Testul nr.

1
1. Contractul de mandat.
1.1 Noiunea i caracterele contractului de mandat
Contractul de mandata este acel contract prin care o parte numita mandant mputernice te partea cealalt
numita mandatar de a ncheia acte juridice in numele si pe contul mandantului, iar mandatarul la rndul sau
se obliga odat cu acceptarea condiiilor contractului sa ncheie aceste acte juridice conform prevederilor si
competentelor sale. Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros este comutativ, cu
executare succesiva, este sinalagmatic, in msur prevederilor legale deoarece nefiind de fiecare data cu titlu
oneros este vorba de buna credina a mandantului acionarea ca un bun proprietar, iar in cazurile cnd
mandatul este nfptuit de ctre un profesionist, legea prevede expres ca este sinalagmatic ,este cu titlu
oneros, iar obligaiunile mandatarului si le nfptuiete cu diligena unui bun profesionist (serviciile
auditului independent, serviciile avocatului, si alte servicii de reprezentanta a actelor juridice in numele
persoanei
de
ctre
o
persoan
profesionist).
1.2
Determinai
elementele
contractului

Prile contractului In calitate de pri sunt mandatarul si mandantul , unde mandatar trebuie sa fie o
persoana cu capacitate de exerciiu deplina fiindc in actele juridice pe care le ncheie in numele si pe contul
mandantului prevaleaz consimmntul liber exprimat care este valabil doar daca vine de la o persoana care
contientizeaz aciunile sale. Atunci cnd dese vorba de u mandat profesionist persoana mandatar trebuie sa
ndeplineasc condiiile legii pentru a putea sa-si ndeplineasc atribuiile (avocatul-licen iat, auditulcontabilitate, economie). Conform art. 1032,andatul poate fi special sau general, atunci cnd mandatul se
elibereaz pentru o operaie juridica sau pentru anumite afaceri de acelai gen, el este special. Iar mandatul
general include toate afacerile mandatului in msur in care aceste sunt nominalizate in contractul de
mandat. Daca in contract nu sunt enumerate detaliat si numite aciunile in dependent de afacere, atunci
mandatarul are dreptul doar de a administra si conserva proprietatea sau bunurile mandantului. Conform art.
1031 acceptarea mandatului poate fi expresa sau tacita daca reiese din ac iunile mandatarului. Conform art.
1037 Cod civil pot fi desemnai mai muli mandatari, in acest caz ei vor fi obliga i sa ac ioneze si sa
rspund conform prevederilor contractuale. In calitate de mandant poate fi orice persoana care are
capacitatea juridic necesara conform prevederilor legii de a putea fi parte in raporturile juridice pe care le
va ncheia mandatarul cu persoanele tere. Mandantul are dreptul de a desemna mai mul i mandatari doar cu
acordul si acceptul acestora. Obiectul contractului Sunt totalitatea aciunilor pe care le ntreprinde
mandatarul la ncheierea actelor juridice in numele mandantului. Obiectul contractului trebuie sa fie licit ,
iar mandatarul nu are dreptul de a ntreprinde careva aciuni ilicite pentru atingerea scopului propus si
ndeplinirea condiiilor finale ale contractului. In unele cazuri se elibereaz si procura, ca mijloc de
probaiune a contractului de mandat, sau ca cerina legala expresa (in instan). Forma contractului Conform
art. 1031, deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita, forma contractului se supune normelor
generale verbal sau scris. Termenul contractului Termenul contractului depinde de o aciune sau mai multe
aciuni pe care le ntreprinde mandatarul sau conform art. 1032, daca este mandate special sau general. 50
Preul contractului Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remunera ia poate fi
stabilita de ctre pri sau poate fi conform carorva tarife. .Drepturile si obligaiile par ilor Mandatarul
trebuie sa-si ndeplineasc obligaiunile cu diligena unui bun profesionist sau proprietar, daca in mod
expres sau tacit, a acceptat ncheierea mandatului. Conform art. 1037 in cazul desemnrii mai multor
mandatari ei vor fi obligai si vor rspunde in msur prevederilor si acceptrilor contractuale.
1.3 Stabilii corelaia contractului de mandat cu reprezentarea Contractul de mandat nu trebuie confundat cu cel de acordare a serviciilor de asisten juridic n instanele
judiciare. Acest contract, spre deosebire de contractul de mandat, nu presupune apariia, modificarea sau
stingerea drepturilor i obligaiilor n persoana clientului, urmnd s fie reglementat de normele Codului
civil cu privire la prestarea serviciilor (art. 970-978 CC).
Posibilitatea de a ncheia contractul de mandat i cu titlu oneros condiioneaz asemnarea acestuia cu
contractul de munc sau cu contractul de antrepriz. Deosebirea principial const ns n faptul c
mandatarul este mputernicit a-1 reprezenta pe mandant la ncheierea de acte juridice, fiind totodat
reprezentantul mandantului, pe cnd obiectul contractului de munc sau de antrepriz l formeaz acte sau
fapte materiale, iar angajatul (salariat) i, respectiv, antreprenorul nu au calitatea de reprezentani. De
menionat ns c salariatul poate fi mputernicit de a-1 reprezenta pe angajator, sau unitatea unde lucreaz,
tot aa cum clientul l poate mputernici pe antreprenor de a-1 reprezenta la ncheierea de acte juridice n
numele clientului. In aceste cazuri att salariatul, ct i antreprenorul vor avea calitatea de mandatar,

volumul drepturilor i obligaiilor acestora fiind determinat de reglementrile Codului civil cu privire la
mandat.
2. Contractul de credit bancar.
Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia unei case
de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea.
Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a
creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.
2.1 Noiunea contractului de credit bancar
Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig s pun la dispoziia unei persoane (debitur)o
suma de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie suma prtmit i s plteasc dobnda i alte sume
aferente prevzute de contract (art. 1236 (1) CC).
2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar
Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor
financiare n art. 32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate n
docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor
respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea formei
scrise atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se utilizeaz
formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un
contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere
pentru determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare
(art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a) situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b) descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c) descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d) documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
2.3 Soluionai spea, argumentai rspunsul Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente dac: debitorul nu
pltete dobnda n termenul stabilit; debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale
creditului, atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate; Rezilierea contractului suspend
imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda debitorului un termen de cel puin 15 zile pentru
restituirea sumelor utilizate i a sumelor aferente. Conform art.1242. CC. Articolul 1243. Rspunderea
debitorului. n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a creditului, precum
i a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate pretinde plata unor penaliti de
ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau de contract. Deci, rezult c banca este n drept s
cear de la B rambursarea imediat a creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n
mrime de 0,2% pentru fiecare zi ntrziere.,deoarece acesta nu i-a onorat obligaiile.

Testul nr 2
1

) Enumerai i descriei formele testamentului

Testamentul olograf , testamentul mistic , testamentul autentic.Testamentul olograf este testamentul

scris in intregime personal datat si semnat de testator , cu toate ca nu necesita indeplinirea unor formalitati
speciale fiind intocmit ca inscris cu semnatura privata , testamentul olograf este un act solemn , scrierea
integrala datarea si semnarea de mina testatorului sunt prevazute de lege drept conditii de valabilitate . el
poate fi revocat oricind fie prin redactarea unui alt testament fie prin distrugerea lui materiala de catre
testator .Avantaje : avantajul gratuitatii avantajul simplicitatii avantajul pastrarii secretului asupra existentei
si continutului sau Dezavantaje : poate fi usor sustras sau pierdut poate fi intocmit in mai multe exemplare
si predat spre pastrarea mai multor persoane
Testamentul autentic Testamentul autentic este un testament autentificat notarial precum si asimilat cu
cel autentificat notarial . testatemntele pot fi autentificate de catre notarii de stat , notarii privati , si alte
persoane abilitate prin lege , iar testamentele cetatenilor RM care se afla in strainatate , se autentifica de
consulii RM . Avantaje : in aceasta forma pot testa si persoanele care nu stiu a scrie sau citi precum si cele
care din cauza infirmitatii , a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna .( se semneaza cu 2 martori ) se
bucura de forta probanta a oricarui inscris autentic , posibiliateade a fi contestat fiind redusa , intrucit
notarul pastreaza un exemplar al testamentului autentificat , pierderea sau distrugerea testamentului nu va
avea impact negativ asupra mostenitorului , deoarece se va putea solicita o copie de la notar . Dezavantaje :
este mai costisitor necesita un efort suplimentar pentru indeplinirea formalitatilor .Nerespectarea regulilor
de intocmire si autentificare a testamentului autentic duce la nulitatea lui . Testamentul va putea fi valabil ,
in cazul in care va indeplini conditiile unui testament olograf .
Testamentul mistic Testamentul mistic este un testament secret , scris in intregime , datat si semnat de
testator , strins si sigilat si apoi prezentat notarului , care aplica inscriptia de autentificare pe plic si il
semneaza impreuna cu testatorul . Se realizeaza in doua etape : 1. etapa redactarii 2.etapa prezentarii la
notar avantaje : testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare si poate fi pastrat spre a fi
ferit de falsificare sau distrugere . Dezavantaje necesita unele formalitati care implica cheltuieli
suplimentare In cazul deteriorarii plicului sigilat testamentul mistic va fi nul, el va ramiine totusi valabil
daca va intruni conditiile testamentului olograf .
2). Caracterizai executarea testamentului i descriei prevederile Codului Civil cu privire la legat .
Executarea testamentului este o dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul desemneaza una sau mai
multe persoane oferindule imputernicirea necesara pentru a putea asigura executarea dispozitiilor
testamentare.Desemnarea exucutorului nu este obligatorie astfel in lipsa indicatiilor in testament exacutarea
lui se pune in sarcina mostenitorilor testamentari care la rindul lor pot incredinta prin contract exacutarea
testamentului unuia dinte ei sau altor persoane .
Executarea testamentara are urmatoarele caracteristici care sunt si la mandat :
1 este intuitu persoanae 2 ca si mandatarul executorul testatmentar realizeaza insarcinarea gratuit si doar
incazurile prevazute de testament urmeaza a fi remunerat , asemeni mandatarului executorul testamentar cu
exceptia cind este mostenitor testamentar si accepta mostenirea este in drept sa refuze executarea
testamentului comunicind in prealabil mostenitorilor . 3executorul testatementar este obligat sa dea o dare
de seama despre executarea testamentului . 4desemnarea executorului se face printr-un act unilateral spre
deosebire de contractul de mandat , acceptarea imputernicirilor nu are semnificatia unui acord de vointa de
natura contractuala ci una identica celei de acceptare a mostenirii . 5.executarea testamentului de cele mai
dese ori sau in exclusivitate are ca obiect indeplinirea de acte materiale 6.executarea testamentara incepe sa
produca efecte juridice de la decesul testatorului fiind un act pt cauza de moarte . 7.executarea testamentara
reprezinta un act irevocabil 8.atributiile executorului sunt stabilite de lege imperativ.
Pornind de la prevederile art.1486 CC testatorul poate oferi prin testatement unei persoane avantaje
patrimoniale (legat) fara a o desemna in calitate de mostenitor . Legatul reprezinta o dispozitie testamentara
prin care testatorul pune in sarcina mostenitorilor testamentari obligatia de a aefectua o prestatie in folosul
unor terti care dobindesc dr de a cere executarea ei . Legatul trebuie sa fie prevazut expres in testament
indiferent de forma acestuia . persoana in favoarea careia este instituit legatul se numeste legatar si nu are
calitatea de mostenitor testamentar .Legatar poate fi orice persoana inclusiv una doar conceputa si care se va
naste vie . Legatele pot fi instituite si in favoarea mostenitorilor legali sau testamentari insa de fiecare data
sunt puse doar in sarcina mostenitorilor testamentari , deoarece succesorii legali primesc mostenirea
neconditionat . Motenitorul nsrcinat cu executarea legatului l execut n limitele valorii patrimoniului
testat, cu excepia acelei pri din datoriile testamentului a crei stingere a fost pus n sarcina
motinitorului, dac testamentul nu prevede altfel. Motenitorul testamentar nsrcinat cu executarea
legatului, execut legatul n limitele valorii patrimoniului testat. ns, n cazul n care motenitorul a fost
delegat cu obligaia de a stinge datoriile testatorului, n primul rnd va plti datoriile. Motenitorul,
deasemenea, este obligat n mod prioritar, s satisfac din contul patrimoniului succesoral creanele

testatorului prevzute la Art.1551, iar n cazul n care a fost testat ntreg patrimoniul, atingndu-se prin
aceasta drepturile motenitorilor rezervatari, motenitorul testamentar este obligat s exclud din patrimoniu
succesoral i cota-parte a motenitorilor rezervatari. n aa mod, legatul se execut din acea parte de bunuri,
care a rmas dup achitarea tuturor datoriilor. Prin urmare, legatul poate fi executat parial, dup achitarea
tuturor datoriilor i a rezervei succesorale.
Legatul nceteaz dac legatarul: a) nu a solicitat n termenul prevzut la Art.1492 executarea; b) nu este n
via la data deschiderii motenirii. Potrivit acestui articol executarea legatului nceteaz: - dac legatorul nu
a solicitat executarea lui n termenul prevzut de Art. 1493 (vezi comentariu la articol); i - dac legatarul a
decedat pn la deschiderea motenirii. Executarea legatului poate nceta i n cazurile de caducitate sau
nulitate a dispoziiilor testamentare cu privire la legate
Renunarea la legat este un drept subiectiv al legatarului. Astfel, legatarul poate liber s renune la legat.
Legislatorul nu stabilete n ce termen poate legatarul renuna la legat, ns, reieind din faptul c dreptul de
solicitare a executrii legatului este de 6 luni, acest termen este valabil i pentru renunare.
1. Testatorul, prin testament poate obliga motenitorul s execute anumite aciuni n scopuri generalutile,
adic anumite legate cu caracter patrimonial sau nepatrimonial. Spre exemplu, testatorul oblig motenitorul
testamentar s transfere o sum de bani pentru construcia unei coli sau s permit s acorde n folosina
unor persoane biblioteca sa. 2. n cazul grevrii motenitorului testamentar cu svrirea unor aciuni n
scopuri general-utile cu caracter patrimonial, potrivit acestei norme, snt aplicabile regulile cu privire la
legate. Deoarece obiect al legatului pot constitui i aciunile cu caracter nepatrimonial i pentru aceste
aciuni snt aplicabile normele menioante. 3. Ca i n cazul executrii altor legate, n caz de deces al
motenitorului grevat cu obligaia de a svri aciuni n scopuri general-utile, aceste aciuni vor fi
ndeplinite (executate) de ctre ceilali motenitori testamentari care au acceptat motenirea. 4. Alin. (4)
stabilete cercul persoanelor care pot cere executarea legatului n scopuri general-utile. Acestea fiind:
executorul testamentar, oricare motenitor, precum i organizaiile publice i obteti n interesul crora a
fost fcut legatul.
3. Stabilii corelaia dintre:
a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
a) acestuia testamentul olograf testament scris in intregime personal datat si semnat de testator .cu toate
ca nu necesita indeplinirea unor formalitati speciale fiind intocmit ca inscris cu semnatura privata
testamentul olograf este un act solemn , scrierea integrala , datarea si semnarea de mina testatorului sunt
prevazute de lege drept conditii de valabilitate . aceste tip de testament poate fi usor pierdut sau sustras .
testamentul autentic - se bucura de forta probanta a oricarui inscris autentic , posibiliateade a fi contestat
fiind redusa , intrucit notarul pastreaza un exemplar al testamentului autentificat , pierderea sau distrugerea
testamentului nu va avea impact negativ asupra mostenitorului , deoarece se va putea solicita o copie de la
notar . testamentul mistic -testamentul mistic asigura secretul dispozitiilor testamentare si poate fi pastrat
spre a fi ferit de falsificare sau distrugere. In cazul deteriorarii plicului sigilat testamentul mistic va fi nul, el
va ramiine totusi valabil daca va intruni conditiile testamentului olograf , Avind aceeasi forta probanta .
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
deseori necesitatea intocmirii testamentului poate aparea in imprejurari care exclud posibilitatea prezentarii
testatorului la notar sau la alte persoane abilitate sa autentifice testamentul . din acest considerent legea
asimileaza cu cele autentificate notarial testamentele autentificate de
1) medicul principal , seful , adnjunctii lor in probleme medicale , medicul de serviciu al spitalului , al
unei alte institutii medicale , al sanatoriului , directorul sau medicul principal al azilului pt invalizi si
batrini ,seful expeditiilor de explorari , expeditiilor geografice si altor expeditii similare .
2) capitul navei sau aeronavei daca testatorul se afla pe nava sau aeronava
3) comandantul (sef) unitatii , marii unitati , institutului si colegiului militar daca la locul aflarii lor nu
exista notar si daca testatorul este militar sau indeplineste serviciul in unitatea militara sau este
persoana civila sau membru al familiei acestuia
4) seful institutiei de privatiune de libertate
testamentele autentificate de catre aceste persoane urmeaza a fi expediate cel putin a doua zi dupa
autentificare unuia dintre notarii de la locul institutiei date .
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
testamentul olograf - Datarea testamentului de ctre testator. Alte elemente de validitate a testamentului
constituie datarea lui de mna testatorului. Data trebuie s cuprind anul, luna i ziua cnd a fost ntocmit
testamentul. Datarea testamentului are importana pentru a putea stabili dac testatorul a avut descernmnt
n momentul ntocmirii testamentului, iar n caz de pluraliti de testamente succesive, cu dispoziii contrare

sau ncompatibile, n raport cu data lor se stabilete care testament exprim ultima voin a testatorului.
Lipsa datei atrage nulitatea testamentului olograf. ns, n cazul n care data este incomplet i se poate
stabili cnd a fost ntocmit testamentul, precum i starea de capacitate a testatorului, testamentul va fi
valabil. Snt aplicabile testamentului olograf i prevederile Art.1464 C.C.
d)semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator Autentic
este testamentul autentificat notarial, precum i cel asimilat cu cel autentificat notarial. Testatorul urmeaz
s semneze personal testamentul. Dac testatorul, dintr-o anumit cauz, nu poate semna personal
testamentul, la rugmintea i n prezena lui, precum i n prezena a cel puin 2 martori i a notarului, poate
semna o alt persoan, n acest caz, trebuie indicat cauza care 1-a mpiedicat pe testator s semneze
personal. Martorii de asemenea semneaz n testament (art. 1460 Cod civil).
2. Contractul de asigurare.
2.1. Definii riscul asigurat, descriei cazul asigurat i expunei-v n privina asemnrilor/deosebirilor
dintre riscul asigurat i cazul asigurat. risc asigurat - fenomen, eveniment sau grup de fenomene sau
evenimente prevzute n contractul de asigurare care, odat produse, pot genera prejudicii bunurilor sau
persoanei asigurate. (n asigurrile de via, fenomenul de supravieuire i fenomenul de deces se ncadreaz
n noiunea de risc asigurat); Conform CC al RM cazul asigurat este evenimentul pentru inlaturarea
consecintelor caruia sa facut asigurarea si la producerea caruia apare obligatia asiguratorului sa plateasca
suma asigurata ori despagubirea . Deosebirea riscului de cazul asigurat ca primul este un eveniment care se
poate ivi iar al doilea este un eveniment care sa produs deja .
2.2. Determinai particularitile reasigurrii din punct de vedere a reglementrilor din Codul Civil i
a Legii nr.407/2006 5 puncte
Reasigurarea are loc atunci cind asiguratorul transmite o parte din raspunderea sa fata de asigurat unei alte
organizatii de asigurare . in aceasta situatie asiguratorul initial va dobindi calitatea de reasigurat iar persoana
care il asigura se va numi reasigurator .
Reasigurarea este definita ca un contract prin care o persoana numita reasigurator se obliga ca in schimbul
unei sume de bani ( prima de reasigurare ) sa suporte in totalitate sau in parte sumele pe care asiguratorul va
trebui sa le plateasca persoanelor asigurate in baza contractelor de asigurare incheiate cu acestea
.reasigurarea nu stabileste raporturi juridice intre asigurat si reasigurator producind efecte doar intre partile
contractante ( asigurator si reasigurator ) .
Prin urmare in cazul producerii riscului asigurat reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor
pe care reasiguratul le plateste . reasigurare - cedare parial sau integral a unor riscuri subscrise de un
asigurtor, denumit reasigurat (cedent), unui alt asigurtor, denumit reasigurtor (cesionar), care, la rndul
su, i asum angajamentul s recupereze o parte corespunztoare din despgubirea de asigurare acordat;
reasigurare proporional - divizarea, proporional repartizrii riscului ntre prile contractului de
reasigurare, a sumei asigurate; reasigurare neproporional - reasigurare prin care reasigurtorul
(cesionarul) i asum obligaia de a efectua despgubirea de asigurare, la producerea evenimentelor
prevzute n contractul de asigurare, n mrime ce depete reinerea proprie a reasiguratului (cedentului);
2.3. Spe: La data de 20.10.2011 SRL Alfa s-a adresat ctre compania de asigurri SA Beta cu cerere
prin care solicit s-i fie achitat un avans corespunztor i proporional obligaiei probabile de plat a
SA Beta, pe motiv c dup constatarea cazului asigurat i a obligaiei de plat a acestuia a trecut mai
mult de 30 zile, totodat avertiznd-ul pe acesta despre faptul c n caz contrar suplimentar va mai
cere i plata dobnzii de ntrziere. La data de 01.11.2011 SA Beta a informat SRL Alfa despre faptul
c cerinele acestuia nu pot fi satisfcute deoarece n contract nu este specificat un asemenea drept al
SRL iar cu referire la dobnda de ntrziere asigurtorul face trimiterea la existena unei clauze n
contract prin care acesta se elibereaz de plata ei. SRL s-a adresat pentru consultaie la avocat. n
calitate de avocat analizai situaia redat mai sus sub aspectul prevederilor legale i oferii soluia
corect. Argumentai rspunsul 7 puncte.
ART. 6 Lege cu privire la asigurri
(5) Dac aciunea de constatare a cazului asigurat dureaz mai mult de o lun, asiguratul, beneficiarul
asigurrii i/sau pgubitul snt n drept s solicite asigurtorului un avans din indemnizaia de asigurare sau
din despgubirea de asigurare proporional obligaiei de plat, cu condiia c aceast obligaie i mrimea ei
nu trezesc ndoieli. Asigurtorul nu este n drept s refuze plata avansului solicitat de persoanele
enumerate.
(6) n caz de nclcare a termenului de plat a indemnizaiei de asigurare sau a despgubirii de asigurare
din vina asigurtorului, acesta va plti asiguratului, beneficiarului asigurrii i/sau pgubitului, pentru
fiecare zi de ntrziere, penalitate de 0,1% din suma indemnizaiei sau despgubirii.

Testul nr. 3
1. Asigurarea de bunuri.
1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia.
Contractul de asigurare CASCO este contractul prin care se presupune o asigurare complex a
mijlocului de transport de pagube, furt, incendiu i calamiti naturale. Asigurarea CASCO
protejeaz interesele patrimoniale ale Asiguratului, legate de posedarea, utilizarea i administrarea
mijloacelor de transport n cazul daunelor produse ca urmare a survenirii riscurilor asigurate.
Asigurarea CASCO face parte din categoria asigurarilor benevole (facultative), raporturile dintre
asigurat i asigurtor, drepturile i obligaiile fiecrei pri se stabilesc prin contract de asigurare.
Condiiile asigurrilor benevole (facultative) snt stabilite de asigurtor, n conformitate cu
legislaia i cu actele normative ale autoritii de supraveghere.
Caractere juridice: sinalagmatic, oneros, consensual, cu executare succesiva, de adeziune (de
cele mai multe ori), aleatoriu.
1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor
1. Pentru incheierea contractului de asigurare, solicitantul trebuie sa faca o oferta de contract,
prezentand asiguratorului cerere scrisa in care indica interesele sale sau ale beneficiarului
asigurarii. Propunerea de a incheia contractul se poate exprima si verbal, cu conditia ca ambele
parti sunt prezente. 2. In orice caz, insasi contractul va fi intocmit in scris. Totusi, forma scrisa nu
va fi o conditie de validitate, ci una de probare a existentei raportului juridic respectiv, care, in
unele cazuri, va putea fi dovedit si printr-un document de asigurare sau printr-un oricare inscris din
care reiese ca a fost incheiat contractul de asigurare. 3. In privinta obiectului asigurarii, acesta l
constituie interesele patrimoniale ce nu contravin legislaiei RM. 4. Valabilitatea politei CASCO
este o alta conditie a contractului. De regula, aceasta este de 1 an calendaristic (365 zile). 5.
Deoarece contractul de asigurare CASCO este o forma de asigurare facultativa, asigurtorul
trebuie s elaboreze : propriile condiii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare
la contractul de asigurare; propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiiile de asigurare,
n funcie de opiunea proprie sau de cea a asiguratului; propriile criterii de stabilire a primelor de
asigurare; propriile reglementri i instruciuni de constatare i lichidare a daunelor, n strict
concordan cu prevederile cuprinse n condiiile i n clauzele de asigurare; reglementri interne
privind constituirea i meninerea rezervelor tehnice, n funcie de propriul sistem de eviden
operativ, cu respectarea actelor normative emise de autoritatea de supraveghere.
1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma
cruia automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a
comunicat lui A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c toate
preteniile urmeaz a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de asigurri SA
Cometa contract de asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie reparat prejudiciul
cauzat n baza acestui contract. SA a naintat materialele juristului companiei care trebuie s se pronune
asupra modului n care compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a companiei SA analizai situaia
redat mai sus i expunei-v asupra modului de reparare a prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce
mod trebuie s acioneze compania de asigurri SA C i fa de cine. Oferii soluia corect,
argumentai rspunsul .
SA C va fi obligata sa repare prejudiciul lui A cauzat de B, intrucat A a incheiat cu SA
C contract de asigurari CASCO. Compania de asigurari SAC ulterior, va putea inainta o
actiune in regres impotriva companiei cu care B a incheiat contract de asigurare RCA, intrucat,
dupa cum rezulta din conditiile spetei, anume B este vinovat de producerea accidentului rutier, in
urma caruia, lui A i-au fost cauzate prejudicii.
2. Executarea testamentului. Legatul.
2.1. Noiunea legatului Legatul este o dispoziie testamentar curpins n testament, prin care testatorul
nsrcineaz unul sau mai muli motenitori s transmit uneia sau mai multor persoane avantaje
patrimoniale. Persoana in favoarea crei este fcut legatul se numete legatar i nu are calitate de
motenitor.
2.2. Caracterizai desemnarea executorului testamentar i mputernicirile lui
In scopul executarii dispozitiilor testamentare, testatorul poate desemna prin testament unul
sau mai multi executori testamentari, care pot fi chiar mostenitorii sau o alta persoana (persoane). In

cazul in care este aleasa o persoana ce nu este mostenitor, pentru dobindirea calitatii de executor
testamentar este necesar acordul acestuia, exprimat in scris pe testament sau pe cererea anexata la
testament. De asemenea, testatorul poate incredinta numirea executorului testamentar unui tert. Daca
tertul refuza sa indeplineasca aceasta insarcinare- acesta va trebui sa anunte imediat mostenitorii
despre acest fapt.
Totusi, daca tertul va accepta sa-si indeplineasca sarcina de numire a executoruluim acesta va
depune o cerere la notarul de la locul deschiderii mostenirii. Daca executorul desemnat este de acord
sa dobindeasta aceasta calitate, acesta isi va comunica acordul prin depunerea unei cereri la notarul
respectiv.
Dac conform testamentului este numit executor testamentar., si daca referitor la averea
succesoral sunt dispoziii testamentare puse in sarcina executorului testamentar, acesta conform art.
1480 C. civil este obligat din momentul deschiderii succesiunii s efectueze paza i administrarea
patrimoniului succesoral .
In privinta imputernicirilor, executorului testamentar i se poate incredinta executarea
integrala sau partiala a testamenului sau a anumitor dispozitii din testament.
2.3. Evideniai deosebirile i asemnrile ntre motenitorii testamentari i legatari
Motenirea este legal n cazul n care transmiterea motenirii are loc n temeiul legii la persoanele rmase
n via, n ordinea i n prile determinate de lege. Motenirea legal apare n cazul n care persoana
decedat nu a lsat testament. Motenirea testamentar are prioritate fa de motenirea legal, normele
celei din urm fiind aplicabile n cazul n care persoana nu a dispus prin testament cu privire la soarta
bunurilor sale.
Deosebiri:
1. Pot fi mostenitori in cazul succesiunii testamentare: persoanele care se aflau n via la momentul
decesului celui ce a lsat motenirea, precum i copiii celui ce a lsat motenirea, concepui n timpul
vieii lui i nscui vii dup decesul acestuia, indiferent de faptul daca sunt copiii lui sau nu, precum
si persoanele juridice ce au capacitate juridica civila la momentul decesului elui ce a lasat
mostenirea. Pot fi mostenitori in cazul succesiunii legale: persoanele care se aflau in viata la
momentul decesului celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a lasat mostenire conceputi
in timpul vietii lui si nascuti vii dupa decesul acestuia.
2. In cazul succesiunii legale, nu poate fi numit succesor legal parintele copilului, care a fost decazut din
drepturile parintesti.
3. In cazul succesiunii testamentare, testatorul poate numi orice mostenitor, chiar daca nu se afla in relatii
de rudenie cu acesta. In schimb, in cazul mostenirii legale, anume gradul de rudenie defineste
categoriile de mostenitori care vor fi chemati la succesiune.
Asemanari:
Se observa si asemanari in cadrul acestor doua categorii de succesori: pot fi mostenitori atat legasi, cat
si testamentari persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat motenirea,
precum i copiii celui ce a lsat motenirea, concepui n timpul vieii lui i nscui vii dup decesul
acestuia.
De asemenea, succesorul legal, cat si succesorul testamentar poate fi declarat nedemn, in baza
acelorasi criterii.

Testul nr. 4
1. Dreptul Succesoral
1.1. Def. Rezerva succesoral este acea parte din patrimoniul celuia care las motenirea la care
motenitorii de clasa I inapi de munc au dreptul n virtutea legii, mportriva voin ei defunctului
manifestat prin dispoziii testamentare pentru cauz de moarte.
Caracterele juridice :
a) Rezerva este o parte a motenirii, deci are character succesoral, ce se atribuie motenitorilor
rezervatari mpotriva voinei defunctului.
b) Rezerva are character imperative. Cercul motenitorilor rezervatari i cuantumul rezervei sunt
stabilite imperative de lege, neputnd fi modificate prin voina celuia care lasmotenirea.
c) Rezerva are caracter propriu. Dreptul la rezerv este un drept propriu, nscut n persoana
motenitorilor rezervatari la data deschiderii motenirii, iar nu dobndite de la defunct prin
succesiune.
d) Dreptul la rezerv n natur. ntruct rezerva este o parte din motenire , mo tenitorii rezervatari au
dreptul la rezerv, n principiu, n natur, ci nu sub forma echivalentului n bani.
e) Rezerva are caracter colectiv. n cazul n care exist o pluralitate de motenitori rezervatari, rezerva
lor se determin i se atribuie n mod global, colectiv.
f) Rezerva este indisponibil
1.2.
Opiunea succesoral este facultatea recunoscut de lege succesibililor, de la data deschiderii
succesiunii, de a alege ntre acceptarea motenirii deschise n favoarea lor (fie pur i simplu, fie sub
beneficiu
de
inventar),
ori
renunarea
la
aceasta.
Opiunea succesoral sub beneficiu de inventar reprezint opiunea oricrui motenitor de a accepta
succesiunea sub rezerva rspunderii de pasivul succesoral doar n limita activului autorului su.
Dreptul de opiune succesoral trebuie exercitat intr-un termen de 6 luni de la data deschiderii motenirii.
Aceasta este o condiie imperativ, nuntrul creia succesorul i exprim sau nu acordul n privina
acceptrii sau nu a motenirii. Dup expirarea termenului de 6 luni, succesorul nu mai are dreptul, n
virtutea legii, s-i exprime voina cu privire la acceptarea sau nu a succesiunii.Conform Codului Civil, art.
1516, succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu,
oriunde
s-ar
afla
i
din
ce
ar
consta.
Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data deschiderii ei (art. 1517 C. c.). Dac dreptul de
a accepta succesiunea apare n cazul n care ceilali motenitori nu o accept, ea trebuie acceptat n partea
rmas din termenul stabilit pentru acceptare. Dac aceast parte este mai mic de 3 luni, ea se prelungete
pn
la
3
luni.
Termenul prevzut la art.1517 poate fi prelungit de ctre instana de judecat cu cel mult 6 luni. Cu acordul
celorlali succesori care au acceptat succesiunea n termen, pot fi incluse n cercul motenitorilor, fr a se
adresa n instana de judecat, persoanele din clasa succesoral chemat la succesiune care au omis termenul
menionat. n cazul prevzut la mai sus, succesorului i se acord n natur partea ce i se cuvine din averea
rmas, iar n cazul imposibilitii de a-i transmite n natur, i se acord echivalentul n bani al prii ce i se
cuvine din averea rmas.

1.3.

Corelatia dintre :
a) Testament capacitate de a testa : In aceasta privinta este necesar ca testatorul sa aiba capacitatea de
a dispune prin liberalitati, iar cel in favoarea caruia s-a dispus sa aiba capacitatea de a primi prin
testament. Potrivit art. 856 C. civ. orice persoana este capabila de a face testament daca nu este oprita
de lege. Capacitatea este, asadar, regula iar incapacitatea exceptia. Potrivit art. 808 alin. (2) C. civ.
este capabil de a primi prin testament oricine este conceput la epoca mortii testatorului. Rezulta ca

incapacitatile trebuie sa fie expres prevazute de legiuitor iar aceste prevederi legale sunt de stricta
interpretare (exceptio este strictissimae interpretationis). In aceeasi ordine de idei s-a precizat ca
nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de a dispune sau de a primi prin testament.
b) Libertate testamentara rzerv succesoral: Testatorul este n drept s lase mostenire oricrei
personae dorete ns dac testatorul are succesori de clasa I inapi de munc au dreptul dea
moteni , independent de coninutul testamentului , cel puin o doime cot parte din cot ace li s-ar fi
cuvenit fiecruia n caz de succesiune legal.
c) Substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire:
2. Contractul de societate civil
2.1. Societatea civila este un contract prin care doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, se
obliga, una fata de celelalte, sa puna n comun aportul lor n bani, bunuri sau munca, n vederea
constituirii unui fond comun, necesar desfasurarii unei activitati n scopul mpartirii beneficiilor.
Societatea civila prezinta urmatoarele caractere juridice:
. este, de regula, un contract multilateral;
. este un contract cu titlu oneros si caracter lucrativ;
. este un contract comutativ;
. este un contract cu executare succesiva;
. este un contract intuitu personae;
. este un contract consensual;
. este un contract civil si nu comercial.
2.2. Participanii trebuie s verse contribuiile convenite prin contract. n lipsa unor dispoziii n acest sens,
ei snt obligai la plata unor contribuii egale. Contribuiile pot consta din bunuri, inclusiv din drepturi
patrimoniale.Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor.
De patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce sa dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el. Contribuia unui
participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia.
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile proporional
cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. Clauza care atribuie unui asociat toate veniturile obinute
de societate sau l elibereaz de toate pierderile, care exclude un asociat de la mprirea venitului sau
pune n sarcina acestuia toate pierderile este nul. Fiecare asociat are dreptul de a cere oricrui alt
asociat s urmreasc scopul societii civile cu diligena necesar n raporturi de acest fel.
2.3. Conform art.1345 al.2 Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice
clauz contrar este nul. Pe linga acesta putem cosidera ca asociatul A a depus contributia n bani a mai
depus i a cel pamint pentru a fi o contributie egal fata de ceilalti asociati si respective nu este in drept
sa ceara in proprietate suplimentar 5 numere din hotel. Asociatii au contribuit in mod egal acest lucru
este stipulate in speta. Art. 1346 Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i
suport pierderile proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.

Testul nr. 5

1. Coninutul contractului de franchising.

1.1. Evideniai principalele drepturi i obligaii ale prilor 3 puncte.
(1) La expirarea contractului de franchising, dac clauzele lui nu au fost nclcate, partea denumit
franchisee are dreptul preferenial de prelungire a contractului. n acest caz, clauzele contractului pot fi
modificate conform nelegerii dintre pri.
(2) Prile au dreptul s cear modificarea sau rezilierea contractului de franchising n caz de:
a) comun acord;
b) nclcare a clauzelor de ctre una din pri;
c) lichidare a unei pri persoan juridic;
d) faliment al unei pri;
e) pronunare de ctre instana de judecat a unei hotrri privind nulitatea documentelor de constituire ale
unei pri;
f) deces al unei persoane de rspundere care reprezenta prile la ncheierea contractului; precum i
g) n alte cazuri prevzute de legislaie i/sau de contract.
(3) La expirarea contractului de franchising, precum i la rezilierea lui, prile snt obligate s ntrerup
activitatea de ntreprinztor i, n decursul unei luni, s aduc faptul la cunotina Ageniei de Stat pentru
Proprietatea Intelectual. Obligatiile franchiseeului
- transmiterea documentelor tehnice si comerciale, aocrdarea altei informatii necesare franchiseerului
pentru realizarea drepturilor prevazute de contract;
- instruirea franchisee si salariatilor lui in problemele ce tin de realizarea drepturilor trasnimise;
- eliberarea franchisee licentelor prevazute de contract, asigurind perfectarea si renovarea lor in
ordinea stabilita;
- acordarea sprijinului tehnic si consultativ permanent franchise, inclusiv spijinul in instruirea si
perfectionarea salariatilor;
- asigurarea inregistrarii contractului de franchising, daca contractul nu prevede altfel;
- controlul calitatii marfurilor produse, serviciilor prestate, lucrarilor efectuate.
Contractual poate prevedea si alte obligatii ale franchiserului.
Obligatiile de baza ale fanchiseerului sunt urmatoarele:
- achitarea platilor in cuantumul , termenelor si formei stipulate in contract;
- folosirea numelui, marcii, desemnarii comerciale etc. al franchiseului in propria activitate in modul
stabilit de contract;
- asigurarea corespunderii calitatii produselor fabricate, lucrarilor executate, serviciilor prestate,
calitatii marfurilor, lucrarilor, seriviilor fabricare, executate nemijlocit de franchisee;
- respectarea instruciunilor si indicatiilor farnchiserului;
- prestarea cumparatorilor (clientilor) serviciilor suplimentare, de care ei ar putea beneficia producnd,
comandnd marfurile (lucrarile, serviciile) nemijlocit de la franchiser;
- sa pastreze in taina secretele de producere ale farnchiserului, precum si alte informaii comerciale,
confidentiale primite de la el;
- la expirarea contractului sau al rezilierea lui, sa intrerupa activitatea de intreprinzator.
Contractul poate prevedea si alte obligatii ale franchiserului.
1.2. Determinai clauzele eseniale ale contractului - 5 puncte.
Cod Civil:
Articolul 1171. Contractul de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu executare succesiv n timp, o parte (franchiser) i cealalt
parte (franchisee) ntreprinderi autonome se oblig reciproc s promoveze comercializarea de bunuri i
servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din ele, a unor prestaii specifice.
Articolul 1172. Forma i clauzele contractului de franchising
(1) Contractul de franchising se ncheie n scris sub sanciunea nulitii.
(2) n contractul de franchising, pe lng obligaiile reciproce clar precizate ale prilor, durata
contractului, dispoziiile referitoare la reziliere i la prelungire, i pe lng alte elemente importante, se face
i o descriere complet a programului de prestare a franchisei.
Legea nr. 1335 cu privire la franchising, Capitolul III ,,DREPTURILE I OBLIGAIILE
PARTENERILOR LA FRANCHISING

Articolul 8. Propunerile privind ncheierea contractului de franchising

(1) Contractul de franchising poate fi ncheiat la propunerea franchiserului sau a prii denumite
franchisee poteniale.
(2) Propunerea privind ncheierea contractului trebuie s conin business-planul cu specificarea pentru
producereai/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii, dimensiunile procesului de
producie, cuantumul remunerrii angajailor, veniturile prezumtive, cuantumul i destinaia investiiilor
suplimentare, alte condiii, la cererea franchiserului sau a prii denumite franchisee.
(3) Informaia despre partenerii la franchising, existeni sau poteniali, o culege i o pstreaz Agenia de
Stat pentru Proprietatea Intelectual.
(4) Potenialii franchiseri i franchisee au dreptul s solicite informaii Ageniei de Stat pentru
Proprietatea Intelectual contra plat, stabilit de agenie.
(5) Potenialii franchiseri i franchisee public propunerile lor n mass-media autohton sau strin i/sau
le comunic nemijlocit partenerului potenial.
Articolul 9. Contractul de franchising
(1) Raporturile dintre franchiser i franchisee se reglementeaz prin contractul de franchising.
(2) n contract se indic:
a) prile contractante;
b) denumirea, tipul i domeniul businessului;
c) cuantumul i termenele efecturii plilor (plata iniial unic, royalty (pli permanente), taxa pentru
reclam);
d) drepturile i obligaiile prilor, inclusiv dup expirarea contractului;
e) angajamentul franchiserului de a acorda asisten prii denumite franchisee;
f) responsabilitatea prilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvat a stipulaiilor din contract;
g) modul de soluionare a litigiilor;
h) teritoriul pe care va fi folosit marca franchiserului;
i) termenul de valabilitate a contractului i condiiile de modificare, prelungire sau reziliere a acestuia;
j) sediul, datele bancare i semnturile prilor;
k) alte clauze convenite de pri, care nu contravin legislaiei.
(3) Contractul de franchising intr n vigoare la data semnrii lui sau la o alt dat prevzut n contract.
(4) Contractele de franchising se nregistreaz la Agenia de Stat pentru Proprietatea Intelectual. Plata
pentru nregistrare se efectueaz n modul stabilit de Guvern.
1.3. Formulai principalele deosebiri ale reglementrilor juridice din Legea cu privire la franchising
i Codul Civil 7 puncte
Legea cu privire la franchising
Noiunea
Articolul 1171. Contractul de franchising
Prin contract de franchising, care este unul cu
executare succesiv n timp, o parte (franchiser) i
cealalt parte (franchisee) ntreprinderi autonome se
oblig reciproc s promoveze comercializarea de
bunuri i servicii prin efectuarea, de ctre fiecare din
ele, a unor prestaii specifice.
Mometul aplicrii
Legea a fost adoptata in 1997, fiind legalizat acest
contract odata cu adoptarea legii.
Plile
Articolul 1174. Obligaiile franchiseeului
Franchiseeul este obligat s plteasc o sum de
bani a crei mrime se calculeaz, n principiu, ca o
fraciune din volumul de vnzri care s corespund
cu contribuia programului de prestare a franchisei la
volumul de vnzri.

Codul Civil
Articolul 1. Noiunea de franchising
Franchisingul reprezint un sistem de raporturi
contractuale ntre ntreprinderi n care partea
denumit franchiser acord prii denumite
franchisee dreptul de a produce i/sau a comercializa
anumite produse (mrfuri), de a presta anumite
servicii n numele i cu marca franchiserului, precum
i dreptul de a beneficia de asistena tehnic i
organizatoric a acestuia.
Odata cu adoptarea noului Cod Civil, acest contract
si-a gasit reglementare si in acest act legislativ.
Articolul 11. Plile acordate franchiserului
(1) Plile prevzute de contract care se acord
franchiserului se stabilesc n expresie bneasc sau
natural n form de plat iniial unic i de royalty.
(2) Plata iniial unic se acord pentru dreptul de
folosire a mrcii pe teritoriul determinat, precum i
pentru compensarea cheltuielilor efectuate de
franchiser, inclusiv pentru instruirea personalului i

consultaii.
(3) Royalty reprezint recompense periodice
proporionale indicilor de activitate, convenite ntre
prile la contract.
(4) Cuantumul i formele plilor, modul i
termenele achitrii lor se stabilesc n contractul de
franchising.
Partea pe seama careia cade obligatia investirii in programul de prestare a franchisei
Articolul 1173. Obligaiile franchiserului
Articolul 12. Investiiile capitale
(1) Franchiserul este obligat s pun la dispoziia
Investiiile capitale prevzute n contractul de
franchiseeului o totalitate de bunuri incorporale, de franchising le efectueaz partea denumit franchisee
drepturi, mrci de producie, de modele, din contul mijloacelor lui i/sau din contul arendrii
aranjamente, decoraii, de concepte asupra fondurilor fixe din proprietatea franchiserului.
aprovizionrii, desfacerii i organizrii, precum i
alte date sau cunotine utile promovrii vnzrilor.
(2) Franchiserul este obligat, n plus, s protejeze
programul comun de prestare a franchisei mpotriva
interveniilor unor teri, s-l perfecioneze pe parcurs
i s sprijine franchiseeul n activitatea acestuia prin
ndrumare, informare i perfecionare profesional.
Articolul 4. Reglementarea juridic
(1) Franchisingul reprezint o totalitate de raporturi de arend, leasing, vnzare-cumprare, antrepriz, de
reprezentan, o ntreprindere mixt, o ntreprindere cu investiii strine.
(2) Franchisingul i raporturile juridice aferente lui se reglementeaz prin Codul civil, prin prezenta lege i
prin alte acte normative.
(3) Raporturile dintre franchiser i franchisee nereglementate prin actele menionate la alin.(2) se
reglementeaz prin contractul de franchising.
(4) Dac acordul internaional la care Republica Moldova este parte stabilete n domeniul franchisingului
alte norme dect cele prevzute de prezenta lege, ntreprinderile autohtone care au ncheiat contracte de
franchising cu ntreprinderi strine cad sub incidena normelor acordului internaional.

2. Contractul de administrare fiduciar.

A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus din venitul
pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie numai dac n rezultatul
activitii sale de administrare a bunului obine venit.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar 3 puncte.
Cod civil:
Articolul 1053. Contractul de administrare fiduciar
(1) Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar - 5 puncte.
(1) Administratorul fiduciar este obligat s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe
riscul i pe contul fiduciantului.
(2) n raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest
fa de interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s
repare prejudiciul cauzat astfel.

(3) Administratorul fiduciar este obligat s fac public faptul separrii bunurilor luate n administrare
fiduciar de bunurile sale i s menin aceast publicitate. El rspunde fa de fondatorul administrrii
pentru dezavantajele, pierderile i prejudiciile care rezult din confuziunea celor dou patrimonii..
Articolul 1059. Indicarea calitii de administrator fiduciar la ncheierea actelor juridice
(1) Administratorul trebuie s indice n actul juridic faptul c el acioneaz n calitate de fiduciar. Aceast
condiie se consider respectat dac:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia s tie despre faptul c actul juridic este
ncheiat de administratorul fiduciar n aceast calitate;
b) n actul juridic ncheiat n scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea A.F.
(2) n cazul cnd n actul juridic nu se indic faptul c administratorul fiduciar a acionat n aceast
calitate, el se oblig personal n faa terilor i rspunde n faa acestora doar cu patrimoniul propriu.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.
ntre A si B s-a incheiat un contract de administrare fiduciara. Obiectul acestui contract fiind administrarea
bunurilor ce apartineau lui A, care se obliga trimestrial s plteasc administratorului fiduciar remuneraie n
mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile suportate. Chiar daca prin natura sa acest
contract este gratuit, partile in temeiul art. 1057 alin 1 c.civ au stabilit o remuneratie, astfel in temeiul art.
1057 alin 2 C.civ., B primea remuneraie, exprimat n procente fa de venitul (profitul) obinut din
administrarea fiduciar a bunurilor. Conform art. 1056 alin 2 C.civ. n raporturile cu terii, administratorul
fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest fa de interesele fiduciantului diligena de care
d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s repare prejudiciul cauzat astfel. Astfel din speta data
obsevam ca administratorul nu a manifestat diligenta necesara, astfel acesta va trebui sa raspunda pentru
prejudiciul cauzat. Totodata in speta este specificat ca preturile s-au diminuat, nu si faptul ca deloc acesta nu
a obtinut venit. Deci B va fi pus sa repare prejudiciul cauzat, nu si sa restituie intreaga remuneratie retinuta.
Testul nr. 6
1. Contractul de societate civil.
1.1. Dai noiunea contractului de societate civil i enumerai caracterele lui juridice - 3 puncte
Articolul 1339. Contractul de societate civil
Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s
urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic, mprind ntre
ele foloasele i pierderile.
Din noiunea legala rezulta caracterul consensual al contractului de societate civila, care se considera
incheiat in momentul in care partile au convenit asupra clauzelor esentiale. Este sinalagmatic cu toate ca
unii autori considera ca este unilateral obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de ac iunea tuturor
participanilor in aceeai msur si fiecare dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor
de aici reiese ca obligaiile lor sunt reciproce, dar totusi aces contract este sinalagmatic din considerentul ca
fiecare asociat se obliga fata de celalalt sa contribuie u prestatia pe care o datoreaza. Este comutativ
deoarece cu acordul prilor poate fi schimbat pe parcursul contractului or intinderea drepturilor si
obliagtiilor partilor nu depinde de un eveniment viitor si sigut; Este cu executare succesiva deoarece
scopurile propuse nu pot fi ndeplinite la moment; Este cu titlu oneros deoarece fiecare urmareste obtinerea
unui avantaj patrimonial, insa nu pe seama prestatiei celeilalte parti, ci ca rezultat al activitatii lor comune,
toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai mult ca
acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
1.2. Caracterizai regimul juridic al contribuiilor asociailor n contractul de societate
civil - 5 puncte
n conformitate cu art. 1342 CC RM, participantii la societatea civila sunt obligate sa verse contributiile
convenite prin contract in modul si in termenul prevazut. Contributiile pot fi inegale si de natura diferita,
insa niciunul dintre asociati nu poate fi scutit de obligatia de a aduce un aport. Marimea contributiei fiecarui
asociat are o importanta determinanta la repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea
societatii civile. In lipsa unor clauze contractuale contrare, asociatul participa la veniturile si suporta

pierderile proportional cotei-parti ce-i revine din patrimoniul social (art. 1346 CC RM). Daca marimea
contributiilor nu a fost determinata prin contract, partile se obliga la plata unor contributii egale.
Legea instutuie prezumtia transerului de proprietate asupra contributiei partilor. Potrivit alin 3 art 1342 CC
RM, cnotributiile partenerilor sunt considerate proprietate comuna a participantilor, in cazul in care
contractul nu prevede altfel.
Comentariul Codului Civil:
1. Chiar dac definiia contractului de societate nu prevede explicit (aa cum prevd toate celelalte definiii
enunate mai sus) obligativitatea aducerii aporturilor de ctre asociai, din economia general a
reglementrilor cu privire la contractul de societate, putem deduce c acest lucru este de esena societii.
Chiar formularea acestui alineat vine s ne ntreasc aceste afirmaii: participanii trebuie (s.n. S.G.) s
verse contribuiile convenite prin contract (s.n. S.G.). n continuare, pentru a preveni orice conflict legat de
ntinderea contribuiilor, legiuitorul instituie o prezumie de egalitate a contribuiilor fiecrui asociat, n lips
de stipulaie contrar. Caracterul supletiv a acestei dispoziii este n afara oricrui dubiu.
2. Alineatul (2) este confuz, putnd provoca probleme de interpretare n practic. Noiunea de bun este
utilizat n dou sensuri, n sens larg, n noiunea de bun sunt cuprinse att bunurile n materialitate lor ct
i drepturile ce au ca obiect aceste bunuri materiale, n sens restrns, bunul reprezint obiectul dreptului
de proprietate sau a altui drept. Dac se afirm c contribuiile pot consta n bunuri, este firesc c ele vor
consta i n drepturile ce poart asupra acelor bunuri, nefiind posibil de conceput transmiterea bunului fr
transmiterea dreptului real (de proprietate sau dezmembrmnt) sau de crean, asupra sau n legtur cu
acel bun.
Pe de alt parte, prevederea este lacunar, nefiind prevzute toate modalitile prin care un asociat i poate
aduce aportul. De exemplu, aporturile n munc sau n industrie, care sunt prevzute, ns, la art. 1343 alin.
4. Astfel, aceast dispoziie se prezint ca o enumerare enuniativ care are, ns, numai o singur poziie:
bunurile n sens larg (inclusiv drepturile care poart asupra lor), fiind mult mai restrns dect lista
legiuitorului canadian: bunuri, cunotine sau activiti (art. 2186) sau a legiuitorului rus: bani, alte bunuri,
cunotine profesionale sau de alt natur, ndemnarea sau priceperea asociatului, reputaia profesional sau
alte legturi profesionale (art. 1042 Aporturile asociailor).
Problema care s-ar putea nate este dac, asociatul trebuie s aduc neaprat aporturi n natur (bunuri sau
alte drepturi patrimoniale) sau poate aduce i alte tipuri de aporturi, alternativ sau cumulativ. Chiar dac din
interpretarea acestui alineat nu rezult clar posibilitatea aducerii unor altfel de aporturi, nu rezult nici
imposibilitatea (permisivul pot consta n loc de restrictivul constau ne autorizeaz s tragem aceast
concluzie). Astfel, considerm c asociatul poate aduce numai aporturi n munc sau aporturi n munc i n
bunuri, sau numai aporturi n bunuri, neexistnd nici o ngrdire n acest sens.
3. Conform acestui alineat, aporturile asociailor devin proprietate comun pe cote pri a tuturor asociailor.
Si aceast norm este supletiv, prile, prin prevederi contractuale exprese, putnd modifica regimul juridic
al fondului lor social.
n continuare, legiuitorul prevede un caz de subrogaie real cu titlu particular: de patrimoniul social
aparine... ceea ce s-a dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din
el. ntruct subrogaia real cu titlu particular const n nlocuirea unui bun individual determinat cu un alt
bun individual determinat, privite izolat, ut singuli (Liviu Pop, Dreptul de proprietate i dezmembrmintele
sale, Lumina Lex, Bucureti, 1996, p. 20) i nu n nlocuirea unei valori cu o alt valoare (ca i n cazul
subrogaiei reale cu titlu universal), ea nu poate fi privit ca o funcie a patrimoniului, trebuind s fie
prevzut expres de legiuitor.
4. Contribuia unui participant nu poate fi majorat fr consimmntul acestuia. Aceast dispoziie este un
caz particular de aplicare a principiului libertii contractuale. Oricine are libertatea de a se obliga
contractual numai dac i n limitele care dorete. Excepiile de la aceast regul trebuie s fie expres
prevzute de lege.
1.3. Determinai particularitile contractului de societate civil n sistemul contractelor
civile. 7 puncte.
Articolul 1339. Contractul de societate civil
Prin contract de societate civil, dou sau mai multe persoane (asociai, participani) se oblig reciproc s
urmreasc n comun scopuri economice ori alte scopuri, fr a constitui o persoan juridic, mprind ntre
ele foloasele i pierderile.

In cadrul contractului de societate civila, conform art.1339CC, in calitate de pri pot fi doi sau mai mul i
asociai sau participani care se obliga reciproc si urmresc in comun scopuri economice sau alte scopuri
care au ca rezultat unor beneficii pentru sine nsi neconstituind o PJ si mpr ind intre ei att veniturile cit
si pierderile.
Acest contract este consensual; este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral
obligaional, dar deoarece rezultatul depinde de aciunea tuturor participan ilor in aceeai msur si fiecare
dintre ei are concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obliga iile lor sunt
reciproce; este comutativ deoarece cu acordul prilor poate fi schimbat pe parcursul contractului; este cu
executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi ndeplinite la moment; este cu titlu oneros
deoarece toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea efectului dorit cu att mai
mult ca acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
Elementele contractului:
In calitate de Pri sunt participanii sau asociaii care pot fi ntr-un numr nelimitat incepind de la doua
persoane.
Aceste persoane trebuie sa fie inzestrate cu capacitatea de a ncheia acte de dispozi ie ns se interzice
participarea in calitate de pri contractante chiar si prin intermediul reprezentanilor, minorii sau persoanele
incapabile. Pot fi participani si organizaiile necomerciale in dependenta de scopul propus.
Obiectul contractului sunt totalitatea aciunilor ntreprinse de ctre asociai sau participan i si desf urate in
comun pentru atingerea scopului propus, acest scop poate fi economic, ceea ce nseamn patrimonial sau
lucrativ, adic atragerea unor economii, obinerea unor beneficii patrimoniale, ridicarea unor edificii pentru
necesitile unei asociaii, cit si scopul de alta natura dect cel economic, nepatrimonial, si anume sus inerea
diferitor concursuri, organizarea diferitor expoziii cu sau fr obinerea crorva beneficii materiale.
Forma contractului conform art.1341, alin.1 CC se accepta att forma verbala cit si forma scrisa, ns se
supune normelor generale cu privire la forma actelor juridice conform art.208-212 CC. ns forma scrisa
este necesara in toate cazurile in care este imposibil de a dovedi existenta acestui contract prin proba cu
martori.
Termenul contractului este determinat sau determinabil de ctre pri sau in dependenta de scopul propus si
termenul necesar pentru a se realiza. Conform art.1353CC termenul contractului reprezint acel termen care
este inclus la scurgerea cruia este un temei de a rezilia contractul.
Preul contractului:
Deoarece contraprestaia este realizata pentru sine nsi, nu putem spune c este vorba de pre ul
contractului ci de o contraprestaie din partea fiecrui participant pentru a obine scopul propus.
Drepturile si obligaiile prilor:
Principala obligaie pentru toi participanii este de a achita cota parte din pre ul rezultatului final sau de a
rambursa suma datorat persoanei care a achitat.
Daca participanii convin ca rezultatul final sa rmn in cote inegale conform contribu iei fiecruia atunci
aceasta se va nominaliza in contract si la ncetarea lui fiecare fost participant va deveni proprietar al cotei
indicate in contract daca este vorba de un rezultat patrimonial.
In afara de contribuii participanii sunt obligai sa ia parte la administrarea societii care presupune
administrarea fondului comun cu sau fr colectarea de mai departe a mijloacelor bneti.
Persoanele care se afla in capul administrrii sunt obligate sa-si prezinte darea de seama a asociaiilor si sasi ndeplineasc cu buna credina si diligenta obliga iunile cu sau fr respectarea indica iilor date de ctre
asociai asumndu-i urmrile si riscurile.
Din considerentul ca acest contract are un caracter personal, atragerea unor persoane tere este acceptata
doar cu acordul celorlali participani cit si nlocuirea unui asociat cu o persoana ter.
2. Contactul de depozit.
A a lsat vecinului B la pstrare un televizor, un casetofon i o valiz, urmnd s-i plteasc acestuia
remuneraie n mrime de 200 lei. Dup un anumit timp, n rezultatul unu furt, a fost sustras valiza lui A.
Furtul a avut loc n timpul cnd B, plecnd la magazin, a uitat ua apartamentului deschis.
Dup ntoarcere, A a solicitat de la B restituirea costului valizei sustrase n mrime de 800 lei,
refuznd plata remuneraiei pe motiv c acesta nu i a executat corespunztor obligaiile de pstrare a
bunului.
2.1. Noiunea contractului de depozit - 3 puncte.

Cod Civil:
Articolul 1086. Contractul de depozit
Prin contract de depozit o parte (depozitar) se oblig s pstreze bunul mobil, predat de cealalt parte
(deponent), o perioad determinat sau nedeterminat i s-l restituie la cerere.
2.2. Caracterizai obligaia de pstrare a bunului dup cum depozitul este oneros sau gratuit - 5
puncte .
Cod Civil:
Articolul 1089. Obligaia de pstrare a bunului
(1) n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului
primit cu prudena i diligena unui bun profesionist.
(2) n cazul n care depozitul are titlu gratuit, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea
bunului ca de propriul bun.
Comentariul Codului Civil:
1. 1. Depozitarul este obligat s pstreze bunul primit la pstrare. Aceast obligaie se realizeaz diferit,
dup
cum
depozitul
este
oneros
sau
gratuit.
n contract urmeaz s fie stipulate msurile speciale pentru asigurarea pstrrii bunurilor, evitrii
furturilor, deteriorrii, pierderii i aceste condiii trebuie s fie respectate de ctre depozitar.
n cazul depozitului cu titlu oneros rspunderea depozitarului este mai sporit i culpa se apreciaz
cu mai mare rigoare, dup tipul abstract al omului prudent i diligent. Nerespectarea obligaiei de
pstrare a bunului dat n depozit atrage rspunderea depozitarului. n cazul dat grija de integritatea
bunului ca de propriul bun fiind suficient, acesta fiind obligat s repare prejudicii cauzate
deponentului.
Regulile privitoare la rspunderea depozitarului sunt reguli supletive. Astfel fiind, prile pot stipula
i o cauz de neresponsabilitate, caz n care depozitarul rspunde pentru dol sau culp grav, clauz
care trebuie s fie acceptat expres de ctre deponent.
2. Dac depozitul este cu titlu gratuit, depozitarul trebuie s pstreze bunul ca pe al su propriu,
culpa depozitarului se apreciaz n concret, n funcie de grija depus n conservarea propriilor
lucruri. Deponentul nu poate pretinde depozitarului s pstreze bunul depozitat cu mai mare grij
dect propriile bunuri. Depozitarul va fi exonerat de rspundere pentru prejudiciul cauzat prin
pierderea, deteriorarea sau distrugerea bunurilor depozitate dac va proba c le-a pstrat ca pe ale
sale proprii. De exemplu, depozitarul nu va rspunde pentru pierderea, distrugerea sau deteriorarea
bunului dac el n caz de pericol a salvat numai bunurile sale i nu va dovedi, c salvarea bunurilor
primite la pstrare gratuit a fost imbosibil.
3. Depozitarul nu poart rspundere pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunului provenit
din fora major, inclusiv cazul fortuit, n afar de cazul n cnd a fost pus n ntrziere pentru
restituirea bunului.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.
n speta data suntem in prezenta unui contract de depozit cu titlu oneros, incheiat intre vecinul A, care a
lasat contra intelegeri a unei sume de 200 de lei spre pastrare, bunuri. Conform art. 1089 alin 1 CC al RM
n cadrul depozitului cu titlu oneros, depozitarul este obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului primit
cu prudena i diligena unui bun profesionist. Astfel n cazul depozitului cu titlu oneros raspunderea
depozitarului este mai sporita si culpa se apreciaza cu mai mare rigoare, dup tipul abstract al omului
prudent i diligent, nerespectarea obligaiei de pastrare a bunului dat in depozit atrage raspunderea
depozitarului. n speta data depozitarul nu a a manifestat prudena i diligena unui bun profesionist, caci
plecind din casa acesta a uitat sa inchida usa, respective stiind ca are o obligatie de pastrare a integritatii
bunurilor, acesta nu a dat dovata de precautie in protejarea lor. Respectiv, depozitarul, B, va fi supus
restituirii costului valizei sustrase, n urma stabilirii conform art 602 alin 1 CC Rspunderea pentru
neexecutarea obligaiei - (1) n cazul n care nu execut obligaia, debitorul este inut s-l despgubeasc pe
creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu-i este imputabil.

Testul nr. 7
1. Contractul de franchising.
1.1.Enumerai obligaiile prilor la etapa precontractual - 3 puncte
Note de curs:
La etapa pre-contractual eventualul franchiseul face cunotin i se informeaz deschis si complet despre
totalitatea condiiilor i circumstanelor care stau la baza activitii franchiserului n cadrul contractului de
fanchising. I se aduce la cunotina franchiseului informaia cu privire la costurile sau pre urile obiectului
contractului, care poate s includ n dependen de presupusa direcie de activitate sau de marketing,
necesitatea treningurilor sau procurarea utilajului, amplasarea filialei firmei-fiice care va desfura
activitatea de producere cu sau fr acordare de servicii ct i acordarea serviciilor de comercializare.
Potenialul franchiseu, nectnd la faptul dac ncheie sau nu ncheie contractul pe parcurs cu firma-mam,
el este obligat s pstreze confidenialitatea informaiei care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel
puin 10 ani sau conform nelegerii prilor. (1) Contractul de franchising poate fi ncheiat la propunerea
franchiserului sau a prii denumite franchisee poteniale.
(2) Propunerea privind ncheierea contractului trebuie s conin business-planul cu specificarea pentru
producereai/sau comercializarea de produse (mrfuri), prestarea de servicii, dimensiunile procesului de
producie, cuantumul remunerrii angajailor, veniturile prezumtive, cuantumul i destinaia investiiilor
suplimentare, alte condiii, la cererea franchiserului sau a prii denumite franchisee.
.
1.2. Caracterizai obligaiile prilor la etapa contractual - 5 puncte
Note de curs:
La etapa contractual, franchiseul trebuie s achite sumele de bani menionate in contract in dependenta de
franchisa pe care o desfoar, trebuie sa foloseasc programul care este propus de franchiser cu diligenta
unui bun ntreprinztor in mod activ.
Trebuie sa procure bunuri si servicii de la franchiser sau de la persoanele indicate de acesta. Trebuie sa
produc, s vnd sau sa presteze serviciile sub denumirea de firma a franchiserului numai acelea care sunt
indicate si permise in contract fr careva modificri sau adugri chiar daca ar avea o calitate mai buna,
pstrndu-se toate caracteristicile iniiale.

Franchiseul trebuie sa accepte si sa permit in orice moment controlul din partea franchiserului, sa respecte
limitele teritoriale indicate in contract si sa foloseasc marca de producie numai la produc ia primita
conform contractului dat. s.a.drepturi si obligaii.
Franchiserul este obligat sa pun la obligaia franchiseului, conform prevederilor contractuale totalitate
bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse, mrcile de producie, diferite modele, decora ii si alte
elemente de individualizare cit si sa organizeze diferite treninguri sau cursuri si in baza de cuno tin e sa fa
evaluri si promovri.
Franchiserul trebuie sa informeze, s ndrumaze cit si poate sa verifice activitatea franchiseului si
respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndul sau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale
zonei unde in continuare va activa franchiseul conform contractului.
.
1.3.Formulai principalele deosebiri ale contractului de franchising de alte instituii
asemntoare - 7 puncte
Contract
franchising:

de

Noiunea
- Art. 1171.

Contract
factoring:

de

- Art. 1290.

Contract de mandat:

- Art. 1030. C

Contract de societate
civila:
- Art. 1339.

Contract
de
administrare fiduciara:
- Art. 1053.

Caracterele

- Este consensual,
sinalagmatic,
cu
titlu oneros, cu
executare
succesiva,
comutativ, real, i
conform prerilor
unor specialiti n
domeniu
ntr-o
oarecare
msura
este
intuitupersonae.

Este
sinalagmatic,
consensual, cu titlu
oneros,
cu
executare
succesiva,
este
comutativ,
ns
este si riscant.
In cazul contractului
de
factoring
e
observa faptul ca
acesta este unul
complex
care
include
in
sine
elemente
ale
creditului bancar ci
si
a
prestrii
serviciilor financiare
iar pe de alta parte el
are asemnri cu
cesiunea de crean.

- Este consensual,
este cu titlu gratuit
sau oneros este
comutativ,
cu
executare succesiva,
este sinalagmatic, in
msur prevederilor
legale
deoarece
nefiind de fiecare
data cu titlu oneros
este vorba de buna
credina
a
mandantului
acionarea ca un
bun proprietar, iar
in cazurile cnd
mandatul
este
nfptuit de ctre un
profesionist, legea
prevede expres ca
este
sinalagmatic
,este cu titlu oneros,
iar
obligaiunile
mandatarului si le
nfptuiete
cu
diligena unui bun
profesionist
(serviciile auditului
independent,
serviciile
avocatului, si alte
servicii
de
reprezentanta
a
actelor juridice in
numele persoanei de
ctre o persoan

- Este consensual; este

sinalagmatic cu toate
ca unii autori considera
ca
este
unilateral
obligaional,
dar
deoarece
rezultatul
depinde de aciunea
tuturor participanilor
in aceeai msur si
fiecare dintre ei are
concomitent
att
calitatea de creditor cit
si de debitor de aici
reiese ca obligaiile lor
sunt reciproce; este
comutativ deoarece cu
acordul prilor poate fi
schimbat pe parcursul
contractului; este cu
executare
succesiva
deoarece
scopurile
propuse nu pot fi
ndeplinite la moment;
este cu titlu oneros
deoarece
toi
participanii urmresc
obinerea unui anumit
rezultat si survenirea
efectului dorit cu att
mai mult ca acest
moment
este
nominalizat
si
in
definiia la art.1339
CCRM.

- Este consensual, este cu

titlu gratuit sau oneros
daca prile au prevzut
expres in contract, este
comutativ, cu executare
succesiva, sinalagmatic
in msura prevederilor
contractuale.

profesionist)
Obiectul contractului

Obiectul
contractului
de
fanchising
l
reprezint
franchisa,
care
include acordarea
de
servicii,
producerea
de
bunuri, distribuirea
produciei.
ns franchiseeul este
obligat atunci cnd
produce
in baza
contractului,
s
foloseasc
doar
utilajul propus de
fanchiser
ct
i
materialele
iniiale
propuse, pentru a nu
schimba
calitatea
produsului final ct i
forma si coninutul
produsului.

Sunt
totalitatea
aciunilor pe care le
ntreprinde
mandatarul
la
ncheierea
actelor
juridice in numele
mandantului. Obiectul
contractului trebuie sa
fie
licit
,
iar
mandatarul nu are
dreptul
de
a
ntreprinde
careva
aciuni ilicite pentru
atingerea
scopului
propus si ndeplinirea
condiiilor finale ale
contractului. In unele
cazuri se elibereaz si
procura, ca mijloc de
probaiune
a
contractului
de
mandat, sau ca cerina
legala expresa (in
instan).

Obiectul contractului
sunt
totalitatea
aciunilor ntreprinse
de ctre asociai sau
participani
si
desfurate in comun
pentru
atingerea
scopului propus, acest
scop
poate
fi
economic, ceea ce
nseamn patrimonial
sau lucrativ, adic
atragerea
unor
economii,
obinerea
unor
beneficii
patrimoniale, ridicarea
unor edificii pentru
necesitile
unei
asociaii, cit si scopul
de alta natura dect cel
economic,
nepatrimonial,
si
anume
susinerea
diferitor
concursuri,
organizarea
diferitor
expoziii cu sau fr
obinerea
crorva
beneficii materiale.

Obiectul contractului
are 2 laturi: juridica si
materiala unde obiectul
juridic l formeaz
totalitatea
aciunilor
materiale si a actelor
juridice pe care le
nfptuiete
administratorul fiduciar
in vederea executrii
obligaiunilor
contractuale.

Forma contractului
este scrisa art.1290
alin.2 CCRM. Si se
determina in funcie
de
forma
contractului care se
ncheie intre aderent
si persoana tera, din
aceste cauze poate fi
forma scrisa simpla
sau
autentificata
notarial.

Forma contractului
Conform art. 1031,
deoarece acceptarea
mandatului
este
expresa sau tacita,
forma contractului se
supune
normelor
generale verbal sau
scris.

Forma contractului
conform
art.1341,
alin.1 CC se accepta
att forma verbala cit
si forma scrisa, ns
se supune normelor
generale cu privire la
forma actelor juridice
conform art.208-212
CC. ns forma scrisa
este necesara in toate
cazurile in care este
imposibil de a dovedi
existenta
acestui
contract prin proba
cu martori.

Forma contractului este

scrisa, conf. art.1054
CCRM, unde se indica
totalitatea drepturilor si
obligaiilor
prilor
contractante,
cit
si
beneficiarul daca exista o
asemenea persoana.

Termenul
contractului
rmne la discreia
persoanelor-pri
ale contractului si
reiese
din
condiiile uzanele
si ndeplinirea in

Termenul
contractului depinde
de o aciune sau mai
multe aciuni pe
care le ntreprinde
mandatarul
sau
conform art. 1032,
daca este mandate

Termenul
contractului
este
determinat
sau
determinabil de ctre
pri
sau
in
dependenta de scopul
propus si termenul
necesar pentru a se

Termenul contractului se
stabilete de ctre pri si
poate fi att determinat
cit si nedeterminat cu
indicarea acestui fapt in
contract.

Obiectul
contractului
l
constituie creanele
transmise
sau
cedate de ctre
aderent, factorului.
In contract trebuie sa
fie
numaidect
indicate
concret
toate acele prestaii
la care se obliga
fiecare
parte
contractanta.

Obiectul
material
l
formeaz
totalitatea
bunurilor materiale care
sunt
incluse
in
patrimoniul ce urmeaz a
fi administrat, adic
totalitatea drepturilor si
obligaiilor patrimoniale
care pot fi evaluate in
bani si reprezint valori
active si pasive ale
fiduciantului.

Forma

Forma contractului,
conform art.1172
CC este scris, sub
sanciunea nulitii
i n contract se
indic
obligaiile
prilor,
durata
contractului,
dispoziiile
cu
privire la prelungire
sau reziliere cit si
descrierea detaiata,
precisa si concreta a
programului
de
prestare
a
franchisei.
Termenul
Termenul
contractului
se
stabilete de ctre
pri avndu-se n
vedere
obiectul
contractului
(tipul
franchisei). Conform
art.1176 CC, poate fi
att determinat ct i

nedeterminat. Atunci
cnd termenul nu este
determinat
sau
depete 10 ani,
fiecare
parte
contractant
poate
cere
rezilierea
contractului n orice
moment,
ns
respectnd un termen
de preaviz de un an
de zile. Iar daca nici
una dintre pri nu
doresc s rezilieze
contractul
atunci
contractul
se
prelungete de fiecare
data cu o perioada de
2 ani.
Preul

termen
obligaiunilor
contractuale.

Preul se stabilete
n
echivalent
bnesc sau n natur
reieind
din
obiectul
contractului adic
franchis iar plata
iniial
este
denumit royalty i
se achit pentru
dreptul de folosire a
mrcii pe teritoriul
indicat ct i pentru
compensarea
cheltuielilor pe care
le-a
suportat
franchiserul
n
cadrul
instruirii
franchiseului ct i
pentru
utilajul
propus i acordat de
franchiser.

Preul contractului
reprezint
comisionul pe care
l primete factorul
pentru
serviciile
sale
prestate
aderentului.

Utilajul
are
o
importan deosebit
deoarece
doar
datorit folosirii unui
anumit utilaj care are
anumite caracteristici
se
poate
obine
rezultatul final dorit
si
ateptat
de
franchiseu.

a special sau general.

Preul contractului
Se va nominaliza
doar
in
cadrul
contractelor cu titlu
oneros
si
remuneraia poate fi
stabilita de ctre
Si acest comision pri sau poate fi
reprezint un anumit conform
carorva
procent
din tarife.
drepturile
sau
creanele transmise
de ctre aderent,
factorului.
In afara de aceasta
pentru
asumarea
riscului
insolvabilitii
debitorului, pentru
creanele asumate de
ctre
factor
si
preluate
de
la
debitor, poate fi
stabilita o anumita
taxa.
Conf art.1295 alin.
(2)
atunci
cnd
factorul cere o parte
din suma creanei
pentru
acoperirea
riscurilor legate de
desfurarea
contractului, suma
prevzut nu trebuie
aa depeasc 20%
din suma totala
creanei.

realiza.
Conform
art.1353CC termenul
contractului
reprezint
acel
termen care este
inclus la scurgerea
cruia este un temei
de
a
rezilia
contractul.

Preul contractului:
Deoarece
contraprestaia
este
realizata pentru sine
nsi, nu putem spune
c este vorba de preul
contractului ci de o
contraprestaie
din
partea
fiecrui
participant pentru a
obine scopul propus.

Preul contractului se
nominalizeaz si se
indica atunci cnd
contractul este cu titlu
oneros.

2. Contractul de depozit.
A a ncheiat cu B contract de depozit, prin care ultimul se obliga s pstreze 20 tone de cartofi.
Cartofii au fost depozitai ntr-o ncpere special.
n legtur cu ridicarea apei din ru, ca urmare a ploilor toreniale, cartofii au fost inundai i
s-au alterat. A a solicitat de la B restituirea a 20 tone de cartofi din alt depozit. B, n cadrul instanei
de judecat, a declarat c cartofii sunt bunuri individual-determinate, deoarece se pstrau ntr-o
ncpere separat i, drept urmare, riscul peirii fortuite urmeaz a fi suportat de A. n edin a fost
prezentat un certificat care confirma c au avut loc inundaii, dar ridicarea apei nu a depit limitele
obinuite pentru aceast perioad.
2.1. Relatai despre obiectul contractului de depozit - 3 puncte;
Carte:
Obiectul juridic al contractului de depozit sunt serviciile deponentului de asigurare a pastrarii bunului, iar
obiectul material bunurile transmise spre pastrare. Din noiunea legala a cotractului desprindem ca spre
pastrare pot fi transmise doar bunurile mobile. Bunurile care pot fi obiect al contractului de depozit trebuie
sa fie individual determinate, deoarece la expirarea termenului contractului depozitarul este obligat sa
restituie acelasi bun. Depozitul neregulat are ca obiect bunuri determinate generic. n acest caz, potrivit art.
1104 CC RM, depozitarul in lipsa unei clauze contractuale contrare, devine proprietarul bunului, fiind
obligat la scadenta sa restituie ca si imprumutatul bunuri de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate. n calitate
de obiect material al contractului de depozit pot fi si banii sau documentele constatatoare de drepturi (titluri
de valoare, testamente, contracte etc.).
Comentariul Codului Civil:
Obiect al contractului de depozit pot fi orice bunuri mobile corporale. Pot forma obiectul contractului i
creanele ( bunuri incorporale ) constatate printr-un titlu la purttor, asimilate bunurilor mobile corporale.
ntruct depozitarul este obligat s restituie bunul depozitat, obiectul contractului trebuie s fie individual
determinat.
Depozitul poate avea ca obiect i bunuri determinate generic. n asemenea caz depozitarul va fi obligat s
restituie deponentului alte bunuri de acelai gen, aceiai cantitate i calitate ( art. 1104 Cod civil). Obiect al
depozitului prestat de camere de pstrare sunt bagaje ( pct. 34 a Regulamentului transporturilor auto de
cltori i bagaje ), iar cel prestat de lombard bunuri de uz personal i casnic. Lombardul nu are dreptul s
primeasc la pstrare valut strin, valori mobiliare, bunuri imobile, obiecte de anticariat, monede din
metale preioase, care constituie materie prim, mijloace de transport (pct. 19 a Regulamentului cu privire la
modul de organizare, funcionare i liceniere a activitii lombardurilor, adoptat prin hotrrea Guvernului
Republicii Moldova din 28.03.1995 ).
Nu pot fi obiect al contractului, de depozit animalele, deoarece n aa cazuri pot fi ncheiate contracte de
prestri de servicii. Animalele de regul se dau la ntreinere sau folosin.
2.2. Stabilii particularitile depozitrii bunurilor determinate generic - 5 puncte ;
Cod Civil:
Articolul 1104. Depozitarea bunurilor determinate prin caracteristici de gen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Comentariul Codului Civil:
1. n cazul dat bunurile fiind fungibile i consumptibile, nu trebuie s fie restituite n individualitatea lor, ci
prin
alte
bunuri
asemntoare.
Astfel de relaii contractuale pot fi ntlnite la depozitare n depozitele de fructe i legume, produse agricole,
n elevatoare etc.
2. n cazul predrii n depozit a bunurilor determinate generic, depozitarul devine proprietarul lor, putnd
folosi, culege fructele i despune de ele, dar n calitate de proprietar suport i riscul pieirii ori degradrii
fortuite.
3. La cerere depozitarul este obligat s restituie lucruri de acelai gen, de aceiai calitate i cantitate, inclusiv
fructele
percepute,
deponentul
fiind
titularul
unei
creane.

Deoarece n cazul dat contractul de depozit este translativ de proprietate, deponentul trebuie s fie
proprietarul bunurilor sau s fi acionat cu mputernicire din partea proprietarului.
4. De asemenea nu este aplicabil nici dreptul de retenie, deoarece depozitarul n calitate de proprietar,
suport eventualele cheltuieli de conservare.
Carte:
n cazul depozitarii bunurilor determinate prin genul lor, depozitarul este tinut sa restituie bunuri de aceeasi
calitate si in aceeasi cantitate. Obligatia de restituire urmeaza a fi exexutata, in lipsa unei intelegeri speciale,
la locul unde bunul a fost predat depozitarului (art. 1098 CC RM).
.
2.3. Soluionai spea. Cum are loc individualizarea bunurilor n contractul de depozit? - 7 puncte
n speta data suntem in prezenta unui contract de deposit, incheiat intre A si B, prin care B se obliga sa
pastreze 20 tone de cartofi intr-o incapere speciala. In speta nu se cunoaste titlul cu care a fost incheiat acest
contract fie gratuit, fie oneros pentru a se stabili, daca conform art. 1089, acesta trebuia s se ngrijeasc de
integritatea bunului primit cu prudena i diligena unui bun profesionist in cazul depozitului cu titlu
oneoros sau trebuia s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun in cazul depozitului cu titlu
gratuit. Astfel daca nu este stabilit expres acest fapt, conform art 1088 alin 1 CC Depozitul are titlu gratuit
dac n contract nu este prevzut altfel. Astfel B era obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de
propriul bun.
n conformitate cu Articolul 294 alin 2 CC Bunul determinat generic se consider bunul care posed
semnele caracteristice tuturor bunurilor de acelai gen i care se individualizeaz prin numrare, msurare,
cntrire. Bunul determinat generic este fungibil. Astfel, prin natura lor, cartofii sunt bunuri determinate
generic, si faptul ca au fost depozitai ntr-o ncpere special, nu le schimba natura sa.
Conform art. 1095 (1) Depozitarul este obligat s restituie bunul n starea n care se afl la momentul
restituirii. Totodata aliniatul mai prevede ca Riscul pieirii sau deteriorrii fortuite rmne n sarcina
deponentului. Riscul peirii fortuite pentru a fi suportat de careva parte trebuie probata. In spata daca, precum
in instanta nu s-a stabilit o careva calamitate naturala, nu ii putem imputa deponentului riscul peirii fortuite.
In temeiul art 1093 alin 2 CC n cazul n care modificarea condiiilor depozitului este strict necesar pentru
nlturarea riscului de distrugere, pierdere sau deteriorare a bunului, depozitarul este n drept s modifice
modul, locul i alte condiii de pstrare fr a cere deponentului ncuviinarea. Astfel daca se constata cu
adevarat starea de forta majora, adica nivel ridicat al apelor, depozitarul se bucura de protectia normelor
civile daca actiona in modul stabilit de CC.
Fiind obligat s se ngrijeasc de integritatea bunului ca de propriul bun, acesta nu a actionat in asemenea
mod.
Conform Articolul 1104 CC. ,,Depozitarea bunurilor determinate prin caracteristici de gen
Dac n depozit au fost predate bunuri determinate generic, bunurile trec, n lipsa unei nelegeri contrare,
n proprietatea depozitarului. n astfel de caz, depozitarul se oblig s restituie deponentului o cantitate de
bunuri egal sau stipulat de pri, de acelai gen i de aceeai calitate.
Astfel fiind obligat sa repare prejudiciul cauzat, B va trebui sa restituie lui A 20 tone de cartofi de aceeasi
calitate.

Testul nr 8
1. Dreptul de motenire.
A a decedat n rezultatul unui accident. Mama acestuia, locuind n alt ora, a venit la
nmormntarea, achitnd datoriile celui ce a lsat motenirea i pltind facturile pentru apartament
timp de 2 luni. Dup 2 luni din momentul deschiderii motenirii, ea s-a ntors n oraul su.
Dup expirarea unui an din momentul decesului, mama celui ce a lsat motenirea s-a adresat
soiei acestuia cu propunerea de a mpri motenirea. Potrivit ei, motenirea urma s fie mprit la
trei motenitori mama, soia celui ce a lsat motenirea i o fiic nscut n afara cstoriei.
Soia celui ce a lsat motenirea a declarat c unicul motenitor este ea, deoarece mama
defunctului a depit termenul de acceptare a motenirii, iar fiica lui nu are dreptul la motenire,
ntruct a fost nscut n afara cstoriei.
1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte.
Motenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lsat motenirea) ctre
succesorii si, Motenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauz de moarte, universal, unitar i
indivizibil, Motenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentar) i n temeiul legii
(succesiune legal).
1.2. Caracterizai acceptarea motenirii i formele ei - 5 puncte.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data
deschiderii ei.
1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa succesorului de a
accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.
Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a concluziona in sensul
acceptarii exprese a mostenirii.
2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile
declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai acesto persoane)
3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor defunctului, actiunin
concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea. Ex: administrarea si
folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in arenda sau locatiune a bunurilor.
Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.3. Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin - 7 puncte.
Mostenitori legali:
1. Mama 1/2 cota parte din patrimoniul succesoral, din motiv ca aceasta in perioada de 6 luni a intrat in
posesia bunurilor succesorale prin faptul ca a achitat impozitele pt apartament
2. Sotia cota parte din patrimoniul succesoral din motiv ca aceasta la fel ca prima e mostenitor de clasa
1, aici depinde daca ea a intrat in posesia bunurilor defunctului sau daca a depus declaratia de acceptare a
mostenirii la notar
3. Copilul in afara casatoriei la fel e mostenitor de clasa 1, indiferend ca e dinafara casatoriei, dar din
motiv ca aceasta nici nu a intrat in posesia bunurilor si nici nu a depus declaratia propriu zisa la notar a
pierdut dreptuld e a dispune de cota sa parte din patrimoniul succesoral.
2. Noiuni generale privind contractul de comision.
2.1. Noiunea i caracterele juridice ale contractului de comision 3 puncte.
Notiune: o parte (comisionar) se oblig s ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul celeilalte
pri (comitent), iar aceasta s plteasc o remuneraie (comision)
Caractere juridice: consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros
2.2 Caracterizai elementele contractului de comision 5 puncte.
1) Partile: comitentul si comisionarul (PF/PJ)
Comitent: orice persoana care solicita incheierea de AJ pe contul sau dar in numele altei persoane. In raport
cu tertii parte apare doar comisoonarul (de regula intreprinzator)

2) Obiectul: licit, in circuitul civil, determinat/determinabil cel putin in specia sa.

3) Forma: simpla manifestare de vointa ( caracter consensual)
4) Termenul: se stabileste de catre parti
5) Pretul: remuneratia pe care comitentul se oblige sa o plateasca comisionarului in schimbul serviciilor de
intermediere, servicii ce presupun incheierea de AJ cu terte persoane pe contul comitentului. Suma fixa sau
cota procentualadin valoarea AJ incheiat de comisionar.
2.3.Formulai principalele asemnri i deosebiri dintre contractului de comision i contractul de
mandat 7 puncte.
Asemanari mandat-comision:
1) se refera la categoria contractelor de prestare a serviciilor de intermediere
2) pe contul persoanei care imputerniceste
3) intre comitent si comisioanr exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar cu
deosebirile specificate la contr de comision
Deosebiri:
1) reprezentarea determina natura juridical a mandatului
1) comisionul nu conditioneaza reprezentarea adica in nume propriu dar pe contul comitentului
2) procura este necesara
2) procura este inutila
3) scopul: reprezentare la incheierea de AJ si executarea acestor acte
3) scopul: doar executarea AJ pe care le incheie comisionarul cu tertii in nume propriu dar pe contul
comitentului
4) de regula, cu titlu gratuit
4) de regula, cu titlu oneors

TESTUL 9
1. Dreptul succesoral.
n luna martie 2002 Mereacre a ntocmit un testament prin care testa toat averea sa nepoelului su Vasile,
inclusiv cot-parte din cas. n acelai an Mereacre a decedat, iar nepoelul Vasile n decurs de 6 luni nu acceptat
succesiunea. Soia defunctului a acceptat ntreaga motenire i a nregistrat pe numele su i cot-parte din cas,
care comnform testamentului urma s fie atribuit motenitorului testamentar nepotului Vasile. Vasile a naintat
cerere de chemare n judecat privind prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, motivnd c a aflat despre
testament n luna august 2003, iar n septembrie a aceluiai an a primit duplicatul testamentului.

1.1. Stabilii modalitile de acceptare a motenirii legale i a celei testamentare i termenul de

acceptare a motenirii.
Succesiunea este acceptat de succesor indiferent de faptul dac este testamentar sau succesor legal.
Succesiunea se consider acceptat cnd motenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o
declaraie de acceptare a succesiunii sau intr n posesiunea patrimoniului succesoral.
Dac succesorul a intrat n posesiunea unei pri din patrimoniu, se consider c a acceptat ntregul
patrimoniu, oriunde s-ar afla i din ce ar consta. Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni de la data
deschiderii ei. 1) declaratia de acceptare a succesiunii: se depunde personal de catre mostenitor, vointa
succesorului de a accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in forma scrisa, autentica sau sub
semnatura privata. Instanta de judecata are atributia ca in caz de ceva sa analizeze continutul actului pt a
concluziona in sensul acceptarii exprese a mostenirii. 2) depunerea cererii de eliberare a certificatului de
mostenitor (in cazul copiilor/ persoanelor incapabile declaratia se depune de catre reprezentantii legali ai
acesto persoane) 3) Intrarea in posesia bunurilor succesorale reprezinta posedarea de fapt a bunurilor
defunctului, actiunin concludente din care reiese intentia succesorului de a accepta si a dobandi mostenirea.
Ex: administrarea si folosirea bunurilor succesorale, plata impozitelor pe immobile, darea in arenda sau
locatiune a bunurilor. Nu: cheltuieli de inmormantare, a preluat obiecte ca amintiri de familie.
1.2. Determinai cine poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i n prezena cror motive,
cu ct se poate prelungi termenul de acceptare a motenirii i cine va avea calitatea de prt?
Termenul de acceptare a succesiunii de 6 luni poate fi prelungit de ctre instana de judecat cu cel mult 6
luni. Motivele pot fi: imposibilitatea de a fi prezent pt ca era in strainatate, imprejurari care nu-I sunt
imputabile reclamantului, Parat va fi ?
1.3. Soluionai litigiu n esen. Pronunai-v asupra necesitii declarrii nulitii certificatului de
motenitor eliberat soiei celui ce a lsat motenirea n cazul prelungirii termenului de acceptare a
motenirii pentru motenitorul testamentar.
Instana de judecat poate dispune repunarea n termen numai atunci cnd constant c mprejurrile ce l-au
mpiedicat pe cel chemat la motenire s-i execite dreptul de opiune nu-i sunt imputabile. Repunarea n
termen nu poate fi acordat atunci cnd se constat c depirea termenului de prescripie se datoreaz unei
culpe a reclamantului. n ipoteza n care succesibilul a luat cunotin mai trziu de calitatea sa de
motenitor, termenul se calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti. Astfel, termenul de 6 luni
incepe a curge din momentul in care Vasile a aflat ca este mostenitor, adica din august 2003. Astfel, va fi
cenesar de declarat nul certificatul de mostenitor eliberat sotiei, si toata mostenirea o va dobandi Vasile.
2. Principalele noiuni n asigurare.
2.1. Noiunea primei de asigurare.
Suma pe care asiguratul este obligat sa o plateasca asiguratorului, la eliberarea politei de asigurare, in modul
si in termenul prevazut de contractul de asigurare, in schimbul preluarii de catre asigurator a riscului
asigurat.
2.2. Caracterizai suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cazul producerii evenimentului pt care s-a
incheiat contr de asigurare. In asigurarea de viata suma data se numeste indemnizatia. In asigurarea de
bunuri si raspunderea civila suma se numeste depagubire de asigurare. Se plateste in bani de catre
asigurator. Pt fiecare zi de intirziere din vina asiguratorului, acesta va plati asiguratului, beneficiarului,
pagubitului penalitate de 0.1 % din suma indemnizatiei sau despagubirii.
2.3. Stabilii deosebirile i asemnrile dintre suma asigurat i despgubirea de asigurare.
Suma asigurata descrirea este mai sus. Despagubirea de asigurare este suma pe care asiguratorul o datoreaza
asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de evenimentul asigurat in asigurarea de bunuri si de raspundere
civila. La asiguraea de bunuri, desbagubirea de asigurare nu poate depasi valoare bunurilor la data producerii
evenimentului asigurat si nici cuantumul prejudiciului real suportat. Daca contractul de asigurare s-a incheiat pt o

suma asigurata inferioara valorii bunului supus asigurarii, despagubirea cuvenita se reduce proportional raportului
dintre suma prevazuta in contract si valoare bunului (daca in contr nu e prev altfel)

Testul nr. 10
1. Contractul de societate civil.
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei
case de locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de
participani, acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20de apartamente).
Dup nceperea construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia
casei, ultimul urmnd s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea
construciei, C a refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.
1.1. Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil 3 puncte.
- oneros (fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial)
- cu executare succesiva (asociatii raman obligati pe toata durata contractului unul fata de altul)
- bilateral sau multilateral
- caracter personal (asociatul nu poate ceda drepturile ce decurg din contractul de societate civila unui tert,
fara incuviintarea celorlalti asociati)
1.2. Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile 5 puncte.
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i reprezint
mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate cere oricnd
informaii celor care exercit conducerea.
(2) Fiecare asociat are dreptul s participe la emiterea deciziilor comune. Orice clauz contrar este nul.
(3) Dac, prin contract, conducerea societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare
are dreptul s acioneze de unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n
numele societii. n acest caz, se consider c actul nu s-a ncheiat n numele societii.
(4) n msura n care unui asociat i revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil,
acesta este mputernicit, dac altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai.
(5) Funcia acordat prin contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanim n cazul
neexecutrii obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el
poate cere oricnd lmuriri conducerii.
(6) Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile participantului la societatea civil care
are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin n conformitate cu normele privind contractul
de mandat.
1.3. Soluionai spea 7 puncte
Contractul de societate civila asociatii, in cazul dat A, B si C, se obliga reciproc sa urmareasca in comun
scopuri economice, in cazul dat: constructia si exploatarea unei case de locuit, fara a costitui o persoana
juridica, impartind intre ele foloasele si pierderile. In speta, A l-a atras pe D din motiv ca avea probleme
finaciare si tot el a decis ca D va obtine 6 apartamente din casa care urma sa fie contruita si exploatata.
Legea prevede ca cotele-parti din patrimoniu nu pot fi transmise tertilor (in cazul dat D) fara incuviintarea
celorlalti asociati (respectiv B si C). In cazul dat C este indreptatit sa refuze sa-i transmita lui D 2
apartamente, daca initial nu a incuviintat acest lucru. .
2.Motenirea legal.
La 15.11.2004, n rezultatul unui accident, au decedat soii Nichitiuc. Soul a decedat la locul accidentului,
iar soia 4 ore mai trziu. Dup decesul lor au rmas 2 copii comuni, mama soului, tatl soiei i fratele ei
major.
2.1. Stabilii clasele de motenitori legali 3 puncte
n cazul succesiunii legale, motenitori cu drept de cot egal snt:
a) de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul
lui, precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat
motenirea;
b) de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din partea

tatlui, ct i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;

c) de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.
2.2. Are soia supravieuitoare calitatea de motenitor? 5 puncte
In cazul dat sotii au vocatie succesorala reciproca, totusi nu putem considera ca acestea sunt comorienti din
motiv ca, desi au decedat in aceeasi imprejurare (accident rutier), totusi noi cunoastem ca sotia a decedat 4
ore mai tirziu. Astfel sotia supravietuitoare (care a decedat 4 ore mai tirziu) va avea calitatea de mostenitor.
2.3. Stabilii cercul de motenitori dup decesul fiecruia din soi i cotele ce li se cuvin (aplicai transmisia
succesoral). 7 puncte
Decesul sotului, mostenitori legali: sotia, copil 1, copil 2, mama sotului (fiecarui din acesti 4 mostenitori li
se cuvine cate din patrimoniul succesoral)
* Sotia supravietuitoare a decedat dupa deschiderea succesiunii dar pana la aceeptarea mostenirii, respectiv
cota sa de va trece la mostenitorii sai (copil1, copil 2, mama)
Decesul sotiei, mostenitori legali: copil 1, copil 2, tatal sotiei (fiecarui din acesti 3 mostenitori li se cuvine
cate 1/3 cota parte din patrimoniul succesoral)

TESTUL 11
1. Asigurarea de bunuri.
1.1.Definii contractul de asigurare CASCO i descriei caracterele juridice ale acestuia 3 puncte
1.2. Analizai condiiile asigurrii CASCO precum i importana lor 5 puncte
1.3. Spe: La data de 05.08.2009 automobilul lui A a fost implicat ntr-un accident rutier n urma cruia
automobilul a fost deteriorat de ctre B. La faa locului unde s-a produs accidentul B i-a comunicat lui
A despre faptul c dispune de asigurare RCA la o alt companie de asigurri i c toate preteniile
urmeaz a fi adresate companiei respective. A avnd ncheiat cu compania de asigurri SA Cometa
contract de asigurare CASCO s-a adresat cu cerere prin care solicit s-i fie reparat prejudiciul cauzat n
baza acestui contract. SA a naintat materialele juristului companiei care trebuie s se pronune asupra
modului n care compania trebuie s acioneze. n calitate de jurist a companiei SA analizai situaia redat
mai sus i expunei-v asupra modului de reparare a prejudiciului cauzat lui A, expunei-v n ce mod
trebuie s acioneze compania de asigurri SA C i fa de cine. Oferii soluia corect, argumentai
rspunsul - 7 puncte
2. Coninutul contractului de comision.
2.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului - 3 puncte ;
Drepturi:
- Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru
comitent
Obligatii:
- Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de uzane.
- Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului de comision.
- Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n
baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii n legtur cu darea de seam,
comitentul este obligat s-l informeze pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac
contractul nu prevede un alt termen.
2.2.Caracterizai obligaiile comisionarului - 5 puncte.
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent
2.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisiona? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision 7 puncte .
Comisionarul nu raspunde pt neexecutarea obligatiilor de catre tert, ce exceptia cazului cand a garantat in
fata comitentului executarea obligatiilor de care tert. In schimbul garantiei, comisionarul are dreptul la o
remuneratie speciala, numita provizion. In cazul in care tertul a incalcat obligatiile, comisionarul trebuie sa-l
informeze imediat pe comitent si sa adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul ii
cesioneaza dr care rezulta din AJ incheiat intru executarea contractului de comision.
Comitentul are dr de propr asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pt comitent.

Testul nr. 12
1. Efectele contractului de administrare fiduciar.
1.1. Numii principalele drepturi i obligaii ale prilor - 3 puncte.
Drepturile administratorului fiduciar:
1. De a dispune de un imobil doar in cazurile prevazute de lege sau de contract
2. Sa ceara remuneratie pu activitate sa doar in cazul in care acesta este stipulat in continutul
contractului
3. Sa refuze administrarea fiduciara preavizind in mod obligatoru fondatorul cu cel putin 3 luni pina la
aceasta.
Obligatiile adminsitratorului fiduciar:
1. sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul si pe contul
fiduciantului.
2. sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de
care da dovada in afacerile propriii.
3. Sa administrez personal bunul
4. sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
5. sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate.
6. sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar.
Fondatorul administrarii
Drepturi: 1. Sa aleaga terta persoana in favoarea careia va fi executat contractul de catre administratorul
fiduciar; dreptul sa exercite controlul asupra activitatii administratorului fiduciar in limitele prevazute de
contract; dreptul sa ceara si sa primeasca toate veniturile obtinute de fiduciar in urma adminstrarii
patrimoniului respectiv
Obligatii: de a transmite administratorului patrimoniul care urmeaza sa fie administrat; De remunerare a
administratorului fiduciar; De a restitui fiduciarului toate cheltuilile suportate de catre acesta in legatura cu
administrarea patrimoniului daca contractul sau legea nu prevede altfel
1.2. Determinai coninutul obligaiilor administratorului fiduciar - 5 puncte.
Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul
si pe contul fiduciantului.
El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de care
da dovada in afacerile propriii.
Sa administrez personal bunul
Este obligat sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
Este obligat sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmiterepredare, care de rnd cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n
administrare fiduciar de patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca
tertele persoane sa cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate
onora obligatiile
Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie despre faptul ca actul juridic este ncheiat
de administratorul fiduciar in aceasta calitate;
b) in actul juridic ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.

1.3. Formulai temeiurile i limitele rspunderii administratorului fiduciar att n raport cu

fondatorul administrrii, ct i n raport cu terii 7 puncte.
rspunderea administratorului fiduciar in raporturile cu terii se limiteaz la bunurile pe care le-a primit in
administrare fiduciar. n domeniul rspunderii civile, legislatorul a stabilit rspunderea fiduciarului pentru
toate actele ncheiate in limitele mputernicirilor conferite prin contract, respectiv pentru celelalte categorii
de acte, care ies din limita mputernicirilor acordate, rspunderea este suportat de fiduciar din contul
patrimoniului personal.
2. Contractul de Comision.
Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu societatea comercial B, prin care
ultima se obliga s vnd costume la preul de 400 lei bucata. Comisionarul a vndut costumele la
preul de 600 lei bucata, pstrnd diferena de pre de 200 lei n calitate de remuneraie.
Comitentul, nefiind de acord cu aceasta, a solicitat de la comisionar restituirea ntregului pre,
susinnd c, potrivit contractului, comisionul a fost stabilit n mrime de 5% din preul de vnzare.
2.1. Descriei comisionul element al contractului de comision - 3 puncte.
Comisionul remuneratia pe care se obloga sa o plateasca comisionarul comitentului in schimbul
serviciilor de intermediere oferite de catre primul, serviicii ce presupun incheieirea de acte juridice cu
tertele persoane pe contul comitentului. Comisionul se stabileste prin acorul partilor sub forma unei
sume fixe sau a unei cote procentuale din valorea actului juridic incheiat de catre comisionar.
Comitetnul e obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de uzante.
2.2. Caracterizai obligaiile comisionarului dup executarea contractului - 5 puncte.
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic. n caz contrar, se consider c a acceptat condiiile cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
- ca la mandat, excep: AJ se incheie in numele comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
- sa intreprinda toate masurile necesare pt executarea acestui act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent
2.3. Soluionai spea. Argumentai soluia 7 puncte.
in speta data, intre 2 societati comerciale A si B s-a incheiat un contract de comision prin care B urma sa
vinda costume la pret de 400 de lei bucata, insa acesta a vinduto la pret de 600 lei, pastrind diferenta. A
nefiind deacord, a cerut restituirea pretului, prin faptul ca comisionul a fost stabilit in marime de 5 % din
pret de vinzare. in temeiul art. 1061 intre A si B sa incheiat un contract de comision, stabilind conform art.
1063 remuneratia in marime de 5% din pretul de vinzare. Conform art. 1062 alin. (2) daca B a vindut
costumele in conditii mai avantajoase decit cele stipulate in contract. Beneficiile se impartt in mod egal intre
el si comitent, daca in contract nu este prevazut altfel. Astfel, in cazul dat B va beneficia de 100 de lei in
urma vinzarii plus remuneratie.

Testul nr. 13
1. Contractul de depozit.
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea
comercial Y prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare
a 5 tone de gru. Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500
kg gru, reprezentnd grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au
putut prezenta vre-un contract n form scris.
1.1. n ce form se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut? - 3 puncte
Depozit, si la imprumut - forma se va incheia cu respectarea normelor generale privind forma actului juridic.
Nerespectarea obligatiei de a intocmi un simplu inscris decade partile din posibilitatea probrii existentei
contractuloui prin proba cu martori.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit - 5 puncte.
Imprumut:
1. partile imprumutator, imprumutat
2. obiectul banii, alte bunuri fungibile
3. pretul- dobinda care tre sa fie intro relatie rezonabila cu rata de baza a BNM
Depozit:
1. partile sunt depozitar si deponent
2. obiectul juridic serviciile de pastrare a bunului; obiect material bunurile
3. Preul, denumit remuneraie apare n cazul contractului cu titlu oneros.
4. Contractul de depozit are urmatoarele varietati: depozitul hotelier, depozitul sechestru,
magazinaj.
1.3. Soluionai speta, argumentai rspunsul 7 puncte.
2. Motenirea legal.
2.1. Descriei principiile motenirii legale - 3 puncte.
Principiile:
1. principiul prioritii clasei de motenitori - clasele de motenitori snt chemate s culeag
patrimoniul succesoral n ordinea de preferin stabilit de Codul civil. Aa fiind, prima clas de
motenitori este chemat s culeag patrimoniul succesoral cu excluderea total a succesorilor din
celelalte clase. Clasa a doua de motenitori vine la motenire n lipsa oricror motenitori din prima
clas (fie acetia nu exist sau dac exist nu pot sau nu vor s moteneasc) i cu excluderea
succesibililor din clasa a treia. Clasa a treia de motenitori va fi chemat la motenire n lipsa total
de motenitori din primele dou clase.
2. Princip egalitatii- rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale.
Sotul supravietuitor fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celu care
lasa mostenire.
3. Princip proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul care din cadrul
aceleiasi clase fac parte mai multi mostenitori rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenirea
ii inlatura de la succesiune pe cei de grad mai indepartat.
2.2. Caracterizai clasele de motenitori legali - 5 puncte.
Motenitorii legali
(1) n cazul succesiunii legale, motenitori cu drept de cot egal snt:
a) de clasa I descendenii (fiii i fiicele celui ce a lsat motenirea, la fel i cei nscui vii dup decesul lui,
precum i cei nfiai), soul supravieuitor i ascendenii privilegiai (prinii, nfietorii) celui ce a lsat motenirea;
b) de clasa a II-a colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii ordinari (bunicii, att din partea tatlui, ct
i din partea mamei) ai celui ce a lsat motenirea;
c) de clasa a III-a colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai celui ce a lsat motenirea.
(2) Ascendenii ordinari culeg motenirea n ordinea proximitii (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce a lsat
motenirea, respectiv bunicii i nltur pe strbunici etc., indiferent de sex i linie.
(3) n cazul motenirii descendenilor i colateralilor se aplic reprezentarea:
a) descendenilor la infinit;

b) colateralilor pn la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiai nepoi de la frate i sor,
strnepoi de la frate i sor; colaterali ordinari veri primari).
(4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504.
(5) Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude ale lui de snge pe linie ascendent, precum i surorile i fraii
lui de snge, nu motenesc dup moartea celui adoptat sau a descendenilor lui.

2.3. Efectele reprezentrii succesorale. Limitele reprezentrii succesorale. Delimitai reprezentarea

succesoral de transmisia succesoral 7 puncte.
Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral
- descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe ascendenii
lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
2.Prin efectul reprezentrii, reprezentatul urc n locul i gradul ascendentului su predecedat
(reprezentatul). De exemplu, cel care las motenirea avea doi fii, dintre care unul este predecedat, acesta
din urm avnd 3 copii. Prin efectul reprezentrii aceti 3 copii, vor urca n locul i gradul printelui su
predecedat pentru a culege partea ce i s-ar fi cuvenit acestuia, adic . Astfel, fiecare nepot va culege cte
1/6 din motenirea bunelului, iar fiul, rmas n via .
3.Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
i)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
O persoan nu poate fi reprezentat atta timp ct este n via, chiar dac aceasta renun sau a fost
nlturat de la motenire pentru nedemnitate. n cazul comorienilor i a persoanelor decedate n acelai
timp, dar care nu sunt comorieni, reprezentarea succesoral va fi admis.
ntruct persoana declarat disprut este prezumat a fi n via pn la declararea judectoreasc a morii,
aceasta nu va putea fi reprezentat.
O alt consecin a interdiciei reprezentrii persoanelor n via este c reprezentarea succesoral nu poate
opera per saltum i omissio medio, ci numai din grad n grad vacant, fr a se putea sri peste gradele
intermediare ocupate de motenitorii n via.
ii)locul celui reprezentat s fie un loc util.
Reprezentantul va putea s-l moteneasc pe cel care las motenirea numai n cazul n care cel reprezentat
dac s-ar fi aflat n via la momentul deschiderii succesiunii celui care las motenirea ar fi putut s-l
moteneasc pe acesta. Deci, persoana care este chemat la motenire prin intermediul reprezentrii
succesorale poate avea cu privire la patrimoniul succesoral a celui care las motenirea aceleai drepturi pe
care le-ar fi avut ascendentul su, dac ar fi fost n via la data deschiderii succesiunii celui care las
motenirea.
Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a
fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a renunat sau a fost nlturat de la motenire prin
dezmotenire.
iii)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de defunct.
ntruct reprezentantul este chemat s moteneasc pe cel care las motenirea i nu persoana reprezentat,
reprezentantul trebuie s ndeplineasc toate condiiile pentru a-l putea moteni anume pe cel care las
motenirea.
Reprezentantul va fi chemat la motenire prin reprezentare chiar dac a renunat la motenirea celui
reprezentat, deoarece reprezentantul vine la motenire n numele reprezentatului i nu n nume propriu.
Efectul principal al reprezentrii succesorale const n mprirea motenirii pe tulpini. Astfel, n cazul
reprezentrii succesorale indiferent de numrul reprezentanilor, acetea au dreptul numai la partea din
motenire care s-ar fi cuvenit ascendentului lor, dac acesta s-ar fi aflat n via. Prin tulpin se nelege
ascendentul decedat la data deschiderii motenirii, reprezentat de ctre descendenii si. n cazul n care o
tulpin a produs mai multe ramuri, partea de motenire cuvenite acelei tulpini se va divide pe ramuri,
descendenii din aceeai ramur culegnd pri egale.
n toate cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, motenitorii indiferent de gradul de rudenie fa
de cel care las motenirea snt motenitori legali.

n raport cu vocaia succesoral a fiecruia, motenitorii care culeg motenirea prin intermediul reprezentrii
succesorale, dobndesc att drepturi ct i obligaii.
Testul nr. 14
1. Consideraii generale privind asigurarea.
1.1. Noiunea asigurrii - 3 puncte.
Asigurarea un mijloc de prestare a serviciilor care se manifesta prin acumularea depunerilor banesti
intr-un fond de asigurare si repartizarea acestora personalor asigurate care au suferit pierderi ca urmare
a surveniri diferitor intimplari imprevizibile.
1.2. Caracterizai funciile asigurrii - 5 puncte.
a. Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati si de accidente pentru asigurarilede
bunuri si raspundere civila si plata sumelor asigurate in asigurarile de persoane este cea maiimportanta ,
si consta in plata despagubirilor , onorarea obligatiilor in cazul asigurarilor deraspundere civila si plata
sumelor asigurate cand este vorba de asigurari de persoane , in cazurilein care in viata persoanelor
asigurate intervin anumite evenimente.
b. Functia de repartitie /financiare se infaptuieste in procesul repartitiei produsului national brut, cand
se constituie , se repartizeaza si se utilizeaza fondul de asigurare.Primele de asigurare incasate de
societatile de asigurari de la agentii economici asigurati si de la persoanele fizice reprezinta relatii de
repartitie a produsului national brut.In situatiile in care asiguratii sunt persoane juridice si persoane
fizice romane, plata/incasarea primelor de asigurare constituie o repartitie de produs national brut pe
plan intern.
c. Functia de control realizata de catre organele de specialitate ale societatilor de asigurari in vederea
identificarii cauzelor producatoare de daune,precum si asupra constituirii,repartizarii si gospodaririi
judicioase a fondului de asigurare.Controlul se exercita sub urmatoarele forme: preventiv, concomitant
si postoperativ.
d. Functia de prevenire a daunelor se realizeaza prin finantarea masurilor de prevenire a daunelor de
pe urma calamitatilor naturii si accidentelor(construirea de diguri pentru protectia impotriva inundatiilor
, executarea lucrarilor de impadurire ,plantarea perdelelor de protectie , irigatii,desecari,finantarea unor
masuri educationale pentru asigurati),prin stabilirea conditiilor de asigurare care sa oblige pe asigurat la
o conduita preventiva permanenta (participarea asiguratilor la acoperirea unei parti din dauna,
decaderea din dreptul de despagubire in cazul neimplinirii masurilor de prevenire ,de limitare si de
combatere a pagubelor etc.).
1.3. Delimitai asigurarea de alte forme de protecie mpotriva riscurilor i de reparare a daunelor 7
puncte.
Asigurarea benevola drepturile si obligatiile partilor se stabilesc, precum si celelalte clauze contractuale de
catre parti prin contractul de asigurare.
Asigurarea obligatorie drepturile si obligatiile partilor, marimea primelor de asigurare , termenul de
achitare a acestora si alte clauze sunt stabilite de lege.
Asigurarea de daune, care include asigurarea de bunuri i de rspundere civil, are drept scop repararea
prejudiciului care amenin patrimoniul asiguratului, fie prin pierderea total sau parial a bunului asigurat
(n asigurarea de bunuri), fie prin plata despgubirilor datorate terelor persoane ca urmare a svririi de
fapte ilicite cauzatoare de daune ce antreneaz rspunderea asiguratului (n asigurarea de rspundere civil).
Aceste asigurri au caracter de despgubire. n consecin, despgubirea de asigurare se pltete de
asigurtor numai n situaia n care exist prejudiciu, are ca scop repararea prejudiciului i nu poate depi
cuantumul acestuia.
Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, deoarece plata sumei asigurate nu depinde de
existena i ntinderea prejudiciului. Asigurarea de persoane constituie o msur de prevedere i acumulare a
unor sume de bani.
2. Dreptul succesoral.
n rezultatul unui accident, la ora 15 a decedat soul, iar la ora 21 a aceleiai zile a decedat
soia acestuia. Soia avea o fiic din prima cstorie. Ali motenitori soii nu aveau.

Fiica soiei, dup expirarea unei luni din momentul deschiderii succesiunii, a depus la notar
cerere de acceptare a motenirii rmase dup decesul mamei i a tatlui vitreg. Ea a declarat c,
deoarece tatl vitreg nu are ali motenitori, patrimoniul acestuia se cuvine mamei ei, care a decedat
mai trziu, astfel nct ea (fiica) accept motenirea prin intermediul instituiei transmisiei
succesorale.
Notarul a refuzat eliberarea certificatului de motenitor asupra patrimoniului succesoral
rmas dup decesul soului decedat (tatlui vitreg).
2.1. Determinai, din spe, dac persoanele decedate sunt comorinei sau codecedai. Argumentai
rspunsul - 3 puncte.
Reiesind din datele spetei, persoanele decedate sunt comorinenti, deoarece ele sunt cu vocaie succesoral
reciproc sau unilateral care au decedat n aceeai mprejurare, n astfel de condiii, nct nu este posibil de
a stabili dac una a supraveuit alteia (de exemplu moartea ambilor soi ntr-o catastrof aerian). Deci, sotii
au decedat in aceeasi imprejurare, si anume accidentul.
2.2. Stabilii cazurile n care opereaz instituia transmisiei succesorale i efectele acesteia. - 5 puncte
n caz de transmisie succesoral a motenirii, motenitorul legal (n nume propriu sau prin reprezentare) ori
testamentar - supravieuind un timp ct de scurt defunctului dobndete el succesiunea acestuia din urm
(chiar dac nu a acceptat-o, dar nici nu a refuzat-o) i confundat cu a sa proprie o las propriilor si
motenitori, legali sau testamentari (motenire succesiv, subsecvent). n acest caz, persoanele care pretind
drepturi asupra masei succesorale prin transmisie succesoral, trebuie s dovedeasc existena
motenitorului n momentul deschiderii primei moteniri, i bineneles, propriile drepturi succesorale
asupra motenirii lsate de acesta.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.
Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul decedat nunutrul termenului de
prescripie a dreptului de opiune succesoral de 6 luni nu a exercitat acest drept, nici nu a acceptat-o, dar
nici nu a renunat. Fiindc din patrimoniul transmisiei succesorale face parte i acest drept de opiune, care
poate fi exercitat de beneficiarul transmisiei succesorale, n perioada rmas pn la mplinirea termenului
de prescripie. Dac, ns, termenul de opiune este expirat, beneficiarul transmisie succesorale trebuie s
dovedeasc c motenitorul a acceptat motenirea n termen sau c a murit nainte de expirarea termenului i
acceptarea a fost fcut de el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie, titlul su de motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii succesiunii,
motenitorii, care motenesc prin transmise succesoral, avnd la dispoziie termenul rmas pentru
exercitarea dreptului de opiune succesoral, termenul pe care l mai avea succesibilul la data morii sale, iar
dac acest termen este mai mic de trei luni, el se prelungete pn la trei luni.
Se admite, ns, c de la regula enunat mai sus, exist i anumite derogri: n cazul unui copil conceput,
dar nenscut la data decshiderii succesiunii (care are drepturi succesorale, cu condiia ca el s se nasc viu),
se admite, ca termenul de prescripie ncepe s curg de la data naterii.
n situaia declarrii judectoreti a morii, data deschiderii succesiunii este data prevzut n hotrrea
judectoreasc definitiv, ca fiind data morii. Se admite c dei data deschiderii succesiunii este data
stabilit prin hotrre, termenul de prescripie al dreptului de opiune succesoral se calculeaz de la data
rmnerii definitive a hotrrii judectoreti declarative de moarte, pentru c numai din acel moment dreptul
de opiune poate fi exercitat.
n ipoteza n care succesibilul a luat cunotina mai trziu de calitatea sa de motenitor, termenul se
calculeaz de la data lurii la cunotin a acestei caliti (este vorba de motenire testamentar cnd
termenul din care rezult calitatea de motenitor a fost descoperit mai trziu, persoana neputnd afla de
chemarea la motenire dect din momentul descoperirii testamentului).
n caz c motenitorul a omis termenul de acceptare a succesiunii prin transmisie sau el are dreptul s se
adreseze n instana de judecat pentru restabilirea termenului de acceptare a succesiunii. n declaraie va
ine cont de toate circumstanele i cauzele din care a fost omis acest termen primind (lund) o decizie
motivat. n temeiul apariiei motenitorilor noi, vor fi anulate Certificatul de motenitor i nregistrarea la
OCT.
2.3. Soluionai litigiu n esen. Este legal refuzul notarului? 7 puncte
Conform art. 1441 alin 2 CC, motenirea lsat de fiecare comorient sau codecedat va fi culeas de proprii
motenitori. Asadar, refuzul notarului este legal in ceea ce priveste patrimoniul tatalui vitreg ai fiicei,
deoarece comorientii nu pot fi mostenitori intre ei, intrucit nesupravietuind una fata de cealalta nu au
capacitatea succesorala. Deci, fiica va putea mosteni doar averea succesorala a mamei ei. Totodata, nu poate

fi aplicata institutia transmisiei succesorale, deoarece sotul nu a decedat dupa deschiderea succesiunii si pina
la acceptarea ei (art. 1523 alin 1 CC) .

Testul nr. 15
1. Coninutul contractului de comision.
1.1. Enumerai drepturile i obligaiile comitentului - 3 puncte.
Drepturile comitentului:
1. Are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment;
2. Este in drept sa dea indicatii comisionarului;
3. Este in drept sa examineze bunurile
4. Este in drept sa fie informat de catre comisionar despre viciile bunurilor primite.
Obligatiile comitentului:
1. Are obligatia sa achite remuneratia comisionarului;
2. Este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar iin executarea
contractului de comision;
3. n cazul n care a reziliat contractul sau a fost notificat despre rezilierea contractului de ctre
comisionar, comitentul este obligat s dea, n termen de o lun, indicaii privind bunurile aflate la
comisionar;
4. In caz de reziliere comitentul e obligat sa plateasca comisionarului pentru actele juridice deja
ncheiate remuneraia stipulat i s repare prejudiciul cauzat prin rezilierea contractului.
1.2.Caracterizai obligaiile comisionarului - 5 puncte.
Comisionarul se obliga sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii actelor
juridice prevazute de contract. Comisionarul este obligat sa intreprinda toate masurile necesare atit pu
incheiere actului juridic cu tertii, cit si pu realizarea acestui act.
Comisionarul este obligat sa respecte intocmai indicatiile comitentului si sa le execute in conditii cit mai
avantajoasepentru comitent. n lipsa unor indicaii anumite, comisionarul trebuie s execute n
corespundere cu cerinele circuitului civil sau a cerinelor obinuite, naintate fa de asemenea obligaii.
Dar principal este faptul ca comisionarul s respecte interesele i indicaiile comitentului.
Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile n
care faptul acesta este stipulat n contract sau rezult din uzane.
Obligaia comisionarului este de a prezenta darea de seama comitentului cu predarea a tot ce a primit n baza
contractului dupa executarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului. Comitentului i se acord un
termen de 15 zile pentru formularea obieciilor n legatur cu darea de seam prezentat. n caz contrar,
darea de seama se consider integral acceptat.
Comisionarul, care nu prezint darea de seam n termenii i modul stabilit de contract, este obligat s
restituie comitentului mijloacele bneti sau alte bunuri n procesul exercutrii contractului.
1.3.Care sunt efectele neexecutrii de ctre ter a actului juridic ncheiat de comisiona? Clauza del
credere. Stabilii titularul dreptului de proprietate asupra bunului ce formeaz obiectul material al
contractului de comision 7 puncte
Principiul de baz al activitii comisionarului const in aceea c toate obligaiile i toate drepturile, care
rezult din actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului, trebuie s fie exercitate n
corespundere cu prevederile contractului i conform indicaiilor clientului, precum i n condiii favorabile
pentru comitent. Nerespecrarea acestor reguli (principii) duce la survenirea rspunderii comisionarului.
Codul civil actual a reprodus modelul existent al contractului de comision n condiiile de delcredere, ceea
ce nseamn c comisionarul garanteaz n faa comitentului executarea obligatiilor de ctre ter, de exemplu
asumarea riscului efecturii plii de ctre cumprtor (tera persoan), cruia marfa ia fost transmis n
credit (cu achitare ulterioar). Condiia delcredere urmeaz a fi n mod aparte stabilit de pri n contract, la
fel n mod separat de remuneraia de baz se stabilete i plata pentru riscul sporit al comisionarului n regim
de delcredere numit provizion.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l
forma administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s

plteasc administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i

restituie cheltuielile suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd
un raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus
din venitul pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea
daunei cauzate i a remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie
numai dac n rezultatul activitii sale de administrare a bunului obine venit.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar - 3 puncte.
Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul n interesul fondatorului administrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar - 5 puncte.
Administratorul fiduciar este obligat sa administreze in nume propriu proprietatea incredintata, dar pe riscul
si pe contul fiduciantului.
El e obligat sa repare prejudiciul cauzat daca nu manifesta fata de interesele fondatorului diligenta de care
da dovada in afacerile propriii.
Sa administrez personal bunul
Este obligat sa trasnmita fondatorului tot ce a obtinut in legatura cu administrarea bunului.
Este obligat sa faca public faptul separarii bunurilor luate in adminstrare fiduciara de bunurile sale si sa
mentina aceasta publicitate. Juridic aceste relaii urmeaz s fie consemnate ntr-un act de transmiterepredare, care de rnd cu contractul vor demonstra n caz de litigiu, faptul separrii bunurilor transmise n
administrare fiduciar de patrimoniul fiduciantului sau a fiduciarului.Aceasta publicitate este necesara pu ca
tertele persoane sa cunoasca in privinta caror bunuri el actioneaza in limita caror active acesta isi poate
onora obligatiile
Este obligat sa indice in act jur incheiat cu tertele persoane ca actioneaza in calitate de fiduciar. Aceasta
condiie se considera respectata daca:
a) la ncheierea actului juridic cealalt parte tia sau trebuia sa tie despre faptul ca actul juridic este ncheiat
de administratorul fiduciar in aceasta calitate;
b) in actul juridic ncheiat in scris s-a introdus, dup numele sau denumirea administratorului fiduciar,
meniunea "A.F."
n lipsa unei astfel de informaii se consider c administratorul fiduciar a acionat n propriile interese, i
va purta rspundere personal din contul patrimoniului su, dar nu din contul celui administrat.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul 7 puncte.
Intre A si B in speta enuntata sa incheiat un contract de administrare fiduciara, obiecte fiind - administrarea
actiunilor lui A, care se obliga sa plateasca trimestiral remuneratie administratorului 1% din valoarea
actiunilor si sa restituie cheltuielile suportate. In urma unui raport A a constatat ca pretul actiunilor a
diminuat, B calculind remuneratia si0a dedus si cheltuielile suportate. In temeiul art. 1057 B primea
remuneratie in procente fata de venitul obtinut in administrarea fiduciara. Chiar daca prin natura sa acest
contract este gratuit, partile in temeiul art. 1057 alin. (1) pot prevedea o remuneratie. Clauza cu privire la
contract este una esentiala, astfel daca A doreste ca acest contract sa fie cu titlu gratuit in cazul in care
actiunile nu aduc venit, el se poate baza pe art. 1057 alin. (2). Totudi in speta e aratat ca preturile s-au
diminuat, nu insasi faptul ca A nu a obtinut deloc venit. Si totusi daca B a manifestat deligenta si prudenta si
profesionalism, in cazul in care constata clauza cu privire la remuneratie, el va trebui sa fie remunerat. Doar
in temeiul art. 1056 alin. (2), daca B nu manifesta fata de interesele lui A deligenta, acesta va fi obligat sa
repare prejudiciul cauzat. Astfel daca B se comporta ca un bun profesional, el va putea cere remuneratie.
Insa noi in speta data observam ca B stiind de diminuarea preturilor a continuat sa calculeze din ele
remuneratie. Astfel A are dreptate sa ceara in temeiul art. 1056 alin. (2) repararea prejudicului cauzat.

Testul nr. 16
1. Contractul de depozit.
Societatea comercial X s-a adresat cu o cerere de chemare n judecat ctre societatea comercial Y
prin care cere ncasarea sumei de 7000 lei n calitate de plat pentru servicii de pstrare a 5 tone de gru.
Societatea Y a naintat aciune reconvenional, prin care a cerut restituirea a 5 500 kg gru, reprezentnd
grul mprumutat societii X i dobnda aferent. Prile n instan nu au putut prezenta vre-un contract n
form scris.
1.1. Determinai form n care se ncheie contractul de depozit i contractul de mprumut.
n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic.Nerespectarea obligaiei de a ntocmi un simplu
nscris decade prile din posibilitatea probrii existenei contractului prin proba cu martorii.
Contractul de mprumut urmeaz a fi ncheiat cu respectarea normelor generale referitoare la forma actului
juridic. Nerespectarea obligaiei de a ntocmi un simplu nscris nu duce la nulitatea contractului de
mprumut, ns priveaz prile de posibilitatea dovedirii existenei lui prin proba cu martorii. O simpl
recipis eliberat de mprumutat este suficient pentru a dovedi existena i condiiile contractului de
mprumut.
1.2. Delimitai contractul de mprumut de contractul de depozit
Delimitarea contractului de depozit de contractul de mprumut prezint interes n cazul depozitului
neregulat. Att n cazul mprumutului, ct i n cazul depozitului neregulat. Att n cazul mprumutului, ct
i n cazul depozitului neregulat exist obligaia de a restitui bunuri de aceeai calitate i n aceeai cantitate.
Distincia o vom face dup faptul n interesul cui este ncheiat contractul: depozitul se constituie n
beneficiul deponentului care este interesat n pstararea bunului su i care va achita serviciul oferit de
depozitar, iar mprumutul n interesul mprumuttorului, care beneficieaz de un serviciu din partea
mprumutatului, pentru care i achit dobnda.
1.3. Soluiona-i speta, argumentai rspunsul.
n lipsa unor prevederi legale exprese cu privire la forma contractului de depozit acesta se va ncheia cu
respectarea normelor generale privind privind actul juridic. Conform art 208 CC Actul juridic poate fi
ncheiat verbal, n scris sau n form autentic. Forma este o condiie de valabilitate a actului juridic numai
n cazurile expres prevzute de lege. Actul juridic care poate fi ncheiat verbal se consider ncheiat i n
cazul n care comportamentul persoanei arat vdit voina de a-l ncheia. Contractul ncheiat din spe este
valabil, deoarece a fost ncheiat n form verbal, Si din comportamentul pr ilor vdit arat c este voin a de
a ncheia contractual.
2. Capacitatea i nedemnitatea succesoral.
2.1. Enumerai persoanele care au capacitate succesoral.
Potrivit
art.
1433
Cod
civil,
pot
fi
motenitori:
a) n cazul succesiunii testamentare persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a
lsat motenirea, precum i cele care au fost concepute n timpul vieii lui i s-au nscut vii dup decesul
acestuia, indiferent de faptul dac sunt sau nu copiii lui, precum i persoanele juridice care au capacitate
juridic
civil
la
momentul
deschiderii
succesiunii;
b) n cazul succesiunii legale persoanele care se aflau n via la momentul decesului celui ce a lsat
motenirea, precum i copiii lui concepui n timpul vieii i nscui vii dup decesul acestuia.
Statul dispune de capacitate succesoral testamentar, precum i de capacitate succesoral asupra
patrimoniului
succesoral
vacant.
Din coninutul acestei norme rezult c orice persoan care exist la momentul deschiderii succesiunii are
capacitate succesoral, adic capacitatea de a moteni. Existena persoanei la momentul deschiderii

succesiunii va fi dovedit de motenitorul n cauz sau de ctre succesorii si, cnd el a decedat dup
deschiderea succesiunii.
2.2. Comorienii i codecedaii. Deosebirea dintre ei.
Comorienii sunt considerate dou sau mai multe persoane cu vocaie cuccesoral reciproc sau unilateral,
decedate n aceeiai mprejurare (accident n transport, calamiti naturale etc.), nct nu se poate stabili dac
una a supravieuit alteia i prezumndu-se c a murit concomitent. Vor fi recunoscu i comorien i i
persoanele declarate moarte prin hotrrea instanei de judecat drept urmare a dispariiei fr veste n
aceleai circumstane. n acest caz, nu are importan momentul intrrii n vigoare a hotrrii privind
declararea morii acestor persoane.
Persoanele care au vocaie reciproc sau unilateral i care decedeaz n acelai timp( nu i n acelea i
mprejurre), fr a se putea determina ordinea deceselor, sunt numite codecedai i se prezum c au decdat
concomitent.
Prezumia morii concomitente n cazul comorienilor i codecedailor face s exclud mo tenirea reciproc
a acestora, or, nesupraveuind una alteia de alta, ei sunt lipsii de capacitatea succesoral. Motenirea lsat
de fiecare comorient sau codecedat va di culeas de motenitorii proprii.
2.3. Caracterizai cauzele de nedemnitate succesoral. Cum apreciai decderea motenitorului din
dreptul la motenire pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea? Nedemnitatea succesoral are un caracter de pedeaps civil, care se bazeaz pe motive de moralitate
public, neputndu-se admite ca o persoan vinovat de fapte grave fa de alta s o moteneasc pe
aceasta20, i se caracterizeaz prin urmtoarele21:
a) se aplic doar n cazul svririi faptelor prevzute expres i limitativ de lege;
b) opereaz doar n temeiul hotrrii instanei de judecat prin care se constat circumstana care
constituie temeiul nedemnitii. Aciunea n constatare poate fi intentat de orice persoan pentru
care decderea succesorului nedemn din dreptul la succesiune are consecine patrimoniale (ari. 1435
CC), n termen de un an de la data deschiderii succesiunii.
c) se aplic i produce efecte att fa de autorul faptei, ct i fa de motenitorii lui. Astfel, potrivit
art. 1504, alin. 3 CC, reprezentarea nedemnului nu se admite.
nedemnitatea se limiteaz la motenirea persoanei fa de care au fost svrite faptele, fr a se extinde la
alte moteniri. Astfel, da fapta a fost comis fa de un printe, autorul faptei va putea moteni cellalt
printe.
d) nedemnul trebuie s fi svrit faptele cu discernmnt, deoarece nu se poate vorbi de vinovie n
lipsa discernmntului.
e) cel ce a lsat motenirea l poate ierta pe motenitorul nedemn. Potrivit art. 1436 CC, persoana
culpabil de comiterea unor aciuni ce atrag decderea din dreptul de succesiune poate fi chemat la
motenire dac cel ce a lsat motenirea o iart, exprimnd acest lucru n mod expres n testament.
Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres i limitativ de art. 1434 CC. Astfel, nu poate fi succesor
testamentar sau legal, persoana care:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n
testament, a celui ce a lsat motenirea;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotelor succesorale
ale tuturor acestora.
Rezult ca n cazul pentru svrirea unei fapte amorale mpotriva ultimei voine, exprimate n testament, a
celui ce a lsat motenirea va duce la decderea din dreptul la motenire.

Testul nr. 17
1. Asigurarea obligatorie de rspundere civil a deintorilor de autovehicule.
1.1. Stabilii obiectul asigurrii obligatorii de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Obiect al asigurrii obligatorii de rspundere civil auto l constituie rspunderea civil a posesorului i
utilizatorului de autovehicul pentru orice pagub sau vtmare corporal produs prin accident de
autovehicul n limitele teritoriale de acoperire ale asigurrii.
1.2. Caracterizai despgubirea de asigurare n asigurarea obligatorie de rspundere civil a
deintorilor de autovehicule
Pagubele care se repar de ctre asigurtor. Asigurtorul acord despgubiri dac prejudiciile s-au produs
din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul, precum i n cazul n care, la data accidentului:
a) utilizatorul nu este inclus n contractul de asigurare ncheiat ntre posesor i asigurtor;
b) utilizatorul sau asiguratul nu posed permis de conducere de categoria respectiv;
c) utilizatorul sau asiguratul nu a respectat obligaiile tehnice legale cu privire la starea i sigurana
autovehiculului.
n caz de vtmare corporal sau deces, despgubirile de asigurare se acord att pentru persoanele aflate n
afara autovehiculului care a produs accidentul, ct i pentru persoanele aflate n acel autovehicul, cu excepia
utilizatorului su.
Membrii de familie ai asiguratului, ai utilizatorului de autovehicul sau ai oricrei alte persoane a crei
rspundere civil este angajat ntr-un accident de autovehicul i este acoperit prin asigurare obligatorie de
rspundere civil auto nu snt exclui, datorit acestei legturi de rudenie, din rndul beneficiarilor asigurrii
pentru vtmrile lor corporale.
La avarierea sau distrugerea de bunuri, despgubirea de asigurare se acord pentru bunurile aflate n afara
autovehiculului care a produs accidentul, cu excepia celor specificate la art.16, iar pentru bunurile aflate n
acel autovehicul, numai dac ele nu erau transportate n baza unui raport contractual ncheiat cu posesorul
sau cu utilizatorul autovehiculului, precum i dac nu aparineau posesorului sau utilizatorului rspunztor
de accident.
Paguba provocat n accident rutier de o remorc va fi acoperit de asigurarea obligatorie de rspundere
civil auto a posesorului de autovehicul doar dac remorca:
a) este tractat de acest autovehicul; ori
b) s-a separat de autovehicul i a continuat s se deplaseze.
Pagubele provocate de remorc vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de rspundere civil auto a
posesorului ei dac remorca:
a) nu este tractat de autovehicul; sau
b) este separat de autovehicul i staioneaz.
Despgubirile de asigurare se mai acord, atunci cnd: a) persoana care conducea autovehiculul este vinovat
de producerea accidentuluili i nu este posesorul acestuia, dar are o procur de la deintorul autovehiculului
b) persoanele pgubite nu sunt ceteni ai Republicii Moldova sau nu au domiciliul permanent in republic
c) vtmarea corporl sau decesul persoanei pgubite a survenit ca rezultat al acridentului produs de un
autovehicul neidentificat.
1.3. Stabilii coraportul dintre despgubirea de asigurare i suma asigurat n asigurarea obligatorie
de rspundere civil a deintorilor de autovehicule
Cuantumul despgubirii n caz de culp comun. n cazul n care prile au provocat din culp accidentul
sau majorarea pagubei, fiecare dintre ele va fi obligat s compenseze numai partea din pagub care i este
imputabil. n acest caz, ntinderea rspunderii fiecrei pri pentru producerea accidentului de autovehicul
va fi determinat prin acte i alte mijloace probatorii. Dac este imposibil determinarea, a ntinderii

rspunderii fiecrei pri pentru accidentul produs, rspunderea se va stabili n cote egale, n funcie de
numrul prilor implicate n accident, fiecare avnd dreptul la despgubire n proporia n care nu poart
rspundere de producerea accidentului.
Despgubirea de asigurare n cazul leziunilor corporale sau decesului persoanei nu se limiteaz la un plafon
maxim i se pltete n cuantumul real al pagubelor. n cazul distrugerii sau deteriorrii bunurilor n urma
unui accident rutier despgubirile de asigurare vor fi achitate n cuantumul real al pagubelor, dar nu mai
mult de zece mii de salarii minime, indiferent de numrul persoanelor vinovate sau pgubite n unul i
acelai accident rutier.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea aciunilor ce aparineau lui A. Potrivit contractului, A se obliga trimestrial s plteasc
administratorului fiduciar remuneraie n mrime de 1% din valoarea aciunilor i s-i restituie cheltuielile
suportate.
Administratorul trimestrial prezenta fondatorului raporturi privind activitatea sa. Examinnd un
raport, A a constatat c, dei preul aciunilor au diminuat, B i a calculat remuneraie i a dedus din venitul
pe care trebuia s-l achite lui B cheltuielile suportate. A a solicitat de la B restituirea daunei cauzate i a
remuneraiei reinute, considernd c administratorul are dreptul la remuneraie numai dac n rezultatul
activitii sale de administrare a bunului obine venit.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar
Prin contractul de administrare fiduciar o parte (fondator aladministrrii, fiduciant) pred bunuri
n administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s
administreze patrimoniul n interesul fondatoruluiadministrrii.
2.2. Caracterizai obligaiile administratorului fiduciar
Drepturile i obligaiile administratorului fiduciar:
Administratorul fiduciar este obligat s administreze n nume propriu proprietatea ncredinat, dar pe riscul
i pe contul fiduciantului.
n raporturile cu terii, administratorul fiduciar are prerogativele unui proprietar. Dac nu manifest fa de
interesele fiduciantului diligena de care d dovad n afacerile proprii, fiduciarul este obligat s repare
prejudiciul cauzat astfel.
Administratorul fiduciar este obligat s fac public faptul separrii bunurilor luate n administrare fiduciar
de bunurile sale i s menin aceast publicitate. El rspunde fa de fondatorul administrrii pentru
dezavantajele, pierderile i prejudiciile care rezult din confuziunea celor dou patrimonii.
Administratorul fiduciar poate dispune de un imobil doar n cazurile prevzute de lege sau de contractul de
administrare fiduciar.
Drepturile obinute de administratorul fiduciar ca rezultat al activitii de administrare fiduciar se includ n
componena patrimoniului primit n administrare dac n contract nu este prevzut obligaia de a le preda
fiduciantului sau beneficiarului.
Obligaiile rezultate din activitatea fiduciarului se execut din contul bunurilor care se afl n administrare
fiduciar.
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul
Conform art 1057 alin 2 i 3. Dac este prevzut, remuneraia poate fi exprimat fie n procente fa de
venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a bunurilor, fie ntr-o sum fix de bani, fie n form de
procurare a unei pri a bunurilor administrate de fiduciar n conformitate cu contractul de administrare
fiduciar. Cheltuielile de administrare fiduciar le suport fondatorul administrrii dac legea sau contractul
nu prevede altfel. A nu este n drept s motiveze prin faptul c B poate primi remunera ie numai n cazul
rezultatului activitii pozitiv, deoarece n contract este prevzut doar remuneraia de 1% din ac iuni
tranmise. Dac n contract ar fo fost specificat, remuneraia va fi achitat doar n cazul n care rezultatul
activitii va fi pozitiv, atunci A are dreptul s nu-I plteasc remuneraia.

Testul nr. 18
1. Contractul de factoring.
1.1. Noiunea contractului de factoring. Prin contractul de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se oblig s cedeze
celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute sau care vor aprea n viitor
din contracte de vnzri de bunuri, presri de servicii i efectuare de lucrri ctre teri, iar factorul i asum
cel puin dou din urmtoarele obligaii:
a. finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n avans;
b. inerea contabilitii creanelor;
c. asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a creanelor;
d. asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate
1.2. Caracterizai elementele contractului de factoring. Prile contractului de factoring sunt urmtoarele: ntreprinderea de fac. factoring (factor), care dobndete
creanele de la partenerul su contractual i care presteaz acestuia unele servicii sau efectueaz lucrri cu o
ter persoan, i aderentul - furnizorul de bunuri i servicii.
Din coninutul normei stipulate n art. 1290 CC reiese c prile factoringului pot fi doar persoanele ce
constituie subieci de drept, care practic activitatea de antreprenoriat i sunt nregistrate ntr-o form
organizatorico-juridic, prevzut de lege.
In calitate de ntreprindere de factoring n Republica Moldova pot activa instituiile financiare care au
dreptul de a efectua activiti financiare. Aceste j instituii pot activa n calitate de ntreprindere de factoring
n virtutea statutului lor juridic, stabilit de Legea instituiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, fr
necesitatea de a primi o autorizaie (licen) special. Problema ns const n faptul c n Legea privind
licenierea unor genuri de activitate nr. 451-XV din 30 iulie 2001. In art. 8 al acestei legi nu este indicat
factoringul ca gen de activitatea pentru care este necesar licena 6. Prin urmare, n calitate de ntreprindere
de factoring poate activa, pur teoretic, orice persoan juridic de drept privat cu scop lucrativ (comercial). O
asemenea problem exist i n alte ri. Pentru comparaie putem meniona c n baza art. 825 CC al
Federaiei Ruse n calitate de factor pot activa doar bncile, instituiile financiare i alte organizaii
comerciale, care dispun de licen pentru acest gend, activitate. Ins legislaia Federaiei Ruse nu stabilete
care organ de stat esj mputernici de a elibera o astfel de licen.
Obiectul contractului de factoring l constituie creanele cesionate sau serviciile prestate i lucrrile
efectuate de ctre factor. Potrivit art. 1290, alin. 4 prile sunt obligate s precizeze mrimea volumul,
domeniul i caracteristicile creanelor care fac obiectul contractului. Pot fi cesionate creanele existente sau
viitoare, precum i cele condiionate.
Obiectul contractului de factoring pot fi toate creanele aderentului sau doar o parte din ele (art. 1292 CC).
Cesiunea creanelor aderentului ctre factor are valoare juridic i n cazul n care ntre aderent i debitor
exist o convenie ce interzice o astfel de cesiune. Prin urmare, aceast clauz contractual, potrivit legii, nu
are putere juridic pentru contractul de factoring.
Contractul de factoring se ncheie n form scris (art. 1290, alin. 2 CC).
Forma contractului se determin n dependen de forma tranzaciei pe care se bazeaz creana. Forma poate
fi simpl sau notificat. Contractul, conform cruia se efectueaz cesiunea creanelor existente sau viitoare,
legate de tranzacii care impun nregistrarea de stat, urmeaz s fie nregistrat n ordinea stabilit pentru
nregistrarea acestei tranzacii.
Factoringul, dup natura sa juridic, este un contract cu titlu oneros i se exprim prin preul datorat
factorului. Acest pre este comisionul ce se cuvine factorului pentru serviciile prestate. Comisionul
constituie un anumit procent din creanele cesionate, plus taxa stabilit pentru delcredere i alte servicii.
Preul este o condiie esenial a contractului de factoring, care, prin urmare, influeneaz valabilitatea
acestei tranzacii. Astfel, potrivit art 1295, alin. 1 CC, contractul este nul n cazul n care nu prevede n mod
expres suma ce urmeaz s fie pltit factorului. Suma se calculeaz n funcie de circumstane, punndu-se
accentul mai ales pe o eventual tax delcredere i, suplimentar pe procentul care reprezint reinerile totale
din creanele cesionate.
Preul factoringului poate servi i drept garanie pentru factor. Potrivit art. 1295, alin. 2 CC, in cazul n care
factorul cere o parte din suma creanei ca garanie pentru acoperirea riscurilor legate de derularea

contractului, acesta djn urm trebuie s prevad In mod expres coninutul i mrimea sumei Garania nu
poate depi 20% din suma creanei.
1.3. Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). Avnd la baz principiile cesiunii de crean, contractul de factoring se deosebete esenial de o cesiune de
crean obinuit prin urmtoarele caral teristici:
f) obiectul cesiunii este un drept, o crean, pe cnd obiectul factoringului pot fi i aciunile de
finanare a aderentului, inclusiv mprumuturile i plile n avans, inerea contabilitii creanei i
altele;
g) In cesiunea de crean, o dat cu cesiunea creanei, asupra cesionarul lui, n virtutea legii, trec
garaniile i alte drepturi accesorii, pe cnfl drepturile i garaniile aderentului fa de debitor trec
asupra factol rului o dat cu ncheierea transferului creanei asupra factorului, dan numai n msura
n care acest fapt este prevzut de contractul de faci toring;
h) cesiunea de crean poate avea loc nu numai n baza unui contract, darfl i n baza legii, a unei
hotrri judectoreti sau a unei decizii a autoritii publice, pe cnd transmiterea drepturilor
aderentu-1 lui n raporturile de factoring poate avea loc doar n baza contractului respectiv;
titularul unei creane o poate transmite, fr consimmntul debitorului, unui ter, dac aceasta nu
contravine esenei obligaiei, nelegerii ntre pri sau legii (art. 557 CC), pe cnd n contractul de factoring
despre cesiunea creanelor debitorii aderentului trebuie s fie notificai, iar n contractul de factoring
acoperit - fr notificarea creditorilor (art. 1299 CC).
Factoringul difer de cesiunea de crean obinuit i prin componena prilor participante la el.
2. Dreptul succesoral.
A a ntocmit un testament, n conformitate cu care a testat tot patrimoniul lui B. Dup decesul lui A,
B a fost chemat n judecat de ctre mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea, care solicita
atribuirea rezervei succesorale. La momentul deschiderii motenirii dup decesul lui A, au rmas urmtorii
motenitori legali de clasa I 2 fii majori, mama pensionar i soia supravieuitoare.
2.1. Enumerai tipurile de testamente. Testamentul poate fi ntocmit doar n una din urmtoarele forme:
a) olograf scris n ntregime personal, datat i semnat de testator;
b) autentic autentificat notarial, precum i asimilat cu cel autentificat notarial;
c) mistic scris n ntregime, datat i semnat de testator, strns i sigilat i apoi prezentat notarului, care
aplic inscripia de autentificare pe plic i l semneaz mpreun cu testatorul.
2.2. Stabilii care sunt efectele nclcrii dreptului la rezerv succesoral prin testament????? i cine
beneficiaz de dreptul la rezerv succesoral.
Dreptul de a dispune de patrimoniu prin testament poate fi exercitat numai n limitele determinate de lege.
Astfel de limitri sunt prevzute n favoarea unor rude apropiate defunctului (descendenii i ascendenii
privilegiai) i n favoarea soului supravieuitor, care au calitatea de motenitori rezervatari. Nu toate rudele
de Clasa I sunt motenitori rezervatari ns, ci doar acelea care sunt inapte de munc. Dac nu exist
motenitori legali rezervatari, dreptul de dispoziie al testatorului este nelimitat.
2.3. Soluionai litigiul. Stabilii cercul de motenitori rezervatari i testamentari i cotele ce li se
cuvin.
Conform art. 1505 Succesorii de clasa I inapi pentru munc au dreptul de a moteni, independent de
coninutul testamentului, cel puin o doime cot-parte din cota ce s-ar fi cuvenit fiecruia n caz de
succesiune legal.
Conform testamentului partea ramasa ii revine lui B ca mostenitor tastamentar Cota 1/2
Mostenitor rezervatar - mama inapt de munc a celui ce a lsat motenirea. Cota

Testul nr. 19
1. Elementele contractului de administrare fiduciar.
1.1 Enumerai elementele contractului de administrare fiduciar; Prile contractului de administrare fiduciar fiduciantul (creditor) i administratorul fiduciar fiduciarul
(debitor)
Obiectul contractului are 2 laturi: juridica si materiala unde obiectul juridic l formeaz totalitatea ac iunilor
materiale si a actelor juridice pe care le nfptuiete administratorul fiduciar in vederea executrii
obligaiunilor contractuale. Obiectul material l formeaz totalitatea bunurilor materiale care sunt incluse in
patrimoniul ce urmeaz a fi administrat, adic totalitatea drepturilor si obligaiilor patrimoniale care pot fi
evaluate in bani si reprezint valori active si pasive ale fiduciantului. Forma contractului este scrisa, conf.
art.1054 CCRM, unde se indica totalitatea drepturilor si obligaiilor pr ilor contractante, cit si beneficiarul
daca exista o asemenea persoana. Termenul contractului se stabilete de ctre pri si poate fi att determinat
cit si nedeterminat cu indicarea acestui fapt in contract.
Preul contractului se nominalizeaz si se indica atunci cnd contractul este cu titlu oneros.
1.2 Caracterizai obiectul i preul elemente ale contractului de administrare fiduciar; Obiectul
juridic al contractului de administrare fiduciar l formeaz actele juridice i cele materiale pe care le
svrete fiduciarul n procesul de executare a contractului, adic n procesul de administrare fiduciar
a patrilmoniului fiduciantului.
In calitate de obiect material al contractului de administrare fiduciar poate figura att ntreg patrimoniul
fiduciantului, care reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n bani),
privite ca o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, ct i bunurile, adic toate lucrurile
susceptibile apropierii individuale sau colective i drepturile patrimoniale (art. 285, alin. 1 CC), crei
potrivit prevederilor art. 284, alin. 2 CC fac parte component din patrimoniul! fiduciantului. De exemplu,
n calitate de obiect material al contractului de administrare fiduciar apar ntreprinderile, privite drept
complexe patrimonialei unice, bunurile mobile i imobile, titlurile de valoare, drepturile patrimonialei etc.
Pot fi transmise n administrare fiduciar i obiecte ale proprietii intelectuale, ar fi cele ce individualizeaz
mrfurile, serviciile etc.
Legea nu oblig ca patrimoniul transmis n administrare fiduciar s existe la momentul ncheierii
contractului, admind faptul c obiectul material poate fi dobndit i n viitor.
Patrimoniul dat n administrare fiduciar include i bunurile care, n caliltate de echivalent sau n urma unor
acte juridice, iau locul bunurilor originalei (art. 1055, alin. 2 CC).
Contractul de administrare fiduciar este, de regul, un contract cu titluu gratuit, remuneraia pentru
serviciile de administrare ale fiduciarului urmnd a fi pltit de ctre fondatorul administrrii fiduciare doar
n cazul n care aceasta este prevzut de contract sau lege. Astfel,, administratorul fiduciar nu este
remunerat pentru activitatea sa dac prile nu au convenit altfel sau dac aceasta nu rezult din lege.
n cazul administrrii fiduciare oneroase legea, propune prilor contractante anumite modaliti de
exprimare a remuneraiei i anume:
1. procente fa de venitul (profitul) obinut din administrarea fiduciar a bunurilor;
2. sum fix de bani;
3. procurarea unei pri a bunurilor administrate de fiduciar.
1.3 Stabilii deosebirile i asemnrile ntre obiectul contractului de administrare fiduciar i obiectul
contractelor de mandat, comision i prestri servicii.
Doctrina atribuie contractul de administrare fiduciar la categoria contractelor de prestri servicii1,
administrarea fiduciar comportnd tangene cu aa contracte, cum ar fi mandatul, comisionul i agenia.
Asemnrile dintre aceste contracte i contractul de administrare fiduciar rezid n faptul c ^ n toate
cazurile, n procesul administrrii bunurilor, de regul, se svresc acte juridice. Spre deosebire de alte
contracte de prestri servicii, n baza contractului de administrare fiduciar administratorul fiduciar
(fiduciarul), n procesul de administrare a bunurilor, poate svri att acte juridice, ct i acte materiale.
Mai mult ca att, spre deosebire de mandatar sau agentul comercial, administratorul fiduciar particip la

circuitul civil n nume propriu, informnd terele persoane cu care intr n raporturi juridice c activeaz n
calitate de fiduciar. Aadar, posibilitatea de a svri n interesul fiduciantului sau a beneficiarului att acte
juridice, ct i acte materiale, precum i activitatea n nume propriu, dar pe contul fiduciantului, constituie
esena juridic a contractului de administrare fiduciar, care l deosebete de celelalte contracte de prestri
servicii.
2. Contractul de asigurare.
La data de 20.05.2004 Chircu a ncheiat contract de asigurare benevol a animalelor domestice pe un termen
de 1 an. Dup expirarea a 15 zile de la intrarea n vigoare a contractului de asigurare, bovina a pierit ca
urmare a unei afeciuni. ntocmind actele necesare pentru obinerea despgubirii de asigurare, Chircu a cerut
plata ei n mrime deplin, ns a primit refuz de la asigurtor.
2.1 Stabilii: forma n care trebuie ncheiat contractul de asigurare, care sunt consecinele juridice ale
nerespectrii formei i ce acte servesc ca dovad a ncheierii contractului de asigurare Contractul de asigurare urmeaz s fie ncheiat n form scris, iar o dovad de ncheiere a contractului de
asigurare o constituie polia de asigurare.
In polia de asigurare urmeaz s fie indicate toate elementele eseniale ale contractului de asigurare,
precum: a) numele sau denumirea, domiciliul sau sediul prilor contractante; b) obiectul asigurrii: bun,
persoan i rspunderea civil; c) riscurile ce se sigur; d) nceputul i durata asigurrii; e) suma asigurat;
f) prima de asigurare, locul i termenele de plat; g) alte date conform legii sau acordului dintre pri.
2.2 Determinai coraportul dintre dauna cauzat i despgubirea de asigurare. Raportai acest fapt la
sistemul de acoperire n asigurri. - ???????
2.3 Soluionai litigiu n esen, argumentnd rspunsul. Conform art. 1313, Asigurarea ncepe din momentul achitrii primei de asigurare sau a primei trane a
acesteia i nceteaz la ora 24 a ultimei zile din termenul convenit pentru asigurare dac legea sau contractul
nu prevede altfel. Daca, Chircu a achitat transa, atunci poate cere despagubirea in marime deplina, iar in
cazul in care transa nu a fost achitata, refuzul de la asigurator este intemeiat.

Test 20
1. mprirea motenirii i confirmarea dreptului la motenire.
1.1 Enumerai formele partajului patrimoniului succesoral. - 3 puncte
1.3 Evideniai asemnrile i deosebirile dintre mprirea motenirii i mprirea bunurilor proprietate
comun.

- 7 puncte

1. Forma partajului
Partajul poate lua una dintre urmtoarele forme:
a)

Partajul convenional. Este posibil s se efectueze dac exist acordul valabil i unanim al

coproprietarilor, dupa primirea certificatului de mostenitor, dar pana la instrainarea unei cote parti de catre
unul din mostenitori. Beneficiarul unei cote nu beneficiaza si de dreptul de substituire a acestuia la actul de
partaj. Partajul reprezinta un act voluntary , care poate fi incheiat intre mostenitori daca acestia doresc sa
redistirbuie altfel averea dobandita prin mostenire. In lipsa acordului, partajul poate fi efectuat prin
intermediul instantei de judecata.
b)

Partajul judiciar. Cazurile n care partajul judiciar este obligatoriu sunt urmtoarele:
cnd prile nu cad de acord asupra chestiunilor legate de partaj.
cnd unul dintre coproprietari este absent i nu are nici reprezentant la partajul convenional.

2. 1.2 Stabilii actele care confirm dreptul la motenire; termenul eliberrii lor i relata i despre
certificatul de calitate de motenitor. - 5 puncte Dreptul la motenire se confirm prin certificatul eliberat
de ctre notarul de la locul deschiderii motenirii. Certificatul de motenitor se elibereaz, de regul, dup 6
luni din ziua deschiderii motenirii. ns, n cazul n care notarul dispune de dovezi suficiente c alti
motenitori nu exist, el poate elibera certificatul de motenitor pn la expirarea acestui termen.
Certificatul de motenitor este nscrisul oficial prin care se concretizeaz ncheierea procedurii notariale
succesorale i prin care se constat de ctre notar, cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii, att
calitatea de succesor legal sau testamentar a celor care prin acceptarea motenirii i-au consolidat vocaia
succesoral fa de persoana decedat, ct i componena masei succesoarle i ntinderea drepturilor
succesoarale a fiecrui motenitor. Certificatul de motenitor se elibereaz succesorilor n baza cererii scrise
depuse notarului de la locul de deschidere a succesiunii. La eliberarea certificatului de motenitor legal sau
testamentar, notarul verific faptul decesului celui ce a lsat motenirea, timpul i locul deschiderii
succesiunii, raporturile de rudenie, existena tesmentului, coninutul masei succesoarle i valoarea ei.
Documentele justificate vor fi prezentate de motenitori.. Dup emiterea unui certificat de motenitor nu mai
poate fi ntocmit un alt certificat. n situaia n care n coninutul ncheierii finale au fost admise erori
materiale ori au fost fcute anumite omisiuni, aceste erori ori omisiuni pot fi ndreptate la cererea
motenitorilor de ctre notar n baza unei ncheieri, fcndu-se meniune despre aceasta n ncheierea final,
precum i pe toate exemplarele certificatului de motenitor. Cei care se consider vtmai n drepturile lor
prin emiterea certificatului de motenitor se pot adresa instanei judectoreti, solicitnd anularea acestuia i
stabilirea drepturilor lor conform legii. Pn la anularea prin hotrre judectoreasc, certificatul de
motenitor face dovada deplin a calitii de motenitor i a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecrui
motenitor n parte. n cazul anulri certificatului de motenitor, notarul elibereaz un nou certificat, pe baza
hotrrii judectoreti definitve i irevocabile. Despre eliberarea certificatului de motenitor pe numele
minorului sau a persoanei lipsite de capacitatea de exerciiu notarul informez autoritatea tutelar de la
domiciliul motenitorului n scopul proteciei intereselor lui patrimoniale. Certificatul de motenitor nu
constituie un titlu de proprietate cu privire la bunurile din componena masei succesoarle. Certificatul de

motenitor trebuie s cuprind: data eliberrii; notarul care l elibereaz; numele i ultimul domiciliu al
defunctului; data decesului; meniunea dac motenirea este legal sau testamentar; numele, calitatea i
domiciliul motenitorilor; bunurile succesorale; cota sau bunurile ce revin fiecruia dintre motenitori.

3. n cazul mpririi bu nul aflat n proprietate comun pe cote-pri se mparte materialmente ntre
coprtai, fiecare dintre acetia devenind proprietarul exclusiv asupra unei anumite pri determinate din
bunul care a format obiectul proprietii comune pe cote-pri. Ca rezultat al mpririi bunului se face o
repartizare concret a unor pri din bunul comun, adic fiecare coproprietar primete o parte determinant
din bun n locul prii nedeterminante. mprirea bunului comun poate fi cerut oricnd dac legea,
contractul sau hotrrea judectoreasc nu prevede altfel. mprirea bunului comun poate fi cerut chiar
dac bunul a fost folosit n exclusivitate de un singur coproprietar. Dac, un coproprietar, va poseda bunul
proprietate comun, ntrunind condiiile necesare uzucapiunii, el va deveni proprietar exclusiv al ntregului
bun. n acest caz, nu se va putea cere mprirea bunului, fiindc acesta nu mai este un bun comun ci
aparine n exclusivitate unui singur proprietar. Proprietatea comun pe cote-pri poate nceta prin dou
forme de mpreal: a) prin nelegerea prilor, adic pe cale amiabil; i b) prin hotrre judectoreasc.(la
fel ca mostenirea) mprirea amiabil se efectueaz n baza unui act juridic ncheiat ntre toi coproprietarii,
act care poate fi ncheiat n orice form: scris sau verbal. Un asemenea act de mprire va fi valabil doar,
dac la el vor participa toi coproprietarii i toi vor cdea de acord cu realizarea mpririi pe aceast cale,
precum
i
cu
clauzele
actului
de
mprire.
Soluionai spea. - 7 puncte
2

2.1 Noiunea contractului de credit bancar - 3 puncte

1. Contract de credit bancar o banca (creditor) se oblige sa puna ;la dispozitia unei personae (debitor)
o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primiita si sa plateasca dobanda si
alte sume aferente prevazute de contract.
2. 2.2 Caracterizai elementele contractului de credit bancar - 5 puncte
3. Subiecti> 1. Creditorul (banca, alte insittutii financiare)care au capacitatea de a utilize surse atrase
de la pers fiz sau juridice pentru a acorda credite . aceste activitati pot fi exercitate in baza
autorizatiei emise de BNM.
2.Debitor _ pers fizica sau juridical
Obiect > serviciul bancar de punere la dispozitia debitorului a unei sume de bani
Forma > forma scrisa, e ceruta ca conditie ad probationem si nu ad validate. Nerespectare formei
scrise atrage efectele art. 211 CC . in practica se utilizeaza formulare tipizate alcatuite de banca,
acesta fiin un contract de adeziune.
Pret > dobanda remuneratia bancii. Unitatea de calcul a dobnzii la credit este dobnda anual,
adic dobnda aferent sumei creditului pe care trebuie s-o plteasc debitorul pentru utilizarea
acestei sume n decurs de un an. n practic dobnda se calculeaz pentru fiecare zi de utilizare a
creditului, mprindu-se suma dobnzii anuale la numrul de zile ale anului. Prile pot conveni
asupra modalitii de plat a dobnzii. Astfel, n contract poate fi stipulat plata dobnzii lunar,
trimestrial, odat cu rambursaea sumei creditului sau n alte termene. Prile contractului snt libere
s stabileasc rata dobnzii aferente creditului. n funcie de modul de stabilire a ratei dobnzii,
aceasta poate fi fix sau flotant. Dobnda este fix atunci cnd prile stabilesc rata ei la momentul
ncheierii contractului i convin ca aceast rat s rmm neschimbat pe tot termenul creditului.
Dobnda este flotant (variabil, fluctuant), atunci cnd prile, la ncheierea contractului, convin c,
n funcie de anumii factori (modificarea substanial a ratei de refinanare a Bncii Naionale, a
ratei inflaiei, evoluia pieei monetare etc.), prile pot renegocia rata dobnzi.
n cazul n care prile omit s stabileasc n contract prevederi referitor la dobnd (situaie puin
probabil n practic), creditorul poate pretinde plata dobnzii legale, adic a unei dobnzi egale cu
rata de refinanare a Bncii Naionale . Comisionul, ca i dobnda, este o parte component a
remuneraiei bncii pentru creditul acordat, comisionul se va plti numai n cazul n care prile au

convenit n acest sens. Prile snt libere s stabileasc mrimea comisionului precum i modalitile
de plat a lui. Comisionul poate fi de diferite categorii: - comisionul pentru confirmarea creditului
(comisionul de neutilizare), care se percepe n cazul n care un credit acordat nu a fost utilizat de
debitor, total sau parial ; - comisionul pentru operaiunile bncii n legtur cu utilizarea creditului,
care se poate nfia n diferite forme: comisionul de micare (calculat pe baza valorii totale a
remiterilor); comisionul asupra soldului debitor cel mai ridicat lunar sau trimestrial ori asupra
creditului mediu utilizat lunar sau trimestrial, aplicabil creditelor n cont current.
Termen > poate fi determinat de parti sau nedeterminat.

4. Banca A a acordat SC B un credit n mrime de 600 000 lei pe termen de 3 ani pentru construcia
unei case de locuit. Potrivit contractului, dobnda urma s fie pltit lunar, ncepnd cu luna a asea.
Dat fiind faptul c B nu a pltit dobnda timp de 8 luni, banca a solicitat rambursarea imediat a
creditului, plata dobnzii restante i a penalitii de ntrziere n mrime de 0,2% pentru fiecare zi
ntrziere.
ntruct plata dobnzii este o condiie esenial a contractului de credit bancar, creditorul este
ndreptit s rezilieze contractul n cazul n care debitorul nu execut aceast obligaie. Rezilierea
contractului nu afecteaz dreptul creditorului de a predinte penaliti de nttziere n modul i n
mrimea prevzute de lege sau de contract

Test 21

1. Contractul de consignaie.
1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de consignaie. Legislaia relevant - 3 puncte
1.2 Caracterizai elementele i efectele contractului de consignaie - 5 puncte
1.3 Formulai particularitile contractului de consignaie, evideniind principalele deosebiri i asemnri a
prezentului contract cu contractul de comision 7 puncte
1.

Contractul de consignaie (acordul consignaional) se ncheie ntre subiectul activitii comerciale,

care primete mrfurile la consignaie (n continuare - comisionarul), i persoana fizic sau juridic,
care le pred la consignaie (n continuare - comitentul), potrivit cruia comisionarul se oblig s
efectueze din nsrcinarea comitentului una sau mai multe tranzacii comerciale n numele su, n
scopul vnzrii lor cu amnuntul pentru o anumit recompens (comision).
n esen acest contract este o varietate a contractului de comision: consignantul mputernicete pe
consignatar s fac acte juridice n nume propriu dar pe seama consignantului.
Contractul analizat are urmtoarele caractere juridice:
este bilateral (sinalagmatic), pentru c d natere la obligaii n sarcina ambelor pri, obligaii
reciproce;
este cu titlu oneros, fiecare parte urmrind realizarea unui folos patrimonial;
este consensual, lund natere prin simplul acord de voin al prilor.
Legislatia relevant >>
HOTRRE Nr. 1010din 31.10.1997

cu privire la aprobarea Regulilor comerului de consignaie

2.

forma- El se ncheie n form scris, dar aceast cerin vizeaz o condiie de form, ad
probationem. Remiterea bunului ctre consignatar este un efect al contractului i nu o condiie de
valabilitate. Deci, contractul nu este real.
La formarea contractului manifestrile de voin ale prilor trebuie s fie exprese. Totui, se admite
ncheierea contractului n mod tacit. Voina implicit poate rezulta i din exercitarea de ctre
consignatar a nsrcinrii primate.
Partile a) Consignantul trebuie s aib capacitatea de a face acte de comer ntruct vnzarea se
ncheie pe seama sa. B) Consignatarul trebuie s aib capacitate de exerciiu deplin ntruct actul
este fcut n nume propriu.
Obiectul contractului este ntotdeauna vnzarea de bunuri mobile aparinnd consignantului.
Pretul comisionul remuneratia ce se oblige so plateasca comitentul in schimbul serviciilor de
intermediere, se stabileste de parti prin stabilirea unei sume fixe sau cote procentuale din valoarea
actului juridic incheiat.
Contractul d natere la obligaii i drepturi, corelative pentru pri.

Drepturi:
- Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru
comitent
Obligatii:
- Comitentul este obligat s acorde comisionarului remuneraia stabilit de contract sau de uzane.
- Comitentul este obligat s compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar n executarea
contractului
de
comision.
- Dup executarea obligaiilor sau dup rezilierea contractului, comisionarul pred tot ceea ce a primit n
baza contractului i prezint o dare de seam. n cazul n care exist obiecii n legtur cu darea de seam,

comitentul este obligat s-l informeze pe comisionar n termen de 15 zile de la primirea drii de seam dac
contractul nu prevede un alt termen.
- Comisionarul este obligat s asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent numai n cazurile
n
care
faptul
acesta
este
stipulat
n
contract
sau
rezult
din
uzane.
- Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din actul juridic
ncheiat
n
numele
su,
dar
pe
contul
comitentului.
- n cazul n care a vndut bunurile la un pre mai mic dect cel indicat de comitent, comisionarul trebuie s
acopere diferena dac nu demonstreaz c nu a putut vinde bunul la preul indicat i c prin vinderea la un
pre
mai
mic
a
evitat
un
prejudiciu
mai
mare.
- n cazul n care comisionarul cumpr un bun la un pre mai mare dect cel indicat, comitentul trebuie s
declare c renun la actul juridic ncheiat de comisionar imediat ce este ntiinat despre ncheierea actului
juridic.
n
caz
contrar,
se
consider
c
a
acceptat
condiiile
cumprrii.
- n cazul n care comisionarul ncheie acte juridice n condiii mai avantajoase dect cele stipulate de
comitent, beneficiile se mpart egal ntre el i comitent dac n contract nu este prevzut altfel.
ca
la
mandat,
excep:
AJ
se
incheie
in
numele
comisionarului
- comisionarul se oblige sa execute mandatul incredintat de catre comitent in sensul incheierii AJ prev de
contract
sa
intreprinda
toate
masurile
necesare
pt
executarea
acestui
act
- obligatia comisionarului de a executa in conditii cat mai favorabile pt comitent
3.

Deosebiri asemanari??????????

2. Dreptul de motenire.
A locuia permanent n Chiinu. Aflndu-se n ospeie la fiica sa n Edine, acesta a decedat. Dup decesul
lui au rmas 2 nepoi de la fiul predecedat i fiica.
2.1 Stabilii locul deschiderii motenirii i importana lui - 3 puncte
2.2 Descriei reprezentarea succesoral - 5 puncte
2.3 Soluionai spea. Stabilii cercul de motenitori i cotele ce li se cuvin. - 7 puncte
1. Ca regul general, succesiunea se deschide la locul ultimului domiciliu al defunctului. Domiciliul
persoanei fizice este locul unde aceasta i are locuina statornic sau principal. Persoana a crei
domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consider domiciliat la locul reedinei sale.
Reedina persoanei fizice este locul unde i are locuina temporar sau secundar. n lips de
reedin, persoana este considerat c domiciliaz la locul unde se gsete, iar dac acesta nu se
cunoate, la locul ultimului domiciliu. Deci, pentru stabilirea locului deschiderii succesiunii
intereseaz nu att locul unde a decedat cel care las motenirea i nici nu att locul reedinei, ci
ultimul su domiciliu n cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliu pe teritorilul
Republicii Moldova, locul deschiderii succesiunii se consider locul siturii celor mai importante
bunurilor succesorale. Dac domiciliul defunctului este necunoscut se aplic regula deschiderii
motenirii la locul unde se afl bunurile mai importante ca valoare ale motenirii. Aceeai regul se
aplic dac bunurile succesoarale se afl n locuri diferite. Avnd n vedere c locul ultimului
domiciliu al defunctului este o chestiune de fapt, dovada lui se poate face prin orce mijloace de
prob admise de lege. Legea locului siturii bunurilor se aplic numai n situaia n care nu este
cunoscut ultimul domiciliu al defunctului. Deci, n primul rnd se va ine cont de situarea bunurilor
imobile. Dac nu exist bunuri imobile, atunci se va considera drept ultim domiciliu locul siturii
bunurilor mobile, i dac ultimile se afl n locuri diferite - locul deschiderii succesiunii va fi locul
siturii prii celei mai valoroase a acestor bunuri. Minorii, infiatii sau perosanele aflate sub tutela isi
au domiciliul la casa parintilor, infietorilor, tutorilor lor.

2. .Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai

ndeprtat n grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este decedat la data deschiderii
motenirii, pentru a culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi
cuvenit celui pe care l reprezint, dac s-ar fi aflat n via. Reprezentarea succesoral este o
instituie juridic aparte i este altceva dect ceea ce se nelege, n mod obinuit, n dreptul civil prin
reprezentare. Instituia reprezentrii succesorale, este de natur a mri cercul motenitorilor legali.
Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral> - descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i
pot reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii; - descendenii unchilor i
mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot reprezenta pe ascendenii lor
decedai la data deschiderii motenirii.
Normele care reglementeaz instituia reprezentrii succesorale snt de strict interpretare i, prin
urmare, numrul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi mrit. n
cazurile n care reprezentarea succesoral este permis de lege, aceasta opereaz de drept i
imperativ. Regulile reprezentrii succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina
reprezentanilor poate influena regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la
motenire, dar nu i prin faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.
Reprezentarea succesoral poate opera numai cu ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor condiii:
a)cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii motenirii;
b)locul celui reprezentat s fie un loc util. Condiia privind utilitatea locului celui reprezentat nu va fi
ndeplinit n situaia n care cel reprezentat a fost declarat nedemn fa de cel care las motenirea, a
renunat sau a fost nlturat de la motenire prin dezmotenire.
c)reprezentantul s ndeplineasc toate condiiile necesare pentru a culege motenirea lsat de
defunct.

3. Predecedat, persoana care a incetat din viata inaintea celei pe care ar fi urmat sa o mosteneasca.
Predecedatului, nemaifiind in viata, ii lipseste calitatea de subiect de drept si, deci, nu mai are nici
capacitatea succesorala. Prin urmare, acesta va fi exclus de la mostenirea ramasa dupa defunct. Cu
toate acestea, succesorii predecedatului vor putea veni la mostenirea in cauza prin
reprezentare succesorala, in conditiile legii.
Astfel, in speta in cauza mostenitorii lui A vor fi fiica sa si copii fiului sau decedat. Testatorul poate
determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii menionai n el sau poate indica n mod
concret crui motenitor ce parte din patrimoniu i va trece n proprietate. Dac n testament nu exist astfel
de indicaii, patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori. Dac n testament snt menionai
civa motenitori, dar este stabilit cot succesoral numai unuia dintre ei, ceilali motenesc n pri egale
patrimoniul rmas.

Testul 22

1. Contractul de franchising.

1.1 Noiunea i caracterele juridice ale contractului de franchising - 3 puncte

1.2 Caracterizai elementele contractului de franchising -5 puncte
1.3 Formulai particularitile i specificul contractului de franchising, evideniind principalele deosebiri i
asemnri ale contractului dat cu alte contracte civile asemntoare (de licen, prestri servicii, locaiune,
concesiune, etc.) 7 puncte
1. contractul de franchising - reprezint un sistem de raporturi contractuale ntre ntreprinderi n care
partea denumit franchiser acord prii denumite franchisee dreptul de a produce i/sau a
comercializa anumite produse (mrfuri), de a presta anumite servicii n numele i cu marca
franchiserului, precum i dreptul de a beneficia de asistena tehnic i organizatoric a acestuia.
Caractere> consensual se incheie prin acordul de vointa al partilor, sinalagmaic- genereaza dr si oblig
recoproce ,oneros se urmaresc interese materiale, executare succesiva prestatiile se executa in timp.
2. parti>> a)frachiser intreprindere producatoare reputata pe o anumita piata, dispune de marca
prorpie si a incheiat contract de franchising cu alta intreprindere. Poate fi o pers fiz/ sau o pers jur
din RM care a incheiat congtractul cu o intrepr autohtona sau straina, sau poate fi o pers fiz sau pers
jur straina care a incheiat contr cu o intreprindere autohtina(conditii speciale). Sa se inregisreze, sa
detina licneta daca legea o cere (conditi generale)
b) franchisee - o pers fiz/ sau o pers jur din RM care a incheiat congtractul cu o intrepr autohtona
sau straina, sau poate fi o pers fiz sau pers jur straina care a incheiat contr cu o intreprindere autohtina
obiectul>> complexitatea de dr exclusive, care formeaza obiectul proprietatii intelectuale. Ob ale
contractului sutn producerea si/sau comercializarea produselor/presatrea serviciilor care corespund
standartelor si cerintelor stabilite d efranchiser.
Froma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. In contract se cere o descriere a programului de prestare a
franchisei.
Termen- determinat/nedeterminat, convenit de parti si inclus in contract.legea permite incheierea contr
pe o perioada nedeterm sau o perioada ft indelungata , dar daca durata e nedeterminaat suau depaseste
10 ani, oricare din parti ar dreptul sa rezlieze contr cu respectarea unui termen de preaviz de 1 an. Daca
acest dreppt nu se exercita contr se prelungeste de fiecare data cu 2 ani.
Pretul franshiseeul are obl de a plati pretul ( o fractiune din volumul de vanzari- in forma
baneasca/naturala, initiala/royalty. Plata initiala se acorda pt acordarea dr de foloire a marcii pe termen
determinat, pt compensarea cheltuielilor efectuate de franchiser, pt instruirea personalului si consultatii.
Royaty recompense periodice proportionale indicilor de activitate, convenite de parti in contract.
3.?????????????????????
2. Contactul de societate civil
A, B i C au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case de
locuit. Potrivit contractului, activitatea societii urma s fie gestionat prin acord comun de participani,
acetia participnd la venituri i pierderi n pri egale (cte 20 de apartamente). Dup nceperea
construciei, A (avnd probleme financiare) a convenit s-l atrag pe D la construcia casei, ultimul urmnd
s obin 6 apartamente (cte 2 apartamente de la fiecare participant). Dup finisarea construciei, C a
refuzat s-i transmit lui D 2 apartamente.
2.1 Enumerai caracterele juridice ale contractului de societate civil - 3 puncte
2.2 Caracterizai modul de administrare i reprezentare a societii civile - 5 puncte
2.3 Soluionai spea. 7 puncte
1. Acest contract este consensual;

este sinalagmatic cu toate ca unii autori considera ca este unilateral obligaional, dar deoarece
rezultatul depinde de aciunea tuturor participanilor in aceeai msur si fiecare dintre ei are
concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obligaiile lor sunt reciproce;
este comutativ deoarece este cunoscuta intinderea dr si obligatiilor partilor;
este cu executare succesiva deoarece scopurile propuse nu pot fi ndeplinite la moment; este cu
titlu oneros deoarece toi participanii urmresc obinerea unui anumit rezultat si survenirea
efectului dorit cu att mai mult ca acest moment este nominalizat si in definiia la art.1339 CCRM.
2. Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii gestioneaz mpreun actele societii civile i
reprezint mpreun societatea n exterior. Dac este exclus din conducerea societii, asociatul poate
cere oricnd informaii celor care exercita conducerea. Fiecare asociat are dreptul sa participe la
emiterea deciziilor comune. Orice clauza contrara este nula. Dac, prin contract, conducerea
societii civile este ncredinat unuia sau mai multor asociai, fiecare are dreptul sa acioneze de
unul singur. Orice alt asociat poate ns obiecta la ncheierea actului juridic n numele societii. n
acest caz, se considera ca actul nu s-a ncheiat n numele societii. n msura n care unui asociat i
revine, n baza contractului, funcia de a conduce societatea civil, acesta este mputernicit, dac
altfel nu este stipulat, i cu reprezentarea fa de ter a celorlali asociai. Funcia acordat prin
contract unuia dintre asociai poate fi retras doar prin decizie unanima n cazul neexecutrii
obligaiilor sale. Asociatul poate renuna s participe la administrarea societii. Totodat, el poate
cere oricnd lmuriri conducerii. Dac n contract nu este prevzut altfel, drepturile i obligaiile
participantului la societatea civil care are mputerniciri de administrare i reprezentare se determin
n conformitate cu normele privind contractul de mandat.
3. ???????????

Testul 23

1. Noiunea i felurile motenirii.

1.1. Noiunea motenirii - 3 puncte
1.2. Caracterizai felurile motenirii - 5 puncte
1.3. Delimitai transmisiunea drepturilor i obligaiilor prin motenire de transmiterea acestora prin acte
ntre vii, utiliznd caracterele juridice ale motenirii. 7 puncte
1. .Prin motenire se nelege transmiterea patrimoniului (totalitatea drepturilor i obligaiilor
patrmoniale care pot fi evaluate n bani, privite ca o sum de valori active i pasive, strns legate
ntre ele, aparinnd unor persoane fizice sau juridice determinate) unei persoane fizice decedate
ctre una sau mai multe persoane n via (persoane fizice, persoane juridice ori stat). Prin urmare,
normele care guverneaz instituia motenirii snt aplicabile numai n cazul morii unei persoane
fizice, dar nu i n cazul ncetrii existenei unei persoane juridice. Prin motenire, mai nelegem
stingerea drepturilor i obligaiilor unei persoane, cauzat de moartea ultimei i naterea unor
drepturi sau obligaii similare, prin coninutul su sau a unor drepturi i obligaii analogice n activul
i pasivul persoanelor recunoscute de lege sau testament n calitate de motenitori. A moteni sau a
succede nseamn a lua locul unei alte persoane.
2. Dup izvorul ei, motenirea poate fi de dou feluri: legal i testamentar. Motenirea este
testamentar dac transmisiunea motenirii are loc n baza unui testament, adic cel ce a lsat
motenirea a desemnat prin propria voin acele persoane care l vor moteni. Motenirea este legal
dac cel ce a lsat motenirea nu a ntocmit un testament sau dac dei exist testament, ultimul nu
este valabil. Se vor aplica normele cu privire la motenirea legal i n cazul n care cel care las
motenirea a ntocmit testament, ns acesta nu conine dispoziii referitoare la transmisiunea
patrimoniului succesoral.
De fiecare dat cnd o persoan decedeaz fr a lsa un testament prin care s dispun de bunurile
sale dup moarte, transmiterea patrimoniului succesoral se va face persoanelor, n modul, ordinea i
n cotele determinate de lege. Regulile succesiunii legale se vor aplica i n cazul n care defunctul a
dispus prin testament doar de o parte din bunurile sale, dac testamentul nu este valabil, precum i
atunci cnd defunctul a lsat testament, ns acesta nu se refer la transmiterea patrimoniului
succesoral, ci la alte dispoziii (numirea executorului testamentar, cu privire la funeralii, nlturarea
de la motenire etc.) Persoanele care dobndesc motenirea n temeiul legii sunt motenitori
universali, cu vocaie la ntregul patrimoniu lsat de defunct, chiar dac, atunci cnd exist mai muli
motenitori, ei beneficiaz numai de o fraciune din motenire. Motenitorii legali nu pot avea
vocaie numai la bunuri singulare, privite izolat, adic nu pot exista motenitori legali cu titlu
particular. Motenirea testamentar are loc n virtutea voinei persoanei decedate, manifestate de
acesta n timpul via, prin una din formele de testament prevzute de lege. Cel care las motenirea
n acest mod este numit testator, iar cei chemai s moteneasc - motenitori testamentari, care pot
fi: - universali, atunci cnd culeg ntreg patrimoniul defunctului; - cu titlu universal, cnd dobndesc
doar o fraciune din patrimoniul succesoral; - cu titlu particular, cnd culeg doar un bun sau anumite
bunuri determinate. Motenirea testamentar i cea legal pot coexista. Astfel, dac testatorul nu a
testat ntregul su patrimoniu sau dac exist motenitori rezervatari, care beneficiaz de dreptul la o
parte din motenire chiar i mpotriva voinei testatorului, partea rmas i rezerva succesoral se va
atribui corespunztor motenitorilor legali i motenitorilor rezervatari.
3. Transmiterea motenirii are loc numai la moartea unei persoane fizice prin efectul acestei mori, fie
c este vorba de moartea fizic constatat, fie c este vorba de moartea declarat prin hotrrea
instanei de judecat. Astfel, ceea ce deosebete transmisiunea succesoral de transmisiunea prin
acte ntre vii, este faptul morii persoanei fizice, patrimoniul creia urmeaz a fi transmis ctre
motenitorii si. Prin motenire se transmite un patrimoniu sau o fraciune din acesta, cu activul i
pasivul su, ceea ce o deosebete de o transmisiune prin acte juridice ntre vii care au ca obiect, n
principiu doar bunuri singulare. Cu alte cuvinte, o persoan nu-i poate transmite n timpul vieii
ntregul patrimoniu, acesta fiind legat intim de nsi existena persoanei fizice i reprezentnd de
altfel latura economic a personalitii.
2. Contractul de comision.

Societatea comercial A a ncheiat contract de comision cu societatea comercial B, prin care ultima
se obliga s cumpere pentru prima mere la preul de 5 lei pentru 1 kg. Avnd n vedere conjunctura de pia,
comisionarul a cumprat merele la preul de 6 lei pentru 1 kg. Comitentul a acceptat cumprtura, dar ia
restituit comisionarului cheltuielile suportate n legtur cu cumprarea merelor la preul de 5 lei pentru 1
kg., aa cum era prevzut n contract. Comisionarul s-a adresat n judecat, cernd de la comitent restituirea
diferenei de pre.
2.1 Stabilii forma n care se ncheie contractul de comision? - 3 puncte
2.2 Caracterizai sintagma comisionarul ncheie acte juridice n nume propriu, dar pe contul comitentului.
n ce cazuri comisionarul are dreptul s se abat de la indicaiile comitentului? - 5 puncte
2.3 Soluionai spea. Argumentai soluia. - 7 puncte
1. Legea nu impune conditi speciale cu privire la forma contractului de comision . astfel fiind un
contract consensual se incheie [rin acordul de vointa al partilor. In ceea ce priveste o varietate a
contractului de comosion si anume contr de consignatie acesta se incheie in scris in 2 exemplare pt
ambele parti.
2. Comisonarul actioneaza ca un mandatar fara drept de reprezentare, efectele a j incheiate cu un tert
rasfrangandu-se asupra lui. Mai mult, actele juridice incheiate dau nastere de dr si obligatii dor
pentru comisionar, iar comitentul nu poate inainta astfel pretentii terilor ;i respectiv tertii
comitentului. De asemenea comisionsarul nu e responsabil pt neexecutarea actelor juridice de catre
tertii cu care a contractat cu exceptia cazului cand a garantat in fata comitentului executarea
obligatiilor de catre terti, in caz cintrar comitentul suporta riscul.
3.
In cazul in care comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie sa
declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea actului
juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Consider ca in situatia data A e
obligat sa restituie diferenta de pret. Acesta a avut posibilitatea de a renunta la actul juridic incheiat de B,
insa nu a folosit acest drept, respectiv acesta a acceptat conditiile cumpararii si e

Testul 24

1. Forma testamentului.
1.1 Enumrai formele testamentului. - 3 puncte
a) Olograf: testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
b) testamentul autentic: AJ autentificat notarial precum si asimilat cu cel autentificat notarial (pers in
detentie, pe aeronava, internata in clinica)
c) testamentul mistic: (secret) fara a permite altor persoane, inclusiv notarului, de a lua cunostina cu
continutul acestuia.
1.2 Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte
Se intocmeste cu respectarea conditiilor generale de intocmire a actelor autentice: cosimtamant neviciat,
valabil exprimat, capacitate de exercitiu si autentificarea notariala.
Se admite semnarea de catre o terta persoana daca testatorul nu poate semna testamentul: la rugamintea si
in prezenta lui, a notarului, si cel putin 2 martori (vor confirma manif de vointa a testatorului. Daca
testatorul e surd, mut este necesar interpretul.
1.3 Stabilii corelaia dintre:
a) tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala. Revocarea,
sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
b) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament asimilate
celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul unitatii, institutului si
colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul principal, seful adjunctii lor. Adica in
locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
c) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar valabilitatea acestuia
se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile legale, ori doar asa ar putea produce
efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
d) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.
O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca testamentul
nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex: testatorul analfabet sau
surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in prezenta a 2 martori, sau daca
testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.
2. Contractul de consignaie.
A a ncheiat contract de consignaie cu magazinul de consignaie B, prin care ultimul se obliga s vnd un
televizor nou la preul de 2000 lei. Peste 10 zile comisionarul a vndut televizorul lui C.
Dup expirarea a 5 zile, C a constatat c televizorul are vicii ascunse. Drept urmare, C a solicitat
comisionarului restituirea preului sau reducerea acestuia. Comisionarul a refuzat satisfacerea cerinei lui C,
motivnd refuzul su prin faptul c bunurile cumprate n reeaua de comer de consignaie nu se supun
restituirii, iar viciile puteau aprea din vina lui C.
C a acionat n judecat comisionarul, solicitnd restituirea preului n mrime de 2000 lei. La
examinarea cauzei, s-a solicitat efectuarea expertizei, care a constatat c viciile televizorului existau la data
vnzrii lui. Comisionarul a solicitat atragerea lui A n calitate de prt i eliberarea sa de rspundere.
2.1.
Noiunea
contractului
de
consignaie;
3
puncte
Contractul de consignatie (acordul consignational) se incheie intre subiectul activitatii comerciale care
primeste marfurile la consignatie (comisionarul) si PF/PJ care le preda la cosnignatie (comitentul), potrivit
caruia comisionarul se obliga sa efectueze din insarcinarea comitentului una sau mai multe tranzactii
comerciale in numele sau, in scopul vanzarii lor cu amanuntul pt o anumita recompensa (comision)
2.2. Stabilii particularitile contractului de consignaie n raport cu contractul de comision; - 5
puncte
- se incheie in scris - se intocmeste in 2 exemplare (primul se inmaneaza comitentului iar al doilea ramane la
comisionar) - la contr de consignatie obiectul material il reprezinta obiectele deja uzate sau care nu mai sunt
utile comitentului - in contr de comision, comisionarul nde regula e intreprinzator, la constignatie
comisionarul este subiectul activitatii comerciale care primeste marfurile la consignatie
2.3. Soluionai spea. Cine va avea calitatea de prt? Argumentai rspunsul. - 7 puncte
Testul nr. 25

1. Deschiderea succesiunii.
1.1 Stabilii locul deschiderii succesiunii -3 puncte
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din punct de
vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura succesoral este de
competena notarului de la locul deschiderii succesiunii (art. 35, alin. 3 al Legii cu privire la notariat din
08.11.2002). Drept consecin, cererea de acceptare sau renunare la succesiune se depune la acest notar,
care este mputernicit si a msuri pentru paza averii succesorale i eliberarea certificatului de motenitor
(art. 1552 i art. 1556 CC). Potrivit art. 1443 CC, locul deschiderii succesiunii este ultimul domiciliu al celui
care a lsat motenirea. Regula ultimului domiciliu se impune i din considerente de ordin practic, deoarece
la ultimul domiciliu se afl, de obicei, nscrisurile defunctului i tot acolo se pot culege informaiile despre
motenitorii defunctului i despre masa succesoral. Domiciliul persoanei x determin potrivit prevederilor
art. 30-31 CC. De regul, domiciliul persoanei este indicat n actul de identitate. n cazul n care domiciliul
real nu corespunde cu cel trecut n actele 8 de identitate, cel interesat va putea face dovada domiciliului
defunctului prin orice mijloace de prob. Dac ultimul domiciliu nu este cunoscut, locul deschiderii
succesiuni va fi considerat locul aflrii bunurilor succesorale. n cazul n care acestea se afla n locuri
diferite, deschiderea succesiunii se va produce la locul de aflare a prii celei mai valoroase din bunurile
imobile, iar n lips de imobile - la localul unde se afl partea principal ca valoare a bunurilor mobile.
1.2 Caracterizai data deschiderii succesiunii. Stabilii importana ei - 5 puncte
Data (momentul) deschiderii succesiunii
Potrivit art. 1440 Cod civil, momentul deschiderii succesiunii se consider cel al decesului persoanei care a
lsat motenirea sau data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti privind declararea morii lui.
Motenitorii (legali sau testamentari) trebuie s fac dovada morii celui ce las motenirea, ct i a datei sau
momentului la care aceasta a survenit. Data morii persoanei se probeaz prin act de deces, ntocmit n
temeiul certificatului medical constatator al decesului, eliberat de o unitate sanitar, sau hotrrii
judectoreti privind declararea morii persoanei (art. 54 al Legii privind actele de stare civil din
26.04.2001). n ambele cazuri, att n cazul morii fizice constatate, ct i n cazul declarrii judectoreti a
morii, momentul decesului poate fi dovedit prin orice mijloace de prob.
Stabilirea exact a momentului (datei) deschiderii succesiunii prezint importan din urmtoarele motive:
n funcie de acest moment se determin persoanele chemate la motenire, n temeiul legii sau al
testamentului, dup caz, capacitatea succesoral a acestora, precum i drepturile ce li se cuvin asupra
motenirii;
la aceast dat se determin componena i valoarea patrimoniului succesoral;
de la aceast dat ncepe a curge termenul de 6 luni pentru opiunea succesoral;
n cazul n care exist mai muli succesori, aceasta este data de la care se nate starea de indiviziune
ntre acetia i n raport cu care se va produce efectul declarativ al partajului la ieirea din indiviziune;
n cazul unui conflict n timp a unor legi, n funcie de aceast dat se determin legea aplicabil.
Astfel, determinarea cercului de motenitori, chemai s culeag motenirea, se va efectua conform
normelor existente la data deschiderii succesiunii. Actele ulterioare deschiderii succesiunii, cum ar fi
acceptarea sau renunarea la succesiune ori partajul averii succesorale, vor fi guvernate de legea n vigoare
la data svririi lor.
1.3 Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a) locul deschiderii succesiunii locul decesului celui ce a lsat motenirea;
Locul deschiderii succesiunii prezint importan pentru determinarea organelor competente din punct de
vedere teritorial s rezolve diferite probleme privind motenirea. Astfel, procedura succesoral este de
competena notarului de la locul deschiderii succesiunii. Locul deschiderii succesiunii prezinta importanta
pru a determina organelor comeptente teritoriale sa resolve diferite problem privind mostenirea . Pentru
stabilirea locului deschiderii succesiunii , ne intereseaza nu atit locul unde a decedat cel care lasa mostenirea
si nici locul resedintei , ci ultimul sau domiciliu.
b) momentul deschiderii succesiunii data deschiderii succesiunii;
din ex 2 c) data deschiderii succesiunii procedura succesoral; d )locul deschiderii succesiunii
procedura succesoral.

2. mbogirea fr just cauz.

Potrivit contractului de vnzare-cumprare, la 28.01.2008 A a transferat lui B 120 000 lei prin intermediul
bncii. Banii nu au ajuns pe contul lui B. n procesul verificrii, s-a constatat c A a greit contul bancar al
cumprtorului, astfel nct banii au fost virai n contul lui C, care ia cheltuit. B a cerut de la A achitarea
preului i plata dobnzii legale de ntrziere.
2.1. Noiunea mbogirii fr just cauz - 3 puncte
-faptul juridic licit prin care are loc mrirea patrimoniului unei persoane prin micorarea corelativ a
patrimoniului altei persoane, far ca pentru acest efect s existe o cauz just sau un temei juridic.In acest
fapt juridic creditor este persoana al carui patrimoniu s-a diminuat , iar debitor este persoana al carui
patrimoniu s-a marit , ultimul avind obligatia de a restitui valoarea cu care s-a imbogatit.
2.2. Caracterizai condiiile mbogirii fr just cauz - 5 puncte
Conditii materiale :
a)sa existe o imbogatire a piritului : dobindirea unui bun , imbunatirea unui lucru , folosirea de un bun ,
prestarea numai a unor servicii ,evitarea unor cheltuieli
b)sa existe o diminuare a patrimoniului recalmantului : iesirea unor valori din patrimoniul , prestarea unor
activitati sau servicii care nu au fost remunerate , efectuarea unor cheltuieli in favoare imbogatitului
c) marimea patrimoniului piritului si diminuarea patrimoniului reclamantului sa aiba o cauza unica
Conditii juridice :
a)imbogatirea si saracirea corespunzatoare sa fie lipsite de o cauza justa , adica de un temei juridic caresa le
justifice
b)imbogatitul safie de buna- credinta
c)reclamantul sa nu aiba la dispozitie o alta actiune in justitie pentru realizarea dreptului sau decreanta
impotriva piritului
2.3. Soluionai spea. Argumentai rspunsul. 7 puncte

Testul nr. 26
1. Contractul de cont bancar.

1.1 Noiunea contractului de cont bancar

Prin contractul de cont bancar, banca se obliga sa primeasca si sa inregistreze in contul titularului de
cont( titular ) sumele banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate(virate ) din conturile
altor pesoane, sa execute in limitele disponibilului din cont ordinile titularului privind transferarea unor
sume catre alte persoane , retragerile din numerar, precum si sa efectuieze si alte operatiuni din contul
titularului din insarcinaarea lui in conformitatea cu legea, cu contractul si cu uzantele bancare, iar titularul sa
aschite bancii o remuneratie pt serviciile presttate.
1.2 Caracterizai elementele contractului de cont bancar
Subiectii- partile contractului de cont bancar sunt banca( institutie financiara persoana juridica) si
titularul contului (clientul), banca este acel subiect care atributia de a transfera prin diferite instrumente de
plata depozitele sau echivalentele acestora atrase de la persoane fizice sau juridice. In calitate de titulari pot
fi pers. F/J., legea nu stabileste restrictii privind persoanele ce pot fi tittulari ai conturilor curente.
Obiectul- reprezinta serviciile oferite de banca titularului contului(clientul): primirea si inregistararea in
contul titularului a sumelor banesti depuse de acesta sau de un tert in numerar sau transferate din conturile
altor persoane, executarea ordinilor clientului, privind transferul unor sume catre o alta persoana, retragerile
de numerar precum si efectuarea altor operatiuni in contul titularului din insarcinarea lui.
Forma- legea nu contine dispozitii speciale referitoare la forma contractului respectiv, prin urmare
trebuiau sa fie aplicate dispozitiile generale privind forma actului juridic, insa in practica asemenea
contracte se incheie in forma scrisa, cu ajutorul formularelor tipizate. Contractul de cont bancare este de
regula un contract de adeziune.
Termenul- acest contract poate fi incheiat pe o perioada determinata sau nedeterminata.
Pretul- titularul achita bancii o anumita suma pentru serviciile prestate
1.3 Delimliitai contractul de cont bancar de alte contracte asemntoare (depozit, mprumut,
mandat, etc.). - 7 puncte
O legatura strinsa se evidentiaza dintre contractul de cont bancar si cel de mandat, astfel din codul civil
rezulta ca in cadrul raporturilor dintra banca si client li se aplica dispozitiile referitoare la contractul de
mandat(1230 Cc alin4),si anum dupa cum in contractul de mandat, mandataruk este obligat sa indeplineasca
indicatiile mandantului, tot asa banca este obligata sa urmeze indicatiile clientului. Totusi raporturile din
cadrul contului bancar nu se reduc doar la mandat, intrucit au unb caracter complex si sunt puternic marcate
de specificul operatiunilor din sfera bancara.
In opinia doctrinarilor contractul de cont bancar contine elemente ale contractului de imprumut, insa
totusi acestea se deosebesc.delimitarea acestor 2 contracte rezulta DIN SCOPUL PE CARE il urmareste
fiecare din ele: daca in contractul de imprumut, imprumutatul, atragind fondurile altor persoane , isi
satisface propriile necesitati, atunci in contractul de cont bancar, banca satisface necesitatile titularului.
Contul bancar are asemanari cu contractul de depozit bancar, in ambele contracte este utilizat contul
bancar ca instrument al tehnicii contabile si al reglementarilor creantelor banesti. Atit raportul juridic de
cont bancar cit si de depoyit bancar se initiaza prin depunerea la banca a unei sume banesti care se
inregistraza intrun cont bancar. Deosebirea dintre acestea 2 rezulta din functiile economice pe care le
indeplinesc: functia depoyitului bancar este atragerea de catre banca a fondurilor ce apartin publicului in
scopul punerii lor in circulatie., iar functia contului bancar este satisfacerea necesitatilor clientului prin
operarea de incasari, retrageri sau plati dispuse de acesta.
2. Contractul de asigurare de bunuri.
A a asigurat casa, pentru toate riscurile, la o sum asigurat de 100 000 lei. n rezultatul unui incendiu,
casa a fost prejudiciat n proporii de 80%. Asiguratul a prezentat un certificat de la Oficiul Cadastral
Teritorial prin care se stabilea costul casei n mrime de 200 000 lei. innd cont de acest fapt asiguratul a
solicitat plata despgubirii de asigurare n mrime de 160 000 lei.
2.1. Stabilii importan sumei asigurate i persoana care stabilete suma asigurat.
Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului in cayul producerii evenimentului pentru
care sa incheiat contractul de asigurare. In cazul asigurarii bunurilor, suma asigurata poate fi echivalenta sau
mai mica decit valoarea reala a bunurilor. Suma asigurata are o importanta majora si de aceea ea trebuie
stabilita la incheierea contractului deoarece in cazul in care asiguratul dupa producerea riscului asigurat va
cere o suma mai mare decit cea prevayuta in contract ne vom afla in circumstantele unei supraasigurari care
ar putea stimula interesul asiguratului pentru provocarea riscului asigurat.determinarea sumei prezinta
importanta si din cauza faptului ca ea contribuie la calcularea primei de asigurare. Suma asigurata este

stabilita in comun acord de catre asigurat si asigurator. Asiguratorul are dreptul dea stabili valoarea reala a
bunului prin expertiza.In dependenta de suma stabilita asiguratul va achita prima de asigurare care este o
plata anticipata pe care o plateste asiguratorului pentru a prelua riscul.
2.2. Determinai corelaia dintre valoarea bunului i suma asigurat. Poate depi suma asigurat
valoarea bunului? din art 6 al legii cu privire la asigurari, suma asigurata este limita maxima a raspunderii
asiguratorului in cazul producerii riscului asigurat. Legislatia nu permite contestarea sumei asigurate a
bunului stabilite prin acordul partilor,decit in cazul in care asiguratorul va demonstra ca asiguratul la indus
in eroare in mod intentionat. Despagubirea de asigurare platita de asigurator va fi stabilita de catre acesta in
deprendetnta de starea bunurilor asigurate in momentul producerii riscului asigurat. Ea nu poate depasi
valoarea bunului,cuantumul pagubei si nici sum,a asigurata prevazuta in contract. Acest fapt rezida in
necesitatea evitarii supraasigurarii, care ar stimula interesul asiguratului dea produce evenimentul asigurat
2 .3. asiguratul nu poate solicita plata despagubirii ca fiind mai mare decit suma asigurata prevazuta in
contract. Dat fiind faptul ca suma asigurata se stabileste in comun acord atunci asiguratul trebuia sa
efectuieze o expertiza si sa stabileasca valoarea reala a bunului si sa prezinte certificatul de la of cadastral la
incheiera contractului, in cazul in care suma asigurata prevazuta in contract era sa fie una mai mare evident
se marea si plata primei de asigurare care este o plata anticipata din partea asiguratului pentru preluarea
riscului de catre asigurator. Din aceste considerente asiguratorul nu va fi obligat la plata sumei de 160000 lei
deoarece suma asigurata era de 100000 lei si prima de asigurare a fost achitata din 100000 lei in cazul
respectiv aflindune in cazul unei suprasigurari.

Testul 27

1. Contractul de factoring.
1.1 Noiunea contractului de factoring - prin contract de factoring o parte care este furnizorul de bunuri si
servicii(aderent),se obliga sa cedeze celeilate parti care este o intre[rindere de factoring (factor),creantele
aparute sau care vor aparea in viitor din contracte de vinzari de bunuri,prestari servicii si efectuarea de
lucrari catre terti,iar factorul isi asuma cel putin 2 din obligatii:
1. finantarea aderentului inclusiv prin imprumuturi si plati in avans
2. tinerea contabilitatii creantelor
3 asigurarea efectuarii procedurilor de somare si de incasare a creantelor
4.asumarea riscului insolvabilitatii debitorului pentru creantele preluate
1.2 Caracterizai elementele contractului de factoring - 5 puncte
Elementele: partile- intreprinderea de factoring (institutiile financiare si alte pers.jurid. cu scop lucrativ) si
aderentul-furnizorul de bunuri,prestator de servicii,executor de lucrari.
Obiectul- serviciile prestate de catre factor legate de finantarea aderentului in schimbul cesiunii creantelor
aderentului fata de terti, aparute din contracte de vinzari de bunuri,prestari de servicii, si efectuarea de
lucrari catre terti
Forma- contractul de factorinf se incheie in forfma scrisa . forma contractului se deteremina se determina
in dependenta de forma tranzactiei pe care se bazeaza crenta forma poate fi simpla si notificata
Pretul- contractul de factoring este un contract cu titlu oneros si se exprima prin pretul datorat factorului,
deci pretul este o conditie esentiala a contractului de factoring, care prin urmare influenteaza valabilitatea
acestei tranzactii. Pretul factoringului poate servi o garantie pt factor.
Termenul- se stabileste prin acordul partilor. Din natura juridica rezulta ca termenul minim este determinat
de perioada de timp necesara pentru ca factorul sasi realizeze propriile drepturi si obligatii.acest fapt ne da
temei pentru a considera ca durata contractului de factoring poate fi de citeva luni sau pe perioada mai
indelungata.
1.3 Delimitai contractul de factoring, n calitate de contract complex, de alte instituii asemntoare
(credit, cesiune de crean, servicii financiare, etc.). - 7 puncte
In legilatia nationala fata de contractul de factoring se aplica prevederile referitoare la cesiunea de creanta
doar ca factoringul mai modern si mai nou dupa esenta si structura lui juridica . relatiile de factoring au un
caracter mai complicat decit cesiunea de creanta , imbinindu-se nu doar cu relatiile de imprumut si credit,
dar si ku posibilitatea prestarii altor servicii financiare cum ar fi evidenta contabila, pasigurarea efectuarii
procedurilor de somare si de incasare a creantelor. Factoringul difera de cesiunea de creanta si prin
componenta partilor participante la acest tip de contract.
2. Contractul de administrare fiduciar.
A a ncheiat cu B contract de administrare fiduciar pe termen de 5 ani, obiectul cruia l forma
administrarea cldirii de producere ce aparinea lui A. n cursul executrii obligaiilor sale administratorul
fiduciar B a obinut de la banc un credit pe termen de 6 ani, ipotecnd construcia ce forma obiectul
contractului.
Dup expirarea termenului contractului de administrare fiduciar, construcia a fost restituit lui A.
n legtur cu neachitarea ratelor potrivit contractului de credit, banca a procedat la urmrirea bunului
ipotecat. A a intentat aciune reconvenional, solicitnd nulitatea contractului de ipotec, pe motiv c
termenul acestuia nu poate depi termenul contractului de administrare fiduciar.
2.1. Noiunea contractului de administrare fiduciar prin contractul de administrare fiduciara, o
parte(fondator al administrarii- fiduciant),preda bunuri in administrare fiduciara celeilalte parti
(administrator fiduciar- fiduciar),iar acesta se obliga sa administreze patrimoniul in interesul fondatorului
administrarii, administratorul fiduciar.
2.2. Caracterizai elementele contractului de administrare fiduciar
Partile contractul respectiv este un contract complex. Referitor la partile contractului de adm.fiduciara,
putem evedentia 2 situatii.1) in prima situatie suntem in cadrul raportului de adm fid bipartid, potrivit caruia
in calitate de parti urmatoarele persoane: fondatorul administrarii(fiduciant),care pred bunurile in
administrare fiduciara si adiministratorul fiduciar,care primeste bunurile de la fiduciant ,si se obliga sa le
admin. In interesele acesuia.2) in cea dea doua sit.suntem in prezenta rapotului de adm fid tripartid, conform
caruia prin contract poate fi desemnat in calitate de beneficiar un tert care poate inainta pretentii fata de
administrator, in cazul respectiv partile pot conveni ca prestatiile debitorului sa nu fie efectuate

creditorului,ci in favoarea unui tert(beneficiar). Fondatorul administrarii(fiduciant) poate fi in calitate de

fondator orice per.f.sau jurid.cu capacitatea juridica deplina. Administrator fiduciar (fiduciar) poate fi
orice persoana cu cap de exercitiu deplina cu exceptia aut.publice.admin fiduciar este persoana care
infaptuind admin.fiduciara, asigura conservarea pastrarea patrimoniului transmis lui si obtinirea
beneficiului. Beneficiarul administrarii- de regula este fondatorul,insa ca exceptie prin contract poate fi
desemnat in calitate de beneficiar o terta persoan(alta dekit fondatorul administrarii) care are dreptul sa
inainteze pretentii proprii fata de admin fiduciar.
Obiectul juridic- sunt actele materiale si juridice savirsite de fiduciar in procesul administrarii bunului.
Obiectul material- este orice universalitate de bunuri care sunt existente la mom incheierii contractului,
cit si dobindite in viitor.pot fi transmise in adm fid. Si obiectele prop intelectuale
Forma- se incheie in forma scrisa. Daca nu sa va respecta conditia va fi lovit de nulitate.
Termenul- in codul civil nu este o norma care sa stabileasca termenul contractului, prin urmare deducem
ca partile prin comun acord stabilesc acest termen .
Pretul- contractul de adm fid este un contract cu titlu gratuit, remuneratia urmind sa fie platita
fiduciarului numai in cazul daca pretuk este prevazut in contract sau prevazut de lege.daca remuneratia este
prevazuta aceasta poate fi exprimata in pocente fata de venitul obtinut obtinut din adm fid sau printr-o suma
fixa de bani etc.(partile decid asupra remuneratiei si a formei acesteaia)
2.3. Cine este obligat s ramburseze creditul dup ncetarea contractului de administrare fiduciar?
Soluionai spea. Argumentai rspunsul. - 7 puncte

Test 28

1.
1.1. Coasigurare-operaiune prin care doi sau mai muli asigurtori subscriu acelai risc, fiecare asumndui o cot-parte din el; COasigrarea este o asigurare directa in care exista mai multi asiguratori. ACeste tip de
asigurari se practica in cazul unor bunuri extrem de valoroase ori care prezinta diferite riscuri etc. si cind
unul din asiguratori nu se poate oblige singur la plata despagubirilor de asigurare. Astfel obiectul asigurarii
va fi asigurat de 2 sau mai multi asiguratori in comun. In acest caz, asiguratorii vor diviza intre ei atit plata
indemnizatiei, cit si riscul asigurarii. Impartirea daunelor intre coasiguratori se va face in dependent de mai
multe criterii, si anume: valoarea bunului, valoarea pagubei, suma asigurata etc.
1.2 Asigurarea dubla sau reasigurarea are loc atunci cind asiguratorul transmite o parte din raspunderea sa
fata de asigurat unei alte organizatii de asigurare. In aceasta situatie asiguratorul initial va dobindi calitatea
de reasigurat, iar persoana care il va asigura se va numi reasigurator.
Reasigurarea este definite ca un contract prin care o persoana, numita reasigurator, se obliga, ca in schimbul
unei sume de bani (prima de reasigurare), sa suporte in totalitate sau in parte sumele pe care asiguratorul va
trebui sa le plateasca persoanelor asigurate (contractanti sau beneficiary) in baza contractelor incheiate cu
acestea. Reasigurarea se realizeaza independent de vointa asiguratului. Ea are drept scop o mai mare
dispersare a riscurilor, c ear putea rezulta dintr-un contract de asigurare. Reasigurarea nu stabileste raporturi
intre asigurat si reasigurator, producind efecte doar intre partile contractane (reasigurator si asigurator). In
consecinta, asiguratul nu poate inainta careva pretentii direct reasiguratorului. Prin urmare in cazul
producerii riscului asigurat, reasiguratorul este obligat sa suporte plata indemnizatiilor (in totalitate sau in
parte) pe care reasiguratul le plateste) Daca in cazul producerii evenimentului asigurat, reasiguratorul se
oblige sa suporte integral sumele de bani ce urmeaza a fi platite de asigurator persoanei asigurate, atunci
reasigurarea este totala. Reasigurarea va fi partial, atunci cind reasiguratorul consimte sa achite doar o parte
din bani.
1.3. Sa incepem cu faptul ca ambele tipuri de asigurari sunt prevazute de art. 1302 CC. Asigurarea de
persoane are ca obiect un atribut al persoanei fizice, cum ar fi viata, sanatatea, capacitatea de munca,
atingerea unei anumite virste etc. Asigurarea de persoane nu are character de despagubire si reprezitna o
masura de prevedere, capitalizare a anumitor sume de bani si nu depinde nici de paguba suferita. La rindul
ei asigurarea de daune include asigurarea de bunuri si asigurarea de raspundere civila. Asigurarea de bunuri
vizeaza anumite lucruri degradabile sau care pot fi distruse in timpul unor accidente sau dezastre natural
(case, autovehicule, bunuri ale gospodariei casnice, animale etc.).
Asigurarea de raspundere civila are ca obiect valoarea despagubirilor pe care trebuie sa le plateasca
asiguratul in urma prejudiciului cauzat unei persoane terte (de exemplu, in cazul accidentelor rutiere). Astfel
in executarea acestui tip de asigurari, mai intervine o a treia persoana, victima, care beneficiaza de o
protective speciala in conceptia legii.
n asigurarea de persoane, suma care urmeaz a fi pltit asiguratului sau beneficiarului asigurrii la
producerea evenimentului prevzut n contract reprezint indemnizaia de asigurare.
n asigurarea de bunuri i de rspundere civil, suma pe care asigurtorul o datoreaz asiguratului n vederea
compensrii pagubei produse de evenimentul asigurat reprezint despgubirea de asigurare, si intotdeauna
se plateste in limitele sumei asigurate.
Comun pentru ambele tipuri de asigurari este faptul ca Indemnizaia de asigurare sau despgubirea de
asigurare se pltete de ctre asigurtor n bani. Compensarea prejudiciului prin restabilirea sau repararea
bunurilor, prin prestarea de servicii se permite doar cu acordul scris al asiguratului.

2.

2.1. art.1354 stabileste: Temeiurile dizolvrii societii civile:

a) expirarea termenului pentru care a fost constituit;
b) decizia asociailor;
c) declanarea procedurii lichidrii judiciare asupra patrimoniului societii civile;
d) imposibilitatea urmririi n continuare a scopului.
(2) Dac contractul nu prevede altfel, snt de asemenea temeiuri de dizolvare a societii civile:
a) moartea unuia dintre asociai;
b) declanarea lichidrii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociai;
c) lipsirea unui asociat de capacitatea de exerciiu;
d) rezilierea.
2.2. In conformitate cu art. 1342 C.C., fiecare contribuabil este dator sa veste contributiile convenite prin
contract pentru constituirea fondului comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri, inclusive
drepturi patrimoniale. Interpretind systemic normele care reglementeaza contractual de societate civila,
observam ca partenerii pot sasi aduca aportul si prin munca (executarea anumitor lucrari, prestarea
serviciilor etc.) Insa contributia asociatilor poate consta exclusive intr-o suma de bani.
Contributiile pot sa fie inegale si de natura diferita, insa niciunul dintre asociati nu poate fi scutit de
obligatia de a adduce un aport. Marimea contributiei fiecarui asociat are o importanta determinant la
repartizarea veniturilor si pierderilor ce rezulta din functionarea societatii civile. In lipsa unor clause
contractuale contrare, asociatul participa la venituri si suporta pierderile proportional cotei-parti ce-I revine
din patrimonial social. Daca marimea contributiilor nu a fost determinate prin contract, partile se oblige la
plata unor coontributii egale.
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi si in forma de bunuri, bani sau in prestarea de
activitati, partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pentru determinarea cotelorparti ce le apartin.
Dac prin contract nu s-a dispus altfel, contribuiile devin proprietate comun a participanilor. De
patrimoniul social aparine ceea ce s-a dobndit n baza unui drept ce ine de acel patrimoniu i ceea ce s-a
dobndit ca despgubire pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea unui obiect din el.
2.3. Potrivit art. 1342 (1) participantii trebuie sa verse contributiile prevazute prin contract. In lipsa
unor dispozitii in acest sens, ei sint obligati la plata unor contributii egale. Din start vreau sa spun ca partile
au convenit prin contract, ca A pune la dispozitie terenul pentru constructia casei, iar B trebuie sa suporte
toate cheltuielile legate de constructia casei. Deci contributiile lor nu sunt egale
Dac n contract nu este prevzut altfel, asociaii particip la venituri i suport pierderile
proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social. De asemenea codul prevede ca eventualele
excedente se impart intre parteneri proportional cotelor- parti. Deci daca instant va considera ca probele
depuse de B, confirma faptul ca el a contribuit in masura de 80 % la constructia casei (inclusiv prin munca
personala) atunci instanta ii poate acorda aceste 80 % deoarece dupa cum am mai spus asociaii particip la
venituri i suport pierderile proporional cotelor-pri ce le revin din patrimoniul social.

Test 29
1.1. Prin contractul de intermediere, o parte (intermediar) se oblige fata de cealalta parte (client) sa
actionize in calitate de mijlocitor la incheierea unui sau mai multor contracte intre acesta si tert.Contractul
de intermediere are urmatoarele caractere juridice: Consensual deoarece se considera incheiat din
moment ce partile au convenit asupra clauzelor esentiale. Sinalagmatic atit intermediarul cit si clientul se
oblige reciproc si corelativ. Intermediarul intreprinde actiuni de orice natura juridical pentru a incheia un
contract sau mai multe, iar clientul se oblige sa achite remuneratia stabilita. Oneros ambele parti urmaresc
un interes patrimonial, interemediarul are scopul de a primi remuneratia, intr-o oarecare masura, cistigul sau
profitul sau in urma indeplinirii obligatiilor sale, iar clientul, la rindul sau se multumeste cu desfasurarea
unor activitati, sau indeplinirea unor scopuri in folosul sau. Comutativ presupune faptul ca la momentul
incheierii contractului de intermediere partile isi cunosc deja intinderea prestatiilor la care se obliga.
Contract cu executare succesiva intermediarul isi executa drepturile si obligatiile prevazute de contract
pe toata durata acestuia, iar clientul nu se implica in activitatea acestuia, plateste remuneratia cuvenita si isi
urmareste interesul.
1.2 Contractul prin care o parte (intermediar locative) se obliga sa intermedieze ori sa indice celeilalte parti
ocazia de a incheia un contract de inchiriere a unei locuinte se aplica dispozitiile generale in masura in care
din normele sectiunii cu privire la intermedierea inchirierii de locuinte nu rezulta altfel. Caracteristic acestui
contract este existenta propriei reglementari referitoare la limitele obiectului contractului, si anume la
mijlocirea de catre intermediarul locative a inchirierii incaperilor destinate pentru locuit si a temeiurilor de
excludere a remuneratiei si pretentiilor de despagubire ale intermediarului locativ. Astfel contractual de
intermediere a incheierii de locuinte nu se poate incheia in cazul inchirierii spatiului locative in fondul
locative de stat si obstesc de locuinte, inchirierii camerelor de hotel si altor incaperi care nu sint destintate
pentru locuit.
Contractul prin care o parte (intermediar al imprumutului) se oblige sa intermedieze celeilate parti (client)
un imprumut sau sa-I indice ocazia de a incheia un contract de imprumut se aplica dispozitiile generale in
masura in care normele sectiunii cu privire la intermedierea imprumutului nu rezulta altfel.
Astfel conform notiunii date si altor specificari legislative ale acestui tip de contract rezulta ca obiectul
contractului este unul specific, si anume intreprinderea tuturor actiunilor de intermediere a unui imprumut
sau indicarea ocaziei de a incheia un contract de imprumut. Normele care reglementeaza acest tip de
contract nu specifica categoriile de imprumuturi care pot fi pasibili intermedierii, de aceea toate categoriile
de imprumut cad sub incidenta acestei norme.
Acest contract se incheie in scris, cu indicarea obligatorie a:

Marimea remuneratiei pentru intermediarul imprumutului intr-un raport procentual din

valoarea imprumutului;

Marimea, termenul, dobinda si amortizarea imprumutului (restituirea imprumutului);

Durata efectuarii platii, cursul acesteia, durata incarcarii cu dobinzi;

Costurile accesorii ale imprumutului;

Dobinda anuala efectiva;

Suma totala ce urmeaza a fi platita de comisionar;

Numele sau denumirea, adresa imprumutatorului.

Pentru ca interemediarul sa aiba dreptul la remuneratie, el trebuie sa-I acorde clientului imprumutl
stability. Conform legislatiei, remuneratia este conditionata de un rezultat concret si anume acordarea
imprumutului, de aceea orice alta conventie incheiata intre parti, care va stabili un alt sens sau o alta regula
de remunerare se va considera nula.Conform Codului civil este titular de drepturi si obligatii de intermediar

commercial persoana care desfasoara activitate profesionala pentru alte persoane, fara imputerniciri
permanente in baza de contract, de intermediere a contractelor de achizitionare sau vinzare de bunuri sau
titluri de valoare, de asigurari, de operatiuni bancare, de transport de bunuri, de inchiriere de bunuri ale
circuitului commercial. Spre deosebire de alte activitati de intermediere generala, aceasta activitate a
intermediarului commercial este una profesionala si ofera anumite imputerniciri acestuia datoria calitatii
juridice. Domeniile de activitate ale intermediarului commercial sunt strict regelemntate si presupun
anumite particularitati, care le deosebesc de cele specificate in general. Prevederile acestor norme nu pot fi
applicate la intermedierea altor operatiuni decit a celor mentionate si a operatiunilor cu bunuri immobile.
Concluzionam ca activitatea de intermediere comerciala este desfasurata de intermediarul
commercial, fara a avea imputerniciri permanente in baza de contract. Raporturile dintre intermediarul
commercial si client sunt reglementate in baza contractului de intermediere comerciala, care are un obiect
bine determinat si anume intreprinderea tuturor actiunilor de intermediere pentru incheierea unui sau mai
multor contracte comerciale.
1.3. Cel care promite o remuneratie pentru intermedierea unui contract sau pentru indicarea ocaziei
de incheire a unui contract este obligat la plata remuneratiei doar atunci cind contractual este incheiat in
urma indicatiilor date. In acest sens obligativitatea platii unei remuneratii pentru intermedierea unui contract
sau pentru indicarea ocaziei de incheiere a unui contract survine doar cu conditia ca clientul incheie un
contract in urma indicatiilor date de intermediar.
In doctrina acest fapt este criticat, deoarece aceasta norma poate genera controverse. Adica plata
remuneratiei se va produce doar atunci cind clientul va beneficia de actiunile intermediarului, exprimate
prin incheierea contractelor in urma indicatiei date de intermediar, Astfel in alte conditii cel care promite o
remuneratie nu este obligat la aceasta, tinind cont de faptul ca intermediarul ar fi actiona pentru
intermedierea unui contract. In lipsa unor prevederi contractuale exprese, va fi dificil de stability daca
incheierea contractului a fost rezultatul indicatiilor oferite de intermediar sau nu.
La fel probleme pot aparea si in situatia in care partile nu au prevazut expres in contractual de
intermediere mariemea remuneratiei. Legea prevede ca daca nu s-a convenit asupra marimii remuneratiei,
este platita o remuneratie obisnuita pentru astfel de acte. Totusi in practica putin probabil sa apara o astfel de
situatie.
2.1. Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
a) a comis intenionat o infraciune sau o fapt amoral mpotriva ultimei voine, exprimate n testament,
a celui ce a lsat motenirea dac aceste circumstane snt constatate de instana de judecat;
b) a pus intenionat piedici n calea realizrii ultimei voine a celui ce a lsat motenirea i a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor
acestora.Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor prinii deczui din drepturile printeti care, la data
deschiderii succesiunii, nu snt restabilii n aceste drepturi i nici prinii (adoptatorii) i copiii maturi
(inclusiv cei adoptai) care s-au eschivat cu rea-credin de la executarea obligaiei de ntreinere a celui ce a
lsat motenirea dac aceast circumstan este constatat de instana de judecat.
2.2. Caracterele juridice ale nedemnitatii succesorale: Se aplica numai in cazul savirsirii fapetelor pe care
le-am enumerate la punctul 1; Opereaza doar in temeiul hotaririi judecatoresti irevocabile, prin care
persoana este declarata successor nedemn; Se aplica si produce efecte juridice atit pentru persoana declarata
nedemna, cit si pentru mostenitorii sai; Nedemnitatea se extinde numai fata de mostenirea persoanei
culpabile de savirsirea unor actiuni ce atrag decaderea din dreptul la succesiune; Cel care lasa mostenire
poate absolve (ierta) succesorul nedemn, prin dispozitie testamentara.Nedemnitatea (nevrednicia)
succesorala este decaderea de drept a mostenitorului legal din dreptul de a culege o mostenire determinate,
inclusiv rezerva la care ar fi avut dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava
fata de cel care lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia si fata de mostenitorii acestuia. Nedemnitatea
succesorala constituie o sanctiune deoarece stopeaza realizarea vocatiei succesorale pentru anumite cazuri.
Ea va fi aplicabila numai in cazul savirsirii faptelor expres determinate de lege, aceasta norma avind un
character imperative. Sanctiunea se aplica si produce efecte doar pentru autorul faptei. Aplicarea sanctiunii

nu poate fi extinsa si la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat numai de la mostenirea persoanei fata de
care a savirsit fapte nedemne. La fel sanctiunea nedemnitatii se va aplica doar pentru faptele savirsite cu
intentie (vinovatie).

Test 30
1.1. Comisionarul are obligatia sa incheie actele juridice prevazute in contactul de commission pe
nume proproi dar pe contul celeilalte parti. Comitentul la rindul sau este obligat sa acorde comisionarului
remuneratia stabilita de contract sau de uzante. De asemenea comisionarul este oblgait sa respecte
indicatiile comitentului si sa execute actul in conditii cit mai avantajoase pentru comitent. Comisionarul
trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile care rezulta din actul juridic incheiat in
numele sau dar pe contul comitentului.
Comisionarul e obligat sa predea tot ceea ce a primit in baza executarii actului incheiat cu terta
persoana comitentului.
Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar in executarea
contractului de commission. Comitentul are dreptul neconditionat de reziliere a contractului de commission.
In cazul rezilierii contractului, comitentul este obligat sa plateasca comisionarului pentru actele juridice
incheiate remuneratia stipulata sis a repare prejudicial cauzat prin rezilierea contractului.

1.2. Intradevar comisionarul este obligat sa respecte indicatiile comitentului in procesul executarii
contractului de commission. Aceasta se explica prin faptul, ca actele juridice incheiate de comisionar, se
incheie nu pe contul sau dar pe contul contul comitentului, si prin urmare toate riscurile sunt suportate de
acesta din urma.
Totusi sunt cazuri cind comisionarul are dreptul sa se abata de la indicatiile comitentului daca o cer
interesele comitentului sau daca comisionarul nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a
comitentului sau nu a primit raspunusl in timp util.
Codul civil stabileste anumite efecte in privinta actelor incheiate atit cu abaterea nesanctionata de la
indicatiile comitentului, cit si cu abatere sanctionata. Astfel in cazul in care a vindut bunurile la un pret mai
mic decit cel indicat de comitent, comisionarul trebuie sa acopere diferenta, daca nu demonstreaza ca nu a
putut vinde bunul la pretul indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
COdul civil stabileste un remediu juridic pentru comitent si in cazul cind comisionarul prin abatere
de la indicatiile comitentului cumpara un bun la un pret mai mare decit acel care a fost stability in
contractual de commission.
In cazul cind comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul trebuie
sa declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre incheierea
actului juridic. In caz contrar se considera ca a acceptat conditiile cumpararii. Astfel odata fiind informat de
catre comisionar depre cumpararea bunului la un pret mai mare decit cel stability prin contractual de
commission, comitentul are dreptul sa renunte la acest act juridic. Declaratia despre renuntarea comitentului
la actul juridic incheiat de comisionar trebuie facuta de acesta imediat din momentul cind a fost pus in
constiinta de cauza, in caz contrar prezumindu-se ca el a acceptat conditiile actului juridic.
1.3. Comisionarul trebuie s execute toate obligaiile i s exercite toate drepturile care rezult din
actul juridic ncheiat n numele su, dar pe contul comitentului.
Comisionarul nu rspunde pentru neexecutarea obligaiilor de ctre ter, cu excepia cazului cnd a
garantat n faa comitentului executarea obligaiilor de ctre ter. n schimbul garaniei, comisionarul are
dreptul la o remuneraie special, numit provizion.

n cazul n care terul a nclcat obligaiile, comisionarul trebuie s-l informeze imediat pe comitent
i s adune probele necesare. La cererea comitentului, comisionarul i cesioneaz drepturile care rezult din
actul juridic ncheiat ntru executarea contractului de comision.
Tinind cont de faptul ca riscul neexecutarii obligatiilor il suporta comintentul, atunci pentru formarea
cerintelor comintentului fata de terte persoane, comisionarul la cererea comitentului, ii cesioneaza toate
drepturile ce rezulta din actele juridice incheiate sau executate. De aceea in contractele de commission
trebuie din timp prevazuta in contract cesiunea drepturilor fata de tertele persoane, precum si stabilirea
termenilor concreti de transmitere de catre comisionar comitentului a documentelor, necesare pentru
perfectarea cerereii de chemare in judecata. Daca nu se efectueaza cesiunea de creante, atunci comisionarul
singur, in calitate de creditor in obligatiile respective, poate inainta pretentii sau actiuni in instantele de
judecata. Iar adunarea de probe necesare, precum si informarea imediata a comitentului de incalcarea de
catre tert a obligatiilor tine de responsabilitatea comisionarului.

2.1
Ion Paduraru nu trebuia sa transmita in mod special bunurile spre pastrare deoarece, art. 1105
stabileste ca hotelurile si altele asemenea raspund pentru distrugerea, pierderea sau deteriorarea bunurilor
persoanelor fizice, pe care acestea le au cu ele in incaperile rezervate lor, chiar daca bunurile, cu exceptia
banilor, bijuteriilor, titlurilor de valoare, nu au fost predate in deposit in mod special. Conventia contrara
este nula.

2.2.
Intre hotelul codru si Ion Paduraru avem raporturi de prestari servicii (contract hotelier). Iar in
contextul contractului de deposit as vrea sa mentionez, ca contractul de prestari servicii(contractual hotelier)
de regula este un contract principal in raport cu contractual de deposit hotelier.
2.3. Deoarece codul civil prevede eliberarea de raspundere a hotelului doar in cazul cind bijuteriile,
valorile mobiliare si banii nu au fost predate in deposit in mod special, hotelul va fi obligat sa achite
contravaloarea notebookului, paltonului si aparatului electric de bierbarit (1500 dolari). Deci refuzul
hotelului de a restitui contravaloare bunurilor din motiv ca bunurile nu au fost predate in camera de pastrare
a hotelului este neintemiat si contravine articolului 1105. Anunturile in hoteluri precum ca depozitarul nu
raspunde pentru pastrarea bunurilor nu are valoare juridical.
Raspunderea hotelului se excludea doar in cazut cind prejudiciul era sa fie cauzat de o forta majora,
de un oaspete al clientului sau de proprietatile bunului.

Speta 31
1.1. Prin contractul de credit bancar, o banca (creditor) se oblige sa puna la dispozitia unei persoane
(debitor) o suma de bani (credit), iar debitorul se oblige sa restituie suma primita si sa plateasca dobinda si
alte sume aferente prevazute de contract.
1.2.
Obligatiile bancii:
Principala obligatie a bancii ce reiese din contractul de credit bancar este punerea la dispozitia
debitorului a creditului in marimea si conditiile stabilite in contract. In functie de conditiile contractului,
suma creditului poate fi pusa la dispozitia debitorului integral sau in transe (rate).
Ca si in cadrul alte contracte bancare banca este obligata sa pastreze confidentialitatea asupra tuturor
faptelor de care a aflat ca urmare a legaturilor de afaceri cu clientul.
Obligatiile debitorului:
Debitorul este obligat sa restituie creditul. De regula creditul se acorda pe un anumit termen.
Termenul creditului se calculeaza din momentul in care suma creditului a fost pusa la dispozitia clientului
pina in momentul in care suma respective a fost inregistrata in contul bancii. In functie de conventia partilor,
creditul poate fi rambursat integral sau in transe. De regula banca nu este in drept sa ceara rambursarea
creditului inainte de termen, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau contract. Debitorul la rindul sau este
in drept sa ramburseze in orice moment un astfel de credit, achitind dobinda aferenta, daca creditorul nu are
nici un motiv temeinic pentru a refuza executarea. Totusi in acest caz creditorul v-a fi indreptatit la o
despagubire corespunzatoare venitului rata insa cu deducerea din suma pretinsa a cheltuielilor neefectuate
datorita rambursarii anticipate a creditului, ca si acele beneficii pe care le dobindeste prin utilizarea in alt fel
a acestor fonduri.
Debitorul este obligat la plata dobinzii si a altor sume aferente(commission) creditului prevazute in
contract.
O alta obligatie a debitorului este sa utilizeze creditul conform destinatiei, in cazul in care partile au
convenit in acest sens. In raporturile dintre banca si client, aceasta mentiune confera bancii dreptul de a
controla utilizarea fondurilor in concordanta cu destinatia prevazuta si dreptul de a rezilia contractul in cazul
detunarii fondurilor de la aceasta destinatie, cu obligatia pentru client de a rambursa imediat sumele
utilizate.
Debitorul este obligat sa constituie si sa mentina pe toata durata executarii contractului garantiile de
rambursare a creditului asupra carora au connvenit partile.
Partile pot prevedea in contract si alte obligatii ale debitorului, cum ar fi: prezentarea spre verificare
a documentelor privind situatia financiara a debitorului, privind garantiile constituite si bunurile ce fac
obiectul acestora; prezentarea planului de afaceri, obligatia de a nu instraina si a nu greva cu noi sarcini
bunurile gajate; obligatia a incheia contracte de asigurare a bunurilor constituite ca garantii si de a cesiona in
favoarea bancii drepturile ce decurg din aceste contracte; obligatia de a informa banca despre survenirea
unor imprejurari neprevazute care ar putea periclita executarea obligatiilor.

Debitorul este in drept sa refuse creditul total sau partial. In acest caz el trebuie sa plateasca
creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului (commission de neutilizare).
1.3 Prile contractului sunt creditorul (banca sau alt instituie financiar autorizat conform legii. In
continuare- banc, pe de o parte i debitorul pe de alt parte.
Obiectul contractului l constituie serviciul bancar de punere la dispoziia debitorului a unei sume de bani n
condiieprevzute de contract.
Conform art. 1236 (2) CC, contractul de credit bancar se ncheie n form scris. Legea instituiilor
financiare n art. 32 (1) prevede c toate operaiunile de credit i garanieale bncilor trebuie consemnate n
docu mente cont ractuale din care s rezulte clar termenele stabilite i toate condiiile tranzaciilor
respective.
Forma scris a contractului este cerut ca condiie ad probationem i nu advalidatem. Nerespectarea formei
scrise atrage efectele prevzute de art. 211 CC. n practic, la ncheierea acestor contracte se utilizeaz
formulare tipizate alctuite de banc. Ca i celelalte contracte bancare, contractul de credit bancar este un
contract de adeziune.
Legea nu precizeaz care sunt clauzele necesare ale contractului de credit bancar, n general. Cteva repere
pentru determinarea, n linii generale, a clauzelor acestui contract se conin n Legea instituiilor financiare
(art. 3).
Opernd cu sintagma documentaie de credit, prin care se nelege documentaia care st la baza unei
convenii ntre o banc i o alt persoan pentru acordarea unui credit, legea stabilete un minimum de
prevederi pe care trebuie s le cuprind aceast documentaie:
a situaia financiar curent a solicitantului de credit i a oricrei persoane care constituie o garanie
personal;
b descriere a modalitilor de garantare pentru plata integrala a datoriei i, dup caz, o evaluare a
bunurilor ce fac obiectul garaniei;
c descriere a condiiilor creditului, cuprinznd valoarea creditului rata dobnzii, schema de
rambursare, obiectivul debitorului i scopul pentru care a solicitat creditul;
d documentele cu semnturile persoanelor care au autorizat acordarea creditului n numele bncii;
2.1.
Prin mostenire se intelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori mai
multe persoane in viata (persoane fizice, persoane juridice ,stat.)
Prin mostenire mai intelegem stingerea drepturilor si obligatiilor unei persoane cauzata de moartea
ultimei si nasterea unor drepturi si obligatii similare, prin continutul sau a unor drepturi si obligatii
analogice in activul persoanelor recunoscute de lege sau testament in calitate de mostenitori.
2.2.
Atit in cazul mostenirii legale cit si in cazul mostenirii testamentare, transmiterea patrimoniului
succesoral opereaza de drept din momentul deschiderii mostenirii. Totusi pentru a consolida acest titlu
mostenitorul are drept de optiune succesorala fie prin acceptarea mostenirii fie prin desfiintarea acetui titlu
prin renuntarea la mostenire.
Acceptarea succesiunii poate fi efectuata prin una din cele 2 modalitati:
-formal, adica depunerea declaratiei de acceptare a succesiunii la notar;
-de fapt, adica prin intrarea in posesia patrimoniului succesoral, care este insotita de actiunile legate
de administrarea si utilizarea acesteia.
Acceptarea succesiunii prin intermediul modalitatilor enumerate, indiferent de modalitatea aleasa de
mostenitor, trbuie efectuata in temren de 6 luni dupa deschiderea succesiunii. Semnatura mostenitorului pe
cererea de acceptare a succesiunii, trebuie efectuata notarial.
Pentru copiii pina la 14 ani cererea de acceptare a succesiunii se depune de catre parintii lor, infietori
sau tutori; pentru cetatenii recunoscuti de instanta de judecata fara capacitate de exercitiu, cererea de
acceptare a succesiunii se depune de tutorii lor. Minorii in visrsta de la 14-16 ani depun si semneaza cererea
personal, insa cu acordul parintilor (infietorilor, curatorilor).

Cererea de acceptare a succesiunii poate fi inaintat de catre reprezentatul mostenitorului, care

actioneaza in baza procurii.
Toate cererile de acceptare a succesiunii inaintate notarului se inregistreaza in registru de evidenta a
dosarelor succesorale.
In cererea de acceptare a succesiunii legale urmeaza a fi enumerati toti mostenitorii din clasa
chemata la succesiune (la succesiunea legala), iar in cererea de acceptare a succesiunii testamentare toti
mostenitorii care au dreptul la cota obligatorie la mostenire cu indicarea domiciliului.

Testul nr. 32
1. Forma testamentului.
1.1. Enumerai formele testamentului. - 3 puncte
Testamentul olograf testament scris in intregime personal, datat si semnat de testator
Autentic act juridic autentificat notarial , precumsi asimilat cu cel autentificat notarial.
Mistic testatorul poate intocmi test mistic, fara a permite altor pers, inclusiv notarului, de a lua cunostinta
de continutul acestuia.El trebuie sa fie scris, datat si semnat detestator, iar incalcarea acestor reguli atrage
nulitatea testamentului.
1.2. Caracterizai condiiile de validitate ale testamentului autentic. - 5 puncte
Testamentul autentic e actul juridic autentificat notarial .Testamentele cetatenilor RM care se afla in
strainatate pot fi autentificate decatre consulii misiunilor diplomatice.
Sunt asimilate celor autentificate notarial testamentele autentificate de : medicul principal , sef, adjuncti in
probleme medicale, capitanul navei sau aeronavei, daca testatorul se afla pe nava sau aeronava, seful
institutiei de privatiune de libertate, daca testatorul se afla in locurile de privatiune de libertate..
Testamentele asimilate celor autentificate notarial pot fi autentificate de pers de sus doar daca testatorul ce
se afla in inst. Respectiva e in imposibilitate de a autentifica testamentul la notar sau de a invita notarul in
institutie. Testamentul se intocmeste cu respectarea conditiilor generale stabilite de CC si legea cu privire la
notariat.Testamentul se intocmeste in 2 exemplare. La dorinta testatorului poate fi intocmit de terte pers,
notar sau de o pers imputernicita prin lege sa-l autentifice. Testatorul e obligat sa semneze personal
testamentul.. In cazul testamentului autentic se admite semnarea test de catre o terta persoana , daca
testatorul dintr-o cauza asimilata nu poate semna testamentul , la rugamintea notarului, in prezetna a 2
martori se semneaza test. In testament se indica motivele carora testatorul nu a putut semna testamentul.
Daca testatorul e nevazator sau analfabet lui i se va citi testamentul in preztna a 2 martori , iar in cazul cind
testatorul e surd mut sau surdomut si analfabet , la intocmire va asista un interpret special , facindu-se in
testametn aceasta mentiune. Faptul ca testatorul a admis prezenta pers in a carei favoare se testeaza, la
intocmirea test nu paote constitui temei de anulare a testamentului, daca ea nu a semnat test in locul
testatorului sau in calitate de martor.
e) 1.3. Stabilii corelaia dintre: tipul testamentului fora juridic a acestuia;
Tpul testamentului poate fi de 3 feluri: olograf, autentic, mistic. Toate 3 au forta juridica egala. Revocarea,
sau modificare aunui testament poate fi facuta prin orice forma testamentara.
f) testament autentic testamente asimilate cu cele autentice;
Testament autentic este cel autentificat notarial, iar legea mai permite si alte forme de testament asimilate
celor autentice. Ex: cele autentificate de capitanul navei (aeronavei, comandantul unitatii, institutului si
colegiului militar, seful institutiei de privatiune de libertate, medicul principal, seful adjunctii lor. Adica in
locul notarului aceste persoane la fel sunt abilitate sa autentifice testamentul. Lista este exhaistiva.
g) datarea testamentului valabilitatea acestuia;
Datare testamentului reprezinta momentul in care a fost intocmit de catre testator, dar valabilitatea acestuia
se refera daca testamentul este intocmit in conformitate cu prevederile legale, ori doar asa ar putea produce
efecte juridice in moemtnul deschiderii succesiunii.
h) semnarea testamentului imposibilitatea semnrii personale a acestuia de ctre testator.

O conditie estentiala este semnarea estamentului de catre testator. Exista situatii cand chiar daca testamentul
nu este semnat de insusi testatorul acesta se considera perfect valabil. Situatii ex: testatorul analfabet sau
surdomut, este nevoie de interpret si de persoana terta care sa semneze, in prezenta a 2 martori, sau daca
testatorul are deficiente locomotorii la bratele superioare la fel.

Contractul de societate civil.

A i B au ncheiat contract de societate civil, avnd drept obiect construcia i exploatarea unei case
de locuit pe terenul care aparinea lui A. Potrivit contractului, B urma s acopere toate cheltuielile legate de
construcia casei, urmnd s mpart n cote egale beneficiul obinut din nchirierea casei.
Dup expirarea a 5 ani participanii s-au certat, astfel c A ia interzis lui B s foloseasc terenul i
casa. B l-a acionat n judecat pe A, cernd restituirea a 90% din costul casei, anexnd facturile care
confirm c 60% din cheltuielile de construcie a casei au fost suportate de el. Totodat, prin munca sa
personal B a contribuit n mare msur la construcia casei.
2.1 Enumerai temeiurile de dizolvare a societii civile; - 3 puncte
Temeiurile de dizolvare a societatii civile sunte prevazute in CC , societatea civila se dizolva indiferent de
prevederile contractuale . Astfel temeiurile de dizolvare obligatorii sunt : 1)expirarea termenului pru care a
fost costituita societatea civila 2)declansarea procedurii lichidarii judiciare asupra patrimoniului soc.civile
3)imposibilitatea urmarii in continuare a scopului .
Daca contractul de soc civila nu contine clauze contrare, reprezinta temei de dizolvare si urmatoarele : 1)
moartea unui dintre asociati 2)declansarea lichidarii judiciare a patrimoniului unuia dintre asociati 3)
lipsirea unui asociat de capacitatea de exercitiu 4) rezilierea contractului
2.2 Caracterizai contribuiile asociailor i stabilii regimul juridic al patrimoniului comun; - 5 puncte
Din considerentul ca aportul asociatilor poate fi in forma de bunuri, bani sau prestarea unei acrtivitati ,
partile urmeaza a evalua valoarea baneasca a contributiei fiecaruia pru determinarea cotelor-parti ce le
apartin . Fiecare asociat este dator sa verse contributiile convenite prin contract pru constituirea fondului
comun al societatii civile. Contributiile pot consta din bunuri,inclusiv dr patrimoniale., dar pot sa-si aduca
aportul si prin munca, de asemenea contributia poate consta exclusiv din bani. Evaluarea contributiilor se
face prin intelegere comuna de catre participanti. Aceasta evaluare determina marimea contributiei si
respectiv marimeacotei procentuale a fiecarui participant in activitatea comuna. Si versamintele se prezuma
a
fi
legale
.
Componenta patrimoniului social e formata atit din drepturile patrimoniale , inclusiv si drepturi exclusive ,
bani
sau
informatie.
Deci , in functie de regimul juridic al dr civile care se transmit in patrimoniu social , aceste contributii
urmeaza un anumit regim prestabilit de exemplu transmiterea banilor in patrimoniul comun se efectueaza
conform
regulilor
.
Bunuri mobile sau imobile - vinzare cump sau locatiune daca partile urmaresc doar utilizarea lor.
Serviciile sau munca se presteaza sau se efectueaza in baza de antrepriza sau prestari servicii .
Distribuirea proportionala a cistigurilor precum si suportarea proportionala a pierderilor. Fapt generat de
utilizarea in comun a patrimoniului social , precum si a beneficiilor care rezulta din acestea. . Administrarea
in comun a patrimoniului si a gestiunii afacerilor , ceea ce inseamna ca societate civila urmeaza a fi
administrata de catre toti participantii care au dreptul la vot conform cotelor de participare sau altor
intelegeri dintre ei.
2.3 Soluionai spea. - 7 puncte ??????

Testul nr. 33
1. Relatai noiunea contractului de administrare fiduciar. - 3 puncte
Prin contractul de administrare fiduciar, o parte (fondator al administrrii, fiduciant) pred bunuri n
administrare fiduciar celeilalte pri (administrator fiduciar, fiduciar), iar aceasta se oblig s administreze
patrimoniul
n
interesul
fondatorului
administrrii.
Prin contract poate fi desemnat n calitate de beneficiar un ter, care poate nainta pretenii proprii fa de
administratorul fiduciar. Unii autori considereain anumite cazuri raport de adm fiduc pot aparea si in
bazaaltor temeiuri decit contractul.
2.Determinai caracterele juridice i particularitile contractului de administrare fuduciar. - 5
puncte
Caracterele juridice:
1) Contract real (se considera incheiat din momentul transmiterii bunului in administrare fiduciara, sau daca
necesita inregistrare bunul, contr se considera incheiat din mom inreg bun)
2) Cu titlu gratuit (de regula), dar poate fi si cu titlu oneros (daca e prev in contract/lege)
ex. Legea cu privire la fondurile de investitii (oneros)
3) Sinalagmatic, unii cred ca e asa doar daca e cu titlu oneros
4) Cu executare succesiva (cu execute in timp a mai multe prestatii)
5) benevol (contractual) obligatoriu (daca e prevazut in lege)
6) netranslativ a dreptului de proprietate
PArticularitati :
Deseori proprietarul unui patrimoniu sau persoana determinat de ctre acesta "nu dispun de timp,calificare,
ba chiar i competen n ceea ce privete administrarea proprietii. Anume din aceste considerente este
raional de a recurge la institutul administrrii fiduciare, deoarece acesta permite proprietarului de a obine
foloase nefiind implicat n procesul de administrare a patrimoniului su.Institutul administrrii fiduciare este
foarte util n ceea ce privete administrarea i ngrijirea patrimoniului proprietarului, fapt ce ne determin s
credem, fr ndoial, n succesul acestei novaii a legislaiei civile naionale.Administrarea fiduciar a
patrimoniului fiduciantului presupune nfptuirea de ctreadministratorul fiduciar att a actelor juridice, ct
i a celor materiale.
Prin cotnr de adm fiduciara bunurilesunt transmise administratorului fiduciary nu in proprietate, cid oar pru
infaptuirea pe un termen determinat sau nedeterminat a gestionarii acestor bunuri in interesele fondatorului
administrarii, sau in interesele altei pers indicate de acesta.
Regimul special al bunurilor transmise in adm fiduciara , bunuri care sunt separate de patrimonial
administer
fiduciary,
nu
intra
in
proprietatea
acestuia.
3 Evideniai principalele deosebiri i asemnri a contractului de administrare fiduciar cu alte
instituii de drept civil (mandat, comision, agenie, etc.). - 7 puncte
Deosebirea contractului de administrare fiduciar fa de alte contracte ce fac parte din familiacontractelor
de prestri servicii comport unele trsturi juridice specifice care-1 individualizeazdup cum
urmeaz:1) contractul de administrare fiduciar presupune svrirea de ctre administratorul fiduciar atta
actelor juridice, ct i actelor materiale n ceea ce privete bunurile transmise n
administrarefiduciar;2) actele ntreprinse de ctre fiduciar n ordinea administrrii bunurilor fiduciantului
suntsvrite n numele administratorului fiduciar, n-spe riscul i n interesul fondatoruluiadministrrii
fiduciare;3) contractul de administrare fiduciar poate fi executat att n interesul fondatoruluiadministrrii

fiduciare, ct i n interesul unei tere persoane desemnate de ctre acesta;4) transmiterea bunurilor n
administrare fiduciar este o form de realizare a mputernicirilor proprietarului acestor bunuri, acesta
determinnd scopul constituirii administrrii fiduciare ivolumul mputernicirilor transmise
administratorului fiduciar;5) transmiterea bunurilor n administrare fiduciar nu comport trecerea dreptului
de proprietateasupra acestor bunuri de la fiduciant la fiduciar, deoarece nsi actul de transmitere
constituiedoar o premis care-i ofer fiduciarului posibilitatea de a-i executa obligaiile i a-i
exercitadrepturile nscute din contractul de administrare fiduciar.Respectiva trstur a contractului de
administrare fiduciar l deosebete pe acesta de contracteletranslative de bunuri (de proprietate sau de
posesie i folosin), n care transmiterea bunului esteechivalent executrii obligaiilor contractuale de
ctre o parte contractant. Cu toate acestea, proprietarul bunurilor transmise n administrare fiduciar
(fiduciantul) nu-i poate exercitadrepturile ce constituie des-membrmintele dreptului de proprietate atta
timp ct este n vigoarecontractul de administrare fiduciar.
Administrarea fiduciara
Administer fduciar nu dobindeste atributele de
posesie,folosinta sidispozitie, ci dobindeste doar
imputernicirea de a le exercita
Dminsitr fiduciary exercita atributele drde
proprietate doar in interesele fondatorului
administrarii sau in interesele pers indicate de catre
acesta
Dr de administrare fiduciara este un drept
obligational continutul caruia este stability nu doarde
lege, ci si de contractual dintre fondatorul
administrarii si adm fid

Gestiunea economica
Pers respective(gestionarul) dobindeste un drept real
limitat,care este constituit din atributele de
posesie,folosinta si dispozitie
Atributele de posesie,folosinta si dispozitie sunt
exercitate nu doar in itneresele propr ci si in interes
propriu.

Administrare fiduciara
Adm fiduciara intotdeauna presupune folosirea
patrimoniului in vederea obtinerii venitului

Agentia
Agentul savirseste doar acele fapte material care le
insotesc pe acele juridice si nu sunt legate de
folosirea patrimoniului principalului in vederea
obtinerii beneficiului
Agentul. De regula, poate doar sa dispuna de
patrimonial principalului

Adm
fiduciary
exercita
toate
atributiile(posesie,folosinta,dispo)
asupra
patrimoniului fondatorului administrarii
Adm fiduciar poate actiona doar din nume propriu,
nu si din numele fondatorului administrarii

Dr ded gestiune economica este un dr real, continutul

si limitele exercitarii caruia sunt stabilite de lege.

Agentul
are
imputerniciri
permanente
de
intermediere, de incheiere decontracte comerciale cu
bunuri si servicii in numele sip e contul unei alte
intreprinderi.

2. Dispoziii generale privind motenirea testamentar.

2.1 Definii testamentul. - 3 puncte
Testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil i personal prin care testatorul dispune cu titlu
gratuit, pentru momentul ncetrii sale din via, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.
2.2 Caracterizai caracterele juridice ale testamentului. - 5 puncte
Caractere juridice :
a) test e un act juridic care consemneaza o manifestare de vointa a testatorului cu intentia de a produce
efecte juridice
b) test e un act juridic unilateral, deoarece exprima o singura vointa a testatorului, generatoare de efecte
juridice, indiferent de manifestarea de vointa a viitorilor mostenitori
c) act juridic cu titlu gratuit
d) act juridic personal, nefiind susceptibil de a fi incheiat prin reprezentatnt si nici nu poate dispune 2
pers printr-un singur testament
e) act juridic solemn, pru a produce efecte juridice, vointa testatorului trebuie sa fie exprimata in una
din formele prevazute de lege
f) test e un act juridic pe cauza de moarte, produce efecte juridice odata cu decesul testatorului

g) act juridic revocabil, testatorul dispunind de dreptul de a reveni oricind asupra continutului acestuia,
de a-l moodifica ori de a-l revoca.
2.3 Stabilii corelaia dintre: - 7 puncte
a) testament capacitate de a testa;
Persoana trebuie s aib capacitate de a testa cnd i manifest voina, adic la momentul ntocmirii
testamentului. Pentru validitatea testamentului este necesar ca persoana s aib nu numai capacitate deplin
de exerciiu dar s aib i descernmnt, adic s poat s contientizeze aciunile sale i s le dirijeze, fiind
n stare s aprecieze efectele juridice ale manifestrii sale de voin.
Persoana care nu poate aprecia
efectele juridice ale manifestrii de voina din cauza dereglrilor psihice, alienaiei sau debilitii mintale,
strii vremelnice de incontiin, hipnozei, beiei alcoolice, folosirii de stupifiante, etc., nu poate dispune
prin testament.Testamentul ncheiat cu nclcarea prevederilor privind capacitatea de exerciiu sau lipsei de
descernmnt este nul.
b) libertate testamentar rezerv succesoral;
innd cont de principiul libertii testamentare, testatorul poate include n testament o varietate de
dispoziii. El poate desemna una sau mai multe persoane care, la decesul su, urmeaz s dobndeasc
cu titlu gratuit patrimoniul su. Testamentul trebuie s cuprind elemente cu ajutorul crora se vor
identifica motenitorii.
Testatorul poate determina n testament cotele succesorale pentru motenitorii desemnai sau poate
determina expres partea care-i revine fiecrui motenitor. Drept urmare, testamentul poate fi universal (cnd
un motenitor culege ntreaga motenire), cu titlu universal (motenitorului i se atribuie o cot- parte din
motenire) i cu titlu particular (motenitorului i se atribuie un bun sau anumite bunuri determinate, privite
izolat). n cazul in care testatorul a desemnat civa motenitori, fr a indica cota-parte a fiecrui,
patrimoniul succesoral se mparte egal ntre motenitori.Rezerva succesorala e parte din averea succesorala
care prin lege se atribuie(indiferent de vointa testatorului) mostenitorilor rezeervatari, limitindu-i astfel
tetatorului dr de dispozitie prin testament/
c) substituirea motenitorului testamentar renunare la motenire;
Renuntarea la mostenire e manifestaera de vointa a mostenitorului (legal sau testamentar) prin care persoana
isi exteriorizeaza refuzul de a primi patrimoniul succesoral.Renuntarea lamostenire e actul de optiune
succesorala expres si solemn, prin care succesorul repudiaza mostenirea, in termenul de optiune succesorala,
desfiintind cu efect retroactiv, vocatia sa succesorala.Decizia succesoruluide a renunta la mostenire are
labazaratiuidintre cele mai variate, insa decele mai multe ori o astfel de optiune e determinata de
insolvabilitatea mostenirii. . Substituirea succesoral constituie o dispoziie special prin care testatorul
desemneaz n subsidiar un al doilea motenitor, denumit substituit, care va primi bunurile testate, dac
primul motenitor nu le va primi.
Substituirea succesorului se admite, dac primul succesor:
a) a decedat pn la deschiderea motenirii; b) nu accept sau renun la motenire;
c) este privat de
dreptul la motenire ca succesor nedemn n temeiul Art.1434.
Testatorul poate desemna substituitul
numai n baza temeiurilor enumrate. Dac testatorul nu va indica nici unul din aceste temeiuri n testament,
substituitul se consider c are vocaie succesoral, dac primul motenitor nu a primit motenirea n baza
unuia din aceste temeiuri.Substituit poate fi orice persoan fizic sau juridic, iar dreptul lui la motenire
apare din momentul decesului testatorului.
d) nedemnitatea succesoral dezmotenire.
Cazurile de nedemnitate sunt stabilite expres in CC si anume nu pot fi mostenitori legali sau testamntari pers
care a comis intentionato infr sau o fapta amorala impotriva ultimei vointe, exprimate in testamentdaca aeste
circumst sunt constatte d inst dejud si a pus intentionat piedici in calea realizarii ultimei vonte a celuice a
lasat mostenirea. Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor parintii decazuti din drepturi parintesti, care la
data dechiderii succesiunii sunt restabiliti in drepturi
Si nici parintii sau copii maturi care s-au eschivat cu rea-credinta de la executare obligatiei de intretinere a
celui e a asat mostenirea . Actiuenad e constatare a nedemnitatii succesorale trebuie sa fie intentata de
persoana interesata in termen de 1 an din data deschiderii mostenirii.. Dezmostenirea e dispozitia
testamentara a celui ce lasa mostenirea princareel inlatura dela mostenire mostenitorii legali, astfel
dezmostenirea poate fi expresa si tacita. Cea expresa cind testatorul dispune expres , prin dispozitie

testamentara inlaturarea de la mostenire a mostenitorului,most legali, iar tacita cind testatorul dispune
indirect, prin dispozitie testamentara inlaturarea de la mostenire a nmostenitorului, mostenitor legali
Testul nr. 34
1. Contractul de agenie comercial.??????????
1.1.

Noiunea contractului de agenie comercial i expunei elementele acestui contract; - 3 puncte

Contractul de agenie este contractul prin care o parte, denumit comitent, mputernicete n mod statornic
cealalt parte, denumit agent, s negocieze afaceri sau s negocieze i s ncheie afaceri n numele i pe
seama comitentului, n schimbul unei remuneraii
Prile contractului de agenie sunt comitentul i agentul.
Comitent poate fi orice comerciant interesat s beneficiaze de serviciile unui intermediar profesionist pentru
vnzarea mrfurilor i prestarea serviciilor care reprezint obiectul activitii sale comerciale.
Calitatea de agent o poate avea un comerciant persoan fizic sau persoan juridic, care n mod
independent, permanet i profesional, desfar activitate de intermediere n favoarea comercianilor[6].
Legea nr. 509/2002, art. 2 alin. 2, precizeaz c Nu constituie agent, n nelesul prezentei legi, persoana
care:are calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice i atribuii de reprezentare a
acesteia;este asociat sau acionar i este mputernicit n mod legal s i reprezinte pe ceilali asociai sau
acionari;are calitatea de administrator judiciar, lichidator, tutore, curator, custode sau sechestru, n raport cu
comitentul.
a. mputernicirea
n contractul de agenie trebuie s fie prevzute:
clauze referitoare la obiectul mputernicirii date agentului;
negocierea cu terii a condiiilor unor contracte:
negocierea sau ncheierea unor contracte cu terii;
elementele eseniale ale viitoarelor acte juridice avute n vedere;
zona geografic de exercitare a mputernicirii.
c. Clauze de neconcuren
Legea nr. 509/2002 definete clauza de neconcuren: prin clauza de neconcuren se nelege acea
prevedere contractual al crei efect const n restrngerea activitii profesionale a agentului pe perioada
desfurrii i/sau ulterior ncetrii contractului de agenie.
Clauza de neconcuren trebuie redactat n scris, sub sanciunea nulitii.
Clauza de neconcuren se aplic doar pentru regiunea geografic sau grupul de persoane i regiunea
geografic la care se refer contractul de agenie i doar pentru bunurile i serviciile n legtur cu care
agentul este mputernicit s negocieze i s ncheie operaiuni; orice extensiune a sferei clauzei de
neconcuren este anulabil la cererea agentului.
Restrngerea activitii prin clauza de neconcuren nu se poate ntinde pe o perioad mai mare de 2 ani de
la data ncetrii contractului de agenie.
d. Remuneraia
Remuneraia agentului const fie ntr-o sum fix, fie ntr-un comision, fie n parte o sum fix i n parte un
comision, potrivit acordului prilor. art. 10 alin. 1 din Legea nr. 509/2002
Prin comision se nelege orice form de remuneraie al crei cuantum se obine prin raportare la volumul
sau la valoarea operaiunilor, este definiia prevzut n art. 11 alin. 1 din Legea nr. 509/2002.
Potrivit art. 10 alin. 2 din lege, n lipsa unor prevederi legale sau a unor stipulaii derogatorii agentul are
dreptul de a primi o remuneraie n conformitate cu uzanele comerciale ale zonei i sectorului de pia n

care acesta opereaz. In absena unor asemenea uzane agentul este ndreptit s primeasc o remuneraie
corespunztoare, innd seama de toate aspectele caracteristice operaiunilor efectuate.
e. Durata contractului
Art. 18 din Legea nr. 509/2002, prevede: Contractul de agenie ncheiat pe perioad determinat sau
nedeterminat, inclusiv modificrile i adugrile ulterioare, poate fi probat numai prin nscris, indiferent de
valoarea acestuia, att n raporturile dintre pri, ct i fa de teri.
Contractul de agenie pe durat determinat care continu s fie executat de pri dup expirarea sa se
consider transformat automat ntr-un contract pe durat nedeterminat. (art. 19)
Forma contractului
Contractul de agenie se ncheie n form scris, datorit necesitii efecturii unor modificri i adugiri
ulterioare. Indiferent de valoarea contractului, acesta poate fi probat numai prin nscris. Forma scris este
cerut ad probationem , absena nscrisului afecteaz proba existenei sale.
1.2.
Caracterizai rezilierea contractului. Efectele rezilierii. Indemnizaia de clientel; - 5 punct ?????
prin reziliere- Oricare dintre pri poate rezilia contractul de agenie fr preaviz sau nainte de expirarea
termenului contractului, n cazul unei nendepliniri din culpa grav a obligaiilor contractuale de ctre
cealalta parte.
1.3. Delimitai contractul de agenie comercial de: ?????
- contractul de intermediere comercial;
- contractul de mandat;
- contractul de comision. - 7 puncte
2. Motenirea legal.
2.1 Stabilii principiile motenirii legale. - 3 puncte
1)Principiul prioritatii clasei de mostenitori clasele de mostenitori sunt chemate sa culeaga patrimoniul
succesoral numaicite una, in ordinea de preferintastabilita de CC.
2)Pr proximitatii gradului de rudenie intre rudele din aceeasi clasa in cazul in care din cadrul aceleiasi
clase fac parte mai multi mostenitori, rudele de grad mai apropiat cu cel ce lasa mostenirea ii inlatura de la
succesiune pe cei de grad mai indepartat.Acest principiu se aplica exclusiv in privinta ascendentilor ordinari.
3)Pr egalitatii rudele de acelasi grad chemate la mostenire impart mostenirea in parti egale. Sotul
supravietuitor , fiind mostenitor de clasa I va culege o cota egala cu copii si parintii celui care lasa
mostenire.
2.2 Caracterizai clasele de motenitori legali. - 5 puncte
Clasa nti de motenitori, constituit din descendeni, soul supravieuitor i ascendenii privilegiai celui
ce a lsat motenirea. Din categoria descendenilor fac parte copii celui care a lsat motenirea. Copiii pot fi
din aceeai cstorie, din cstorii diferite sau din afara cstoriei, cu singura condiie ca filiaia s fie
stabilit potrivit legii. Copiii nfiai tot fac parte din aceast clas, or, adoptatul i descendenii lui prin
efectul adopiei, dobndesc, aceleai drepturi pe care le au copii din cstorie fa de prinii lor. Tot la clasa
nti de motenitori se atribuie ascendenii privilegiai ai defunctului - prinii lui (tatl i mama), din
cstorie, din afara cstoriei sau adoptivi. Prinii naturali ai celui adoptat i celelalte rude 34 de snge pe
linie ascendent, precum i surorile i fraii lui de snge nu motenesc dup moartea celui adoptat sau a
descendenilor lui.
Soul supravieuitor, dei nu este rud cu defunctul, este chemat la motenire ca motenitor de clasa nti.
Unica condiie impus de lege este ca, la momentul deschiderii succesiunii, acesta s se fi aflat n cstorie
legal. Sunt asimilate cstoriei nregistrate la organele de stare civil cstoriile ncheiate prin ritual
religios nainte de nfiinarea organelor de stare civil, precum i raporturile conjugale de fapt, aprute pn

la 8 iulie 1944. Cstoria declarat nul nu produce efecte succesorale. Potrivit art. 1503 CC, soul
supravieuitor pierde dreptul la succesiune dac au existat motive pentru declararea nulitii cstoriei i a
fost intentat o aciune n acest sens. Soul supravieuitor poate fi privat de dreptul la succesiune legal, dac
printr-o hotrre judectoreasc definitiv se va constata c defacto cstoria cu defunctul a ncetat cu 3 ani
nainte de deschiderea succesiunii i soii au locuit separat.
h) Clasa a doua de motenitori, constituit din colateralii privilegiai (fraii i surorile) i ascendenii
ordinari (bunicii din partea tatlui i al mamei). Sunt frai i surori persoanele care au aceiai prini sau cel
puin un printe comun. Fraii i surorile pot fi att din cstorie, din afara cstoriei, ct i din adopie.
i) Clasa a treia de motenitori, format din colateralii ordinari (unchii i mtuile) ai defunctului.Este
indifferent daca rudenia dintre acestia si defunct este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie.
Incazul cind nu exista mostenitori din priemle 2 clase legeacheama la mostenire a 3 clasa. Ei pot veni atit in
nume propriu , cit si prin reprezentare.
2.3 Stabilii efectele reprezentrii succesorale i limitele reprezentrii succesorale. Delimitai
reprezentarea succesoral de transmisia succesoral. - 7 puncte
Efectele reprezentrii succesorale
Descendentul reprezentant urc n drepturile ascendentului su reprezentat, culegnd motenirea ce i sar fi cuvenit acestuia, dac nu ar fi fost nedemn fa de defunct sau decedat. Reprezentarea succesoral
produce efecte generale i efecte particulare.
A. Efectul general n cazurile n care opereaz reprezentarea succesoral, motenirea se mparte pe tulpin.
Astfel, reprezentanii, indiferent de numrul lor, vor lua parta din motenire ce s-ar fi cuvenit ascendentului
reprezentant dac ar fi fost n via la deschiderea motenirii. n consecin, n cazul reprezentrii a dou sau
mai multor persoane decedate sau nedemne, la data deschiderii motenirii, reprezentanii lor vor mpri
motenirea pe tulpini. Prin tulpin se nelege: - nuntrul clasei nti, descendentul de gradul nti care
culege motenirea sau este reprezentat la motenire; - nuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de
gradul al doilea care culege motenirea sau este reprezentat la motenire. Dac aceeai tulpin a produs mai
multe ramuri, n cadrul fiecrei ramuri subdivizarea se face tot pe tulpin, partea cuvenit descendenilor de
acelai grad din aceeai ramur mprinduse ntre ei n mod egal. Odat cu drepturile pe care le dobndesc
prin reprezentare, motenitorii rspund i de pasivul succesiunii.
B. Efectul particular al reprezentrii succesorale Copiii nedemnului concepui nainte de deschiderea
motenirii de la care nedemnul a fost exclus, sunt obligai s raporteze, la motenirea lsat de nedemn,
bunurile pe care le-au motenit prin reprezentarea nedemnului, dac vin la motenirea lui n concurs cu ali
copii ai si, concepui dup deschiderea motenirii de la care a fost nlturat nedemnul. Raportul bunurilor
motenite prin reprezentarea nedemnului se face numai n cazul i n msura n care valoarea acestora a
depit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit s l suporte ca urmare a reprezentrii.
Raportul bunurilor motenite prin reprezentarea nedemnului este supus reglementrilor cuprinse n seciunea
dedicat raportului donaiilor.
Transmisia succesoral
Dac motenitorul a decedat dup deschiderea succesiunii i pn la acceptarea motenirii, dreptul de a
primi cot succesoral trece la motenitorii si (transmisia succesoral). Succesorii motenitorului
decedat trebuie s accepte motenirea n partea rmas din termenul stabilit pentru acceptare. Dac
acest termen este mai mic de 3 luni, el se prelungete pn la 3 luni.
La expirarea termenului prevzut la alin.(1), succesorii motenitorului decedat pot fi recunoscui de
instana de judecat c au acceptat succesiunea dac instana va considera cauzele omiterii termenului
ntemeiate.
Dreptul motenitorului da a primi o parte din motenire n calitate de cot din rezerva
succesoral nu se transmite motenitorilor lui.
Transmisia succesoral poate fi i succesiv.

Menionm, c transmisia succesoral opereaz chiar dac, motenitorul decedat nunutrul termenului de
prescripie a dreptului de opiune succesoral de 6 luni nu a exercitat acest drept, nici nu a acceptat-o, dar
nici nu a renunat. Fiindc din patrimoniul transmisiei succesorale face parte i acest drept de opiune, care
poate fi exercitat de beneficiarul transmisiei succesorale, n perioada rmas pn la mplinirea termenului
de prescripie. Dac, ns, termenul de opiune este expirat, beneficiarul transmisie succesorale trebuie s
dovedeasc c motenitorul a acceptat motenirea n termen sau c a murit nainte de expirarea termenului i
acceptarea a fost fcut de el, n caz contrar, stingndu-se, prin prescripie, titlul su de motenitor.
n cazul motenirii prin transmisie succesoral, termenul se calculeaz tot de la data deschiderii succesiunii,
motenitorii, care motenesc prin transmise succesoral, avnd la dispoziie termenul rmas pentru
exercitarea dreptului de opiune succesoral, termenul pe care l mai avea succesibilul la data morii sale, iar
dac acest termen este mai mic de trei luni, el se prelungete pn la trei luni.
Reprezentarea succesoral constituie un beneficiu al legii, n virtutea cruia un motenitor mai ndeprtat n
grad urc n locul i gradul ascendentului su, care este decedat la data deschiderii motenirii, pentru a
culege, n concurs cu motenitorii mai apropiai n grad, partea care s-ar fi cuvenit celui pe care l reprezint,
dac s-ar fi aflat n via.
Reprezentarea succesoral este o instituie juridic aparte i este altceva dect ceea ce se nelege, n
mod obinuit, n dreptul civil prin reprezentare.
Instituia reprezentrii succesorale, este de natur a mri cercul motenitorilor legali.
Reprezentarea succesoral este admis n dou cazuri i anume:
-n linie dreapt, n privina descendenilor copiilor defunctului;
-n linie colateral
-

descendenii frailor i surorilor celui care las motenirea pn la gradul IV i pot reprezenta pe
ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii;
- descendenii unchilor i mtuilor a celui care las motenirea pn la gradul IV (verii) i pot
reprezenta pe ascendenii lor decedai la data deschiderii motenirii
Normele care reglementeaz instituia reprezentrii succesorale snt de strict interpretare i, prin
urmare, numrul eventualelor rude, care s-ar bucura de acest beneficiu al legii nu poate fi mrit.
n cazurile n care reprezentarea succesoral este permis de lege, aceasta opereaz de drept i
imperativ.
Regulile reprezentrii succesorale nu pot fi modificate prin voina defunctului, iar voina
reprezentanilor poate influena regulile reprezentrii succesorale numai prin faptul renunrii la motenire,
dar nu i prin faptul acceptrii acesteia cu efecte pariale sau sub condiie.

Testul nr. 35
1. Responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral.
1.1. Definii pasivul succesoral. - 3 puncte
Pasivul succesoral cuprinde datoriile motenirii, adic acele obligaii patrimoniale ale defunctului care,
indiferent de izvorul lor, exist n patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii. n pasivul
succesoral nu se includ obligaiile personale ale defunctului, care se sting prin deces (obligaii legale de
ntreinere sau obligaii contractate intuitu personae). Pasivul succesoral se divide de drept din momentul
deschiderii succesiunii, motenitorii fiind obligai la plata datoriilor proporional cu partea ce le revine din
motenire (art. 1540 CC). n cazul n care patrimoniul succesoral trece statului, el va rspunde pentru
pasivul succesoral ca i ceilali motenitori.
1.3.

mprirea datoriilor celui ce a lsat motenirea ntre motenitori. Mrimea n care

motenitorii satisfac preteniile creditorilor celui ce a lsat motenirea. - 5 puncte
Motenitorii sunt responsabili de pasivul succesoral, proporional cotei fiecruia, n limita activului
patrimonial. Defunctul poate schimba prin testament responsabilitatea motenitorilor de pasivul succesoral,
oblignd unul sau mai muli motenitori s achite integral sau parial datoriile sale. Dac pasivul patrimonial
depete activul, motenitorul va trebui, potrivit art. 1541 CC s fac dovada acestui fapt, cu excepia
cazurilor n care notarul a ntocmit un inventar al patrimoniului succesoral. Pornind de la prevederile art.
1543 CC, motenitorii sunt obligai s ntiineze creditorii celui ce a lsat succesiunea despre deschiderea
succesiunii, dac au cunotin despre datoriile defunctului.
1.3. Stabilii natura juridic a termenului n care creditorii celui ce a lsat motenirea trebuie s
nainteze pretenii. Consecinele omiterii acestui termen de ctre creditori. - 7 puncte
Creditorii defunctului, sub sanciunea pierderii dreptului, urmeaz s nainteze preteniile sale motenitorilor
care au acceptat succesiunea n termen de 6 luni din momentul n care au aflat despre deschiderea
succesiunii. Dac nu a tiut despre deschiderea succesiunii, termenul de naintare a preteniilor este de 1 an
de la deschiderea succesiunii. Termenul de naintare a preteniilor este termen de perimare, omiterea lui
producnd efectul pierderii dreptului de a nainta pretenii. Asupra acestui termen nu se extind regulile de
suspendare i ntrerupere a 48 termenului de prescripie. El nu poate fi prelungit nici atunci cnd a fost omis
din motive ntemeiate (p. 65 al Hotrrii Plenului Curii Supreme de Justiie din 03.10.2005). Creditorii pot
nainta pretenii chiar dac obligaia nu a ajuns la scaden. Potrivit art. 1546 CC, n acest caz, motenitorii
sunt n drept de a amna executarea pn la scaden. Termenul de 6 luni, n conformitate cu art. 1545 CC,
nu se extinde asupra preteniilor privind cheltuielile de ntreinere i tratament din timpul ultimei boli a
defunctului, de achitare a salariului, a cheltuielilor de nmormntare, de paz i administrare a patrimoniului
succesoral, precum i asupra cererilor terilor de recunoatere a dreptului de proprietate i solicitarea averii
deinute cu titlu de proprietate. Aceste pretenii pot fi naintate n cadrul termenului general de prescripie.
Preteniile creditorilor se satisfac printr-o plat unic, dac acordul dintre motenitori i creditori nu prevede
altceva.
2. Contractul de servicii turistice.
2.1. Noiunea i caracterele contractului. Indicai izvoarele de reglementare juridic a acestuia. - 3
puncte
n cadrul contractului de servicii turistice, o parte ,organizatorul cltoriei (agentul turistic) se oblig s
acorde celeilalte pri, turistului, serviciile stipulate n contract iar turistul se oblig s achite costul lor.
Caracterele juridice :
Numit corespund unei operatiuni juridice determinate , acele contr care sutn expres reglementate de
prevederile CC si alte acte normative, fiind calificate prin denumiri speciale ce determina cu titlu supletiv un
spectru exhaustive de operatii juridice valabile

Comutativ- contr in care existenta si intinderea prestatiilor datorate de catre parti sunt certe si pot fi
apreciate chiarla momentul incheierii contract.
Consensual- legislatia nationala nu cere o forma speciala(contractual va fi valabil incheiat prin simplul
accord de vointa al partilor exprimat in scris)
Oneros turistul beneficiaza de serviciile prestate in schimbul unui pret
Sinalagmatic- partile contr sunt obligate reciprocsi corelativ.
Cu executare succesiva- contr deserv turist presupune mai multe servicii turistice prestate pe parcursul unei
perioade de timp stabilite in contract prin acordul partilor.
De consumatie- este incheiat intre un comerciant-agentul touristic, siun consummator- turistul- pers fizica
caruia I se presteaza servicii pru necesitatile personale.
Izvoare : CC, legea nr 352/2006
2.2. Determinai coninutul obligaiilor agentului turistic. - 5 puncte
Obligatii precontractuale sau informationale
Oblig informationale dupa incheiereacontr, dar pina la inceputul calatoriei
Obligatii contractuale
Obligatii postcontractuale
Agentul este obligat saprezitne clientului in scris sau in orice alta forma adecvata o informatie despre :
a)timpul i locul staionrilor intermediare i al jonciunilor de transport, precum i detaliile amplasrii
clientului n interiorul vehiculului (cabin pe nav, compartiment n tren etc.);
b) numele, adresa i numrul de telefon al reprezentanilor locali ai organizatorului sau, n absena
acestora, datele de identificare ale ageniei locale creia i se va adresa clientul la necesitate. n cazul absenei
unor astfel de reprezentani sau agenii, clientul urmeaz s fie informat despre datele de contact cu
organizatorul;
b) numele, adresa i numrul de telefon al reprezentanilor locali ai organizatorului i/sau detailistului ori,
n absena acestora, datele de identificare ale ageniei locale creia i se va adresa clientul la necesitate. n
cazul absenei unor astfel de reprezentani sau agenii, clientul urmeaz s fie informat despre datele de
contact ale organizatorului i/sau detailistului;
c) n cazul cltoriei unor minori datele de contact direct cu minorul sau cu persoana responsabil de el la
locul
de
destinaie;
d) posibilitatea procurrii poliei de asigurare care s acopere, n caz de accident sau boal,
responsabilitatea clientului pentru faptul c a renunat la cltorie, precum i alte cheltuieli.
d) posibilitatea procurrii poliei de asigurare care s acopere costurile n caz de reziliere a contractului de
ctre client conform art. 1143 sau costurile de asisten, inclusiv taxele de repatriere, n caz de accidentare
sau de boal, precum i alte cheltuieli.
- s ncheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat i s elibereze vouchere turistice;
-s presteze n totalitate serviciile prevzute n contractul de servicii turistice;
-s repare prejudiciile cauzate turitilor n cazurile de nclcare a clauzelor contractului de servicii turistice;
-s pstreze confidenialitatea numelor i adreselor clienilor lor, cu excepiile prevzute de legislaie;
- s asigure exploatarea durabil i conservarea patrimoniului turistic, precum i protecia mediului;
- s prezinte organelor de statistic i Ministerului Culturii i Turismului dri de seam statistice i
financiare n termenele stabilite prin lege.
2.3. Formulai particularitile contractului de servicii turistice evideniind principalele deosebiri i
asemnri a prezentului contract cu alte contracte de prestri servicii. - 7 puncte
Delimitarea de contractul de vnzare cumprare
Contractele de servicii turistice i cele de vnzare cumprare acumuleaz un ir de asemnri i deosebiri.
Din prima categorie comun face parte caracterul bilateral al acestor contracte, posibilitatea de participare a
mai multor persoane din partea att a cump- rtorului, ct i a turistului, sau ncheierea unui contract n
folosul unui ter. Este posibil varianta ncheierii, de asemenea, a ambelor contracte n favoarea unui grup
de persoane fizice (angajaii unei ntreprinderi sau minori, pensionari n calitate de turiti) sau procurarea
unei cldiri care s fie amenajat cu destinaie de grdini de copii, sal de spoit, bibliotec i la care s
aib acces copiii din familiile social vulnerabile dintr-o localitate, sau fr aceast clauz special. O
asemnare ntre contractul de servicii turistice i unele varieti ale contractului de vnzare cumprare este
faptul c ambele, n afar de normele generale stipulate n Codul civil, snt reglementate de unele acte
normative speciale, aprobate de guvern, ministere i departamente. Ambele contracte snt cu titlu oneros, cu

deosebirea c achitarea bunului procurat are loc imediat dup ncheierea contractului i transmiterea
bunului, pe cnd n contractul de servicii turistice achitarea are loc n avans, nainte de prestarea serviciilor,
cu excep- ia achitrii ulterioare a unor servicii prestate suplimentar fa de cele prevzute n contract, la
solicitarea turitilor. Si n contractul de vnzare-cumprare poate avea loc, n unele cazuri, achitarea preului n avans sau n rate. poate fi delimitat de contractul de vnzare cumprare i prin obiectul
contractului, care are un caracter complex i care include o totalitate de servicii prestate pe tot parcursul
executrii contractului. Prin acest element el se deosebete de obiectul contractului de vnzare cumprare,
care exist n realitate n momentul ncheierii contractului i se transmite n proprietatea cumprtorului
imediat dup ncheierea contractului, cu careva excepii (bunoar, cnd bunul vndut este transmis ntr-un
loc sau ntr-un moment expres stipulate n contract).
Delimitarea de contractul de locaiune
Contractul de servicii turistice are ceva comun cu locaiunea n ceea ce privete folosirea temporar a unui
bun care aparine cu titlu de proprietate unei alte persoane; bunoar, folosirea spaiului locativ i a altor
obiecte din hoteluri, case de odihn, sanatorii. Asemnarea acestor contracte se manifest i prin modul de
executare a obligaiilor de ctre o parte contractual, care are loc pe toat durata contractual. Deosebirea
fa de locaiune se manifest prin faptul c termenele locaiunii snt mult mai mari, maximal pn la 99 de
ani. Mai mult dect att, contractul de locaiune poate fi ncheiat i pe un termen nedeterminat, fapt care nu
este caracteristic pentru raporturile turistice. Delimitarea contractului de servicii turistice de locaiune poate
avea loc i dup alte criterii, bunoar, dup obiect. n locaiune obiectul contractului este un bun determinat
individual, pe cnd n raporturile turistice poate fi individualizat doar o parte a obiectului contractului,
bunoar, casa de odihn, hotelul, staia balnear, sanatoriul, n rest obiectul reprezint o gam larg de
servicii de alt natur. Dup cum s-a menionat mai sus, forma contractului de servicii turistice n toate
cazurile este scris, cu un coninut determinat de normele de drept. Pe cnd forma contractului de locaiune,
dup cum rezult din art. 876 CC RM, poate fi i verbal. Referitor la delimitarea acestor contracte n ce
privete forma, este necesar de menionat faptul c n locaiune legea cere forma scris doar pentru bunuri
imobile i cu nregistrarea n registrul respectiv, dac termenul contractului depete 3 ani. Asemenea
cerine nu le ntlnim n contractul de servicii turistice, ns n acel contract, ca parte component la forma
special a contractului, se afl un document special voucherul.
Delimitarea de contractul de antrepriz
Asemnarea dintre aceste contracte se manifest prin natura juridic i reglementarea acestor contracte, care
fac parte din grupa comun de contracte civile antrepriza i prestri de servicii. Un aspect asemntor ale
acestor contracte este modul de executare a obligaiilor contractuale. Astfel, n ambele contracte executarea
are loc pe o durat de timp stabilit de pri, iar nsi executarea nu numaidect trebuie s fie de ordin
personal, cu careva excepii stabilite n antrepriz, bunoar, n art. 936 CC RM. Deosebirea dintre aceste
contracte se manifest, n primul rnd, prin obiectul contractelor. Pornind de la semantica termenului
serviciu, precizm c acesta reprezint o fapt, o aciune care servete, avantajeaz pe cineva
Delimitarea de contractul de munc
Asemnarea dintre aceste contracte se manifest prin faptul c ambele contracte reglementeaz procesul de
munc, dar din aceste aspecte exist deosebiri eseniale. Astfel, obiectul contractului de munc este
activitatea angajatului n profesia, specialitatea respectiv. Salariul n contractul de munc se pltete dup
cantitatea i calitatea muncii depuse. Obiectul contractului de servicii turistice este un complex de servicii
care se presteaz pe parcursul cltoriei, odihnei, tratamentului Deosebire dintre aceste contracte poate fi i
durata raporturilor contractuale. Dac termenul contractului de servicii turistice este n parametri de cel
puin 24 de ore i maximum un an, apoi contractul de munc poate fi ncheiat pe un termen determinat sau
fr aceast condiie, dar, de regul, raporturile de munc au un caracter de lung durat.