Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Holocaustul
Etimologie
Holocaust, holos, complet i kaustos, ars, este un termen utilizat pentru a descrie
uciderea a aproximativ ase milioane de evrei, de toate vrstele, majoritatea din Europa, n
timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, ca parte din soluia final a problemei evreieti,
programul de exterminare a evreilor, plnuit i executat de regimul naionalsocialist din Germania, condus de Adolf Hitler.
Cuvntul original grecesc (holkauston) este o traducere a termenului ebraic olah, care
nseamn ardere de tot i care denumete vechiul ritual iudaic de sacrificiu n care animale
sau plante erau arse pe altar pentru Iahve (Elohim) cruia, dup Cartea Leviticului (a treia
carte a Pentateuhului), i era plcut mirosul acestor jertfe.
Cuvntul holocaust era folosit din secolul al XVII-lea pentru a denumi moartea
violent a unui numr mare de oameni. Spre deosebire de cuvntul masacru, de origine latin
(ucidere n mas de oameni de ctre ali oameni), cuvntul holocaust se putea referi i la
dezastre sau catastrofe. Winston Churchill, de exemplu, l-a folosit naintea celui de-al doilea
rzboi mondial, iar alii l folosesc pentru a descrie Genocidul armean din Primul Rzboi
Mondial.
Care poate fi definitia scurta a Holocaustului? Ei bine, Holocaustul a reprezentat:
suferinta, de unde ii vine si numele, teroare, discriminare, indiferenta, crime. Pentru toate
acestea au fost alesi evreii! De ce ei? Pentru ca erau considerati o rasa inferioara.
Ar fi mai multe explicatii pe care nazistii le scotocesc din dorinta de a gasi scuze
pentru faptele lor. O posibila cauza poate fi aceea de a evita patarea sau diluarea sangelui
arian. O alta explicatie o gasim la Adolf Hitler, care indignat de pozitia sa inferioara fata de
colegii de armata evrei, ajunge probabil la concluzia ca un nazist nu poate fi inferior unui
evreu si isi face singur dreptate. Iar cea mai plauzibila varianta din toate care exista este
aceea ca nazistii au dorit exterminarea evreilor de teama ca acestia sa nu ajunga la conducerea
tarii in cea ce priveste economia si multe alte obiecte de activitate in care evreii erau apreciati.
Evreii incep sa fie mintiti ca li se vor acorda prioritati, locuri de munca si aparare in o
perioada plina de pericole din cauza razboiului. In spatele acestor minciuni si promisiuni, ei
ajung in binele cunoscute lagare de exterminare. Din pacate, in acele lagare viata nu era una
prea roz ci una mult prea intunecata. Tatuati si numerotati precum animalele, pentru a nu se
rataci de restul turmii, nazistii, au incercat, in prima faza, o exterminare lenta, prin
infometare si exploatare fizica pentru a putea numi moartea acestora una naturala. Deoarece
procesul nu functiona la normele stabilite, se recurge la alte metode mai eficiente. Cateva
dintre metode: gazare, impuscare, apoi incinerare sau disectie.
Ilse Koch
Cunoscut drept i Bitch of Buchewald datorit cruzimii sadice la adresa
prizonierilor. Ilse Koch a fost cstorit cu ofierul SS Karl Otto Koch, dar l-a pus n umbr
prin nemiloasa ei nepsare fa de via, aceast caracteristic a devenit o marc nregistrat a
ei. Obinuia s mearg dezbrcat prin lagre, i oricine ndraznea s o priveasc era mpucat
pe loc. Cea mai abominabila acuzaie mpotriva Ilsei Koch a fost aceea c selecta deinuii cu
tatuaje interesante pentru a fi ucii , astfel nct pielea lor s fie folosit pentru a face
abajururi. Dup rzboi a fost arestat i a stat n inchisoare pentru diferite acuzaii, pn cnd
s-a spnzurat n celula sa n 1967.
Joseph Goebbels
Dr. Paul Joseph Goebbels a fost Ministrul Propagandei i un antisemit declarat.
Discursurile de ur ale lui Goebbels mpotriva evreilor au iniiat soluia final i , fr
ndoial, au ajutat la balansarea opiniei publice n detrimentul evreilor. Bolnav de
poliomielit, Goebbels avea un picior strmb, dar acest lucru nu i-a afectat poziia de al doilea
cel mai bun orator al Reichului. A conturat fraza Rzboi Total i a fost indispensabil n a
convinge naiunea s lupte mult timp dup ce rzboiul era deja pierdut. La sfritul rzboiului,
Goebbels a dat dovad de mare devotament i a rmas alturi de Hitler n Berlin, unde s-a
sinucis alturi de soia Magda i cei 6 copii.
Franz Stangl
Nscut n Austria, Stangl a fost comandantul lagrelor de exterminare Sobibor i
Treblinka. n 1940, n urma unui ordin direct al lui Heinrich Himmler, Stangl a devenit
director al Programului de Eutanasiere T-4 i al Institutului de Eutanasiere Schloss Hartheim,
unde cei bolnavi psihic erau trimii pentru a fi ucii. Stangl a acceptat postul i s-a deprins
repede cu uciderea evreilor, percepnd prizonierii, nu ca oameni, ci ca marf. A fost citat
Josef Kramer
Kramer a fost comandantul lagrului Bergen - Belsen. Poreclit Bestia din Belsen de
ctre deinuii din lagr, a fost un criminal de rzboi nazist, direct responsabil pentru moartea
a mii de oameni. Kramer a adoptat propria politic inuman la Auschwitz i Belsen, i alturi
de Irma Grese i-a terorizat deinuii fr remucri. Dup sfritul rzboiului a fost acuzat de
crime de rzboi i a fost spnzurat n nchisoarea Hameln de claul britanic Albert Pierrepoint.
n timpul procesului a motivat lipsa de sentimente prin faptul c urma ordine.
Joseph Mengele
Mengele a cptat notorietate fiind unul din fizicienii SS care a supervizat selecia
transporturilor de prizonieri, hotrnd cine urma s moar i cine urma s devin muncitor
silnic, dar a rmas cunoscut prin faptul c a condus experimente asupra deinuilor din lagre.
Datorit acestor experimente el a cptat porecla ngerul Morii. Cnd i s-a raportat c un
spital a fost infestat cu paduchi, Mengele a gazat toate cele 750 de femei din spital. Mengele a
folosit Auschwitz ca pe o oportunitate de a continua cercetrile sale asupra ereditii, folosind
deinuii pe post de experimente. Era interesat, n mod deosebit, de gemenii identici.
Experimentele lui Mengele includeau ncercri de a lua ochii unuia dintre gemeni pentru a-i
pune celuilalt, schimbarea culorii ochilor prin injectarea de chimicale, diferite amputri de
picioare i alte operaii brutale. A supravieuit rzboiului, i dup o lung perioad n care a
trit ascuns n Germania, a plecat n America de Sud, unde a evitat captura, dei era vnat ca
un criminal de rzboi nazist.
Heinrich Himmler
Heinrich Himmler, arhitectul Holocaustului, este considerat a fi cel mai mare criminal
n mas din toate timpurile. Holocaustul nu ar fi existat fr aceast persoan. A ncercat s
obin o ras cu aspect nordic, rasa Arian. Planurile sale pentru puritate rasial au fost oprite
de dorina lui Hitler de a lua decizii militare n dauna generalilor si, ceea ce a condus la o
terminare prematur a rzboiului. Himmler a fost capturat dup rzboi. A euat n ncercrile
de a negocia cu vestul i a fost ocat c este tratat ca un criminal dup capturare. S-a sinucis
nghiind o capsul de cianur.
Sfritul Holocaustului
Exterminarea n mas a evreilor n camerele de gazare a ncetat n noiembrie 1944.
Majoritatea au fost trimii la munc n crematoriu, iar echipele care lucraser n camerele de
gazare au fost lichidate n lunile septembrie, octombrie i noiembrie pentru a fi fost martori la
exterminare. Peste 400 de evrei au murit n aceast perioad n timpul unei revolte a unei
echipe de la crematoriu, pe 7 octombrie 1944.
Crematoriul IV, avariat n timpul revoltei, a fost distrus la sfritul lui 1944. n
noiembrie i decembrie, germanii s-au ocupat de pregtirile pentru distrugerea a celorlaltor
trei cldiri ale crematoriilor: au dezinstalat echipamentul tehnic din camerele de gazare i
cuptoarele crematoriilor II i III i l-au trimis n Germania. Au pstrat, totui, crematoriul V i
camerele de gazare pn n a doua jumtate a lunii ianuarie 1945.
n ncercarea de a terge toate dovezile crimelor comise n lagr, germanii au incendiat
documentele pe strzile lagrului, pe 20 ianuarie au detonat crematoriile II i III, care fuseser
oricum parial demantelate, iar pe 26 ianuarie au distrus crematoriul V care era nc perfect
operaional. Pe 23 ianuarie a fost incendiat i complexul de magazii Kanada II.
La 27 ianurie 1945, soldaii Armatei a 60-a a Primului Front Ucrainean au deschis
porile Lagrului de Concentrare de la Auschwitz. Prizonerii i-au ntmpinat ca pe nite
adevrai eliberatori. ntr-un paradox al istoriei, soldaii care reprezentau oficial sistemul
totalitar stalinist au redat libertatea prizonierilor sistemului totalitar nazist.
Povestea gemenelor din Transilvania care au supravieuit Holocaustului
Eva i Miriam s-au nscut n micul sat Por, judeul Slaj, la 30 ianuarie 1934.
Alexander i Jaffa Mozes au avut patru fete Edit, Aliz i cele dou gemene. Linitita via de
la ar a fost umbrit de venirea la putere a nazitilor n Germania i de prejudecile fa de
evrei cu care se confruntau aproape zilnic. Cnd Eva i Miriam mpliniser ase ani, nazitii
maghiari au ocupat satul n care familia Mozes era singura de origine evreiasc. Tihna familiei
Mozes a fost zdruncinat n martie 1944, cnd au fost anunai c trebuie s i strng cteva
lucruri necesare pentru a-i schimba domiciliul. Erau mutai ntr-un ghetou n imleul
Silvaniei, pentru ca, dup cteva sptmni, s fie deportai n lagrul de concentrare
Auschwitz-Birkenau. Dup 70 de ore fr ap, mncare, nghesuii ntr-un vagon, familia
Mozes a ajuns pe platforma de selecie de la Auschwitz.
Eva i amintete cum ea i familia sa au ajuns la staia final: Cnd uile vagonului
nostru s-au deschis, am auzit un ofier SS strignd, Schnell! Schnell!, i
ordonnd tuturor s ias afar. Mama mea a luat-o pe Miriam i pe mine
de mn. Mereu ncerca s ne protejeze pentru c noi eram cele mai mici.
Efectele experimentelor doctorului Mengele le-au urmrit, ns, ntreaga via. Eva a
suferit avorturi i s-a mbolnvit de tuberculoz, iar fiul su a avut cancer. Rinichii lui Miriam
au ncetat s mai creasc, stagnnd la dimensiunile unor rinichi de copil pentru tot restul
vieii, iar aceasta a murit n 1993 de o form rar de cancer.
Subiectele sale favorite includeau introduceri de tipul: Cnd eram eu soldat, Cnd
eram eu n Viena, Cnd eram eu n nchisoare, Cnd eram eu n fruntea partidului n
primele sale zile;
Cnd vorbea despre Wagner sau despre oper, nu ndrznea nimeni s-l ntrerup. Adeseori
predica pe marginea subiectului ore n ir, pn cnd audiena adormea;
Hitler avea un scris de mn impecabil, iar Carl Jung, confruntat cu perfeciunea caligrafiei
sale, afirma n 1937 c n spatele acestui scris recunosc trsturile unui brbat cu un instinct
feminin;
Aproape n fiecare sear viziona un film n cinematograful su privat, prefernd filmele care
erau interzise publicului german. i plceau comediile cu actori evrei;
Personalul su i punea mereu la dispoziie filme cu tortura i execuia prizonierilor politici,
precum i cu coninut pornografic;
Suferea de o ipohondrie cronic, se diagnostica cu tot felul de boli, ndeosebi disfuncii
intestinale i se trata cu substane periculoase precum stricnin, atropin sau bacterii din
fecalele umane;
A devenit vegetarian dup ce a participat la autopsia unei fete care s-a sinucis din cauza
insistenei cu care o urmrea dictatorul. Profita de orice ocazie pentru a tia apetitul
comesenilor, glumind c va prepara o budinc cu sngele su sau numind bulionul de carne
ceai de hoit;
Se amuza teribil pe seama personalului su, o int principal fiind ministrul de externe.
Ordona unui angajat s-l sune i n timp ce asculta conversaia, i ddea instruciuni s-l
enerveze att de tare nct s cedeze nervos. O glum de-a sa a dat gre lamentabil n
momentul n care l-a trimis pe Ernst Hanfstaengl n Spania ntr-un avion plin de ofieri
Gestapo, fcndu-l s cread c este vorba despre o misiune suicidal. Hanfstaengl a profitat
de reumplerea rezervorului i a fugit n Elveia, furniznd importante informaii Aliailor
nainte s afle c de fapt Hitler i-a fcut o fars;
Cinele su, un ciobnesc german pe nume Blondi, a avut un efect incontestabil asupra
politicii sale. Hitler petrecea ore n ir ocupndu-se de dresajul su, fapt ce trezea replica acide
din parte ofierilor si: Uneori aveam senzaia c rezultatul campaniei ruseti depindea mai
mult de Blondi dect de personalul nazist.
Dupa ianuarie 1945, Hitler nu a mai parasit niciodata cancelaria Reichului din Berlin
sau buncarul acesteia, abandonand planul de a opune o rezistenta finala in sud, in momentul
cand trupele sovietice se apropiau de Berlin. Intr-o stare de extrema nervozitate si epuizare, a
acceptat in sfarsit inevitabilitatea infrangerii si s-a pregatit sa-si ia viata, lasand in voia sortii
tara asupra careia isi exercitase puterea absoluta. Inainte de aceasta a mai facut doua lucruri.
Pe 28-29 aprilie, la miezul noptii, s-a casatorit cu Eva Braun. Imediat dupa aceea si-a dictat
testamentul politic, justificandu-si cariera si numindu-l pe amiralul Karl Dunitz sef al statului,
iar pe Josef Goebbels, cancelar.
Pe 30 aprilie si-a luat ramas bun de la Goebbels si de la putinii care mai ramasesera in
buncar, apoi s-a retras in apartamentele sale si s-a impuscat in gur. Sotia lui a luat otrava. In
conformitate cu instructiunile pe care le daduse, cadavrele lor au fost arse.
Succesele lui Hitler se datoreaza susceptibilitatii Germaniei postbelice si talentelor
sale unice de lider national. Ascensiunea la putere nu era inevitabila; dar nu a existat nici o
alta persoana care sa egaleze abilitatea sa de a exploata si modela evenimentele in propriul
scop. Puterea pe care a detinut-o a fost fara precedent, atat ca intindere, cat si in ce priveste
resursele tehnice de care dispunea. Ideile si telurile sale au fost acceptate, in intregime sau
partial, de milioane de oameni, indeosebi in Germania, dar si in alte parti. La vremea cand a
fost invins, distrusese mare parte din ce mai ramasese din vechea Europa, in timp ce poporul
german era silit sa se confrunte cu ceea ce s-a numit mai tarziu Anul Zero 1945.
Curioziti despre Cel De-Al Doilea Rzboi Mondial
Cu totii am citit si am vazut filme si documentare despre Al Doilea Razboi Mondial,
insa sunt multe lucruri pe care nu le stim despre conflictul militar care a schimbat lumea.
Business Insider a intocmit o lista cu 21 de lucruri mai putin cunoscute despre Al Doilea
Razboi Mondial.
1. Primul soldat german care a murit in razboi a fost ucis de japonezi.
2. Primul soldat american mort pe front a fost ucis de rusi.
3. Peste 100.000 de membri ai echipajului din bombardiere au fost omorati in Europa.
4. Mai multi militari americani au murit din randul Fortelor Aeriene decat din cel al
Infanteriei Marine a SUA.
5. Moasa catolica poloneza Stanislawa Leszczynska a adus pe lume 3.000 de copii in lagarul
de concentrare Auschwitz, in timpul Holocaustului din Polonia ocupata.
6. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, soldatii britanici aveau o ratie de trei foi de
hartie igienica pe zi. Americanii aveau cate 22.
7. In 1941, peste trei milioane de masini au fost fabricate in Statele Unite, insa doar 139 pe
durata intregului razboi.
8. Patru din cinci militari germani care au murit in razboi au fost ucisi pe Frontul de Est.
9. Doar 20% dintre barbatii nascuti in Uniunea Sovietica in anul 1923 au supravietuit
razboiului.
10. Cel mai tanar soldat din armata americana a fost Calvin Graham, in varsta de 12 ani.
Graham a mintit in legatura cu varsta sa cand s-a inrolat in Marina Militara a SUA. Varsta sa
reala nu a fost descoperita pana cand nu a fost ranit.
11. Doar unul din cinci barbati aflati in submarinele militare ale Germaniei (U-boat) au
supravietuit.
12. Batalia de la Stalingrad a provocat moartea mai multor rusi (militari si civili) decat cati
cetateni au pierdut SUA si Marea Britanie impreuna, in toata perioada razboiului.
13. Pentru a nu folosi cuvantul hamburger, care suna ca un termen din limba germana, in
timpul razboiului americanii au numit faimosul produs "Liberty Steak" (friptura libertatii).
14. Nepotul lui Adolf Hitler, William Hitler, a servit in Marina Americana in timpul celui de-
Bibliografie selectiv:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Holocaust
http://istoriaro.3x.ro/ww2/holocaustul.html
https://holocaustulcicatriceaistoriei.wordpress.com/tag/holocaust/
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/10-lucruri-mai-pu-cunoscutedesprehitler
http://bunadimineata.ro/de-dimineata/curiozitati-despre-al-doilea-razboi-mondial/
https://www.roportal.ro/articole/despre/holocaust_3446/
http://www.descopera.org/negarea-holocaustului/
http://www.cerceteaza.com/top-10-cei-mai-rai-oameni/
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-celui-mai-mare-croitorviata-al-americii-haina-nu-doar-il-face
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/lag-rul-auschwitz-birkenauinfernul-p-m-nt-cum-fost-posibil
http://www.ziare.com/international/adolf-hitler/romanca-de-101-ani-care-asupravietuit-la-auschwitz-cum-au-ramas-nazistii-fara-gaz-1338075