Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza Iai

Facultatea de Geografie i Geologie

Geomorfosituri n Podisul Moldovei Judetul Vaslui


Lacul Puscasi

Chiricioaei Livia-Andreea
Grupa: GT27
Prof. Univ. Neacsu Lilian
2016

I.

Introducere

Studiul realizat se bazeaz pe concepte de ultim generaie, aprute n literatura de


specialitate n urm cu numai dou-trei decenii. Acestea sunt expresia transpunerii n practic a
nevoii geografiei de a deveni nu numai o tiin citit, dar i una util n contextul economic al
zilelor noastre.
Aspectele conceptuale fac referire la noiuni care definesc modalitile n care pot fi
puse n valoare elementele speciale ale cadrului natural, n spe ale reliefului i valorificarea
acestora pe cale economic. Geomorfologia contribuie la dezvoltarea omenirii, aducndu-i
acesteia beneficii de ordin economic, social i cultural. Astfel, trebuie s tim cu precizie prin ce
mijloace i cu ce altenative vine geomorfologia n problematica soluionrii amenajrilor
teritoriale ale omenirii.
Geomorfositul concept, coninut i relaii funcionale
Panizza i Piacente n 1993 definesc noiunea ca fiind forma de relief sau procesul
geomorfologic ce prezint importan n nelegerea evoluiei Terrei. Aceasta poate fi evaluat
estetic (intuitiv) sau tiinific (cantitativ). n anul 2001 Panizza revine i redefinete noiunea
geomorfositurile sunt forme de relief care au primit o valoare tiinific, cultural i istoric,
estetic i/sau socioeconomic pe baza percepiei i a exploatrii lor de ctre om.
Ultimele abordri ale conceptului au fost fcute de Reynard i Pralong (2004), primul
definete geomorfositul ca fiind o poriune a suprafeei terestre cu o importan deosebit n
nelegerea evoluiei Pmntului, meninnd ca valoare principal pe cea tiinific, restul fiind
valori secundare. Definiia unanim acceptat este aceea prin care un geomorfosit sau un punct
(loc) geomorfologic este definit ca o poriune a suprafeei terestre cu o importan deosebit n
nelegerea evoluiei Pmntului, a climatului i a vieii (Grandgirard 1997, Panizza 2001,
Reynard 2004).
Modalitatea practic de punere n valoare a geomorfositurilor se poate realiza cu
ajutorul geoturismului i/sau a geoparcurilor. Acestea sunt cele mai moderne instrumente care
mresc capacitatea geomorfositurilor de a deveni importante surse de venit pentru zonele n care
se gsesc. Geoturismul este o form a turismului cu adres tiinific, legat de cunoaterea
alctuirii geologice a unei regiuni, cu siturile sale semnificative pentru cunoaterea geologic.
Geoturismul se desfoar pe trasee relevante din punct de vedere geologic - georute.

Realizarea unui studiu despre valorificarea turistic a geomorfositurilor din Podisul


Moldovei-Judetul Vaslui mai exact comuna Puscasi cu Lacul Puscasi a fost o necesitate,
deoarece la nivelul acestei regiuni problematica legat de identificarea i valorificarea economic
a unor astfel de forme de relief nu a fost tratat n ansamblul su. Au fost realizate studii mai
mult sau mai puin tiinifice, multe dintre ele abordnd doar poriunile mici din regiune care
erau interesante la un moment dat.
Studiul a avut ca un prim scop identificarea geomorfositurilor din Podisul Moldovei
realizarea lui a fost folosit pe lng bibliografia existent, studiul efectuat pe teren, o bun
cunoatere a regiunii, a cilor de acces de aici. Plecnd de la aceste realiti s-a ncercat
realizarea unei valorificri turistice eficiente a geomorfositurilor identificate in special Lacul
Puscasi.
Ca finalitate, studiul trebuie s vin n sprijinul comunitilor locale cu idei, cu modele de
valorificare turistic, cu o analiz pertinent care s ajute dezvoltarea turismului ca activitate
economic important a regiunii sau dac nu, mcar s fie privit ca un semnal de alarm pentru
comunitile locale n scopul exploatrii naturii pentru creterea nivelului de trai.
Lacul Puscasi este un lac de acumulare, artificial, creat printr-un baraj care reine apa
unui curs de ap (ru sau fluviu), situat n amonte de o hidrocentral n scopul formrii unei
rezerve de ap necesar producerii energiei, dar i pentru alimentarea cu ap a unor localiti i
pentru diferite folosine turistice, precum i pentru regularizarea debitului apei n aval.
Un important lac de acumulare care adaposteste si numeroase specii de peste
Orae n apropiere: Brlad, Bacu, Oneti
Coordonate: 4637'50"N 2737'35"E

Figure 1 Lacul Puscasi

II Caracterizarea geografica
2.1.

Caraterizarea fizico-geografic a comunei Puscasi

Geologie
Substratul geologic este constituit din depozite argilo- nisipoase aparinnd perioadei
sarmatiene, nisipuri argiloase, argile, intercalaii subiri de gresii, marne nisipoase i prundiuri
pliocene. Relieful actual al comunei este o aciune direct a agenilor exteriori care au permis o
adncire rapid a vilor i a unei structuri orientate spre sud- est.
Relief
Comuna Puscasi este situata n cadrul unei mari uniti morfologice - Podiul Central al
Moldovei avnd limite de separaie fa de alt mare unitate geomorfologic - colinele Tutovei
pe Valea Racovei. Relieful actual al zonei este o aciune direct a agenilor exteriori care au
permis o adncire rapid a vilor i a unei structuri orientate spre sud- est.

Figure 2 Comuna Puscasi

Clima
Climatul zonei are un caracter permanent continental i poate fi caracterizat printr-o
temperatur medie anual de 9,2 grade Celsius conform datelor de la Staia meteorologic Vaslui.
Precipitaiile atmosferice au valori cuprinse ntre 500- 800 mm n medie pe an, regimul lor fiind
neuniform. Vnturile cele mai frecvente bat din direcia Nord, Nord - Vest, Sud i Sud- Est.

Hidrografia
4

Reeaua hidrologic o formeaz prul Racova cu bazinul hidrografic Racova ce are o


suprafaa de 187 ha i prul Pucai, ce traverseaz centrul de comun Pucai care preia apele
pluviale de pe versani i se vars n prul Racova. Apele subterane sunt legate de succesiunea
rocilor permeabile i impermeabile. Lacul de baraj a cror ap este folosit n scopuri variate
(alimentarea oraelor, hidroenergie etc.)
Vegetatia
Vegetaia aparine de zona de silvostep i zona de pdure. Plcurile de pdure cu gorun,
stejar penduculat au i stejar pufos, stejar brumriu, frasin, ulm, jugastru, grni, mojdrean,
scumpie, scoru, crpini. Unele din acestea formeaz i arborete pure (stejar pufos, stejar
brumriu, grni), dar cu predilecie pe expunerile sudice i sud-estice. Vegetaia ierboas este
reprezentat prin asociaii de piu i colilie. in Padurea Puscasi predomin pdurea de gorun n
amestec cu carpen, tei argintiu, frasin.
Fauna caracteristic silvostepei i stepei, datorit activitii antropice a fost mult limitat
ca areal i numr de specii. Rspndire mai mare o au roztoarele (popndul, oarecele de
cmp, hrciogul, iepurele de cmp, la care s-a adugat, dup 1905, iepurele de vizuina apoi
cprioara, mistreul, vulpea, lupul, numeroase psri, reptile, nevertebrate. Fauna pdurilor este
reprezentat prin cervidee, porc mistre, lup, dihor, nevstuic, pisic slbatic, veveri, diferite
specii de oareci, o mare varietate de psri (ghionoaie, ciocnitoare, ciuful de pdure,
huhurezul, buha, privighetoarea, cucul, pupza, graurul etc.); se adaug o bogat faun de
nevertebrate. Pucaul este un fond de vntoare complet.
Specii de pesti intalnite in Lacul Puscasi sunt somonul, carpul, casas si salau.
Solurile
Solurile tipice din comuna Puscasi sunt cernoziomurile cambice (slab, moderat, puternic
levigate, numite dup S.R.T.S., 2003 cernoziomuri i faeziomuri), bine pstrate pe terenurile slab
nclinate. Pe pante mai mari, ele se afl n diferite grade de degradare. Au o mare cantitate de
humus i proprieti care le asigur o fertilitate deosebit.

2.2.

Caracterizarea uman-geografica

Populatia si asezari
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Pucai se ridic la 3.328
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 3.371 de
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (94,77%). Pentru 4,72% din populaie, apartenena
etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoci
(93,57%), cu o minoritate de penticostali (1,2%). Pentru 4,72% din populaie, nu este cunoscut
apartenena confesional.

Vechimea aezrii de astzi Pucai, nu poate fi stabilit cu precizie, primele urme de


locuire datnd din perioada Latene a epocii fierului.
Aici a existat dintotdeauna o comunitate, avnd se pare ca ocupaii agricultura, creterea
animalelor, prelucrarea lemnului i a lutului.
Primele informaii despre aceast aezare le avem din sec. al XV-lea, mai exact din timpul
domniei lui Alexandru cel Bun, cnd ntr-un document datat n ziua de 12 iulie 1415, sunt
pomenite ntre altele i satele de pe Valea Racovei.

Populaia comunei Pucai este de 3711 locuitori. Dup numrul de locuitori i suprafaa
comunei, comuna Pucai este o comun de gradul II. n cele 4 localiti componente ale
comunei sunt un numr de peste 1100 gospodrii. Indicatorii reprezentnd condiiile concrete de
locuit sunt urmtorii: 80 mp media unei locuine care asigur 16 mp. Pentru o persoan cu o
medie de 3 persoane ntr- o camer.
Asezarea geografica:
Localitatea se afl situat n partea central a judeului Vaslui la 8 km de municipiul Vaslui pe
malul rului Raccova, zon deluroas ce face parte din Podiul Central Moldovenesc

Activitati economice
Activitatile de baza din comuna Puscasi este agricultura, cetatenii se ocupa cu cresterea
animalelor, cultivarea pamantului si piscicultura in ape amenajate si protejate precum Lacul
Puscasi.
Turismul din zona
In comuna Puscasi este dezvoltat turismul religios, de agrement si istoric. Comuna
Pucai este atestat documentar la 1415, alturi de alte localiti de pe Valea Racovei, ntr-un
uric de slobozire a localitii Vaslui de fosta Biseric de Bistria. n documentul menionat nu
apare efectiv denumirea localitii, fiind rupt bucata unde se menionau toate inuturile. Cum
denumirea i-ar fi luat-o mult mai trziu, prin 1491 (de atunci dateaz efectiv atestarea
documentar), de la pucaii lui tefan cel Mare, care au fost cantonai n acel inut, pentru a fi
mai aproape de Podul nalt, nimeni nu tie cum se numea la 1415.
Turismul religios s-a dezvoltat de curand in aceasta comuna datorita renumitei icoane cu
Arsenie Boca unde sute de turisti din intreaga tara merg sa vada minunea care se intampla in
acest sat, faptul ca aceasta icoana lacrimeaza incontinuu. Despre beneficiile turismului religios al
crui potenial s-a declanat odat cu primul brobon de pe poza printelui Arsenie, primarul Ignat
este totui rezervat i le rezum doar la o formare i chiar o schimbare a oamenilor btinai.
Zona de agrement este data de Lacul Puscasi, Lacul mai este cunoscut si sub numele de
Lacul Laza, datorit amplasrii acestuia la intrarea n comuna Laza, judetul Vaslui. Accesul este
facilitat de DN 2F Vaslui-Rediu-Baraj Puscasi, lacul fiind situat pe partea stng a soselei, la
aproximativ 10 km de Vaslui. Acesta este unul dintre cele mai importante lacuri de acumulare din
Romnia, lac populat cu crap, caras, clean, biban, pltic si fitofag. Pe lnga functia piscicol,
lacul asigur alimentarea cu ap a orasului Vaslui. Pentru cei pasionati de pescuit, n perimetrul
lacului nu exist unitti de cazare, dar sunt amenajate zone pentru campare.

III Patrimoniul geomorfologic

In Judetul Vaslui exista numeroase forme de relief care pot fi introduse in categoria
geomorfositurilor. Am ales ca subiect de studiu Lacul Puscasi din comuna Puscasi, Padurea
Balteni si Poiana Caprioarei.

1. Lacul Puscasi

Figure 3 Lacul Puscasi, http./googleeart

Lacul Puscasi este localizat pe F2 drumul de la Vaslui-Bacau (10km de VASLUI) la


intrare in com. Laza, acces (langa sosea). Lacul Puscasi este un lac de acumulare, artificial, creat
printr-un baraj care reine apa unui curs de ap (ru sau fluviu), situat n amonte de o
hidrocentral n scopul formrii unei rezerve de ap necesar producerii energiei, dar i pentru
alimentarea cu ap a unor localiti i
pentru diferite folosine turistice, precum i
pentru regularizarea debitului apei n aval.

Figure 4 Lacul Puscasi, Localizare, googlemaps

2. Padurea Balteni
Pdurea Blteni este o arie natural protejat de interes naional ce corespunde categoriei
a IV-a IUCN (rezervaie natural de tip forestier i floristic), situat n judeul Vaslui, pe teritoriul
administrativ al comunei Blteni.

Pdurea Blteni cunoscut i sub denumirea de Dumbrava Blteni, se afl n Podiul


Central Moldovenesc, n partea nordic a judeului Vaslui i n cea estic a satului Blteni i este
strbtut de apele rului Brlad, ocupnd ambele maluri ale acestuia.

Figure 5 Padurea Balteni, www.balteni.com

Rezervaia natural cu o suprafa de 22 de hectare, declarat arie protejat prin Legea


Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a III-a - zone protejate), este o zon depresionar n lunca Brladului (temporar
inundabil), nconjurat de dealuri i reprezint o arie natural de interes forestier i floristic
datorit speciilor arboricole i ierboase ntlnite n perimetru acesteia.

3. Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat


Locul fosilifer Nisiparia Hulubat este un monument al naturii situat in judetul Vaslui,
pe teritoriul administrativ al orasului Vaslui. A fost declarat arie protejata de interes national in
anul 2000 si se intinde pe o suprafata de 2,50 ha. Zona prezinta importanta paleontologica. In
anul 1910 cercetarile au evidentiat faptul ca aici exista una dintre cele mai bogate zacaminte
fosilifere din Romania. Fauna fosila cuprinde mamifere (mamut, bour, bizon) si nevertebrate din
perioada pleistocena superioara. Locul fosilifer Nisiparia Hulubat este unul dintre cele mai
importante obiective turistice din Moldova, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati
in apropiere.

Figure 6 Localizare Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat, googlemaps

Aria
natural
se afl n
partea central nordic a judeului, n vesantul drept (terasa inferioar) al rului Vasluie (un
afluent al Brladului), pe teritoriul administrativ al oraului Vaslui, aproape de drumul naional
DN24, care leag localitatea Tiia de Sculeni.

4. Poiana Caprioarei
Adresa: sat Chitoc, comuna Lipov, judeul Vaslui
Telefon: centru de agrement: 0235340074; DJST VASLUI: 0235.313.287
Amplasare: Amplasat ntr-un cadru natural, la 23 km de Vaslui, n padurea Chitoc, comuna
Lipovat, funcioneaz doar n sezonul cald.
Modaliti de ajuns n centrul de agrement: Staia CFR Vaslui, apoi transport auto dus-ntors
Vaslui Poiana Cprioarei .

5. Manastirea Floresti
Asezata la marginea unei
paduri de fag, in apropiere de
izvorul paraului Simila, in
localitatea Floresti din judetul
10

Vaslui, cu o istorie la fel de zbuciumata ca cea a Moldovei, cu momente de glorie dar si


decadere, Manastirea Floresti isi dezvaluie
frumusetea trecatorului care ii trece pragul si
ofera liniste sufleteasca pelerinilor veniti de
departe sau din imprejurimi.

Manastirea
Floresti ,www.manastireafloresti.com

Studiu de caz: Podisul Moldovei Judetul Vaslui


11

Manastirea Floresti

Lacul Puscasi

Poiana Caprioarei
Nisiparia Hulubat

Padurea Balteni

Geomorfositurile luate in studiu


Nisiparia Hulubat Poiana
Puscasi Manastirea Floresti)

(Padurea Balteni
Caprioarei Lacul

12

Evaluarea i ierarhizarea geomorfositurilor din Podisul Moldovei-Judetul


Vaslui

Evalurile efectuate pentru geomorfositurile din Podisul Moldovei Judetul Vaslui s-au
bazat pe evaluarea lui Warouwna et al. (2007; in prep.). Este vorba de valoarea functionala,
tiinific, turistica i de punctaje de la 0 la 1.
Cele 5 geomorfosituri selectate n urma cercetrilor de teren au fost caracterizate pe
baza fielor standard. Acestea ne-au folosit n acordarea punctelor pentru fiecare secven i
criteriu pentru calcularea valorilor globale. Tabelele analitice i sintetice, dar i diagramele
structurale ne-au permis s consemnm urmtoarele idei.
Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele cinci geomorfosituri din Podisul
Moldovei:
3,5 6 pentru criteriul valoarea functionala
4 - 8,5 pentru valoarea tiinific
3 5,5 pentru valoarea turistica
A. Stiinta si
valoare
educationala
Denumire
geomorfosit
A.1
A.2
A.3
A.4
A.5
A.6
A.7
A.8
A.9
Total

Punctaj

Lacul
Puscasi
0.5
0
0.5
0.5
1
1
0.5
0
0
4

Padurea
Balteni
1
1
1
1
1
1
1
0.5
1
8,5

Nisiparia
Hulubat
1
1
1
0.5
1
1
1
0.5
1
8

B. Valoare
functionala

Poiana
Caprioarei
0.5
0.5
0.5
0.5
0.5
1
1
0.5
0.5
5,5

Manastirea
Floresti
1
1
0
0.5
1
1
1
1
1
7,5

Punctaj

Denumire
geomorfosit

Lacul
Puscasi

Padurea
Balteni

Nisiparia
Hulubat

Poiana
Caprioarei

Manastirea
Floresti

B.1

0.5

0.5

13

B.2

B.3

0.5

0.5

0.5

B.4
B.5

1
1

0.5
0.5

0.5
0.5

1
1

1
0.5

B.6

0.5

0.5

0.5

0.5

B.7
Total

0.5
6

0.5
4

0.5
4,5

0
4,5

0
3,5

C.Valoare
turistica
Denumire
geomorfosit
C.1
C.2
C.3
C.4
C.5
C.6
C.7
C.8
Total

Punctaj
Lacul Puscasi
1
0
0.5
0.5
0.5
0
0
0.5
3

Padurea
Balteni
1
0.5
0.5
1
1
0.5
0.5
0.5
5.5

Nisiparia
Hulubat
0.5
0
0.5
0.5
1
0.5
1
1
5

Poiana
Caprioarei
1
0.5
0.5
0.5
1
0.5
0.5
0.5
5

Manastirea
Floresti
1
1
1
0.5
0.5
0
0.5
1
5.5

Warowna et al. 2014,


cu modificri

Criteriul turistic a acumulat cel mai mic punctaj la toate geomorfositurile deoarece
turismul in Judetul Vaslui nu este destul de dezvoltat, iar infrastructura este destul de slab
amenajata. Valoarea cea mai ridicata din punct de vedere stiintific este data de Rezervatia
Naturala Padurea Balteni cu un punctaj de 8,5, datorita endemismelor care se gasesc doar in
14

aceasta zona, urmata de Nisiparia Hulubat care si aceasta se caracterizeaza printr-o unicitate
deosebita cu un punctaj de 8 puncte.
Din punct de vedere al functionalitatii valoarea cea mai mare ii revine Lacului Puscasi
din cauza acesibilitatii foarte bune la geomorfosit.
Punctele cele mai mari obtinute sunt in ordinea urmatoare valoarea stiintifica (8,5p)
Rezervati Naturala Padurea Balteni, valoarea functionala (6p) Lacul Puscasi si valoarea
turistica (5.5p)

IV. Valorizarea turistica a geomorfositurilor


IV.1 Traseul turistic Vaslui Locul Fosilifer Nisiparia Hulubat Rezevatia Naturala Padurea
Balteni Poiana Caprioarei Lacul Puscasi Manastirea Floresti

15

Traseu turistic
Distanta Totala: 68,9 km
Timp total: 1 zi
Detalii traseu: Plecare din Vaslui autogara Lidl la ora 8:30 dimineata cu autocarul
(DN24). La ora 8:40 ajugem in fata locului fosilifer Nisiparia Hulubat. Aria protejat reprezint
o zon nisipoas bogat n faun fosil atribuit perioadei pleistocenului superior. Exploatarea
acesteia ncepe n anul 1890 dar abia n anul 1910 cercetrile au evideniat faptul c zcmntul
fosilifer este unul dintre cele mai bogate din Romnia. n arealul rezervaiei au fost identificate
resturi fosile aparinnd unor mamifere; printre care: bourul (Bos primigenius) bizonul (Bison
priscus) sau mamutul (Elephas primigenius). n arealul rezervaiei s-au descoperit i resturi
fosilizate de nevertebrate datate din aceeai er geologic. Vom sta 30 de minute dupa care ne
vom continua traseul.

Nisiparia
Hulubat

16

Ne vom contiunua traseul pe


drumul DJ247 pe o distanta 13,3
km pana in comuna Balteni unde
vom vizita Rezervatia Naturala Padurea Balteni.
Pdurile reprezint o veritabil bijuterie a planetei noastre. Se ntind, intempestiv, ca o
broderie verde, de-a lungul trupului firav al naturii, din al crui plmn pulseaz echilibrul
ecologic. De altfel, misterele pdurii au impresionat o sumedenie artiti care, prin arta lor, i-au
exprimat sentimentele fa de aceast perl a naturii vii.
Nu exagerm deloc dac afirmm c localitatea vasluian Blteni dispune de o veritabil
comoar sub umbrela Rezervaiei Dumbrava un loc n care Mihail Sadoveanu i-ar fi putut
presra, cu uurin, personajele din Dumbrava Minunat.
Recunoscut ca atare, rezervaia vasluian a fost declarat oficial cu ceva mai mult de 10
ani n urm. In Padurea Balteni vom admira varietatile de plante rare, aici vom sta 1 ora dupa
care vom merge la restaurant pentru a servi masa.

Rezervatia Naturala
Padurea Balteni

17

Dupa vizitarea
Rezervatiei Naturale
Padurea Balteni vom
merge la restaurantul
Curtea Domneasca, aici
vom sta in jur de 1 ora,
dupa care ne vom
indrepta spre Lacul
Puscasi. Aici vom
poposi 2 ore unde vom
face o plimbare cu
barca, cei doritori pot sa
ichirieze undite si sa
pescuiasca. In aceasta
zona este loc si de
campare, aici se poate
amenaja un loc de
cazare deorece zona este
tot timpul vizitata, mai ales vara de pescari. Vom merge pe strada DN2F pana vom ajunge la
Baraj. Aici exista si o terasa unde vom putea servi ceva.
18

Lacul Puscasi

La ora 15
ne vom indrepta
spre zona de
agrement Poiana
Caprioarei, aici
sunt si spatii de
cazare pentru
turisti. Poiana
Cprioarei, zon
de agrement,
situat lng
localitatea
Chioc, la 15 km de Vaslui. Situat ntr-o zon mpdurit, n apropierea unui mic lac, o zon
construit din csue de lemn, cu dotri. Aici se desfoar tabere de odihn i agrement pentru
copii n fiecare an, ca i tabere tematice:

19

Zona de agrement
Poiana Caprioarei

Dupa ne
vom indrepta sre
ultimul obiectiv vizat, vom merge spre comuna Floresti unde vom gasi Manastirea Floresti. Este
situat la 38 km nord-vest de Brlad i la 32 km sud-vest de Vaslui. Dac se folosete oseaua
Brlad-Vaslui, ramificaie stnga la Alexandru Vlahu, sau oseaua Vaslui-Bacu, ramificaie
20

stnga dup ce se trece de Dragomireti, cu mijloacele de transport public se ajunge din BrladAlexandru Vlahu-Floreti sau din Vaslui pn la Opriia, dup care 7 km pe jos pn la
Floreti.

Manastirea Floresti

21

IV.2 Propuneri privind amenajarea propriu-zis a infrastructurii generale, amenajri cu


scopul de a proteja i conserva geositurile respective Lacul Puscasi

Refacerea infrastructurii
Amenajarea unei zone de agrement
Locuri special amenajate pentru turisti si pescari
Inchirieri de barcute
Organizare de campionate de pescuit
Amplasarea unor panouri cu privire la eventualele riscuri care se pot produce si
informarea turistilor cu privire la zona si la speciile de pesti care sunt in lac
Se pot amplasa pontoane pe lac pentru obervarea directa a faunei si florei
Construirea unor unitati turistice de cazare si de alimentatie cu specific pescaresc
Orga
nizar
ea
unor

festivaluri Festivalul Pestelui


Amenajarea unor zone de agrement in zona apropiata a lacului in padure, jocuri de
orientare, parcuri cu tiroliene, amenajarea unui teren de fotbal in apropiere.

22

Zona de agrement Padurea Puscasi

Panou de avertizare

23

Panou de informare

V. Concluzii
In urma studiului facut asupra geomorfositurilor din Podisul Moldova mai in detaliu asupra
Lacului Puscasi am putut sa extrag urmatoarele concluzii:
Lacul Puscasi reprezinta pentru turisti un punct de atractie mai ales pentru pescari, dar
turismul nu este dezvoltat din aceasta cauza regiunea nu se dezvolta.

In regiunea din apropierea lacului exista geomorfosituri care pot fi puse in valoare mult
mai mult precum Rezervatia Naturala Padurea Balteni, Zona de agrement Poiana
Caprioarei, Manastirea Floresti si Locul Fosilifer Nisiparia de la Hulubat.

Dispunerea geomorfositurilor in apropierea zonei pot duce la dezvlotarea turismului, dar


necesita promovarea acestora la un nivel national si chiar international.

Inventarierea si evaluarea geomorfositurilor au scos in evidenta cele mai cunoscute


geomorfosituri din zona studiata sunt Rezervatia Naturala Padurea Balteni si Nisiparia
Hulubat, datorita faptului ca acestea sunt cunoscute la nivel national si sunt rezervatii
protejate.

24

Turismul este foarte slab dezvoltat, iar geomorfositul pe care l-am studiat mai in amanunt
Lacul Puscasi necesita multe amenajari atat a infrastructure cat si pe plan economic si
turistic.

Trebuie organizate si realizate proiecte de promovare a acestor geomorfosituri pentru


dezvoltarea turismului.

Cuprins
I.
II.

III.
IV.
V.

Introducere2
Caracterizarea geografica..4
II.1.
Caraterizarea fizico-geografic a comunei
Puscasi.4
II.2.
Caracterizarea umangeografica..6
Patrimoniul geomorfologic8
Valorizarea turistica a geomorfositurilor..16
IV.1. Traseul Turistic.16
IV.2. Propuneri amenajare turistica22
Concluzii.24

25

Bibliografie

Universitatea babe-bolyai cluj-napoca facultatea de geografie coala doctoral de


geografie, valorificarea turistic a geomorfositurilor din subcarpaii buzului
ProtectedPlanet.net - Pdurea Blteni - delimitarea ariei protejate,
Apmvs.anpm.ro - Agenia pentru Protecia Mediului Vaslui
http://www.topbalti.ro/balta-de-pescuit/379/lacul-Puscasi.aspx
http://estnews.ro/2015/05/13/povesti-din-satul-tau-puscasi-comuna-contrastelor/
http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpati.php
http://www.malyatravel.ro/landmarks/75/
http://eualegromania.ro/2014/09/30/bucuresti-fm-iti-prezinta-o-noua-destinatie-dincadrul-campaniei-eualegromania-rezervatia-naturala-dumbrava-balteni-o-dumbravaminunata/

26