiegte ca un fel de cerdac, deasupra cdruia se inalgi creasta, pugintel incovoiati gi incununatl de o
mlada plecati. de tei, care a 9i dat pietrei numeleki#&A;i
aface si se uite alt nume grozav, pe.ssre ci
in goapti gi ficindu-gi cruce ca buni
Ca un adevilrat turist care a
ca un om care qtie pe de rost pe
si scotind din buzunar cu(itu
sl a unul satean care se
ei in 9es, departe de mai mulc de 500 de pagi de orice inilqime,

nume necunoscut.

ii

rF

( oic;tonar cultural )
Xavier de Maistre

scriitor francez
(1763-1852), autor al- ci)rtii Caleturie in
Jurul camerei mele.

Alexandre Dumas
- romancier si dramaturg francez (8A2-1870), autor al
unor romane istorice de aventuri de mare
succes (Cei trei muschetari, Dupa 20 de

iir

ani, Contele de Monte Cristo.

iliI
ii{l
ilft
f

'

IJn qiran care ii insoqea pe cdlitori le povesteqre acestora o ie_

gend; despre o toporigcd infipti in cresterul srancii ra o intrecere intre haiduci. Rugat si istoriseasci. si povestea aparitiei ciudatei formatiuni in mijiocul unui reren plar, qiranul se invoieste cu greu,
pentru ci ,,istoria asta i-o istorie grozava penrru un cresrin, penrru
un locuitor din valea asra pe care o hranesre Bisrrita.....

Reoina

Margot).

rifF

itt

ilfl
ll;
I

ll
t.
I

i_
it

Desen de Demian

In vremea de demult, oamenii uitaseri inqeleapta viagi a pi_

rintilor, pirrseau slujba Domnului gi triiau in ticilogie gi nelegiuire, uitind pini gi de pedeapsa dintru inceput dati de Dumnezeu.
ltr or"*e" aceea, Diavolul s-a dus intr-o zi la Dumnezeu. Domnul l-a primir cu toati cinstea, asa cum se cuvine si se poarte intre ei cei mari. cici adevirat e ci Dumnezeu e stipanul cerului gi
al pimintului, dar: Diavoh:' se lupta s: e. pentn_. stipinirea pimintului cu vrecinicie gi chiar gi domnegte el in lume g-o poani
cum ii place, iar Dumnezeu e stipAn numai cu numele, gi are dreptul sr orinduiasci mersul vremii, primivara, vara gi celelarte, in
care, de aldel, gi Diavolul igi viri coada desml de des. Amindoui
miririle purtau pe faqi pecerea grijilor gi indeletnicirilor lor.
Dumnezeu era cu obrazul inrunecar din pricina nelegiuirilor din
ziin zi mai mari ale oamenilor, ochii insi erau plini de bunitate gi
era gata si ierre. Iar Diavolul sm dirz gi ingepaq zimbind cu riutace, cici trebile lui mergeau mai bine decit oricind gi in impiriqia lui furnicau ispravnicii, zapcTi, ciocoii gi dgi oameni de toari
mina. S-au pus la masd, 9i dupn ce-ar: biut acolo citeva paliciuri
de vin de Comari gi de Odobegd, li s-au mai descregir frungile, gi
au prins a vorbi de una, de alta.
- Doamne, zice Diavolul, umplindu-gi a patra oari piharul,
ferice trebuie si fie gara unde se face vinul ista de Cotnari.
- Nu prea - rispunse Domnul - abia acum incepe si se
dezmorleascS" dar i-a merge mai bine dupi cit nidijduiesc.
- Hei, gi isdalt vin de Odobegti: nu-i rir:" are dulce miroazni.
Au mai cinstit ei asa citeva butelci, dupi aceea au prins si vorbeasci politicale
-, afa precum se obignuiegte ia mese boieregti.
Dumnezeu se ji.luia de orbirea oamenilor, de striciciunea tuturor
de sus pini jos, de minciun{ de lene, de faqernicie
- ci.reia boierii
ii zic .politep' de neruginarea femeilor, de zglrcenie
gi destribilare, de ingimfarea care se razimi. nu pe destoinicie, ci pe parale.
Iar Diavolul dimpotrivi arita-gi gtia el de ce ci roate merg srrund gi ci tocmai omenirea e cel mai de ciperenie lucru pe car"l-a facut Dumnezeu pe lume. Dupi cum se gtie, smerenia nu prea-i partea Diavolului.
Cam ametit de biuturi, a inceput sI strige:
- $tii ce, Doamne ? Miria-ta egti prea bun, de te mai necijegti
cu asemenea ticilosi...
- Da, mesrere Saranao ticilogi cit vrai, dar sunt copiii mei.

Unitatea 4Curente literare

Halal copii, n-am ce zice. Dar ml degra- fire, aga de
frumoasi de obicei, aga de gingagi, cu
cici deqi le-ai trimes Potop' r;zboaie gi miresmele ei, cu
zimbetele ori cu plingerile ei,
arhangheli' ei mai degrabe urrneazi sfamrile mele. care picurau
dupi furr.ni de pe orice frunzi, pi' Dumnezeu a tresirig apoi a sPus cu linigte: r." ii noaptea aceea in stipinirea unei uimiri nespuse' ca un om care ar trece nepisitor pe lingi
- Tocmai asta mi mihnegte mai muiu
Diavolui deocamdati n-a rispuns nimic, o f"m.ie frumoasi.
ochii lui insi scinteiari niprasnic. cu gias tremuln vremea asra, pe malul drepr al Bistrigei,
ritor gi preficuq vorbi:
urma urmei, stipine, tosi oamenit
acegtia sunt niste nemulqimitori
9i niqte rii, Ia si-gi usuce opincile. un cine de la stini" minios,
uiti-te cum merge lumea' bisericile cad in rilla porni o pliniere
grozavdd.-*t.r., cuprins ca de
cilugiraqii se duc 9i popii nu mai cred; duminlca i,r-pliri rpai-a.i*;r.,
oiti'u.ru""ii ;i caprele
nu se mai ?nalF d^maie Ia cer. si fiu in locu-qi, sti- *"
,iir"*rr. ciobanul slobozi
gi cumpine' le-ag arita eu l"-"9 trimete iar ca-n vremu- plite
"hior.lungi
Hu-hu
!
care
fiarele.
Rdsunetul
^tremurato.
- se, degtepti
- in"lrrogt
rile vechi o pedeapsi" si le vie mintea la loc.
$tii,
mungi; din ripi in ripi,
Doamne' cr mie imi place si te slujesc. Daci. bine- vuierul
se preiungi;^dar in io" ,e ," zvirld.snre pi .
voiesti
Dot si mi iasircinez ct_ nedepsirea o;
ciui:. cineis\ cu coam a zbdrlttL g- cL spume ra
meniror'
guri' se ghemuia in cioban. Capreie gi oile nu mai
aveau astimpir. Ciobanul igi facu cruce de trei
ori, socotind in gindul lui ci nu-i lucru curat. Se
I ^
Dumnezeu se invoieste, cu conditia ca Dia- uiti
in juru-i, gi deodati, pe nesimgite, igi aginti
- si nu-i ceara sprijinul'
volui
. privirile, "" f"t n.""r, "rrrp." ceahliului. Luna
incet-incet dupi o stinci" valea era cufun:.b:t:

ba-s ai mei,

tr.1,

I
i-

-La

itffHi3,..#:f**Tlfft*'ur:}l,::

dati in intuneric, numai fruntea pleguvi a

$i-a treia zi, noaptea' era Yreme de fur- Ceahliului, luminati., se desficea albi
din umbra
-f teme- noplii, care stipdnea
tuni gi mungii prreau ci se clatini din
poalele muntelui, ii cupri*lii' vuietele vi'ilor se amestecau cu mugetele ,ere'9i
g! ,* rri* incet-incet spre virfuri.
tunetului; prin pinza.luminoasi ;i tepede
Irrrp.. "o"steie
parrea viii, pe marginea stincii care incu"
fuigerelor, cidea pioaia cu gileati.
$uvoaieie nui"rieceahliui, era asezar cineva negru, mare.
crescute deodati se rostogoleau din miruntaAlene, plecat intr-o rini, cu mina dreap$ se
iele munqilor, minioase; in drumul lor nebun sprijinea
de un bolovan, adus in sus, anume pus
gi riticit duceau buc-igi de stinci gi brazi inp,rr.e
spre a sluji pe parmaclic agezirurii.
tregi dezrid;cinagi de vijelie. Zgomotind cu bchii ""olo
ii scinteiau ca focuririticite pe mungi gi
grozeYe risunete, bnzii piriiau in codri, dicitau spre vale plini de rrutate. Umbra lui se zuramaqi ca sub lovituri de secure,
9i vintul grloea pe stancile mai inalte care impresuri muprivllit in hlu mugea cu indriciti mAnie.- Ih." ,i"
lara Ungureasci,
gi scidea pe
Dar incet-incet furnrna se domoleste, ploa- mesuri ce
"r"gr""
rrupul ,.inig"". $opotul
izvorului
limia contenegte' Luna, ginditoare gi mihniti, ca
o pede gi rece care qignea dintr*o stinci pirea ci-l
mireasi pirisiti, iqi migca incet faqa argincati ieagnn;
rnangiietor in gindurile lui. Noaptea era
deasupra ceahl;ului gi se ascundea in dosil vrearii"; se zdreageana de ziui.
unui nour' rrmigigi a furnrnei,
un zgomot grozevse auzi, gi cu mina tot rd.Pe care un v6,nt
qor il mAni citri miazdnoapte. Florile scururau zimatdde sanu"
umbra zvicni in picioare. .Hai!
b.oabe de mirgiritare picirurile ploii, rrspinzise, a venit ceasul, am ci;tigat
11
4f

i" ;*:;:;i",Ti1lj,T,fr jn,?i:: ff;:'*:rffiM

voaielor dcea din vreme in vreme. Umbra uriagi.

a Ceahleului bitrin se lungea pe vale, insi
ca o

pri. ir'""prl .

La vorbe
infiorare peste fire... Ici-colo raze pirite de luni
desficu ari
str5.biteau printre nouri, albeau undeie
fugare gi ca, plutffi
intrau iar in ascunzigul lor din vizduh. inureaga
a

suni. in vii. Era cintecul de veghe al cucogului. $i

gdi dumneata, domnule, ci noaprea e a Diavolului,
de cu seari pinl la cintltori. Iaci asa. Diavolul se
cutremuri, igi desclegti ghearele, si stinca pe care
o vezi a cizut greu.
Trei zlle;i rrei nopgi a plouat cu mdnie. $u-

voaiele duceau departe pe Bistriga revirsati bucigi de case,brazi{.arimati, stejari uriagi 9i trupuri
zdrobite. Numai piatra a rimas pe loc ;i se impotriveste gi fulgerului, cind rrisneste pe virful ei.
Diavolul igi ficuse planul si opreasca Bistriqa din
cale, si apele, crescind intruna din clipi in clipi,

si inece iumea.
Citeodad, in nopqile urite, se asazi, iar pe
stenca de sus... Acunci, ca la o vraji, toate uc, gi
toate focurile se sting...
sZ reverse 9i

Ilote

rextcaie

Elvetia (de la SchwiUerlandt

(in text) imagine, prlveli5te

$vileria, s.f.

pozitivist, adj.
icoand,

s.f

(in

text) lipsit de credintd, ateu

- (n text)
nelegiuit, adl.
profan, lipsit de spirit religios
(in text) Transilvania
lara Ungureasci
titan, s.m.
in mitologia elini, titanii erau fiinte foarte puternice, care se impotriveau

{. Selectali din prrmele doui paragrafe ale

textului cuvintele 5i sintagmele care desemneazE
sau sugereazd stdri emolionale, asociate de catre
scriitor contempldrii muntilor din Moldova sau cAlitorieiin general.
2. Melancolia, nostalgia,

visarea, reveria sunt

st5ri caracteristice pentru sensibilitatea romantic6.

Ce importanle mai au acestea, din punctul vostru
de vedere, pentru oamenii de azi? Discutali.

3. Ce inseamnd pentru voi pitoresc?

Discu-

tati si verificati apoi sensuriie termenului iu aiutorul unui di4ionar.

l*. Aratatiin ce mdsurd stilui relatarii, in special cadenla frazei, se armonizeaze cu trairile cElEtorului, descrise in cel de al doiiea paragraf. peniru aceasta analizati stiiisti: naraorafu! imediat
urmato;.
5. Discutati gestul cSldtorului c6nd ajunge la
Piatra Teiului. Ce fel de atitudrne se reflecG in

Olimp, s.t:.

- muntele pe care i5i aveau sdlasui zeii, in mitologia greaci

ispravnic, s.m. (inv.) ,- dregdtor care conducea, ca reprezentant al domnului, un judel sau un linul
zapciu, s.m. (inr,.i

-.rrruitor

al unei unitdtl tentoriai-adminis-

trative mai mici, subordonat ispravnicului; insdrcinat cu

strangerea ddriior
cioco!, s.m.
boier (provenit din arendas, vdtaf etc.)
palici, s.n.
pdhirel de vin sau de rachiu cu capacitaie de 50 mi
miroaznd, s.f.
mireasmi
parmacl1c, s.n.
grilaj

-gard,

6, Considerati relatarea acestui succint eoisod autoironic6? Argumentati.

Vremuri de demult sau de azi?

,,in unele cazun (Piatra Teiului, lagii gi locuitorii tui tn
7840) textele nu paMn cititorului in versiunea francezi a
originalului, ci fn versiunea adntirabili, dar atAt de pers+.

nali a lui Mihail.Sadoveanu,

care incarcE totuf.cu culoare,

miresrne 5i o delicatd poezie." (Paul Cornea, Secretut tui

Alecu Russo,

in

Oamenii tn:eputukti de drum, Bucurepti,

tenla unor coiectivitdp- umane; altii sunt interesali pur si

simplu de drum. Cu cAt cil6toriile vor cuprinde mai multe aspecte din toate categoriile, cu atat descrierea voiajului va fi mai complet6 gi mai profunda. ln genere, cdlatoria va constitui pentru romantic 5i un mijloc de verificare
descoperire a lor.,,
(Marian Popa, Cdlatoriile epocii romantice, Bucuresti, Editura Univers, '1 972)

a disponibilitdtilor interioare ;i de

136

for
ine

loc
+x

Ld

me

in,
res,

ter,
Rus

pre
d;

rndl
Ld(

lan;
manoa

t. Descrieli modul in care este infelitati convorbirea dintre Dumnezeu si Diavol. Ce fraoeazi

la cele contemporane autorului. ldentificati

exis-

ani

pez'

Editura Cartea RomAneascd. 1974)

care e ilustratd dec5derea omenirii duc mai degrabd cu g6ndul la vremuri mai recente
poate chiar

,,Sunt cilEtori atragi de nature, care fug de citadin; al-

tii extrag din cdlatorie numai elementele ce orivesc

5Cl'

inc

MU

2. De5i legenda este, ca orice legendd, situatd ,,in vremea de demult", anumite detalii prin

Melancolie pi pitoresc

cui
(in

ii

in acest episod?

DISCUTAREA TEXTULUI

tul

acesta?

zeilor olimpici; au fost infrAnti

de Zeus

roi

detali-

bra:
ceni
relu

vdr;
treb
ciul:
)d i.

Op

ile respective.

3. Cdrei referiri la ,,veacul nostru", din prima

parte a textului, ii corespund remarcile Diavolului
privitoare ia pierderea credin}ei (,,bisericile cad in
risipii, cSlugdrasii se duc si popii nu mai cred; duminica nu se mai inalte temaie la cer")?

4, Analizati elementele stilistice care

desc

dau

nota de mister 5i de spaim5 in relatarea despre incercarea Diavolului de a porni potopul.

cele

doar

Unitatea
le

Curente literare

DINCOLO DE TEXT

zd

re
c-

rt
f

I!litrt

a
I

l. Moda ,,pitorescului"

s-a raspAndit,

in

Eu-

ropa apuseanS, in secolul al XVlll-lea ;i la inceputul secolului al XIX-lea, persist6nd, in diverse arii
culturale, p6na cdtre sf3rsitul ,,secolului romantic"
(?n cultura romdnS, de exemplu, Vlahula public5
scrierea intitulati RomAnia pitoreascd in 1901).
lnclinalia cStre pitoresc reprezintS deopotriva o
anume stare de spirit (atracJia pentru varietatea
formelor si bogdtia coloritului, pentru imagini

inedite, surprinzitoare, exotice, pentru,,culoare

locali", amestec gi contrast) pi o anume preferin!5 estetica (perceplia frumosului natural in termeni picturali, prin analogie cu tablourile in ulei si
in special cu acuarela si gravura;.
ldentificat' secventele in care termenu! plfc'resc apare in Balta-Albd si Tn lntrociuQie la Dacia literard (p. 8a,in manual) 5i comentati-le.
2. Aceea;i cSlStorie care ii inspird lui Alecu
Russo Prafra Teiului, fdcuti in Muntii Bistritei ?rnpreund cu doi prieteni, intre care Vasile Alecsandri,
ii da celui din urmd prilejul sa scrie O primblare la
munli (184). Comparati tonalitatea descrierilor
montane din cele doui texte, lu6nd ca reper urmitorul citat din scrierea lui Alecsandri:
,,in dreapta noastr; un lanf de munfi pintre
care Sciiricica se inSlta cu m6ndrie; in st6nga alt
lant de dealuri Tmbracati cu tufari sSlbaticr; in urmi-ne, ca o straji depaftati, Petricica, ce pare ci
pizepte t6rgul Petrei culcat la picioarele ei; in fata
noastrd, un amfiteatru de alli munli acoperili cu
brazi nalfi, care se zugrivea ca o armie intreagi pe
ceriulinflScdrat de razele cele de pe urmd ale soarelui. Din toate pi(ile tot in5l1imi, si indltimi adevirate, care te fac 5i mai mic dec6t epti ;i la care
trebuie sd te uili cu capul gol pentru ca-!i cade c6ciula de la sine5i. Cum sd nu se mire cineval Cum
si nu i se aprind6 inchipuirea!" (Vasiie Alecsandri,
O primblare la munti)

Piatra Teiului

pregnante 5i foarte precise [...] Si, in general, cu

tot academismul palid, capacitatea de a inregistra

sonoritatea peisajului alpin-silvestru." (Nicolae

Manoles:u, lstoria criticd a literaturii rom1ne,
voi. i, Bucuresti, Editura Minerva, 19901

ii
1

i
i

BIBLIOTECI DESCHISE

ir

'1. Citili pi comentafi capitolul Pitoresc si revelalie din Trilogia culturii (Spa;iul mioritic) de
Lucian Blaga. Filosoful incearcd sd demonstreze
aici ca pitorescul e o caracteristica profund{
atemporalS, a,,matricei stilistice" romAne5ti.
,,Existi o orientare spre pitoresc, care echivaieazd cu o determinare stilistica, inconstientS. organici, constitutivd. Aceasta orientare poate sE invadeze in sens creator toate domeniile de manifestare
ale vielii spirituale pi culturale. Determinanta poate fi

5i un puternic organ de asimilare a unor influente

strdine. Ea figureaza ca atare de pilda in matricea stilistica a poporului rom6nesc." (Lucian Blaga, op. cit.)

2, Citili, la alegere, cel pulin doud dintre povestirile din Pe drumuri de munte de Calistrat Hoga5. Notali in caiete impresiile de lecturd 5i discutafi-le cu colegii.

CITITI DESPRE...
CRITICII SPUN
Comentafi citatul critic de maijos, referitor la
descrierile de naturd din Piatra Teiului:

,,in La Pierre du Tilleul, avem, unele dintre

cele dint6i la noi, imagini directe de natura (nu
doar sentimentul ca atare al naturii), comparatii

Prezentdri ale ooerei scrii

culescu, Alecu Russo,in g

toria literaturii romdne

gi Pedagogicd, 1971,

pp.213-218
Scriitori 5i

'li,

&

**

Morf ologie

SUBSTANTIVU L, ADJECTIVU

'1. ldentificali substantivele din enunlurile de maijos; aritali

genul, numdrul 5i cazul fiecdruia; precizali daci sunt sau nu insofite de articol:
,,intr-o sear6 de la inceputul lui iulie 1909, cu pulin inainte de
orele zece, un t6nir de vreo optsprezece ani, imbrdcat in uniformi
de licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfinlii Apostoli sr.r un soi de valiz6 in m6nd. [...] Strada era pustie 5iintunecatE
pi, in ciuda verii, in urma unor ploi generale, rdcoroasE pifopnitoare ca o padure. intr-adevdL toate curfile 5i mai ales ograda bisericii
erau pline de copaci bdtrdni, ca de altfelindeobgte cu$ile marelui
sat ce era atunci capitala." (G. CSlinescu, Enigma Otiliei)
2. Ardtali care dintre adjectivele de maijos pot s6 apard la superlativul relatiV in construcfia cel mai......... Explicati de ce sensul
unor adjective le face incompatibile cu gradele de comparafie.
vechi . dens . absolut o tematic . distinct. agresiv. fals
3. lndicali c6teva modalitali stilistice, negramaticalizate, de a
exprima valoarea de supedativ. llustra$Je prin cinci propozi.tiicare si exprime in cel mai inalt grad calitatea desemnati prin adjectivul deStept.

4. Aritali daci

pluralul este diferit sau nu de singular, la substantivele si adjectivele de maijos:

a. (substantive) cicatrice o pitulice . varice;
b. (adjective) eficace . tenace o perspicace.
5. Ardtati ce caz au substantivele precedate de prepozilii din
exemplele de maijos:
peste deal o datoritd ploii r impotriva unui om . dupi posibilitAti . cu trenul . contra g6ndacilor o mullumitd prietenilor
6. Ce tipuri diferite de adjective apar in secvenlele: frunzE
verde . frunzd uscatS, betute de vint. frunza aceasta?

PRONUMELE

1. Ariitali ce valori morfologice (gi, unde e cazul, ce func[ii

sintactice) are forma pronominali (f)miTn exemplele: a.lmiamintesc de tine. b. lmi scrie sd-i trimit cartea. c. Imiuitasem umbrela
acasd.

d. Mise pare

2.

cd ai grepit.

ldentificali toate pronumele din fragmentele urmitoare,

ardtdnd felul lor. Precizafi dac6 variazd in funcfie de penoand.
a. ,,in fala timpului, g6ndirea noastri este mai degrabi mitologica decit istoricS. Totul <se trage de undeva> gi daci e s6 explicdm ceva, ce altceva mai bun sd invocdm dec6t <de unde se trage>

134

rr
l

Unitatea

acel ceva. Ca Siin cazul oamenilor: tu al cui e5ti? 9i nu tu cine e5ti?"

(Dilema veche,2006)
,,Doamna Feliera numai pa(iallicnitd. 5au, mai bine zis, avea
licnelile ei, pAnE la urmd, de supraviefuire. Una dintre ele erau numero5ii cdini, de altfel simpatici, cu care locuia, intr-o dezordine completd, pentru care lua m8ncare de la unii 5i alfii. Dar la care |inea si
pentru care ipi facea probleme, c6nd era plecatd sau in spital. Ei au
contat si cand s-a pus problema si v6nd6 tot 5i si se mute la Arad
unde locuiau rudele ei, sora pi nepoata. Dec6t sd rimdnd c6inii in
stradd si s6-iotriveascd cineva, mai bine rdm6nea gi ea aici." (tbrd.)

b.

rli
F-

VERBUL

le

{.

r6

sle
1-

:ii
.ri

t.rl

a
t-

lndicali la ce mod 5i timp se afl6 verbele din fragmentul

urmdtor:
,,C6nd o fetilii, ie5ind dintr-o prdvdlie cu fereSti murdare, ii intinse luiVasile un buchelel de clopofei alba5tri, c5pitanu! avu din nol
impresia cE trdiegte in visul cuiva. Fetifa nici mdcar nu-t zhmolse, ta;
degetele ei, simfite o clipd, erau inghelate. !i acum, st6nd la masi in
gridina de vari, capitanul i5i amintea ochii fetifei, at6t de gravi 9i de
maturi, inc6t ochii unui om in v6rstd, copleSit de nenorociri, ar fi
pdrut pe lSngd ei apr@pe senini. Pe cAnd ii dddea florile, copila ii 5optise ceva la ureche, un nume parcE, vechi 5i cunoscut, dar care ii
devenise obscur tocmai din cauza asta, a5a cum igi pierde sensul un
cuvdnt repetat de sute de ori." (Mircea Cdrtdrescu, Orbitol
2. Aritali cum contribuie verbele din textul de la exerciliul 1

la progresia planurilor naraliunii.

3. Construiti c6te o propozifi* cu verbul a aStepta la infinitir',
oarticipiu, gerunziu 5i suPin.
4. Corectali gregelile care apar in folosirea formeior verbaie in:
Nu mai faceli o incercare? ' Cdnd va apare cartea? El ii dase
deja un r6spuns.

'

Dr

tl

Frcu LTATI MORFO LOG ICE

{" Aratali cdror pir.ti de vorbire le aparlin cuvintele negative

Niciodatd nimeni nu-i spusese nicio vorbd rea.
enunlul:
din
2. ldentificali gre9elile de acord din exemplele urm5toare, explicaliin ce constau pi corectali-le:
Din cauza femeii acestea am pierdut trenul. r Acestea sunt insd5i dramele vielii noastre. o Am vorbit cu autorul a cdrui c6r!i le-afi
publicat anul trecut. . Admiram perelii acestei construclii acoperiti de mozaic.
3. Explicali diferenlele morfesin
tice formal:
a. Fiecare si treacd la locul lur.
lui i se pdrea o grepealS.
b. A alergat mult.'
c

Acolo e o casi.

d. Am aflat ci

lronia romantic 5
PENTRU iTCTPUT

l.

nt
I U I ihai Eminescu

(1850-1 889),
poet, prozator, publicist. NEscut la Botosani,
isi petrece copilaria la lpotesti. Studii (ur-

mate cu intermitente, datoritd nevoii de

libertate a t6nirului) la: Cernduti, Blal,
Viena (1869-'1 872), Berlin (1872-1874).
intors la lasi este, intre altele, bibliorecar
si,

intre 1875 ;i 1876, revizor pcolar. Deriin care se imprietenesre cu lon

oadE

Cra=^^l
LrEa,,ga.

T^+
l^-^:
-^; -^
-, pdt^-rur -l^
u= dLE>Lt
^-^-+i dIr
)tr tgdud )t

ri-rn:ra:

I'

ri trmrnacrI i. Sedintere

SOC|e-

lmaginafi-vi un cadru / o situafie romanticd, in sensul cel

mai larg al cuv,Sntului (de exemplu o plimbare pe malul mirii, sub
clar de iuna) si apoi inventali evenimenteie (sau recuzita) care ar
putea $ distruga romantismul scenei. Exerciliul se poate face oral
sau in scris (o jumdtate de pagind).
2. Inversali termenii problemei de mai sus: Dorniti de la g
situalie c6t mai banalS 5i modifica-.,-c, pt'{:- adaugarea unor eiemente romantice (recuzitd, personaje, intdmpl6ri).
3, lmaginafi-vi pi descrieli camera unui poet:
. din secolul al XIX-lea;
. din secolul al XX-lea;
o din secolul al XXI-lea.
in care dintre ele v-ar plScea si locuiti si de ce?

CUGETARILE SARMANULUI DIONIS

de

Mihai Eminescu

tatii Junimea conduse de critrcul

Titu
Marorescu si iubirea pentru Veronica Mrcle.

,,Botosanr, 30 august [1]8[76],/ Dulcea mea amicd,/ Adormind seara cu gAn-

dul la tine si desteptlndu-md dimineata

tot cu el, a5 putea sd-ti scriu toaE ziua
farii ca sa obosesc, daca cititul nu te-ar
obosi pe une./ Nu stiu de ce orice lucru,
chiar acelea care n-au a face cu tine, imi
tine Ce ai tu a-mperti cu
teii, cu florile si frunzete de tei? Poate
unde esti a5a de dulce ca mtrosul flortlor
acestora [...). Mihat." lCbnd te-am vdzut,
Verena... Mihai Eminescu-Veronica Micle,
Scnsori de dragoste, editie ingljite oe
aduc aminte de

Simona Ciocurescu, Bucuresti, Editura

Cartea RomaneascS, 1 998)

Din 1877, mutat la Bucure5ti odati

cu unii dintre junimisti, este redactor la
zrarul hmpul (alaturi de L L, Caragiale s de
loan Slavici). Face intens jurnalistici p6na

in 1883, la izbucnirea bolir. Eminescu

mai

triieste pdna in vara lui '1 889, dar rdstimpurile de luciditate in acesti sase ani sunt
scu rte.

Ah ! Garafa pintecoasi doar de sfegnic mai e buni.

sfiriind siul EiJ arde

$i-n aceastl siricie, te inspirS, cinti barde -

Si mucoasa lumnnare

Bani n-am maivlzut de-un secol. vin n-am mai

biut de-o luni.

IJn regat pentr-o tjger^, s-implu norii de zilpadd.

Cu himere ! ... Dar de unde ? Scir,riie de vint fereasta,
in pod miaunl moranii la curcani viniti-i creasra
$i cu pasuri melancolici meditind imbh-n ogradi.
Uh ! ce frig... imi vid suflarea, gi ciciula cea de oaie
Pe urechi am tras-o zdravin- iar de coate nici ci-mi pasi,
Ca qiganul, care bagi degetul prin iara casi

De nivod

cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie.

Cum nu sunt un goarec, Doamne,

micar totugi are blani
Mi-ag minca ci4ile mele nici ci mi-ar pisa de ger...
Mi-ar pirea superbe, dulce, o bucati din Flomer,
IJn palat, borta-n pirete si nevasta
o icoani.

Unitated
DebuteazS

in 1866, cu Poezla

,=,

Curente literare
La

mor-

mSntul lui Aron Pumnul (este vorba

de

profesorul de romani de la Cerniuli, de

care adolescentul se simtea foarte legat).
La 25 februarie 1866 publicd prima poezie
semnata Eminescu: De'a5 avea, aparute
in revista Familia condusd de losif Vulcan,
cel care-i propune schimbarea numelui de
Eminovici La 15 aprilie 1870 ii apare in

Convorbiri literare, revista Junimittilor, un

poen scris in cu totul alt registru dec6t
cele din Familia: Venere si Madone, urmat

ilifri

podul cu lungi pdnze de painjen

Roiesc plogniqele roEii, de qi-i drag si te-uigi la ele !
Greu li-i de mindir de paie, qi apoi din biata-mi piele
Nici ci au ce si mai sugi. ltttr-uo roi mai de un stinjen
Pe piregi cu colb, pe

l
I

Au iqit la promenadi
Plosnita ceea-i

bitrini"

ce petrecere gentili!
cuvios in mers pige;te;

Cela-i cavaler ... e iute... oare $tie franquzeqte ?

Cea ce-ncunjuri mulqimea i-o romantici copili.

imediat de Epigonii si de Mortua est!

ii dau lui Titu Maiorescu

oe a defini un poet autentic Fr

:el

Aceste poezii

lb

prilejr-,1

ar
'al

,,noua directie" a poeziei romanesti, dup;

cea pasoptistd. Ulterlor poetul s-a lmpus
cu crealii care ,,dezvSluie culturii rom6ne
fenomenul Emtnescu 5i, odati cu el, pro-

priile ei oosibilitdlr laiente, neb6nuite "

(r::r: E-. Petres:u) Do' i' c"asa literari
ir apa r r,J- col]s10f1. poem: si oagin,
de prozi, iar activitatea publicisticd este
una c: proportii, Eminescu nu a avut oec6t un singur volum publicat in timpul vielitl (Poesi, apdrutin decembrie 1883, dar
avind scris pe pagina de titlu anul 1884).
Cartea i-a fost aduse de Titu Maiorescu la
sanatoriu, la Viena, prea tdrziu ca sd-i mai
stArneascd poetului vreo reaclie.
Dupi 1990, Presa literard a gEzduit

drferite polemici pe tema creat;ei eminesciene si, mai ales, a receptarii acesteia.
'1
Anui 2000, c6nc s-au implinit 50 de ant
oe ra nasterea poetulu:, oeciarai,,anul
Eminescu", a dovedii ci interesul pentru

tot ce trne oe opera eminescrand e depar-te de a fi scdzut. in acest an s-au publicat

chiar numeroase documente inedite ale
poetului, ceea ce pdrea imposibil, intrucat
istoricii literari cercetaserd orice text susceptibil de a fi aparlinut lui Eminescu. S-a
publicat o bogati colectie de scrisori citre
Veronica Micie pdstratd intr-un seif in afara !5rii.

,,sententiosul si vizionarui, retoncd 5i

ironicul, vehementul revoltat si pateticul,
g6nditorul pi jucau5ul sunt deopotrive
prezenti in antume 5i postume. Rornanilc
tArziu il putem socoti doar ciacd il rapar'
Em la o epocE. l. . .l Dar tocmat situatia sa
ambigu;i, ca 5i natura paradoxald a poe'
ziei sale. aceea a unui poet al orelor t1rzii
5t totodatd timpurii, ne araE sensul ulum
al creatiei sale.L...lfntradevdr, cred azi cd
ne purcm apropia de el cu o privrre noud
asupra sensurilor revelate de poezia sa,
descoperind intr-insa ceea ce am incercat
in acest eseu sd caut: o cale a inilierii in
poezie." (Nicolae Balotd, Ernlnescu, poet
al initient in poezie, Bucuresrr, Edrtura
Cartea Romdneasca. 2000)

pe mdni cum codefte-un negru Purec;

Bruh! mi-i frig.
-latA
SI-mi moi degetul in guri - am si-l Ptittd - ba las', siracul !
Pripait la vreo femeie, $tiu ci ar vedea pe dracul,
Dard eu ce-mi pasi mie bietul oins !' la ce si-l purec ?

$i moanui toarce-n sobe oe blazat ce-r. - M)t motane.

Vino-ncoa si stim de vorbi, unice amic qi ornic.
De-ar fi-n lume-un stat de mige, ziu! ci'-n el te-a$ Pune vornic
Ca si gtii gi ru odati, boieria ce-i, sirmane !
Oare ce gindegte hitrul de sti ghem gi toarce-ntr-una?
Ce idei se-nqiri dulce in miqeasca-i fantaziel
Vreo cucoani cu-albi biani cu amoru-i il imbie,
Rendez-vous i-a dat in guri, ori in pod, in giviuni?
De-ar ii-n lume numai mite = tot poee
Mieunind in ode nalte, tragic miorliind

a9

fi I Totuna:
un Garrick,

Ziua tologStin soare, pindind cozrle de goaric,

Noaptea-n pod, cerdac gi stregini heinizAnd duios la luni"
Filosof de-ag fi simgirea-mi ar fi vecinic la aman !
ln prelegeri populare idealele le apir
$i junimei generoase' domnigoarelor ce scapar,
Le eritci lumea vis e un vis sarbed de motan.

Sau ca

popi colo-n templul, inchinat fiinqei, care

Dupi chip g-aseminare a creat miqescul neam'

Ag striga: o, motlnime! motinime!Vai..'
De-al tiu suflet, motinime, nePosdnd
Ah ! Sunt printre voi de-aceia ca
Firea mai presus de fire, mi
Ce destinul motinimei
Ah ! atei, nu tem ei i

il

- SiJ scuipe oricare motan de treabi,

Nu vedegi ce-ingelepciune e-n feptura voastri chiare ?
O, motani flrl de suflet!
el v-a dat gheari
-Lazginet
vrEi si-l pipiigi cu laba ?
$i la tors v-a dat musrele
Anathema sit!

Ii ! ci in clondir se stinge cipeqelul de lumini !

Mogule, mergi de te culci, nu vezi ci s-a-ntunecat ?
Si visim favori gi aur, ru-n corlon ;i eu in pat.
D.-"f putea si dorm incalea. Somn, a gindului odina

O, acopere fiinqa-mi cu-a ta muti armonie,

Vino somn on vino moarte. Pentru mine e Eof,una:
De-oi petrece-nci cu miqe gi cu pureci gi cu luna,
Or de nu cui ce-i aduce ? Poezie siricie !
Carl Spitzweg

(1

808-1 885)

girmanul poer

Note lexicale

gtarafd karafd| s.:

sticli cu qAtul lun-c sr cu Dartea de ios bornbatj
(rn text) tAnir necisiron'.
cavaleL s.ni.
(in teld mare dregdtor (boier)
vomic, s.m.
(om) glume1, mucali! pozna5
h6tru, -d, adj., s.m. :i f.
(franfuzism) lntSlnire; Gn text) intillnire arnoroasi '
rendez-vous, s.n.
gdvdund, s.f.
(ln text) v5g6uni. cotlon
(in ta<t, s. comun, un Gani*\ David Ganick ( 17 17
Ganick, s. propriu
-177gr, acircr'
pi scriitor britanic, interpret ai pieselor lui Shakespeare 5i autor de comedii
tologil -d, adj. toEnit
heiniza, vb.
verb derivat de la numele poetului romantic germ.tn Heinrich Heine
(1797- 1856) a cErui lirici este reflexivd, subordonati deopotrivi fanteziei.
reveriei romantice, ironiei pi autoparodiei
(turcism, in expr. a fi, a ajunge h amanl afi la male strimtoare
aman, interj. subn.

sarbdd (searbdd, -e, adj.

fad, plictisitor, monoton
(turcisrn, in text interj.) vai gi-amar
haram, s.n.
persoani care neagi existenla lui Dumnezeu 5i a oricirci divinltili
ateu, s.m.
(lat.) ..sE fie afurisit", formulE de osindire, ostracizare a cuiva de
anathema

-sit-

citre biseric6
clondir, s.n.

de sticlS in care se p6streazi biuturi

(reg.) mdcac cel pulin

-vas
incalea (incattea), adv.

lI

'

Cugetdrile sdrnranului Dionis face parre din nuvela Sdrmanul

Dionis, text aperut in revista junimisti Convorbiri literare, in
decembrie |87Z-ianuarie 1873. Nuvela, redactatl.la Viena, a fost
cititi in gedinqa Junimii din 1 septembrie L872, unde a produs impresia de extravaganqe. E;oul nuveiei, Dionis, un ins sirac, boem,
inclinat spre meditalii filosofice, esre aurorul fictiv al poemului inclus in nuvela. Poezia a fost publicati gi independenr, in edigia princeps a poeziilor iui Eminescu, alcatuiti de Titu Maiorescu.

DISCUTAREA TEXTULUI
I

142

Jocurile fanteziei ironice

-l

Unitated

Curente =,literare

l.

Poemul dezvolti o ampld antitezd intre limitele stramte ale

oddii lui Dionis 5i spafiile nelimitate ale fanteziei. Enumerali:
. obiectele pifiinlele din preajma lui Dionis;
. acele obiecte din camerd care i5i schimbd destinalia obi;nuitd (au alt6 utilitate), cre6nd o atmosferd boemi;
. lucrurile strict necesare care lipsesc din acest interior;

lumile posibile (introduse de obicei printr-un verb la modul

condilional-optativ) imaginate de Dionis.
2, Fanteziile dezroltate de poetul solitar sunt tot mai indrizne!e. Precizafi-le, urmdrindu-le cre$erea, de la simpla dorinld (himeri) la un intreg univers nou creat, prezentat in tot mai multe

{ oi4ionar literar }

aminunte.

figurii retoricd manifestatd

Antitezi
a unor notiuni, tudestilistica
ca opozifie
cdli etc. Exprima uneori un sentiment
exisrertiat oe rLprura .nterloara s' oe Iensiune. La ro'nantici, subliniaza opozitia
reai-ioea, viati-vis, teluric-transcender
suf let-materie, bine-rau et..
lronie romanilce
ctof

Witz (germ

,,giu-

ironie tandrA,
md") romantic
- tip cie
moodr:tate de poten:a'e o U'lut o 5cr.t"s

3.

Care vi se pare cea mai surprinzdtoare ,,lume" creatd de

imaginalia lui Dionis 5i de ce?
4. Citiil pi comentali versurile autoironice:

referitoare la sdracie;
" referitoare la tot ce line de calitatea de poet a lui Dionis.
5. Stabilitiin care dintre versurile de maijos domini tonul de
Wi? romantic 5i in care tonul satiric ori sarcastic, specific lui Eminescu in observa{iile legate de moravurile prezentului:
,.Au iegit la promenadi

Srne

manticilor germani. Friedrlch Schlegel

zrei,

(1772-1829), teoretician, critic s istorrc

lrterar german, conduc;tol- spiritual a

xtre

ui-rei scoli

rde

sine moderne tronia romanttcd irnpllci.

ooie:ltv,tate. Seiasare, aLtooarod,ere. L
ciditate exersati asupra subiectulur. Unul
ciintre cei care au dezvoltat in scrlerii ioi-

Witz-ul este Jean Paul 11763-1825),

(pseudonimui

tul
tn
ost

m-

lu

.iohann Paul Friedrich

Richter), prozator german care

romairul in lteratura ge'mari.

lmpus

Teme si motive romantice

- d;rrre temele s rnctivele predilecle aie poetllor
ronantici f ac pane: qeniu . S noLratatea
meditatia nociurnS, visul ;i reveria, pasrunrie, rostul poetuiui ; al poeziei intr-o lume meschind, meianrolta, larmecul naturii, boara, ti'ecltul (rutnele), viata ca vis
etc (Vezi 5i defrnifia romantismului de ia

p 144)

Cela-i cavaler... e iute... oare Stie franluzeSte?

Cea ce-ncunjurd mullimea i-o romantici copili."

romantice (ia jena) defrnea iro-

nra drept: ,,amestec de seriozltaie sr g1umi", un element esential ai constiintei de

petrecere gentilS!

ce
Plognila ceea-i bdtrind, cuvios in mers pa5eSte;

patetic, care apare frecvent in scrierile ro-

Comentafi expresia ,,Un regat pentr-o ligard", apel6nd, la

nevoie, la DiQionarul cie cuvinte, expresii, citate celebre pentru a
vedea ce formul| din literatura universala parodiazd versul emines-

6.

cran.

de Carl Spitzweg de la pagina 142

gi descoperifi asemdnirile dintre odaia ,,sirmanului poet" 5i odaia

7. Priviti cu arenlie tabloul

lui Dionis.
8. Caracterizafi-|, intr-o pagina 5i jumitate, pe Dionis, pornind de la aspectul oddii sale.

Poezie-sirdcie
pro,,Cu tot umorul proprru (lunga tiradi adresatd motanului, descrierea
cae,
chiar
Homer),
Eminescu
de
menadei de plosnile si a soarecilor rontditori
(Ana-stanca
Eminescu-SpitzTabara5i,
ricaturizdnd, un mare metafizic [...']."

weg. o posibila sursS de inspiratte pentru cugetdrile s5rmanului Dionis, 1n Romantismul colorat, Bucuresti, Editura Cartea RomSneasca, 2000)

f.

Sub tonul lejer, autoironic, poemul

Dionis conline teme 5i motive romantice mF '

coperiti micar doua dintre acestea. .

. .

colocvialitatea

w
t

( oic.tionar literar )
Oximoron
- figura de stil ce const5 in
combinarea unor noliuni in aparentd incompatibilE, de exemplu ,,bucuros de tristele" (Holderlin), ,,Nenorocit noroc de-a fi
rubit" sau ,,Suferin!a, tu, dureros de dulce" (Eminescu).
Romantism
- orientare estetica, ideologicd si culturali ce a marcat profund prima jum5tate a secolului al XIX-lea (aoroxi-

mativ 1790-1850) in spatiul european.

Definifia si tr;sdturile romantismului sunt
controversate, datoritii atat amplitudinii

enomenului, cAt si dif erentelor dintre

manifestarile acestuia in spafiu 5i in timp,
Romantismul nu se limiteazd la domeniul
literaturii. Notiunea este intSlnita si in sfera artelor piastice, a muzjcii, in filosofie,
stiinte sociale (ma ales istorie oclitic:
etc. S-a observat de asemenea cA aces-.
curent are trdsituri distincte si o dinamicd
diferita in culturile occjdentale (in special
Germania, Anglia pi Franta) si in Europa
Rasdriteand. Caracteristicile cel mai des
semnalate ale romantismului literar sunt.
afirmarea individualititii, a originaliGlii si
a spontaneitdlii, recursul la imaginatie ca
principiu fundamental al creatiei, respingerea regulilor impuse de clasicism pentru
o sene de genuri lrterare, interesul pentru
f

mituri, legende, bas..ne pi pentru simboluri, atractia fatd de natura, fati de trecutul istoric 5i falii de spatiul exotic (de
pilda Orientul), dezvoitarea emotiei si a
seniimentului, intensitatea triirilor, preferinta pentru situatii 5i personaje exceptionale, fascinatia misterului etc.

3. Ar putea fi Dionis si altceva dec6t poet? Dezbateti proble_

ma intr-o disculie in care sd ajungeti de la text la trasdturile tipice
ale unui poet.

4,

incercafi

si aritali prin exemple paradoxul singurdtitii

lui

Dionis (singuritate populati), datorat sensibilitdtii si imaginatiei sale.

5.

Legat de exerciliul anterio4 explicali rolul personificirii,

care este figura de stil dominanti in aceastd poezie.
6, Ca in fragmentulfinal din Cdlin (fite din poveste)- nunta
g6zelor
;iin Cugetdrile sarmanului Dionis microcosmosul si ma_
crocosmosul se oglindesc unul intr-altul. Exemplificati aceastd idee.
7. Cum vi se pare finalul poemului (ultimele trei versuri) in ra_
port cu restul textului?
o di cireia poemului (prin revenirea lui Dionis la
realitate):

-,

zidirnicia poeziei;

sfdr5itul reveriei poetice este, ?n fond, cel care aduce tristete, dar este o stare de moment;
. este contrazis oe poemul insusi care araG ce, ciimpotrivi
poezia inseamna o altfel de bogdfie;
o este ironic si oximoronic (vezi Dictionarul literar
aldturat):
poetul ar fi un bogat om sdrac.

DINCOLO DE TEXT

t.

Citili nuvela Sdrmanul Dionis de Mihai Eminescu.

a. Comparalicasa lui Dionis, eroul nuvelei, cu odaia din poem.

b. Ardtali ce asemdndri si ce deosebiri sunt intre personajul
nuvelei ;i eroul liric al poemului.
2, Cum interpretali cuvAntul serman din titlul nuvelei ti af
poemului?
3. Comparali odaia lui Dionis (din poem) cu alte oddi de poet
din textele eminesciene: Dormi! (1876
- postume), Singurdtate
(1878), Afard-i toamnd (187q.

Vi
c{
r",

t
t.

tiV(

tta
m

CRITICII SPUN

m
re:

l. Folosindu-vd de citatele de maijos, dezbateti problema actualitdtii romantismului pi a poeziei romantice. Atenfie: termenul
romanttc are un sens larg, referitor la o atitudine general-umana
,i
unul restrans, care trimite la un curent literar (pentru acesta din
urm6 citili definitia dati la Diclionarul literal.
,,Romantismul constituie un preludiu al modernitdtii 5i este,
dintre toate miscirile literare, cea mai apropiatd de noi. Nu voi rel
lua particularitatile literaturii romantice, prea bine cunoscute, indicand doar punctele de interferenli pe care ea le are cu literatura
modernd: depisirea schemelor clasice, a imobilismului in primul
rdnd, prin apropierea de natur5, de sensibilitatea vie si de individualitate; solitudinea morali, atmosfera stranie, insolitd; oniricul siin
general vizionarismul subiectiv, ireductibil [...].,, (Nicolae Manolescu,

144

pa
ttt

He

(p.
VVi

?n,
Ge

Unitatea

Curente literare

rleice

lui
rle.

rii,
rra

ta)e.

'a-

r).
ts-

e.
tl.

Fdrd filosofie, noi, oamenii, suntem niste umbre. Desen de D. Russell

Romantbm: M. Eminescu,in Despre poezie, Bucure;ti, Editura Cartea Rom6neascd, 1987)

].

,,Studiul literaturii rom6ne nu va putea ocoli

vreodatd epoca romanticS, pentru ci ea coincide
cu nevoia [afirmarea] manifesta a Operei, a spiritualitilii, dar si a personalitdtii in acela5i timp.
[...] Literatura noastrd modernd isr constienttzeazi:
existenla accept6nd mentaiitatea si poetica aces-

tui curent," (Eiena Tacciu, Romantismul romdnesc,

vol. lll, Bucurepti, Editura Minerva, 1987)
,,A trdi in prooria epocd, a cduta rdspunsurile
problemele
la
ei devenise [pentru romantici] ma
mult dec6t o obligatie esteticd
devenise chiar o
obligalie mora15." (Matei Cilinescu, tdeea de
modernitate, in Cinci fele ale modernitdlir, Bucu-

repti, Editura Univers, 1995)

BIBLIOTECI DESCHISE
Dintre marii scriitori romantici ar lumii fac
parte: Novalis, Friedrich Hdlderlin, Johann Ludwig
Tieck, E. T. A. Hoffmann, Fralii Schlegel, Heinrich
Heine 5i Fralii Grimm in Germania, George Byron
(pomenit de Eminescu inc5 din '1870, in Epigonii),
William Wordsworth, S. T. Coleridge;i P B. Shelley
?n Anglia, Alphonse de Lamartine, Victor Hugo si
G6rard de Nerval in Franta. ln functie de limba

strdrnd pe care o studiali, incercali sa citili in original una dintre scrierile lor.

ctTtTt DESPRE...
Ea a

tar,

Biografia poetului a preo-cupat constant posteritatea.

fost reconstituitd fie romanlat, ?n romane, fie documen-

in

monograf

ii

recvent reeditare. Dintre extrem

0",

numeroasele incercdri de acest gen, multe complet ratate sau

propundnd solutii fanteziste (in special legate de moafiea

trmpurie a lui Eminescu), iata numai c6teva, mai cunoscute:
G. CSlinescu, Viala lui Mihai Eminescu (1932), prima
monografie serioasd asupra vietii poetului, cu o mare putere de
evocare.

Cezar Petrescu, Luceafdrul, Nirvana, Carmen Saeculare

(1935-1938), o trilogte cu abuz de recuzjti romantici.
E. Lovinescu, Mite(1935), Bdlduca (1935). Criticul este
preocupat mai ales de romanul erotlc eminescian (dragostea
pentru Veronica Micle, in Bdlduca, cea pentru cumnata iui
Maiorescu, Mrte Kremnitz, ln Mite) si combinii adevirul cu
legenda. G. Calinescu gdsea c5(ilor doar meritul de a comunrca profanilor documente rare, greu accesibile in alt mod.
Dintre documentele biografice pastrate, unele dintre
cele mai expresive sunt scrisorile de dragoste citre sr de la
Veronica Micle:

Cend te-am vezuL Verena.

Micle, Scrisori de dragoste,

Cioculescu, Bucurepti, Editura C

ineditd Mihai

Emi,

scriere, note si pref

edtfu

Feminitatea
romanticS
Ir

lI

PENTRU iTCCPUT

{t

tf
tt

{. In mod paradoxal, ceea ce numim ,,poezie de dragoste"

nu are intotdeauna dragostea ca sentiment central.
a. Enumerati pi alte sentimente (in care se preschimbE dragostea sau pe care le genereaz6) care mai pot fi dominante in acest tip
de poem.
b. Subliniali-le pe cele negative.
2. Pornili cie la comparalia ,,frumoasi ca o fioare'', Facetr o
listd de expresii asem6nitoare av6nd gr,ija ca termenul al doilea al
comparaliei sd fie din regnuri diferite: mineral. vegetal, uman.

II

It

li
:l!
JI

ATAT DE FRAGEDA...
de Mihai Eminescu

Wilhelm List {1864-1918)

Ofranda

AtAt de fragede, te-asameni

Cu floarea albi, de cireg,
$i ca un inger dintre oameni

ln

calea viegii mele iegi.

Abia atingi covorul moaie,

Mitasa suni sub picior,
$i de la cregtet pin-in poale
Plutegti ca visul de ugor.

Din incregirea lungii rochii

Rlsai ca marmura in loc
S-atArni sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasi blandi din povegti,

Nu mai zimbi! A ta z6"mbire

Mi-arati cit de dulce egti,

Cit pogi cu-a farmecului noapte

Si-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde goapte,
Cu-mbriqigiri de braje reci.

146

Ul'

tJnitatea
Curente literare

Deodati trece-o cugetare,

Un vil pe ochii tii fierbinqi:

I
I

E-ntunecoasa renunfare,

E umbra dulcilor dorinqi.

Te duci, g-am ingeles prea bine
Si nu mI qin de pasul tiu,
Pierduti vecinic pentru mine.
Mireasa suflerului meu !

Ci

te-am zdrit e a mea vini.

$i vecinic n-o si mi-o mai ien,
Splqi-voi visul de lumin;"

Tinzindu-mi dreapta in degen.

$-o si-mi rlsai ca o icoani

pun::' "erginei Maripurtind coroani

Unde te duci ? Cind o sd vii ?
.,{

Pe frunrea ta

F-

Poemu I a apirut in revista Convorbiri literare,in

DISCUTAREA TEXTULUI

18 79.

-J

g Femeia: portret romantic

,,Spa1iul, noaptea si feminitatea reprezintd zonele fundamentale ale bloculur
romantic." (Mrrcea Cdrtirescu, Visul chimerrc, Bucuregti, Editura Litera, 1992).

f, Prezentali prin scurte citate portretul feminin din poem.

a. Care sunt atributele romantice din acest portret?
b. Selectali versul care vi se pare carad(eristic pentru portretui
romantic al femeii. Atenfie, rispunsul la aceastd intrebare poate
varia, a5adar argumentafi-va opinia.
2. lmaginile vizuale, cinetice gi auditive din poem sunt, toate,
eterate, estompate.
a. Comentali in ce fel se realizeazd acest lucru in fiecare din
cele trei planuri.
b. Ce atribute dob6nde5te portretul iubitei prin aceast6 idealizare?

c. Sunt culnva si atribute pe care le

d. Prin ce se apropie ea de o fantas

e. Ce valoare dobSndeste in
ra!ia trupului ei cu marmura? .:.!
G. CSlinescu in Principii
se realizeazE el in

4. Gisiti perechile

de contrarii din portret. De exemplu, mar(aladar

murd
rece) - ochii fierbinti.
5. Versurile ,,Din increlirea lungi-fi rochii / Risai ca marmura
in loc" arati o idealizare, o mitizare a ei. Explicati in ce mod, firi
a neglija semnificatia metaforicd a verbului
6. Care este, in planul sentimentelor, sensul succesiunii
inger-vis de i ubi re-m ireasa d i n povestt-mi reasd a sufletu u i-icoand
a pururiverginei MariiT (Deduceti din aceste metafore metamorfoza
sentimentului, accentele noi).
I

li

Melancolia renun!5rii
5

tnger (detaliu) de Aubrey Beardsley

,,[...] Poezia Atet de frageddtranspare 5i ea de umanitatea iubirii, de prospelimea de ivoriu a infloririi femeii, imaginea feminitdlii evoludnd de la jocul de
mdtdsuri, plutirea senzual{ngereascE, z8mbetul de prihdniri suave, melancolia
fericirii ce se ?ntrez5reSte pi durerea intangibilititii [...] ta idealizarea cvasi-mistice, nu mai pufin de o frdgezime de f6rSrne de lujeri de oin, de o melancolie
purificatE in eteruri... " (lon Negoifescu, Paezia lui Mihai Emrnescu. pitegti,
Editura Paralela 45, 2000)

ri
ll

.'

t.

( oiclionar literar )
Metafori

poate fi oescrisd ca o com-

paralie prescurtate,

care afirmi nu doar o

asemdnare, ci chiar o echrvalare, o suprapunere a douii realit;ti, pe baza unui ele-

ment comun. in enunl pot fi prezenli ambii

termeni ai echivalSrii (metafori explicit5,

in praesentia) sau doar cel care ,,substituie" (me-.afora rmollcita, rn absentia).

Elegie
- specie a genului iiric in care domind sentrmentul cje tristete, de regret.
Romantrsmul, prrn poemele sa;e meditat;-

ve, incircate de melancolie.

clezvoltare maximi.

di

eleqiei o

Poemul este construit pe dou5 secvenle.

a. Precizafi pe text care sunt cele douA ,,episoade".
b. Ce sentiment domind in fiecare din aceste secvenfe?
c. Versul care marcheazd ruptura, incheierea reveriei, incepe
cu adverbul deodata. Ce semnificalie ii acordati?
- una strict temporal6, exterioarS: ideea de brusc,
- una sufleteasc5: mirare;
- una trupeascS: sugereazd o tresarire a privitorului, trezit pai'cd din reverie;
- una fatidica flegatd de soarta, de destinl: este momentul in

s(

.:
>!
Y
^
fr

le

c2
LI

care ,,zarurile au fost aruncate".

2. Bdrbatul, privitorul, ata cum se concretizeaz5 in vocea lirici din poem are 5i el atribute romantice. Care sunt acestea?

z.

3.

Discursul este la persoana a ll-a singular, se adreseaze ei.

Ce v-ar putea sugera ca e vorba de un discurs interiot nu de unul
rostit cu glas tare?
4. Elegia, evident5 spre final, se presimte incd din prima par-

te a poezier.
a. Urmarili-i firul, citAnd versurile unde e exprimatd tristefea,
irealitatea visului de iubrre.
b. Cum interpretali intrebarea finalS: ,,C6nd o sd vii?"

se
td,
ttL

fic
Pr,
Lcl

mi,

cai

DINCOLO DE TEXT

pc
pri
aie

{.

Citili

;i

alte elegii eminesciene, pentru a vedea, pe de o

parte, varietatea stdrilor de tristele din acestd specie liricd 5i, pe de

alte parte, bogatul evantai al melancoliei romantice. Alegeli dintre

urmitoarele titluri'. Melancolie, Despdrlire, O, mamd..., S-a dus

amorul..., Si dacd..., Mai am un singur dor. Care dintre acestea
sunt eleqii de draooste?

148

po

wI
I

Unitatea

Curente literare

ffiff

2. Discutali paradoxurile din urmitorul fragment al studiului Eminescu 5i poeziile iui (1 889) de
Titu Maiorescu:
,,Dacd ne-ar intreba cineva: a fost nefericit
Eminescu? Am rispunde: cine e fericit? Dar dacd
ne-ar intreba cineva: a fost nefericit Eminescu? Am
rispunde cu toatd convingerea: nu! Ce e drept, el
era un adept convins al lui Schopenhauet era, prin
urmare, pesimist. Dar acest pesimism nu era redus
la plAngerea marginita a unui egoist nemullumit cu
soarta sa particularS, ci era eterizat sub forma mai
senind a melancoliei pentru soarta omeniriiindeob-

pte [...1. Senindtatea abstractd,

risticd,

iati nota lui caracte-

in melancolie, ca siin veselie. "

Criticii nu se ocupd numai de analiza unui

scriitor important. Ei sunt cei care con;tientizeazd
5i problemele de receptare, viziunile diferite asu-

pra unui poet,,,revizuirile". Citili

urm5toarele
fragmente despre Eminescu azi 5i despre obstacolele care intervin in lectura lui Eminescu:

,,De dragul c6torva prejudecSli entuziaste,

mai nimeni nu cite5te cu adevdrat p6Eminescu, iar
cAt se cite5te se cite5te superficial si marginit la cAteva poezii. [...] Eminescu tinde sd devin6 toi mai
muli <Eminescu), ceva pus deooarte in lada de
zestre a natiei si de care e5ti mandru ca se afla
acolo, ferit de orice int6mplari. Este insi vremea sd
se intdmole ceva cu ce ne-a mai rdmas de la el: o
lSrgire 5i o aCancire a cunoapterii gi a inlelegerii
noastre. Ca orice mare poet, Eminescu e un poet dificil. !i cu at6t mai dificil cu c6t el singur genereazd,
prin vraja ;i prin cSntul versurilor sale, mirajul facilitdtii." (Petru Crelia, Mihai Eminescu editat 5i comentat de..., Bucurepti, Editura Humanitas, 1994)

2.

t
I

[ ] Pe Eminescu <al ei>, cel transcris pe edilia

Maiorescu, l-am plasat pe o zodie ceva mai ingenu5, foarte emolionantd, foarte sentimentali, ce
nu se desparte, nu se deosebeste cine stie ce de
Heine, de Lenau, de Musset. [...] Abia mullumit5
lui Baudelaire, Verlaine si Mallarme, am avut materialul aperceptiv sd md entuziasmeze Eminescu."
(Alexandru Paleologu in dialog cu Tita Chiper, in
Cazul Eminescu. Polemic| atitudini reaQii din presa
anului 1998, PiteSti, Editura Paralela 45, 1999)
snre

t.

ea transcrisese poeziile ce-i plScuserd cel mai mult.

,,Grav este

CRITICII SPUN

in adolescengdsesc
printre
fost
impresionat
sd
am
carlile
!5,
princeps
poeziilor
ediiia
a
mamei
emineslprima]
ciene, scoasd de Maiorescu, pe ale cdrei file albe
pi acceptam. Dar, la un moment dat,

,,Tita Chiper:lntr-o viald de cititor nu incape doar un singur Eminescu; opera unui mare
poet presupune o descoperire continui. in ce vd
prive5te, stimate domnule Paleologu, c6te imagini
ale lui Eminescu ati putea numdra?
Alexandru Paleologu: P?ima imagine !inea de
mare
ceea ce aflS oricine despre Eminescu
poet, mare gazelar:5tiam ce se spunea despre el

ci

se vorbeste mult 5i prost de-

u' :lJe- un crozai:" s' u: fii:sci ocliti

care pulini il citesc si il anaiizeazS cum se cuvine."

(Nicolae Manoiescu, Eminescu, pro 5i contra, in
Romlnia literara, nr. 12, 1998)

3. Discutali pivoi despre ,,c6!i Eminescu"

per-

cepeli pi dacd vi se pare un poet dificil.

BIBLIOTECI DESCHISE
Citili Jurnalul unui poet de Alfred de Vigny, ;!
el un important poet romantic, cu notalii din anii
1

823-1 853.

Cititi capitolul Femeia din Omul romantic, voium coordonat de Franqois Furet, la5i, Polirom, 2000.

CITITI DESPRE...
Pentru a descoperi imaginea lui Eminescu in ochii
contemporanilor citifi prima parte din Eminescu 5i poeziile lui
(1889) de Titu Maiorescu, capitolul Eminescu din cartea secrecapttarului societdlii, lacob Negruzzi, Amintiri din Junimea
tolul Eminescu (Sdrmanul Dionis) din amintirile unui conternporan care nu-l simpatiza prea mult pe poei, Gh. Panu, in
Anintiri de la Junimea din lasi.
Poeme ale epigonilor lui Eminescu pi ale poetilor minort
contemporani lui gasili in antologia

nescu, alcdtuiti de Eugen Lungu

artisticS, 1 990). Veti putea
in eooca si cum scria Emi

nor 5i unul ,,ales"

Meditatia romantic
PENTRU

irucepur

f . Lucrali in perechi. Scrieli in caiete c6t mai multe cuvinte

(substantive gi adjective) pe care le puteli asocia cu luna.
2. Ce teorii despre nagterea universului cunoaptefi? Notati-le
pe tabli si ?n caiete 5i bifafi-o fiecare pe cea pe care o agreali.

3. Aiegeli temele abordate cu precidere in romantism dintre

urmdtoareie: cooildria timpu. geniul. rdzboiul. iubirea, istoria cosfi-loSUr,

nalJra, cuplu,, noaptea, Vtsui, sdtur.

SCRISOAREA I
de Mihai Eminescu

Cind cu gene ostenite sara suflu-n lumnnare,

Doar ceasornicul urmeazi lung-a timpului cirare,
Cici perdelele-ntr-o parte cind le dai, gi in odaie
I-una varsL peste toate voluptoasa ei vipaie,
5 Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagi, scoate
De dureri, pe care insi ie simqim ca-n vis pe toate.

Singurebte, desen de Jean Steriadi

( oic-tionar titerar )
Meditalie

specie a liricii filoso{ice, in

care autorii isi exprimi prin mijloace

soeci{ice literaturi, reflectiite asupra exrs-

tenlei. Se dezvoltd
tom6lo
Lc'rrErE

nro.ltlAa+A
Prcuilc

ctrni

in

romantism, iar
ah.^
su)u

'{'
uLur,

vro(d,

moartea, divinitatea, timpul, propria existenta, rubirea, repetabrliratea'storiei etc.

150

II

Luni tu, stipin-a mirii, pe a lumii bolti luneci

$i gandirilor dind viagi, suferinjele intuneci;
Mii pustiuri scinteiazl sub lumina ta fecioario
10 $i cngi codri-ascund in umbri strilucire de izvoari
Peste cite mii de vduri stiplnirea ta stribate,
Cind plutegti pe migcitoarea mirilor singuritate !
Cite qirmuri inflorite, ce palate gi ceti$,
Stribitute de-al tiu farmec $e singuri-qi ariqi !
15 $i in cite mii de case lin pitruns-ai prin feregti,
Cite frunqi pline de ginduri, ginditoare le privegti

Vezi pe-un rege ce-mpinzegte globu-n planuri pe un veac,

Cind la ziua cea de mine abia cuget-un sirac...
Dqi trepte osebite le-au iegit din urna so4ii
20 Deopotrivi-i stipi.negte raza ta gi geniul moqii;
La acelagi gir de patimi deopotrivi fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi !
Unul cauti-n oglindi de-gi bucleazi al siu pir,
Alrul cauti in lume gi in vreme adevir,
25 De pe galbenele file el aduni mii de coji,
A lor nume trecitoare le insamni pe riboj;

Unitatea 4

Curente literare
Iari altu-mparte lumea

( oigtionar cultural )
- unul dintre titani, fiul lui lapetus
ar Clymenei, frate cu Prometheus. A par-

Atlas
si

ticipat la lupta dintre giganti (prima generatie de divinititi monstruoase, violente)

si olrmpreni. inv,ns oe olimpreni, este peoepsit de Zeus, fiind os6ndit sd poane
vesnic pe umerii sdi bolta cereasca.

rte

de pe scindura

tiribii,

Socodnd c6t aur marea poartl-n negrele-i coribii.

Iar colo bitrinul dascil cu-a lui haini roasi-n coate)
30 lntr-un calcul firl capit tot socoate gi socoate
$i de frig la piept 9i-ncheie tremurAnd halatul vechi,

lgi infunde gitu-n guler ;i bumbacul in urechi;

Usciqiv aga cum este, girbovit gi de nimic,
Universul flre margini e in degetul lui mic,
35 Cici sub frunte-i viitorul gi trecutul se incheagi,
Noaptea-adinc-a veciniciei el in giruri o dezleagd;
Precum Atias in vechime sprijinea cerui pe umir
Aga ei sprijini iumea gi vecia intr-un numir.

-le

cind luna strliucegte peste-a tomurilor bracuri,

lntr-o clipi-l poarti gindul inddrit cu mii cie veacuri,
La-nceput, pe cind fiinql nu era, nici nefiingi.
Pe cind totul era lipsi de viati. s: vcintr.
Cino nu s-ascundea nimica, ciegi tot era ascuns ...
Cnnd pitruns de sine insugi odihnea cel nepltruns.
Pe

.re
r5-

40

45 Fu pripastie ? genune ? Fu noian intins de api

N-a fost iume priceputi gi nici minte s-o priceapi,

Cici era un intuneric ca o mare fir-o razd.,
Dar nici de vizut nu fuse gi nici ochiu care s-o vazi..
$i in sine impicati stipinea eterna pace ! ...
50 Dar deodat-un punct se migcd... cel intii gi singur. Iatl-l
Punctu-acela de migcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stipinul firi margini peste marginile lumii ...
De-arunci negura se desface in fe$ii,
De atunci risare lumea, lunl, soare li stihii...
55 De atunci gi pini astizi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vii de chaos pe ciriri necunoscute
$i in roiuri luminoase izvorAnd din infinit,
Sunt atrase in viaqi de un dor nemirginit.
Iar in lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
50 Facem pe plmnnrul nostru musunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, ogteni ;i invigaqi
Ne succedem genera,tii gi ne credem minunaqi;
Mugti de-o zi pe-o iume mici de se misura cu cotui,
ln acea nemirginire ne-nvXrtim uitind cu totul
65 Cum cI iumea asta-ntreagl e o ciipl suspendati,,
Ce-ndiritu-i qi nainte-i intuneric se arati.
Precum pulberea se joaci in imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza inceteazd, ..$r
Astfel, intr-a veciniciei noapte pururea
70 Avem clipa, avem raza, care tot mai
Cum s-o stinge, torul piere, ca g,gg-rbn
Cici e vis al nefiinqii uni

ln prezent cu
Ci-ntr-o clipi

[easa

mindru, el il vede trist 9i rog

Cum se-nchide ca o rani printre nori infunecosi,
Cum planeqii toqi ingheagd qi s-azvirl rebeli in spag
Ei, din frinele luminii gi ai soareiui scipaqi;
Iar catapeteasma lumii in adinc s-au innegriq
80 Ca qi frunzele de toamni toate srelele-au pierit;
Timpul mort gi-ntinde trupul qi devine vecinicie,
Cici nimic nu se intimpla in intinderea pusrie,
$i in noaptea nefiinqii toml cade, torul race,
Cici in sine impi'cata reincep-ererna pace...
75 Soarele, ce azi e

85 lncepind la talpainslgi a mulqimii omene$d

$i suind in susul scirii pin' ia frunqile criiegti,

De a vieqii lor entgma ii vedem pe toqi munciri,
Fir-a gti si spunem care ar fi mai nenorociqi ...
Unul e in toqi, tot astfel precum una ein toate.

9i be

asupra ruturora se ricirczi cine poaie ,

umbri qi cu inima smerira

Pe cAnd aigii stind in

Negtiuqi se pierd in mini ca si spuma neziritit

Ce-o si-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce glndesc
Ca gi vinru-n valuri trece peste traiul omenesc.
95 Fericeasci-l

...

scriitorii, toati, lumea recunoasci-l...

Ce-o si aibi din acesrea penrm el, bitrinul dascil ?

Nemurire, se va zice. Este drept cd viaga-ntreagd,,
Ca gi iedera de-un arbor, de-o idee i se leagi.
,,De-oi rnuri
- iqi zice-n sine - al meu nume o sI-l poarte
100 Secoiii din guri-n guri qi l-or duce mai departe,
De a pururi, prerutindeni, in ungherul unor crieri
$i-or gi.si, cu al meu nume, adipost a mele scrieri !..
O, sirmane ! f,ii tu minte cite-n lume-ai auzir,
Ce-ti trecu pe dinainte, cAre singur ai vorbit ?
105 Prea pulin. De ici, de colo de-o imagine-o fi.sie,
Vre o umbri de gdndire, ori un petec de hirtie;
$i cind propria ta viaqd singur n-o gtii pe de rost,
O si-gi bati alqii capu, s-o patrunza cum a fost?
Poate vreun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
110 Printre tomuri

bricuire agezat si el, un brac,

Aticismul limbii tale o si-l puni la cintari,
Colbul rrdicat din carte-ri l-o sufla din ochelari
$i te-o stringe-n doui giruri, asezindu-te la coadl,
In vro notdpriziriti sub o pagini nercadd.
115 Poqi zidi o lume-ntreagd.,poqi s-o sfa+mi... orice-ai spune,
Peste toare o lopati de garini se depune.
Mina care-au dorit sceptrul universului gi gAnduri
Ce-au cuprins ror universul, incap bine-n patru scdnduri ...
Or si vie pe-a ta urma in convoi de-nmormintare,
120 Splendid ca o ironie cu priviri nepisitoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel.

Unitatea 4

Curente literare
Nu slevindu-te pe tine.,. lustruindu-se pe el
Sub a numelui tiu umbri. Tatd tot ce te aqteaptd
Ba si vezi... posteritatea este inci gi mai dreaprd.
Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire ?
Ei vor aplauda desigur biografia subgire
Care s-o-ncerca s-arate cd n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt qi dingii... Migulit e fiecare
Ci n-ai fost mai mult ca dinsul. $i prostatecele nlri
130 $i le umfli oriqicine in savanrc aduniri
Cind de tine se vorbepte. S-a-nteies de mai nainte
C-o ironicl grimasi sd te iaude-n cuvinte.
Asdel inciput pe mXna a oricirui, te va drege,
Rele-or zice cd sunt toate cite nu vor inqelege . . .
vor cdta vietii tale
135 Dar afarl, de
^cestea,
Si-i glseasce. Dete multe. riutdt si mici scandai: -Astea roate te apropie oe oangi ... Nu lutnlila
Ce in lume-ai revarsat-o, ci picatele gi vina,
125

Oboseala, slibiciunea, toate relele ce sunt

140 Intr-un mod fatal legate de o mini de pimint;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit

Mult mai rnult ii vor atrage decit tor

{ olcgonar lltenr }
Scrisoarea

riante

in

elaboratd in primeie ei vaperioada studiilor berlineze

(1873-1874) pi definitivat6 intre anii 1879

si 1880, face parte dinir-un ciclu de 5 po-

eme. Dintre acestea, primele patru sunt

publicate in 1881 in Convorbiil literare.
Dincolo de titlul comun al acestor tei(te,
diferit doar prin numerotare, ciclul Scrisorilor se bazeazd pe asemanari compozitionale (strucrurarea cjiscursului liric in jurul
antitezei), ideatice (contrastul, opozilia intre aparent5 5i esen!5, intre icieal si real, in
ciiverse ipostaze) 5i formale (versuri lungi,
de 1 5 sau 16 silabe). Scnsonle relevi teme
fundamentale ale operei eminesciene de
maturitate: ,,universul cosmic, istoria lumii, poezia pi iubirea", puse in antitezd cu
,,extinclia, deciderea, infrSngerea si dezmirginirea" (Petru Crelia, Eminescu edt'

tat si comentat de..., Bucurepti, Editura

Humanitas, 1994). Motivul central al Scnsorilor este soarta omulur de geniu, in raport cu timpul si cu societatea.

ce

ai gdndit.

lntre ziduri, printre arbori ce se scuturl de floare,

Cum revarsi luna-plini linigtita ei splendoare !
145 $i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Amoryiti li-i durerea, ie sirngirn ca-n vis Pe toate.
Cici in propria-ne lume ea deschide poarta-ntrlrii
Si ridicl mii de umbre dupi stinsui iuminirii.. '
Mii pustiuri scinteiaz| sub iumina afecioard,
150 Si cAti codri-ascund in umbri striiucire de rzvoarit
Peste cite mii de valuri stdpdnirea ta stribate,
Cind plutegti pe migcitoarea miriior singuritate,
$i pe rogi ce-n asti lume sunt supugi puterii so4ir
Deopotrivi-i stlpAnegte reza ta gi geniul mo4ii !
(1881,1 febr.7
Note iexicale
rdboj, s.n.

bucati de lemn pe care se'insemnau, prin crestSturi, diferite calcule,

socoteli
rest, rdmi'ifi buni de aruncat; sf6r6m6turi, bucati
brac, bracuri, s.n.
(1) fenomen natural care se manifesta cu o fo(a distrugEtoare; (2) (in
stihie, s.L
pefilosofia antica) fiecare dintre eiementele de baz6 ale
mant)
mupuroi
mu5unoi, s.n.
lipsit de temei real; iluzoriu, i
himeric, adj.
(la bisericile ortodoxe)
catapeteasme, s.f .
parte altarul de restul bisericii;
stil soecific scrierilor
aticism. s.n.

ganld 5i rafinament
prizdrit, ad1. (pop. si fam.)
prostatec (prostatid, a4.

.#

DISCUTAREA TEXTULUI

Structurd si tematici
,,in Scrisoareal[apare] dublul contrast dintre deFertiiciunea pestritd si zgomotoasa a lumii si atotputernicia mortii, dintre puterea geniului 5i soarta lui in

lume si printre urmasi." {Petru Crefia" op.

clf.)

,.

l.

Harta cereascd

duoi Cooernic

ldentificali cele doua pa(i ale poemului, avAnd in vedere

opozitiile menlionate mai sus.
2, Delimitafi, in prima parte a poemulu!, urmatoarele tablouri:
. imaginea lunii;
o portretul bdtrSnului dascil;
. naFterea gi stingerea universului.
Alegeli, pentru fiecare tablou, cateva versuri ('t-3) care vi se
par reprezentative.
3, Delimitati, in oartea a dcua a noemului:

. sarrra aoresate conremporanitol',

o imaginea lunii.
4. Precizafi care sunt imaginile / versurile comune celor dou6

p5rfi pi argumentali rolul acestora ln construclia poemului.

5. Care vi se pare partea I secvenla cea mai interesanH a poemului? Explicati.
6. Precizali ce teme romantice, dintre cele menlionate la
exerciliul 3 din secvenla Pentru fnceput, apar in Scrisoarea L

Luna

simbol central al poemului

,,Luna stigmatizeazi cosmosul cu magia ei inaltd 5i rece, revarsd prin undele

sortilegiilor puterea ei demonicd, prinde elementele intr-o complexitate malefica,
fittreazi in noapte dorurile 5i suferinfa lumii, le supune acgiunil ei de transfignare,
ca intr-un straniu si imens proces alchimic, incet natura, cu toate cd nu-si pierde
sensul ei cosmic, legal,

rno4ii)"

i$ reveleaz,i demonia, si-o potenleazd, zub raza <geniului

(lon Negorlescu, Poezia

lui

Eminescu, Pitesti, Editura paralela

+S,1000)

'1. Subliniafi, in prima strofi piin urmitoarefe l4 versuri, cuvintele sau sintagmele asociate lunii.
a. Coincid acestea cu cele scrise de voi la inceputul lectiei?
b. Realizati in perechi scheme a descrierii lunii tn aceaste
secven!6, in care sE indudefi cuvinte sau sintagme din text referitoare la doud categorii: elementele descrise (p64ile pi proprietdlile
lunii), relaliile stabilite intre lund Si alte elemente (loc pi timp, comparatii pi metafore, alte idei / sentimente asociate lunii).
c. Discutali cu toatE clasa imaginea lunii prezentati in poem,
pornind de la schemele realizate.
d. Alegefi, individual, sintagma care vi se pare cea mai surprinzitoare pi comentati-o.

e. Precizali care sunt elementele specific romantice ale descrierii

lunii

in Scisoarea /. Revedefi, in acest sens, gi citatul din bn Negoitescu.

2. in versul ,,Deopotriv6-istipdnepte raza tagi geniulmorlii',

sintagmele subliniate sunt sinonime, antonime sau elemente distincte ale unei enumerdri? Motivati-vd rispunsul.

154

Unitatea 4

Curente literare

( oic'tionar literar )
in sens curent, termenul denuiesiti din comun a unui individ (in orice domeniu).

6eniu

meSte atitudinea creatoare

Termenul cunoas-te insa acceptiunr diferite

de-a lungul timpului: in secolul al XVll-lea,
teoreticienii italieni gi spanioli numesc prin

n. ingegno, so. rngenio o calitare artrstica

ce se referd la capacitatea de a produce
frumosul. in secolul al XVlll-lea, termenul
denume5te o facultate calirativ deosebitd
de inzestrdrile intelectuaie obi5nutte, o facultate creatoare innascuta. opusd celoi'
ce pot fi dezvoltate prin exercitiu: ,,Geniui
este talentul de a prociuce fdrd vreo regr.lli determinatd si nu trebuie confundat cu
indem6narea, care poate fi invalati dupd
vreo reguld oare(are. Ast{e., primul cara:re' a: qeniali:ir estt oriqinalrtate.
(I
\r.

A^r

K
,\q,,Lr

riti.')

nt

trarii .lp it tnerar)

17Q(

Geniu romantic
- romantismul dezvoltd conceptul de geniu prin explicitarea
opoziliei intre geniu Fi talent, aducAnd in
oisculie si latura sociali a problemei: geniul este, in ordine uman5, un nefericit,
un neinleles, aflat in vesnicd opozilie cu
omul comun. lnaoaptarea la regulile de
convietuire obisnuite ir tzoleaza :i are
drept urmare nefericirea. La Eminescu,
tema geniului esie esentiali, imbrdcani
ipostaze nuantate ale geniului neferic:',,
care trdresle

intro

societate ostila, 1n oc-

eme precum Scrisoarea I st Scisoarea ll,

Luceafdrul, in van cdta-ve',. lJrit sr siricte
etc. sau in proza Sdrmanul Dionrs.
genuiui liric in care se
Satiri
- specie a
condamnd cu disprei ;i indignare aspecte
negative ale caracterului omenesc sau ale

societS!ii. Atitudinea ironica st virulenta

exprimdrii sunt specifice satirei. Romantismul, ca expresie a eului excepfional, imprimE o vehemenld deosebiti dtscursului
lirrc pe marginea confruntirii eului cu so-

cietatea. Eminescu si-a numit, iniJial, cele

cinci poeme Satrre,f. Maiorescu airibuindu-le titlul de Scrisort.

lncipit

inceputu unei opere literare

(primele cuvinte, primele versuri).

3. Comparali imaginea luniiin versurile din tncrplt(1-20);idin

(143-154).
final
Indicali imaginile comune ti comentali diferenlele.
4. Recitifi prima strof6 pi observali jocul formelor verbale din
pempectiva persoanei gramaticale. Confruntali opiniile voastre cu
urmetoarele observafii, pe care le puteli completa cu trimiteri adecvate la text: ,,Un efect interesant provine din combinarea formei
individuale a eului in forma lui generald in primele versuri ale Scnsorii t. Poema porne5te in cadrul limitat al eului individual [.. ]. ln
versurile urm5toare se instaureazi insi eul general (exprimat mai
int6i prin punerea verbului la persoana a ll-a singular, apoi la persoana I plural) pi efectul este al unei subite indepdrt5ri a limitelor, al
unei soiemne extinderi a cadrului. [...] Spovedindu-se, poetul poate adeseori sd extind6 eui sdu pAnE la limitele unei perechi, a unei
colectivitdli maiintinse sau panE la condilia uman6 generale." (Tudor Vianu, Atitudinea si formele eului in lirica lui Eminescu, in Eminescu, la5i, Editura Junimea, 1974)

Condilia geniului gi satira adresat5 contemporanilor

,,lnadaptabilitatea, aceastd mare categorie romantice, ia, in expresia liric5
o mare bogiJie de infSli5dri, se lnso}este cu multiple implicafii,
crescdnd cronologic in amploare 5i ad6ncime p6ni la a cdp5ta proportiile unei
opozitii simbolice intre ceresc5i terestru, etern-necesar;i vremelnic-int6mpl5tor [...]", (Matei Calinescu, Titanul pi geniul in poezia lui Eminescu, Bucure'ti,
Editura pentru Literatura, 1964)
eminescianS,

'E, Lucrali in grupe de

4*5 elevi. ldentificali

pi discutafi, cu re-

ferire la tabloul al doilea (venurile 21-38):

ipostazele umanitetii, precizAnd acolo unde este cazui 5i
antitezele din text;
profilul fizic gi moral al oitrAnului dascil 5i feiulin care portretul este construit pe antitezd;
comparafia cu Atlas gi perspectiva pe care aceasta o ofere

portretului bdtr8nului dascdl.

2, Cunoapterea universului(de la geneza pAnE la stingerea sa)
pare $ fie pentru bdtr6nul dascil mult mai interesantd dec6t chiar
cunoatterea de sine, c6td vreme ,,propria ta viald singur n-o ttii pe
de rost". Cum explicali acest fapt? Referifi-vn 9i la opozilia dintre
perspectiva cugetetorului 5i preocupirile umane comune (,,De a
viefii lorenigm; ii vedem pe toli muncili").
3. Depi puterile de cunoagtere ale bdtr6nului dascdl sun:
nelimitate, soarta sa pe pement este aceea comund tuturor muritorilor. Totupi, spre deosebire de masa anonime, cugetdtorul ,,se bucure" de nemurire postume. Indicafi accentele iffii6#461
evidentiazi aceaste idee 5i explicati ati
4. Cum explicali virulenla satirei
5i a urmagilor batrAnului dasc6l?
acestora. Observali gi aicijocul
tegoriei gramaticale a
,,liricii mdgtilor" (,, poetul

-"

t.,

.'

5.

Dati exemple de ,,genii" din prezent;i comentali atitudinea ge.

neralS a contemporanilor fa!5 de aceptia.

conform c6rei definitii

a geniu-

lui ali facut selectia voastrS?

6. Credeli cd ,,geniul" mai este astdzi un concept asociat inadaptabilitdtli sociale? Explicati.
Cosmogonia

Formarea universului: Bia-Bano

{ oic,tionar
Rig-Veda

cu}turat }

prima 5i cea mai importante

dintre cele patru Vede (cele mai vechi

scrieri indiene, intocmite aproximativ intre

mileniile 3-1 i.H.). Cuprinde imnurile de

laudd adresate zeilor. Aici se regisesc ger-

menii mitologiei, ai cosmogoniei si

ai

filosofiei brahmanrce.

Arthur Schopenhauer

(1788-1860,1

filosof german, autor al lucrdrii Lumea ca

vointd

si

reprezentare. Conceptia

sa

privind vointa de a tr;i este inspirate dtn

fitosofia indrand. Pesrmismu, sdu, asocia:
cu noliunile de suferinld s rzia.fd il oeterminb sd propund ca solulie ascettsmut.

'1. Tablourile al treilea (versurile 3g-72);i al patrulea (73-g4)

infSliseazd naFterea si stingerea universului, din perspectiva biitr6-

nului dascil, a cugetetorului.

Jitr1. ma 1o_ ..::. T;agmen'- ai:. lmnu. creaiiJni,, ,r.atL i;,
Rig-Veda (sec. Xll-lX i.H.) 5i comparali viziunea cosmogonicd de
aici cu aceea din scrisoarea /. Notati ideile ;i imaginile comune celor doud texte pi comentati-le pe cele diferite.
,,Atunci nu era nici nefiinfa, nici fiinld; nu era vdzduhul, nici cerul
cel dep6rtat.
Ce acoperea? unde? sub a cui ocrotire erau apele? era oare un
ad6nc f5ra fund?
Atunci nu era moarte, nici nemurire; semnul noplii 5i al zilei (incd)
nu era.
Liber sufia fSra suflare acest Unul; mai presus de el nu mai era
nlmtc altceva.
La inceput era intuneric invSluit de intuneric; acest Tot era o
intindere nedeslusitd de ape.
Germenul care era ascuns in haos, acest Unul s-a niscut din
puterea cSldurii.
La inceput s-a ivit deasupra acestuia dorinta, care a fost cea dint6i
emanalie a spiritului.
Legdtura cu fiinta au gasit-o inleleplii in nefiinli cercetand cu
inlelepciune in inima lor.
Raza lor luminoasii era indreptat5 de-a curmezisul; a fost oare un
dedesubt? a fost oare un deasupra?
Puterile creatoare erau; puterile primitoare erau; puterea pasiva
era dedesubt, puterea activE deasupra.
Cine stie intr-adevdr, cine ar putea spune aici (pe pamAnt), de
unde s-a ndscut, de unde-i aceastd crealiune?
Zeii s-au ivit dupd crearea acestei lumi; atunci cine ptie de undes-a ndscut?
De unde s-a ndscut aceastd lume, dacd a f6cut-o sau nu,
Cel care-i stip6nul ei in cerul cel mai inalt, numai acela o stie,

sau nu ptie nici el."

Theofil Simenschy, Cultura 5i filosofia indiand in texte 5i studii,
Editura gtiintifici ti Enciclopedicit, 1978

156

II

Unitated
2.

,=

Curente literare

De ce apropiafi mai mult viziunea emines-

ciand asupra napterii universului: de varianta biblici a genezei sau de varianta 5tiinfificS, cea a big

bapgrului originar? Argumentali, cu trimiteri

la

text.

3.

Realizali, in grupe de 4-6 eievi, un proiect

pe tema cosmogoniei. Veli face o prezentare a

imaginii cosmogonice din poemul Scrisoarea t.in
acest scop, fiecare membru al grupei va contribui
la realizarea a cel pulin uneia dintre urmdtoarele
sarcin i:

a. elaborarea unui desen al cosmogoniei sau

consultarea unor albume de arta 5i a unor site-uri
pe internet pentru alegerea unei picturi care vi se
pare cd poate fi asociatd cu geneza sau cu stlngerea universului, Desenele proprii sau reproducerile
seiectate vor constitui parte a decorului;
b" eiarciarea une muzt:i doccVdr: pentraceaste punere in sceni sau alegerea 5i combinarea unor piese de muztcd clasica sau de alt tip;
c. repovestirea, cu propriile cuvinte, a cos-

mogoniei poate alterna cu recitarea unor secvente din poemul studtat.

constituie ceea ce s-ar putea numi critica filosoficd

a vielii. Desprinzindu-le, poate involuntar, de semnificaliile lor iniliale, Eminescu foloseSte uneori ideile schopenhaueriene in direcfiile pe care i le indicd
spiritul s5u polemic. Aceste idei capdti o coloraturd particularS, sunt adeseori insolite de accente sociale puternice
] Personalitate dinamica, in neincetatE ciutare a unor solulii, Eminescu ramAne un
mare pafticipativ chiar 5i atunci c6nd recepteazd,
asimilSnd-o, influenla g6ndirii schopenhaueriene'"
(Matei Cdlinescu, Titanul 5i geniul in poezia lui

Eminescu, Bucuresti, Editura pentru LiteraturS, 1964'

I

,,lnfluenla schopenhaueriand avea sE fortifice

la Eminescu vechea lediune sceptic6 5i sd-l faci sd
vadd cE indivizii nu sunt identici numai prin destinul
ultim care apasd asupra lor, ci 5i prin esenfa lor: oric6t de diferite a" fi treptele sociale pe care ele se afli
a5ezate, aceea5i esen$ puiseazd in toate fllntele
omene5ti 5i acela;i destin implacabil le pdnde5te din
umbrd." (Dumitru Popovici, Poezia luiMihai Eminescu,

in Studiiliterare, V Cluj-Napoca, Editura Dacia, 19BB)

,,Prin vocalia ei ontologica Ilegatd cie existen!61, g6ndirea nu are, la Eminescu, atributele de

purd contemplativitate ale,,geniului" schopen-

DINCOLO DE TEXT

{.

Selectali din Scrisoarea I versurile care rezumi viziunea fiiosofica a poetului asupra lumii.
Confruntali-vd rispunsurile 5i indicati 5i alte texte
care reflectd o viziune asemindtoare.
2. Scrieli un eseu in care sd vi exprimali propriul punct de vedere fala de una dintre secvenlele selectate de voi.

hauerian; ea nu neag6, ci intemeiazd lumile, ea nu

fuge de istorie in ascez6, ci i5i asumi, cu luciditatea
conptiinlei tragice, destinul ei cosmotic 5i istoric."
ooet tragic.
(loana Em. Petrescu , Mihai Eminescu
lasi. Editura Junimea, 1994)

BIBLIOTEC! DESCHISE

t. Citili poemul Rugdciunea unuidac(apdrut

in Canvorbiri literare, in 1879). Comparali tabloul

CRITICII SPUN
Criticii au opinii diferite despre influenla filosofiei lui Schopenhauer asupra gAndirii 5i operei
eminesciene. Citili sewenfele urmdtoare si identificali, in Scrisoarea I exemple care sE sprijine sau
sd infirme aceste opinii:

,,Privind influenla schopenhaueriand asupra

lui Eminescu din unghiul receptdriiei, se pot observa do-ui directii specifice in care aceasta se manifest5. Pe de o parte, rdnit in marea lui sensibilitate de
Spectacolul mizeriei 5i suferinfei poporului sdu, pc'etul e indemnat uneori sd creadS ci insi5i esenla lumii o alcdtuiesc corupfia, egoismul feroce etc' ['..]
Un al doilea aspect al influenlei lui Schopenhauer il

cosmogonic de aici cu cel din Scrisoarea

2. Citili cele cinci Scrisorieminesciene' loentifiL

cali contrastele, opoziliile care stau labaza fiecdreia.

CITITI DESPRE...
loana Bot, Monlca Columban, Mihai Eminescu. Scrtsori
Exercitii de lecturd, Cluj-Napoca, Editura Casa C54ii de 5tiinla,
cuprinde prezentarea generald
2004
gestii de analize pentru fiecare

critic, replici moderne la

loana Em. Petrescu,
Editura Junimea,

cosmologice(PP 5-

86)

care vA Pot
-filosof
icii)

d >i

al

il
I
!

Nuvela realista
PENTRU

l.

irucepur

Ce fel de scrieri epice

vi

plac mai mult: cele in care important5 este in primul r6nd acliunea sau cele care pun accentul pe
viala lduntrici a personajelor? Exemplificali.

a Alegeli dintre scrierile celei de'a doua categorii menfionate de colegii voptri pe cea care vi se pare cea mai interesanti sub
asoectul analizei psihologice a personajelor.
I

I oan Slavici (1 848-1925), prozaror

si dramaturg. i;i face studiile primare si
liceale in comuna natald, liria, la Arad 5i
Timisoara. Se inscrie la Drepr la Universitatea din Budapesta, apoi, pe parcursul
stagiului milital i5i contrnue studiile universitare la Viena. Aici ia parte la infiinlarea societatii studenle5ti ,, RomAnia juni ",
alEturi, intre altii, de Mihai Eminescu. in
1874 vine la laci rrndp este numil secre-

rar al comisiei care se ingrijea de editarea documentelor: privitoare la istoria

romineasci cop jate de Eudoxiu Hurmuzachi din arhivele vieneze. Participi la
intrun jrile societSlii iunimea, unde citeste

nuvela Popa Tanda. Se mutd apoi la

Bucuresti, unde ipi incepe cariera didacticd, lucr6nd in paralel ca jurnalist. Din
1878 este redactor la ziarul conservator
Tmpul, impreund cu Eminescr-r si Caragiale. Este ales membru corespondent al
.1882).
Academiei Rom6ne
ln 1884 se
stabileste la Sibiu, unoe infiinteazi cotidianul politic si literar Tribuna, implic6ndu-se in lupta pentru drepturile romAnilor din Transilvania. Combativ in privinta
tendintelor de deznationalizare a rominilor din Ardeal, pled6nd pentru unitatea
culturald a acestora, Slavici ram6ne, in
plan politic, ata5at dinastiei Habsburgilor
si Austriei, de la care astepta sprijin pentru doleantele nationale. Ca redadtor responsabil al gazetei este chemat in mai
multe procese de presd pi condamnat la
un an de inchisoare. Revine in Bucure5ti,
unde editeazS, impreund cu G. Co5buc pi

158

MOARA CU NOROC
de Ioan Slavici

Nuvela Moara cu noroc a avut o situaqie editoriali de excepqie.

Textul, tradus in germani de citre Mite Kremnitz direct dupi manuscris, incepe si fie publicat in revista Deutscbe Reztue in
octombrie 1881, inainte de apariqia versiunii-originare, in limba
romini, a nuveiei. Scrierea ii era cunoscuti lui Titu Maiorescu inci
din iunie 1880, dar criiicul Junimii i-o propune spre pubiicare lui
Iacob Negruzzi, redactorul-gef al revistei Conoorbiri literare, abia
in septembrie 188i. Modul in care Maiorescu recomandi aceastl
scriere
,,o foarte curioasi si interesanti noveli a lui Slavici
(iungi)" pare si justifice ezitarea sa de a o da spre tipirire. Textul
in limba rom6.na e inclus in volumul de debut al lui Slavici. Nooele
din popor.

Omul si fie multumit cu siricia sa, cici, daci e vorba,

nu
bogitia, ci linigtea colibei tale te face fericit. Dar voi si face$ dupl
cum [vi] trage inima, gi Dumnezeu si vI ajute 9i acopere cu aripa
bunitiqilor sale. Eu sunr acum biuini, gi, fiindci am avur gi am atit
de multe bucurii in viaqi" nu ingeleg nemulgumirile celor tineri gi mI
tem ca nu cumva, ciutind acum la bitrinege un noroc nou, si pierd
pe acela de care am avut pane pini in ziua de astizi gi si dau la
sf6rgitul viegii mele de amiriciunea pe care nu o cunosc decit din
frici. Voi gtigi, voi facegi; de mine si nu ascultagi. Mi-e greu sl-mi
pirisesc coliba in care mi-am petrecut viap gi mi-am crescut copiii
gi mi cuprinde un fel de spaimi cind md gindesc si rimin singuri
intr-insa: de aceea, poate ci mai ales de aceea, Ana imi pirea prea
-

Unitatea 4
l. L. Caragrale, Vatra,

,,f oarc

Curente literare
tiniri,

ilustrata pen-

tru familie", cu aparitie bilunari (1896tAge). in Capitala, Slavici se dedica in

primul rAnd activitalil in invAtemant in
timpul Primului Rizboi Mondial se afli de

in

Capitala,

ii

pesc

aduce oprobriul

opiniei publice si o nouS condamnare

oupd incnererea razDorulu;. Este gratiat
dupi un an.
,,Eu m-am simttt vtata mea intreagd
mai presus de toate dascdl. A le da altora
invdtituri a fost pentru mtne totdeauna a
mullumire, 5i cele mai vii multumiri le-am
avut st1nd de vorbd cu oament pfln care
me puteam dumiri cri plrmbAndu-md cu
elevii mei. Mai ates ca dascdl mt-am c65tigat si penea de toate zilele 5i nu-mi aduc
aminte s. * s: ii-nta.:1Dta' vreOdat! s.

itc

nemu;,,LmtI oe-nvdtaturite c?-a\'

" (loan

Slavici, Lumea prtn care am

trecuf, Bucuretti, Editura Socec, 1930)
Slavici debuteazi editoriai cu volumul
Novele din popor (1881), urmat de Pidureanca (1884). in 1894 publrca in foileton,
in revista Vatra, romanuJ Mara, tipSrit in
volum in 1906, A fost apreciat 5i ca autor
daf.

de basme. in schimb, incercirile lui teatrale nu s-au bucurat de succes. A ldsat in

urmd o foarte bogata opera memorrall'(ir:A. Din valurile vietii (1909), inchisoile

mele (921), Antintiri. Emrnescu-Crean(1 924),

a rag iate-C o5 bu c-M aiorescu
Lumea prin care am trecut (1930, postunn;

gd-C

,,inarntea lui Creangd, el este acela

care se gande5te s,i f oloseascd limba
poporului, cu zicerrle iui tipice' in povestirile sale. El este apoi o naturA interioard, atentd la desfd5urarea procesului
intelectual si moral al omului, incAt dacd
lumea sensibild traie5te cu slabd strdlucire in povesttrrle sale, pictura omulul
sufletesc 5t a conflictelor lut analza psr
hologicd, in inlelesul pe care realismul 5;

naturaiismul contemporan

i!

dadeau

cuvAntului, i5i gase1te in el una dtn pnmde

sale expresii romanesti. " (Tudor Vianu, in

!erban Cioculescu, Vladimir Streinu si

Tudor Vianu, lstorra literaturti rom6ne

-t
I

!
I
:
I

i
*
a

moderne, Bucuresti, Editura Didactica

Pedagogica, '1 971)

si rid

cind mi-o inchipuiesc clrciumirigi.

Vorbe scurti
- rlsPunse Ghigl

partea Puterilor Centrale. Aceastd pozitie,

exprimatd in presd si in ttmpul ocupallel

germane

pree egezate' oarecum prea blandi la fire, gi-mi vine

5r

aici, sI cir- si rim1nem

-gi mai departe cizmele oamenilor, care
umbli toatl siPdmana

in opinci ori desculqi, iari, dacl duminica e noroi, igi duc cizmele in
mAni pAni la biserici, ;i si ne Punem pe prispa casei la ,soare'
privinJ eu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilag, iari d-ta 1a tustrei. Iaci linigtea colibei.
agezati. Eu zic numai ce zic eu' vi spun
- Nu zic, grdi soacra
numai aga, gindurile mele, iari voi faceqi dupi gindul vostru' 9i gtigi
prea bine d, daci voi vi ducef la moari, nici vorbl nu poate fi ca
eu si riman aici ori si mI duc in airi parte: daci vi hotlriqi si
merge*, mi duc gi eu cu voi 9i mi duc cu toati inima, cu tot sufletul, cu roati dragosrea mamei care incearci norocul copilului iegit
in lume. Dar nu cere[i ca eu si hodrisc Pentru voi'
se nu mai pierdem vorba degeaba: mI duc si
- Atunci
vorbesc cr" arindasul. si dr ia sf, Georgs c6.ciuma de ia Moara cu
noroc a noastra.
si fie zis
- ln ceas bunceasul
!
Dumnezeu in tot

grii bitrina

9i

gind bun si ne ciea

II
De la Ineu drumul de gari o ia printre piduri 9i peste qarini
lAsand la dreapta gi la stinga satele agezate prin colgurile viilor.
Timp de un ceas gi jumltate drumul e bun; vine apoi un pripor, pe
."r" il urci, gi dupi ce-ai coborit iar la vale, trebuie si faci popas, sd
aciapi calul ori vita din jug gi si le lagi timp de risuflare, fiindci drumui a fo.t cam greu' iari mai depane locurile sunt rele'
Aici in vale e Moara cu noroc"
ori din care parte ar veni, drumequl se bucuri clnd o zireqte ciin
culmea dealului pl.g,rrr, clci, venind dinspre locurile rele, ea il vesgItegte ci a scipat norocos' iari merginci spre ele, la moarl poate si
depane'
mai
singur
plece
nu
si
seasci ori si agtepte algi drumegi, ca
s-a
$i fiindd "i.i t. oPresc toqi drume$i, incetul cu incetul
ficur biterurl inaintea morii, gi oarecum pe nesimqite moara a incetat a mai micina gi s-a preflcut in circiumi gi loc de adipost pentnr ror drumequl obosit gi mai ales pentru acela pe care noaPtea-i
apuci pe drum. ln cele din urmi, arindagul a zidit circiuml la un
lo" *"i potrivit, depane de citeva sute de pagi cie la rAuleq,.iari
moara ra*", pirisiti, cu lopelile rupte 9i cu acoperigui ciuruit de
"
wemurile ce trecuseri peste dinsul.
cinci cruci stau inaintea morii, doui de piatri 9i trei altele ciocu
plite din lemn de stejar, impodobite cu 1i
I
care-l
iao"ta sfinte; toate astea sunt semne
Iocul e binecuvintaq deoarece acolo
aflat un om o bucurie ori a sclPat
Dar binecuvinat era
circiumarul cel nou cu
nI, cici ei nu il primeau
ci ca pe un prieten

l|t

tfl

ill
ill

tI

La inceput, traiui Ia Moara cu noroc

este

iinigtit. Muiqumirea gi tihna circiumarului sunt insi tulburate de Lici Simidiui, geful porcarilor care i9i perindi turmele prin pirgile locului.
Personaj seme!, care ,,poarti cimasi subgire gi albe
ca floricelele, pieptar cu bumbi gi bici de carmajin,
cu codiristea de os impodobit cu flori tiiate si cu
ghinruleqe de aur" si autoritar, Lici dovedeqte din
capul locului intenqia de a se amesreca in afaceriie
circiumarului, oferinciu-i daruri generoase, pe de
o parte, trimiqAndu-gi oamenii si bea qi sa manince
la el pe datorie, pe de aiti parte. Ghiql se simte
amenintat gi incepe si-5i faci griji.
prosper

gi

_t*t

ry
1...1

il

GhiF rimase cuprins

tate,

Ghiqi nu era omul care se gtie bucuros dator,

dar cu atat mai puqin omul care dl bucuros de la
sine, gi aga ii venea parci si zicZ.: .Am si mi pun
frumos pe lingi dinsul, ca si-mi pllteascl".
Era legat, gi omul cdnd se sAmte legat e supiricios. Chiar arunci seara Ghi$ i;i biru sluga, pe
ungurul, fare a-;i da seami pentru ce, iar cAnd Ana
il mustri, f.ere de voie, pentru aceasta, ei ii arunci

vorbele:

Ei, frarc, de-mi pace! Parci nu ror penrru

voi imi mistuiesc viaqa!7
Ana ticu, dar ochii i se umpiurd de lacrdmi,
fiindci vorbele ii pireau grele,
- Ei: si [u Ee mAnneEii numaidec2i, zrse ei
amdrdt.

de

Ar fi voit sI meargi la ea, si-i ceari iertare

gindurile omu-

lui pigubaE.
El era om cu minte gi inqeiegea cele ce se petrec.
Aci, la Moara cu noroc, nu putea sd stea
nimeni f.itrd"voia lui Lici: af.ari, de arindag gi afarF'
de stipnnire mai era qi dinsul care stipanea drumuriie, qiin zadar te ingelegi cu ardndagul,in zadar
te pui bine cu stipinirea, cdci, pentru ca si poqi sta
la Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gi om ai

iui LicL.
iar Ghiti voia cu tot dinadinsul si rimiie la
Moara cu noroc, penru ci-i mergea bine.
,Trei an| numai trei ani si pot sta aici - !i
zicea e|- qi mi pun in picioare, incAt pot si lucrez
cu zece calfe;i si le dau altora de cdrpitf
Dar acegti trei ani atarnau de Lici.
Daci se punea bine cu dinsui, putea si-i
meargi de minune, cici oamenii caLicF, sunt darnici. E'numai vorba ce va fi cerind Lici pentru
ceea ce di.
Ghigd intiia oari in viaqa lui ar fi voit si.
n-aibi nevasti qi copii, pentru ca sd poatd zice:
puqin imi pasi!' Se gindea la cigtigul pe
"Prea
carc l-ar putea face in tovirigie cu Lici, vedea
banii grimadi inaintea sa gi i se implingeneau
parci ochii: de dragul acesrui cigtig ar fi fost gata
si-gi puni pe un an, doi capul in primejdie. Avea
insi nevasti gi copii gi nu putea sdfacd ce-i pl6cea.
,Si vedem ! igi zise el in cele din urmi, voind
si-gi alunge gindurile reie. Deocamdati, e mai
bine ca el si-mi fie dator mie."

.lg

Aga zicea el, insi de cu seari, cAnd igi strdnse

banii ca si-i puni in ladi" el simqi ci nu are drep-

qi

si o impace, dar nu putea; era in el ceva ce nu-l lisa"

gi aga iegi af.ari", ca si fie singur cu gindurile sale.
$i daci ar fi gtiut Ana ce gindea gi ce sdmqea
el, cdnd stetea aga singur gi posomordt, ea s-ar fi
dus la el gi l-ar fi mdngdiaq dar el tilcea, si aga ea nu
indrlznea si-l supere, ci se intreba mereu ce o fi
avind sofrl ei.

\r

II^r,.trw^r-

bnl[a e cuDnns de nehotirAre daci sa mal

-rimnni ia Moara cu noroc sau nu. Ana nu ii poate
inqelege frimintirile. Deocamdati, Ghig igi ia
pistoale, o a doua siugi gi ciini care si il pizeasci
de

striini.

t...1 Ghiti uitase de mult ci au lltrar o datFt

cdnii, c6nd Lici sosi la cArciuml gi-l degtepti cu c2teva ghionturi din somn pe Laie, care dormea pe
laiqa de sub cerdac, ca si-l trimitl dupi stipAnul lui.
- N-ar fi mai bine si mi duc eu ? grii unul
din oamenii lui Licl..
- Lasi-l si vini el la noi, grLiLic1.
Ghigi siri in picioare cind afli cdLicit a sosit
la circiumi gi se schimbila f.ajd,, dar nu se gindi
mult, ci pleci cu pagi hotiriqi qi cu vinele incordate
sPre carcruma.

Ana rimase o clipi rurburati., apoi ficu rute

un pas spre el.

Unitate"

)r
n

ire

ia

,t

t,

:l

't

Ghiqi inqelese unde bate Lici cu vorbele sale

fi
avut pofti si dea o dati. cu piciorul in cinele
;i
care incepu a se lingugi pe lingi dinsul.
- I-am auzit ldtrind - rispunse el - dar
gtiam ci nu pot si. fie decit oameni de aceia de care
agtept in toate zilele.
- Trebuie sd gtii un lucru, urmi Lici. Cinii
au pentru oameni un lltrat anume gi trebuie si
ingelegi limba lor, pentru ca si te folosegti de ei,
fiindcd mai ales atunci cind ar trebui si. sari, ei nici
nu latri decit o dati, de doud ori. Aldel, locul e
minunat: cale de un ceas nu se poate ivi nimeni
f.6rd. ca si-l ziregti. Dar si intrim
- adause el alene
- fiindci avem o vorbi impreunS..
- $- mai muite, ;:aspunse Giu;-, rntianci cu
pas hodrit in urma lui.
Ciwa timp ei steteri ticuqi, fagdin faqi", ho$rigi amAndoi si simgind fiecare ci gi-a gisit omul.
-Iaci., grii Licd in cele din urmd., lunnd de la
briu un teanc de bucnqi de piele ingirate pe o veriga
de sdrmi. Aceste sunt semnele turmeior mele. Eu
pun semn la urechea din dreapta, jos, pentru
fiecare turml aiful, asa, cum il vezi tiiat in acesce
bucigele, pe care qi ie ias aici. Daci trec porci pe
drum, sd. te uiti la semnul ior, si qii bine minte pe
omul care-i mini si taci.
Ghiqi privi iung ia el, dar nu rispunse nimic.
- Cred ci ne-am inqeles ? adause Lici.
- Eu cred ci nu!
- Cum aga?
- Apoi vezi - grdi Ghiqi rispicat gi aspru daca mi uit in toate pirqile, nu vid pe nimeni ;i
stau singur aici in pustietate. Am doi cnni minunaqi, cum ziceai, gi tot aqi venit trei ingi firi de
gtirea niminui. Puteqi si. ne omoriqi pe toqi ciqi
suntem aici, gi nimeni n-are si gtie ci voi ne-aqi
omorit; putegi si luaqi ce vi place gi, daci suntem
oameni cu minte, n-avem si ne plAngem nimdnui,
fiindci voi sunteti totdeauna mulqi gi tari, iar noi
ar

t^
t4

mini. M-au slmgit

cale de o jumitate de ceas

gi-am pierdut o mulqime de vreme ca si-i momesc.

de

)c

lmagine din ecranizarea nuvelei Moara cu noroc(regia Victor lliu, 1956).

Tn rolul Anei, loana Bulc6, iar al lui Ghiti, Constantin Codrescu

Ghiqi! stai! zise ea. lnainte de toate il trimite pe Laie

vaie

in sus de-a lunsui rdchiteior"

oe
Ea pnvi rung gi aspr.r in ocnii rur. i.ru ma intereg.
tu, acum, cind eu incep a te inqeiege pe tine ! ? zise
ea incet. Asa a fost vorba intre noi, ca s5. trimitem
pe Laie inainte, sa ne agtepte acolo. Du-te, Laie,
urmi ea; ia-o pe vaie in sus, in dosui richirelor,
pind la cring, si, daci-i intilni pe plrintele, si-i
spui ci venim mai tirzi'u, fiindci a venit Lici Simideul, cu alqi doi oameni, si trebuie si. mai stlm
cu ddngii; si. ne mai astepte, si ne agt_epqi 9i tu. Ai
inqeles ? Si ce duci mereu in dosul rachitelor, ca sa
nu vada nimeni.

Da, rispunse Laie, qi pieci printre arim

spre albia riuleqului.

Acum inqelegea gi Ghiqi gindul nevestei saie,

ingelegea gi parcl nu-i venea si plece, parca-i
venea si zicd: ,,Ano ! gregegti cind crezi ci rebuie

il

si te temi de Lici". Apoi iar ii venea sa meargi la

dinsa, si-i mulgumeasci pentru gindul ei cel bun;
insi nu putea s; zicd,, nici si faca nimic; se temea
ci o va turbura, ;i a;a pleci cur inima indoiti spre
circiumi.,lisind-o pe dinsa cu copiii sub arini.
CAnd se afli aproape de cArciumi, ei privi
spre riuleg si vizu pe Laie fugind peste drumul de
garl, ca si apuce sirul de richite.
,,Prostul dracului ! mi di de go1", i;i zise ei
ingrijat.

- Se vede ci l-am bitut astazi, adause apoi,

privinii pe Lici. L-am trimis J-mi aduci piasa
cu

suntem totdeauna
totdeauna puqini qi
rlab*fif&'i
Jrni.
;i slabi.
oare
cu
putingi
sa
zic.baJl.
aga: e

re

f".

cit e de sprinten. Noroc bun sa dea

Dumnezeu!
Minunaqi ciqei ! rispunse LicI, netezind pe

pegte gi uite

unul dintre cini gi privind la Ana, care se vedea

venind despre arini cu un copii in braqe ;i cu alrul

,.

,,j[:61

.,:::1;5

ll

mor

fir;

de unde
til

si iei.

- Ce si mai
pierdem vremea numirind!?
- Atunci ia citiai, dar fii cuminte gi mai lasi,
ca si nu simgi nevasta

il!

fmaoine din ecranizarea nuvelei Moara cu norcin rolul rui Lrci, Geo Banor

Asta-i treaba meal zice Lici hotirit. Ori

ori imi fac rind de alt om la
Moara cu noroc.
- Lici - grii circiumarul - nu crede ci pogi
si mi qii de fricL. Daci egti om cuminre, cauri si re
pui la buni intelegere cu mine.
- Eu nu cunosc ingelegere mai bunl decit
asta! in inima omului poate si fie orisice; desrul
numai si sAmgi ci vai gi amar de el daci nu-mi face

imi vei

riu, rot

Se-qi dau bani numiraqi.

iE

ti

de yreme ori daci-mi merge

face pe plac,

pe plac.

Ghigi

se apropie un pas.

-Daci ar fi numai atit,Lica n-at zice nimic.

zise

ei asezat

Tu ceri, la urma urmeior, un

ajutor de la mine ;i gi l-ag da bucuros daci te-ag gti

cine esti gi daci n-ar trebui si mi tem cd mine ai si
ceri mai mult. Apoi, tu nu egti singur, ca mine.
Lici., si, daci-qi fac gie pe plac, am socotealn cu algii.

Asta-i rreaba ta! strigi

Lici

minios.

Adu-mi cheile!

dulap,

Ce fel de chei

Toate cheile: de ia saltarul mesei, de la

LicI rece. Cel ce
vine aici vine si-gi faci bani; ti-ai ficut gi ru de
cind egti aici: am si mi imprumut de la tine.
Ghigi rimase ciwa timp incremenit gi cu
ochii gintigi la d6nsu1.
- N-am si. te prad, adause Lici; am si iau cu
imprumut gi si plitesc cinstit, cu camiti, cu cametele cametelor, se intelege, ci.nd imi vine la socoteali. in scris n-am nevoie si-$ dau, fiindci nu
poate sa-ti fie de niciun folos: daci triiesc gi-mi
merg trebile bine, am si plitesc cu prisos, iari daci

de la orice ladi, rispunse

gi soacri-mea, grii Ghiqr,

ardtind saltarul, in care erau gi banii, gi cheile.
A$" ne inqelegem ! zise Lici,.
-Ghig
ar fi avut pofti sI sari.la el gi sl-l sfigie
in buciqi, dar nu purea, penrm ci ceilal$ doi erau
in apropiere ;i ar fi trebuit si minruie prea iute cu
dinsul. Ii era parci-i seaci singele din vine cind
vedea pe Lici la banii ce-gi adunase para cu para,
dar acum era legar 9i trebuia si se stipineasca.
Da, ne inqelegem
- zise el apropiindu-se
-daci
vei
fi
avdnd
vreo
suplrare din partea
- 9i
mea. si nu-mi ma, vid banii cu ochi,
Lici se intoarse gi se rinji ia el.
- Aga-i cd te-ai ficut blind ca un mieluqel ! ?

ii

zise apoi.

Ghiqd se cutremuri. Toate ca toate, dar bdtaia

de joc il scotea din minqi. El ficu, oarecum far; de

voie, un pas spre Lici,

gele,

?1

apuci de amindoul brasa gi grii cu glasul

il tinu strins inaintea

indbugit:

om!

Nu te migca, daci nu vrei si fie moarte de

Simqind cI Ghiqi e mai rare, Lici privi ingrijorat spre ugi gi gr5.i iute:
vrei cu mine ?
- Ce
Nimic ! rispunse Ghiqi, nimic nu yreau.
Tu vezi prea bine ci am nevasti gi copii gi ci nu-gi
pot face nimic. imi iai banii: si-qi fie de bine!
Mi-ai luat linigtea sufletului gi mi-ai srricat viata:
si-gi fie de bine ! Dar si nu crezi ci mi gii legag si
nu crezi ci te prinde si mi iai iln bitaie de joc. Tu
po{i se mi omori, Lici, ru cu oamenii tii; eu pot si
te duc pe tine ia spinzuritoare. Nu te juca dar cu
mine. Ginde$te-re ci ru m-ai ficut si. nu mai am
multe de perdut gi bagi de seami si nu mai perd gi
cele ce am ! SI-qi fie frici de mine !
Lici se dete un pas inapoi.

- Ti-. frici, urmi Ghiqi, trecindu-si cu

amindoui minile printre peri in sus. fi-e frici g+
nu-ti e ru;ine si-qi chemi oamenii intr-ajutor.
- Se inqelege ci nu, rispunse Lici zimbind.
Mi-ar fi rugine dac-as fi venit fere de dingii la tine.
Ghig igi pierduse bunul cumpit s,i tocmai
pentru aceea se simgea in strimtorare fagi. de Licd,
pe care nimeni nu purea si-l scoaqi din sirite.

(
s

l-

z,

aI
nr

p(

oi

Unitatea 4

Curente literare

Voiesc 9i eu si intre, ca si vadi ci qi-e fricd.,

zise el. Siriqi, mii oameni ! strigi apoi gi se opri

neciintit in mijlocul casei.

Unul din porcari intri. iute in casi, iar celilait

ivi pe prag, unde rimase privind in ochii lui

Lici.
- I-a venit pofti si se prindi la ha45 cu noi,
grdiLicil
se

Ba si mi fereasci Dumnezeu, rispunse

GhiF. Sunt om cuminte. Voiesc numai si vi ari.t

ca

nu mi-e

frici

de voi.

Dar ni-e frici noua de tine, zise Lici. Tu

insugi ziceai si-mi fie frici: iqi spun ci-mi este gi nu
Edu daci te voi mai putea apuca vreodatd. asa \a
strimtorare cum te qin acum. Tu mi inqeiegi. Mie
nu mi s-a pus inci om in cale fere ca si mi-l fi
;:.- u,
;-.*url^..-x,:. ulltul4!rL
- Nici eu nu voiesc si mi pun in calea ta.
- Dar ai putea si te pui, ai putea si faci ceea
ce pini acu n-ai ficut, fiindci nu mi qtiai cine
sunt. Du-te
- ii zise apoi Lici lui Riuq, care stitea
in prag - leagi-l pe slugi, apoi adi nevasta cu
copiii in casi.
Ghiqi se repezi inainte, il apuci pe Riug de
pept gi-l arunci spre mijlocul casei, apoi inchise
uga gi grii inecatie spaimi:
- Nu bigaqi neyasta in trebile noastrel nu vi.
atingeqi de mine, ci nu e bine. Lici, tu egti orn
chibzuic: nu-gi biga capui in primejdie, nu te face
de rugine; fii tilhar, Lici, dar nu pungas, prost, care
se di de gol: intreabi-mi unde e sluga mea gi apoi

vorbeEte cu mine.

Lici privi

Am zis eu ci vreau si mi te fac slugi ! ?

intrebi LicI, schimbindu-gi deodatl faqa.
Daci n-ai zis si nu vrei sZ, zici, atunci haid'
si vorbim ca prieteni, ii zise Ghiqi dezghetat ! Si
aduc vin gi si ne cinstim ca nigte oameni de buni
inqelegere. Am eu adta minte ca si ingeleg ci nu
pot sta la Moara cu noroc fere de a mi fi pus in ingelegere cu tine. Nu vreau si mi qii numai de frici,
ci umblu si irltru la invoiali cu tine. Sunt gata si-gr
fac pe plac: dar atunci si fii qi tu om cu minte ;i si
ingelegi ca, daci. e si vi fiu de folos, iumea trebuie
si mi creadi om cinstit qi stricat cu voi.
- Ag" e ! grii LicL. Lumea - da, insi noi cum
trebuie si te credem?
- Cum mi veqi fi gtiind; sd vedem, ri.spunse
circiumarul, intinzindu-i mina. Pe vrijmagul oe
carE nu-l ooatr birui to: omul c: min';' si-, fa::

tovareg.

LicI primi mina.

Banii mi-i la9i, urmi Ghigi cam cu jumi-

tate de gurl.

Adeci ii iau cu mine, rispunse Lici; ce-i in

mini nu-i minciuni.

- Dar si gtii ci nu mi tii

legat cu ei, grar

Ghigi, gi pleci si aduci vin rece din pivnigi..
Asta a fost prostia mea, grdi Lici., dupi ce
se vizu singur cu tovarigii sii. Tot era mai bine si
ascult de tine gi si qin siuga la circiumi.
LasI, poate ci e mai bine aga ! ri.spurue
Riug.
Si vedem ! grii celaiah Eu mI tem cI ne
- minciuna.
tine cu
Asta e fieaba mea! zise LicS- ridicindu-si

zapacit la tovarigii sii.

Voi 7-agivizut fugind pe vale in sus; si gtigi

ci nu se intoarce decit dupi ce ve{i fi plecat voi de
aici. L-am trimis la popa din Fundureni, ca si-i
spuna ci stau de vorba cu voi.
- Aga-i, zise Riuq ca speriat din somn. Nu
i-am mai vizut de aftnci.
Lici simqi ci gi-a perdut piminrul de sub

capul.

picioare.

Pentru asta am si te qin minte

cit voi trii,

priyind aspru in faga lui Ghiqa.

- rispunse Ghiqi
- Nu umbla cu vrijmigie
apropiindu-se de dinsul
ci te gindeqte cd", dacd
nu m-ai prins astizi, n-ai si md prinzi cit vei trii
pe faga pimlntului. Lici, tu trebuie si ingelegi ci
zise el

oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar

eteni

nepretuiti.

pri-

Ix

tI
-,

Ana

il

privegte pe LicI cu spaimi gi il sfirusi se fereascl de el. Lici vine si pe-

iegte pe Ghigi

treacd la Moara cu noroc, unde qi innopteazi.

in

timpul nopqii, atit Ghiqi, cit gi Ana zdresc oameni

venind si plecnnd de la circiu
Lice. Ghiqi aflF'deIa j

tilherit un arend
asemenea, ci Pi

de

gi

poliqie,
Lici, ir

Pe

susPectat d

lI

zi"Eie". Pe drumul de inapoiere, pirindu-i-se lui

Ghi$ ci nici Pintea nu are incredere in el, relatiile
dintre cei doi prieteni devin tensionate.

lfi
ifi

i...1 Dar 9i Ghiga vorbise din inimi cind

spusese cS,preapuqin ii pasa. Acum, cind chiar nici
Pintea nu se sfia a-i spune ci-l binuieEre, el se
si.mlea mai bun decit cum ii credeau aiqii, prea
bun pentru oamenii in mijlocul cirora se afla, gi,
daci mai nainte il apisa gindul cL nu mai poate
umbla prin lume decit sub scufi.ri cinstei altora si
ci in curind va trebui, poate, si cadi la inchisoare,
acum iar igi ridici frunrea, deoarece simgea ci togi
aceia care il osindeau, aflindu-se la strimrorarea
in care se aflase el, s-ar fi dovedit mai slabi. mai
nesocotiti ori mai rii decit dinsul.
'Da - isi zise
ean, pnmii porcr oe lurar oe ra Lrca, dara voi,
fiind pugi in locul meu, ati fi mers mai departe
decAt mine ori v-ati fi aruncat cu nesocorinti in
primejdie." Era o amarnici dezamigire in acesre
cuvinte. in clipa cind le zicea, el se slmqea mai
sirac decit pini atunci. Perduse toate bucuriiie,
toad parerea de bine pe care omul o simte cind
vede pe acela pentru care simte tragere de inimi,
cind ii vorbegre, cind poate si-i faci vreo muhumire, cind primegte o vorbi buni de la dinsul,
cind se ginde;te la el, perduse mingiierea ce se
revarsi peste suflerul omenesc la vederea podoabelor lumii, cici nimic nu di lumii o mai striluciri
podoabe decit omul despre care purem si ne

facem ginduri bune ! ? Despre Pintea, un fosr tovaris al lui Lici, om iegit din fundul temniqelor ca
si-gi urmireascd prietenii de mai nainte, om care
binuiegte pe road. lumea, fiindci asta ii este meseria; pentru acesr om el se deplrtase de Ana, soqia
sa; in acest om pusese el mai multi incredere decit
in aceea cu care era legat pe toati viaqa. Dar Ghiti
nu se mustra pentru aceste, ci se bucura numai de
un nou gi,nd, care incetul cu incetul se strecura
printre celelalre gi-i umpiu in cele din urmi suflerui de mingiiere. La urma urmelor, toare le ficuse
ciin dragoste citre di.nsa, din dorinqa de a o vedea
veseli gi mulqumird., de a o feri de orice suparare,
de orice necaz, de orice glnd riu. Ce-i pisa lui
acum de Pintea, de judeciqi, de trebile arindaEului,
ce-i pisa de gindurile ce-gi va fi ficlnd lumea ?...
Ceci mar: dreot avea b;trina cind vor-L,ea de
linistea coiibei; aici'si numai aici e limanul de scipare, cind, la nevoie, ca totdeauna, lumea te
pirisegte. Ghigi incepu si mine mai iute, cici drumul ii pirea prea lung. Simqea cd ea il agteapti cu
neliniste, ii vedea neastamplrul gi ii pirea o vecinicie la mijloc pind ce va putea si o vadd 9i si-i griiasci un cuvint, numai un cuving numai citeva
vorbe: ,,Ano! nu te nedumeri. nu te intreba la ce
mi gindesc cind mi. vezi ticut, cici toate le fac
numai din dragoste citre tine, care ai luminat zilele viegii mele; nu-qi face ginduri rele, ci. nu vreau sd
impa4i necazurTle viegii cu mine, ci qi le port eu
insumi. Ano ! te gindegte ci-mi trece ca un junghi
prin inimi cind re vid tristi ori mihniti Ei ori de ce
te-ai intrista ori mihni, eu nu pot si cred alta decit
ci eu sunt de vini. Ano ! sunt om binuit om lisat
pe cheziqie, am poate si cad la inchisoare, dar tu nu
te mihni cnnd vei vedea ci jandarmii se pun si ne
caute in casi., ci-ti pune toari credinqa in mine, cici
toate vor trece in citeva zile gi citi vreme dragostea
citre tine ?mi va lumina calea,{eititvei fi de oriqice
supirare. Uite, in trei zlle plecim de aici gi triim
mai departe cum am triit odinioari. Acum, cind
simt ci pentm tine e mai bine aEa, nu mai stau la
indoiali, ci plec cu pirere de bine.'

XII

tt

lmagine din ecranizarea nuvelei Moara cu noroc.

Tn rolul lui Ghi15, Constantin Codrescu

16,4
I

in apropierea Morii cu noroc, Ghiqa qi Pintea

dau peste o trisura pirisiti, lingi care gisesc un
copil ucis. ingrozit de gindul ci. s-ar fi purut
intimpla ceva cu familia sa, Ghiqi pleaci spre

Unitated 4
4
e

1
L

a
e

==

Moara cu noroc, in ciuda somaqiei lui Pintea de a

ramAne sub escorta. Jandarmul mai descoperl
rupul neinsuflegit al unei femei tinere gi, alaturi,

biciul-lui LicI. Simndiul este arestat, ca gi oamenii

lui de incredere, Siili gi Buzi-Ruptn. Ghiqi e gi el
arestat, banuit, ia rindul sau, de a fi fost implicat in
omor. La judecati, Lica, abil, face ca Siile 9i
Buzi-Rupti si treaca drept vinovaqi, invocind, in
ceJ privegte, alibiul nop{i petrecure la Moara cu
noroc. Temindu-se pentru familia lui, Ghiln spri-

jini

",

Ghiqe qi

Curente literare

declaraqia

simidiului.

La o noua intainire, intre patru ochi, dintre

Lici, acesta din urmi ii mirturisegte circiumarului omoruriie comise.

't

Si oentru asta tu ai stins oatru suflete.

-l
Tu nu esli om' ,-ic;., ;i <iravor'
rngrozrt.
grar Gnrga
O simgi acum?! grii simidiul mulqumit.
Ar fi trebuit si o simgi mai demult 9i sI inqelegi ci
eu atit de mult mi tem de cearta legilor, incit frica.
imi deschide minqile qi-mi lumineazd calea Pe care
umblu. E nebun acela care-mi zice, ca tine, ci are si
mi duci la furci, pentnr ci mi face si bag mai bine
de seami. inqelegi tu acum cd. acelacare qine cu mine
nu are si se teami de nimic, iarl aceia care vrea si
mi doboare trebuie si stea mereu cuprins de ingrijire, pentru ci., de ar fi mai nevinovat decAt copiiul
de trei zile, tot ii fring in cele din urmi giml. Tu egti
om cinstit, Ghiqi, qi am ficut din tine om vinovat;
acum pot si merg lesne gi mai departe gi si te duc eu
la furcile cu care mi sperii tu pe mine'
Pentru ce, Lici | ? pentru ce ? strigi circiumarul, cuprins de spaimi.
ci.te duc, raspunse Lici domoi; acu
- Nu lazicsocoteala;
am rebuingi de un om ca
nu-mi vine
tine. Zic numai ca te pot duce daci-mi stai in cale.
Plec mine de aici, gi-mi di pace.
- Acu
nu te las si pleci; ai stat pini acum din
inciplginare; trebuie si stai de aici inainte de fric['
N-am muncit eu degeaba: acum tremuri inaintea
mea ca {runza de mesteacin; acu vreau si stai aici !

i...1

cu mine
- Ce vrei
Ce vreau ? grii Lici rdzind' Ghiqi ! mu\i
- perit la c6.rciuma asta si li s-a gisit urma
oameni

Lici iar se rinji la el.

Vorbegti ca fetele mari mai nainte de a fi
gustat duiceaga plcatului, zise apoi aqezat. Poate

ci

gi eu am vorbit odata aga, nu qin minte. $tiu

numai ci md. aflam in strimtorare cind am ucis

pe cel dintii om; imi periseri nigte porci din

turmi gi-mi era rugine si spui c-au perit gi naveam bani sd cumpir alqii in locul lor. Apoi am
ucis pe al doilea, ca si mi mingii de mustrarile
ce-mi ficeam pentru cel dindi. Acum singeie
cald e un fel de boali, care mi apuca din cind in
cdnd, pentru ci tu nu gtii inci, urmi el mai cu
avint, cum iti fierbe gi clocoteste tot sdngeie cind
te hotirigti o dati si pui un lucru la caie, si ce
grozavd. e plicerea de a-l iovi pe omul care te
suoiri, de a-l lovi tare, ca sd-l sf;rimi, cind te-a
atins c-o vorbl ori cu o privire" de a risoliti insudt gi inmit. Aouni mereu ventn $r ura 9r minre
oarbi, gi cind ai adunat destuh, atunci vergi cu
prisos, si nu prea muit igi pasi asupra cui, numai
om si fie. Tu egti om, Ghiqi, om cu multi uri in
sufletul tiu, gi egti om cu minte; daca te-ag avea
tovarag pe tine, aq ride 9i de dracul 9i de mumi-sa.
Mi simt chiar eu mai vrednic cind mi gtiu ahturea cu un om ca tine.
tovaris ! grii Ghiqi hodrit gi rece'
- iqi sunt
te primesc I rispunse Lici tot adt de
- Nu
rece. Pe om nu-l stlpineqti decit cu
si
de
hotir6.r
pacateie lui, 9i tot omul are plcate, numai ci unul
ie ascunde mai bine. Ca si le dea mai lesne pe faqi''
cautd-i slibiciunea, fa-l si gi-o deie de gotr 9i faci cu
ei ce vrei, cici unul se minie, alrul se rusineazi, al
treilea se zipicegte, dar nu e niciunul care nu-si
perde bunui cumpit gi mintea intreagi.. E insi c'
slibiciune de care mi tem, fiindci nu gtii niciodatl
cum s-o apuci; e azimai mare, mine mai micl, qi,
cind ai crede c-ai nimerit-o, dai greq: de oamenii

cari au asemenea slibiciune mi firesc, clci ei te

dau de gol cind lumea gi-e mai dragi. Am piqit-o
o dati cu Pintea: n-o mai pat gi cu tine.
Ce fel de slibiciune ? intrebi Ghiqi cam cu
jumatate de guri.

?!

au

doui pogtii de aici. De cAnd egti tu aici, n-a

murit inci niciunul. Mi ingeiegi ?
Ghiql se ridici gi-l privi cu dispreg.
moara
- $i citn vreme stau eu aici, n-are si
niciunul. afard ooate de mine ! zise el hotirit.
cale de

Ghiqn nu-i raspunse.nin

se departa, el isi ridici am'inr

i ce Lici
e asuPra

r Ghiqi primeste inapoi banii luaqi de Licn gi isi

-di seama, dupi semnele de pe bancnote, ca aceqtia

proveneau de la arendagul tilherit gi de ia femeia

ucisi. in vreme ce Ghigi, impovarat de situaqia in
care a ajuns, se inchide tot mai mult in el insusi,
indepirtindu-se de Ana, Lica, devenit un apropiat
ai casei, cigtign simpatia tinerei neveste. Torturat
de geiozie gi de umilingi, Ghign se hotarigte, cu
toate riscurile, si-l dea in vileag pe Licd cu ajutorul
lui Pintea. Cei doi se inqeleg ca sa-l surprindi pe
simldiu cind acesta va veni si-;i pliteasci din
datorie cu banii luaqi de Ia victime. Lici igi anunqa
sosirea in sirbitorile Pagteiui, pe care familia lui
Ghiqi urma si le petreacd la rudele din Ineu. Ghiqi
plinuiegte si rimini doar el acasi, dar Ana refuza
sa plece fare soqul ei. Sosit Ia Moara cr-r noroc. Li;:ii spune Anei ci il va indepirta pe Ghiqi, ca si
riminl singuri. Ghiql accepti si i-o lase pe Ana,
pentru a putea astfel si plece la Ineu, ca sa-l anunge
pe Pintea. Dupi ce-gi petrece noaptea cu Ana, Lica
o pirisegte, dar igi di seama ca trebuie si revini,
pentru ci gi-a uitat gerparul cu bani. Ghign se
intoarce si el acasa.

- Nu-qi fie frici, ii zise el induiogat; tu ttii

ci-mi egti drag| calumina ochilor. N-am si te chinuiesc: am si te omor cum mi-ag omori copiiul
meu cind ar trebui si-l scap de chinurile ciliului,
ca si-qi dai suflerul pe nesimqite.

- Dar de ce si mi omori ? zise ea agiqAndu-se de bragele lui. Ce-am picituit eu ?

gtiu ! rispunse el. Simt numai ci mi s-a
- Nude-a
curmeziga in cap gi ci nu mai pot
pus cerra
trii, iari pe tine nu pot si te las vie in urma mea.
Acu urmi el peste pugin - acu vid, c-am facut
-

din fatata ci eu te-am aruncat ca un ticilos in braqele lui pentru ca sa-mi

astampar setea de rlzbunare. Daci mai adineoarl
l-ag fi gisit aici, poate ci nu te-a9 fi ucis.
Ana se ridicn 9i privi ca trezitddin somn la el.
Uncie ai preca: tu ? intrebi ei
- M-am
dus ca si-l aduc pe Pintea, pentm ca
sl-l prindem aici pe Lici cu gerparul plin de galbenii luaqi de la arindagul. El e omul de Ia care am
primit hirtiile pe care gisisegi tu atunci noaPtea

riu,

semnele.

asta

Ghiqe] sminci

friui calului

Afati

se auzi gipitul unui huhurez, apoi iar

liniste.
Ghigi incepu gi ei si plingi. o strinse la sin

se fecu

gi se intoarse

ia vale, drept spre Moara cu noroc.

Anq care petrecuse tot timpul acesta
se

plin-

ridici

intri.
Descilecind, el socoti cI trebuie si-i dea calului fin, apoi ci trebuie siJ gteargi de sudori gi siJ
acopere cu o cergi, iar dupi ce le ficu toate aceste,
el rimase cdwa timp in uga grajdului, igi dete seama
despre cele ce voia si f.aca, apoi igi lui piliria din
cap, igi f;cu de trei ori cruce gi pleci spre circiumi'.
Intrind, el inchise uEa in urma sa, o incuie ;i

arunci cheia intr-un col1.

Ana se cutremuri in tot trupul, apoi se indrepti, se dete un pas inapoi gi grii inecati:
- Nu vreau si mor, Ghigi! Nu vreau si
mor ! urmi ea tare, gi se arunci in genunchi la picioarele lui. Fe ce vrei cu mine, dar nu mi omori.
Ghig i;i dete trupul inapoi, se pleci, ii apuci
cu amindoui minile capul gi privi dus in faqa ei.

.lg

ii siruti {runtea'
ci Dumnezeu nu mi-a dat gindul
- Pentru
bun la vreme potriviti, zise el, gi deodati se
gi

gi igi ;terse lacrimile din faqi cind

auzi copitele caluiui bitindu-se de pietrigui de dinaintea circiumei, apoi inima incepu si-i bati tare.
Dar mai trecu mult timp la mijloc pini ce el

gind,

Ghiqe! de ce nu mi-ai spus-o tu mie

-la Ghiql!
vreme ! ? zise ea inibugiti de plins, gi-l

cuprinse cu amindoui braqele.

XVI

[...

qi daci n-aq vedea

intoarse spre usi.

Afari se

auzeav pagi, gi peste Puqin cineva

incerci si deschidi uga.

Pintea cu jandarmii ! gopti birbatul scoqindu-gi cugirul de pe tureac. Ano ! fi-qi cruce !
fi-qi cruce, ci nu mai avem vreme.
Sirili, ci mi omoari ! siriqi, mii oameni !
-nevasta
luptindu-se cu el, siriqi, siriqi !
strigl
Cind uga cdzu sf.drimati din liqini gi RIuq se
ivi cu Lici in ea, Ana era intinsi la pimint 9i cu
pieprul plin de singe cald, iar Ghiqi o qinea sub
genunchi 9i apisa culiftl mai adinc spre inima ei.
- Di foc ! zise Lici, si Riug iEi descirci pistolul in ceafa lui Ghiqi, care cdzttinapoi firi si mai
poatd afla cine l-a impugcat.
Nemaisimqind greutatea genunchilor lui,
Ana se opinti si se ridice.
Tu egti, Lici, tu ? gemu ea cu ochii qintigi la
el. Vino pi mi ridici.

Unitatez

ta.
gL

tn;

It-

te

-l

,,,

Curente literare
integral al nuvelei 5i alcdtuiti
care sa nu depS5eascd
succint,
foarte
un rezumat
'l
(circa
000 de semne):
20 de rdnduri
3. Comparali, in grupe de c6te trei-patru
elevi, rezumatele alcituite de fiecare dintre voi, urmarind diferentele dintre ele. Stabilili aspectele comune ti acelea care sunt menlionate doar in unele
rezumate, de tipul: episoade sau secvenle narative '

rI-

narativ. Puteli avea in vedere

dislocarea unor momente ale subiectului

(de exempiu, exPozilrunea);
o ramtftcarea actiunli relatarea unor actiun'

ae

paralei,

-uii;.mu, cuvan' re\-i:i3

t;uncniu, ";nui copa:.
'c'
bitrinei, a carei replici a 9i deschis nuvela:

data!..."

Note lexicale
povarnlt

panti abrupta,
- c6mp
cultivat; terenurile de cultura 5i de pSSunat
ale unei comune

pripor, s.n.

sn

(reg.)

unealti de dulgherie'

asemanatoare cu comDasu
supravegnetor peste Dorcari
samdddu, s.m (reg.\
piele vopsitd in roSu in:his
carmajin, s.r,. (reg.)
dob6ndi la bani luatt cu imprumut
camAte, s.f ,
garantie materiald sau morali pentru cineva
,
s.f
chezd5ie,
la sp6nzurdtoare (expresie metonimicd, plecAnd de
la furci

DISCUTAREA TEXTULUI

j-

It

sau accelerarea ritmulur narativ';

inversiunile temporale;
o elipsele (omrterea din relatare a ceea ce s-a

a scris Moara cu

rea firului epic cie unde fusese ldsat sau prin

semnalarea unei alte relafii temoorale - de sifalE d': cele
multaneitate, de anterioritate

povestite mar inarnte etc.).

5. Ce credeli ca explicd structura narative
complicata a nuvelei? Alegeti dintre urmetoarele
sugestii sau formulali rdspunsuri proprii:
. Slavici nu are forta epicd, nu are darul de a
construi o relatare captivantA a acliunii nuvelei;
. tergiversarea ti intortocherea relaterii scot
in prim-plan problematica personajelor;

re;atarea este influenlatd de tmportanla

acordati de narator raporturilor dintre personaje
ce stiu, ce cred acestea despre ceilalfi, ce vor 5i ce
asteaptd de ia ceilalli
li modului in care pei"-

norocin aceeaSi vreme cu

'' lucrul, fa':monografia Or'e Rumenen in lJngarn, Siebenbtir'

sonajele evolueazd;
. oovestea relatati este ea ins,i;i inc6lcitd;

gen und der Bukowina lRomdnii in lJngaria, Transilvania

5i Bucovinal. Investigaliile sale in arhive 5i cunoa5terea
directe a societdlii transilvane sunt notorii S-a vizut, de

sinuozitatea si necla

zd indecizia personajulut,

aici, o intentie sociologici 5i in ampla nuvelS' Prozatorul

mediu insorit, dominat de
(Mircea
Modernul Slavici, in viatiZaciu,
f.gi p.ptii...;

;,;;;,;;G;;;

petrecut intr-un anumit interval de timp);

. incipit-urile, modul in care se face trecerea
de la un capitol la altul (printr-o descriere, prin
introducerea directi a unui dialog, printr-un rezumat sau un comentariu al naratorului, prin relua-

O poveste intoftocheat5
,,Slavici

. incetinirea

ie-a fost
,,Simgeam eu ca nu are sa iasa bine ; dar a9a

la aspectul vechilor spAnzuritori, in formE de furcA cu

doi dinti)

Moara cu noroc arde, iar Lica, surprins pe

drum de Pintea, se sinucide, izbindu-se cu capu]

!6rcdlam \sau larcdlan),

detalii privrnd actlunea ' aspecte privind

relaliile dintre personaje r aspecte psihologice.
4, Moara cu noroc este o nuvel; cu o structu-a irarativa destul de complicatd. Urmariti cu atentre decupajul in capitole al nuveiei in relalie cu firul
personaje

garina, s.t.

,l

2. Citi|i textul

Cdnd Lici se pleci asuPra ei, ea qipi dezmierdati, ii mugci mina 9i igi infipse ghearele in
obrajii lui, apoi clzu moartd lingi sogul ei'
' Lici se ridici iute qi incepu si-gi gteargi singele de pe obrajii zgiriagi, si-l qteargl fir; de astimpir,ca gi cind mina ei ar fi otriviti' apoi igi lui
serparul de la picioarele patului gi il incinse'
ci trebuie si gisiti bani mulqi
- Voile cluaqi,
zise dupi aceste - 9i cind socotigi ci
in casi eu mi apropii de Fundureni, dagi foc pentru ca si
pot privi cnrciuma arzdnd, de la Fundureni, dimpreunl cu satenii'

t;;^

cum. Bucuresti, Editura Cartea Rom6neasc6, 1983)

l.

Stabilili, cu aproximafie, in ce timp

loc este situat; acliunea nuvelei.

;iin

ce

5i antagonist - oponentul acestuia. pentru

-interpretarea
nuvelei este de aceea important in

ce

termeni se realizeazd aceast6 infruntare, mai exact,

care qste natura confliauluiepic. Discutati, identific6nd argumente pro pi contra. urmdtoarele ipoteze privind natura conflictului din Moara cu noroc:
r este unul de ordin moral (lupta dintre bine
si riu, dintre virtute 5i depravare);
r este unul de ordin social (se infrunta doud
lumi cu mentalitati si cu reguli de comportament
diferite, cea mic-burghezd, cdreia ii apartin Ghila
si famiira sa, pi cea a ,,lotriior", din care fac paite
Licd, oamenii lui de incredere, porcarii);
este unul de ordin psihologic (intri in cjisputi dorinte ale personajelor care nu pot fi satisficute decdt prin sacrificarea celorlalti).
2. Credetici principalulconflic a nuver. er_

unul exterior, intre personaje diferite, sau interiar,

intre dorinfe contradidrorii ale aceiuiasi personal, sau
ambele sunt la fel de importante? Arqumentati.

Figuri enigmatice
,,fntre un om si altul este adesea ca de la o stea la
alta- Arde colo un soare uriag 5i dincolo altul.,printre inv6rtitoarea putbere de fumi, un colos deflicdri d-abia_zdrepte
pe celilalt ca o scdnteie ce ciipe;te in negura fdri fund. . .
Ba c6ti incd nu se mai zdresc' de loc si unul de altul nici
micar nu binuiesc, Adesea tot a5a se prlcep oamenii-ntre
ei si pot inteteqe unul altuia sufletul." (t. L. Caragiale,Pecat..., in Opere, vol. lll, Bucurepti, Editura pentru

Literatura, 1962)

t. Care dintre personaje se modifica, ,,evolueazd" pe parcursul nuvelei 5i care rim6n neschimbate de la ?nceput pand la sf6rsit?
2. Personajele se definesc prin modul in care
sunt prezentate de citre narator
ce
- cumpiaratd,
fac, ce spun, ce gdndesc, ce simt etc.
prin felul in care ele sunt vdzute de cdtre alte personaje.
Ana este caracterizatd de cdtre betran;, la inceputul nuvelei (capitolul l), ca fiind ,,prea tdndrd, prea
a;ezatd, oarecum prea bldndd la fire", ca si ;i-o
poata inchipui c6rciumdrila. La sf6rsitul capitolului
al doilea, Ana ii apare lui Ghili ,,cea inteleaptd si
a5ezata". Tot Ghifa ii repropeazd insd, la sf6rsitui
capitolului al lV-lea: ,,Tu epti bund, Ano, si b16ndd,
dar e;ti u5oarE la minte;i nu intelegi nimic." Recititi pasajele respective, ?ncercAnd sd stabiliti, in
funcfie de context, ce anume justificd diferenlele
de optic5 asupra personajului.
168

3. Faceli caracterizarea

Anei, motiv6nd evolutia ei pe parcursul nuvelei. Puteti alege, ca linie

de argumentare, una dintre urmdtoarele tporeze
interpretative:
. Ana iFi modificd sentimentele, comportamentul, chiar si temperamentul sub presiunea
imprejurarilor prin care trece;
. modific5rile sunt mai degrabd aparente,
ele reflecti intelegerea ei eronata de c6tre ceilalti
5i chiar necunoatterea de sine.
l$. Licd, eroul malefic al nuvelei, isi exercita
influenia asupra tuturor personajelor care joaca,
direct sau indirect, un rol semnificativ in desf,isurarea evenrmentelor: Ghile, Ana, jandarmul pintea. Aratafi in ce fel LicE izbute;te si ii domine, sd
ii acapareze pe fiecare dintre acestia.
5, -uir sr iniamol; adesea :_ pers:rajelr
negative Dine conturate, Lica exercitd, de asemenea, o anume fascinafie asupra cititorilor. Ce credeti ci il face pe simddau interesant, poate chiar
atr5gdtor pentru cititor?
,,Lica reprezintd Forta in stare sa sfideze legile divine ;i umane, sigur in toate acliunile ce intre-

prinde, acoperit de tutela complice a unui sistem

social determinat istorice5te, eliberat de orice cenzurd interioarE cdt si de teama oricaror precepte
morale, de ideea <sancfiunii> sau a pedepsei institutionalizate." (Mircea 7aciu, op. cit)

6.

Comentali autopoftretul moral pe care

pi-l face Lica in convorbirea cu Ghila din capitolul

al Xll-lea. C6t de exact6 credeti cd este imaginea
diabolica pe care Lica si-o construie;te siesi? Vd
puteli orienta dupi urm6toarele sugestii:
. Licd este sincer si exact, cunoscAndu-se
bine pe el insusi;
. Lice exagereazd deliberat, din dorinla de
a-l intimida pe Ghifa;
. LicE este sincer, dar isi amplifica involuntar,
din orgoliu, tr5sdturile demonice.
7. Cel mai enigmatic si cel mai controversat
aspect psihologic al nuvelei este comportamentul
lui Ghitd, care il duce in cele din urmd pe protagonist, in ciuda voinlei lui, la un deznodam6nt fatal.
Caracterul personajului poate fi apreciat in moduri
diferite. Alegeii Interpretirile pe care le conside-

rati cele mai adecvate sub acest aspect sau formulati altele:

. Ghild este un om slab,

hota16ri la momentul potrivit:

incapabil sd

ia

Unitatea

Curente literare
.

GhilS este un om cu tdrie sufleteasca, dar are nepansa de a

se confrunta cu un ins mai puternic dec6t el;

. Ghita isi asumd un rol peste puterile lui.

8,

*;t*.o*
qq**

Fqry
"*r+-+:Fi

*i.r *;

X*.BE.

( oiclionae literar !
Monolog interior
constAnd

procedeu literar

in reproducerea 96ndurilor per'

sonalelc: Fcrma traditior-iala : mcnclooirui rnterror are caractei-rsl]ctte vorDtri,

directe. G6ndurile personajului sunt
infirisate ca un discurs liuntric, ,,cu srne
insusi", transcris, de reguli, intre semnele
citirii. Referirile la sine se fac, ir aceasti
formd de monolog interror, ia persoana L
ln proza moderni, monologul interior se
aorooie de trasiturile stilului indirect liber.

Stil indirect liber (sau vorbire indirect5

liberd)
- forma mixtii. de combinare intre stilul directsi cel inCirect; in literaiurE,
procedeu orin care se realrzeazd fuziunea

intre limoalr,l naratorurLr si iinbajur

::::

;:-

i:i:
?:

sau

gdndurile personajelor. Se caracterizeazi

onn transpunerea enuntului oe la persoana I la Dersoana a lll-a. ca ln vorbrrea
indirecti, prin pdstrarea oralrtdrii, a intonaliei exclamarive sau interogative si a
unor elemente lexicale cu valoare afectivd
ca in vorbirea directd. in stilul indirect liber'
sunt eliminate verbele regente de deciaratie si ale cugetErii si conjunctiile
subordonatoare proprii stilului indirect, ca

mircile reprociucerii discursului (linia de

dialog, semnele citirii) proprii stilului
direct. Folosit intens in proza narativi
incepand dir secolul a. XIX-lea, stilul in5i

direct liber are avantajul unei prezentdri a

96ndurilor personajelor mai pulin artificiale decAt in monologul interior traditional, El inlesnepte iluzia patrunderii firepti
in universul lar.rntric ai personajului gi estompeaz; granita dintre perspectiva narativ;
din afara si cea ciinluntru. in plus, stilu
indirect liber faciliteaza transounerea oroceselor psihice care nu sunt dec6t partial
sau deloc verbalizate de cetre personaj,
care, pnn natura lor, nu se lasd ,,traduse"
in enunturi coerente in mintea acestuia.

Ambigue sunt de asemenea motivatiile care determind

reactiile protagonistului. in cazul sdu se poate vorbi de un conflict
motivalional, in sensul imposibilitatii de a impaca nu numai cu realitatea, ci si intre ele dorinle, aspirafii, nevoi sufletesti divergente.
Stabilili o ierarhie care si reflecte importanla pe care credeti cd o
are pentru Ghila fiecare dintre urmdtorii factori psihoiogici:
. avarilia, dorinla de inavutire;
o aspiralia citre un statut social mai bun;
. datoria asumata de a fi protector al familiei;
. dragostea fata de Ana, fafa cie familie;
r grija pentru reacfiile opiniei publice, pentru ce 5tiu, gAndesc
sau spun oamenii ciespre el;
o vanitatea, dorinla de a-si dovedi iui insusi si celorlak: barl.x+;Ud LIC

9.

lfii;loacere oe Invesugalle psinoroglca rotosrte cu precaoere cje cdtre Siavici in Moara cu noroc sunt scenele dialogale, monologul interior de facturd tradilionala pi monologul interior aici-

tuit prin

transcrierea gAnduriior personajelor in sfrT indirect liber.

Discutati scena primei confruntiri dintre GhifE ;i Lica (capitolul ai

V-lea), av6nd in vedere:

. tipul de interacliune verbalii (disputa, negociere,

duel

verbal etc.);

. ce credeli cE i5i propune sd oblind fiecare dintre interlocutori;

. ce strategii adoptd fiecare pentru a ajunge la rezultatul dorit;
. ce rol considerafi ci joaci iniAmolarea (devierea schimbului
cie replici si a situafiei pe care acestea o creeazi pe o ciireclie
nedoriti sau care nu a fost plinuita de cdtre participan!i);
. modalitali de a crea, de a intreline si de a intensifica tensiunea psihologicd (rostiri aluzive, t5ceri sau pauze semnifrcative, taton5ri, tehnici de disimulare, strategii de dominare a interlocutorului,
schimbiri de pozifie, surprize, replieri brupte ale personajelor etc.);
. rolul notatiilor privind gestica, mimica si tonul vocii personajelor.

tG.

Adaugali, acolo unde nu existS, detalii privind gestica,

mimica 5i tonul rostirii personajelor care sd fie adecvate in contextul dat. Comparali soluliiie propuse de fiecare dintre voi.
'113" Considerali cd scurtul comentariu auctorial din aceasti
scend (,,Ghild ar fi avui pofti... si se stdpAneasc,i") este oportun,
furniz6nd informalii necesare cititorului ca sd inleleagd srtuafia, sau
cd expiiciteazi excesiv miqor6nd in acest fel efctul-drgnalic ai
scenei?

Argumentafi.

'12,

Frica este un eiement-cheie in

:,,,,':,,,:it'',t,':'.:,'ii:,!t::,::.;;:ii','ii

rLicd.

Cele doud personaje au insd o pozilie net diferit5

ta. Ghile cautd sd braveze, sA arate ci nu.ii este
in acest fei va capEta un ascendent asupra lui Lica..DimpotrivE,
samadaul isi asumd deschis frica, p6r6nd sd o considere o vntute Si
nu o sldbiciune. Credeli ci aceastd diferen|d este semnificativd

,:1.1'r,un

"..,,-

( oic-tionar literar )
Realism

doctrini esteticd in care

se

oune accentul pe retatra dintre artd si rea-

lrtate, recbmand6ndu-se artistului ca instrument indispensabil al afcei sale observarea atenta a realit;tii ti reflectarea ei
veridicd, obrectivd in creatie. Realismul a

avut imoact in eprcA, ir- specral

asupra

,omanulu , si in 0ramati.rrgte. Una d nrre

trdsiturile caracteristice este

interesul

acordat 0e catre scrijtori raporturilor dinFr mediu, dintre individ si societate.

Elemente ale unui sfii rearist pot {r ident,ficate in diferite culturr si epoci rstorice. La
mijlocul s. ir cea de a doua j,lmatar: a setre om

colului al XIX-lea (aproximativ 'i830-i 880),

realismul capeta, pe plan european, carac-

terul unui cure'it, at, unei orientiri este|ca Ieoi'?i :a1: oa ait:: a:iis: : oe ca-t
cnrcr t] ilustrate pnn numeroase crea|1.
intre autorii celebri de romane realiste
sunt menttonatt cel mai adesea Honore
de Balzac, Stendhal si Gustave Flaubert in
Franta, Charles Dickens si William Makepeace Thackeray in Anglia, Lev Nikoiaevici

Tolstoi, Feodor Mihailovici Dostoievsk

si

lvan Sergheevici Turgheniev in Rusia. in

lr-

te16191u romanS, creatia de trp realist esre

inauguratd, in prozi ;i in dramaturgie,

de cetre scriitorir pasoorisli (C. Negruzz,
M. Kogalniceanr:, V Arecsandr. s.a.) si
postpaFoptistr (N. Filjmon, B. P Hasdeu s.a.)

P? aceasr; lrnie se lnscrie ooera multor

scriitcri de prim rang, precum L L. Caragiale, loan Slavici, Liviu Rebreanu, G, Cdlinescu, Marin Preda s.a,

pentru felul in care se poartd lupta dintre cei doi pe parcursul intregii nuvele? Comentafi, referindu-va pi la alte pasaje din text.
{3. Analizali fragmentul din capitolul al lV-lea in care analiza psthologicd se face cu ajutorul monologului interior ;i al stilului indirect
liber. Urmarifi folosirea semnelor citarii, a verbelor regente ale declaratiei si ale cugetarii, fluctuatiile persoanei verbului (1, a ll-a si a lll-a),
generalizerile explicative ale naratorului. Ce efect se realizeazd prin
aceaste intrepitrundere de tehnici diferite de sondare a vietii psihice?

{4.

Recitili fragmentul din capitolul al lX-lea ?n care Slavici

folose;te formula mai pulin uzuale a monologului interior adresat.
Ce semnificalie au cele doud discursuri nerostite ale lui Ghila,
primul vizAnd un destinatar imprecis (,,voi"), cel de al doilea destinat unui personaj care nu e de fatd (Ana)?

in sfera esteticii realiste

t'

A'ata., exempl;fican-- a:or: ut'tot csL: :azu., c* pasaj:

ciin text, in ce mdsuri urmdtoareie trdsaturi caracteristice pentru
naraliunile realiste se regasesc in Moara cu noroc:
o descrierea exactd si detaliatd a mediului in care se petrece
acliunea;

.
.
.

furnizarea unor repere spatio-temporale precise;

evidenlierea raporturilor cauzale in desfdsurarea actiunii;
dialogul viu, autentic;
. consemnarea detaliilor privind comunicarea intre pesonaje
(tonul, gestica, atitudinea etc.);
. tendinta c;tre un stil rece, impersonal.
2. Un eiement esenlial al realismului il reprezintE verosimilitatea intrigii si a personajelor. Considerali cd nuvela Maara cu
noroc satisface acest criteriu al esteticii realiste? Aroumentati.

in voia sorlii
,,Mereu schimbicroasa nddejde i-ajut6 / Pe unii, pe altii-i insali / in tot ce
/ Nadeldea f uri5 se strecoari / ln om, p6n' clipa veni-va
c6nd talpa-i / Si-o frige Ahl tare-nfeleaptt-i / Ticala vestitE: cui drumul pierzdrii /
Un zeu i-l deschide, tot rEul / Sub chipul de bine-i s-arate." (Sofocle,
-' 'Antigona.
" "''-"-'
l:
r^ iuiiriiir"J, tr."r.*t, ,ttLA, 1es8, t,uo. o" e .oii.
ades usuratec viseaz6

il;;;-

1.

';

Moara cu noroc poate fi inleleasa ti ca o dramd a incomunicdrii.ln numeroase renduri, personajele sunt pe punctul de a
spune lucruri care ar lSmuri relaliile lor cu ceilalli, dar se tem, ezitd,
amend sau nu apucd s-o face. ldentificali, in textul nuvelei, pasaje
care ilustreazd aceaste idee Si comentati-le (o situalie deosebit de
tensionatd de comunicare etuatd se intalnqte, de exemplu, in
capitolul al lX-lea, la sosirea lui Ghitd acasd de la Ineu).
2. Credeli ce atet de numeroasele etecuri de comunicare din
Moara cu noroc pot duce la ideea ci. in ansamblul nuvelei, omul
este vdzut ca fiinl5 fundamental singura, ce nu poate fi cu adevirat
inteleasd de citre semeni? Comentati, in acest sens, cuvintele
bdtr6nei de la inceputul capitolului al Xll-lea: ,,- Nu te m6hni,

170

Unitate"
( oicltonar ltterar )
Tragedie
- una dintre principalele specri
dramatice, cu origine ir Grecia antici.
Tragedia greacd, bazatd adesea pe nara!i-

uni mitologice, aduce in scend eroi de

conditie ?nalta care, in numele credintelor
si aspiratiilor proprii sau din ignoranta, se
fac vinovarr de ,,indrezneald" (hybrist sac
de ,,gresealE" (hamartia) fatd de legi sau
de hotarArile divine, sortindu-si astfel ciderea. Tot din Antichitate provine conceptul extrem de influent, dar pi de controversat,

de

catharsrs, desemnand, in

Poetica lui Aristotel, efectul psihologic de

,,purificare"

a emotiilor spectatorulul

de tragedie, prin mila si frlca incercate de

la spectacolul pribusirii eroului

tragic. Autori celebri de tragedii sunt
acesta

Eschil. Sofocle Eurroide

[.crneiire

in

Grecia anticd,

Fi":inE ii-r ctdslcrsn]ul francez,

Shakespeare

in

Rena:terea englezS.

Tragicul, pe oe alta parte, reprezinta o

categorie esteticd ce nu se limiteazd la

dramaturgre.,,Personaje tragice", de
exemplu, pot fi int6lnrte in epica, in cinematografie etc. De asemenea, ca o categorie fundamentald nu numai in artd, ci si

in existenla umand ca atare, tragicul a

fost pe larg discutat in filosofie.

dragul meu, gr;i batr6na ad6nc mi;cat6. Ma uit la fata ta, md uit
la pdrul tau, 5i nu mai intreb ce s-a intamplat: vid eu c-a fost mare
nenorocire prin care ai trecut. Nu-mi spune nimic: md tem ca nu
cumva nenorocirea ta sd-mi pard prea mic5 si s5-ti fac o nedreptate, cici ea este a5a de mare cum o simtitu."
3. Discutati semnificalia cuvintelor batr6nei, din capitolul l, in
contextul intregii nuvele. Alegeti dintre urmdtoarele sugestii sau

formulali respunsuri proprii:

r ilustreazd divo(ul dintre generalii;
. reflect; o schimbare de mentalitdti in societatea vremii in
care se petrece ac-tiunea nuvelei;

recomandd

o conceplie tradilionalS

despre rosturile vielii

care devine, pe parcursul nuvelei, o normd morale;

. constituie un avertisment, o premonitie care va

fi

ignoratd

de cei tineri. astfel inc6t ei vor ajunge inevitabil, orbeste, la deznoddmAntul dezastruos.
4, in fina' fari sa fi stiu- ce s-a ?nt6mplat cie falt ia Moa:.
cu noroc (,,se vede c-au lasat ferestriie deschise"), bitr6na pune
deznodimAntul nefericit pe seama destinului (,,Simleam eu cE nu
are si iasi bine: dar a5a le-a fost data ! ... "). Credeti ci aceastd concluzie se datoreazE ignoranlei bitrdnei sau ea reflede un sens mai
profund al intregii istorii, de care personajele sunt doar parfial
constiente?

5. ln Moara

cu noroc evolulia citre deznodimdntul nuvelei

se datoreazi in buna mesuri angrenerii nefericite a intAmplirilor,
nepotrivirilor sau coincidenlelor nefaste dintre adtiunile personrajelor. in ultimele capitole (in special, Xl-XVll), personajeie inse5i invoce tot mai des puterea int1mplarii, a sorlii, vointa ceruluisau a lui
D u m nezeu. ldentif icali pasajeie respective si comentali semnif icatia
lor. Va puteti orienta dupd urmdtoarele sugestii:
. personajul simte cd pierde controlul acliunilor sale;
. personajul intuiege apropierea unui moment de crizd, decisiv;
. personajul ipi cauti justificiiri pentru propriile acliuni;
. personajul trece printr-un moment de crizd morald;

. personajul cautd sprijin in invocarea voinlei divine.

6. Neputinla personajelor de a prevedea pi de a struni mersul
intdmplSrilor, impresia cE peste voinla lor ac.ticneazd o putere

cople5itoare, pedepsirea lor pentru o vind de care fiecare, in felul

sEu, nu este totu;i, in fond, responsabil deschid posibilitatea interpretirii nuvelei ca o naratiune tragicd. Unul dintre elementele ca-

racteristice tragedieieste faptul cd eroii sii sufera de o ,,orbire"

fatalS, cd ei in;i5i ,,provoaci" destinul, indrept6ndu-se pas cu pas
c6tre propria pierzanie. Exemplificali aceasti i&",crtgsit$atii din
nuvelS in care personajele par a-ti dori, invd-r:tntaq raut,.,
.

,,int6mplarea e

fofa

uriapd care

pr"ui$il#;'4"*#

o.

cataclism toate aceste destine ornfle*i si"le distrcrgre.ryrcstirea,

orbirea, alternanta vinei,

Scend din tragedia F/ecfra de Sofocle, intr-o
montare a Teatrului din Pireu (Grecia)

lve

ale conflictului tragic." (!4rydahna

Editura Cartea RomdnmscS,

1g7j..

Popescu,
,i,1,.,11.;

r.:r.

tt

:.i,,r r: ::

: 1-4
ll
r:lj-

DINCOLO DE TEXT
'1. Comparati, sub aspectul relatiei dintre constructia subiectului epic pi compozilia textului nuvelistic, Moara cu noroc si Alexandru Ldpusneanut.
2. Moara cu noroc a fost comparatd de mai

multi critici cu lumea westernurilor. Amintiti-vd

filme de acest gen pe care le-afi vazut si cdutati
posibile corelalii in ce privepte:
. mediul socialin care se desfdpoara actiunea;
o

tipologia, psihologia si comportamentul

personajelor;

'

o natura conflictului;
o

situalii si secvente narative tipice.

,,Moara cu noroc e o nuvela solida. cu

subiec de roman Marii: crescatorii dr Dorcr iipusta arddana si moravurile sdlbatece aie porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu
imense prerii si cete de bizoni." (G. Cdlinescu.

lstoria literaturii romdne de la origini p6na in

prezent, Bucure5ti, Editura Minerva. 19g2)

CRITICII SPUN
'E. Comparati urmdtoarele opinii critice privrtoare la evoiulia iui Ghifa, ariit6nd ce anume
poate explica o at6t de frapantd divergenlii de
pdreri si care ciintre punctele de vedere expnmare
vi se pare mai plauzibil:

,,Daci la inceput Ghita este un personaj tulbure, indecis ;i moale, in lupta cu tumultuosul
Lic5, el se indArje;te pi se fortificd (parte suo influen-

ta spiritului justitiar al lui pintea) p6nd-ntr-acoro,

inc6t este gata sd jerffeascd totul pentru a obline
rdzbunarea dorit5. " (Mircea popa, in Scriitori romAni,

coordonator Mircea Zaciu, Bucuresti, Editura ftiinsi Enciclopedice, 1978)

,,Neapirat cd scriitorul nu poate fi acuzat de

neadevdr fala cu natura, de gre5eli de observafie.
[...] Prin prea marea imbel5ugare a amdnuntiunilor
insd, prin insistarea asupra lor, chinuitoare oentru
cel ce cete5te, prin prelungirea p6na la infinit a
unor situaiii psihologice, destul de simple, se face
o gre5eali tot atat de grava contra artei, mai gravd
poate, fiindcd eu nu cunosc pe porcarii din Muntii
Biharului, si o neezactitate nu mi sup6ri, pe c6nd
umpluturile se deosebesc fard de voie, si chinuiesc
cu at6t mai mult, cu c6t nuvela e mai frumoasi.
[ ..] Lic; e cel maiviu din toate figurile nuvelei, cel
mai bine prezentat pi cel mai inteligibil. [...] Cu
totul altfel stau celelalte doui personagii de cape-

tenie: Ghiti 5i Ana. Dupd ce s-a m6ntuit povestirea, atun ci si numai atunci, chioui celui din
uimd se oesface inaintea noastra: e omul slao de
fire pi sentimental, legat de dragostea pentru bani
5i dragostea pentru femeie. [ ..] in nuveld insd,
nicaieri autorul nu insistd asupra unei situafii
decizive, care si fixeze existenla sentimentelor
sale sau sd arate schimbarea lor, pe c6nd ne dd cu
prisosinld momente neinsemndtoare." (N. lorga,
Doi nuveli5ti, in Schile din literatura rom1nd,
vol. ll, lasi, Edituga Libr6riei Fralii garaga, tB93)
,,Prozatorului i se recomandd <mdrginirea>
[...], c6nd marea calitate a Morii cu noroc rezidd
tocmai in aglomerarea aparent haotica a eiementelor de conptiin!5 5i in surprinderea labilit6tii psihoiogiilor. Ezitarea nu e a naratorului, care n-ar fi
ptiut, din lipsa unei maturitSli artistice, s6 selecteze pi sd reducS; ezitarea e insisi marca unui personaj ca Ghil5." (Mircea Zaciu, op. cit.)

BIBLIOTECI DESCHISE

tifici

Cititi, la alegere, o nuvel5 de Lev Tolstoi sau

de Prosper M6rim6e, urmdrind psihologia perso-

,,De ce se transformi acest om energic, care

este la inceput cArciumarul, in fantopa din final.
ldsata prada tuturor impulsurilor 5i slabiciunilor,

najelor.

cerora nu mai gtie sd le gdseascd infrdnare?,,

(Magdalena Popescu, Slavici, op. cit.)

2.

Citili extrasele critice de mai jos, arit6nd

care sunt modificarile esenliale pe care timpul le-a
adus in interpretarea si in evaluarea nuvelei Moara
cu noroc.

CITTTI DESPRE...
Alegeti dintre

cEr_1ile

de criticd literard citate in aceasta

leclie pe acelea care vd starnesc cel mai mult interesul. O

perspectivd actuald asupra lui loan Slavici gisili in capitolul
Modernul Slavici, in Viaticum de Mircea Zaciu, Bucuresti,
Editura Cartea RomSneascS, 1983.

*Prezentarea ora l5
a unei certi
CO NTEXTE

afigul de la
BooHest 2006
Intrarea Salonului de Carte

Prezentarea orald a unei carli are loc in contexte diverse. ln

cadrul marilor expozilii / t6rguri de carte (de exemplu , Bookarest,
Bookfest sau Gaudeamus), au loc prezent5ri sau lansdri ale unor
cirfi recente. Lansdri de carte, integrate uneori in happeninguri
(engl. happening =,,eveniment", ,,int6mplare") mai ample, au
loc 5i ?n librdrii Si supermagazine unoe se v6nd carti. La acestea
aidturr or auto:, parurcrpi personatlid1, puoirc:, cilI|c sau tsroi,:
literari, eseipti. Ace5tia prezinti cartea in fata unui auditoriu de
ceie mai multe ori numeros.
Existd, in prezent, emisiuni de radio pi teieviziune in cadrul
cirora se prezinti cdrli. Dincolo cie scopul de a promova aceste
lucrdri, prezentdrile de carte au un rol esenfial in atragerea publicului spre literaturE gi spre culturd, precum ;i in educarea gustu-

lui public.
Uneori, in cadrul lecliilor, vi se poate solicita prezentarea unor
cdrti legate fie de temele pe care le studiafi, fie din lecturile voastre individuale.

PREGATIREA PREZENTARI! ORALE

CART!

A UNEr

Prezentarea oral6 a unei cdrli cere o anumitd pregdtire. Ca pi

in alte cazurr, in pregdtirea prezent5rii trebuie sa iineli seama de:
(a) contextul in care prezentali cartea (clasa, o sesiune de comuniciri, un cenaclu etc.); (b) publicul cdruia ii prezentati cartea (colegii
vogtri, membrii unui cenaclu, personalitSli din afara tcolii); (c)timpul
acordat pentru prezentare; (d) scopul prezentdrii (informarea cole-

gilor, promovarea unei lucriri, incercarea de a-i convinge pe alli

colegi de a citi cartea etc.).
Prezentarea unei cdrfi se face, de regula, liber, fdrS folosirea
unor notife. Tocmai de aceea, va trebui sE citili cu aten!ie cartea
;i sE va notali informaliile 5i datele care vE pot fi utile pentru prezentare:

date despre editura si colecfie; ,,.,.;11,;,

informalii legate de un eventua{ context in care apare car(o
tea
comemorare, o aniversare, deschiderea unui t6rg de carte,
lansarea unei noi coleclii etgli.:,1,. ,
r date privind autg tti$ir{@ele.acegtuia pubXicatf anterior;,,,,

t':

"

titlul ;i tema cirlii;

o date despre conlinut;

. impresiile personale de lecturi;

. eventuale opinii ale unor specialipti

privitoare ia cartea

resoectiva.

PREZENTAREA PROPRIU.ZISA
Prezentarea propriu-zisb a cdrfii respectd in genere punctele expuse mai sus. in cazul unor lucriri din domeniul 5tiintei sau tehnicii,
dincolo de prezentarea succintd a autorului, a domeniului ciruia ii
aparline cartea, prezentarea se va referi la titlul lucrdrii (eventuala argumentare a alegerii acestuia), tema, noutatea acesteia in bibliografia
de specialitate, trecerea in revisti a stadiului la care a ajuns cercetarea
probiematicii respective, ipoteza ciirtii, obiectivele, metodologia, structura, conrinutul, rezultatele si perspectivele deschise pentru viitoare investigalii in domeniu. in final, putefi face o judecatd de valoare.

in cazul unei lucrari literare (roman, volum de poezii, volum oe

critica literard), prezentarea se va referi la autor, la ansamblul operei,
locul ocupat de respectiva lucrare in ansamblul creatiei, la noutatea
volumului, precum si la calit5tile acestuia. De asemenea, incercati sE
va exprimati judecatile proprii, precum ;i sd faceti referiri la reflectiile
criticilor sau ale altor scriitori referitoare la cartea discutatS.
Pentru ca prezentarea sd fie atrigdtoare si interesantS, trebuie
sd !inefi-seama de urmdtoarele:
. incerca}i sE captali de la bun inceput atenfia auditoriului.
Acest lucru se poate face prin referirea la o intdmplare personali
iegatd de autoarea sau autorul iucrdrii prezentate (o anecdota, o
amintire comuna etc.);
r prezentarea incepe in momentul in care simtiti cd sala va
ascultd;

. tonul degajat, glume!, u;or colocvial este apreciat;

r puteli cita fragmente care sa trezeasca interesul auditoriului;
. formula}i enunluri scurte, clare, inteligibile; marcati prin tonul ;i timbrul vocii aspectele importante aie prezentSrii; tonul general al prezentdrii trebuie sd fie, totupi, sobru;
. urmirili cu atenlie reac.tiile participantilor pentru a vd putea
adapta intervenlia la public.

Nu uitalil Rolul prezentdrii de carte este atragerea cititorilor

citre lectura acesteia.

PROIECT
Pregdtili, avAnd in vedere sugestiile anterioare, prezentarea
ultimei carti citite de voi din orice domeniu
Prin tragere la so(i, vor fi desemnati doi-trei elevi care vor face
prezentarea oral5. Colegii vor evalua felul in care au fost realizate
prezentdrile 5i vor alcdtui impreund un ,,Ghid de prezentare a cdrtilor".

174

**Structu rr sr
sintactice

f u n c!ii

tt

SUBIECT, PREDICAT
1. Ardtati care sunt valorile morfosintactice diferite ale verbului a fidin exemplele de mai jos (auxiliar, copulativ, predicativ).
a. Altcineva ar fi plecat mai devreme. b. in sald nu mai era nimeni. c. Nu-i adevdrat cd v-a!i int6lnit? d. Legea a fost respectata
de toti. e. larasi imi e somn.
2. ldentificali toate subiectele din enunturile urmdtoare 5i indicatr feiul lc.
excrimat (srmolu, multioiu), suhintele: inclu:: ai'i
propozilii
fari subiect.
tali dacd sunt 5i
a. Mi-ai adus dictionarul? b. S-au gdsit scuze pi explicalii
pentru toate gre;elile tale. c. ln sald e frig. d. Toat5 noaptea a
nins. e. ll cdutam pe prietenul care !i-a adus cartea. f. L-am vdzut
pe Vlad cam supdrat; dupd ce a plecat Ana, a inceput sd o critice. g. Fiind ei plecafi, vecinii au udat florile. h. Cineva trebuia sd
aiba grij5 de casd.
. pleacd acasd. " cu c6te
3, Completali
(a)
(b)
prin:
pronume demonstrativ;
un subiect exprimat
substantiv;
(c) numeral; (d) propozilie subordonatd.
4, Extrageli predicatele din fraza de maijos 5i indicafi felul ior'

Veche masind de scris

enunlul

(verbal sau nominal).

,,Apa cd atunci c6nd te-am vizut prima oard am avut un mic
m-am
speriat 5i, evident, am fugit, credeam c5 esti vreo inchi5oc,
puire de-a mea, fdcusem de mai multe ori incercarea de a desena
pe nisip altceva decdt cuvinte pi tot ce-mi iesise era o formd de femeie, dar nici asta dusi pdna la capit, nu puteam desena ochii,
pentru ci pur 5i simplu in locul lor scriam <ochi> ;i literele nu-mi
dadeau deloc senzalia privirii." (loan Grotan, lnsula)
5. ldentifrcali numele predicative (inclusiv propoziliile predicative)riin enunlurile: ,,Eu nu sunt ceea ce ascund, eu sunt ceea ce devin prin voint5." . ,,Problema nu era sd devin ceva, adicd un obiect,
un mod de funcfionare, ci sd merg la capatulinzestririlor mele pentru a vedea ce sunt atunci c6nd sofismele legate de ceea ce numesc
oamenii <valoros> se spulberi de la sine." ,,Modul in care devin
ceea ce sunt md uime;te" (H R Patapievici, Zbor,in,bdtpia sagefii)

6. Explicali

cum se realizeazd acordul drrtre.subiect pipredicat in enunturile de mai

,: 1
a. Pasiunea noastrd comuni erau viala iUeitor gi.splritut tor
b. Majoritatea treceau proba {ard probhme.
c. Un grup de spectatori comentau indignafi scena.

jos.

d. Subsemnata, Maria:P. F,r,, rog sa-mi aprobalitransferul.

e. Oamenir si acliunile
sunt cu adevirat importan{.i.
'lor

175

.t,::,r','tr
',.:

.a:a

ATRIBUT, COMPLEMENT

Ce atribute substantivale, adjectivale, pronominald, verbale si exprimate prrn propozilie

subordonatd exista in textele de mai jos?
a. ,,Am acceptat ca, ?ntr-adevil nu suntem in
situatia de a formula ritos o compactd criteriologie
moralS, dar am rdmas la ideea cd, ?nainte de a fi
intr-o asemenea
utopicd
situafie, trebuie totu;i
gasim
si
o ordine a cdutiirii ordinii, o tehnicd a apteptdrii r6spunsului." (Andrei Plesu, Minima moralia)
b. ,,Orice demers etic bine condus tinde, firesc,
spre propria sa dizolvare ." (ibid.)
c.. ,,Unui nevdzut public mut, fosgiind ostil dincolo de o cortind pe care posibilele mele personaje trebuie sa o ridice fara ezitari pi prin fala c6reia
frazele mele trebure si treaci in cadenti. cu arme'
la picior, te prefer pe tine, singura-mi fidela spectatoare." (loan Grosan, lnsula)
2. Ce fel de complemente sunt cele introduse de pe in textele urmdtoare?
a. ,,Si iatS-ma acum in ungherul meu, un ghem
de zdrenle gi zgArciuri, pe a cdrui minte sau inimd
sau credinta nu ar paria nimeni, pentru cd mie nu
are ce sd mise mai ia." (Mircea Cdrtirescu, Ruletistul
b. ,,DacE se va trad_uce cAndva din literatura romAni cu discernimAnt ;i inteligentd, si nu pe criterii <diplomatice> sau la int6mplare, ca pAnd
acum, aceastd carte ar avea Fanse." (Alexandru
Paieologu, Despre lucrurile cu adevdrat imporlante)
c. ,,Caracteristica, intruc6tva derutantS, a competenlei morale ar consta deci in imprejurarea cd,
spre deosebire de orice alt tip de competen!5, ea
seintemeiazd pe o insuficienti, pe o lips5." (Andrei
Ple5u, Minima moralia)
d. ,,ll intreb pe Sandu [ ] daca nu vede si d6nsul pe buzele meie zSmbetul pe care-l deslu5esc
pe ale lui." (N. Steinhardt, Jurnalul fericiriD
3. Stabiliti funcfia sintactici a cuvintelor scrise cursiv ?n exemplele urmdtoare. ldentificali elementul regent pentru fiecare dintre ele.
a. De atuncinu se mai vorbeste de el. . Nu
va
se
mai repeta situatia de atunci.
b. A mutat ca(ile de pe masa pe dulap. r 4
uitat de banii de pe masd.
c. A inceput lupta impotriva !6nfarilor. o A
inceput s5 lupte impotriva !6nfarilor.
d. Am vorbit cu fiecare dintre invitati. . Am
vorbit cu fiecare invitat.
4. Stabiliti care sunt elementele regente ale
fiecdrui complement din enunlurile urmatoare.

176

a. Am gesit cu greu fitele pierdute de tine ieri.

b. Stiu ci el era un om foarte generos, mereu bucuros de oaspeli, simpatic multora.
c. Lu6nd decizii prea gr5bite, v-a nemullumit.

SU BORDONARE

sr cooRDoNARE iru rnnzA

DespS(ifi textele de mai jos in propozilii,
arStafi felul lor, raporturile dintre ele 5i elementele
de relalie:
,,Ceea ce nu putem tolera e sd spunem pi,
mai cu seam6, sE ni se spund ci suntem moralmente precari, cd suntem corupfi, necinstili, discu-

't,

a.

tabili din unghi etic. " (Andrei Ple5u, M in i ma moralia)

..Un coridor de oglinzi este o cdrare existentiald pe care inaintez pentru a descoperi lumea, o
lume care se ascunde in dosul propriilor mele idei
despre ea, o lume care nu poate fi niciodatd vizucu adev6rat pentru cd se ap6rd intorc6ndu-mi
mie pe mine ins5mi, o lume camuflatd at6t de per-

b.

ti

fect sub reoroducerile subiectivismului meu. inc6t

mi se pare exagerat s5 md intreb uneori daci mai
existi 5i altfel dec6t prin mine insdmi." (Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest)
2. Construili un enun! care sd cuprindi propozilii circumstanliale introdr.rse prin cie5i, deoarece, inc1t.

3.

Ce propozifii introduce conjuncfia subordonatoare sd in exemplele de mai jos? in care dintre exemple si nu este conjunctie subordonatoare?
a. Nu se poate si pleci! b. Md intrebam de ce
si fi refuzat el propunerea? c. A plecat se te caute.
d. Mi pricep destul de bine si inventez pove5ti. e. fi
venise 5i iui ideea sifilmeze scena. f. Solulia ideald
ar fi si preiei tu conducerea. g. A promis cE are si
se mai gdndeasca la ce i-ai spus. h. 55 fi spus ;i tu
o vorbd, ai fi indreptat lucrurile. i. Mergeti acasi ;i
s;i nu uitafi ce v-am spus. j. Vreau si dorm.
4. Urmarilicum se realizeazd raportulde coorintre ce elemente 5i cu ce mijloace:
donare

a.

,,S-ar putea desigur spune ci povestea nu

dubla int6mplarea, ci era chiar int6mplarea, dar ar
fi fals." (H. R. Patapievici, op. cif.)
,,Noi cdutam, desigur, urmele unei crime ;i,
poate, visam si prindem un criminal. Dar am descoperit altceva dec6t o crim5. " (ibid.)

b.

c.

,,Suntem cuvinte sau fragmente de frazi

dintr-un discurs pentru care nu suntem obiect,
ci aluzii. " (ibid.)

p
c
c
B
Cr

ri
d
5'

ci
5(

ol
ai
Oi

er
re

ro
re
Tr

pc
pi

lin
pL

izl
foi
Tit
pr,
!P

En

po

inr
,i
de

Unitatea 4

Curente literare

Prelungiri
ale roma ntismul ul
sl
a le cla sicismu lui
,
I

PENTRU iIVCTPUT
'1.

SE presupunem cd aveti de scris un

text literar la persoana

despre despSrlirea de cineva apropiat, in urma unei dispute. Ardtati

ce vorbe / gesturi / atitudini specifice alegeti in text pentru a marca
ruptura, dacd:

. celSlalt este fratele vostru;

. sunteli indrdgostit de persoana cu care v-afi certat;
. celdlalt este un profesor oe care-l admirai,
2. Enumeralr c6teva iocuri cie int6lnire ale indragostiliior

din
poet
lirica eroticd. Puteli alege un
deja studiat, de exemplu Eminescu,

eorge Cogbuc (i866-1918),

poet si traducitor. Se trage dintr-o familre
cu mar multe generarii oe oreot.. inceoe
clasele primare in saiul natal, Hordou (din
Bistrita-Nasdud, azr George Cosbuc). t'ecp nrrn srnlilc drn Satva <' Tecliu si isi termini studiile liceale ia Ndsiud. Aici s'rudrazd lrmbrie si literatr.rri.e clas,ce, orecL,m
5i limba germand. Publici primeie incercdri cie poezie in Musa somesand. in 1884
se inscrie la Facultatea de Filosofre si Litere

din Cluj, pe care

cj va 1n:.erupe

ouoa dc

an, drn 'notrve

medicate. AdevararuL
debut publicistic are loc tot in 1884, in
revista Tribuna din Sibiu, ai cirei directoi'
era loan Slavici; intre 1886 g 1889 alunEe
redacror la aceasta rev,std. Pe.ioada sib.a-

n;

este una extrem de importanta si de

rodnrcd pentru Cosbuc. Sub influenta directd a'lui Slavici si a rniscirii literare cie la
Trihr

tna f e:ro nrrnp aaapnT nc rpalisnrrrl

poporal' al creatie' literare sr pledeazS

pentru educarra popcrului), se precizeazd
-;
^.;,,- {-+^
)r ^^-,+,pu4ruo l,,:
ru aLU)uuL
roLd uc
rLEr oLUro, ^^
^^ 1,,^"-.,..i
Ptr
rrnra consolidirir traditrer.
'.

in 1B8B s

1BB9

publ,ca in Tribuna unele drntre cele ma.

izbutite poezii aie sale: poemul cu nervul

folclorice Nunta Zamf irer, remarcat de

Titu Marorescr, , Rada, Mitnioasd, Nu te-a'
nr;.pnttl ctr i^ atmnc{pr: SUfOCanta de
epigonism romantic de dupi moartea lui
Fm nescrr neoclas,crrl Cosbuc a adus in
poezte Lln alt ron si a fosr perceput ca ur
innoitor.

r d fost un blino
si un ttmid. Ctr toate ca era inca Enar,
de-abia se mai potrivea printre galagosi
RA<tttrnirnrt tl (n<h,

fi facut

sau orice alt autor favorit. (Exercifiul poate

pi cu opere

literare in proza.)

MANIoASA
de George Cogbuc

Am si merg mai inspre seari

Prin dumbravi, ca mai demuiq
in privighetori si-mi pari
Glasul Linei ci-l ascult !
Mai qtiu eu ce-as vrea s-ascult !
Ci-n zori Lina sta-n poftiq{
Silta-n vint a ei altiqA,
Vinrul ii siita-n cosiqi
$i-i ficea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug inlaz,
$i, cdnd ffec, Lina s-ascunde,

Nu-mi rdspunde !
$i-o intreb qi nu-mi rispunde
Si mi mir
ce i-am ficut i

Vreau de-aici si rump o floare

Ochii unui inger scump

Au albastrul de cicoare,
$i cicoare vreau si rump !
Mai ;tiu eu ce-ag vrea si rump !
Cd-n amiazi venind pe

Indlnii pe Lina-n

vale,

,r::,,:.:.:i.r,:i::::r :.:r ,::r

,,,

.1t,,,,,;,,,,,r,,,,i.,;,.,: ::,,.,t,.:,,,,,.

' '. .
::

,,., ".,,,,,1..:.,,',,'

',

.,;,,,;..;:;,,,.t,,;;;,;;:.,,;,,,,,",,',,:t.

cale:

!
Fragi i-am dat, ea mi-azis;
- ,Na-le
.
cerut
eu
:
.
r
fi-am
{e,{,ragi?t

,.,

' '

"

,.,,'.',.,,,. 1:;.

;,.:

,
'' '

;,

.,

.:,:1t.77

de azi [...]. Rdsturnarea a fdcut-o farii sd

vrea. N-a adus tecrii noi. S-a adus doar pe
sine insust, si-a oat sufletut sau inrreg.
Printre cei prefaculi si sleitt, el n-a vrut sd

Ochii ei frumo;i gi dragi

Priveau tot spre poala rochii,
S-a pus Lina pe ticug

$i vedeam ci-i umbli ochii,

Umbli ochii
Ca la gerpi, ii umbli ochii,
$i mi mir ce i-am fecut!

para decdt ceea ce era. De aceea a fost mare. De aceea va ramdne mare. Nrci n-ar fi

putut se fie altfel de cum a fost.

El a venit
de acolo de unde slnceritatea simttrii dainurcsle. El a fost tAranul romen. in accep-

ttunea cea mai bund si mat nobila." (L\vtu

Si-mi pun capul pentru-o Lini"

SI mi fac un om pribeag!
Iegi din neguri, luni plini.,
Si mi Yezi cu Lina-n prag
Mai gtiu eu ce-astept in orag I
Alte digi suna zi.Yorul;
Lina pe furig, ca dorul,
Pigea-n degete pridvorul
$i la mine-n prag venea

Rebreanu, George Co5buc,in lstoria literatunt romane in evocdn, propusa de L Oprr5an, Bucuresti. Editura Saeculum 1O.,2001)

lrecerea Carpatilor, la Buclresr,, in

889, inseamn; pentru Cosbuc consacrarea. Publici sporadic in Convorbiri literare
(La oglinda, Rea de platd) si continui colaborarea cu Tribuna (Pe l6nga boi, Trei,
Doamne si toti tre;..., C1nrea: in 189_:
1

OeOUteaZa eOltoriar CU VOlUmUt O0 pOZlr

Fire de tort. Co5buc ia initiativa editarir

unor publicatii de interes pentru istoria
lirerarurii romane: yafra (lmpreunA .u 5tavici si Caragiale), Sdmdnltorul (cu Vlahu-

Stau in prag

Note lexicale

oe errlanctpare a idranulur Traduce opere

laz, s.n.

a un'culu siu fr'1, per.ecutd 1n

Nu-i va supravielur dec6t 3 ani
,,Cosbuc este nu numai un desdvAr5it
tehnictan. ear nu rareort s un poet mare,
profund ortginai, un vizionar al miscarilor
sufletest sempiterne Ivesnice, neptenroa1

rel cu un accent ardelean numaidec1t evt-

dent. rntmitabil si tocmai pentru aceea asa

de des imitat. El a izbutit, ca 5i Emtnescu
de altfel, si faca poezie inattd care si {te
sau mdcar se pare priceputi poporulut st
si educe astfel ta marele ltnsm o categori
de oameni strdtni in chip obrsnuit de lite-

raturd." (G. Calinescu, lstorra literaturri romane de la origint penA in prezent. Buc,tresti, Editura Minerva, 1982)

178

I
5

li

5i

ir
el
e:

ni
in

dr

e(
CL

F
I

li:
rr,.

B:

A'
De

Publicata penrru prima oara in revisra Tribuna din Sibiu, in

nr. din 25 marde / 6 aprrlie 1889, reiuara in volumul de debut
Balade ;i idite (1893). Varianta initiah avea o strof; in plus.

roi
op

inf
-l^

cu

DISCUTAREA TEXTULUI

-rnt

91

(reg.) teren despidurit de cur6nd, transformat in ioc arabil sau in p6sune

(reg.) a rupe
(in iext) formulare elipticS..cu sensu! de ,.a pdsi in v8rful
pigi in degete
degetelor", pe furig

rumpe, vb.

Ccsbuc, intunecair de moartea intr-un ac-

te

unu; pierde-vard, dupa care se dedrca

aproape total traCucerilor si actrvitatilor-

tilmacire la care lucreazE trmp de doua

decenir. Ultimii ani ai vieii: sunt, penr.u

gi ea nu vine,

bru corespondent al Academiei RomAne.

ir 19A2 i apare volumul oe poezi Zarut

re,

Nu mai vine!
E tirziu gi nu mai vine...
$i mi mir ce i-am ficut!

Ia), ViaG literari. in 1900 esre ales mery-

rntermedrul versrunii oermane/, Enena s

Georgicele lui Vergiliu (din laiina). El este
;t autorul primei versiunt romAnesti a
Dttrner comediide Dante, ramasa si astaz
ca reper esential pentru versiunile ulterioa-

Mami.-sa cit ce-adormea.

Azi ard hainele pe mine,
Mi-e greu capul ca de lut,

Balade 5i idlle, salutat entuziast de Caragiale in Moftul rom|n in 1896 publicd

dintre cele mai dificile din literatura universald: Odrseea dr homer (drn grs36jy,
Sakuniala oe Kalrdasa tdrn sanscrita, prr.t

cla:

Retorica iubirii, retorica supdrdrii, retorica nelini5tii

,,Specificitatea lui Cosbuc se aflE in poeziile cu subiecte tirinesti, aproape
1...1 Caracteristic este ce mai toate aceste poezii sunt niste monoloage. Sunt ele epice, dramatice? Propriu-zis nu. Desi
aspectul de monolog a a1utat mult rdspdndirii prin declamarea la serbdri, fapt
ce a dus la o oarecare banalizare (de unde un scepticism, neindreptifit, la cei
cErora li se vorbeSte de valoarea lui Cotbuc), lirismul, in forma aceasta obiec.

toate erotice, precum s-a pi observat.

tiv5, existi ca un mecanism etern al inqenuitdtli umane. ca un hieratism al

instinctefor." (G. CSlinescu, lstoria titeiaturii romilne de la oriqini pend in
prezent, Bucuresti, Editura Minerva, 1982)

1.

Natura este, pentru t6narulindrdgostit, oglinda fiintei iubi-

te. Pornind de la aceasti remarcE, refaceli, din micile fragmente

uni
(ide
Gr.

c.l
ciru
pas
Emi

poe

dinl
fost
mul

fost

IJnitate"

( oi4ionar literar )
Caracter

termerul desemneazd, ln

li-

terature, un tip de personale care sJnt i1zestrare cu o trasarura psrhologrcd sau

comportamentaiS (de ex. avarul, ipocritrLur,rl vnronlin<r
r ore ) c:rp 1^
q lllOJLl
IqOZO
'--'-tr^--.
yv"v-.u
dtdL ptrr>u'ldr

tdtco,

nodul de vrata.

LdL )r

Scrierea ca-e ilustreazd exempla- aceast;

telnicd de corstrrjctie a persoralului este
a-"--.^/^t^
l^-F ;^ i - Rr, r\/oro
Uq
LdldLtC/frg
^^ Jtrdll U= Ld ,luys'E,
!^^^".
ll+^"-+,,";l
-l^.1-^
uuptrro d- ilLcroLuril !ro)r!c.

.:n^_
!oPU-

termen cu sensrri mrlt,ple, adeClasic

sea greu de diferentiat. Uneori este folosit

cu referrre la crearorii sau ia creatiile din

Antichitatea greco-romane. Mai frecveni,
se referd la clasicismul irancez
- curenr
literar sr artistic din secolul al XVll-lea
--,,
)du

l. ^^^-^l^
-",.--i
rd ot
Lr>Lt )r upqrgtc

l^
--^Lo Ldrq
--"^
utr dr

-,-^>c

teazi ln nrel|lno'rF? dn311,1gr eslettcF

e,a!crate ir, caoru acestu, cureni, i- .
qtTr

influen!5 deosebit de puternicd in cultura

rroncani Dc aqe"nenpa termenui c/astc
este adesea intrebuinfat pentru a desemna artisti sr opere cu ca'acter exemplar, de
cr

incontestabila autoritare. Sub aspectu'

doctrinei estetice, clasicismul a recomandat

echilibrul, clariratea, armonra, rar,onalrtatea creafiei estetice, imbinarea pl6cutului

cu ut'lu', respectarea regul'lor oropri'
iiecArri' oon anistir si rmttarea marrlor
m:pstri Srriirnr: rpnrczontativi: llrCoias

al unei foarte

Boileau, autor

influente

Ane poeuce, Pierre Corneilr:, autor de

rr:npcii

rp,

nro i :

Rr rvpro

S.a

Desi nu se poare vorbi despre un clasicism

romanesc, au exrstai tendinte clasiciste in

opere'e unor autori rom6ni, legare oe

influentele Antichit;lii greco-latine sau
ale clasicismului francez, de convergente
temarce si stilrsirce cL estetica acesiu'
curent. Constante pregnante ale orientdrri
clasiciste in iiteratura romAnd sunt ideea
unui ideal moral sj principiul echilibrulul
(ideatic si compozrtionalr. int'e pasooirstr,

Gr. Alexandrescu (in epistole 5i fabule),

C. Negruzzi (in compozitia nuvelei A/exandru Ldpusneanul) sau Vl Alecsandrt (in
pasteluri) au fost influentati de clasicism.
Eminescu (prin preluarea unor modeie
poetice ale Antichjt5tij), Slavici (prin tendinta moralizatoare a operelor sale) au
fost s ei rnfluentari oe clasicrsm, des formrrlerp cqlpti.tr na r:ro lc-au lmbrAtisat at
P!

!q'u

i!

fost romantismul, respectiv reaiismul.

descriptive strecurate in fiecare strofi, portretul fizic al fetei si discutali-l din punct de vedere stilistic.
2. Care dintre imaginile folosite (auditive, cinetice sau vizuale)
in evocarea Linei vi se par originale si care vd amintesc de poezia

popular;?
3. Ce raport existi intre planul amintirii pi cel al imediatului,
adic5 intre portretul Linei ,,de altddati" si cel al Linei ,,de astizi"?
Argumentafi-va rispunsul cu exemplific6ri din fiecare strofd.
4. Care este ,,retorica super5rii" fetei? Analizafi, pentru a
rispunde la intrebare, ponderea pe care o are limbajul nonverbalin
raport cu cel verbal.
5. Discutali semnificalia titlului pornind de la urmdtorui citat:
,,Toate aceste personaje sunt tipuri, nu individualitdli. Subiec-

tivitatea din majoritatea compunerilor lui G. Co;buc nu numai ca

este a personajului, in loc si fie a autorului, dar ea este una tipizanta in loc sd fie individualizanti. [..] Nu conteaz5 insui, ci specia,
clasa sau genuldin care elface oarte. [...]Numeie r:s-ar putea scri{
cu majuscule: Ingenua, Cocheta, M6nioasa, Dupmancele, Glumelul
etc." (Nicolae Manolescu, Poezia ca teatru, in Ieme 3, Bucuresti,
Editura Cartea Rom8neascE, 1968)

6. Construirea unor personaje generice, care sA ilustreze anumite tipuri sau caractere umane, este o trdsdturd a esteticii clasiciste. Citili diclionarele aldturate si aratali prin ce anume Copbuc
poate fi considerat un poet de facturd clasicS.
7. Analizati semnificalia celor doud laitmotive din monologul
indragostitului (!ine!i cont 5i cie locul lor in fiecare strofa).
8. Cui credeli cd ii apa(ine vocea iirici din aceastd poezie?
Dezbateti variantele de rdspuns dupa ce ali consultat diclionarui
al6turat (lirism obiectiti si ali recitit fragmenteie citate din G. Celinescu Si Nicolae Manolescu:
. oricdrui tSnir sdtean indrdgostit, a cerui voce este ,,imprumutat;", ,,jucat5" de poet;
. autoruluiinsu5i, pentru cE in monoiog apare persoana i;
G unei persoane anume, a cirei biografie nu-i e strdind poetuiui.
9. Cuiii este adresat monologul? Alegeli una dintre vanantele de mai jos sau propuneli altele: fetei . chiar celui care il rostette
. lunii (invocati ?n strofa a lll-a) * intregii naturi . tuturor pi nimanui.
Argumentati varianta de rispuns aleasi, oosibilele combinalii
intre variante sau dificultatea de a da un rdspuns precis.

O enigmd Iiric6
,,Este un fel de poezie a interpretdrii, un <lirism> al rolului I...1,

plicerea actonceasca a obiectivErii. Substitulia, travesfirea

iarordt drn

sirnularea il
ascund cu adevirat lpe poet] intr-un personaj tipjc.i{n ifujba cEnria i* pune, pe
care-l joacd; nu se dezvdluie pe srne, cl imite pe allii Pldierea lui este {ea tocui
in suflete str5ine, ca un actor." (Nicolae Manolescu, op. cit.)

{.

Varianta din revistiava. o strofE in plus.:,url,fipg!.,1a;care

poetul a renuntat c6nd si-a publicat Doemul in volum:

,',,1'':l'.,r:';;'li i:7
i,:t.::.11;I

,,Doamnel C5-n p5m6nt mi bag5,

C6nd eu nu-mi 5tiu vina meal
O, de n-ap avea-o dragi,
Nici nu mi-ar pisa de ea
Dar mi-e drag6 numai eal
5i de ce-i azi supiratd?
M-a vdzut cu alt6 fatd,

Am vorbit-o rEu vreodatS?

Alt ficior poate-i st5-n drum?
Sd n-am rai, de nu-l sugrum!
Lina, numai ea frumoasi
Numai eu s5-i fi plicut,
Si azi Lina-i mAnioasdl
MSnioasi,
Ea chiar azi e m6nioas5
Si mE mir ce i-am facut!"

Prcturd naiv; romaneasc6

( oicgionar tlterar )
Lirism obiectiv
- termen intrebuintat
de G. Cdlinescu in legiturd cu poezia lui
G. Cosbuc, mai ales cu idilele, in care lirismul nu este drrect, ci se transmite prin in-

termediul unor ,.voci ", ,, masti ", ,, personaje " care monologheazd sau chiar al
unor mro scenete. Lirismul obiectiv se dein opozifie cu lirismul subiectiv
caracteristic intregii poezii romantrce.

fineste

Refren
versurj,

- cuvAnt, vers, sau grupare de

repetate dupii fiecare
strofd spre

accentua o anumiH idee sau un anumit

efect artistic, Refrenul isi are originea in
Antichitatea greacd (in cdntecul alternativ
al corifeului si al corului). Refrenul apare
f recvent in rondel 5i in speciile cultivate de
stmbolism, favoriz6nd apropierea poezier
de muzicd.

Aliteralie

- repetare a unui sunet sau a

unui grup de sunete, de obicei din ridicina cuvintelor, cu efect eufonic, imitativ si
expresiv. intr-o acceptie mai largi, se refera atat la repetitia sunetelor initiale, cdt 5i
a celor din interiorul sau din finalul cuvintelor. in acest caz, rima este consideratd o
specie a aliteratiei.

Ritm binar

rirm bazat pe repetarea

unor unitili (picioare ritmice) de doud silabe. Ultimul prcror drn vers poate fi si incompjet (format dintr-o singuri silaba).
Ritmuri binare sunt ritmul trohaic si cel
tambtc.

1BO

Discutalr, oupd ce ali citit cu arenlie strofa:

a. Care este efectulinldturarii acestei strofe asupra concentratiei lirice a poemului?
b. Ce ,,dezvaluiri" aduc aceste versuri cu privire la sentimentele lui 5i la sentimentele ei?
c. Dezbatefi adecvarea titlului in lipsa acestei strofe.
2. Cum credeli cd se incadreaze nedumerirea biiatului pi superarea fetei in jocul dragostei si al poeziei? Gasili in text argumente care sd infirme sau sE sprfine urmdtoarele variante:
o b5iatul a ficut o gre5eale de tipul celor sugerate in strofa
ulterior eiiminatS, numai cd n-o recunoaSte, deci supdrarea fetei
are o cauzS precisd;
. fata nu-l mai iubeste;
. bdiatul se insale, nu interpreteazd corect gesturiie fetei, care
ar putea fi doar un semn de timiditate;
. superarea fetei e un capriciu, nu trebuie explicat5, tine de
enigmele dragostei;
o textul nu ofere nicio explicatie valabi16, pentru ca enigma liricd si ram6nd intact5.
3. Ce rol credeli ce are refrenul in text?
4. Discutali virtuozitalile tehnice din aceasti poezie: ritm, simetrii ti surprize prozodice. (Citili definitia din st6nga paginii.)
5. Jocul reluSrilor este extrem de spectaculos in acest poem,
atdt de la o strofd la alta, c6t si in cadrul fiecdrei strofe.
a. ldentificali versurile pi fragmentele de vers care se reiau.
b. Care este rolul acestor reveniriin conturarea tulburdrii per-

-sonaju

/
I
I
S

re

tc
n{
dc
-i
)l

re:

te)

lar

in
fer
dre

i indrSgostit?

c. Ce sugereaz5 o repetitie succesiv6 (,,livorbesc, 5i nu-mi rispunde,/ Nu-mi raspunde!/ !i-o intreb Fi nu-mi raspunde!") fata de
o repetilie la distanla de o strofS?
6. in strofa a lll-a, cuvintele Lind, luna, Lina intrEt intr-un ioc
al aliteratiei.

but
pri(

Unitatea 4

Curente literare

a. Descoperiti si o valoare metaforici a acestei asocialii de cuvinte.

b. Discutati particularit,ifile urmdtoarelor aliteralii din poezia lui Cogbuc:

,,!i-n creasta coifului inalt

Prin vulturi v6ntul viu vuia..."
Nunta Zamfirei

,,Sub plopii rari apele sun5,

!i plopii rari v6j6ie-n

vdnt,
Scot hohote parcd s6-mi spuni,
ln r6s, ce nemernicd sunt!"

2. Citili doud dintre cele mai cunoscute pi

mai importante balade incluse de Co;buc in volumul sdu de debut: Nunta Zamfirei 5i Moartea lui
Fulger, cea dint6i o izbucnire de bucurie, un triumf
al vietii, a doua un strigdt de durere ;i de moarte.
a. Pe care o preferafi pi de ce?
b. Ce legituri vedefi intre Nunfa Zamfirei5i
3, Amintiti-vi

,,Jalnic vdjAie prin noapte glasul codrilor de brad,

Ploaia cade-n repezi picuri, repezi fulgerele cad."
Re-eina

osttogolilol

,,Surd vuia prin codri v5ntul, brazii se-noorau oe v6nt,

Urletul suna sinistru ca un urlet de morm5nt".

Regina ostrogolilo:

,,Cum v6jdie codrul

geme, 5i sunil
[...] Si-njura pi urli

!i

[...] Pocneste 5i suni

!i-5i urla durerea..."

versificatS?

4. Compaiaqi Gazeluicarr

oescnid porflur

Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu cu doud

gazeluri aie lui Co;buc: [Oamenii md-nvinuiesc] 5i
[Picurii cu strop de strop]. Care este tonul distinctiv in cazul gazeiurilor lui Cosbuc?
5. Cititi din volumul Fire de torc poeziile al
ciror titlu vd sugereazi o temd istoricS, pentru a
descoperi pi vocea poetici militanti a lui Copbuc.
cAteva trdsdturi

siminitoriste

ale poeziei iui G. Co5buc (vezi diclionarul literar oe

Prima pi ultima strofa au drept cadru sea?n timp ce a doua secventE se desfd-

/ noaptea,

goari ?n miezul zilei.

a. Care este sensul alternirii nocturn
nocturn?

b. De ce are cadrul nocturn

(sau cititi) proza Sobieski5i ro-

mdnii de Costache Negruzzi, iar apoi parodia ei

realizatd in poezia Cetatea Neamluluide George
Copbuc. Care sunt sursele comicului in varianta

6. ldentificati

lToamna tdrziul

ra

artistice.

idilele din acela5i volum?

Fata morarului

?.

Suplirica din vecini pi gasiti-le caracteristicile comune at6t in privinta temei, cdt 5i in cea a realizdrii

/ diurn /

ia pagina urmitoare).

7.

Prin ce depa5e;te Copbuc eticheta de

,,poei al tardnimii" pe care i-a dat-o Constantin
Dobrogeanu-Gherea?

pozilie oe

doud ori privilegiata: in primul r6nd prin repetare

5i in al doilea rAnd prin plasarea in debutul,

CRITICII SPUN

respectiv finalui poeziei, adica in puncre-cheie ale

textului?
c. Cele mai multe poezii de Cosbuc sun: ,,solare" (cadrul este preponderent diurn ;i de vara).
in ce fel ar putea tema acestui poem explica preferinta pentru cadrul nocturn?
d. Prin ce se justificd calificarea acestei poezii
drept o idiid (cwlnt cuprins gi in titlul volumului)?

in deceniul imediat urmator morlii lui

Emi-

nescu, ultimul al secoluluialXlX-lea, in care au apd-

rut volumele cele mai importante aie lui Co;buc,

5i

in primul deceniu al secoiului al XX-lea, cei doi

poeli erau adesea comparali, pundndu-se chiar intrebarea ,,Eminescu sau Co5buc?". Cum va explicali
astitzi, c6nd Copbuc a pierdut..m$11. lalfaima,de

rd, aceasti ap rop iere?;1

1,,#,iidipu n:
e voastre, d ei o 1,qE&$t46lfiX,eife,ti*e;nai jos

ffi

od i n ioa

DINCOLO DE TEXT

s u ri

1. Cititi

$rig,numai pe pldililtr;l.$ ure

poezia lui C.opbuc se poate menfbna, 5i numai
intr-unse*s. fondullu!,1rydle,e$&pq,,Clalinia

,,P6n6 ta apar*Fa1pppziei

alte c6teva idile din volumul de debut al lui George Cogbuc, de exemplu: Nu te-ai
priceput, Numai una!, Rea de platd, Pe l1ngd boi,

penrru a ne

d-lij!:,S'i,i4

ezi

rn

1l8i

evolutivd a lui Alecsandri, adici senin Fi idilic, pentru a nu spune

sarac, cu o mare obiectivitate, dar si cu lipse aproape totald
de
lirism. Cu o invenlie verbald, cu o plasticitate descriptivd, cu
o
tehnicS remarcabile 5iin unele privinle incomparabile, co;buc n-a
putut fi pus alaturi de Eminescu dec6t prin contrastul pi reacliunea
produsd de sindtatea lui etic6 pi destinderea formei poetice;
in
sanul poeziei de azi, el 5i-a pierdut orice actualitate." (E. Lovinescu,
Grigore Alexandrescu. M. Eminescu. G. Co5buc, in scrieri 5,
Mutalia valorilor estetice. concluzii, in tstoria literaturii romene
contemporane, Bucure5ti, Editura Minerva, i 973. Editia I a tstorier'.' a apdrut intre 1926 si '1929, iar volumulin disculie in 1929).

Picturi naivd de Anuta Tite

oicgionar lirerar

Gazel / Ghazel
- poezie cu formi fixd,
erotica sau filosofica, alciituitii din disti_
huri, in care rima de bazd, prezentd in
primul distih, se repeti la sfArsitul fiecarui
distjh urmdtor (aa/ ba/ cal da) eic

Sdmin6torism
- cwent ideologic si literar rom6nesc de la inceputul secoluiui ai
XX-lea, numit astfel dupi titlul revistei.5;i-

,,Epigonii lui Eminescu aduseserd convenlia clasicizantd intr-un

impas,5i Maiorescu avea motive sd depl6ngi, in 1g9g (in articolul
dedicat lui Victor Vlad Delamarina) <r6ncezeala> ce cuprinsese
poezia noastrd. [...] 5i totuli, in ciuda faptului cd influen]a
coplesitoare a lui Eminescu <sterilizaser, pentru o vreme, Dosibilitefile de

expresie aie reprezentanlilor poeziei tradilionale, un adeverat

<suflu vital> revigoreazd aceaste poezie, grafie transilvinenilor
copbuc, losif, Goga. [...] rmensa popularitate a operei artistului se
explica [...] prin excep]ionala accesibilitate a versurilor sale.
[...]
Estetica lui este clasicizantd pi, ignor6nd meditaliile moderne
asupra poeziei, cosbuc dd impresia atemporalitdfii, ceea ce confera
versurilor sale aura crealiilor durabile, fdcute parc6 pentru
vecie." (Mircea Scarlat, tstoria poeziei romlnepti, vol. ll, Bucure5ti,
Editura Minerva, 1984)

mdnatorul (1901-191r0), avAndu-l ca pro_

motor pe Nicolae lorga. Aparu.t

BIBLIOTECI DESCHISE

intr_o

epoca de acut; crizA a situatiei !dranimii,

sdmenetorismul, opunea ora5ului,,,viciat" de civilizafie, imaginea idilici a satului patrrarhal, conside16nd tirdnimea
drept depozltari exclusiva a valorijor na-

tronale. Consecinla pe plan literar a fost

confuzia vulgarizatoare dintre etic si estetic. Seman;torismui cultiva indeosebi Iite-

Citili din Antologie sanscritd de George Co5buc, edilie ingri_

jita de S. E. Demetrian, Bucurepti, Editura pentru Literatura, 1966,
fragmentele din Rig-Veda 5i din Ramayan4 precum Maxime pi
5i
proverbe indiene selectate si traduse de poet, incluse in acelasi
volum.

ratura de inspiratie istoricd si rurald, prelu_

crdrile din folclor etc., preluand in intentie
obiectivele Daciei literare, deformate insd
in spiritul romantismului paseist [cult exa-

gerat al trecutuluil si al nationalismului

xenofob. Alte reviste sdmdndtoriste: ruceafdrul, Fdt-Frumos, Ramuri. Reprezentantr importanti: George Cosbuc, Dimitrie
Anghel, Mihail Sadoveanu, St. O. losif,
l.

A. Bassarabescu.

ldile

mic poem de dragoste in genul

bucolic (pastoral).

CITITI DESPRE...
Despre ,,vocatia tehnic5", despre virtulile formale ale poeziei lui copbuc citifi
in studiul criticului Vladimir streinu: George Co5buc,invol. clasicii noFfri Bucuregi,
casa Scoalelor, i943. ll gdsili si in edifii ulterioare ale operei lui Vladimir streinu,

capitolul dedicat de Mircea scarlat ,lui George co5buc in lstoria poeziei

rom6ne5ti, vol. il (ed. cit., pp. 1 60-1 70), ofer6 0 perspectivd noud in receptarea poetului. criticul semnaleazd poemul lui Co;buc un cintec barbar, neluatin seame de

comentatori, ca fiind unul ,,dintre cele mai rezistente poeme lirice din literatura
noastrd

142

"

Cum scriem despre

tema unui text

pneeAnREA REoacrARn

Probele de examen sau diverse exercilii date in clasi vd pot

cere fie sd scrieti despre tema unei opere literare, fie sE expli-

cali modul in care un scriitor reuseste prin mijloace literare

specifice sa ilustreze o anumita tem5 literara.

Exemplu de subiect de redactare despre tema unui text

sau a unei operc: tJna arntre temete funciamentae ate poeziei tu,
George Co5buc este satul romSnesc. Scrieli o lucrare in care sd
demonstrali aceaste afirmafie, pornind de la operele lui George
-i-i

Co5buc.
::

Pe

gbnduri.

Concepeli un plan al lucrdrii

inainte de a incepe redactarea propriu-zisE, clarificafi-vE conceptul literar de temd.ln acest sens, este bine si consultali un
di4ionar de terminologie literard.
Iema este relativ ugor de identificat intr-o operd literarE, de5i,
de reguld, ea nu este formulati ori numitd ca atare in text. ln unele
texte literare, tema se poate deduce pe parcursul lecturii prin apelui
fie la ceea ce 5tim despre autor ori despre opera sa in ansamblu, fie
la ceea ce ,,spune" textul avut in vedere.
De cele mai multe ori, alegerea pi abordarea temei unei opere
literare depinde de viziunea esteticd, precum pi de concepliile autorului. Acest lucru se intAmpl5 ori de cAte ori un autor i5i propune sE
ilustreze un adevdr generalvalabil despre lume giexistenli. Alteori,
tema poate fi influenlatd de gusturile sau de ideologia politicd ori
literard a unei epoci. De exemplu, multe dintre operele literaturii
pagoptiste i5i propuneau
programatic
sE ilustreze cele trei
teme menlionate de M. Kogilniceanu in lntroduc.tie la Dacia literard. Existd, in schimb, 5i opere literare care nu au temd sau a cdror
temd e greu de identificat (de exemplu, crealiile cu un aspect preponderent ludic).

Recititi opera

Atu nci c6nd trebu ie se stabili}i tema 11nei,,oRere;1q,9$gvi se

cere de fapt este si faceli o generalizarepe baza datelor ofedte de
operd. Este bine sd aveli in vedere faptul cd, in operatia de identi-

ficare a temei, trebuie sd abord4ti diferit operele apa;irnd genului epic, respectiv liric. Delxem$u;lntextde epice rn tretnJi se ft$

aa3

atenli

nu confundali tema cu subiectul operei.

De pild5, subiectul baladei Nunta Zamfirei de

George Cosbuc este desfisurarea uner nunli
populare. Tema, in schimb, este universul satului
romEnesc, surprins prin intermediul unuia dintre
ri_
tualurile fundamentale ale existentei
nunta. in
poezia lirica, neexist6nd un subiect, tema
se sta_

bileste pe baza intregului ,,univers,, incifrat in

opera respectiva.
in general, pentru identificarea temei ?ntr_o
operd literard, incercali sd rdspundeti ia urmdtoa_
rele intrebdri:
Poate titiul sd fie un indiciu? Titiurile pot oferi,
in uneie situafii, sugestir impofiante in stabilirea

temei unei opere literare. plugarii de O. Goga,

Noapte de vara de G. Cosbuc sunt titluri din care
se poate oeouce retativ utor tema aDordata.
Ade_
seori, paragrafele de deschidere de incheiere ale
5i
unor opere pot fi, la rdndul lor, concludente in
acelasi sens.

fn cazultextelor apaginilnd genului eprc, pot

trdsdturile personajelor sau intriga sd ducd la iden_

tificarea temei? Conflictele dintre personaje, natu_
ra intrigii care declan;eazi actiunea etc. pot con_

_stitui indicii importante in identificarea temei.

fn cazultextelor apartinilnd genului liric, tim_
bajul figurativ, irnagistica, simbolurite etc. pot sau
nu contribui la identificarea temei? O imagine sau
un sim6ol
mai ales dacd acestea apar cu insistenla
pot ajuta la stabilirea temei. Teme cum
sunt dragostea, natura etc. dispun, spre exemplu,
in poezia tuturor timpurilor, de o palet5 largi de
procedee, mecanisme poetice, clisee chiar.

Formulali clar tema

lncercali sE formulati tema intr-un singur

enunt. O formulare posibilE este urm5roarea:
,,Una dintre temele mari ale operei lui Cosbuc este
satul, cu tot ce inseamnd el: relalii interumane,
peisaje caracteristice, traditii si obiceiuri.,,

Relalionali fiecare parte cu intregul

Analiz6nd opera, remarcati de fiecare data

cum anume partile sunt legate de intreg cum
,t
anume intregul reflectd pdrtile componente. Esen_
|a lucririi voastre nu va fi numai si identificali
tema, ci mai ales sd o ilustrati cu exemple adec_
vate din opera scriitorului.

Este bine si enunlali tema operei analizate

in paragraful care pune ?n evidenta teza lucrdrii
voastre.

in cuprins, teza voastri poate fi argumentatd

si sustinuti prin referinla ia ,,subtemele,, care ilus_
treaz6 tema operei, modalitiitile artistice folosite de
autor, operele care abordeazE aceast6 tem6 etc.
Ca piin cazul altor lucrdri, incheierea trebuie
exprimatd in termeni clari, concluzivi, titrlt a relua
ceea ce ali mai afirmat. lncheierea trebuie si fie o
concluzie formuiati pe baza unei generaliziri la
care ajungeti pe parcursul lucrarii.

VERIFICAREA

in final, evaluati-vd lucrarea, recurgSnd la

ceea ce afi invSlat in lecliile precedente de comu_
nicare. ln plus, urmarifi daci:
o

ali identificat corect tema operei

;i

daci

enunlarea ei este ciari pentru cititor;

. ali distins corect tema de subiectul sau ac_
!iunea operei literare;
. ali oferit suficiente exemple 5i referinte la
procedeele artistice si ia modalitalile Dnn care
autorul pune in evidentd tema in disculie (simbo_
listici, figuri de stil, imagistici etc.);
. ati asigurat o relalie armonioasd intre pir_
tiie redactdrii voastre, astfel inc6t ea sa raspundi
exact cerinlei formulate in exercitiu.

I
r

5
I

I'
5
L

t
c
L

c
ri

I'
o

184

Unitatea

Curelnte literare

lnceputurile
modernismului
experienfe simboliste
PENTRU iTCTPUT

lexandru Macedonski

('1

854-

..^ 'Ulrr
1O?O\
UldrlldLUl9.
rr /n--'..^+
ttLwlt nnar
Pwc-t ^r^aaf dr <i
apoi
cald1n
Cratova,
lrceale
meazd cursuri
tores-te in Austria si ltalia. in 1870 publicd

prima poezie (Dorrnta poetului) in lelegraful rombn din Sibiu. Din 1873, incearca s6-sr conslruiascd o carierd oolttici. Din
1880, editeazii la Bucurepti revista LiteraLUIUIt lOlU

le, pani

..r^ir^-.
Vt dPdlCd,

in

-,

_a,i
!U lll

intermiter,_

1919; renumele de 5ef de

li+^---i
--^^li
SLUdld llLeldrd

I .r,^-^a
>= lcdgd

l^
r-^1.+i
cd)td
us d\

r^,,r.
'EVr)-

A^ LtrrloLru
-^^-.1,,1 Pq
i COndUCe.
Lc
Ld, Ld ) uc
^^ .tre
perioade
destul de lungi in Franla
Petrece
/do ovomnl, inrro 1RQ?.' 1BB5), COlabOreazd la reviste literare frarceze si belgiene si incearcd (fara succes) si se impuni
pe piala literard parizianS. Este in relatii

de aoversttate cu membrir Junrmii.

ln

883 publicd o epigrama in care incalcd o

puternici reguld etrc5, glumind pe seama
maladiei mentale a lui Eminescu, fdr,l a-L
numi, totusi, ir text; reactia publicd e
extrem de severd. Peste doud decenii, va
susline acuzaliile de plagiat impotriva lui
'1

|L |L. !dr
-^--^i^r^
d9rolc,

i^
ll r +i-^,,r
LllrrPur

;i

sugestiva.

Alegeti in clasd o culoare 5i, fird si vi g6ndili prea muli,

pe
notali
caiet, individual, cu ce exempiu particular din fiecare dintre urmitoareie categorii o asociati: fioare . piatr6 prelioase parfum . sunet . melociie r obiect r moment al zilei perioadd a anului . sentiment e senzalie tactila . personaj istoric.
Confruntali apoi asocierile cu cele ale colegilor; incercali sd
explicati ce motive (asemdndri, trisdturi tipice, legdturi indirecte,
experienle personale) le-au produs.

2.

'

'

VALTUL ROZELOR
de Alexandru Macedonski

de inventator (trimite Institutului

Franter

un memoriu despre propagarea luminii in

vid). Poetul i5i transformd casa intr-un fel

de templu, oficiind cu toat; serrozitatea

ritualuri ale artei literare: oaspelii isi citesc
versurile ra Iumina fAcliilor, urcat, pe un
tron, iar maestrul le daruie5te pietre preti-

abstractd

DrimUlUi RiZbOi

cu vechile
Mondial adopti
- ln opozitie
o atitudine progermand. in
sate opliun,
ultimii ani de via1d, manifestd interes pentru teoriile cercurilor ezoterice. Are ambilii

oase

1. Discutali cu coiegii despre relalia dintre poezie 5i muzicS,

impartindu-vi in doui tabere: unii care si suslina asem6nSrile (sau
contactele) dintre cele doud arte 5t allii care sE sublinieze ceea ce le
separ; 5i le deosebe5te. Puteti cjezvolta in argumentare unele dintre sugestiile de mai jos:
. poezia a fost ia origine text pentru muzice (a se vedea, de
exemolu. ooezia trubaduriiol:; poezie oopuiarE e co rstituiti, ir
mare parte, din texteie c6ntecelor populare (doine); 5i azi, cantautorii sunt adevarali poeli, iar textele muzicii contemporane sunt
poezia cea mai gustat6 de tineri;
. poezia si muzica sunt, ambele, arte desf65urate in timp, si
in care ritmuljoaca un rol fundamental;
. atat poezia, c6t si muzica se bazeazd pe sunet;
. poezia e mai apropiatd de picturS, pentru cd e descriptivi,
prezintd mai ales imagini vizuale;
. poezia este expliciti 5i discursiva, in vreme ce muzica e

false. Prin cenaclul sdu au trecut,

Pe verdea margine de ganl

Creqtea micequi singuratic,

Dar vintul serii nebunatic

Pofti-ntr-o zi pe f7ori la dang.

intii pitrunse printre foi,

$i le vorbi cu voce linl,
De dorul lui le spuse-apoi,
cum se suspini...
$i suspini

:',:.,i:1

$i suspini

cum se suspinl..

,'1.'Ifu'
.2:

.:t

lt:'

in
T.

diverse perioade, Stefan PeticS, apoi

Arghezi, G. Bacovia, lon Pillat, T. Vianu.

lor de trandafiri
Zimbind prin roua primiverei,
La mingiierile-adierei
A tresirit cu dulci simqiri.
Pireau niluci de carnaval
Cum se miscau catifelate,
Gitite toate-n rochi de bal,
De vintul seri-i si.rutate.
Albeaqa

Atitudinile schimbEtoare, temperamentul

belicos, poza, fanfaronada, mania persecu-

tiei si fanteTiile aristocratice ii trezesc multe antipatii printre contemporani. El insusi

iti construreste un rol de genru neinJeles,
vesnic persecutat, cultivandu-5i izolarea.

,.Cind generatia naaste a pesit ir

viala literare a5a l-a cunoscut; cu atitudini

rezvrette, inconjurat de <efebi genralt>,

cu o amariciune cnspata in fata succesu-

De vintul serii sirutate.

lut altora, cu o insuportabila atmosfera de

lauda cie srne..." (E. Lovinescu, Scriel,
vol.
Critice, Bucurepti, Edrtura pentru
Literaturi, 1 969).

l,

Scildate-n razele de sus,

Muiate in arginrul iunei,
S-au dat in braqele minciunei,

Dupd volumul de debut, Pnma verba

872), orincioalele sale rulegeri oe versuri sunt; Poezii (882.), Excelsior (j895),
('1

$i rind pe rind in vint s-au dus.

Iar vintul dulce le goptea,

sacre(912), Bronzes (1897) cuprinie texte ir llmba francezd. Drr 191 6 inr-Flori

Lulnciu-ie pe fiecare.
$-un valq nebun se invirtea,
Un valq din ce in ce mai tare,

pe sa publrce ln revrsie ronoetun, care vo'

fi strAnse in volum doar postum (Poema

rondelurilor, 1927) ;t vor constitui una

dintre manifestdrile sale poetice cele mar

apreciate de istoria literard. Scriitorul compune si proze, in mare pane de facturd

Un

valq

din ce in ce mai rare.

poematici, lirica.
Poetul e recunoscut ca initiatorul scolii simboliste rom6nepti, teoretizeazi noua

Note lexicale

directie ljterare, in special in versiunea instrumentalistd. Opera sa e foarte inegala,

danl, s.n.

oferind dovezi contradictorii de rafinampnt ci dp nrnqr-nrlqt

aCetas,
^deSeOri

text cuprinoe rnovatii remarcabite, dar sr

disonante cu efecte involuntar comic=.
Textele sale sunt de o mare diversitate:
lungi poeme declarative si pline de lnvective, pure exercitii de versificatie si imitatii
onomatopeice, alegorii didactice si prozaice, poezii erotice vitaliste pi violente,
neoiiisnuite in literatura romAnS (ciclul
ldile brutalel, bucdt. gratioase de un pe'fect echilibru estetic etc. Recunoasterea
tirzie a criticii i-a confirmat rolul decisiv in
dezvoltarea ulterioari a poeziei rom6ne.
,.Nu ne putem rmaEna nasterea poezrcl

moderne fdrd ceie ooui fefe de ta.us aie

lui Macedonskt, una indreptafi ceue tecut, alta cetre vtitor 1...1. Macedonski, cel
dint1i, se indoteste de poezte, o pune ia
incercare, o caufi; geniui lui inflore5te nu
in siguranta de sine, ci in nestgurantd, nu
cunoscend poezta, ci caut1nd-o. Lirrca lui
Macedonski e o imensi tensiune a sprritulu,, refuzbnd ceea ce i se da si tanltno
dupi ceea ce i se refuzd, a aventurA dtn-

colo de orice securitate a tdrmului, in

largul n:'linistit al oceanului. " (Nicolae

Manolescu, Metamorf ozele

poezier
Bucure5ti, Editura pentru Literatura, 1968)

186

va$, s.n.

(formd veche, din germ. Walze) vals

veche, din it. danza si germ. Tan) dans

-Tormd

ir

Poezia a aperu: in Lileratoru.', in nr. 4, apriiie 1883; a fosr

republicati ir, -"i muite reviste si inciusa in editia din 1897 a voiumulvi Excelsior.

DISCUTAREA TEXTULUI

Alegorie pi simbol
,,Simbolismul este cel mar apropiat cje naturd, fiindca el, pentru a ne sugera
idei, procedeazd intocmai ca dSnsa
- cu alte cuvrnte, fiinoci ne infdtis;az;
una sau mai multe imagini ce se transformd la urmi in cugetiri. lnstrumentalismul nu este iar decat tot un simbolism, cu deosebire ci sunetele joaca in
lnstrumentalism rolul rmaginilor " (Al Macedonski, Poezia viitoru|ui, in Literatorul, nr. 2, 15 iulie 1892)

1-

Poezia adopta un tipar narativ folosind exclusiv persoana

a lll-a pi timpurile verbale ale povestirii. ldentificali in text trasEturile

unei naratiuni (introducerea, descrierea cadrului, personajele, succesiunea in timp). Povestiti ,,istoria narate".

Unitatea

Curente literare
2.

( oi4tonar literar )
Finalul unei opere literare nu poate fi
delimrtat dupd o reteta sigurd; in functie
de tipul si dimensiunile textului, poate fi
reprezentat de ultima pagina, de ultimui
paragraf, de ultima f razd
- sau, in cazul
poezier, de ult'ma stro'i ori de ultimu'
vers. Trpuri bine constituite de final sunt:
epilogul, morala unei fabule, concluzia
unei demonstratii, poanta unei anecdote.
final deschis (in opozitie cu
finalul inchis, mai frecvent) atunct c6nd
sf6rgitul nu aduce o rezolvare a conflictului naratrv sau o concluzre a ideilor preat n:ro I q,tntrre n intrcrr rnorc
zcntattr
Se vorbe5te de

arbrtrara, dr.rpd care actiunea sau expune-

rea ideilor ar putea continua, dezvolt6ndu-se in mod imprevizibil. Vezi si explicafiilo nan+r, | ,n.;^;t n lqq
Simbol
- semn concret iobreci, .magrne
care are o semnificatie proprie, dar prir
care se identifica, in virtutea unei cores(

nnndania

rn ,lr

<on<
Jsr
tJ, ug
^d

nhira
uutLq

rh
du-

stract. Simbolul poate {i un obiect real (un

s'o reprezentare (imagrne vrzuald

fotograf ie, desen,
pictura
a unui sceptru) sau o desemnare lexicald (cuvAntul sceptru intr-un text).
Simbolul poate fi preluat din inventarul
preexistent al unei culturi si folosit ca atasceptru, de exemplu), dar

re sau modificat; uneor, o opera de and

poate chiar crea si impune simboluri noi.

Delimitali secvenfa care considerali ce reprezint5 finalul

poeziei. Vi se pare un final deschis sau inchis? Pentru a respunde,

puteti folosi urmatoarele sugestii:
o textul nu are o concluzie, o incheiere;
. finalul descrie un crescendo, o accelerare a miscerii duse la
paroxism;
. povestea se termine, in mod previzibil, cu o ,,plecare", cu o

disparitie a florilor smulse de v6nt;

. finalul e deschis pentru cE ultimele versuri suqereaze o continuare (,,din ce in ce mai tare");
. textul se inchide prin repetarea ultimului vers.
3. Textul poate fi interpretat ca o alegorie, dar are ti trdsdturi
contrare acestei lecturi. Descoperili-le, rdspunz6nd la intrebdrile de

maijos.
a. Apar mai multe personificdri, cuprinse intr-un scenariu comun?
b. Personificdrile pot fi ,,traduse", determin6nd ce anume sarcine
reprezintS fiecare?
De
c. rxistd o ,.morale", o semniftcalie giooala a tsroriei povesritei

d. Accentul cade pe frumuselea iluziei pi a momentului efepe deserticiunea lor?

mer
-4.sau
Selectali din poezie cuvintele care presupun o judecate de
valoare bazati pe opozitii morale (tipul bun / rdu, drept / nedrepr
etc.). Analizafi folosirea lor in text, observ6nd dacd sensul etic se
pdstreaz5 sau se transformi.
5, Stabiliti daci existE valori simbolice consacrate (stabiie,
cunoscute) ale urmdtoarelor obiecte, fiinte sau evenimente; in cazul unui rdspuns afirmativ, aretati care sunt acestea; in cazul unui
rdspuns negativ imaginali ce vaioare ii s-ar putea atribui cu mai
mare probabilitate:
. bufnila, segeata, cirumul, cheia, mirul, clepsidra, fiuturele;
r trandafirul, v6ntul, copacul, pdianjenul, micegul;
c scuturarea florilor, apusul soarelui, dansul.
6. Recitili citatul din Macedonski de la pagina 186. Interpretali-l din punctul de vedere al diferenlei dintre simbolul preexistent
sau consacrat Si simbolul inedit, construit in text. Comentati din
aceastd perspectiva poezia Valyul rozelor.

Senzorialitate, muzicalitate
,,

Lirica macedonskiani nu e numai un joc Aratuit

-:

cum se spune ag$zi

de senzalir, ci prima sintezi rom6neasc6 dintre sensibilitatea afectivd si cea

senzorialE [...]. Poezia savant6 a simturrlor (vizual si auditiv) a avut in Macedonski

pe marele'ei reprezentant la noi. Rafinamentul unui <civilizat>. familiarizat cu

arta timpului seu, este una din dominantele personalitdlii lui Macedonski."
(Serban Cioculescu, Poe]i

nnerqe de Ludwig von Zumbusch,

1897

ronilni, Bucurepti, Editura Eminescu, 1982)

( oicgonar literar )
Simbolism

curent literar afirmat

3.
Ia

sf6rsitul secolului al XIX-lea mai int6i in

Franta si Belgia; apoi r;spandit in intreaga
EuropS, si care ;i-a prelungit ecourile p6preajma Primului Rizboi Mondial. in
.nd in
sirnbolism se impune idealul poeziei pure,
iar ambiguitatea devine princlpiul limba-

jului poetic modern. Caracteristice sunt:

folosirea simbolului, renunlarea la explicit
in favoarea sugestiei, exprimarea de stari
vagi, fluide, muzicale. Simbolistii practicd
inovatii prozodice, preluiesc muzicalitatea
poeziilor cu forma fixa, impun versul liber
si poemul in oroze. irr plan psihologic, se
inregistreaz" o stare de ruptur:, de crizd,
de anxietate
- care ra forme de nevrozd,
spleen (insatisfactie sr plictis). Poezia simbolistA are ur aer comun mal a'e: ,: nrve
temaric. oecorul cttadin, spariile exorice,
,,paradisurile artificiale" (alcool, opiu), deccrul macabru, muzicalitatea, simbolurile

ez6terice, trecerea timpului. Riscurile

acestei maniere sunt caracterul convenfional, fad, alegoric al textelor.

Instrumentalism
- variantd a simbolismului, lansatd de belgianul Ren6 Ghil
(TraitE du verbe, 1886), care propunea o
tehnicd de transpunere a muzicii in poezie ,
prin folosirea sugestiilor muzicale p-roduse

de sunetele limbii. Macedonskr a sustinut

cu entuzrasm aceastd ciirectie, prezentindo in articole teoretice si ilustrdnd-o prinpoeme construite pe acest principiu (ln
arcane de pddure, Pe balta clard).
Sinestezie
- asociere a unor senzalii de
natur; diferita; suprapunere sau echivalare a senzaliilor (vizuald, auditiva, olfactivd
erc.) concentratd intr-o metaford, adesea
intr-un epitet metaforic. Exemple: parfum
sonor, sunet vtolet.
Rondel

poezie cu formd fixd compusE

doui catrene fi o strofe finalii de cinci versuri; versul 1 este jdentic cu
versurile 7 5i 13, iar versul 2 cu versul 8,

din trei strofe:

Parnasianism
gcoalS literard afirmati
Franla in deceniul 8 al secolului. al
XIX-lea, care ti-a luat numele de la revista

in

Le Parnasse contemporain; parnasienii pre-

ferd poezia descriptiva sf-statrc5, erudita,

rafinata, tonul impersonai, cizelarea for-

mei, pretuind artificiul pictural. in Franta

srmbolistii s-au definit in opozitie cu generatia imediat anterioard a parnasienilor.
Un exemplu de text parnasian e poezia
care descrie un vas de pret (Macedonski,
Rondelul cupei de Murano).

1Ba

G5sili in text elementele prin care se realizeazi prezenta-

rea gradatS 5i detaliata a miscdrii.

4.

Recititi strofa a doua a poeziei. Cum explicati raportul logic dintre subiectul gramatical al poeziei 5i restul propozitiei- ,,Al-

beala lor de trandafiri I. .l A tresirit cu dulci simtiri"?

r e o ilustrare perfectd a afirmatiei programatice a lui

Macedonskr ,,logica poeziei este, dac; ne putem exprima astfel,
nelogic5 intr-un mod sublim" (Despre logica poeziei,in Literatorul,
nr.

23- 25,21 iulie-10 august 1880);

e un transfer metonimic, un artificiu retoric prin care numele unui obiect e substituit printr-un atribut al siu (culoarea); rezultatul e o concentrare a expresiei poetice;
. e o incercare de sinteze, de creare a unei imagini complexe,
in care culoarea, mi5carea si sentimentul se suprapun.
5. Explicali in ce constd originalitatea asocierilor lexicale din

secvenlele: (a) ,,se mitcau catifelate"; (b) ,,muiate in argintul

iune"'. Porniti de la sensurile denotative ale cuvintelor. si exDlicar;
conotalilt: adaugate oe context.
6. Ardtali in ce mdsurd fiecare dintre secventele discutate in
exercitiile 4 si 5 poate sau nu poate fi interpretata ca sinestezie.
7. Care credeti ce este rolul versului-ecou de la sf6r5itulfiecarei strofe? Alegeti dintre urmetoarele ipoteze sau formulali altele:
. de a fixa o idee important5 in strofi;
o de a structura simetric poezia, subliniindu-i principiul compozilional (trei strofe);
. de a sublinia caracterul muzical, cantabil al poeziei (rol de
refren);
o de a sugera, in conformitate cu conlinutul, mi5carea de vals.
(Valsul este un dans de origine germane, care se executd in perechi.

in mdsura de trei timpi si in tempo rapid sau moderat.)

8. tcientificali ritmul si mesura poeziei, ca si tipul rimelor in
funclie de dispunerea lor.

a
+-

c.
Vir
r?r

DINCOLO DE TEXT

d.

1.

at

Balul

Comparatri Valtul rozelor cu poezia lui Dimitrie Anghel,

pomilot urmdrind tema, atmosfera 5i imaginile caracteristice

si confrunt6nd finalurile celor doue texte.

2. Scuturarea florilor reprezinG unul dintre cele maifrecvente

motive in poezia simbolista romeneasce. Folosind o antologie din
cele recomandate in sectiunea Citili despre..., gdsili alte doud texte
in care motivul apare si discutali diferenlele de tratare.

3. Cititi ciclul iui Macedonski Rondelurile rozelor. Folosind un

dictionar de simboluri, comparati valorile simbolice atribuite de diferite tradilii culturale trandafirului gi observali care dintre ele sunt
preluate de poet si in ce m;sure le sunt atribuite sensuri noi.
4. Alegeli trei rondeluri ale lui Macedonski din cicluri diferite
si explicati rolul repetitiei in poezia cu forme fixi, urmarind sensurile pe care le capetii versurile-refren la fiecare noue aparitie.

e.
de

ba

du

M;

Ma

Unitatea

Element de ada decorativd, sticle pictatd

5.

ldentificali sinesteziile din urmdtoarele

fragmente

a.

;i explicali cum se realizeazd.

,,Cochetdrii pi gralii albe, ;i roze gesturi, dulci

(b., c.) originalitatea 5i inovatia simbolistd. Suslineti

una dintre pozitii si contraziceti-o pe cealaltd cu

argumente pi cu exemplificari din opera poetului:

arome,/ imprdptie in aer danlul acesta ritmic de

fantome" (Dimitrie Anghel, Balul pomilor).

a.

b.

,,Mdnunchiuri de g6nduri in prada nevrozei

de seniiment, cu alte cuvinte senzualisrnui mo-

Dispar ca parfumul
palid a! rozei" (Nicolae Davidescu, Nevroza)

dern, rafinamentul citadin, subtilitSli mai..mult aie

civilizaliei, aldturi de ale culturii, nuanla inspiraliei

c"

,,intr-un amurg de toamni. orchestrati / in

violet,/ in alb,/ in roz,/ Si-n bleu" (lon Minulescu,
Romanld fdrd muzicd)

d.

Culoarea wag-/
(lon
motive...?"
nerienelor
Minulescu, Celei mai
,,De ce-!i sunt ochii verzi

aproape)

e.

,,Primdvard... / O picturd parfumatd cu vibrdri

de violet" (G. Bacovra, Nervi de primdvara)

5.

Dezuoltali intr-o scufca compoziiie, pe

baza lecturii poemului Noaptea de decemvrie, modul in care apare tema senzorialului si a iluziei la
Macedonski.

CRITICII SPUN

t.

Citili opiniile critice de mai 1os, in care lui

Macedonski ii este elogiatii (a.), respectiv negatd

,,Teme noi, un alt vocabul.ar poetic, senzatia

devenitd in sine material literar exciusiv disociatE

uneori decadenti (in contra fondului de energie

congenital) ;i atAtea alte particularitafi lirice aratd
la Macedonski voinla ;i calificarea de a redireciiona lirismul rom6nesc; ceea ce va pi reu;i sd fac5,
printr-o intreagd serie de poeli, care nu se vor mai
dezvolta nici din Alecsandri- Bolintineanu, ;i nici
din Eminescu insusi. Poezia lui este. intr-un fel, un
act de cezurd istorico-literara." (Vladimir Streinu,

in lerban Cioculescu, Vl. Streinu, T. Vianu, lstorra

literaturii romAne moderne, BucureSti, Editura
Eminescu, 1985)

b.

,,Macedonski n-a inovat nimic.?q forrii. nimic in sensibilitate.

l?5a cum se Tngela singur
cu pietre false, Macedonski i-a tnptat cu vorbele:
puterea lui de iluzie atrlbuia nuanle 5i culori cuvintelor care continuau 5i dupa el sa rimdie cenupii si
neutre." (8. Fundoianu, lmagini 5i cdrfi,8ucuresti,

l-

c.

,,Considerat numai in sine, volumul Flori

sacre nu ne dd dezlegarea problemei intrucit nu
gisim in el nimic cu des5v6r5ire revolulionar; nrcio

urmd din simbolismul ingrimiditor de nouri

sonori; dimpotrivi, versuri limpezi, frumoase,
unele foarte frumoase, desi putin emotive, cu o
atitudine in genere ciutatd: intr-un cuv6nt, toate
insusirile plastice ale poeziei parnasiene.,,
(E. Lovinescu, Scrieri, 1, Critice, Bucuresti,
Editura
pentru Literatura. 1 969)

2. Pornind de la citatele de mai sus pi de la

cel care urmeazi, discutali despre tris5turile ope_

rei lui Macedonski care permit incadrarea lui ca

poet simbolist, romantic, clasic sau parnasian.
,,Macedonski reprezinta prin excelenld sim_
bolistul ornamenta!, adici poetul prizonier al unei
oubte tentalil
cea a ad6ncurilor metaforice sim_
boliste pi cea a ornamentului pretios fin de sidcle.,,
(Mihai Zamfi, Simbotismut ornamental al tui
Ma_
cedonski: analiza sonetului ,,Avatar", in Limba si
literaturd, nr. 1, 1972)

3.

Limbajul poetic macedonskian

esre

{.

Alegeti, dintr-o antologie a poeziei simboliste rom6nepti (vezi indicatiile de la rubrica Citili
despre...), cinci poeme care sE evoce spaliul
citadin,,,natura artificializatE,,: orapul, parcul, grd_
dina, camera. Gasifi pentru fiecare text o ilustralie
potrivttd din opera unui pictor rom6n sau strEin.
2. Citili din volumul Florile rdului, de Charles
Baudelaire, poeziile Corespondenle, Cititorutui,
lnvitalie la calatorie, St1ruuL Discutali cu coleqii
despre felul in care poezia iui Baudelaire putea s-e_
i socheze pe contemporani comparativ cu reactiile
pe care le poate provoca cititorilor de azi.
3. Citifi cAteva traduceri ale unor poezii de
Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, St6phane Mallar_
m6. Care dintre cei trei autori vi place mai mult si
de ce?

ctTtTt pEsPRE...
Adrian Marino, Viala lui Alexandru Macedonski, Bucu_

caracterizat de manifestarea unor stridenle stilis_

trce
in primul rdnd ?n asocierea dintre neolo_

resti, Editura pentru Literatura, .l966

cea mai compleG pre_
zentare a biografiei lui Macedonski.
Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucu_

poeziile Faunu[ Rondelut contimparanilor, pe balta

clard ;i gasifi argumente care au putut provoca
observatiile critice severe asupra limbii poeziei lui

detaliatS.

gisrnul romanic pi muntenismul familiar. Cititi

Macedonski:

Principala disociere pe care observarea

manierismului macedonskian ne-o ?ngddure este
intre un registru retaric, caracterizat prin verbali_
tate violentS, zdcaminte de prost-gust, impinse
uneori p6ni la melodramd de mahala, si un re_
gtstru parnasian-pretios, inflorind in sfere sublime,
hrinit cu cele mai gingase substanfe metaforice.,'
(Toma P av el, Al exa n d ru M a ced o n s ki, in Al.
Rosetti,
Boris Cazacu, coord., Studii de istoria limbii rom|_
ne literare. SecolulXlX, Bucuresti, Editura pentru
Literaturi. 1969)
,,

190

BIBLIOTECT DESCHISE

resti, Editura pentru Literaturd, 1967

monografie ampl6,

Alte studii monografice: Mihai Zamfir; lntroctucere in

lui Al. Macedonski, Editura Minerva, Bucuresti, .1972;

Daniel Dimitriu, Gr;idinile suspendate. poezia lui Alexandru
Macedonski, la5i, Editura .lunimea, 19gg (sinteza cea mai re_
opera

centa, cu multe interpretdri originale).

Alexandru Macedonski interpretat cie..., antologie, pre_

fa!5, comentarii, tabel cronologic si bibliografie de

Fdnup

B6ile5teanu, Bucure5ti, Editura Eminescu, I 975.

Numeroase referiri la Macedonski in lucrdrile de sintezd
asupra simbolismului rom6nesc: Lidia Bote, Simbolismul rom6_
nesq, Bucuresti, Editura pentru Literaturi, ,l966; Adriana llies_

cu, Literatorul, Bucuresti, Editura pentru LiteraturE, l96g;

Adriana lliescu, Poezia simbolista romilneascd, Bucuresti.
Editura Minerva, 1985.

Antologii: Lidia Bote, Antologia poeziei simboliste

romAneSti, Bucure5ti, Editura pentru Literaturi, 196g; Rodica
Zafiu, Poezia simbolista romdneascd, cole4ia ,,Tezaur.,, Bucu_
re5ti, Editura Humanitas. '1996.

Simbolismu
european

DELIMITAREA TEMEI
Simbolismul a fost un curent cosmopolit, de afirmare a spiricare pi-a asumat pi experienle extraeuropene.

tului european

Centrul de dezvoltare a migcirii a fost Franfa, mai exact Parisul;

multi dintre reprezentantii ei erau insE striini: grecul Jean Mor6as
(loannis Papadiamantopoulos), americanii Stuart Merrill, Vi6le-G riffin s.a. Un centru secundar de efervescenld simbolisti l-a constituit
Belgia francofond, orin Georges Rodenbach, Emile Verhaeren, tecreticianui Albert lvlockel p.a.
Ca pcoald literara, cu program, sistem, polemici, simbolismuls-a

dearoltat intens in deceniul 1885-1895: grupul simbolist 5i-a desemnat atunci predecesori (in primul r6nd pe Charles Baudelaire) 5i ;i-a
ales, ca maegri, contemporani deja afirmali (PaulVerlaine, St6phane
Mallarm6). Autorii reprezentativi pentru gcoala simbolista francezi de
la sfArgitul secolului trecut sunt mai pulin celebri decdt predecesorii
lor; dar au rimas in istoria literard ca poeli de talent: Jules Laforgue,
Jean Mor6as, Maurice Rollinat, Charles Cros, Gustave Kahn, Henri de
R6,gnier, Stuart Merrill, Francis Vi6le-Griffin, Albert Samain, Francis
Jam mes. M iscarea simbol igti lor sistematizeazd, transforma ?n doctrinE
pi difuzeazd (adesea poc6nd, provoc6nd scandal) idei 5i tehnici care

deja produseseri o schimbare fundamentala a poeziei in operele lui

Paul Verlaine, Arlhur Rimbaud, St6phane Mallarm6.

Denumirea curentului
Termenul simbolism intra in circulalie dupd 1886, c6nd iean
Mor6as publicE un manifest literar intitulat Le Symbolsme (in suplimentul literar alziarului Le Figaro din '18 septembrie); poelii careimpartdpeau acelea5i idei 5i dorinte de schimbare estetici se recunoSteau
pAnd atunci mai ales prin eticheta de ,,decadenli". Ternrenii simbolism
5i simboli*vor fi preluali si impugi treptat de critica 5i istoria literarS.
Vor fi astfel numili simboli5tipoeli anteriori, care nu s-au intitulat niciodati astfel (Baudelaire), sau poeli ai epocii, care au ignorat sau au refuzat eticheta (Rimbaud, Verlaine), lMolas insupi
ajunge cur6nd sE nege curentul, intemeind in 1891 S*rb imana

(neoclasic6).

I
na

''

Grupiri, cenacluri
I

Poefii francezi ai vremiise,,grupeazd in jurul c8te urei persoitili Ve rl a i n e, Mallarrr6. :;,,{lecventeazi anum}te cafune[+,

;;,

rt,11"'t
;.,-

Miguel de Unamuno; trebuie amintiti pentru poe_

zia in limba germanE Stefan George, Hugo von
Hofmannstahl, Rainer Maria Rilke; pentru poezla

W B. Yeats.
in spaliul francez, influenta simbolista va fi

englezS,

hotir6toare pentru c6liva mari scriitori ai secolului

al XX-lea (Paul Val6ry paul Claudel : a ). in timp,
simbolismul va favoriza, prin interesul sau pentru
planul suprarational pi pentru imaginar; aparitia
formelor radicale de modernism, in primul r6nd a
miscdrii suprarealiste.

r
Bijuterie din sticl5 pjctati si pietre semiprelioase

devenite centre de int6lniri literare. infiinleaz;

revlsre. Llnri se regesesc in saroane artistlce. O im_
portanti mare in dezvoltarea mi;cdrii o au cele_
brele reuniuni literare de ma4ea, in salonul lui
Mallarm6, cel mai faimos poet modern al vremii,
considerat adesea adevdratul cap de scoald sim_
bolistd.

Nu se pot face diferentieri foarte clare intre

cei care i;i spun decadenli sau decadenfisfi;i cei
care preiau denumirea de simboli5ti. Cel mai ade_

sea decadenlii sunt adeptii lui Verlaine, cultivi

mai mult sentimentalismul ;i macabrul postro_
mantic; simbolistiiil au ca maestru pe Maliarm6 si
exaltd o arta purd a formelor perrecte pi a sensului obscur. Dintre diferitele orientdri rrebuie amintit instrumentalismul iniliat de Ren6 Ghil, care
propunea o tehnici de transpunere a muzicii in
poezie, prin folosirea sugestiilor muzicale produse de sunetele limbii.

Situarea in curentul de idei

contemporan

Diversitatea culturalE a surseior simbolis_

mutul e remarcabili: ciin literaturd sunt alesi ca
modele americanul E.A. poe pi romanticii ger_
mani (E.T.A. Hoffman); din religiile pi arta orien_
tal5, elemente disparate de budism sau de arta
chinezi, se adaugE, de obicei prin intermediul
unor lucrdri de vuilarizare, elemente de cabalism 5i ezoterism. Sursa nonliterari cea mai
influentd e muzica lui Richard Wagner, ca ilustrare, in ,,opera liricd", a incercarii de sintezd a
artelor: muzica, poezie (libretul) pi arta plasticii
(decorurile).

Se consideri in seneral cd simbolismui,

cjlncoio de declaratiile contradictorii, reprezinti

o prelungire a romantismului: visul, spiritualul,

idealitatea lumii, muzicalitatea .sunt descopenre
de romantici, mai ales de cei germani. Simbolismul se dezvoltd insd in Franfa, unde romantismul
a rdmas mai superficial, mai ralionalist pi mai
discursiv.

lradiere
lnfluenla simbolismului se intinde rapid pe

tot spaliul european (ltalia, Spania, Anglia, Ger_

mania), mai ales in Est (unde se dezvolti un simbolism rus, polonez, maghiar, rom6n); ajunge in
America de Nord ;i in America Latind. Se creeaza
astfel sentimentul unei unitdli spirituale
elitiste
dincolo de granilele nalionale. Autori importanti sunt puternic legafi de simbolism (prin influente directe sau prin convergenle, concordanle cu
,,spiritul vremii"): in ltalia
Gabriele D,Annunzio,
poelii c re p u s c u I a r i (Guido Gozzano, Se rg io C or azzini), in Spania Ruben Dario, Antonio Machado,

Influenlele filosofice atestate sunt ale unor

g6nditori idealisti germani, tradu;i in franceza in
deceniile premergdtoare exploziei simboliste:
Arthur Schopenhauer, G.W.F. Hegel; un rol lmportant l-a jucat pi eseistul scolian Thomas Carlyle,
pentru care materia este manifestare a soiritului.
in ultimul deceniu al secolului, filosoful francez
Henri Bergson a dezvoltat un sistem antipozitivist
(intuilionismul) in care se pot gdsi multe convergente cu poezia simbolistd (mai ales in viziunea
asupra temporalitalii
- a duratei). Simbolismul e
antipozitivist, antiralionalist, opun6ndu-se cursului principal al 96ndirii europene de la sf6r.situl secolului al XIX-lea, perioadd a triumfului stiintei si a

ttnitatea

mitologiei progresului. ln literatura, contrariul sdu

e naturalismul. Se vorbeste adesea (pe baza mani-

festelor poetice) de dezvoltarea simbolismului

francez ca triola reactie: fata de romantismul
e5uat in retorism gol, fatd de naturalismul plat,
lipsit de spiritualitate, ;i
- in special - fatd de
parnasianism. De fapt, poezia simbolist5 continui
romantismul, nu are puncte de contact cu naturalismul (care se manrfesta in proza) si interfereaza
puternic cu parnasianismul Poezia parnasianS,
contemporani celei simboliste, e predominant descriptivd, impersonald, mizdnd pe efecte cie artificialitate; cei mai cunosculi reprezentanfi ai ei sunt
Leconte de Lisle, Heredia, Sully Prudhomme ia:
dintre predecesori trebuie amintili Theophile Gautier si Th6odore de Banville. Simbolismul este 1n
oarte opus parnasianismului. in mdsura in care opreazi pentru iirrsm ii muztcalitate, refuzand obiectivrtatea ;i picturaiul. in acelasi timp (in ciuda
cieclara!iilor batdioase), artificialitatea, recuzita.
chiar simbolurile apropie cele doud mipcdri.

poezie.
2
t.
.i

:a

'It

{
7:

i
:.
+,

in teatru, cel mai celebru reprezentant al

misctirii este belgianul Maurice Maeteriincl<, creatorul dramei simboliste: specie care imbind dramatismul cu lirismul, miz6nd pe punerea in scena a

abstracliilor ;i pe crearea unei atmosfere magice

cu personaje generice.
Praza simbolisti tinde sd se apropie de poezie,
prin lirism 5i preocupare pentru formd; volumul lui
J.K. Huysmans, A rebours (1884; in traducere
romdneascd ln rdspdl e o colecfie rafinatd de
senzalii rare, nevroze, impresii estetice ;i preocupari

mondene; un celebru roman simbolist e ste

Bucure5ti, Editura Univers, 1995.

Hugc Friedrich, Structura lirtcii moderne, Bucure5ti, Ednura pentru Literatura, 1969.
Marcel Raymond" De la Baudelaire la suprarealism, Bucure5ti, Editura Univers, 1970.
Philippe van Tieghem, Marile doctrine literare in Franta, Bucure5ii, Editura Univers, 1972.
Despre specificul curentului, retorica acestuia, inovaliile formale si imaginarul simbolist, puteti
citi in Rodica Zafie . Poezte stmboltsta romAneasca
Bucuretti, Edrtura Humanitas, 1996.

DIRECTII DE INVESTIGATIE

Genuri literare
Simbolismul s-a afirmat in primul rdnd prin

Comentarii teoretice sr critice desore simbolismul european, vizut in ansamblul fenomenului

modernist, puteli g;si in:
Matei CSlinescu, Conceptul modern de poezie (De la romantism la simbolism), Bucuresti, Editura Univers, 1970.
Matei Cdlinescu, Ctnci fele ale modernitalit,

Tehnici poetice simboliste (simbolul, sines-

tezia, vagul si sugestia)

. Stdri ;i atitudini (sentimentul efemeritSfii,
spleenul, apdsarea monotoniei existeniiale, triiirile

artilicializarea si estetizarea vietii)

repetitivd,
naozii rr r fnrrni frvi
ovnprimonfo metnce
moiriro Fr pro,..-, expenmente
zodice, versul liber, poemul in prozdl
. Teme ;i motive (disolu!ia, boala, recluziuobsesionale

r Forme poetice (muzicalrtatea

nea, camera, parcul, ora;ul, cdlStoria imaginari,

parfumuri, culori, muzica si instrumentele muzicale, ploaia, canicula etc.)
. Eiemente de artd pcetici (poezii despre
poet si poezie in cadrul simbolismului)

si

Bruges-la-Morfe de Georges Rodenbach (1892). Simboii5tii cultivi pi forma mixti a ooemuluiin prozd.

METODE DE LUCRU 5r DE
PREZENTARE

DOCU M ENTAREA

/-^- *-i
l.^^'+i
\-trd
| | rdr uu9o Lo selectie de texte ilustrative
pentru tema abordatd, in traducere rom6neascd,
poate fi consultatd in antologia Zrnei Molcut,, Simbolismul european (vol. l-lll, Bucure;ti, Editura AIbatros, 1983, vol. lll, editat de Magdalena Ldszlo-Kutiuk).

imparli!i-v5,

REZULTATELOR

in cadrul grupei, urmdtearele

domenii de investigare:,,,,.;';;,i:i-)::t:,,i;:,t.i;'':,':

.
.
.

m bo s m u I f ra n cez: Sa gdef aire, tritaJtann e

Simbo|ismul f r:aneezl l/.eflairc,Rirrtbaud
Simbolismul belgian francofon: Verhaeren,
::.;t': ;,'..:':';,.;''
Rodenbach,
. Simbolismul englez (Yeats) 5i german (Ste5

I i

Maeterfink"

fan G@b.,*i!ke),,,,:,,,

1,r,

'1

0?

Simbolismul italian (D'Annunzio) si spaniol

(Dario, Unamuno)
Alegefi-vd fiecare un set de trei-<inci poezii
dintr-t-fnul din autorii respectivi, cititi-le cu atenlie pi
notali-vd in fi;e de lectur,i impresii ;i observalii pe
baza celor cinci directii de investigatie propuse. Alcd-

tuiti, in urma confrunt6rii rezultatelor 5r a discufiilor

purtate intre voi, o miniantologie de te>cre simboliste. Puteli include ;i texte ?n origrnal, din limbile
strdine pe care le cunoasteli. Alc5tuili o copertd ;i
realizali ilustralii sau selectali reproduceri potrivite
pentru textele alese. Faceti din prezentarea voastrd
un mic spectacol (o prezentare vie a antologiei, afise

cu lansarea cirlii, recitdri din textele selectate etc.,

E'ANTION DE TEXTE
Indicafi, pentru fiecar:e din texteie reproduse

Nuanla eu rdvnesc s-o caut,

Nuan!5, nicidecum Culoare,
Nuanla doar
ingeminare
De vis cu vis, de corn cu flautl

Alungd Poanta ce ucide

$i crudul Spirit, Rds impur,
Ce lacrimi scot in ochi de-Azur,
f i izul trivial de blide!
Sucepte gAtul elocintei,
Si bine faci, c6nd cu putere,

Astimperi Rima-n chingi severe,

Ea, sclavi a nesocotinlei [...]
Deci, muzici mai mult, mereu,
i-^
^-,^;
idi versul.l +i,,
Idu anpt
Inatle
Sd prindd, n6zuind spre alte
lubiri si bolfi de Empireul

in continuare, trdsdturile specific simboliste.

fie buna aventuri
COnd sufli zgribulifii zori
Prin mind si prin cimbripori...
Tot restul e literatura.
Sa

orespunderi
de Charles Baudelaire

Natura e un templu ai cdrui st6lpi traiesc

!i scot adesea tulburi iuvinte, ca-ntr-o ceafa;
Prin codrr de simboiuri petrece omu-n viali
Si toate-l cerceteazd c-un ochi prietenesc.

(trad. de C. D. Zeletin)

Vocale
de Arthur Rimbaud

A negru,

Ca nipte lungr ecouri unite-n departare

lntr-un acord in care mari taine se ascund,
Ca noaptea sau lumina, adinc, fdrd hotare,
Parfum, culoare, sunet se-ng6na ;i-pi raspund.

E alb, I ro5u, U verde, O bleu: vocale

Voi spune-odat6-a voastri grea na5tere secretd:
A, br6u p5ros de muSte pe care ie secretd
ln roiuri negre st6rvu-mpufindu-se pe vale,

Sunt proaspete parfumuri ca trupuri de copii,

Dulci ca un ton de flaut, verzi ca ni;te c6mpii,
lar altele bogate, trufape, prihdnite,

Noptatic Aolf; E, corturi candide, v6nt de cret5,

Ldnci de ghelari, regi palizi, cutremur de petale;
l, purpuri, s6nge-n pulberi, 5i hohote egale
Pe buze de mAnie ;i-os6ndd-ananoretS.

Purt6nd in ele-av6nturi de lucruri infinite,

Ca moscul, ambra, smirna, tam6ia, care c6ntd
Tot ce vrSje5te mintea ;i simlurile-nc6nta.
(trad. de Alexandru Philippide)

Atta poeticde Paul Verlaine

Deci, muzicd int6i de toate,

Astfel lmparele prefel

Mai vagi, mai libere-n eter,

Fiind in tot, plutind in toate. [...]

194

U, cicluri, mari ca bronzui cu-nfiordri divine,

Un lin imap cu vite, ;i pacea-n riduri line
Sculptate de-alchimie pe-nalte frunli gSlbui;
O, Tr6mbila supremd tipand ciudate plAngeri,
Ticere traversatd de mii de Lumi ;ilngeri:
O, Omega, lumina cdz6nd din Ochii Lui!
(trad. de gt. Aug. Doinap)

Perioada
interbelicS:

p{oza

Romanul psihologic
PENTRU iTCTPUT

{.

Scrieli un mic fragment de jurnai despre ce vi s-a intSmplat

in ziua precedent6 sau despre un eveniment la care a fost prezen-

ti intreaga

.[arabetl lbriileanu (187]-1936),

critic, istoric literar si prozator. Ndscut

la

T6rgu Frurnos. lcoala la Bac5u, Roman s-i

Rirlad rrnelo <o romrrri - orepT un elev
{arrta

hrrn da<i ovro<iri do

timrd
v!
Lli|u

Drrni
vuFv

clasi, de pildd teza de romAnd.

a, Citili in clasd dou,i-trei dintre aceste consemnerr
b. Extrageli caracteristicile comune, adica trdsaturile care sunt
obligatorii in convenlia jurnalului.
c. Prin ce difera paginile citite?
2. Puneli-va in pielea unui personaj c6t mai diferit de voi in;iv5, intr-o situalie neobiSnuite: o vedetd care cade pe o scen6 ,,in
direct", un certetor care primette pomane o bancnotd de 100 de ,
un cosmonaut care pe'eFte pe LunA etc. Descrieli cat rnai am6nun!it, la persoana l, ce se petrece in sufletul personajului pe care il intruchipati.

F--,.i+^
il' ^^--r^
fidtdre, TdLurLdtea-de Lrtere sr Filosofie din lasr si, ca burf,---l-,,"^--

--^--i
udldLduredt ,L||edLd,

Normali

srer, Scoala

ADELA
Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu

(iulie-august 189...)
ir
t,

,,A fost unul dtntre cei mai tnteitgen'li oaapraape de el t-au cunoscuT bunAbtea s
chtar o anumtta Dorntre romanicd a sensibilitafit, inteligenla era f unctrunea lui
esentiala. lntelrgenta iui se rnanifesta mai

intii ca luciditate. Nu primea nicio

n ' >C
.n tA)o
l;-- otttogtL
tm-att
ttU

r'.lE
v' niria

tdee
il,

'-

zie. [...] Dar daca nevora lui de a admrra

era VesniC treaza, nu rn6i puttn izbitOare
erau impotrivirile 5i mAniile lui. [...] il sufocau spectacolul tranzactiei polttiaanrste,
aran|amenteie de culrse, iipsa de cuvent si
de onoare. " (Tudor Yianu, Jurnal, Buc'tresti, Editu'a Eminescu, 1970)
isi incepe activitatea de scriitor sl publicist
inci din perioacia studiilor, c6nd fondeazd
a^" rl^umele 5aJ esle
rtrvt>Lc, udr
)1 tcudLLcdzd -^.,t-+^
ronei do{rnrl rr do rolo anrn:np rro, derp-

i'

ca'e a {ost s.JflerLl revistei Viata

nr^n,,nin^

i'nrimrr nrrm:'
,-..ot

a oPoluL

martre 19067, c'tind loate ma'uscrtsele.

y|vyu||u|yulvilv

n^. riiiiro

nrrrtind

noJamie

I
I-

Deja terminat in 1925, Adela a apirut, datoriti ezitarilor

-autorului, care nu publicase niciodati roman, abia in anul 1933 s,i a
fost primit de critica literara a vremii drept unul dintre cele mai rafinate romane de analizi psihologici din literatura noastri. Subintitulati ,,Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu", carteapreia cu
folos convenqiile jurnalului: fragmentarismul, subiectivitatea, sinceritatea, introspecqia dusi aici chiar pini la ,,despicarea firului de

pir in patru". Sunt insemnirile unui doctor cvadragenar, facute in

uitimul deceniu al secolului al XIX-iea (189...), intr-o vacanqi de
vara petrecuti in Moldova, la Biitiqegti. Cadrul este aqadar unul desuet, din vremea cind doamnele purrau rochii lungi gi umbrele de

cind se umbia in trisuri, iar in dragoste convenqiile impiedicau uneori spontaneitatea.

Toate notariile se leagi de sentimentele birbatuiui matur pentru Adela, o tinara femeie pe care o cunoaste de muit timp. Pe cind
f.rr.r. student, Emil Codrescu se jucase frecvent cu mica fetiqn blonda, apoi o regasise ca frumoasi adolescenti, inalti gi subqire si, in
soare,

196
:--t.-

de G. ibriileanu

meni ai vremtt lui. Des, rci care au tAit

rnmAnaa<r)

5uperioard, care ir-

Universitatea din lasi.

^;i

i^

prindea elita Facultdtii de Litere. Predd liTeraturE romanA ra gimnaziu si lrcer.r, :r.
Baciu ;i laii in.1 912, obiine titlul de doctor in filologie si devine profesor tiiular la

rant'anit:
lut'vctttLo,

:f

- -tsn, r*j

?r-:n*

::

: i.-:4il

Unitatea

Perioada interbelicS. Proza

intocmind sumarul fiecarui numdr, Revista

este la inceput adepta poporanismulur pr

r.islalizeazA rdcea snecifrqgltLi natronal.

Spiritul critrc in cultura romAneascd (1909't

il eonsacrb ca gand.ro' si reoretic,an lite!,-^, -_". Tor in 1g0g I

--- ^..
roL,
rru ta.^
roro d^ -*r,^,
>rdrrl ur)puLc

ti

aDare volumul Scriitori

curente careafirmi np ccpna rririri; s, istorret lrierare.
Prrhlic: anni rAr- doqnro Al. VlahUta s,

lnan Al Rritcsr,,-\/ninos- rar in 1920 ;i

apare un volum de Note si rmpresir in
1926 apare volumul Scriitoil romeni fl
streini. tn 1930 publica

vollmu' Studii

ltte-

rare cu mar multe texte rmportanre, intre

-^l ugCare ral do<nro e rasrto
<t 2--l;-:.i )l lc,
,--., -.
'.1^
-,tailzd
spre Numele proprii in opera comrcd a lui

Caragiale (ambe,: publicate incd d.n

1926 in revrsta\ s., in acelas an, cLlrege.ea
de aforisme Privtnd vtala. '1 933 este anu
romanului Adela, scris dera ciin 192i e
rSru p'r-. ctt,tor. aJ TOSI rrat i ,one, .,
Al.O. Teodoreanu, precum si G. Cdlinescu. Canea starneste,
intrc
''rUc

nonarrri.
rsroLr,
gsr

fird vore. ln con'l'c-

nrrrt:rraL in
r'r nr^.a
Pur
lircJo

liT^rrr:
ilLcr
oro o-

vremii. Romanul, singurul scris de critic,

r^-"^
dpdttr

i^
,,,^illtu|o

rttot.
--i

i^;,,^;^
ilt tuilttr.

rh"ii
^-^,.,^ td
tutdtrtrdrtu

Premiul National de prozd 5r, trei anr mai

tirziu, moare la Bucuresti.

,,Am avut bucuia se circsc romanul

dv.

i ,.
----,,Ad,ala A<fanr rrt
narAhda.^ OUAttitO
tUI,
!r r','u!uu,E

-uLlu,
-4-

-Jt!p.
;^*^Lc-t ^:I I->=
.^
tct

tut dzt lvdtd

ili^A.:--^-l-

Pt ezut

t-

ttoasi a decretarti

untcul nostru
-^,,"xesle
/^ anatlza
-^ -/i-. pura
roman
"^^^^ Oe
a- Oraqostet St A
-.-,.,;^^
^^.^ a)luLunlol Lc u- ltlatc

:^
tl1

;a^-t,.
---t,-- tucat!:atlollzd

mul.Li sr pudoaret virile.' (C. CSiinesc'

intr-o scrisoare oin 'l ian. '1 933 catre lbr5ilornr r 9rrt<nri <i dnrt tmpnrp

Editura Minerva, 1979)

Rrrrrrro<r

fine, in momentul scrierii jurnaluiui, o reintilnest e ca tandra, divorgati dupi o foarte scurte casnicie. Romanul nu este spectacuios la
niveiul faptelor narate (episoade banaie din vilegiatura, excursii, discutii, mese, intilniri), ci la nivelul triirilor interioare pe care ie declanseaza ftecare dintre aceste intampiari cotidiene. Pe lingi doctorul
Codrescu si Adela, cu 20 de ani mai tinara decit el, apar cateva personaje secundare sau episodice, mama Adelei
doamna M..., ,,coana
Anica" o metu$a prin alianti. Haim Duvid ceasornicarul ,,filosof" gi niqte cunoqtinle inrimplitoare, care reman, toate, in fundai.
Este un roman al detaliilor semnificative gi se poare spune ca
intelectualuJ docror, pasionat de cirgi, nu rateaze si ,,citeasci", sa
interpreteze qi si puni in balanqa dragostei fiecare nuanqa din comportamentul Adelei, des,i nu are tarra, pini la sfArgit, sa-qi limpezeasca dilemeie. Este un roman al agteptirii, aI ezitd.rii 9i, p6.ni la
urm4 ai ratarii rnarii iubiri.
................

Azi-dimineaqi am intlinir pe Adeia i

E aici de doui ziielE cu mama ei gi cu ,,coana Anica". N-am
mai vazut-o de trei ani. in vremea asta s-a maritat 9i s-a despirlit.
,,Doamni" ! intotdeauna mi-a venit greu si schimb apelatil"ul
,,domnisoari" in ,,doamna". Mi se pare o imixtiune in iucruri prea
intime, mi se pare cd.iau act cu brutalitate de fapte care nu mi privesc gi nu-i decent sa mi priveascn. (Psihologie de cvadragenar, intempestiv si pervers de iucid !) $i apoi, ori de cite ori se cisetoregte
o faci plicuti dintre cunogtinqele mele, mi se pare ce sunt furat. Hotirit, nu cultiv o simpatie exageratd. pentru domnii gi stipinii ior.
Adelei ii voi spune, cel puqin in petto, ,domnisoarS". Pe ciomnui
L..., cauza eficienti a transformi.rii, ii ignorez, il neg. Negind cauza, neg efectul...

Dar Adela n-a fost o simpli cuno$dnqe,

a fost prietena mea, si

neobignuite.
legat
de
fapte
si
sentimente
cuvintul ,,doamn6" e

Prietenia a inceput de cAnd, cu migciri in intentia ei ascunse

bag de seame!), dar foarte laborioase, mi se suia pe genunchi, stitea un timp liniqtiti, apoi, siguri de locul cucerit cu o aga
dibace strategie, imi scotea ceasornicul din buzunar ) marea ei pasiune, il remonta in toate feiurile, imi aranja cu o minuqioasi fantezie
mustigile, cravata 9i pirul. Aiteori, tot pe genunchii mei, iqi linigtea
pipuga, care ,,plingea" cu disperare. Eu ii ,,mincam" unul dupi alrul degetele, pe care le declaram ,,acadele'"; lipeam fruntea de a ei,
ca si-mi vad; in loc de doi ochi unul singur, lung de la o timpli la
alta, ceea ce, cAnd s-a deprins cu viziunea ingrozitoare, ii producea
un acces de zgomotoasi ilarirate; lmi pereceam degetele prin cate
un cirlionl al pdrul'ri ei biond gi, c0nd uitam si mI ocup de floricelele ei de aur, imi lua degeruL,ilducea,la,c*p ,eiqi a$tpta'iezultanrl
cu ochii in ochii mei. Pipugitre,irbuia$ i le vid, pe toate, in fiecare zi gi si ie gtiu pe nume. Uneorii cind.ravea treabi", imi incredinta cite una s-o ,pdzesc", ba,chiar s*o hrinesccu,biberonul,'Seara,
mi ducea in tqate odeile pe unde evea .copii" culcaqi prin paturi
(ca

si nu

liliputane, prin cutii de botine ori de tutun, iar cei mai,orspsi{i de

197

soart;., prin locuri mai pulin confortabile. Fireste, unii copii plingeau, altii nu voiau sa adoarma, fiindci. erau obraznici, aigii erau

bolnavi si ea ii admonesta,le fd,cea morali, ii consola... pe fiecare

dupi starea in care ii gisea. cind ii venea gi ei rindul si se curce.
rolul meu devenea mai important. Dupe ce o dezbrica dd"daca, trebuia si. mi duc in odaia ei gi si-i gin de ur6r ,,cnteva minute,., care
uneori se prelungeau atata, ci doamna M... mi didea pur gi simplu
afari. Programul sindrofiei cu Adela la patul ei ingridit cu o leasa

Desen in penit6 de Mihaela Schropu

verzuie era foarte puqin variat. De obicei ii spuneam o poveste comandati de ea, mereu aceeasi, de care nu se situra niciodad. Era
vorba, se intelege, de un mogneag, de o babi, de doui fete. Bucuriile
gi indignirile ei erau exact aceleasi in fiecare seari., desi stia micul
roman atAt de bine, ci, de cite ori schimbam vreun ami.nunt ca s-o
incerc, ma corech cu toat; candoarea. Alteori ne jucam de-a ascunsul.

{ oic-tionar cutturat }
La donna

e mobile (it.)

,,Femeia

schimbdtoare" (cu sensul de infidel5), celebrd arie din opera Rigoletto (1851)de Giuseppe Verdi (1813-1901). unul dintre cei
mai cunosculi compozitori italieni. Operele
intre care Nabucco, Traviata, Trubadurul, Bal mascat. Aida s.a. au fost reprezentate pe toate marile scene ale lumji.
sale,

198
I

Aci tehnica era complicati. Stind ,,de vorbe", la un moment oarecare

bigam de seama ca e cuprinsi de o nelinigte. ingelegeam: voia si se
ascunda. lvia riciican de pe scaun 9i mi depnnam clqiva pagi. Cinc
mi intorceam, o gaseam cu piapoma peste cap: se ascunsese. Eu o
cdutam prin toata odaia: ,,Da' unde-i oare Adela? Unde s-a ascuns
Adela ?" $i numai cdnd nu se mai putea tine de rAs si vedea ci din vina
ei s-a dat de gol, indepirta plapoma de pe faqi gi se considera invinsi.
In iarna cind a fost bolnavi de scarlatini gi am vegheat adesea
ia patul ei, in calitarea mea de student in medicini, o invigasem in
timpul convalescenqei un cintec, care a a'ut un rol insemnat in legiturile noasrre de mai tdrziu. Puri recunogdnqi pentru invaqitor,
sau cabotinS. nevoie de a face efecq dar urmarea a fost ci mai pe
urmi, ori de cXte ori veneam la ei, mi intimpina regulat cu un subtire si monoton: ,,La dada mad)!" adaugind, invariabil, envoi-,al:
,,Pent'u mata" . Adela, victimi a infamiei mele, isi lua revansa firi
si gtie: ,,La dada mad)!" era oarecum transfigurarea, foarte personala, a universaiulut La donna e mobile,pe care il cAntasern
- aluzie directa la unele inconstanre ale ei. (Pasiunile fiind intotdeauna
lacome, mi se pirea mereu ci sunr tridat.) $i acum imi plitea poliqa, sfidindu-mi in fiecare zi cu profesia de credingi a necredinqei femeiegti si agravind sfidarea cu sublinierea ei personale. o bucati de
vreme Adela completa primirea asta gragioasi cu o alti atengie speciala. Cind isprivea cAntecui, alerga in odaia ei gi-mi aducea o rochili noui, rosie ca o creasr; de cucog, cu apiicaqii de fir aurit, pe
care mi-o punea pe genunchi, trimiqdndu-mi din ochii ei albastri
priviri elocvenre, care spuneau limurit: ,,Admiri ! Ai rnai vdzut aga
ceva?" Dar rochiqa s-a invechit foarte repede...
Fericirea ei cea mare insi era s-o ridic ,,in pod.', fericire exprimati intii cu rAsere gilgditoare de hulubiqi micl, pe urmi cu tipete
ascutite, la punctul cuiminant al ascensiunii. Uneori mi ,,ridica,. gi
ea, str6,ngnndu-mi rare genunchii in bragele ei mici gi
lipind ascugit:
,,Tita ma'e !"
Prietenia noastri era atdt de mare, incit Adeia, cind avea nevoie de a intelege universul, deocamdati pargial, eu eram acela pe
care-l consulta cu preferinqi. Odatl, auztnd cd o sa vie un medic veterinar pentru un cal al domnului M..., m-a luat oarecum deoparte

Unitatea 5

Perioada interbelicS. Proza

gi m-a intrebat daci r ,,Doctorul care ar'

si vie e un
cai mare ?" Era de patru ani. Pentru logica asta
perfecd am ridicat-o in pod cit a voit, mi-am petrecut degerul prin toii cirliongii ei, i-am pus la
dispoziqie ceasornicul, mustigile gi nasul gi am petrecut amAndoi o dupi-amiazi de fericiri.
Eram, bineinqeles, qi confidentul ei en titre.
lntt-o dupa-amiazi, cind m-a vdzut intrAnd (mi
agtepta!), a venit la mine obiditi, furioasi, indignate, ca si-mi faci cunoscut ofensa singeroasa pe
care i-o adusese o domnigoarl, fiica unui vecin:
,,Madadeta m-a ficut dwmneata!" Era ceva teribil,
in adevir. Adjectioul acesta mica moldoveancd il
cunostea pAni acum spus numai slugilor... Ofensa
nemaiauziti o linuse secreti. Ceilaigi luau adesea
in glumi nefericirile ei, ceea ce o supira gi o ficea
prudenti
Purtam gi coresponciengl. in scrisoriie de afaceri sau de invitaqii ale domnului M..., trimise
printr-un fecior boieresc, giseam mai intotdeauna
9i un adaus ,,scris" de Adela, niste arabescuri extraordinare, painjeni complicaqi, heroglife, prin
care imi dldea gtire despre pipugi, ori mi chema ia
ea, ori imi vestea vreo nenorocire
- gi era convinsi cd am ingeles. Cind, in sfArgit, oe la cinci ani, a
inceput si inveqe gi un alfabet mai simpiu,-cel latin,
copia mereu litere pe toate hirdile din casi gi, pe
misuri ce le copia, mi le aducea si le admir. Uneori mI punea la iecgie sa scriu 9i eu iitere si se pur.
ta cu mine exact ca doamna M... cu ea.
Din cauza marii noastre prietenii, doamna
M... imi spunea, in glumi, ci am ,,intors" capul fetei. Dar qi fetiga imi intorsese mie capul. Ajunsesem gelos pe doamna M... qi domnul M... ;i cind
mi se pirea ci Adela flne mai mult la mine declt la
ei, simgeam o fericire pe care o cultivam cu avarigie, in secret. $i cum doamna gi domnul M..., din
motive pedagogice, erau siligi sd se poarte mai rezervat cu ea, eu exploatam cu neruginare situaqia
mea, lipsiti de responsabilitate, ca si-i cuceresc
inima. Dar doamna M... nici nu-gi putea da seama
de misura pasiunii noastre. Jenat sd dezmierd fetiga in faga tuturora
- intotdeauna mi-a fost cu neochii,
putinqi si sirut copiii in public
-ildevoram
nisucul, obrajii, cirlionqii, ceafa cAnd eram numai
noi singuri. in aceste t6te-)-t6te-uri nu lipseau nici
dialoguriie pasionate
Adel;, mi iubeqti ?
:

Te iube'c
Tare

Ta'e
-Este
drept
!

cI raspunsurile n-aveau temperatura gi culoarea intrebirilor. La virsta aceea, inrre

cuvintele acestea abstracte gi conqinutul lor nu
exista inci o perfectd corespondenql. Adela le spunea conttiincios gi grav.

Secretul pasiunii noastre reciproce era simplu. Ea imi ,,intorsese capul", pentru cI orice om,
drn cauza unui instinct atavic, are tandreti pentru
puii de om (gi, prin derivaqie, de animal, de planti
gi chiar pentru miniaturile de obiecte); pentru ci
Adeia era o jucirie vie gi plini de surprize; gi apoi
pentni ci omul firi surori ;i mami isi concentrase
asupra fetiqei blonde toate oosibilitlgile de afecqiuni
familiaie. Eu ii intorsesem capul pentru ci eram in
mintea copiilor, adici a ei, si pentru c5. desigur, cu
instinctul ei de animal mic. simte;- cd. o ador. Da:
,tdela nu era numai un pui de animal egoist. Era
capabili gi de acgiuni aitruiste, uneori foarte costisitoare pentru ea. Adesea, ca si imparti cu mine cauza fericirii ei, cind cronqiia pe genunchii mei un
mir, de obicei crud, pistra un rest, sculptat de dinqii ei mici ca o bijuterie din care ar fi fost scoase pieffele scumpe, si, cu mina ei de pipugi micd, mi-l
impingea in guri.. $i apoi mi tinea de musteagi,
atend la rezultat. Nu se poate inchipui un fruct
mai savuros gi o idili mai incintltoare... Dar aitrui5mul ei o ficea si-;i puni chiar viaga in prirnejdi..
pentru mine. Daci cineva se preficea ci vrea si mi
bat1, fetiga imi lua apararea cu o indrizneal; de
ciogci mici gi ageri, care mergea pini ia temeritate
oarbi cind agresorii erau in numi.r mare.
O singuri dati prietenia noastri a fost puiin
umbriti, citeva ceasuri, din cauza stupidei mele
insensibilitiqi la avansurile ei delicate. Domul M...
intimpinindu-md la sosire cu nigte vegti rele penffu el, n-am dat Adeiei atentia cuveniti, am fost
distrat ;i rece. Atunci ea gi-a iungit buzeie, gi albastrul ochilor i s-a inrunecat. Apoi m-a ignorat
complet, dar n-a pirisit odaia, gi mi-a trebuit o intreagd strategie, alcicuiti din lingu;iri, laqitiqi gi
mizerabil corupitor de suflete ! mai ales ispite,
ca s-o pot,recAs,fta. ln sfirgit, i-am cuc5riq,,qq
zimb et, ap oi; p iin*lolgeniidi,:cosiii{c;,im,4cees
de rns. $i pe,ur.rni,*m,fost li mai,*rnici,'t*at|'ziua.
Prietenia,noastria,durat pini la virsta de opt
ani, luind diverse forme, in masura in care animalul devenea om, qi,terr.rpCrati :pulini.din ,,ravzd ,c;L,\a
urmi, nu mai sdteam vacanqele inuegi la moqiq in
vecinatatea ei.

Dar in poiani era incd lume. Oamenii seriogi

jocul de cirqi in chiogc. Ceilalgi erau
Pe binci sau aliturea, in picioare.
Am tiiat repede colqul de poiani inevitabil
pentnr a ajunge ia drumul mindstirii. Cind am intrat din nou in pidure, Adela a respirat fericiti..
Rochia ei si coafura nu erau deloc compatibile cu
o preumblare in public. Ea imi mirturisi ci gi-a
rupt gi botinele. ln adevlr, cAnd ne opriram pe o
banci, imi dovedi de z;isw acesr nou dezastru. Dar
toate o {iceau fericitd. Agezindu-9i din nou gi mai
in rdgaz pirul, imi mulgumea mie, ca unui regizor
al naturii, pentru toate ziua aceasta gi, spuninC ci
n-are si uite niciodati soarele de pe Ceahhu, imi
implAnti o sigeati ascugiti in inimi; in apelatir.'ul
cu care mi se adreseazl.intotdeauna ficu o us,oari
schimbare : ,,cher ntaitre" deveni ,,maitre chdri",
Apoi, firi comanda ei obignuiti, se ridici de l6ngi
mine gi se duse pAni la o aiti banci, unde md agtepd, tacuti. Schigi, dupi obicei, miscarea de a-mi
face loc lingi dinsa. i; dedui tulpanul gi;alul.
Ce era in acest cuvint ? Recunostinta enruziastl,, ori... ? Dar rezewa muta de pe urmi ? Remuscare ori sfiala altui sentiment ? Un lucru e cerr:
mi-a ficut loc pe banc6. fira nevoie, instinctiv.
Asadar, in cazuT cel mai riu, nu mi-a reproqac, in
sufleq mie, cuvintul care i-a scipat gi care mi s-a
infipt in inimi. Dar nu mi-a mai luat braqul. $i,
grebigi 9i atengi la mers prin intunericul care cre;tea in pidure, n-am mai vorbit nimic.
In ministire a dat un raport spirirual despre
peregrinirile noastre, omagiind pe ,,alpinisrul incercatu gi pe ghidul ei.
,,Ghidui meu"...,,Meu"...
Dupi masi ne-am intors acasi pe luni. Am
voit sa stau pe caprd., cdciin trisuri nu puteam incSpea, relativ comod, decit trei. Adela ahotlrit cdtrebuie si stau cu ea pe scaunag, cum vom putea, ca si
fim to{ la un loc, declarind ci nu admite nicio impotrivire. Cind a pornit trisura, gi-a trecut braqul pe
sub al meu, ca si cAgtigim spaqiu gi si nu cidem jos.
ln stil romantic curent, s-ar zice: un drum
neuitat. De fapt, nimic romantic: eram intoxicat.
Simqeam in sAnge otrava. $i mI lisam in stiplnirea
ei cu pldcerea de a nu putea rezista. [...] Am simqit
ca o catastrofi oprirea trisurii la poarta casei.
[...] Crizn. Paroxismui crizei. Simptomele nu
Iasi nicio indoiali: o iovituri ca de pumn in inimi
cnnd apare. Parabzia inteligengei cnnd mi atinge din
nebdgare de seama. Senzagia cildurii ei fizice de la
r;1 ispraveau

Accesorii

Cind, dupl o lipsl de sapte ani, am perrecut iarigi doui veri la tard", n-am mai gisit pe
Deluga, Coca, Cucoana mici., Puica, Ritusca,
Copalaia (asa pronunta ea cuvinrul ,,portocaIe')- cum ii ziceau unii gi algii ci o domniqorici de cincisprezece ani, o fatd- inalta, subtire,
prea inalti pentru virsta ei, prea subqire pentru
inilgimea ei, cu o coad; groasi de aur pe spate,
legatd. cu un fiong albastru, cu faga tot copilireasci gi totugi de o frumusete mindra, semeaq;,
aproape orgolioasa, amesrec unic, care-i dadea
ceva matur ;i in aceiasi timp ii accentua copilarescul figurii.
Prietenia reniscuti a crescut repede pe amintirile copiliriei gi pe precocitatea ei inteiectuale gi
tardivitatea mea afecriva.
Ca gi altidatS., fdceam cdlare aproape in fiecare zi cei cinci kilometri pAnI la casa 1or. Eram
acum mentorul ei (de atunci am devenit ,,nnon
cher mattre"). li dedeam cirqi, ii recomandam
anumite pasaje gi ne plimbam ceasuri intregi prin
parc, discutAnd lecturile, descriindu-i 9i povestindu-i viaqa din oragele mari gi iniqiind-o practic, pe
viu, in gtiinqele naturii, pentru care avea o predilecqie deosebiti. Dar ,,recreaqiile" erau mult mai
iungi decit orele noastre ,,griinqifice si lirerare",
cum le numea ea,

lt-

Cei doi se revid din nou, la Biltilegti, dupi

scumrl mariaj al Adelei. Fragmenrul urmi.ror esre
finalul unei zile de drumetie.

distanqi. Nevoia inexorabili, care imi oprimi respiragia, de pulsaqia vieqii ei, Fetigizarea rururor obiecteior ei si a tot ce tine de ea: mantila ei din cuier,
cirtd intru in anrrer, mi infioari; caligrafia ei are o
feminitate rulburatoare in fiecare lirera, si mai aies in
cele care se inaiqi ori se scoboari din linie; numele

mogiei unde locuieste are ceva addnc emorionanr.

Sentimengul cd tot ce nu este ea, sau al ei, sau cadrul
ei este fad. Convingerea cI numai o femeie inala, cu
pirul galben, cu o usoari asimetrie a gurii cind zimbeste poate da fericirea. Fiorul pe care mi-l di cuvintul ,,Adela". (Cind am gisit intr-un catalog numele ei, m-am oprit cainfaga unui eveniment rar.)
[...] Persistenqa imaginii ei in congtiinqi., luminara
de albastrul

ochilor- cind

cind vorbesc cu
cineva, cind gindesc altaceva
- ca o forma a pria:'i a cugetdrii, aruncinci un vai ci: a:ur pesre paginile cdrqiior, psre privelisd, asa cum proiectezi,
oriunde ti-ai intoarce priviriie, rotundul soarelui
apunind, ramas cirva timp in ochi. Stingerea rreptata a confiengei de altddata, a prieteniei afecruoase
pentru ea. Dorinta arzdtoare de a-i sacrifica totul si
mai ales libertarea mea. Sendmenrul de teroare fati
de fiinta care singuri poate da 9i lua viaqa. Disparigia totali a trecurului, anihilat de existenqa ei, si,
cum nu pot plasa in viitor niciun vis cu subiecrul
,,Adela" - singura substanqd a cugeririi mele
dispariqia qi a viitoruiui, totul reducnndu-se la prezent, care mi. se impune exhaustiv, dar care, alcituit
din acqiuni fari scop, f.Frri, corelagie in timp, nu are
decit consisrenra unei dibuiri in vis. $i, mai presus
de toate, uimirea, veqnic noui, in faqa evenimenrului extraordinar, incredibil, ci ea existd!
cetesc,

I-

t_

Fragmentul urmiror face parte din finalul

romanuiui si sti, pent.u doctor, sub sentimentul
inspiimnntitor al iminentei despdrtiri.

Dar realitatea de fiecare zi n|vdlea roati., cu

sentimentul c; peste citeva minute se ispriveste
ultima seari qi cele din urmi momenre perrecute
cu Adela.

Aproape de casi am rugat-o s5-mi scrie, macar un cuvi.nt, la doui-trei luni. Cochetind, cochetind altfei, cochetAnd goviitor, cochetind supus, mi-a promis, dar trimiqindu-mi cuvinrele legate parcd de un fir elastic, ca sa mi le ia inapoi,
tocmai cAnd credeam ca mi le-a dat cu totul. .Ce

si-qi scriu ?... ln viaqa mea nu se petrece nimic...

Bine, am sa-ti scriu..." Apoi, feri tranziqie, m-a intrebat de ce natura e sentimentul meu pentru ea.
Mi-am dat bine seama ci momentul e decisiv,
Dar n-am aqrt nici slibiciunea de caracter de a-i
spune ci o iubesc, nici tiria de a-i spuner prietenie.
Alunecind pe panta suflerului, i-am rispuns, cu
ezitdrile unui om care cautd, congriincios, gi nu gaformula exacta, cd ceea ce simt pentnr ea
e ,,un sentiment foarte curios".
Imediat mi-a replicat, aproar,e ofensara:
- Adici bun de pus la muzeu ?
Strlns astfel de aproape si puqin biciuit in
seste inci,,

mindria mea, dar inconjurinci cuvinrui teribil,

i-am definit sentimentul meu ,,curios": ,,O nesfir-

siti

prietenie pasionati". (Cuvintul,,orietenie"

avea roiu, sa slibeasci'erecrui ceiuiia-ri, c? trur

care insensibtlizeazl. gi face suponabili inqepitura.)

N-am spus nimic. Ajunsesem la poarra casei

ei. Eram, amAndoi, in atirudinea care pre: :de
despirtirea. (Calculase locul gi *o-.nrrll ? r-tesese ultima intilnire, ca totui si rimAni feri urmare ? Ori aqteptase, si acum, plecind, se impiinise terminul ?). $i-a trecur numai mina pe ochi gi
pe frunte. ii si-r."* respiratia aproape, parfumul fierbinte al fiinqei ei. Stitea nemiscari., inalri,
ea toati, cu toat; prezenta ei, cu teribila ei prezen95,. ii simleam cildura trupului intreg, de la
ciistanti. I-am luat o mini, i-arn scos menug;.,
dezbumbdnd-o inexperr. Aveam senrimentul ci o
dezbrac puqin. I-am sirutat mina multi yreme,
cind pe o parte, cAnd pe alta. Apoi, cu o senzalie
gi mai otrivitoare, intre incheieturiie degetelor si,
dAndu-i in sus mAneca ingusti a pardesiului, i-am
sarutat bragul de la incheietura minii pini ia stofa risfrintF". Bragul avea miros de ambri.. Ea tacea, cu fata intoarsa acum. O rugam si meargi in
cas;, si nu riceascd, dar ii fneam mereu mina. in
care nu simqeam nicio intentie cie impotrivire sau
de impaciengi gi pe care o sirutam mereu, in toate felurile. StAnd cu fata intoarsa, in intuneric si
sub copacul care ne adipostea gi ficea ?ntunecimea mai
nu l},fpn1l$l
{ensit
din atitudinea
',Yid,'1,*'t*ta-'D,.g
*6oii, ai" i""""p"iri.aio?b*p"
flexiunile braguluirftni"pare (acum, cici arunci nu
gindeam nirnic) ed"era tulburati, incurcata, alarmata, molqiti, firi voingi. ln sfirgit, repurtind
cea mai mare victorie asupra.mea de cind exist.
am lasat din mdni mi ca pr-ada
ea g_i-a rrecut din
nou mina pe ochi si pe frunte cand imi EFu.tA,

goptit: ,,Buni seara" gi m-am despirqit de dAn_

-

c-un sentiment de fericire, de durere, de rusine,

de triumf, de spaimi, si, cu o revirsare de tineregi
sa

in piept, am apucar spre Varatic.

Dir m-am intors indati, si stau aproape de ea,
pe banca de la poarti. Se plimba prin cerdac. ii auzeam pagii repezi. Sunerul, ritmul pasilor imi di_
deau halucinatoriu imaginea .orpulrri ei in migcare.
$i odati cu sunerul pagilor, parea ca vine de la ea,
gi-mi ucide voinqa, un fior subtil al vieqii ei. Realitatea asta noui., care incepuse acum o jumitate de ora,
ma uimea, ii sput.se* ci o iubesc, mi lisa s-o iubesc. Daci aq fi vrut si-i sirut picioarele, care umblau acum nelinisdte prin cerdac, sunt sigur ca m-ar
fi lisat, arit de mult nu mai avea nicio vointe in clipele acele. S-a impotrivit numai la un sinzur iucru.
Cerindu-i sa-mi acorde o favoare, fara se i-o specific, sl acordindu-mi-o cu un ,,da" inibugit qce-o fi
crezut?), i-am goptir: ,,Di-mi voie si-gi spun pe
nume:Adelina". Ea m-a corijat cu vocea putin iritat;: ,,Nu, nu ! Spune-mi Adeia !" in adevi'r, ceea ce
se petrecea intre noi nu era gingag. Iar diminutivul
era de un gust indoielnic. (De unde izvorise acest
cuvint, la care nu mi gindisem niciodati ?)
Adela continue si se plimbe repede. Femeia
inalti se plimba agitatit din cauza *., gi se gindea
inlcns la mine. intreag; viap ei liuntrici era dererminata in aceste momente de existenm mea. lmi
era cu profunditate bine sa stau aproape de ea gi
s-o pizesc..$i nu voiam sa cuget nimic, pentru ca
simteam ci o idee inamici se incearci si izbucneasci in congtiinqi. ideea care mi chinuie;te acum
si se rezumi simplu de tot: I-am sarumt m6na si
bragul ca un amant... Cu ce drept ? Cu dreptul invoirii ei posrume ? Dar ce putea si faci ? putea
aduce ea un afront, cu atar mai dureros cu cAt faptul era mai grarr, ,,maestrului" pentru care are stimi., admiratie, simpatie, recunoqrint; ? $i ciruia
cochetiria si rarele ei abandoniri sufleregti (poate
simpla ofrandi grarioase adusi omului matur, cdruia voia sd-i acorde tot ce-i putea acord a en towt
bonneur) ii diduse prerextul si faci ce a ficut?
E rusinos si inclin spre ipoteza ci mi iubegte. (Era adolescentd cind treceam de amiaza vietiil) Dar... nimic nu e adevirat si totul e posibil.
in cazul acesra, nu m-am purtar mai bine iecAt in
celilak. Nu i-am rispuns clar cd, o iubesc, desi, cu
deplini congriinqd sau nu, ea a f.icut rot ce purea
ca sa-mi provoace destiinuirea; m-am ferit in
mod lamentabil; mi-am tridat voinla de a nu-i
spune ci o iubesc; am cedar, silit parci de provo-

carea ei, debitAndu-i ridicula mixturi ,,prietenie

pasionati", dupi qi mai ridicolul ,,sentimenr curios"; nu am intrebat-o nimic, nu i-am cerut nimic, nu i-am propus nimic, nu i-am f;g;duit nimic.
Asadar, din morive de inalt ordin moral senti9i
mental imposibilitatea de a crede cd o femeie ca
ea mi poare iubi, frica de a nu o purea face fericiti chiar dacl, m-ar iubi, care deghizeazil Doare o
lasitate
m-am comporrar,
,""r*^i
^J colq maidoare,
ca orice berbat care prinde inrr-un
intunecat pe o femeie cu care {\irteazi,si pe care o crede

desrul de accesibila I
Am cdzut ca o femeie isterici, m-am dat ora_

d; mAnii ei mici, care

pradl supuse
in ini*a...
Dar orice a simgit atunci, orice simte acum,
raportul dintre ea gi mine s-a schimbar radical.
penrru rotdeauna., pani la moart...
se

diduse qi

ea

qi pe care o simt si acum pe buze q;

A plecat cu citeva minute inainte de ora zece.

s-a petrecur tonrl, ca si fiu sigur
ci. n-am ofensat-o, ori ci... cine stie ?
- cdci m-a intimpinat cu o confienti simplitare si cu o neascunsi pornire de atagament, probat de la inceput prin
intdrzierea minii ei inrr-a mea, multi vreme incd
dupi ce mi-o diduse. (Si mi-o diduse
- ori mi se
pare ?
cu gesrul cu care incredinqezi cuiva un
obiect. cu care iJ ,,dai".) M-a dus la banca din cerdac, mi-a ficut loc lAngi dinsa, a pus in voce
anume ? insrinctiv ? intonagii neobignuit de calde.
Cind trebuia sa plece, dupi ce gi-au luat adio
cu tolii, s-a intors qi
- crezind momentul potrivir.
cici ceiial! erau ocupagi cu ultima aranjare 1,r.*"
rilor mirunte si a persoanei lor in landau mi-a
pus
incheierura mAnii pe guri (mina gi braqul !), mi-a dar
minusa pe care i-arn scos-o aseare din mini, gi apoi,
fulgeritor, s-a aplecat cu buzele pe m6.na mea, cu
primejdia de a se da in spectacol intregii ogrizi gi,
fire niciun cuvAnr, s-a inrors la trisuri.
Cu mina pe minerul de la portiga landaului,
a soviit un moment, apoi s-a urcat repede.
Birjarul a inchis portiqa in urma ei 9i, in clinchet de zurgdldi, Adela s-a dus. De pe canapeaua
de dinainte, gi-a mai scos capul de citeva ori din
landau, cu fluturiri de voal
- voalul care-mi
dezmierdase buzele pe drumul spre Varatic si pe
care de arunci nu gi-l mai pusese niciodati
- 9i, la
o cotiturl a drumului, dupi o dugheani diripinati, dispiru intr-o singuri clipi cea din urmi fluturare a voalului roz.
ln acest momenr incepu trecutul. [...]

A ficut totul, ori

Unitatea

Perioada interbelicd. Proza

Note lexicale
cvadragenar, s.m.

DISCUTAREA TEXTULUI

persoani de 40 de anr

intempestiv, adv. (livresc)

brusc, pe neasteptate, la moment

nepornvlr
pervers, aoj, aov.
- corupt, rmoral
in petto (it.)
,,in taini"

- exnlozip de 16s
liliputan, ad.1,
- minuscul
boilnd, s.f . (reg )
de dama
- gheatii
sindrofie, s.f. (fam.)
reuniune, petrecere
l^--\
. {
^l^^:
/Ed)d,
pro)d
J. r.
ilaritatc s.f

-a: /^^,^-^a^+:^I, dul.

LauvLil
\Psrur.t
-

t+"

:^;.--+i^-

cr/yul
^^,,^; \il./
Pn firrP (fr t

.^rtral
Lsc

,,ugurLdL'g

dc oren- favorit"
..discule (interntre) in ooi"
- preocupare
altruism, s.n,
sau sacrificiu pentru binele altora
mon cher maitre (fr.)
,,dragui meu maestru". Sintagma apare si cu varianta maitre chen, ,,maesrre iubit"
de visu (la.,'t
,,din vdzute' aici cu sensul de ,,con:rt-''

tete-a-tlte (fr.)

- boald a planteior
oecororare

cioroze,

s.f

care se manifesta prrn

inexorabil, adj.
implacabrl
- de neinduplecat,
confientd, s.f. (franluzism)
incredere
en toute honneur(Ir.)
,,cu toate onorurile, cu toatd stima"
joc
flirta, vb.
- a avea o relajie vag amoroasd, un nevinovat
de dragoste sau care mimeaze dragostea
landau, s.n. (frantuzism)
- Irasurd luxoasa
/{--^+,,-.--\
^ \rrantuzrsm/
anLte!, 5.n.
nol, anlrell

Jocul v6rstelor
,,lntiiul sentiment al lui Codrescu fali de Adela este
patern; fetila iubitri este <o jucirie vie si plini de surprize>, a5adar o posibilii fiica. Legdtura apare cu desEvdrpire
alta, dupi sase ani, in cele doui veri petrecute impreuni
la !ari, c6nd studentul de odjnjoar5 a devenit doctor, iar
fetita de odinroara <o domnigoard de cincisprezece ani, o
fata inalta, sublire>.1 I Ceea ce define5te [apoi] <prietenia pasionatE> dintre cvadragenar gi-femeia de douizeci
de ani este, pe de-o parte, iniecizia lui, pe de alta, incerc,irile Adelei de a provoca o marturisire hotaretoare."
(Nicoiae Manoiescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul
,,^l
l^-^-4-^-tut!tattc'L,
vu,. il
BucureFti, Editura Mingrva,

' - '-,ticui,

981. cap. Jurnalul seducdtorului)

l.

Emil Codrescu percepe trei personale dife(

rlr
rni rL
ritp
oa
elffal
<err
ov:rt
a: :lt: "
trlq
ulLlgl
llrur
JoU mai
u^uL(
UUPO
\rrLq/
expresie a lui lbraileanu insusi), in funclie de vdrsta la care o intdlnepte pe aceeasiAdela. Alcdtuiti
trei micropoltrete ale personajului feminin pe baza:
. citatelor semnificative pentru descrierea fi-i-x d^ {i^-i-^:
ztLd
iltrLortrt

,,4.-+^.
vdt)Lq,

gesturilor si vorbelor tipice uneia sau alteia

dintre ipostlze;
o atitudinii personajului masculin fafa de Adela.

I.

' de O.tev gslsttu

..:

G. Ibrl,l,lsariul Adel*
Primul lucru care m'a rynprsi. 'Acesi m. cu finl ixtrilig.nlir iilDat lu csrlea lui ti. Ibririlsu\ a trcsDctivA, cu seD$ibilitste-calu vifst nefircasca tri tinercle. () tin,- brdti, cu afecfiunc piifilru&scd,
ref e fragdA qi calmn, alit de all- outindu-se cxrrrima in lornruu:
f(l dccdt tinrrelca sbuciuruti.pi f,11q6e1g srnnti. i+i n{'teqzlr in iurtticti, adesea seaci, rr gmrojiei Dslul Elor <touir iuni Deirccutr lil

-tryr

melc BAtrinelea criticului ieqsuilu Bdtlirte+tl

'Aciela, iril)irex prcgru\riudi
!e- _poote

llgela: sub sparEl{

,,1"- .

tru

o tiruArri

pc!r-

fmeic pc cu

{uuf"cti} o cunoa$le din coDilirie. ahuci

didactlc. ln claBtrma &roim*ilq. cand e$ l8lahq p6ltic cdteor cuG, Ifnlilesuu &scundea un guflel vintn rnr ni ,,*'-,t.i'
{}'ldcnl in
"o'froi,i,,
ptwug n1te,nii, tur mr"e mntilnar ;*iil';1,f,. ,iuror.il
pr*r.
erjdiiate. srib

r,uozitqlbea

nma s lntfo ca,.d incous6cnt. deh imdpi'nrr Dr cAru a

Bolle. Intclcctuakd cel mai exa{e' dat-o ljtcldhal desurc iuhire; mis' ' ,.. ::.:; :,'tiiiiiare*'fu jflrulrirci-*xe,utirreni

tele $i-au I{sRt

. crietgli7,irii eare ser r.ealizcaz[ pe o

I l{InEricd! ar1lrlcrtft ln aue siiraiir n
minelor dil Salzbrug. Spul incongtirnt, Nicderi autorul a{r scorrlc

irr

eyidenl.l iffirra irDirii. ]]a, apru{Uc

dac6 pmnmtd rarurj nwclt. Nrr

,drai -din crdoailRien rnalilir:ir dir

'gresupirnerile nclini+tilc de urcnlui sc siule crcstqcu pngrrici. a
' ..tsnlimtntUlti de ftfectiune Dentru
:: ..iL4elir.

u ott

Peetnt{ Emil Cotirecu

Jruioic. F, crr douizccj de uni

esi. bdtriD decrit Adcla. ln oricu

ds trmrlt rnai bi.trrin dqcil once
-tdtrAr de.ui. E o iulrire de 0.m a$ezal. fHre sfigierc. firrir bru$lreli.
I)ar.. drci rr fi numti ftar. j!rr-jralul,,lui Eruii Codresor n'ar ofcri

''..

$il'"ffil$mon:-iL'li;"T*,,i1

rai. lnchis oui de- rile h bibtio,ttri' irr"*

aiu',t il"u""
,ti'
"u,, in,"i
ocesl oE Escundtu o senslrollntr tiinlR "i",f
]ui .{miel.
scel pricirl

;r. ;-.

i;presionat in cartea lui G. tbrdileanu a iost

,,tr,rr, l;.r,
nefireasca lui tinerete." (Octav Sulutiu in Rom1nia /iterar:i, iunie 1933)

Care este liantul principal intre ceie ,,trei

Acjele"? Propunefi ii discuiati mai multe varianTe
de rdspuns, analizand identitatea biograficd in
opozitie cu cea sufleieasce.
3. Citili fragmentul:
,,Raporturile mele cu familia M... sunt de naturd speciald. Mai tAndr numai cu zece ani decat
doamna M..., fac pafte mai curand din generalia ei.
Cu toate acestea, in chipul cel mai natural, Adela si
cu mine formam un grup, o (societate> aparte,
pentru cd o femeie de cincizeci de ani e fird indo-

iala bitr6n,i; pentru cd doamna M... era maritatE

pe vremea adolescenlii mele, ii rapofturiie dinrre
adolescent pi femeia maritata au persistat; pentru
ci boala ii dd zece ani pe deasupra ;i pentru cd
pi cre! cd e _cauza."pl,tlgip.al?
cglceplia. ei dg l1ia;
tii mo;tenit5 de la parinti,ofage pi mai batrAn5."
a. Extrageli fraza din care se vede ci trdsdturile sufletepti, mentilitatea, vArsta interioard au,
pentru Emil Codrescu, mai mare importantd dec6t
cele trupettr, aorca varsE ororogrca.
b. Ce,td*turi ale penonajuluf mai deduceli

din acest

fragment?

':,

203

5
'-:.+-:F:..

"-;i*

4.

Ce importanld are varsta eroului din acest roman? pornili de

la urmdtoarea observalie a lui G. Cdlinescu: ,,Varsta eroului este patruzeci de ani, treapta maximei intelectualitati. Emil Codrescu e indrigos-

tit de mult maitanera Adela pe care a cunoscut-o de copila. El n-a fost

in stare sd treaci de la familiaritatea intre om matur sr copil la intimitatea sentimental;, si fata s-a miritat cu altul. Dar apoi s-a despdrfit
si quadragenarul ar putea sd se simte, fala de femeie, maiin largul lui.
ll incurci merunte cazun de conttiintd mdrite cu lentila si fdcute aoucdtoare de anxietSfi. " (lstona literaturii romene de la origini pSna in
prezent, Bucure5ti, Fundafia Regala pentru literaturE ii arta, 1941)
lmagine in oglindd

( oic-tionar literar )
Roman de analizd
- sintagma folosita
in critice pentru a desemna romanele care
se

bazeal, oe ,nvesl gdrea oelaltato a vre-

Jir interroare, pe observatia psihologicA.

Disectia sufieteascE devine metodd, iar

cazurile de constiinti sunt subiectele

acestor romane. Holrensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Anton Holban, Mihail Sebastian au scris asemenea romane.

in studiul

Creatie

si analiza

lbrdileanu

compara oo,a trpurr oe roman.

1 . Romanele de creatie, scrrse ra persoana
a lll-a, in ca.e accentui caoe pe. ,,r^{dtrsarea oersonagiilo. si componarea lo-. cr,

alte cuvinte totalitatea reprezenrariior

concrete pe care .e putern avea oe la ele'
si oe nararrune. Autori care oau intetetate

creatier suni, de pilda, Liviu Rebreanu

(/on), lonel Teodoreanu (La Medelenl, Mthail Saooveanu (Neamul $olmdrestilor),
Cezar Petrescu ('intu necare).
2. Romanele oe analizi, scrise in genere ra
persoana i, patrund in sufletul personalulJr s pu. accent pe descrierea stanlo'sufletepti. O varianti a romanului de analizi
este romanul-problemi, unde:,,analiza,
uneori adancd s srgura, nu este fdcura ir
vederea stdrilor de suflet pentru ele inseie, ci in vederea rezolvdrii problemei",
problemii ,,de psihologie sau de morald".
in orrce ro'nan existA ambele tendrnte.
numar cd de obicei una dintre ele e dominanti. lbrdileanL face s; o ierarhie a acesrora. ,.Creatia e superioard analizei. Arta
ItterarA fdrd anaiizA poate s; existe. Fara

creatie, nu". Ca exemplu de,,creatie"

fbra urma de analizd esre dar genul dramaric. Pe de alte parte, creat,a precedE,
cronologic vorbind, anaiiza: ,,Omul int6i
p.rive5te in afara si mult mar tArziu se intoa/ce asuora lu' insusi f ...] Deci analrza e
postenoare Iulterioara] observatiei. "

Analiza stirilor sufleteFti

,,Ana lui lbrarleanu in unicul roman al maturitetii creatiei sale rezidE fire;te in iscusinlele analistului. ;i, dincolo de acestea, intr-o tehnici a orchestraliei.
Epic, lucrarea prezintE o oarecare sdrdcie a resurselor. Constru$ia, fard sd fie
deficitard, e indeajuns de simplistd. Spiritul naratiunii imprumuta virturite muzicii mai degrabi dec6t pe acelea ale arhitecturii. S-a vorbit despre poezia
latenti a mrculur roman. Eroare. Lirismul infuz este un refrex inpeldtor al discursului. Prin structura sa, in ciuda formei subiective, a confesiunii, a jurnalului, naraliunea este obiectivS precum,o sonatd. Dar tot ca ?ntr-o piesii muzicala,
remarcdm prezenta unor acorduri fundamentale, a unui sistem armonic inqenios." (Nicolae BalotB, Romanul rom1nesc in secolulXX Bucure'ti, Editlra
Viitorul Romdnesc, cap. G. lbrdileanu, romancier si moralist, 1997)
'f

Pe baza Dictionarului literar aldturat, ar6tali prin ce diferd per-

sonajul masculin de cel feminin, in privinta procedeelor literare. Care

dintre ele tine de ,,crealie" (in sensul lui lbrdileanu)si care de analizii?

2. Dezbatefi care dintre cele doud personaje este mai compiex, pornind de la urmdtoarele rdspunsurr:
. bdrbatul, pentru cd despre g6ndurile;i sentimenteie lui stim
totul, in timp ce despre trairile intime ale Adelei nu stim nimic orecis, putem face doar supozilii;
o femeia, pentru cd misterul ei este intreg, nu e distrus de
puteli servi de aprecierea lui lbraileanu din
,,analize". Aici
Creatie pi analiza la adresa personajelor feminine ale scriitorului rus
Turgheniev (1818-1883): ,,Turgheniev, pict6nd pe eroinele sale cet
mai seduc5toare prin figurS, temperament, conduita, tine ascunse
gAndurile Ior interne, conlinutul detaiiat al sentimentalit6lii lor. Nu
le analizeazd (si nici nu le pune
am zice: nu le lasE
s6 se destiinuiascd cuiva). [...] Cetitorul (ca;i eioul) e chinuit, con*ient sau
inconptient, de misterul pe care nu-l poate dezlega...";
nu se poate vorbi de superioritatea vreunui personaj sau
procedeu, ci de contrastul fertil dintre ele (abia prin al5turare se distrng, fiecare in felul sau).
3. Comentafi c6teva fraze-cheie pentru psihologia doctorului
din scena petrecuti intre cei doi in ultima searS:
,,|-am sdrutat mAna 5i bralul ca un amant...Cu ce drept?"

vi

I
s

c
n

t.J

tr

,,E rusinos sd inclin spre ipoteza cd md iubeste".

,,Nu am intrebat-o nimic, nu i-am cerut nimic, nu i-am propus

nimic, nu i-am fagdduit nimic."
4. Scena din seara de dinaintea despirlirii poate fi socotite
una limpezitoare a ambiguititii sentimentului dintre cei doi? Daca
da, din perspectiva cdrui personai?

tl

Unitatea

Perioada

DINCOLO DE TEXT
'1. Citili urmitorul fragment referitor la titlu,
din scrisoarea pe care mai tSndrul critic G. CSlinescu i-o trimite lui G. lbraileanu la ianuarie 1933:
,,Titlul Adela insd nu merge. De ce? Pentru
ci numele este trdsdtura de unire intre valoarea
absoluta pi valoarea relativi a unei carti. Din punct
de vedere absolut, numele e indiferent, dar pentru

cititorul romdn Adela nu exprimd, sau mai brne zis

nu sugereazd pe eroind. Toli cei care au auzrt de
acest nume
- comun in Moldova - au fost riu
innpresionali. Sevasta, Ecaterina, iugenia sunt
nume reaie, e drept, dar nu sugereazS. Fanny ei'a
insd o m6ngdiere, un cognomen fiat. porecli, supranume] pentru o fantasmS! Un nume din ace.ta abstract si m6ngdietor este de trecurntd. Va rcg
sd-mi iertali aceste observatruni... "
Discutali probiema numeior personajelor
intr-o operd literarS.
2. La tema numelor lbrdileanu mediteazd
inc6 din 1926.latdt un fragment din Numele propril
in opera comicd a lui Caragiale: ,,Gherea spune
undeva cE lui Caragiale ii era imposibil sd conceapE o opera, pdnd ce nu 5tia exact numele tuturor
personaoiilor. [...] Scriitorul care pune peisonagiului un nume oarecare, la int6mplare, sau, in cazui
cel mai bun, un X ori un nume provizor[iu], cu
g6ndul si giseasci numele potrivii mai pe urmd,
dd dovadd ci nu vede personagiul, cE nu e creator [,..]. Se zice cd Balzac, c6nd avea cje scris un roman, cutreiera strdzile Parisului cdteva zile, ca sd
se inspire din firmele negustorilor."
Faceli o listd cje nume oentru un roman inspirat din prezent.

3. Citili, din romanul

La Medelenide lonelTeo-

doreanu (bun prieten cu lbrdileanu ;i vecin la una

dintre ultrmele adrese ale acestuia), portretul profesorului Monicdi intre cdrliie ,,insuflefite". Modelul
personajului a fost chiar G. lbriileanu (Bucurepti, Editura Cartea Rom6neasci, vol. lll, 1927 , pp.213-214).

i
de critici este legatd de misterul femtnin vs. misterul
masculin pi, de aici, de personajul cel mai atrdgdtor al
cdfiii, care ar fi sau Adela, sau doctorul. Spuneti-vii
opinia, dupa ce citifi urm,itoarele fragmente:
,,lntuilia lui lbriileanu consti insd in a fi rdmas
la acel <nu stiu ce> si <nu 5tiu cum> care reprezintd
farmecul feminin. S-a vorbit mult de Codrescu pi de
drama sa. Personajul cel mai interesant al cd(ii e totu;i Adela. Figura ei apare urmarita de o predestinare
tragica." (Ovid 5. CrohmSlniceanu, Literatura romlnd
intre cele doud rdzboaie mondtale, vol.l, cap. Analtza psihologicd, Bucure;ti, Editura Universalia, 2003)
,,<li spusesem cd o iubesc, md lisa s-o iubesc. Daci as fi vrut sa-i sarut picioareie, care umblau acum nelinistite in cerdac, sunt sigur cd m-ar
fi lasat, at6t de mult nu mai avea voinld in clipe_le
acelea>. latd: nu e atAt de naivsi de orb cum l-ar
fi outut creoe. Stie nu numai ca Adeia s-ar ldsa iubita, dar cd in fond il rubeste si ea. Misterul femeii
e absent. Codrescu ;tie chiar mai mult dec6t spune: ttre, in definitiV totul despre Adela. Dar despre
el insu5i? Aceasta e intrebarea. Sufletul unui bdrbat care iubepte e infinit, spusese lbrdileanu..."
(Nicolae Manoiescu, op. cit.)

BIBLIOTECI DESCHISE
'E. Citili povestirea scriitoi'ului german Thc'mas Mann, Dezordine si suferinla timpurie. Veli
descoperi cd mica Lorchen iubepte candid ra fel ca
mica Adela, inainte cje a a deveni conttienia ca are
un trup.

2. in romanul Jurnalul seducdtorului de

Kierkegaard vefi gdsi un personaj complementar
cu doctorul Codrescu: bdrbatul care tine un jurnal

al seducliei controlate, nu unul al sentrmentului

incontrolabil si al ezitarii.

CITITI DESPRE...
re Gl{brdileanl,Ft Fnelgaii,luri. despre ezttirtie iui de
ca rom anril :Adela,',g1i.ia lui,pasionatE ;Fentru,revtta V&romeneasce'pfq{gi,atuncl c6nd i.a luatJoc,.casa }i a fost neD es p

CRITICII SPUN
'1. S-a remarcat imediat cd doctorul isi face
,,fi5a medicala" a dragostei, in timp ce la sufletul
Adelei nu avem acces, il putem numai intui din gesturile ei exterioare. Una dintre problemele dezbdtute

p ub

tu

voit sd se adaposteascd la infirmerra Liceului-internat drn lasi, ;

scris Demostene,:'Botezr,ln volumul lui de Memoril (Bucure5tr,
.,
Editura Minenra. i:970).
'
o pe rs pectivii f ernini*E asupra personaiulu [',Adefa gdsili
in caprtotul Adela. tluzii opticedin cartea Corinei Cioc8rlie, Femera in fata oghnzirlCluj, Editura Ecnrnox, 1998).

I ,

Romanul experientei
PENTRU

irucepur

1. Facefi o iistd cu c6teva experienle pozitive (de pirdd o cardtorie reusitd) sau negative (de pilda experienta drogurilor), din care
credefi cd ar putea iesi un roman. puteti pornisi invers, de la romane pe care le-ati citit la consemnarea experienlelor cuprinse in
ele.
2. cuvantul experienld are mai multe sensuri. Ganditi-v; la orele de chimie si biologie, la viata sufleteasci. ia viala de zi cu zi
a celor orn 1ur. ce leagi aceste sensuri diferite ale cuv6ntului experientil

roa
i5ia

9,
no:

t:
noi

lf
I Y I ircea Eliade (t 907-1 986),

(n
pro_

zator, eseist, istoric ai religiilor. inca de la

v6rsta 5colari este atras deopotriva de
creaiia literard
- lucreazd la mai multe
prorecte de proza fantasttcd si realrstd _
gi de cunoapterea 5tiinlificii
de exemplu, studjul insectelor. Citeste- cu avidjtate
drn cele mai felurite domenii. in 'l 925 se

inscrie

la

Facultatea

de Filosofie

din

Bucure5ri Calatoreste pentru studri la Roma, unde preg5tesTe o tezi despre filosofia Renapterii italiene. Colaboreazi intens ia publicaliile vremii. Obtine o bursa
pentru lndia, unde rdm6ne intre 192g pi
1932. Aici, pe lAnga cercetdrile de biblioteca

le

- invata
ttbetana,

sanscrita, se apuca sa inve_

exploreazd scrierile culturii

asiatice si bibliografia stiintificd din domenrul orientalisticii

-,

cautd sd inleleaga

spiritualrtatea orrentald si oe calea expe_

rienlei personale: ciildtorii, inilrere eroticd,
c5utarea unor mentori spuituali (guru),
retragerea asceticd in Himalaya sau initierea in practicile

yoga.ln 1933 este pri,

mit ca asistent la Facultatea de Litere si

Filosofie din Bucuresti. Anii de dinaintea
sr de dupi pederea in lndia sunt cei mai
productivi

in

publicrstica (peste 400 de

titluri in 1926-1928 si i932-1933, adici
peste 80 de texte anuai). ln atmosfera
efervescentd a epocri, strebetutd de numeroase sr aprinse polemici, Mircea
Eiiade este perceput de confratii sai de

generalie ca lider de opinie. Este unul

drntre anrmatorii grupului ,,Criterion,,, ce

reunea reprezentanti at unei strilucite

promotii de tineri intelectuali. Asociatja,

206

rI

Pe'tt

MAITREYI
-

fragmente

de Mircea Eliade

mui
vati

mui
Frar

lnt
Romanul lui Eiiade are radacini autobiografice. Esre o po_
in 1929. Tdnarul inginer Alian, carelucreaza penrru un timp in Calcutta, este
invitat in casa inginerului bengaTezNarendra Sen. Aici se simre ror
mai fascinat de Maitreyi, una din fiicele acesruia, in virsti de 16
ani, care-i dezviluie o lume a triirilor sufletegti, incdrcaa,penrru
experienqa lui de b;rbat european, de mister si de stranietate. Dupe
o simbolici logodni sriuta numai de cei doi, in mijlocui naturii, in
care fata se adreseazi ,,apei, ceruiui cu steie, pidurii, pimintului,.
si in care birbatul primeste un inel ,,lucrat dupi ceremonialul cisitoriei indiene din fier si aur", cu doi gerpi incoli citt reprezentind principiul feminin gi pe cel masculin, intre Allan Maitreyi
Ei
se petrece prima noapte de dragoste. Dar eventuala lor casitorie,
asadar cea intre un european si o indianci, interzisi de traditie, este
impiedicari brutal de pirintii fetei. Txnirul este alungar, ca unul
care a incilcat legile ospitalitiqii, iar fata este inchisi in casi si
pedepsiti cu cruzime. cei doi nu se mai pot revedea, Allan perrece
in munti o perioadi de singurirate si suferinti., iar Maitr.yi, disp.ratd, se di vdnzdtorului de fructe ca si nu fie nevoiti si se cisdt<.rresci fortat cu un barbat ales de pirinqii ei. chabu, sora mai mica
a eroinei, cavza tnvoluntari a tragediei, moare. Eroul ingeiege ci
trebuie s-o uite pe Maitreyi.
Cartea pune in evidenti citeva opozitii (de tradigii, mentalita_
te, sensibilitate): dintre lumea orientali. si cea europeana. dintre
veste de dragoste petrecuti in peisajul exotic ai Indiei,

au,:
-il

mai

fie r:
,,

exp

trresi
ordin

fntoa,

din

Chris,

doct.
^l^--,

contt!'
roma:

in

sti'

Mdnt.

(197Noui,
tulur,

niri

<,

te, da
subco'

presu:
Orlcur
Exerat
Humar

Unitatea

{
Perioada interbelicS. Proza

lnfiintata la 1932, se ciizolva in 1934, pe

fondul inispririr ciimatului politic, care
duce la ineviiabiie tensiuni intre membi-tl
e Mircea E rade se aproole op extrerra

mediul ,,eurasian" (al englezilor stabiligi sau nascuri in India, ra acea

data aflata sub dominatie britanici) gi cel bengalez, dintre libertatea
dragostei

;i

constr6.ngerile tradigionale, pline de prejudecigi.

dreapta. cEtre care pare sd il atraga fervodfo rrl51 (a a Cloc.r,ne. regererari' sp,rrtuare. Din 1940 incleplrneste f unc|i cirplomatice la Londra s la Lisabona. Din
1945 ;e staDiresre ra Da.rs. i' " 956 este
cnemat si predea in Statele Unite, unde
canera iui strintiflca ir soore5ie renumeie.

Romanul esre consrruir pe doui planuri: cel dintii esre povesreconstituiti mai t6.rziu de catre Allan, pebaza unor insemniri
dintr-un jurnal tinut de el in perioada dragostei penrru Maitreyi, iar
al doilea format din citate iuate din jurnalul propriu-zis.

Devrne trtuiarul Careorei cie lstol,: Religiiior

Unrvers larea ciin Chicago, catecjri

la

care. dtn 1985 incoace,

ii poarta numeie.

,.Fac parte itn oeneratra cea ma. norocoasd pe care a cunoscut-o pAna acum

tstona RomSntel. Nicl inarnte, ntci dupd

generatia nodstta, Rornan:u fi-d rfid Cunascut libertatea, belsugul sl disponibilitatea de care ne^am bucurat noi. cei care
an': scit)

intr.

norocul

si

19:: 1911

. I Am a.

apartrn stnguret generatti

((necondrttanate)) tstonceste si an proficet am putut de acest noroc. Ceea ce

h!

Petru Comarnescu numea <experienttalismul> meu nu era declt traducerea l...l nevoti mele leuntnce de a cuncaste c1t mai

muit si cat mai repede " (Mircea Eliaoe,

Fragment autobrcgrafic, in Memont. 9071

1964, Bucuresii, Editura Humanitas, 1997)

Scrierile literare ale iui Mircea Elrade

au ca punct de plecareTie ,,experjcnta"

nemillocita, intensa a realitilt,
-martrarrea
ales sult aspect sDirjtual s erctic
-,
fie realiiatt paralele, fantastice, relectSno
,,exnerenla sacrui..ri", a unei ordirii supraiiresrr ce interfereazi in diverse chipuri cu
crdinea existenter profane. Din cea dintar

categorie fac parte romane

e lsabel si

apeie diavolulur (1930), Maitreyi (1933),

intoarcerea din rai (1934), Huliganil (1935,t;
dln cea de-a doua. nuvelele Domntsoara

Chisilna (,1936), Sarpeie (937;, Secretul

doctorului Hontgberger (1940)

DupA

plecarea definitiv5 din tara, Mircea Eliade

contrnua s5 scrie proza fantastici in limba
romdnd, publicata, in cea mai mare parte,
strdinatare: Nuvele r.1963'i, Pe strada

in

MAntuleasa (1968),

(,1977), Ttnerete

in curte la

Dionrs

fara ttnerete

st

Nouasprezece tran Jaftr, r 1980,.

,,Superstrtta vitali6tii si a randamen-

tului, in literatura mat cu seama, nu l-a

adrasit niciooart-Merg ooate prea depa'-

te, dar am toate motivele sd cred ca, in

subconslientul sa.. e.' punea cartrte ma.
presus de zet, si tor mai mult li se inchrna.
Oncum, n-am int)lnit pe nrment care sd le
tubeasci aEt de pdtrmas. " (Emi Croran,
Exercitri Ce admtratre, Bucuresti, :c tura
hurriairrtas, 19971

ta

-J

Am soviit atatain fa{a acestui caiet, pentru ci n-am izbutit sd

aflu inci ziua precisi cind am intilnit-o pe Maitr.yi. in insemndrile mele din acei an n-am gisit nimic. Numele ei apare acolo muit
mar tirziu, dupi ce am iegit din sanatoriu qi a trebuit si ma mur in
casa inginerului Narendra Sen, in cartierul Bhowanipore. Dar
aceasta s-a intimplatin 1929, iar eu intalnisem pe Maitreyi cu cel
putin zece iuni mai inainre. $i daci sufar oarecum incepand aceast;
povestire e tocmai pentru cd nu gtiu cum s; evoc figura ei de-atunci
qi nu pot retrii aievea mirarea mea, nesiguranga gi turburarea celor

dintii intilniri.
imi amintesc foarte vag ce, vd.z|.nd-o o dari in masina a$teptind in faga lui Oxford Book Stationary _in timp ce eu gi ratil ei,
inginerui, alegeam cargi pentru vacanqeie de Criciun
-, trrl a,v,ur o
ciudati tres;rire, urmati de un foarte surprinzitor dispreq. Mi se
pareauritl,
cu ochii ei prea mari gi prea negri, cu buzele cirnoase gi risfrinte, cu sinii puternici, de fecioari bengaleza crescur;
prea plin, ca un fruct rrecur in copt. Cind i-am fost prezenrat gi qi-a
adus paimele ia frunte, sa mi. salute, i-am vazut deodati bragul intreg gol gi m-a iovit culoarea pielii: mare, brune, de un biun nemaiintiinit pina atunci, s-ar fi spus de lut gi de ceari.. Pe arunci locuiam
inci in Weliesley Srreer, la Ripon Mansion, gi vecinul meu de camera era Harold Carr, impiegat la ,,Army, and Narl'Stores", a cirui
tovari,sie o culdvam, penrm ci avea o sumi. de familii prierene in
Calcutta, unde imi perreceam ;i eu serile, gi cu ale caror fete iegeam
siptiminal 7a dancing-uri. Acestui Harold incercai si-i descriu
mai mult pentru lSmurirea mea decAr a iui braqul gol al Maitreyiei
9i straniul acelui galben inrunecat atir de rurbureror, atit de pugin
feminin, de parca ar fi fost mai mult al unei zeiqe sau al unei cadre
decAt al unei indiene.
Harold se birbierea in oglinda cu picior de pe misuqa lui. Vid
gi acum scena: cegtile cu ceai, pijamaua lut mau,cte mAnjitn cu cremi
de ghete (a betut singeros pe boy pentm intimplarea aceasra, desi
o murderise chiar el, cind se inrorsese imr-o noapre bear de la balul Y.M.C.A.), nisre gologani. de nichel pe panrl desficut ;i eu incercind zadarnic sa-mi desfund pipa cu un sul de hanie,.pe care il
rasuceam pani ce se subtia ca un chibrit.
- Nu zau, AIlan, cum de-qi poate plicea qie o bengaieza ? Sunt
dezgustatoare. M-am nascur aici, in India, gi le cunosc mai bine decit tine. Sunt murdare. crede-mi. $i apoi, nu e nimic de ficut, nici
dragoste. Fata aceea n-are sa-qi intinda niciodati mAna...

'.?'CI7

rl

meu de-arunci, gi nu mi-am adus aminte de ea

de_
cdt cu prilejul coronigei de iasomie, a ci.rei povesre
am s-o scriu eu mai departe, in acest caiet.

Mi aflam, arunci, la incepurul carierei mele in

India. Venisem cu o suml de superstigii, eram mem_

bru in Rotary Club, foarre mandru de cetiqenia

s,i

descendenta mea continental;., citeam mult despre

fizicamarcmatici (degi in adolescenfi visasem si mi

fac misionar) 9i scriam aproape zilnic in jurnal.

DupI ce am predat reprezenranqa locala a uzinelor
.Noel and Noel" gi fusesem angajat pentru desen
tehnic la noua societare de canalizare a delrei, am
cunoscur mai de aproape pe Narendra Sen (care
de
pe atunci inci. era foarre cunoscur si respectat in
Caicurra, fiind cel dintii inginer laureat din Edin_
burgh), gi viaga mea a incepur si. se schimbe.

i-

.,,

^
Allan incepe
si descopere ,,suflerul.. indian.
stind de vorbi cu Maitreyi qi cu sora ei mai mici.

ry
PorumbeiL lemn pjctat

artA jndiand

Asculam toare acesrea cu o nespusi desfim_

re, desi Harold nu intelesese nimic iin cele
ce ii
spusesem eu si credea ca, daci, vorbesc
de brarul
unei fete, mn gi gAndesc la dragoste. Dar
. .irrj"e
cnt de mult imi place si aud vorbindu_se
de riu de
cei pe care ii iubesc sau de care ma simt aproape,
sau care imi sunt prieteni. Cind iubesc
cu adevarat
pe cineva, imi place si ascult lumea birfindu-l;
asta
imi verifici oarecum anumite procese obscure ale
congtiinqei mele, pe care nu le pricep si
de care
nu-mi place si-mi aduc aminte. S_ar spune ca,
pa_

ralel cu pasiunea sau inreresul meu sincer

faqi de ci_
neva, cresre gi o pasiune vrijma;i, care cere
supri_
marea, alterarea, detronarea celei dinrii.
Nu gtiu.

Dar surprinzindu-mi phcut impresionat de

critica
idioati pe care Harold prort gi fanatic ca orice
eurasian

o ficea femeilor bengaleze, mi_am dat

indati seama cd" cevamai adinc ieagi inci amintirea
Maitreyiei de gindurile sau dorurile mele. Lucrul
acesta m-a amuzat gi m_a turburat totdeodati.
Am
trecut in odaia mea, incercind automat si_mi
des_
fund pipa. Nu gtiu ce-am mai ficut dupi aceea,
penrru ci intimplarea nu se afle norari in jurnalul

- Spune-mi o poveste cu un pom, vorbi

Chabu, privindu-gi sora ca sd ingeleagi daci se ex_
primase bine.
Mi gdndii ca ag purea improviza ceva si in_
cepui:
- A fosr odatl un pom si, la ridicina pomu_
lui se afla ascunsi o comoari.. IJn cavaler...
- Ce e aia cavaler? inrrebi Chabu.
Sori-sa o limuri in bengali, in timp ce eu in_
cercam si ghicesc ce am si spun mai departe,
- Un Cavaler visi intr-o noapte ci o zdnit ii
arati iocul comoarei. (Mi se piru atit de ridicol
ceea ce spusesem, inc6t imi fu rusine sa privesc
fe_
tele gi mi aplecai si-mi innod qireturile pantofi_
lor.) Cu ajutorul unei oglinzi fermecate, cavalerul
gd.si comoara. (imi era pesre pudnre si continui.
Mi se pirea ci Maitreyi ingelege jena mea, dar cind
ridicai ochii o vd"zui ciasculta foarte arenri si, apa_
rent, foarre interesad de cele ce vor urma.) Careii
fu insi mirarea, cind pesre comoari descoperi un
balaur viu, cu ochi de jeratec gi gura de foc. (Rosii
pronungand uidmele cuvinte. ) Atunci...
- Dar pomul ? intrerupse Chabu. Ce_a zis
pomul ?
Acela nu era un pom fermecat si n_avea
darul vorbirii: aEa ci.n-azis nimic.

EI

at

in
sc.

lui
Pa
Ce
5h,

ceI
$e2

stri
PUI
PAT.

lac
Kai
sa-r
ezia

2C,a

Unitatea 5
Perioada interbelici. proza
-

Dar de

ce

trebuie si fie fermecat

ti vorbi ? intrebi Chabu.

Mi simqii putin incurcat gi-mi

ca

si

poa_

spusei in g6nd:

pairteism.

- ln sfArgit, asa e povesrea; nu toli pomii au

suflet, numai cei fermecaqi.
Chabu vorbi ceva foarte aprins cu Mairreyi,
gi pentru intiia dati regrerai ca nu le inqeleg deioc
limba. Erau sunere dulci, italienegti si vocale preiungite, parci dintr-un moment in altul ar fi trebuit si se conrinue in cintec,
mi adresai eu citre Maitreyi.
Me inrreabi daci pomul ei are suflet. Eu
i-am spus ci toqi pomii au suflet.
Ce spune

- Dar are ea un pom al ei

- Nu e chiar pom. E arbustul din cune, aceia cu ramurile
?

ps baiusrrada verandei. Chabu ii cia

in fiecare zi mincare: turti ;i prijituri, si firimituri
din tot ce maninca ea.
Eram fericit qi-mi reperam in gind; panteism, panteism.

in original p oeziile vaishnave, citeam emotionar rra_

ducerea Shakuntalei, si nimic din cele ce mi interesau odinioari nu imi mai retinea acum atenfa. priveam rafrurile cu ci4ile de fizicd firl niciun fior.
Uitasem totin af.ard, de munca mea (pe care o sf6rgeam

si)

in sili, agteprind si mi intorc mai curind

Citeva

dupl, mlrturisirea noastri veni

si-mi spuni ci mi-a ascuns arunci ceva. Eram atit de
infaruat de siguranqa dragostei Maitreyiei qi de vozLLe

mi cuprindea intotdeauna in apropieincit o luai indatd in braqe gi incepui s-o sdrut.

Trebuie si mi asculgi, repe#. ea. Trebuie si
gtii tot. Tu ai mai iubit vreodat| a;a, ca acum ?
- Niciodati., rispunsei repede, fere se stiu
daci mint sau exagerez numai.
' (De altfel, ce erau aceie dragoste efemere si
senzuale din tinereqea mea, alituri de patima asta
noui, care mi ficea si uit tot 9i si mi mulez dupi
suflerul si vrerile Maitreyiei ?)
- Nici eu, mirturisi Maitreyi. Dar ake iubiri
luptatea care

rea ei,

am mai a\,.ur. S; qi ie spun

Maitreyi isi deciara dragosrea gi cei doi se vad

sub pretextul lucrului la catalogul bibliotecii inginerului Narendra Sen,

*J

X
Au inceput de arunci aitfel de zile. Despre fiecare din eie ag putea scrie un caiet intreg, intr-atnt
erau de bogate gi incr-atAt au rimas de proaspete in
amintirea mea. Ne aflam pe la incepurul lui augusr,
in vacangi. Rlmineam aproape tot timpul impreund., eu retrigindu-mi in odaia mea numai ca si mi
schimb, si scriu in jurnai gi si dorm. Restul timpuI'ri inviqam impreunl, cici Mairreyi se pregitea in
particular penrnr Bachelor of Arts, gi eu o ajuram.
Ceasurile noastre de arunci, ascultind comentariile
Shaleuntalei, unul lingi ald, pe covor, nepricepind un singur cuvint din textul sanscrit, dar
qezind ahruri de Maitreyi, pentru ci ii puteam
stringe pe furig mAinile, o puteam siruta pe pir, o
puteam privi 9i neciji, in timp ce profesorul, un
pandit miop, ii corecra traducerea sau rispunsurile
la chestionarul gramatical. Cum imi interprem ea pe
Kalidasa gi cum gisea in fiecare vers de dragoste un
aminunt din dragostea noastri tdinuiti.. Ajunsesem
si-mi placi numai ceea ce ii plicea si ei: muzica, poezia, literaatrabengalezi,. Mi striduiam sd descifrez

aca_

qi de Maitreyi.

numim

Cum vrei,

Am iubit indi un pom, din aceia pe care ii

frunze", se pregiti ea si povesteasca.
Incepui si rnd gi o mAngiiai protecror, ridicul.
- Asta nu e dragoste, scumpa mea.
Ba cia, e dragosre. $r Chabu iubegte acum
pomul ei; dar al meu era mare, cici sedeam pe
atunci in Aiipore, pi acolo erau arbori multi si voinici, ;i eu m-am indrdgostir de unul inair gi mindru, dar atdt de gingag, atAt de m6ngAietor... Nu mi
mai puteam despi4i de el. Stam ziua intreagi imbriqiqagi, si-i vorbeam, il siruram, plAngeam. Ii feceam yersuri, fdrd sa ie scriu, i Ie spuneam numai
lui; cine altul m-ar fi inqeles I $i, cand mi mingiia
el, cu frunzele pe obraz, simream o fericire at6t de
dulce, incdt imi pierdeam ri.suflarea. Mi rezemam
de trunchiul lui, ca sa nu cad. Fugeam noaptea din
odaie, goali, gi mi urcam in pomul meu; nu puteam dormi singuri. PlAngeam, sus, intre frunze,
pini ce se apropia ziua, gi incepeam sa tremur. O
data era_sa mi prindi marna, gi am tras o spaimi de
am rimas multe zile in pat. De arunci m-am im.bolnavit eu de inimi. $i nu puteam $ra in par daci nu
mi se aduceau ?n fiecare zi ramuri proaspere ciin
pomul meu cu ,gapte.frunze"...
O ascultam cum se asculti o poveste, dar in
aceiasi timp simgeam cum se depdierzi, de mine.
Cit de complicat ii era sufletul ! inrelegeamrlnci,o
,,gaptq

2c9

r.j-

- $i el tot a$a a vrur sa faci, imi mirturisi

Maitreyi, Dar pe ei nu l-am lesat...
ingilbenii. Yasdzicd,, gi e/ tot aga de muit a
iubit-o gi tot atit de cr6,ncen a suferit ghicindu-se anticipat in dragoste, printr-un pom. Unde imi erau
siguranta intiietigii mele, linigtea mea ? Maitreyi incepu si-mi sirute mAinile gi si-mi spuni ci acum i-a
uitat gi pe gwru, si pe arbore, ca nu md iubeqte decAt
pe mine,

ci

celelalte dragoste n-au fost a;a. Ramdsei

muq cu o sfAqietoare durere in suflet; se niruise ceva,
simqeam o sfirgeali gi o furie impotriva mea, necu-

pini atunci. Asta e gelozie ? mI intrebam.

Daci nu te-aq iubi numai pe tine, n-as avea
curajul si-qi spun toate acesrea, plAngea Maitreyi, [...]
Mi-a mai spus, tot in dupi-amiaza aceea, de
o aiti ciragoste a ei. Avea pe atunci doisprezece sau
treisprezece am gi se dusese cu doamna Sen ia marele tempiu de la Puri, ia Jaganath. Pe cind ocoieau, iaolalti cu mulgimea, coridoarele intunecate
din jurul sanctuarului, cineva se apropie pe nesimgite de Maitreyi gi ii puse o ghirlandi de flori peste
cap. La cea dintii halti in lumini, doamna Sen observi ghirlanda 9i, aflind ci i-a fost pusi pe intuneric, i-o scoase gi o pistri pe bragul ei. Dar, cum
intri in intuneric, Maitreyi simqi iarigi o ghirlandi
in jurul gitului. $i pe ea i-o scoase doamna Sen ia
lumini. De data asta o lui la braq, dar se perrecu
acelagi lucru de cum pigird in intuneric. Cind
ajunseri la sanctuar, doamna Sen avea pe bral gase
ghirlande. Se uiti in dreapta ;i in stinga foarte
m6hniti, pentm cl o ghirlan d5, atirnatb. de gitul
unei fecioare inseamni iogodni. $i atunci apiru un
tinir de o rarl. frumuseqe, cu lungi plete negre pe
um;r, cu ochi pitrunzdtori;i guri rogie (suferii
cumplit ascultind pe Maitreyi descriindu-mi-l),
care cizu la picioarele doamnei, ii atinse rilpile cu
mina gi ii spuse: ,,Mami". Atit. A dispirut apoi.
L-a iubit pe tinirul acesta ani de-a rindul,
chiar dupi ce incepuse si se indrlgosreasci de Tagore. (Aminunrul l-am rerinut; daci se intAmpli si iubeasci pe Tagore, deqi e indrigostire acum de mine ?
Sau daci" dupi mine, in timpul cit o iubesc eu, va
mai veni alrul?) [...] Ascultind-o, mI infioram de
cAtn jungli se afli inci in suflerul qi mintea Maitreyiei. CAte intunecimi, ce flori tropicali de simboiuri qi semne, ce atmosferi caldi. de evenrualitiqi gi
senzualitate. Unde eram eu, in toate acestea ? $i eram
iubit de o fecioara de saisprezece ani, pe care nu o
si.rutase inci nimeni pe zurI in af.arl" de mine...
noscute

Saraswati, zeila invSl6turii, sculpturd in fildes

datd cd simpli, naivi qi clari sunrem numai noi, civilizaqii. Ci oamenii acegria, pe care ii iubeam atit
de mult, incit aq fi voit sI ajung unul din ei, ascund
fiecare o istorie gi o mitologie peste putinqi de
stribitut, ca ei sunt stufogi ;i adinci, complicaqi gi
neingelegi. Md dureau cele ce spunea Maitreyi. Mi
dureau cu at6.t mai mult, cu cit o simteam ?n stare
si iubeasci totul cu aceeagi pasiune, in timp ce eu
voiam si mi iubeasce vesnic numai pe mine. O fiinti care iubegte intruna, pe oricine; poate fi chin
mai insuportabil pentru un amanr ?
Mi-o inchipuiam goali si adolescenti., inclestindu-se de pom cu roari nebunia pasiunii ei. Era
o imagine care mi furbura, mi irita, cici mi se perea ci voluptiqiie cunoscute de ea arunci nu i le voi
putea derui niciodati er4 nici nu le voi purea grerge. Era altfel de dragoste unirea aceea cu frunzele
si cu ramui. M-au torturat, mai tirziu,multe intrebiri: cum se dedea ea lui ? Cum o infiorau pe carnea goali frunzele acelea cu sapte degete ? Ce
cuvinte i-a spus cind s-a simgit pentru inrdia oari
posedati,, robiti numai lui ?...

Imi adusese, inveliti in hirtie argintie, o

crenguti cu frunze, presat;, parfumata, uscati.
Am ar-ut o nestiviliti pornire de furie vizindu-le
gi le-am luat, am incercar si le privesc disprequitor,
dar nu m-am putut st;pani gi le-am ferimatin palme, muscindu-mi buzele.

Unitatea 5

Perioada interbelic6. Proza

- Acum sunt a ta, numai a ta, izbucni Maitreyi,

inlantuindu-mi. Numai ru m-ai invilat ce este dragostea, numai ru m-aiinfiorat; tie m-am dat. Cind ai
rupt frunzeie, eram fericiti. Ce mult imi piace si te
vid minios ca un vint, si mi calci in picioare, sa
nu-qi pese de mine. Te iubesc aqa. De ce te remi

Adio, Allan, adio, scumpul meu. ln viata

viitoare ne vom intAlni iar, dragule. Ai si mi recunogti atunci ? Ai si mi agrepqi ? Agteapri-mi., AIlan, nu ma uita. Eu te agtept. Altui nu se va mai
atinge de mine...

Eu nu-i puteam spune decit atAt:

?..,

Maitreyi, Maitreyi...
Am plecat in a saptea zi dela despirrirea mea
de Bhowanipore. Am plecat dupi ce ultimele doui.
nopqi le petrecusem ascuns in f.aqa casei 1or, spionind lumina in odaia Maitreyiei. A fosr tot timpul
intuneric.
Chabu a murit in aceeasi zi.

Dupi

ce relaqia secreti a celor

doi este descoperita, Allan este rugat politicos, dar ferm, sa piece pe loc din casa inginerului Narendra Sen, f;r; s;
mai aibi posibilitatea de a o vedea pe Maitrevi.
Pieacd in Himalaya. unde singuratarea ii este ,,si
mAngiiere, qi

hrani.".

XII:

Inginerul pleci, gi izbucnii in plins nebunesre,

smulgindu-mi pirul, muqcindu-mi pumnii, Mi intinsei in fotoliu sfirsit, aproape sufocar de o durere

pe care nu gtiam pe ce nume si-i spun, cici nu mai

era dragoste, nici suferingi, ci un sentiment de rctali n;ruire, ca si cum m-a9 fi trezit deodatd singur
intr-un cimitir, firi nimeni lingi mine ciruia sI mI

pling, de la care ag fi putut

agtepra mAngiiere_. Par-

ca fusesem rupt in zece buciri, cici imi simqeam rupul numai o rani, sufletul risipit, nu mai aveam nici
vointi., nici putere si mi dezmericesc o ciip; [...].
Lilu olingea rezemate de ugi.. Doamna Sen
n-a ficut o singuri miqcare de mingiiere, ci a rimas dreapti qi zimbiroare cit timp eu m-am zbetut ia picioarele ei. Am simgit gheaqa aceasta gi
m-am ridicat gtergindu-mi ochii, suspini.nd.

ia-1i ceaiui, vorbi.

Am pus mAna pe ceagci, dar m-a inlbuqit un
hohot gi mi-am ascuns faqa cu bragul. Lilu n-a mai

putut rlbda gi a fugir pe coridor, plingind. Doamna Sen a rimas tot acolo, lingi ugi, privindu-md.
cu acelagi surAs ingheqaq pulin barjocoritor, indemnAndu-mi:

Ia-gi ceaiul...

[...] cAnd am coborit treptele

verandei,

mi-am ridicat ochii spre balconul cuglicine s,i am

vdzut o clipi pe Maitreyi. Atunci m-am auzir strigat, un gipit scurt gi inspiimintitor, gi am zdrit-o
cum cade lati in balcon..,

lmi amintesc apoi de un telefon dat de Maitreyi intr-o dimineati.

XIV
Lunile pe care le-am perrecut in Himalaya,
intr-un bungalou dintre Almora si Ranikhe:. sun:
prea trls[e 9i prea senine pentru a le putea povesr;,
ca o urmare nefireasci la dragostea 9i despirqirea
mea de Maitreyi.
Am ajuns aici dupi ce am fugit rind pe rind
din Delhi, Simla, Naini-Tal, unde intilneam prea
muiqi oameni, si mai ales prea mulqi albi. Mi temeam de oameni penrru ci trebuia si le rispund la
salut, si vorbesc lucruri firi nicio importanqi,,
s5-mi pierd timpul; gi astfel, nu puream rimine
atdt de singur pe cit voiam eu. Singuritarea imi era
acum gi mAngiiere, ;i hrani, Puqini moderni, cred.
au cunoscut o solitudine mai aspri si mai dezni"ciijduiti ca mine. Din octombrie pAni in februarie,
n-am vizut decit un singur om: pe paznicul bungaloului. [...] Petreceam tot timpul in pidure, cici
vecinitiqile Almorii cuprind cele mai frumoase
piduri de pin pe care le are Himalaya, qi le curreieram in lung si in iat, reluind necontenir acelaqi
film interior al dragostei mele cu Maitreyi, inchipuind fel de fel de intdmpliri, unele mai fantastice
decit altele, prin care noi doi ajungeam fericiqi, intdlnindu-ne intr-o singuritate nepi.trunsi de nimeni sau in acea cetate moarti de la Fatehpur-Sikhri, sau in vreo colibi pirisiti din jungli.
Asistam ziua intreagi ia desfigurarea aceiuiagi
vis fantxtic, care ne izola pe noi doi, pe mine gi pe
Maitreyi, de cedalte lume. Fapte de muk uitate igi recdpatau prospeqimea".qi inchipuirea mea ie implinea
ie adAncea, le lega

inre

ele.

Aminunte pe care atunci

nu ie luasemin seamt bau acum iretregul cAmp

ai viziunii mele interioare. Oriunde me ducJam, o indlneam pe e4 printre pini gi mesteceni, pe st6.nci, pe
drumuri. Atit de mult triiam cu povesree ece:$ta minunati, incit orice chemare din afari mi,ft$piimsnta"

2,1:1

TI

-t

-Ti
?

( oiclionar cultural )
CircL!mstantele aparitiei romanului
Maitreyi. Editura Nationala din Bucuresti,
condus; de profesorul Al. Rosetti sr finan_
late de bancherul Aristide Biank, anuntd
un premtu pentru roman (,,Techirgiol_Efo_
rie") 1n valoare de 25 O0O de lei, care urmeaza se fie decernat la i 5 martie 1933.
in plus, manuscrrsul ales va ,,editat si
de-a doua zi pus sub ttpar" (Rom6nra lite-

rard nr.49,1932). luriui este alcetult din

criticii Perpessicius, !erban Cioculescu,
G Cdlinescu, Mihat Ralea pi prozatorul
Cezai' Petrescu. Din 50 de manuscrise, ro-

manul Maitrevi ai tan;rului de 26 de ant

Mircea Ei,aoe, este ates in u. anrm,tatc.

lndia
- Capitala New Delhi. Dominatia
britanrcd asuora Indier veniii dupi c.".
musurmani, dureazi i:ire 1 t-72 si 19+i

aproape m; flcea si sufir fizic. $tiam ci gi Maitreyi, acolo, in celula ei

din Bhowanipore, se gindegte tot atet de adlnc la mine, la viata noastri impreuni" gi comuniunea aceasra in inchipuire ne lega parcd pe deasupra evenimenrelor, ne lega in ciuda despi4irii gi a mo4ii.
Cind era lund,, rreceam prin pidure, pini la piriul din vale, 9i
indrziam mulr pe o srance, privind apa, strigind: ,,Maitreyil Maitreyi!" pini ce oboseam si imi auzeam glasul rot mai stins, aproape

E4reJA
ucrie

o toapd. Atunci mi intorceam acase, pe acelagi drum, cu o impica_

re nespusr in suflet, cici mi se perea ci Maitreyi imi ascultase che-

$i

Calcutta

- oras din estul Indiei, port in

Delta Gangelui 5r a Brahmaputrei, in regiunea BengaJ. Fondar ir I 690 de cdrre oriranrc, a fost capitaia Urji intre 1772 st 1912
Bhowanipore
- cartier djn sudul orasuCalcutta, unde locurau benoa.ezi c,

lu

profesiuni liberale (avocati, profeson, medici, arhitecti s.a.)

Oxford Book Stationary, Army

Navy Stores
C

alcutra.

re m\d ll

cI vorbele mele au fost purtate de api gi de vint pini la ea.

Nu gtiu daci vier,uiam sau nu real, in atdrea luni de completi solirudine, dar aceasta era singura mea pudnqi de supravieguire. Nu mai
eram de mult dnirul vinjos si optimisc, qtiind ce vrea si ce poare, europeanul indrigostit cie tehnici gi pionierar, care debarcase cindva
in India ca s-o civilizeze. Torul mi se pirea zadarnic, fire sens. Totul, in afarl de acele cateva luni aie dragostei $i nenorocirii mele.
marea,

eql de

fi-ml
'ette

epz

patiua

.ca

.o
we,
c4 un
mpq, c

ae tnueal

M cAr
sleai rcr

l.c4

eor tuperil

'die cultutl
Lec

ti. mc.

Nore lextcaie

de cgpii

era-$,

dandng, s.n. (englezism)

cuv6nt intrebuinlat de tinerii interbelici pentru dans si
pentru locaturite unde se putea dansa
boy(engl.)
biiat, aici cu sensul de servitor; este numele care li se dEdea de cdtre
englezi seruirorilor autohtoni
Bachelor o/Arts (engl.)
licentiat in arte

mele ef
lt@tea ti
Mircea )

lcdorulai;

panteism, s.n.
conceplie metafizjcd care identifici divinitatea pretutindeni in nature
pandit, s.m.
titlu dat savantilor, eruditilor brahmani din India
guru, s.m.
maestru spiritual hrndus, mentor
bungalou, s.n. (englezism)
locuintd construitd de europeni in India, din lemn

din impletituri de trestie, cu un singur etaj pi inconjurat5

h,

si

cier

de verande

rec

cor

poet indian (sec. lV-V d.H.),

autoru dramei Sakuntala in care se povestesc episoade din dragostea Sakuntalei

sr

cell
cd

anci

de
in

racazine erg ezesr dr.

Y.M.C.A. (abr.)
Young Men's Christian
Association (Asociatia crestina a tinerilor).
Kalidasa

fi

a fosl
,i cu,

cand lndia isi proclami independenia,

ciupa ce in 'l 935 ipi obtinuse autonomia.

ae,

a regelui Vishvamrti-a.

Upani;ade
parti din \.uede, scrrpturi
ci'e ndrene, 1r numar de 4.

sa-

DISCUTAREA TEXTULUI

Farmecul Indiei, intre dezvdluire si ascundere

,,V-a; spune ci e cea mai frumoasd si mai trisu carte pe care am citit-o.
[..'] Misterul lui Maitreyi rimine inchis ca un inel aruncat in mare. !i e cu atdt
1'1'13r gru de explicat acest rnister cu cat nu sti, oe unde incepe,
totul fiind cuprins intr-o derutantb simplicitate, de ia prima pagina p6n5 la cea din urma

Vaishnava rooeziire vaishrave.

- poen
medievai uncie e relataG iubirea tinerer
pistorite Radha pentru zeul Krishna, se-

Mircea Eliade este un scriitor lucid si cele mai febrile pagini ale sale indica, in
cele mai parerice nqomente, prezenta unui ochi scrutetor ce nu iart; evadEri lirrce f...1. Totusr,
nu stiu ce inexplicabil dar de poet, cartea este construitd
pe elemente strict eprce pj pe observalii contrnuu lucrde, intr-o luminii calmi
sj
dureroasd de poem." (Mihail Sebasti an, Mircea Eliade: ,,Maitreyi,',in Rom6nia

ducatorul infidei.

literard nr.64, 6 mai 1933).

Rabindranath Tagore (,, Robi Thakkur,,)

(1861-1941), poet indian laureat al premiulur Nobel pentru literatura in 1913,
impune o imagtne noua a femininului.
A vizrtat sr Romania.

p'r

1. Ce importanla are cadrul exotic al romanului? Alegeti dintre rdspunsurile de mai jos sau propuneti altele:
. este esenlial, intrucAt el produce ,,vrejirea,' lui Allan;
. este important pentru relevarea diferentei de mentalitate
dintre cele doud personaje;
. produce intensificarea triirii dragostei la ambele personaje
principale;

. determind drama care, intr-un cadru european, n-ar fi existaU

r dd una dintre componentele poetice, mitice ale cartii;

!
t

(oi
Maiti
limba
ru

0tre

li>lo

Unitatea

Perioada interbelicS. Proza

.

arnetul meu

este simpld recuzitd, dragostea s-ar

fi petrecut

la fel in ori-

ce cadru.

2.

Exemplificali rdspunsul ales la punctul 1 prin episoade

orn roman.
3. Analizali episodul poveFtii copacului spuse lui Chabu, pe

de CAMIL EALTAZAR

baza reagiilor fiecdruia dintre cei trei interlocutori. Cum vi le explicali?

4.

Cronica lui Camil Baltazar ap5rutd in

Romenia literard, N.76, 29 iulie 1933

,,

Md srmt sr,nghen rncep6nd

si

:criu

despre ultimul roman al dqmnului Mircea

Eiiade Sunt lncd in febra contagioasd

..r-^
ff'nde A rv,urL,Lf'
Atjattra,ti o<-4
LJ.:
v^ lorLg
contagiaza) 1...1
lart,
rL-.err ti

\r'ilruLL

Cartea lui Mircea Eliade m-a cucerit:

cartea rnimei mele

"

-..Lotg

(Camil Bahazar)

lubitoare de poezie, Maitreyi a nutrit ani de zile o dragoste

intensd pentru Rabindranath Tagore, dupd ce iubise un arbore. ln
ce mesurS ajuti sau impiedica aceste poveFti apropierea dintre
Maitreyi si Allan?
5. Citili urmetorul fragment din Memoriile (1907-1960) lui
Mircea Eliade (Bucuretti, Editura Humanitas, 1997);i comparali-l
cu cel analog, dinspre finalul romanului:
,,M-am de;teptat in dimineafa de 18 septembrie. De fapt, incepusem sa mi de5tept in timpul noplii. Aproape cE nu inchisesem
ochii. Maitreyi izbutise sa-mi trimitd un bilet in care ma anunta ca
pdrintii aflaseri to: sr ce fusese silit; sa mdfiuriseasci. Dimrnear.
Dasgupta m-a chemat in birou ii mi-a spus cd sdndtatea lui precard
nu-i ingaduie se mi gazduiasca ;i mi-a dat un plic pe care trebuia
sa-l deschid numai dupi ce voi ajunge in Ripon Street. Trebuia sd
plec chiar in dimineala aceea, pe loc. C5(ile pi lucrurile mele vor fi
transportate in cursul zilei. Doamna Dasgupta, cu figura ei frumoasd, ?nghefatS, distantS, inaccesibila, m-a silit sA menanc acolo, in
fala ei. Nu puteam pleca din casa lor fard sd mdnanc. inghileam cu
mari eforturi, pterg6ndu-mi ochii pe furip. [...] Aceastd lndie, pe care
incepusem s-o cunosc, la care visasem 5i pe care at6ta o iubisem, imi
era definitiv interzisd. Nu voi putea niciodat5 dob6ndi o identitate
indiana. Speranla noastrd, a mea sia lui Maitreyi, cd ne-am fi putu,
cdsdtori se dovedise o iluzie. lnvatasem destuid fiiosofie incirani ca
sd 5tiu c6t de greu este sd te eliberezi de iluzii, sd te trezesti din vis"

Femeie exotice pi

zeili

,,Fata il lasa rece la inceput, are chiar impresia cir pdrinfii ei vor sd o cisetoreasce neapdrat cu d6nsul (in realitate doreau pur si simplu se-l adopte).
Pe urmE, Mairreyr reuFeste sd-l tulbure si s5-l intrige, ca sd sfarseascd prin a-,
stArni o puternicd pasiune. Cartea, de un lirjsm 96lgAitor, e
- cum s-a spus
un strigit a{ dragostei, foarte pur. Allan descoper6 stupeiiar l,incantat 1n
-iubrrea Maitreyi-ei o
expresie inedita a erosului, amestec inseparabil de altitudine spjrituald si comunrune intimd cu telurjcul si elementarul." (Ovid S.
CrchmSlnicean u, Literatura romAnd intre cele doud razboaie mandiale,vol.l,
Bucurestr. Editura Universalia. 2003).

I'

( oic-tionar cultura! )
Maitreyi

nume

Upartisade. Maitri

une p.eotese

irseanna in

iinba scrier'lor vechi r^diere

d,'r

sanscrird.

,, p'reLen'e.
ir hrro" <i ocro rrnr,l r{,niro nrrnr,niilo ocon-

trale aie vretri

Personajul feminin susline e;afodajul intregului roman.

Precizafi, pe baza fragmentului de mai sus. tapele dragostei pe
care o triieste Allan.
a. llustrati-le cu citate.
b. Explicati-o pe prima, prezenti chiar in debutul romanului,
3. Cititi dictionarul aldturat. Ce alte elemente tl fac pe Allan
sd o scoatd pe Maitreyi din rdnduf femeilor obignuite ;i sd o incarce cu sacralitate? Porniti de la urmdtoarele sugestii: infSliparea,

213

...,"iF

---

<,:.

I
air-.-:r:-

,:&4ry.$:.':'

oic_tionar

literar )

Romanul experientei
categorie care
valorifrca ra maxtmum,-orin personajele
propuse, trdipa cAi mai jntensi a unor
experiente personale de orice tip. Se ba_
zeazi adesea pe crearea impresiei de au_
tentrcitate, fie prin inserarea unor elemen_

te despre care citjtorul ttie cu certrtudine

ca tin de realitate (biografii reale. pagini
de
gazetd etc.), fie prin imitarea acestora
Trairea pana ta capet a uno. experiente

c6t mai variate, rolul lor de ,,gimnastici a

constiintei" 5i tinta lor finala ,,armonia organrci, echilibrul fortelor lEuntrice,, sunt
teoretizate de Mircea Eiiade incd la 20 de
ani. Le gasifi in volumul sdu ltinerariu splritual. Scrieri de tinerefe, I 927, Bucuresli,
Editura Humanitas, 2003, pp. 289_292.

care pentru un european pare desprinsd din pictura

indiani cu zeile vesnic tinere; misterur comportdrii fetei ;i rituarurire ei stranii; felul ciudat in care inlelege dragostea; diferenla izbitoare

dintre felul

ei de a fi si cel al fetelor europene sau euroasiatice.

4. Care sunt, dupe p6rerea voastrd, cele mai surprinzetoare
mdrturisiri ale lui Maitreyi cdtre Allan? Dali rdspunsul
in functie de
una dtntre urmdtoarele sugestii:
' cele care aratd diferenfa maximd fat5 de mentaritatea europeane;

'

cele care-i cer fetei incdrcarea reguriror propriei tradilii;

. cele care-l tulbura cel mai mult pe Allan.

5' De ce este Maitreyiun roman ar experientei, ar trSirii? G5-

silr un rdspuns propriu pornind de la urm5toarele explicatii:

pentru cd eroul este un alter ego al autorului din

'

t
J

li

I
I

ir
r;
E

r(
(c
J

p(

ll

a cSrui bro-

t^

grafie Ftim ca povestea este autenticd, a fost

,,tr5itd,,piin realitare;

' pentru ci, indiferent de biografia autorurui, romanur convrng:, creeaza impresra de experienld autenrrci, iar eroii
iui isi triiresc cu intensitate draqostea.

vd

ce,

DINCOLO DE TEXT

Alt

I'

ga

inc

Existd pi o versiune a poveFtii datoratd personajurui

femr-

nin' cititi Maitreyi Devi, Dragostea nu moare (versiunea rom6neasci de ltefan Dimitriu si Theodor Handoca, Bucure5ti, Ecfitura

Almateea, 1999). Este scrisd, la 5g de ant, de cdtre modelul

de
odrnioard al eroinei lui Eliade, pentru a restabili
,,adevdrul,, . or, i,teratura, chiar si cea a experientei, e ,.minciund adevirati,',
adicd ficfiune convingdtoare si nu trebuie sd dea socoteald
realitalii.
ln Dragostea nu moare t6nirul de 23 de ani este numit chiar Mrrcea, iar eroina Amrita. personajul real era fiica profesorului
si firosofului Surendranath Dasgupta.
2. Citili gantier (j935), jurnalul prelucrat 5i comentat, ,,jurnal
retrospectiv", cum il numeSte printr-un paradox Eugen lonescu,
in
care Mircea Eliade i;i consemneazd experienta indiand.

for
r-ll

tdti

tns

All,
mrs

eie
rac(

nee
ttEo

CRITICII SPUN
nigi
Critica a pus trdirea
pe care Eliade o aldturd, o
- noliune
preferd chiar ,,experientei"
si exoticul in baranfd. Varoarea
acestuia din urmd a fost insa -diferit perceputd. Discutafi-o
si vor,
in funclie de propria inferegere a acestui roman, dLrFa ce cititi
fragmentele de maijos:
,,Mircea Eliade dezvdruie romanurui romAnesc
!inuturi umane noi, ii aduce prin ferestre brusc deschise un att cerc,
o artd ru-

min5, alte culori, de o intensitate p6na ra er ne5tiutd, psihorogii,

siluete, drame pi momente care nu creeazd numai un
mare
scnr-

reali
5ove

Gjeli

turd

Unitatea q

Perioada interbelicd. Proza

tor, dar inaugureazd un alt drum in arta noastrd

literard. " (Mihail Sebastian, op.cit.).

..int6lnirea a doi indivizi de rase felurite

inti-un decor sugerat, nu at6t plastic, c6t prin siguranta amdnuntelor sociale, e memorabilS. Mircea
Eliade a imbogSlit literatura rom6nd scriind int6iul
roman exotic in adevdratul inieles al cuv6ntului."
(G. CSlinescu, lstoria literatuni rom1ne de la origini plnd in prezent, Bucure;ti, Fundalia RegalS
pentru Literaturi ii Arta, 1941)
,,Aparent roman <exotic>, Maitreyi reconstituie o revelatoare diagrama a inallarilor 5i cdderi-

lor pe care le poate cunoapte iubirea intre doi

oameni cu formalii suflete;ti foarte diferite. Adevarul psihologic stripunge insolitul situa!iilor si
conferd experientei o densd substantd omeneasca." (Ovic S. Cronmdlniceanu, op.ctt.,.

2:

1:

t,

t:
:g'

i!'

:l
r.

!
::

a:

:-

,,Opozilia India-Europa din romanul lui Mircea Eliade trebuie redusd la dimensiunile ei reale.
Allan este, de altfei, un om avertizat in g6ndirea
indiand 5i surprizele pe care le mai are nu sunt legate atAt de confinutul unor practici locale, c6t de
forma ior.[. ] Nu e perplexitate in faia unei mentalitSli diferite, c6t dificultate de a ;i-o insu;i. (Una
e a infelege cu mintea, alta a participa suflete;te).
insa, Si e un iucru esenfial, nu se poate afirma ci
Allan fuge de revelafiile acestui suflet complex 5i
misterios; din contra, incearcd sd se apropie de
ele. lubirea pentru Maitreyi opereazd in el un miracol. Dupd forla magicS, pnn care orbe5te ratiunea, aceasta e a doua trdsdturd a oasiunii: pasiunea converte;te." (Nicolae Manolescu, op. cit.).

:
::

BIBLIOTECI DESCHISE

!:

*.

i4;
3:

:.
i.
i.

j
a

_l l

'1, Nuvela fantasticd Secretul doctorului Honigberger de Mircea Eliade este inspirat5 tot din
realitate. Dodrorul Honigberger a fost un medic bratovean care a ajuns in India 5i 5i-a scris memoriile.
2. Fermecdtorul roman al danezului Karl
Gjellerup, laureat al Premiului Nobel pentru literaturd in 1917 , Calatori in eternitate, bazat pe ideea

Vas indian de aroint sfarsitul secolului al

Xlxlea-

inceputul secolului al XX-lea

reincarnirii din religiile orientale, este o poveste

de dragoste ,,eternd" in cadru indian.
3. Siddhartha. a poveste indiana este un mic
roman din 1922 al scriitorului german Hermann
Hesse, despre cdutarea sensului lumii si cdutarea
de sine intr-o lndie strdveche.

crTrTr DEsPRE...
Despre experienfa indiand a lui EIiade a scris un capitol
consistent Radu Jurcanu in Mircea Eliade. Prizonierul lstoriet,

Bucuretti, Editura Humanitas, 2005. Citili capitolul /ndta,

oo.201-220.
Despre personajul Maitreyi in raport cu personaje feminine din proza fantasticd citili capitolul Femeia tuturor postbilttalilor din Alfabetul doamnelor de loana PArvulescu, Bucurepti,
Editura Crater, 1999, pp. 121-126.
Simbolurile din proza lui EIiade (in special cea fantastic;)

sunt adunate si explicate de Doina Ru5ti in Drcflonar de simboop"'rr'tui wircea'ttiaae, edrlia a tlt-a revdzute 5i addugiir,
ll\r 4vvJ.
2005.
ta, Bucuresti, Editura Tritonic,

iir

fnformativ,
descriptiv, narativ
TEXTUL INFORMATIV
Textul informativ urmire;te transmiterea unor informatii
privitoare la date, fapte fenomene din rearitate.
5i
cere mai importante texte informative sunt stirile, articolele
din ziare, textele de informare tehnico-stiintifice. cand anarizati un
text informativ trebuie sii stabilili:
. la ce se referd informatia;

.cum

oferita informafia (tonul comunicirii: so,bru/umor:isticeste

etc.;

lexicul colocvial/neologic; structura enunturilor, succesiunea lor; tipul de implicare a autorului etc.);
. scopul cu care este oferitd informatia.

Modul de structurare a informaliei difera in functie de

Celebre reviste rnterbeilce

*ol"r' il
r"..'"i"i p*

canalul prin care aceasta se transmite' i"r.",.i*"",

cazul cirora informatiire sunt, de reguri, foarte
sa scrisS, enciclopediile etc.

t.

Citili textul de mai jos. Discutali intre voi gi notali

?n

caiete trisdturile care ii conferd acestuia caracterul unui text rnformativ.

na

ne
ur

,,Un puternic seism cu magnitudinea de opt grade pe scara

Richter a zguduit insulele situate in sudul pacificului, in apropiere

de regatul Tonga, a anuntat ieri centrur american de studii geologice, infomeaz5 Rompres. o arerta de tsunami a fost emise pentru Noua Zeelandd;i Insulele Fiji. Un val urias a lovit pe 26 octom_
bie 2004 insulele din oceanur Indian gi oceanul pacific provocdnd
mii de morfi si pagube de miliarde de dolari." (D.E.) (Ziua, joi,4
mai, 2006)

ht.
VA
ilt(

>e
I

sen

2.

lmaginafi-va cd rucrali ca reporreri ra radio. DiscutAnd in

grupe de cdte trei-patru elevi, realizafi o descriere de o jumdtate
de
pagind a fenomenului la care se refera informatia, in asa
fel inc6t
textul realizat sE capteze atenlia potenlialilor ascultdtori. Examinati
apoi descrierea realizatd de o altigrupi, comentAnd modulin care
membrii acesteia au reusit sd respecte cerintele necesare pentru un
bun text descriptiv.

3.

lncercafi sd realizati o scurtii naraliune din perspectiva

a unui grup de persoane care a trecur
printr-un moment de cumpdna de felul celui descris in informatia precedentd.

unei persoane sau

^t,.
v,u
<;

16n
:

IE:
toL

,t^ ucc

pu!
lor

cina

cinc
?n

ir

mdr
vol.

Unitatea 5

Perioada interbelicS.

TEXTUL DESCRIPTIV
SI TEXTUL NARATIV

il

t:

:.

Textul descriptiv prezinti imaginea unor

obiecte, persoane/personaje, locuri, fenomene
ale naturii etc. Descrierea poate apdrea in texte literare sau in texte nonliterare. in descriere
sunt impofiante substantivele, care desemneazE obiectele descrise 5i pafiile acestora, adjectivele care se referi la proprietdtile obiectelor
denumite, precum si adverbele care precizeaza
coordonatele spaliale 5i temporale ale celor
descrise. in lectur:a descrierilor trebuie sd observafi: caracterul integral sau fragmentar al
textului, elementele componente ;i contextualzarea obtectelor St lenomenelor descrise, tlpul
(obiectiv sau subiectiv al descrierii), rolul descrierii (de informare, de prezentare a cadrutui), de caracterizare a unui personaj, de creare
a atmosferei; ordinea descrierii: sistematicd

dinspre general spre particular sau rnvers, prin

gradafie
sau nesistematicd.

{1
E:

;,

f
t:

1. Fragmentul de maijos este extras dintr-un

Jurnalal lui Mircea Eliade:

:*:

#.
g

mic ora5 abandonat. Acolo era

New Port
poFta, pi dincolo ;coala comunald... Numai cAtiva
pereli mai rezistd. !i enorme tufe de liliac alb si
bleu. Urc pe un perete ruinat pentru a culege cdte,,

va ramuri pi descop5r un cuib de pasdre. La c6liva

metri de asta, Chr(istinel) zdrepte un tarpe verde.
La doi kilometri, in pddure, o cas5 pdr6sitd ;i,
se spune, vizitatd de stafii. Povestea: un t6ndr cuplu fericit. Sotul se ineaci. Vdduva, foarte frumoas6, refuzd sd se mirite. Ea susline ci nu o incearcd
sentimentul de singuritate, cd-pi simte soful mereu
16nga ea, il vede etc, Pulin timp dupi aceea moare ;i ea. De atunci, se aud zgomote in casd. Harieta crede cE ni;te vulpi pi-au sdpat o vizuind sub po-

2. Autorul descrie o scurti plimbare intr-un

orapel pErdsit. Selectafi din text secvenlele in care
este descris acest loc. Ne aflam ?n fata unei descrieri
sistematice sau a uneia nesistematice? ldentificali
tehnica prin care autorul reu;e5te s5 recreeze imaginea or5;elului pdrdsit. Suprinde!i elementele
de decor, dar pi sentimentul general degajat de
descriere.

Textul narativ surprinde acliuni, intdmpl5ri, evenimente. De regulS, o naraliune trebuie sd indeplineasci urmdtoareie conditii: (a)
sa ?nfaliseze cel pufin doud evenimente; (b)
acestea sa fie dispuse intr-o succesiune cronologicS; (c) ?ntre ele sd existe o legatura de cauzalitate; (d) sa implice prezenla unor persoane sau personaje care acfioneaza. intr-un text
na rativ importante sunt naratorui, acliu nea/intampldrile, personajele, precum si timpul si
spaJiut ?n care se desfdgoard evenimentele.

3,

Textul confine si o ,,schitd de naraliune".

Argumentafi cd, depi foarte scurtd, secvenla poate fi considerat6 o naraliune. Pentru disculie pu-

tefi recurge la caracteristicile naratiunii

a5a cum

sunt descrise in caseta de mai sus.

4,

Constituiti grupe de c6te patru-cincr

eievi. ,,Completali" schita de naraliune sugeratd
de M. Eliade in apa fel inc6t sE realizafi c6teva proiecte paralele de microroman. Reamintifi-vd c;i
romanul are, de regul6, o acliune complexE, structuratd pe rnai multe paliere, dar;i un numdr relativ
mare de personaje intre care se stabilepte o relea
dinamicd de relalii.
5. Pornind de la rezultatele la care ali ajuns,
realizafi apoi o dezbatere pe tema ,,Cum se scrie
un roman". Putefi citiin acest scop eseul lui Mario
Vargas Llosa, Scnsori cdtre un tdndr romancier,
Bucurepti, Editura Humanitas, 2005.

6. Dali c6teva situalii in cazul cdrora ali

recurge la secvente descriptive in economia

dea. Casa se degradeazd si se ruineazd, pulin c6te

pufin, in fiecare an. O persoand cu simlul afacerilor a cumpErat acest teren si toate te.enurile inve-

acestui roman.

cinate. Dar nu vrea sd le v6nda inainte de zece sau

cincisprezece ani, c6nd nu se va mai gisi niciieri,
in intreaga peninsulS, nici cei mai mic petec de p5m6nt de v6ndut." (Mircea Eliade, Jurnal, 1941-1969,
vol. l, Bucure;ti, Editura Humanitas, 2004, p.377)

personaj (Lulu) din romanul sEu Travesti.

z.
nal u I

Citili:'fragment*l;de,iqpq jgq;1efffl!.:din

lui,Yir:":
,, C u

Am

!,artareueu..,run*wdnn1**lrii;,ta

iar:
un:

loarea,;lui:,, LuJa? Mato,. !-iena a rsi.

v6zut o,:rpe :litriputana lr,,,Wectacplul, de

rc (u n d e pirea o rpipupi,roal,',teiicit5, iclipitroa.

re) apezatd pe o banci de pe alee, singur6;r:fnir.o

ci

:2:i17
5

canadiand roFie, fumand. Fafa ii era tumefiatd, ochii ca niste fante

inguste in mijlocul unor pleoape, anormal de groase. Un animal

singur si trist, pe cale de extincfie. o poveste ar fi asa: un scriitor
merge la circ, vede spectacolul 5i ii vine ideea sd scrie despre dragostea dintre un bdiat de 12-i3 ani pi o artist5 maturE, dar mic5 pi
gracilS ca o feti!5. se apucd de scris apoi o cunoaFte pe piticd. rn5i
trd intr-o lume hidoasi ;i fascinanti, care il distruge (v. profesorul
unrat), dar continud sd scrie povestea cu copilul. sfarpitul lui vine
cam odati cu al povestirii. ln story-ul lui scriitorul sublimeazd ceea
ce iseintdmplain realitate, cain omul care r6deal lui salinger. Ar
trebui scrisd int6i povestea, iar apoi <planul real>, ;i mixate. stilurile vor fi diferite: subiectiv, dar nu foarte, in poveste, 5i rece, com_
portrst, pers. a lll-a, in <planul real>. Sd md mai g6ndesc.,,(Mircea
Cirtdrescu, Jurna[ Bucure;ti, Editura Humanitas, 2001, p.256)

8. Mentionali asemindrile pi deosebirile dintre textul lui Mircea Eliade pi cel al lui Mircea Cirtdrescu. va putefi referi la tipul tex-

telo; modul lor de structurar, tehnica de imbinare a secvenlelor

descriptive cu secventele narative etc.

in textul lui Mircea cdrtdrescu existd trei niveluri ale discursu-

f.

lui: primul este un portret succint al personajului Lulu; al doilea

reproduce un fel de ,,matrice narativd / naraliune arhetip,, despre
scriitor si actul scrierii; al treilea este un comentariu metatextual
despre relafia drntre realitate si ficliune. Delimitati aceste fragmente. comentali modul in care scriitura se modifici la trecerea de ra
un nivel al discursului la altul.
1O. De5i realizatd cu o maximd economie de mijloace, prima
secventd a textului
portretul personajuiui Lulu
este de o pregnanlA aparte, devenind o imagine emblematicd, greu de uitat. Comentali tehnica descrierii prin care autorul reuseste o asemenea

performatS.

tt,

A doua secvenfa, ,,naratiunea in miniaturd,,, reproduce

nucleul unei posibile naraliuni. Ardtafi datorita cdror trdsdturi fraqmentul al doilea poate fi considerat un text narativ.
i2. Comentali reflectiile autorului din ultimul pasaj al textului, De unde aceastd pripastie intre ,,poveste,, si ,,planul real,,?

21a

II

Modele epice
Tn romanul interbelic
DELIMITAREA TEMEI

Contextul istoric

;i literar

,,Era la catrva ani dupa sfSrsitul Primului Rdzboi Mondial, la inceputul unui
trmp ce pdrea numa, ar speranlei. omenirea traia o clipa de naivitate, scdldandu-se in visuri utopice... " (Geo Bogza, Jurnal de copilarie si adotescentfl

,,Cine este autorui acesui roman senzational?"

Limitele literare ale unei perioade sunt, in genere, DUre conventii, cdci fenomenele aritstice, inrre care ;i literatura, exrstd latenl
in ,,spiritul veacului" p6na la manifestarea vizibild ;i-si prelungesc
indefinit existenta. Totupi, uneori, existd rupturi istorice evidente,
care provoaci ;i delimitarea epocii literare. perioada interbelici
este, strict cronologic, cea cuprinsd intre cele doud razboaie mondiale (1918-1939) Dar, in literaturi, limitele ei sunt, totusi, diferite de intervaiul sugerat de prefixul infer-. lnceputul literaturii rom6ne interbelice ar putea fi anul 1919, an in care apare prima revistd
care ?si propune sd se ocupe din nou, dupd razboi, exclusiv de literaturd: Sburatorul lui E. Lovinescu. in schimb, sf6r;itul perioadei
numite astfel nu este marcat de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi,
ci il include, prelungindu-se chiar dupS el, pdnd in decembrie 1947,
cAnd se pierde si uitima legaturd cu lumea dintre r6zboaie (regalitatea). Scriitorii prin;i in cle;tele celor doud rdzboaie mondiale isi
trdiesc viata (;i literatura) cu o intensitate maximd, intr-un ritm accelerat, nemaicunoscut pAnd atunci, pentru cd au amintirea unui
dezastru de proporlii, pi, deja de pe la jumdtatea aniior '30, il presimt pe cel de-al doilea. Miscdrile literare principale la care adera
\modernism, tradiyionalism, avangarddl sunt legate organic de
perioada precedentd, nu se limiteazd la intervalul dintre rdzboare.
Constiinta teoreticd a acestora se cristalizeaza insa intre rdzboaie.

-.f

OCnl-lZ

e"

l: SATALIA

PENTRU ROMAN

,,Literatura romSni se dezvoltd de crncisprezece ani

Pentru privitorul mai departat, v4,#ffi
;i ar fi ie;it din el epici." {t

in zodia romanului.

rara,1 apr.1933)

:,

in anii '20, inspirdndu-s*,

m6nesti ciezbat frecvent problemi rorn
tura romani are putine romane (sta mult
zre), se caut5 explicatiile acestur fenomen si destule

,:..:4,::..:

scriitorii francezt, englezi ori italieni? Mi se pare cd

aici literatura rom6nd va rdm6nea cu un mare ioc

gol." (Ovid Densusianu, Viitorul romanului, in

Vieala noud, 1 mai 1921)
,,Ltteratura trece astdzi printr-o incontestabild
crizd a romanului ca gen literar incadrat in limitele lui
Fragment manuscris din Craii de Curtea-Veche de Mateiu
Caragiale

ingrijorate asupra viitorului genului. Articolele de opi_

nre, anchetele literare, polemicile au trei urmdri vizi_

bile: 1 . creeaza a constiintd teoretica asupra genutut,

pun6nd in lumini tendinfele, modelele, formurere;
2. creeazd asteptdri si tnteres din par-tea publicului ci_
titbr; 3. ii stimuleazd pe autori sd scrie roman.
Abia in anii '30 se poate constata victoria cate_
gorlcd a romanului at6't din ounctul de veoere a,
scnrtontoi-(mar tolt scnu roman st lmpun un evantai
de formule noi), c6t ;i al publicului, mai interesat
acum de aceaste specie literard dec6t de oricare alta.

Anul 1933 este, pentru perioada interbelicd, anul

romanuiui. Atunci apar unele dintie cele mat tmpor_
tante creatii de gen ale literaturii romdne: patul lui
Procust de Camil Petrescu, Adeta de Garabet lbrdi_
leanu, Fernei de Mihail Sebastian, Rusoaica de Gib l.
Mihiescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Creanga de aur
de Mihail Sadoveanu, Cartea nuntiide G, Calinescu,

Maidanul cu dragoste de G.M. Zamfirescu, Europode Jean Bart, dar si altele, mai pulin ptiuie azi,
cum e Calea Vacare5fi de l. peltz, care au contribuit,
toate, in epocd, la cresterea interesului pentru aceas_
ti specie literard 5i la formarea gustului cititorilor.
Bdtalia pentru roman de Aurel Sasu Mariana
;i
Vartic (Bucuresti, Editura Atos, 1997) cuprinde arti_
cole ocazionale despre roman si despre lupta acestuia apdrute in presa vremir. Decup6nd din aceastd
extrem de vie ,,poveste" a evolutiei unei specii lite_
rare c6teva din textele despre perioada interbelica,
se poate descoperi cdt de diferit se vedeau lucrurrte
pentru contemporanii lui Mateiu Caragiale, ai lui
Tudor Arghezi si ai celorlalti mari scriitori din acea
epoca fata de perspectiva de astdzi.

,t

ESANTION DE TEXTE
,,Dacd nu s-au scris pAnd acum [in literatura

rom6ndl romane care sa rim6ie, ne putem oare

astepta ca ele sd vie de acum inainte, mdcar cu o
c6t de putin apropiati bogdtie de ceea ce au dat

clasice. Viala moderni, cu mipcarea ei vefriginoasi,

simbolizata prin otomobil si prin aeroplan, cu incor_

data

;i

necontenita lupt5 pentru trai, a redus

la

minimum cu putiniS orele de contemplare, de urmd_

rire a analizelor de subtile stdri sufletepti [...] a de;i
terminat comprimarea acestui gen p6nd la nuvela
modernd. [...] Genul se stinge, pentru a face loc unei
mai cristaline manifestdri, unei purificate evolulii a
spelei: nuvela." (N. Davidescu, Agonia unuigen literar, in Adevarul literar 5i aftistic, 6 nov. 1921)

,,Din romanul lui Minail Sadoveanu Venea o

moara pe Siret s-au v6ndut patru mii de exempla_
re intr-o lund. Adam 5i Eva, ca toate romanele lui
Rebreanu, se bucurd de un frumos succes de libr6rre. Scriitorul rom6n nu se poate pl6nge, dar; de
indiferenta publicului in ce privepte un gen literar
la noi abia la inceput de rodire. [...] Tipireasca
editorii romane bune ;i nu vor rdmOne fird ceti-

toril" (lon Darie

[Cezar. petrescu] ApologiaLoma-

nului, in Cuvdntul, 15 iunie 1925)

,,Variat ca teme de inspiratie, trecAnd de la ro-

manul social la cel psihoiogic, variat ca mijloace de

expresie, intrebuint6nd c6nd arhitecrura zolista, precum in romanele d-lor Rebreanu si Davidescu, cSnd
compozilia autobiografici, precum la d-l Minulescu,
romanul marcheaza azi adevirata temperatura a literaturii rom6nepti actuale." (perpessicius, inflorirea
romanului, in Salonul literar, iun.-iul. 1 925)

,,6000 de romancieri. Acesta e numdrul romancierilor in Franla. C6!i avem noi? poate numai
a mia parte ladicd 6!] Sd fericim Franfa, sE pl6ngem Rom6nia?" (lon Vinea, 6000 de romancieri.
in Facla, oct. 1925)
,,Totuii romanul, gen literar care a mostenit
func!ia epopeei ;i a implinit-o strdlucit p6n6-n
veacul acesta, nu piere. Descompunelea lui din zilele noastre dovedeste mai curand o vitalitate furioasi pi bogata in cdutarea unei forme viabile.,'
(Felix Aderca, Descompunerea romanului, in IJntversul literar, 30 sept. 1928)
,,As face

o propunere cititorilor de

[...] le-a; propune sd-;i

romane

scrie fiecare romanul lui

i
z
r(

id
Jt,

Unitatea 5

Perioada interbelicS. Proza

personal, cu simplicitate, cinstit ;i indiferent de impresra ce ar trebui sa facd." (Tudor Arghezi, Ro-

mancieri, poftifi...,
7 mai '1933)

in Adevarul literar si artistic,

METODE DE LUCRU 5t DE

PREZENTARE

REZULTATELOR

a. Parcurgetj textele citate in Esantion. pe l6nga autorii fragmentelor reproduse, dintre cei care au
scris in presa vremii pe marginea acestei probleme
sunt gr: Tudor Vianu, Camil Petrescu, Pompiliu Constantinescu, Mihail Sebastian, Mihai Ralea s.a. Cdutati-i pe toriin DtCtonarul scriitoritor rom)ni(DSR) sl
grupali-r oupa rrer categorii. poeti, crnrci, prozaron.
b. Tot in DSR verificali c6!i dintre ei au scris sr
roman.

c. Stabilili, pe baza citatelor date aici, firul

pove5tii acestei betSlii
d. Evidentiali opiniile confirmate de istoria Iiterard ;i pe cele infirmate. Discutali pe marginea

lor cu colegii din toat,i clasa.

FOCAI-iZARE ll: MODELE

ROMANEFTT 5t STRATNE

EPTCE

Modernism

leaoi dc nrrmeie criticului E. Lovinescu si

de cenaclul 5i revista pe care le conduce, Sburdtorul. lnca din 1913, E. Lovinescu, intr-un articol aniversar, care marca 50 de ani de la primul roman
rom6nesc important, Ciocoii vechi 5inoi de Nicolae Filimon, stabile;te un ,,strimos" comun al romanelor care urmeazd sd apard:
,,Viitorul romanului nostru va iesi orin urmare
din brazda Ciocoilor lui N. Filimon. Cincuantenarul
acestei opere trainice sd ne slujeascS si de aducere
aminte de ceea ce trebuie sd fie un roman: icoana
imprejurdrilor de viala dintr-o epocd anumitd (s.n.)."
Pentru teoreticianul modernismului si al revizuirilor estetice care este E. Lovinescu romanele
rom6nesti trebuie sd se bazeze pe:
. sincronizare cu literatura occidentala:
r citadinism (renuntarea la temele rurale'sr
idilizante, dinamismul, contracararea tendinteior
Sp

static-trad i!iona iste);

I

. gdsirea unor formule narative noi, adecvate,,spiritului veacului " (saeculum);

Cu alte cuvrnte, renunlarea la sdmdndtorism
si la traditionalismul ingust.
Dintre romancieri, cel care inielege cel mai
bine ce inseamni adaptarea literaturii la timpul ei,
adici la noile descoperiri stiintifice, la noile teorii
filosofice. care schimbi orizontul cunoasterii si
pretenliile cititorului, la ce se scrie in Occident,
este Camil Petrescu. El isi schileaza punctul de vedere inca dtn 1927, intr-un articol:
,,Romanul e legat cie aparitia constiintei. [...]

Cu eroi care mdn6nca [in] trei sdptdmAni

cinci

mdsline, care fumeazd doi ani o iigare, cu c6rciu*,l;^ +4.^,,-^-,,l

!.
rid
urr rdrgusurur u
t-t'lUnt St goSOoddria Cu trej
coteie ale dascaiului din Moldcva nLr se Doar.
iace roman si nicr mdcar iiteratura. Lrteratura pre-

supune, fireste, probleme cje constiint; [ ..] Cu

intermjnabila parafrazare a lui Dan al lui Vlahuta,
cu ciiteva descrieri de dumbrdvi 5i tArgu5oare, cu
cucoane blestemate care dau cu ruj pe buze, cu o
duzind de eroi pl6ngareti (<Acolo Fezum si plansem> etc.) nu poti crede ca fact literatura." (De ce
nu avem roman,in Viata ilterard).
Camil Petrescu ipi reia ideea intr-o conferintd
de prin 1930, (publicata in volumul Teze si antiteze, in 1936), intiiulatd Noua structura 5i opera lui
Marce! Proust. Modelul romanulur penrru moderni5ii este unul organic, desprins din contextul cultural-f ilosof ic-;tiintif ic nou al f iecirei epoci si
inseamnS: relativizarea si subiectivizarea perspectivei, fluxul constiintei, autenticitate etc.
(Avangarda, vdzutd de Lovinescu drept un
modernism dus la extrem, da mai mult manifeste
;i creatii poetice. Avangardistii rom6ni nu scrru roman, Numai un precursor al avangardei, Urmuz.
pubiici in 1922 un ,,roman in patru pirti" de numai cdteva pagini, PAlnia si Stamate).

Tradilionalism
Se ieaga de nume ca istoricul 5i criticul Nico-

lae lorga, de poetul Nichifor Crainic pi de revista pe care o conduce de la un moment dat acesta
din urmd, Gdndirea (deii la ea colaboratorii, intre
care Cezar Petrescu, Lucian Blaga, Mateiu Caragiale sunt de orient5rirfdarte diferite). Spre deosebire de Lovinescu, Nichifor Crainic teoretizeazd si
pretinde un nalionalism inchis, patriarhal, rural,
ortodoxist. A5adar o rupere utopicd de Occidentul
civilizat, aducdtor de orasenizare, de industrializare

221
I
--ta{
: .......-,,,:.-.:..
.*-.-..
-.'::.3.;+::f j:#*lFtga-"j{=!!s!ri|ti*j=..i*.+jlF.*.n:;--'j;"
.

tr de nenorociri, in opinia lui Crainic. pentru scrrr_

torii traditionalisti, modelele epice nu pot
fi dec6t
traditionale pi rom6neprr.
Dq remarcat

ci

romaneie de valoare scrise in_

tre rdzboaie, care nu sunt citadine moderniste

5i
nu au nimic de a face cu tradilionalismul
acesta
ingust, ci dimpotrivi, merg pe formule
de crealre
innoitoare, in ciuda temel, cum sunt
cele din
Zodia Cancerului sau vremea Ducdi-Vodd (1g2g)
sau din Baltagul(1930) de Mihail Sadoveanu.
tar
lon de Liviu Rebreanu (.l920), desi un roman
,,cu
tarani", dar in care tema nu e abordatd idilic,
sd_
mEndtorist, ci dramatic si psihologic, este
socotit
chiar de Lovinescu a fi deschizdtorul
de drum pen_
tru romanul modern.

Modele strdine
Cel mai important model epic str5in
este,

firi

indoial5, in cdutarea timputui p,ierdut,

roman in

pAti,

capodopera f rancezului Marcel proust

(1871-1923), unul dintre cei mai
importanlr scrii_
tori ai secoluiui al XX-lea. proust devine o
adevdra.
ti obsesie pentru interbelici, il citesc scriitori
de
orientdri foarte diferite, il discutd, scriu studii
pi fin
conferinfe pe marginea lui, il citesc in origrnal
si_si

noteaze in jurnal observafii pasionate

despre roma_
nul lur. Liviu Rebreanu, de;i neinfluenlat
de proust,
?l citeste incd din j923; Camil petrescu
afirmi in
1929 ,,,Pentru mine e un simptom de mediocritate
neinlelegerea lui proust,,, iar Mihaii Sebastian
scrre:
.,Nu cred intr-un snobism 5i intr_o modd proustia_
nd. Dincolo de 500 oe pagini niciun snobism
tlterar
nu rezista". De la Hortensia papadat_Bengescu,
la
Camil Petrescu, Anton Holban si Mihail
SJbastran,
influente mai discrete sau mai puternice
din proust
se slmt ta prozatorii interbelici.

In Jtus, ca noutate, scriitorii interbelici,

sub
infiuenla iui And16 Gide (1 869_1 95 i
) Si a lui Sten_
dhal (1783-1842), amilndoi innoitori
ai tehnicilor
romane5ti, relativizeazd punctele de vedere

Autograful lui Garabet lbrdileanu

222

l-

(ex. Patul lui Procust) si valorificd

?n ficlrune jurnarur,

documentul, autenticul, subiecrivul (G. tbi;ileanu,

Mircea Eliade. Anton Holban s.a.). D.H. Lawrence.
cu Amantul Doamnei Chatterley (1g2g),
tradus in

Romdnia in 1932, creeazi scandal din

cauza ?n_
draznelii vocabularului erotic si are o certd
influen_
!5 in scenele de amor otn romanul rom6nesc.

M ETODE DE LUCRU
5t DE PREZENTARE
A REZULTATELOR
t:rupa care se ocupd de acest studiu de caz
va realiza o plan5a cu doud compartimente: pe
o
coloanE modernismul pe alta traditionalismu
1. Urmaritr urmdtoareie aspecte;
revtsta (gruparea) in jurul careia se orien_
teazd fiecare din aceste tendinte;

numele scriitorului care a teoretizat_o in arti_

;i alte nume legate de aceeapi orientare;
r idei principale aie teoriei. Urmdri!i opozitii_
le: cadru citadin / rural, occidentalizare /
autohto_
nism, noutate / pestrarea intacti a traditier;
cole si cdrfi

2. Alegeti-vd uin fragment dintr_un roman

modernist (de pilda, patul tui procust). Analizaii-J

pe mai multe niveluri: lingvistic (vocabularul

atentie la franluzisme), cadrut (iocul pi timpurt,
te_
mattc, structura narativd. lmaginati_vd un roman

tradiiionalist pornind de ja aceleasi repere.

3. Cereli coiegilor voptri sd scrie un mic frag_
ment in prozE in stil modernist sau traditionalist.
Cititi-le pi remarcaii eventualele nepotriviri.

DOCU M ENTAREA
E. Lovinescu,in tstoria literaturii romilne
con_

temporane: Mutalia valorilor estetice. Concluzii,

vol. Vl, Bucurepti, Editura Ancora Benvenistr,
1929.
E. Lovinescu , Revizuiri, prefald de lon Simui,
Pitesti, Editura paralela 45, 2003.

Valentina'-Marin Curticeanu, Sburdtorul _

reuista 5i cenaclul, in Eugen Lovinescu, critic
5i is_
toric literar, Bucurepti, Editura Univers, j 99g.
Alexandru George, ln jurul lui E. Lovinescu,
Bucure5ti, Editura Cartea Rom6neasc6 1975.
,
D, Micu, ,,Glndirea,' si gilndirismul, Bucu_
restr, Editura Minerva, 1975,

(
n

le

1!
itc
5i

?nl

tol
mc
Evt

dus

LCZ

Unitatea 5

perioada interbelicd. proza

Z. Ornea, Tradilionalism 5i modernitate in

deceniul al trerlea, Bucure5ti, Editura Eminescu.
1

TABLOU SINTETIC

980.

In proza interbelica

suGE

Dintre scriitorii valoro5i care au concretizat

in
roman tenciinle de o originalitate maxim5
sunt:
o Urmuz (pseudonim al lui
Demetru Dem.
Demetrescu-Buzdu, 1Bg3_1 923), cu pillnia
5l Sta_
mate, subintitulat ,,roman in patru pdrti,,. Este
un
roman microscopic (poate cel mai scurt cjin
litera_
tura europeanE) care, pe 16ngd povestea in sine,
reprezintd si o abordare ironicd a evolurrer
roma_
nului universal, o istorie a romanului in genere
i u;or de lnleles cd titlul parairazeazd un cuplu up

Romeo pi Julieta, in care p6inia e personajul

feminrn. Autorul , Urmuz, se sinucide cu un revolver.
in_

tr-un boschet dintr-un loc de promenadd, ?n anul

urmetor aparitier ,,romanului,,. Avea 40 de ani.
o Mateiu Caragiale (1995_j936),
fiul cel

mare al lui l.L. Caragiale, scrie un alt roman impor_

tant prin originalitate , Craii de Curtea_Veche. Este

un roman decadent, simbolic dar pi realist, cu per_

sonaJe bizare ;i o atmosfera at6t de densd,
inc6t il
confisc6 pe cititoi il absoarbe in poezia ei. O lume
crepusculard, a viciilor, a visului, a viciului visuiui.

r Poetui Tucior Arghezi (18g0-1967), cel care

i-a publicat 5i pe Urmuz in 1922, scrie sr romanul
Cimitirul Buna-Vestire (1936), care va fi subintitu_

lat inpeldtor poem, la fel ca Suflete moarte de

Gogol, de a cErui infiuenld nu e strdin. incepe
ca
satiri de moravuri, e continuat in chip de comeore
neagr6 pi incheiat metafizic, pe ideea fnvierii.
a
,,intoarcerii" ceior morli. Surprizele narative ra_
,t
lentul lui Arghezi fac din acest roman un unicat.
. M. Blecher (1909_1938) publicd, tot in
1936, fnt1mpldriin irealitatea imediatd. Acest
scri_

itor s-a ?mbolndvit de tuberculozd osoasi ia 19

ani
;r a mai trdit !intuit la pat inca j 0 ani, timp in care,
intins pi scriind pe genunchii adunafi ca un V in_
tors, pi-a creat toatd opera. Romanul siu are o
at_
mosferd potolitd, chiar staticd, tristetea bacoviana
a unui t6rg provincial unde nu se intdmpla mari
eventmente, dar o acuitate dinamrcd a simfurilor
dusd p6nd la halucinatie suprarealistd. A deventt
cunoscut in Europa dupa ce a fost tradus ?n fran_

s_au intersectat toate

tendintele: avangarda cu tradilia, privirea intoarse
spre trecutul istoric sau mitic, cu cea ancoratd pu_
ternic in prezent, romanul istorid politic cu cel
de
dragoste, cel care ia ?n serios o conventie,
cu cei
care tronizeazi convenlia (de pild5 Enigma
Otiliei,

publicat de criticul G. Cjlinescu in j93g,

care ipi
permite multe libertdli in lumea regulilor
balzacie_
ne), romanul de analiza cu cel de sintez5 realista,
cel exotic cu cel autohton, cel dulce, pentru
fete
de pension, cu cel amar, crud, pentru oament
tre_
culr prin viald, cel cu tentd polilistd cu cei eserstic
Dacd am incerca o clasificare a titlurilor unora
din
tre ceie rnai rmportanre romane romanesti ale in_
terbelicului am avea cdteva categorii care vorbesc
de la sine despre zonele unde se inoveazd, Domi_
n5, in clasament, titlurile in care apare un personaj
feminin, cici, intr-adevir, femininul iese cel
mai
bine in evidenld in romanul modern: Fecroarete
despletite de Hortensia papadat_Bengescu, Adela
de G. Ibriileanu, loana 5i Jocurile Danieide Anton
Holban, Maitreyi si tsabel si apele diavolului de
Mircea Eliade, Femeide Mihail Sebastian, Rusoai_
ca si Donna Alba de Gib l. Mihaescu, Eniqma
Ottliei de G. Cdiinescu , p6lnia Fi Stamate ciJ Urmuz,
Adam si Eva de Liviu Rebreanu. Sunt, apoi, numeroase romane cu titiu metaforic sau simbolic: pj_
durea spdnzuralilorsi Gorila de Rebreanu Crean_
,
ga de aur de Mihail Sadoveanu (unul dintre cei
mai prolifici autori rom6ni), Craii de Curtea_Veche
de Mateiu Caragiale, Nuntd in cer de Mircea Elia_
de, Cimitirul Buna-Vestire 5i Ochii Maicii Domnu_
/ui de Tudor Arghezi, intunecare si Duminica
orbului de Cezar Petrescu, patut lui procust de Camil
Petrescu. Ca variantd, romane cu nervuri istorice,
romane-document, legate de un simbol, un
obrect, un loc al trecutului sau al prezentului: Rds_
coala de Rebreanu, Calea Victoriei de Cezar pe_

cezd 5i se bucur5 de recunoastere.

223

:t*-;{-:;..

- -. 4ZI

:::.ra4..-..-.:-jta=a

_-_J

Literatu rH Fr picturS.
Dialogul a rte lor
( oicgionar cutturat )
Muzele

EXIST

in Antichitatea greaci, fiicele

lui Zeus si ale Mnemosynei, zeita memorrei, considerate inspiratoarele 5i patroa_

nele artelor. Sunt in numdr de 9:
Clio, muza istorier
Euterpe, muza poeziei lirice (care se cAn_
ta), identifrcati azr cu a muzicii
Thar,a, muza comediei
lrl e i po rn en e, muza tra geore
Terpstcnore, muza oansurui
Erato, muza poeziei erotice
Polym n ia, muza retoricii
U ra nia, muza astronomiei
Calliope, muza poeziei epice

Antichitatea greacd acorda arteror un rol important, din moment ce inspiratoarele lor, muzele, erau fiiceie lui Zeus insupi pi
ale
zeilei memoriei, Mnemosyna. Astdzi surprinde insd acordarea statutului de artd istoriei sau astronomiei pi lipsa artelor plastice dinrre
domeniile patronate oe muze. lncd din Antichitate s-au conturat 6
arte principale, ti'aditionale: pictura, literatura, arhitectura, dese.
nul, muzica, dansul (baietul). in secolul al XX-iea cinematografiei
s-a acordat statutul de ,,a 7 -a artd ". in prezent se vorbepte
de a g-a
i

artd, televiziunea, pi chiar de a 9-a, banda desenat5, ajung6ndu-se,

din nou, la numirul muzelor din Antichitate.

Artd

- 1. in sens larg: abilitate intr_un

anumit domeniu, de pilda arta culinard. 2.
in sens rest16ns: domeniul oe exercrtare a
creallel arttsttce
poezia e aseUt pictura poesis (lat.)
- ,,
menea picturii" (Horatiu, Arta poeticd)
Horafiu (Qurnrus Horatius Flaccus)
poet latrn (65-8 i.H ), prieten cu Vergiliu,
autor al unor celebre Ode 5i Satire.
Aristotel zis Stagiritul (384-322 i.H.) _
filoso{ grec. Discipol al lui platon si profesor al lui Alexandru cel Mare.

Gotthold Ephraim Lessing (j7 29-17 81),

scriitor german, autor, intre altele, al poe_
mului dramatic Nathan inleleptul.
Mimesis

principii.i esteiic potr.ivit caru-

ia arta imiti realitatea; notiune discutatd

de Platon si de Aristotel.

UT PICTURA POESIS
lncepand cu Antichitatea, poezia pi pictura au fost socolte
arre gemene, iarversul lui Horaliu, ,,Ut pictura poesis,,, a fost adus
secoie de-a r6ndul ca argument al acestei conceptii. Dar incd inainte de Horaliu, poetut Erec simonides din Keos (c. 5s6467 i.li.)
pusese in circulalie o alti formuld care apropie cele
dou5 arle: ,,poeza este picturd vorbitoare, pictura este poezie tdcutd" . Aristotel
intdrepte similitudinea dintre ele socotindu-le pe am6ndoud arte ale
imitatiei naturii, ale mimesisului.
Rena;terea, care socote5te cd ochii sunt poarta sufreturui,
trnde sd a;eze pictura, artele plastice, deasupra poeziei, dar accepta ci existd o poezie a picturii. La fel, se considerE cE poelii
,,zugrd_
vesc", ,,picteazd" prin cuvinte.
Abia in secolul ar XVilr-lea, in perioada numitd iluminism

p' 63), Lessing distinge in lucrarea sa Laokoon sau Despre granitele picturii 5i poeziei (1766), intre artele de simultaneitafe (picrura, sculptura) pi cele de succesiune (literatura, muzica), separ6no
(vezi

net cele doud tipuri de creafie. Dacd o picturd ajunge la privitor

deodata, in totalitatea ei, o poezie presupune acumuldri de sens
succesive sn timp, iar intregul se reconstituie din si prin reluarea
acestor elemente succesive.

224
r-

ARTE

MULOACE

oBtfcT

iltttruoenr

Pictura

imagini, culori

corp

spalial, simultan

Poezia

sonuri ar"ticulate

acttuni

temporal, succesiv

lNr

Unitatea 5-

IL

ll

Perioada interbelic5. Proza

In secolul al XIX-lea, compozitorul german Richard Wagner
(1813-1883) are ambifia de a crea opera de arta total5, un spectacol care sd asigure dialogul tuturor artelor. Aceasta este opera:
muzica pi dansul, artele plastice (prin decoruri) ;i literatura (prin
libretul spectacolului, adici textul scris de la care se porneste). in
acela;i timp, simbolismul(vezi p. 1BB) apropie din nou poezia de
picturd si de muzic5 prin sinestezie (vezi p. 1BB).

Repere de baz5

. subiectul

in descifrarea unui tablou:

tabloului (portret, naturi moartd, peisaj etc.)

pi

expresivitatea lui;
. compozifia, ce se afla in prim-pian si ce in fundal; perspective
. imbinarea contururilor si a culorilor:
o proporfiile;

. jocul de lumini

si umbre.

Discutafi diferenleie dintre cele ooui arte pe baza:

a. materiei prime a fieciireia (concretd
linie, form6, cuioa-

cuvdnt),
b. tipului de limbaj (figurativ / nonfigurativ);

re, perspectivd; abstracta

c. universalitdtii limbajului (96ndili-va cd o poezie este scrisa

intr-o iimbd anumitd);
d. emotia esteticd.

PICTURA ABSTRACT
In Antichitate un tablou era socotit cu at6t mai reu;it cu c6i
imita mai fidel obiectul. Astfel se spune cd pictorul grec Zeuxrs
(a doua jumatate a sec. V i.H.) a reu;it sa picteze at6t de aproape
de realitate nipte struguri, inc6t pdsdrile au venit spre pdnzd 5i au

incercat sd-i ciuguleascd. Pe mdsura trecerii timpului insd, nu imitarea obiectuiui, ci viziunea proprie unui pictor a devenit mai important5, iar tablourile s-au indepirtat tot mai mult de realitate prin:
deformare, folosirea liberd a culorii, noi tipuri de reprezentare a
spaliului pi, mai ales, abstracfiune geometrici, respingere a mimesisului, diversitate de materiale (colaje
tablouri realizate prrn

combinarea picturii cu lipituri din ziare, materiale textile etc.).

Au apdrut curente avangardiste in pictu16: cubismul, futurismul,
fauvismul etc. La inceput pictura avangardistd a socat, a fost luati
in der6dere, uneori chiar interzisS, cu toate acestea, s-a dezvoltat
in continuare.

PTCTURA

5t

POEZTA

iX AVnTGARDA

Ceea ce fusese net separat de tesiing in secolul al XVlll-lea se

apropie din nou, p6nd la suprapunere, in secolul al XX-lea, prin
misc6rile avan gardiste.

'228

;.*j-**it?ai+ar"!.a..ha'tgjiF4i,:+rii.*ra:-.ij:r->?.{i'i'---

fr

:i.Sffi

( oicgionar literar )
AvangardE

(dtn fr. avant-garde ,,qruo

care merge inainte"). Miscare artistrci si
literara .r:u manifestari extrem oe otverse
(futurism, dadajsm, suprarealrsm, consrrucltvrsrn) care au in comun negarea tu,
turor conventrilor artistice traditionale,
trnzand spre forme de exprimare radicale,
vro e11e, men.Ie sa socnete. sa provoace
Lrteratura de avangardi il obliga pe cititor
nu numat la particrpare, cjar si la reconsrderarea conceptiei fata de lrteraturd st de
iimitele acesteia. care devin mai largi decat oricAnd. Poemele avangardiste inclucl
cuvinte si versuri in limbi diferite, texte cie
reclamd, cuvinte scrise in culon sr cu caractere de marimi diferrte, formule matematice, versurr dispuse neuniform etc.

Poeli avangardi;ti romAni: Tristan Tzara

(unul din initiatorir dadaismului, in 1916),
lon Vinea (directorui revislei Contimporanul1, Adrtan Maniu, Sasa pand, llarie Voronca, Gherasim Luca, Geilu Naum, St. Roll,
Vrrgil Gheorghiu, Geo Bogza, Trost s.a

Pictori si desenatori avangardisti romini: Marce lancu, H l\,il3xy. \./iq{e1

Brauner. Jules perahim.

ln Rom6nia mi;carile artistice de avangardd, extrem de soridare cu cele occidentale, dezvoltate mai ales in perioada interbelicE,
sunt sustinute de o mullime de reviste: 75 Hp, tntergral, unu, Con_
timporanuletc. La aceste reviste poelii pi artistii plastici (pictori, desenatori) din Rom6nia ti Europa colaboreaz5 foarte strans. Una din_
tre invenliile avangardei este pictopoezia.
in revista 75 Hp (titlul trimite la automobile, 75 Horse power
cai putere
pentru anii '20 o putere mare), aperutd
-intr-un singur numir,
- fiind,
in oct. 1924, sunt reproduse c6teva pictopoezii de Victor Brauner (care va ajunge celebru in toatd lumea) pi llarie voronca, aFadar un pictor Fi un poet. Definitia e dat5 Drintr-un
joc de negalii 5i afirmatii de tip ,,adevdruri evidente,,:
,,PICTOPOEZIA NU E PICTURA
PICTOPOEZIA NU E POEZIE
PICTOPOEZIA E PICTOPOEZIE"

t" cititi urmatoarea scrisoare trimisd de poetulTucio- Arqhez

pictorului H. Maxy. Acesta ii ficuse un portret cubist in revista
avangardistd lntegral(1925) care-i dedicase poetului un numdr:
,,Dragi Domnule Maxy,
[...]ln revista Dvs. am giisit capete cu unsprezece profiluri, cu un
ochi deasupra pEliriei pi cu celdlalt pe mutama; am gasit fire de musta|5 ivite in spinare, peste sacou, nasul demontabil si ghetele f5c6nd
corp comun cu fiinla. in loc de creie[ un portret purta, mi se pare un
craniu, un grilaj de lemn vopsit verde, prin care se uita incoace un c6ine dresat
ti o inscripfie. semnalil propriul meu portret din-tntegral
era agrementat cu 10-15 capace de aluminiu aFezate in dosul urechii
mele: ar fi fost de-ajuns un bobSrnac in ultimul capac, pentru ca por-

tretul

s5 innebuneascd. Vreau sa zic ca in lumea Dvs. totul devine pogi

sibil ironia funclioneazi cu o severd gravitate, " (apud Dorina Grdsoiu, Bdtdlia Arghezt, Bucure5ti, Editura Dacia. 19g4)

PICTOPOEZIE
|lmtr$

uku IMUIK

rcrotq

a. Afta cubist5 ,,prive5te" obiectul din mai multe perspective

deodatS; care este sintagma in care poetul se refer6 la acest tip de
picturS?

b.

citili urmitorul portret literar din scriitorul

avangardist

Urmuz 5i comparafi-l cu portretul pictat descris de Arghezi:

,,Algaz1
este un b6trdn simpatic, ptirb, z6mbitor;i cu barba rard si mit5soas6, frumos a;ezatd pe un grdtar ?ngurupat sub bdrbie si imprejmuit

cu sirmi ghimpatii." (Urmuz, Algazy & Grumme). puteli porni de

la: om mecanomorf, colaj, absurd.

c. Cum interpretafi ultima frazd din scrisoarea lui Arghezi?

2. Comentafi, folosindu-vd de definitia avangardei, pictopoe_
zia din imaginea aldturatd.

'

PICTOPOEZIA NU E PI.CTURA
PICTOPOEZIA NU E POEZIE

PICTOPOEZIA E PICTOPOEZIE

Pictopoezia no 5721
de Victor Brauner & llarie Voronca

226

Transcrieli cuvintele din interrorul careului; care credeti c6 e

miza unor asemenea asocieri?
. Ce c5$i95 ,,pidcura" din combinalia cu fragmentele literaie /
literare?
o Cum vd explicali mErimea diferita a literelor?
. Se pot separa cele doud domenii? Argumentafi-vd rdspunsul.

*Cronica unui
eveniment artistic.
Cronica plasticE
TNFORMATTA DESPRE
EVENIMENTUL ARTISTIC
1. citili textul de maijos intiturat Expozilia
,,Jusilooking-

Galeria Galateca:

ra

,,Miercuri, 26 aprilie 2006 (n.n.),la Galeria Galateca a avut toc

vernisajul expoziliei de imagine fotograficd a artistului
Andrei liiescu.

lntitulati Just iooking, expozilia conline fotog;-afii reaiizare

de-a
lungul anilor, iar <fiecare dintre ele poate fi consideratd
un exerciliu mental, o poveste cu finar neapteptat, f6rd o regatur5 evidentd
cu realitatea, o provocare pentru inteligenla privitorului>. Mihai
oroveanu, directorur MNAC (Muzeur Nationar de Arti contemporand
- n.n.), a !inut un discurs 5i declara despre expozifie: <Liniptea incdrcatd de intrebiri din lumea imaginilor lui Andrei
lliescu
genereazd un soi de a5teptare tensionatd. Nu
avem in fala noastrS

un simplu exercitiu constatativ de plastica fotografic5>. La eveniment a fost prezent 5i Dan chi;u, care consider6 ci <este
extraordinar si poli expune crAmpeie de via!d>, acesta avdnd gi o fotogra-

fie preferati semnatd de Andrei lliescu, realizat6

(M.N.) (Jurnalul Nalional, vineri, 2g apriiie Z006).

in

Barceloria..,

2. ln text secvenlere informative se imbinE cu secvente de

comentariu artistic. ldentificati-le, explic6nd si diferenta dintre
acestea. Discutali dacd textul are de cdgtigat sau de pierdut
din im_
binarea celor dou6 tipuri de secvenle.
3- Discutati intre voi Fi stabilili caracteristicile unui bun text informativ. Redactali apoi un asemenea text, prezentind evenimete
artistice de diverse feluri: spectacole, expozilii, concerte etc.
citili
cdteva dintre textele propuse si decideli care dintre ele sunt
cele
mai reusite.

COMENTARIUL PLASTIC
1. Deseori comentari
ment anume, referindu-se
de un artist de-a lungul u
tras dintr-un comentariu
Crisan in Observator
martie 2006). Citili partea introductiui a
ficali practicile discursive de ,,preg5tire,, a

-:+.:rt*;!

-.*,-'i*r:.:-**:f

:F

tul de maijos, exia-Magdalena

e#

r4(:d;*.iil4#i;":;..*!eE=F

.:.:1d-i-

i''-

'. *l::tii*ft,:<

-{

mod de vizualizare, unei analize ce implica in

acest moment doi factori esenliali: cel rational

cel emolional, determinanfi

si

in cunoa;terea pi

cercetarea crealiei sale".

3. Comentariul plastrc surprinde o arie problematici largd privind opera analizatd: conceptia
generalS a artistului, limbajul artistic, tehnicile, struc-

turarea discursului plastic, universul ideatic, st6rile

generate privitorului etc. UrmSrifi, in acest sens,
secvenla prin care autoarea cronicii pdtrunde in
intimitatea laboratorului de creatie al artistului.
Ardtali tehnicile prin care autoarea asiguri dinamica internS, caracterul alert 5i atractiv al comentariului critic.
Studenli la o expozilie de picturi

Urmiriti: (a) tehniciie prin care se pune in eviden-

!i

contextul generai al operei pictorului; (b) modul

in care autoarea comentariului reuseste sd ofere

incd de la inceput o ,,imagine emblematicd",
esentializat6 a acestei opere.

,,Pictura lui Teodor Moraru se construiepte

conform unui program a cdrui dezvoltare o putem
urmdri de peste treizeci de ani. Cu logica pi rigoare, pictorul reu;e;te, pentru cei care ii urmiresc
cjemersul, s5 dea inlelegere 5i coerentd c6utdrilor
sale in domeniul formei, al capacitdlilor acesteia
de a transpune in expresie plastici un impact venrt din iumea inconjurdtoare".

2. Urmariti, in continuare, modulin

care tex-

tul comentariului face ,,comutarea" c;tre discutarea unei anumite filosofii a crealiei artistului prezentat. Analizati: (a) modul in care se structureazd
judecata de valoare; (b) tehnica reddrii unei anumite ,,dualit6!i" in crealia pictorului. ldentificati
aceastd dualitate. Este ea caracteristicd arteiin oeneral? Argumentafi.
,,PreocupErile lui Teodor Moraru se cantoneazd in zona sintezelor. A;a cum marturiseste
intr-un interviu, ficut in urmd cu c6tiva ani, el a
dorit intotdeauna sE nu se indeo6rteze de o anume preocupare, ce !ine de datele personale, in
cazul lui, de preferinta pentru un puternic accent
rafional in sfera limbajului plastic, de o expresie
ldmuritoare si clard a programului sEu. Totdeauna baza o constituie informatia venitd din real,

notarea uneori directd a evenimentului este raportatd insd imediat unei compozifii, unui anume

,,Pictorul se afl6 intr-o permanentd lupti cu

sine, un fel de a-si (pune bete ?n roate>, oropun6ndu-pi teme, structuri 5i compozitii complicate .., in
urmd cu cdliva ani, una dintre lucrdrile sale se numea Formd 5i limita, apoi a urmat un ciclu intitulat
Pdtratul, un altul Urme sau Prag,loate aceste enun!uri scurte, directe, extrem de clare, aparent nu lasE
prea mult loc inventivitatii. Dar nu a5a stau lucrurile
pentru pictorul Teodor Moraru. in cazul lui, aceste
<ingrddiri> tematice au efectul controlului rational
asupra senzorialitalii mqteriei picturale".

4. Ce rol are in secvenla de maijos folosirea

persoanei a ll-a singular?
,,in fata unei lucrdri de Teocjor Moraru ai pri-

lejul sd demonstrezi cum trebuie facut un lucru pi

unde se poate ajunge. Cum trebuie sd stapAnepti
suprafafa, fdrd a te supune excesiv geometriei, dar
respectAndu-i regulile, cum pofi gdsi echilibrul, las6nd gestul sd vorbeasci liber".

5,

Comentati finalultextului discutat. Urma-

riti: (a) tehnicile prin care comentariul este incheiat; (b) cuvintele ;i sintagmele prin care se pun in
evidenld elementele esenliale ale viziunii artistului
comentat.
,,Dramatic5, tensionat6, senzorialS, pictura
lui Teodor Moraru este ecoul unui spaliu cultural,

compus din fragmente, din elemente disparate

aflate in rezonaLt5, o lume in care omul este protagonistul acestor intdmplSri, dar nu prin prezen!i, ci prin efectul gesturilor sale. Pentru pictor
semnul plastic are forfa cuv6ntului, este instrumentul prin intermediul c5ruia provoacd un lung
pir de intrebari, de rdspunsuri, dar de cele mai
multe ori pictura sa naFte concluzii neliniptitoare".

Evaluare sumativE
5O de puncte
(5U p. pentru ldette prezentate
relevanla lor pentru temd, co-relafiile
fdcute lntre fragmentul

citat 5i alte texte

cu-

vinte) despre viziunea eminesciand asupra existenlei si creatiei, corel6nd

ceea ce stiti din studiul textelor din manual cu urmdtoarele versuri:

eminesciene

studiate, viziunea de ansamoru

asupra operet

'!. Scrieli un eseu nestructurat de 2-3 pagini (aprox. 600 de

eminesctene;

20p. pentru redactare:

10p.

pentru structurarea lucrdrii si

10 p. pentru coerenla ;i corectitudinea exprimdrii)

Lumea toata-i trecatoare.

Oamenii se uec si mor
Ca 5i miile de unde,
Ce un suflet le pdtrunde
Treierand necontenti
SAnul mdrii infinit.

Numai poetul,
Ca pdsail ce zboard
Deasupra valurtlor,
Trece peste nemarginirea ttmpulut.

in ramurile gindutui,
in sfintele lunci,
Unde pasdri ca el
Se-ntrec in cAntdrt,
Mjhai Emrnescu, Numai poetul (cca 1969.\

'lO puncte
(5 p. pentru identiticarea corecti
a neologismelor. 5 p. pentru ex-

plicarea corecte

sensurilor

acestora)

'lO puncte
(10 p. pentru corectitudinea si
claritatea schemei; 10 p. pentru
ilustriri adecvate)

{O puncte
(7,5 p. pentru indicarea elementelor componente, a perspectivei si

2. ldentificati neoiogismele din textul de maijos si explicati-le:

,,Artistii on line nu doari;i creeazd operele in noul mediu, dar
?si pot transforma site-urile in declaralii de identitate si de ideologie, pot alcdtui colaje Fi pot face aluzii culturale intertextuale, pot
imprumuta, decli;eiza ;i modifica imagini. " (Observator culturall

3. Prezentati, intr-o schemd, principalele direclii ale romanului interbelic, cu indicarea unor texte studiate sau citite de voi. care
sd ilustreze aceste directii.

4. Descrieli succint tabloul lui Carl Spitzweg, Sdrmanul poet,

reprodus la p. 1 42 din manual.

atrnosferei, 2,5 p. pentru rcdactare)

'lO puncte
(7,5 p. pentru indicarea coreda a
temelor gi motivelor simboliste;
2,5 p. pentru redactare)

5. Scrieti un eseu de o pagini in

palele teme si motive ale simbolismului.

care

ia prezentali

princi-

1441
lancu de Hunedoara (loan
Hunyad) devine voievod al Transilva-

niei (9i regent al Ungariei, 1446-

mei faze a picturii renascenriste: Uc-

4s3)
r 1453 Turcii cuceresc Constantinopoiul. Sf6r5itul lmperiului Bizantin.
Pentru Europa Occidentald, sf6rsitul
Evului Mediu ;i intrarea in epoca
moderna
. 1456-1462 Domnia lui Vlad Te-

cello, Carpaccio, Manregna, Boti

(E

g
*x
(u

=o
o
ttr

. Se dezvoltd, in orasele rralrene,

arta RenaFterii. Reprezentanti ai pri-

. 1478 Bottrcelli pidieaza alegoria

Primdvara

o 1488

cel Mare in Moldova

t 1492 Columb descoperi America

1436
Brunelleschi termini cupola Domului din Florenta
c 1466-1469
construirea bisericii
Menestirii Putna

in Tara Rom6neasci
1457-1504
Domnia lui Stefan

pe5

celli

Construirea bisericii Sf.

Gheorghe de la Vorone!, ctitorie a
lui $tefan cel Mare (pictura murale e
ulterioari)
o 1497
Biserica Mdndstirii Neamt.
in'!drile rom8ne, ca in intreg spatiui

ortodox, artd religioasi anonimi:

picturd murali, icoane, obiecte de
cult. Pictura respecta cu rigurozitate
canoanele hieratismului bizantin. excluz6nd inovaliile

Catolicismul (dupE schisma din

054, care desparte biserica ortodoxi de cea catolici) e dominant in Europa OccidentalS si Centrali (Polonia, Ungarra)
r Curentul umanist
r in Tara Romineasc6 pi in Moldova.
biserica ortodoxE (cu mitropolili proprii din 1359 $ c. 1387) se afl6 sub
autoritatea Patriarhiei de la Constan.
tinopol. in Transilvania, episcopi or1

todocpi
.in Boemia (Cehia), miscarea husiti

a adepiilor lui lan Hus (c,

-1369-1415)
a Refor-, anticipare
mei. Unii husili
se refugiazi incepdnd din 1420 in Moldova
. 1439 La Conciliul de la Floren- participa si mitropolnu
ta, la care
Moldovei, se incearcE o unire intre

catolio si ortodocsi
c

c. 1482

Inchizitia
o 1519-1522
Portughezul Magellan face prima cSlitorre in jurul lumir
1526
Bdtalia de la Mohdcs: tui'cii condusi de Soliman Magnificul in-

(u

g
I

x
=
(u
!J
(u

vl

,,i^^
,.^^--i
-.*-+vil rv or
I I tdtd ur igdtd

o 1541
Transilvania devine principat autonom, sub suzeranitatea lmperiului Otoman

.
r 1 5OO-1 5?O
nprinrda
.^^'rali
rvqsu
llJ elo o
pL'
rEI
Renasterii in picturd: Leonardo da
Vinci, Rafael, Michelangelo, Tizian
150S-l 501
Mdnis-{onstruirea
tirii Dealu din Tara Romdneasc5
o c. 1505
Hieronimus Bosch picteazi tripticul Grddina placerilor
" 1507 Leonardo da \linq- Mona
Llsa (Gioconda)

tE

1514

)Gi

(5

E
'=

IE

d
c)

Hans Holl-rein Ambasadorii

o 1558

Pe

tronul Angliei urci Fli-

in 603)
'1

o 1550

In Spania incepe ,,Secolul

.-i -,
-i-+,
PrLLur rL >r dr ltteraturi,

- or
A^
-r
^..-,'
uE our

-,

jurul lui 1660)

Sucevi- Ministirea
(picturd exterioare
din 1595-

1582-1 584

600)
o 1586-'1
1

588
El Greco, inmormentared contelui de Orgaz

(!

5'1

7 Martin Luthe'

('1483-1 546)
69p1p6

Bisericii 5r a papalitalii. Reforma lute-

rani cuprinde foarte repede regiunile germane si alte tSri din nordul si
centrul Europe
c 1524-1543

Germanii din Tran-

silvania adopti luteranismul, care

devine dominant la Erapov pi Sibiu
. 1534 Biblia lui Luther, in germa-

!a

)Gl

'1

Michelangelo termrna picCanelpi Sivtinp

+il\ -,,^. *^----^+i

l^ n^-:Lil/ )U r t il td)dLr d Lt id rdt t)

f:c" nrrhlirc rple 95 do toTg

reforma

(sfAr5it in

tu

. Curentul umanist isi continui dominatia si extinderea

1\-7)
Nn:nttr: Sfinir llui Bartolomeu: mii de protestanli (hugneno-

It

Spania,

frescele de la Moldovila, 1547 Yoroo 1541

sabeta I (va domnr pAni

in

1545
- Conciliul de la Trento, Biserica catolicd declanseazd Contra-

tr rra

1533

Se instituie,

o 1535- Pictura exterioard a M5nistirii Humor (ii vor urma ln 1537

ne! etc.

cl.

germanului Albrecht Durer. 1530-1 580 Manierismul

(E

g(u

Gravura Melancolra,

. 1555'- Profeliile lui Nostradamus

. 1564 Moare francezul .tean Calvin, creatorul bisericii reformare calvine
1554

- La sinodul de la Aiud, maghiarii adoptd oficial calvinismul

.15-71
In Anqlia e intemeiatd Bi-

serica anglicand
Papa Gregorius Xlll ordo1582
nd reforma calendarului. Calendarul

gregorian va fi adoptat in tarile ortonnYo

(g

o
-ct

234

i+++: ra--Lr

*b:d*;+.%r-.-

lnt:

flttn2

tq tx

Tabel cronologic

c c. 1440
- Johann Gutenberg inventeazd tiparul, care
va permite o circulalie a cdrtii si in genere a texTelor scr;se incomparabil superioard

celei de pAni atunci

rnanuscriselor copiare (in

14qq iiniracia Rihlirl

ln Friie romdne,

Naraliuni populare orale

proze (poveFti, snoave

r Elemente teatrale prezente in jocurile cu md5ti, ln re-

in

etc.)

ceremoniale), neconsemnate in scns in epocE, dar presupusa de atestdrile ulte-

prezentdrile folclorice cere-

Cronicile redactate in slavoni la curtea lui gtefan cel

Mare ilustreaz6 proza istori-

moniale

rioare
r Versuri religioase

cE narativ6

o 1461 -1469
Farsa Jupanulu; Pathelin ptesa rneo,evald anonimd, in francezi

. in Tara RomSneascd

si in
Moldova limba de culturE si

ttd

Frangois Villon

o 1461

administraliei este slavona, scns6 in alfabetul chirilic, S-au pastrat din aceastA
perioadE inscrip!ii, documenTe (actF irrridr.a s.risori), cronici, texte religioase
redactate in siavoni
. in Transilvania, ca pafie a

poezie

populari de circulatie orald

(c6ntece, versuri rituale pi

in

slavo-

Testamentul lu,

Regatului Ungar (catolic), ilmba de culturd si a administra,

liei este latina. S-au pastrat
inscriptir, documente, texte istorice si religioase in latine

1508

o '1 532
termrn;
- Anosto
poemul epic
Odando funoso

ln Jara Rom6-

neasci functioneazd o tipografie cu caractere chirilice,

unde apar cdrti bisericesti in
slavond

ln iranta.

1538

lntr-un izvor polo-

nez este mentionat un 50ec-

tacol de teatru in Moldova.

la curtea lui Petru Rare5

Scrisoarea lui

c. 1518-1521
- Sunt redactare, in slavond, /nvdfd-

Neacsu din C6mpulung

turile lui Neagoe

regele

Francisc I inlocuieste latina

cu franceza ca limbd a actelor oficiale

Utopia

,1521

o tf Jy

o '1 511
- Umanrstul olarrdez Erasmus din Rotterdam
publicit E log i ul nebun iei
. 1516 Thor^nas Moru:,

Basarab

cdtre fiul sdu Teodosie

o1532

-N

Machiavellr

publicd Principele

Tipografii la Sibiu, Brasov

1534
- Apare Garganlud, 'onan Ce Frangois Ra-

etc

oetarS

1536

Nicoiaus Olahus

- scrie in latin5
(1493-1568)
Hungaria

1559

Primr c:rtc tini-

ritd de diaconul Coresi in rom6nd, la BraSov: lntrebare

-,^^.;^^
^--x
tt
c>LI tca)La

561

Coresi, Ietra-

evangnet
1563
Despot-Vod5 infi-

inleazA Scoala latind de

la

Cotnari
I 570

st

Coresi, Psaltirea

Liturghierul

r 15R1

Coro<i Fvannha-

lie cu invdldtura
1582
Palia de la Ordstie

r 1 556

mi poetii-

in Franfa, se afir-

,,Pleiadei" (cel mar

important: Pierre de Ronsard)

t c, 1562-1 570 Apare ln

Transilvania o Carte de cAn-

tece calvine, in romanS, cu

litere latine si ortografie maghiard
o 1577
Fnnnpea netrnnclit Lusiadele,
a portughezului Cam6es
1580
incepe sd compLrnd sonete spaniolul Gongora

.
.

o 155R

Iuff

(p
61 rhlrri nn.
JL PuuM
Vwr-

Heptameronul Margaretei de Navara

o 1 5RO
N/nnrr'nno inrano <i-<l -nr thltro Fcat trtla

o 1568
Tn Kalia apare
,,Commedia dell'arte"
. 1595 Romeo si lulieta,
de William Shakespeare
o La cu4ile domnepti pi boierettj au loc sporadic spectacole de pantomimS, saltimbanci, teatru de umbre pi de
p6puti

1581

Torquato Tasso,

epopeea lerusalrmul eliberat

<l:

:=.s

i..,..+

231

o 1600
(o

-9

x
(6

(u
(o

Cucerind Transilvinia, Mi-

- une5te pentru foarte

hai Viteazul

scurt timp cele trei tdri romane

e 1618-1648
Razboiul de 30 de

Anr

1632-1654

Basarab in

Domnia lui Matei

-Rom6neascd

lara

1634-1 653
Lupu in Moldova

Domnia lui Vasile

'1

606-1609

Ministirea Drago-

mirna, ctitoria mitropolitului Moldovei Anastasie Crimca

. inceputrl ane baroce, care se rdspAndeste in cursul secolului in tarile
catolice

o 1607
verd

Opera Orfeu, de Monte-

1 61 1
Rubens, Coborirea de pe
cruce (Catedrala dln Antwerpen)
1639
Biserica Manastirii Trei lerarhi, din lasi, ctitoria lui Vasile Lupu
o 1642
Rembrandt, Rondul de

(l,

(E

xu

o 16?1

f)e<r:rto<

metodei
o 1640

f)rcrr
asupra
-,--Jrs

Petru MovilS, mitropolit al

Kievuiui, redacteazd in latind Mdrturisirea credinlei ortodoxe

1647
Udri;te Nisturel iii tip;rette traducerea din latind in siavoni
a car_tii De imitatione Christi
. 1648 Noul Testament de ia Balgrad (Alba lulia), traducere prefatat;
de mitropolitul Simion Stefan

noapte
(o

'=

1661-1715
Domnia lui Ludovtc
al XIV-lea in Franla (apogeu al absolutismului)
. 1683 Turcii asediaza Viena; sunt
respinsi. incepe contraofensiva Aus-

c. 1656
'1

Mennele, de Velasqlez

661-1774

Castelrrl oe la Ver-

sailles (arhitecturd baroci)

. 1668 Vermeer, Astronomul
-

tnel

689
- ln Rusia incepe domnia
autocratice a tarului Petru cel Mare
'l

1711

Dimitrie Cantemir, domcel

Mare, pierde bEtdlia de la Stiinilesti

TE

(lJ
I

x
=
rg
\J
(l)

lrt
tg

c,
.5
xE
(g

E
EL

232

Fi se retrage

in exil in Rusia, insolit

si

de marele hatman lon Neculce

r 1711 (Moldova), 1715 (lara Rom6neascd)
- Instaurarea domniilor
fanariote (vor dura p6na la 1821)
. 1714 C. BrAncoveanu, domnitorul Jdrii Rom6nesti, este ucis de
impreunA
turci
cu cei 4 fii ai sar
.1717
Apare in Anglia francmasoneria

o 1718
- in urma luptelor dintre
austrieci ti turci, Oti.:nia ;i Banatul
trec sub stdpanirea Austriei (pdnii in
1739, respectiv 1918)
t 174A Frederic ll ia puterea in Prusia, iar Maria Teresa in Austria; ambit
reprezinti,,despotismul luminat"

1691
Transilvania trece sub stdpanirea Austriei

nul Molciovei,
aliat cu Petru

.
.

(m. 1725')

1661
B. Spinoza, Etrca (apare
postum)
1670
B. Pascal, Cugetari
1688
Biblia de la Bucurepti
1687
r. Newton formuleazi legea atractiei universa{e
. 1690 J. Lock-o, Eseu asupra intelectului uman
1697
in Transilvania se constituie Biserica Uniti (greco-catolicd)

o Tn

Muntenia si Moldova, la sf6rsitul

secolului al XVll-lea romAna devine
limba liturgici

in Tara Rom6neascd, in timpul dom-

1710-1712

Nicolae Costin tra-

niei lui BrAncoveanu (1688-1714),

se dezvoltd stilul brAncovenesc, cu
elemente arhitecturale veneliene.

duce si prelucreazi din latina Cea-

Un exempiu reprezentativ:

gia

Palatul

Mogogoaia, 1702
o Muzica preclasici

1717

apelor
. 1724

G. W. Hlndel, Muztca

Biserica Stavropoleos din

Bucuresti (initial capela de han)
. 1725 A. Vrvaldi, Cele pat:u ano-

timpuri
. 1729 J. S, Bach, Patimile dupa
Matei
. c. 1730 In Franra apare, in arh tedure, stilul rococo

sornicul domnilor
t 1714 G. W. Leibniz, Monadolo-

1714
D. Cantemir e ales membru al Academiei din Berlin. Tn 1716
redacteaze, in latinS, la cererea academiei, Descrierea Moldovei
e 1125
G. B. Vico, Stiinta nouA
. 1734 Voltaire, Scrrsori filosofice

--t

Tabel cronologic

o 1635

1640

Academia f ranceVasile Lupu inte-

melazi- la lasi

Academia

domneasci, prima

scoalS

superioari din Moldova, cpredare

in slavond

gr

greaci

functiona p6na in 1821)

1646
Apare la lagi, in

(va

timpul domniei
lui

1614
me sacre

Lope de Vega,

Rr-

1635-1644

Versuri en-

Udripte Nasturel

1643

mi"

,,Versuri la ste-

ale lui Varlaam, Ia inceputul Cazaniei

nrhlr.i

1620

Copie manuscris6

a traducerii in romdnd a romanului popular Alexandrra

o 1620- Mihail Moxa alcituiegte un Cronograf (islorie
unrversali), operd de compi-

'i

603

Hamlet

- W Shakesoeare,

r c. 1635
Da.-uolto,

lr--ulor/to

1631

Calderon de

la

t/;-+vt)
v taLo -^ ";-

Cidut de

Prerre

Corneilre. inceput.. tear.ulur clasic francez

la!ie
. 1643 Este tioente la lasi
Cazania lui Varlaam, mitro-

Vasile

Lupu, primul cod de legi tiperit

Cprvenrps

prima parte din Don Qurjote

comiastice slavone ale lui

o '1 505

politul Moldovei (1623-

in romanE

16s7)

1647
Moare Grigore
Ureche (n. c. 1590), autorul
primei cronici scrise in romAnE Letopisetul Tdrii Moldo-

vei

o '1 660
+irlian

primul co-

Apare
-ainziaor
Toilt tnn

. c, 1670
-

Dictionar

romdn-latin redactat in Banat (Anonymus Caransebeslensrs)

. 1674
^+l-:

Boileau, Arta po-

/-i^+^+l-^^-x

-,.

ts\|P|'l
^-+^+i- a

. 1661 John Milton. poemul epic Paradisul prerdut

. 1668 La Fortaine, r:a-

'.11?;,ilH::::[LX:
tulsau, careil continud pe al

bule

lui Gr. Ureche (pentru

1671-1673
- Miron Costin, poemul Viiala lumii
. 1673 Dosoftei, Psalrrrea pre versuri tocmiE

clasicismului)
1691
Constantin Brincoveanu infiinteaza la Bucrrrepti Academia domneasci,
prima.gcoal6 superioard din
lara Romdneasca, cu predare in greceste (p6ni in 18'18)

pe-

rioada 1 595-1 661 )

1677
Spitarul Nicolae
Milescu publici, in rusegte,
lurnalul de cdldtorie ln

. 1 660-1 680
Perioada
de in'or re o -c a-. ctsmu u
fra

.
.

cez

1668
167a

Moliere, Avarul
tean Rac.ne, Fedra

China

1698
D. Cantemir publicZ Divanul, operE de disputE teologici 5i florilegiu

de senilnie morale

infiinteazi scoli grecepri

Literatura greace circule
tot mai mult in Moldova gi

r Cronici versificate, pistrate in manuscris, ,,stihuri po-

termind lstoria ieroglif icd;

Metastasio, autoru

desore evenimente

opera va rdmane mult timp

Tara Rom6neasci

contemporane (uciderea ll
BrSncoveanu, luptele dintre
rusi 5i turci etc.)

de texte dramatice 5i librete

ce operi, cievine poetul dra-

Se

liticesti

"

1705

Dimitrie Cantemir

in manuscris

Predicile (,,didahiile") lui

Antim lvireanul, mitropolit

al fdrii RomAnepti intre

1708 ii 1716
t 1719 Daniel Defoe, Ro-

1l3A

ltaiianul

Pietro

zec

matic oficial al curlii de

Viena
c 1717
Voltaire

Tait ltdoPdi?

la
dte

binson Crusoe
1726
Jonathan Swift,
Calatoriile lui Gulliver

o c. 1743
- lon Neculce
termind Letopiselul ldrii
Moldovei, rdmas

scris pAni

in

in

manu-

secolul

al

XIX-lea

233

!l:.j-----.'''-,=+.:!..'.!,j'i:*:'.f{'#q!r<l-r;f*4:.:+{;+*.::':'.+t'i?:3'.i'l:*!i#::4!*gFdb::.:-F':16J:.1.44'..'.:1:'/-

. 1760 incepe sE se dezvolte in

arhrtecture neoclasicismul, prin imitarea artei greco-romane (va dura
aproape un secol)
r Clasicismui in muzici
.178:
Wolfgang Amadeus
Mozart, opera Don Giovanni

In Anglia incepe marea revolulie

rndustrialS
o 17 68-177 4

- Ritzboi intre Rusia si

lmperiui Otoman
. 1775
Rizboiul pentru ln-incepe
depenoenta
Americij. 1776
- Declaralia de independenta (independenta SUA e recunoscutd in 'l 783)
o 1775
Bucovina e anexatd de

(E

(l)
I

x
(1'

.E

rea, Closca 5i Crisan

o 1789
incepe revolulra franceza
1791
Decret p!'in care se acordd
egalitatea evreilor in Franta

vl

o
IE
XE

(g

1784

1791

. 1815 BatSlia de la Waterloc:

Napoleon e invins de armatele en-

e
e

(E

Ci

o',

xx
I

(E

=
E
c)

tt

234
-l

1781

ratiunii pure

lmmanuel Kant, Critrca

din lmperiu

cu turcii, Rusra anexeazE Basarabia

Supplex libellus valacho-

1812, invadeazi Rusia

o 1812
in urma unui nou rEzboi

e
$

inceputul curentului

ruri:. memoriu
cdtre impdratul Austrre,, cerand drepturi pentru romanii

o 1804
Napoleon Bonaparte se
- impirat
proclami
al Frantei. in

CI

Anglra si in Germania lncepe sd se

afirme romantismul
t 1775-1778
Fragmente fiziognomontce de -t. K. Lavater

Enciclopedia fran-

,,Sturm und Drang", in Germania. in

Riscoala conduse de Ho-

liuminismuiui
. 1762 Emil sau despre educatie,
roman pedagogic de J. J. Rousseau
o 1766- G. E. Lessing, Laokoon

o 1770

Austria
(u

c 1751-1772

ceze (D. Diderot si D'Alembert)

. Perioada cea mai reprezentativd

gleze si prusace
. 1 81 5 Crearea confeoeratier germane, care uneste 38 de state
o I821
Mipcarea lui Tudor Vladimirescu
1821*1829
Miscarea de eliberare a Greciei (care in j 830 i;i obfine
Independenta)

o 1822

Sf6rpitul domniilor fana-

riote
. 1 828 Rusia, in rdzboi cu Turcia,
ocupa Moldova
si Jara RomAneasci,
instaurdrrd (pdnd in 1834) o administralie militard ruse si
din 1830

Regulamentele organice
-o 1837
Urci pe tron Regina Vic(incepe perioada victoria a Angliei
torrand)

c. '1800

Goya, Maja desnuda

- Caspar
David Friedricn,
Abatie in padurea de srelarr

18'1

e c. 1B'l 5
dermeter

-in

Germania, stilul Bie-

c 1807
G. W F. Hegel, Fenomenologia sptritului
. 1811-- Gh. gincai termind Hronrca rom1nilor 5i a mai multor neamuri
o 1812
Petru Maior ilperette la
Buda lstoria pentru inceputul romtnilor ln Dachia .

o infrorire a ooerei tratiene: Rossini,

Donizetti ;.a.
. Muzica romantic; german5 (Schubert, Schumann ;. a.)
. Pictura romantrc; francezd: Dera-

mea ca voinld si reprezentare

. 1830 Auguste Comte intemeia-

croix

zi

1824
- Ludwrg van Beethoven,
Simfonia a noua
. 1830 Hector Berlioz, Simfonia

fantastica

1835
Palatul Stirbey din BucureFti, arhitecturd neoclasicd
1837
Fr6d6ric Chopin, preludi

81 8

Arthur Schopenhauer, Lu-

pozitivismul

Tabel cronologic

gramatic6

- Prima
rom6neascd (de D. Eustatie1757

vici, dascdl la Scoala rom6-

neasci din Scheii

lui; in manuscris)

Bra5ovu-

ractere latine gi grafie ma-

din francezE (uneorl Prln Intermediar grec) din Voltaire,

proprii regulile

Fenelon p,a.
Gheorghe $incai
1774

Petru Maior studiazi la

Roma, la colegiul catolic De

propaganda fide
e 1780
S. Micu, Gh. $incai, Elementa linguae daco-

e 1800

1829
- primul ziar din
Moldova: Albina rom&neas'

ci (director

G. Asachi)

din
1829
- primul ziar
Tara Rom6neasc6: Curierul
romenesc (director lon Heliade-RSdulescu)
Heliade-Ridulescu incurajeazd traduceriie (Pe care le
public6 in tiPografia sa)
o Multe lucriri ale Scolii Ardelene aPar la TiPografia

Universitdlii din Buda

Articole de criticE literari

traduceri

pEriti
o 1178-1780 'in mediul
;colar al Blajuiui este compusd Piesa Parodrci Occrslo
Gregorii..., despre uooerea
moldovean
Grigore Ghica de cdtre turci
. "t-182 Hoflr, dramd -de

Versuri transcrise

1795

Dupd 1770

manuscrise din oPere dramatice; in 1797 Prrma traducere (dtn Metastasio) ti-

domnitorului

intr-o ,,condiculi" de Aiecu

l\n, Hyperion

Buda

metor

gramaticii rum6nettD
o 1789
W. Blake, Cdntecele inocenlei

primul manual de
1798
Retoricdin rom6n5, tiPdrit la
Buda de loan Piuariu Molnar

neasci de la Sf. Sava

Lexiconul de la
1825

Casanova tncePe

dd seamd asuPra reguletor

in rom6ni

- Gheorghe Lazir
infiinleazi $coala rom6-

la

Viena (ObserYalii sau bdgeri

Viena, Prirna gramatica tip6ritd a limbii romine

1818

1790

si-si scrie memoriile (Povestea vietti mele), care vor It

puolrcate aota in secolul u'-

Prozodice

din gramatica sa, tiperite

Vdcirescu

rescu ilustreazd cr.r versuri

romanaa stve valachicae'

lenSchild VSci-

1787

E. Lessing,
- G.

Minna von Barnhelm

ghiard

Dupd 1770
- se inmulIesc traducerile manuscrise

.1761

penerti, anonime, cu ca-

.
ti

o 1753
Hangila, comedle
de Carlo Goldoni

Ciuj apare o
- deLaC1ntece
cAn,-

1768
culegere

Schille'

Poezie neoanacreonricS,
5i in greaci

.1791

Friederich Holder-

.1798-

Wordsworlh,

S. T. Colerrdge, Balade ltrice

/mnurl

- Novalls,
inchinate noqtti
r c. 180G-1812 - lon Budai-Deleanu scrie Tiganrada,

in

cioud versiuni; in mss.

in 1875 (vers. l) Fi

pana

1925 (il)

- Datarea din
dintre

1803

titlul

Poeziile lui

uneia

C. Conachi (acestea vor fi

strSnse in voium Postum, in
856)

o 1808

. 1812

partea

Goethe, Fausl,

Lord

Byron,

Chilae Harotd, canturile lJohn Keats, Ode

1 81 9

.
.

- Alphonse de Lamartine, Meditalii Poetice.

1820

publicate de lon Heliade-R5-

irceputu' romanilsmului

dulescu s.a.

rn

literatura francezi

1831

. 1812-1814

Fratit

Glmm, Povesti

1813

Jane Austen,

MAndile 5i Preiudecata
r'A Hoff.1811
-E
aur
de
IJiriorul
mann,
. 1823 - Walter Scot't,

Quentirt )urward Romanul

istoric e rglez
irendnal, Rosu si
1 83C

negru

Baizac, Mo5 Go1834

rlot. Romane reunite in Comedia umani. Romanul rea-

1839

rarles Dickens,

.1839-|,)oe,Prdbu'
Sirea casei | 1er
Oliver Twisr

o 1816

zinti

lasl se repre- La
traducerea romaneas-

cA a pastoralei

Mirtil 5i Hloe'

de Gessner gi Florian
o La BucureFti, Teatrul de ia
,,Cipmeaua Ro;ie"
. 1828 lordache Golescu
scrie comedta Barbu Vdcdrescu, vanzatorul Frii
Prima rePrezenta-

o 1830

lie a dramei romantice Hernani, de Victor Hugo

. 1836 N. Gogol, come-

dia Revizoru!

'inf iinteazd

- Se
Teatrul National din la5i
. Spectacole teatrale s' oe
1840

operd suslinute mai ales la

la;i gi la Bucuregti de truPe
strdine (franceze, italiene
erc.) in turneu

Giacomo Leo-

pardi, CAntui

1836

Poezii

Gheorghe Asachi,

Gr. Alexandrescu,
1838
Poezii (cuprinz6nd medital
romantice, epistole, fabule)

235

a-

,.4
:--!*4+{*

* ;:@

f*:i*:

:lia-!itFr::

:. +*{!*E!-#4*4i-

r-'*1-4'

'i-**.!.*i-,a#NF*i:=r::d*-&i4tss:::rna++-="+d-:<r-+iit*!=r.e::E-.'1Ft#.*ia*:,:iF.-d*

1843-i856

Legi prin care in

Jara Romdneasc5 si in Moldova

o 1850

Guslave Courbet intiazd

realrsmul in picturd
1 850
Franz Liszt, Nocturnele
1853
Giusepoe yerdt, Traviata

se

.
.

produce treptat dezrobirea tiqanilor

1848
Revolutii in intreagjEuropa
1848
Manifestatje de protest in
Moldova. in Tara Rom6neascd, miscarea revolufionare instituie un guvern
provizoriu, dar este infr6ntd de intervenlia militard turcd si rusd. ln Transilvania, revendicdri nationaie si conflict
cu revolutronarii unguri, care cer uni_
ficarea Transilvaniei cu Ungaria
. 1859 Alegerea ca domn a lui Al.
l. Cuza, primul act al unirii celor
dou5 Princlpate (recunoasterea ex_
terni deplinE obtinuti in 1861)

'

o
(0

o 1843
Soren Kierkega ard, Jurna_
lul unui -seducdtor

1B4B
K. Marx, F. Enqels. Mant_
festu I parttdut u i com un isl

1860-ln

bald

spedtlo,

. Theodor Aman,

Carol I devine domnrtor ai

Ungana

r..C'

Alipirea Transilvaniei

Mendel, legile genetice

Karl Marx, Capitatut

tralogia lnelul Nibelungilor

.1876-

Piotr lFci Ceaikovski, lacul

lebedelor
. lon Andreescu, pddurea de fagt

la

.1867

lmperiul Habsburorc devine imperiul Aristrc-Ungar

1B r-'
Comur^a din parrs

m6ne din Bucuresti

1876
Richard Wagner inaugureaz6 teatrul de la Bayreuth, cu te-

RomAniei

o 1867

1865
1867

Sece_

- La sfArsitul siu,
srune din 5UA
in
1865, este aboliti sclavia

r 1866

.
.

Atelierul pictorului

o 1863
- Edor,ard Manel, Delun pe
iarba s: Orymoia. inceoe in prcturd
rniscarea imoresrorrstd (attr reprezentantr: Monet, Renoir, Degas)
o 1868
infiintarea Filarmonicij ro-

Rizboiui de

Bdl_

rea domnitorului in mit national

'1
859
Cnartes Darwir, artqinea

ltaiia, mipcarea iut Gari_

1861-1865

lstoricul N.

care contribuie decisiv la transforma-

Se proclami Regatul lta_

Irei, sub regele Victor Emanuel ll (in
'l
870 va fr realrzatd unitatea ltaliei si
va fj stabilita capitala la Roma)

Romdnil supt Mihai-Voievod Viteazul, operd mesianicd, remasA neter

minatd (publicate postllm, ?n 1g78),

o 1861

c. 1848-1852

cescu, unul drntre principalii conducatori ai revoluliei in Muntenia, scrie

Nicoiae Grigorescu, Car cu bol

Rdzboiul de Independen,l87g,
!E. in urma r6zboiului, in
o 1877

Rusia

anexeaze o parte din Basarabia; Ro_

mania primeFie in compensalie Do_
brogea

.
.

1881

Rom6nia devine regat

o 1880

1894-1896

in urma unei revol_

te, masacrarea- a mii de armeni

de

cetre turci

1895

Razbo, intre Jaoonra

China, castigat de japonezr

si

Chicago, primii zgArie-nori

1884
Arhitectul Antonio Gaudi
incepe sd Iucreze la Careora,a Sagrada Famjlia (Barcelona)
1886
Rodrn, sculptura Serutul

.
.

1889 - 5e construreste ,a parrs,

pentru Expozifia
internationala, Tur_
nul Eiffel
o Mari oiCtori Fost-impresionrstl: pa.j,

Cezanne, Toulouse-Lautrec, paul Gauguin, James Ensor, Vincent van Gogh

o dupa 1890

- Stilui Art Nouveat

\Jugendstil) in arhitecturd si in artele
decorative
cTaTi LJmrere
1895
Inve-Ted:a
crnematograf u

236'

1883
- Friedrich Nietzsche, ,4sa
grdtt-a Zarathustra

Tabel cronologic

. ln tipiriturile vremii

se folosesc diferite variante de al-

fabet de tranzilie, care slmplif ici scrierea chirilicd si

chiar imbini literele chirilice
cu cele latine
M. Kogdlnicean1840
scoate revista Dacia ltterarA
In lntroduQiese afirmd Principalele idei are curentului

naf ional-PoPular

- I. Heliade RSdulescu publici in Curierul ro1844

poezia Zbu rdtor u I

Anton Pann, Po-

m 6 n esc

1847

vestea vorbii

r1852-1853-VAlecsandri, Poezii PoPolare. In

1853, Doine 5i ldcrimioare

'1857

Charles Baudelaire,

Florile rdulur

D. Bolintineanu,
1858
Legende sau basme nafro'

nale in versuri

1865
- Stephane
la'ne DuPi-amtaza

Malunu;

istorici
1840
- Nuvela
Alexandru LdPusneanul de
C. Negruzzi, in Dacia literard

o 1850
Teatrul Natio- La
nal din la;i are loc Premiera
comediei lui V Alescandri,

' 1842 - E. Sue, Mtsterele

Parisulut, roman foileton
. 1844 A' Dumas, Cei
trel muscnenrl

rE de mare succes. De la
debutul dramaturgic din

" 1850 - Ch. Dickens, David Copperfield

Melville,MobY
'1851

-H

Dick

o 1855

- D. Bolintineanu,
Manoil, roman nalronal
. 1857 C. Negruzzi, Pdcatele tinerelelor
.

faun

1857

Chirita in lasi, care se buctr-

1844, pilnd la sf6r5itul vielii,

Alecsandri a scris Peste 50
de piese de teatru
. '1 852 Este inaugurat
Teatrul National din Bucu-

resti

Gustave Flaubefi,

Macame Bova:;

1860

1863

- 5e inaugureazi
Universitatea din
la51

Junimea, condusd de Titu Maiorescu

o 1864

5e infiinfeazi

Universitatea din Bucuresti

. 1 864-1 865 lnvSlimdnt

primar de 4 ani, obligatoriu

ti gratuit (secundar de 7 ani,

e 1870-1871

- Primele 3
poezii trrmise de M. Eminescu apar

in

1867

Apare

'

A. RimbauC, Un
1873
anotimp in tnfern

r 1883 Luceafdrul lui M.

Eminescu aPare in Almana-

e 1863
N. Filimon,
Ciocoil vechi 5i noi sau ce
na5te din Pisicd soarici mdn6ncd (1862-1863, in foile-

hul ,,Romdnia Jund"

revista

ton)

' i865-1869 - Tolsto:,

Rezbot I pace
. 1866 Dosrorevs(,. Cr'ma 5i pedeaPsi
. 1873 Jules Verne, Ocolul lumii in B0 de zile
t 1874 Al. Odobesc-,
Pseudo-kynegetikos
. 1875 Creangi debuteazd la Convorbiri literare,

Devine oficial sistemul ortografic academic

cu caractere latlne
. 1867 Societatea Acade1867

micd RomAnE (infiinlatd cu

un an inainte ca ,,Societatea
literari rom6ni"); in 1879
devine Academia RomAni
T. Maiorescu, ar1868
ticoiul ln contra direQiei de
astdzi in cultura romene
. 1873 Se trece la fabricarea ,n serte a masini; oe scris

1880

simboliste

Literatorul.ldeile

dramei istorice

a lui B

Hasdeu, Rdzvan-vodd (Raz'

van Fi Vidra)

'1879 .

Henrik

lbsen,

-^^^ PaPuJttut
^:^,,.,1^.
td5d
Reprezentalla co1879
mediei lui i. L. Caragiale, O

noapte furtunoasd.

\n

ace-

la5i an, premiera dramei

istorice

in

versuri

a lui r''

Alecsandri, DesPot-VodE

cu Soacra cu trei nurori

Mark

' 1Bf6 -

Shakespeare (Hamle0
o 1867
Are loc Premtera

resti, 1862, G. Baronzi, Mist+

re I e B u cu re5tilor, 1 862-1 864)

Convorbiri literare

joreanu, Mistere din Bucu-

Romanul de mistere, cu succes la publicul iarg (1. M. Bu-

Convorbiri lite'

rare

universitar de 3)

o 1861
Nalio- La Teatrul
nal din Bucure5ti, Prima reprezentatie a unei Piese cie

Hugo, M/1862
- Vlctor
zerabilii

'

Twain,

Aventurile lui Tom SawYer

- Ai. Macedonski, II
Poeztr
. 1883 M. Eminescu, Po- i
ezii I

o 1882

.1gg6
testut

publicd

- Creangd
in Convorbiri literare primele

doui pd(i

ale Amintirilor

'tgel-loanSlavici
cu
J. Moreas, Uani- | teazd in voium

srmooltsmutu

o 1893-G. Co5buc,Balade 5i

o 1881

idile

debuNovele

I din PoPor
| ' 1EB3 - A. P Cehov,
I Moartea unu, slujbas
' 1885 - E. Zola, Germtnal
C urentul naturallst
. 1898 Duiltu Zamfirescu, ViaYa la
Y.are

L L. Caragiale,
1880
Conul Leonida fatd cu Reac'
tiunea
La Teatrul Natio1884
nal din Bucuresti este reprezentate comedia O scrisoare
pierdutd, de l. L. Caragiale

1885
- premiera Piesei
lui l. L. Caragiale, D'ale car:
navalului (fluierata de Public)

1890

Nepasta

l. L. Caragiale,

237

-'
t&4t-:r.a+.:'..

-s".:-:!-?:++n:r

ji.j54!e!*g:t'',--*l**.-**.-l

.a'

1907
Mari mipciiri !5r6ne5ti
Riscoala din 1 907 ")
1912-1913
rizboaiele balcanice.
Rom6nia participii la cel de-al doilea
1914
Primul Razboi Mondial
.1914- Ferdinand I devine rege al

(,,

e
(\l

ctr

o
I

cn

gIE
x
,x
a

IE

=
E
(l,

ttl

RomAniei

1916
- lntrarea Rom6nier in rizboi, de partea Aiiatilor

. 1911 Revolufia rusd

. 1918 - Basarabia mai int6i, apoi
Transilvania se unesc cu Rom6nia
o 1918 -- 5e incheie Primul Razboi

1906
- Se afirmii pictura expresionisia germand sr austriaca (E, L.
Kirchner, E. Schiele)
1907
Pablo Picasso, Domnrsoarele din Avtgnon. Pictura cubisia

.
r

1910

- O acuarela

de

Wassily

Kandinsky marcheaza inceputul picturii abstracte

o 19'1 1
Marc Chagall, Eu si satul

croatir si stovenir se unesc cu Seroia,

formAnd lugoslavia
1919
Se infirnteazd Lrga Natrunrlor
. 1 91 9 Tn Statele Unite incepe pro-

191 - Kazinrr Ma,ev .- p'creaz.

tablou -manifesl PAtat alb pe fond

1918-1922

Oswald Spengier,

Declinul Occrdentului

.^
-+^+,
peilueilL,
"^I--^
polone.
^^^l^^.
se rerdG
sLdLLt

Grigore Brezeanu
o 1913
Constantin BrAncuSi,
Domnipoara Pogany, marmuri (pand
in 1933, sculptura cunoa5te alte 16
versiuni)

1900
Sigmund Freud, lnterpretarea viselor. la nastere psrhanaliza
1912
in Germania se dezvoltS
Gestaltismul (psihologia formei)
. Fenomenologia lui Husserl
. Psihologia behavrorista

c 1912 - Rdzboiul lndependenlei

(lndependenla
Romlniei), fiim de

MondiaL. Sf6rsitul lmperiului Austro-Ungar duce la crearea de no statc cchii qr rrnnrrrir qp f,p.larA InoeI

atD

incepe sd se
1919
- in Germania
afirme stilul Bauhaus in arhitecturi,
arte decorative etc. (W. Gropius)

hibitra alcooiului (va dura p5na in 1933t

o 19)1
Reforma aorara. Partidul
conservator iese din scena politicd

1922
- Stalin ajunge in fruntea
parlidului comunist djn Unlunea 5o-

vieticd

1922

Mussolini ia puterea

1n

llalia; 1925, dictatura fascista

. 1925 Carol al ll-lea renun!5 la
tron in favoarea fiuiui siu Mihai. in
1930, se intoarce si isi reia tronul
. 1927 Se constituie Legiunea Arhanghelului Mihail, care va deveni in
1930 Garda de fiet miFcare de ex-

+.^-x
l"^-^+x
u Er r to ut trdPLd

1933

Ernst, Magritte, Delvaux s. a.)

o 1Q??
fionrno Fnoc,
,,,cu, opera
Oedip rege
1936
Charles Chapiin, comedia
cinematograficd Ttmpun noi
. 1937 Walt Disney, filmul de ani-

//Ai
'n-+;^
| | tottc Atua

o 1937

-- zdpdud
-:^-r^
la

Constantin BrSncusi reali-

zeazi complexul
de la

TArgu-Jiu:

Masa tdcerii, Poarta

sdrutului,
Coloana fdrd sf6r5it
o 1940
Pictori si sculptori euro-

ii*-+,,-urlloLurd -^^^li
rEgoro

pentru a se salva de nazism

1939

Germania invadeazi Ce-

hoslovacia, apoi Polonia. incepe cel

de-al Doilea Rdzboi Mondial. in

1940 Germania ocup6 Franla

. 194A
- Rom6nia cedeaz6 Basarabia
ti o mare parte din Transilvania. Carol
al lllea abdici. Mihai I reia tronul, iar
conducitor al statului devine generalul
lon Antonescu, care,.ra instaura un regim dictatorial. '1941
Rebeliunea legionard, inabusita de armate
o 1941 Germanra atacd Uniunea
Sovreticd. Romdnia rntrd in rEzboi, ca
aliat al Germaniei
c 1945 Sf6rpitul celui de ai Doilea
Razboi Mondial.

1922
F W. Murnau, Nosferatu,
{ilm ronrozonrerirr nanrrr expreslo'.,
nrsmul cinematografic
1931
Salvador Dalt, Persistenla
memodei. Pictura suprarealisti (Max

- Hitler devine cancelar al

Germaniei. Se instituie statul nazist
. '1 936 Razboiul Civil din Spania
. 1938 - Carol al ll-lea instaureazi
-

23a

peni emigreaz;

in

Statele

tJnrle,

1921

- Ludwrg Wrttgensrein,
ctatus log i co- oh ilosop h i cus
. 1927 Martin heidegger, Fiintit si
timp
o 1936
- Lucian Blaga, Spaliul mioritic
. 1936 Emil Cioran, Schimbarea
la fald a RomSniei
c 1943 Jean-Paul Sanre. Fiinre s'
T ra

nea ntu L Existentialismul

Polemici intre traditionaligti pi modernipti

Tabel cronologic-

- Octavian Goga,
Poezri, BudaPesta (volumul

APare revista Sdmdndtorul. 55mdn6torismul

1901-1910

are ecou imediat in Regat)

lon Minulescu,
1908
Romante Pentru mai terztu
Guillaume APolt'1913

G. lbrdileanu, 5Pt-

1909

1905

ritul critic in cultura romS'

naie, Alcoolurl
r 1916 - George Bacovia,
Plumb
.1917 - Ezra Pound,

neasca

o 1909
- F. T. Marrnetti Publica manifestul futurismuIul

r 1916 - La Z0rich, Tristan

fzara creeazd migcarea

Cantos

Lucian Blaga, Po1919

emele luminii

Dada

- l. L
Momente

- HenrY James,
Ambasadorii
,,Anul Sadovea-

nu": debutul lui

-a

A. P Cehov, liva1903
da cu visini
o 1909
Premtera dramet
lui Barbu Delaistorice
vrancea, APus de soare, la
Teatrul Nalional drn Bucu-

o 1903
o 1904

Premiera dramet
1902
lui Al. Davila, Vlaicu Vodd

Caragiale,

1901

M Sado-

veanu, cu Patru volume si-

multan: Povestiri, Durei

re;ti

tndbu1ite, $oimii, Cr65ma lur

Mo5 Precu
. 1906 loan Slavici, Mara
o 1910
l. L. Caragiale,

SchiSe noud

'1913

George Bernard

Shaw, Algmalion

1919

Se infiinieazit

Teatrul Nalional din Clui

Marcel Proust Pu-

1913

blicit Swann, Primul volum

din ciclul in cdutarea timPu'
lui pierdu:

1915
foza

1921

APare revtsta

G 6ndirea. Tradi}ionalismui

Andr6 Breton'

1924

. 1924 - 75 HP, revislA

constructivistE, Migcarea de
M anif estu I su Prarea l6m

u tu

avangardi

Cenaclul,,Sburitorut"

E' Lovines'
1924-1925
cu, lstoria civilizaliei romine
moderne, l-ll/. Teoria sincro-

nismului

1926

Mihail Dragomt-

ftrinfa literaturii
E. Lovines1926-1929
romene
literaturii
cu, lstoria
contemPorane, l-Vl
. 5e instituie Fundaliile Re'

rescu,

oale

I rggz-G. cSlinescu,
ta

R. M. Rilke, E/egi1922
ile durneze
o 1973
lon Pillat, Pe Ar-

aes

in sus

i igzl -t.
te potrivite
o 1 930
cund

Arghezi, cuvin-

- T. Arghezi,
de mucigai
o

193i

1943

Lovinescu

F/orl

citre
manifest al

Scrisoarea

Cercului Literar de la Sibiu'

Radu Stanca va Publica in

1945 articolul
baladei

1920

lon
1922

Rebreanu,

- Liviu
Pddurea sPilnzuraTilor
. 1922 - Urmuz, PAinia 5i

Resureclia

. 1922 . 1924 .
t

1929, William FaulKner'

Zqomotul si furia

1931

Valurile

Adela

Eugen lonescu'

1941

- t

Vianu, Arta

prozatorilor romSnt

in

abia

1946)

Domni5oara Nastasia
G. CiPrian, Omul
1927
CaPul
cu milrloaga ,1940
de rdtoi
G. Kirilescu, Gal1929

G.

1938

G.

ve-

Camil Petrescu,
1925
Suflete tari
o 1927
G. M. Zamfirescu'

lbrdileanu,

Act

netlan (in Prima versiune'

scrisi in 1919; verstunea
amplificati va fi Publicat5

Mircea Eliade,

nu, Creanga de aur ^

o 1936-M Blecher, /ntmpldri in irealitatea imediatd

G. Cilinescu, ls1941
toria literaturir romene

- Petrescu,

lui Camil

lele

- Camil Petrescu,
Patul lui Procust
. 1933 - Mihail Sadovea-

Teze 5i antiteze

1933

Blaga, Za-

Manole (1927)
Premiera Piese'
1924

Virginia Woolf,

o 1933

Petrescu,
o 1935
- Camil

- t'

1921

rnolxe, mister Pegan' Teatru

expresion-ist, ca si Me5teru!

1933

Omul fdrd insu5rrt

via'

Mihail Sorbul, Pa-

Robert Musil'

1930

porane
Nu

Thomas Mann,

MaitreYi

lames JoYce, Uilse

Muntele vreltt
F Kafka, Procesul
1925
Hortensia PaPa1927
dat-Bengescu, Concert din
muzicdt de Bach
1929, Mateiu l. Caragiale,
Craii de Curtea-Veche

Eraturii romenerti contem1934

o 1916

tima roSie

tui Mihai Eminescu

N' lorga, lstoria Ii1934

Liviu Rebreanu,

Stamate

lon Barbu, Joc se-

Kal<a, Metamor-

Tudor Mutatescu'
932
vals
Titanic
Mihail Sebastian'
1936
Jocul de-a vaanla
V I' PoPa, Iake'
1938

lanke 5i CadAr

.1943

Mihail Sebasttan'

Steaua fdrd nume

Cdlinesc.,

Enigma Otiliei
r 1938 J.-P Saftie, Greata
A Camus, Strilnul
1942

239

L.
e

r,'

;j.'j.i&-f+:+is:

i:*J

r.i.r;.1.

,- -

-+- +-: -.;.{e}+E1:jtt:dtry?&*

i ri<&i!

- p. 182
lluminism - p 63
incipit - p. 155
instrumentalism - P. '188
ironie romantici - c. 14:

idila

accent - p. 50
aiegorre - p.74

aliteralie

p. 180

^^+:+^-i
^
lLI tezd - P.
cil

1A?
t aJ

dl Lc - P, LL+

avangardd

- p. 226
Junimea

limbaje de specialitate - P' 47

lirism obiectiv - P. 180
literaturd nalionalS - P'92
literaturd PoPulard - P. 92

calc(hiere) - p.22
caracter - p. 179

clasic p. 179
p. 179
clasicism

?onsoane - p 49
curent cultural - P. 104
curent literar - a. 144

diftong - p. 49
dublete etimologice

- P. 150
- P. 148
mimcsis - Y'
n -'721
monolog interior -

meditalie
metaford

- P.24

- 182

hiat

p.

51

P.

- P. 188

187 perioada PaSoPtist5 - P 80

- p. 170
recomandiri in DOOM2
p. 128
refren - p. 180

- p. 155

simdndtorism

- P. 182
p. 49

- p. 50
simbol - p. 187
simbolism - p. 188
sinestezie - p. 188
stil indirect liber - P. 169

semivocale
silabd

fcoala Ardeleana

P. 155

RenaStere

240
.:;.r*.++}:*.....=.--+:'::!*.'<iF*.ht-.*ac#g*.ia*e+.*r*=s+*i.::{_*.|.=*i:j-'.n--*+*.-er*:-:''..}9,*.-.'.4e9i'::?j<i1-

- P 58

p. 64

teme gi motive romantice

p. 143
text descriptiv - P.217
text informativ - P. 21 6
text narativ - P.217
tragedie - p. 171
triftong - p. 49

realism

p. 155

geniu geniu romantic

- P. 144

parnasianism

finalul unei opere literare

P. 169

normdiingvisticS-P 69
oximoron

- p. 148
etimologie - p. 9
elegie

gazel

- p. 107
satird

- p. 78

baroc

- p. 61
ritm - p. 180
roman de anaiiz5 - p.2O4
romanul experienlei - P.214
romantisrr - 141
rondel - p. 188

retoricd

umanism
vocale

- p. 58

- p.49