Facultatea de Inginerie Mecanica

Securitate Rutiera
Realizarea unei linii de centura a Targu Muresului

Student Andrei Cosmin

Capitolul 1.Definirea parametrilor de mediu

pentru zona analizat

Solul, apa subteran
Efectele constructiei asupra solului si apei freatice depind n primul rnd de miscarea utilajelor de
lucru, de alimentarea acestor utilaje cu combustibil, de exploatarea materialelor de constructii, de
transport, respectiv de pstrarea materialelor periculoase si depozitarea deseurilor.
Legat de acestea, zona de influent direct tine si de teritoriul care urmeaz s fie expropriat,
unde se efectueaz activitti directe de constructii. De asemenea, este zon de influent direct zona care
serveste la parcareaa masinilor, depozitarea materialelor periculoase si a deseurilor, care n unele cazuri
poate s fie plasat n afara santierului de constructii.
Traseele de transport sunt de asemenea zone de influent direct. Zone de influent direct sunt
mprejurimile traseelor de transport, unde solul, apa freatic, respectiv zona santierului pot fi poluate.

Protectia purittii aerului

Emisiile poluante provenite de la transportul materialelor de constructii pe drumurile publice, din
exploatarea masinilor de lucru n primul rnd bioxidul de azot, cenusa si praf n suspensie sunt
variabile n spatiu si timp, dar dincolo de santier nu se produce o poluare semnificativ a aerului.
Ne putem astepta la producerea prafului de la circulatia autoturismelor, manipularea materialelor
transportate, din tehnologia de constructii, din lucrrile de excavare a pmntului si nivelare a terenului.
Ocuparea teritoriului, lucrrile de nivelare, lucrrile de fundatie sunt nsotite temporar de
producerea prafului si poluarea aerului. Cantitatea prafului eliberat depinde de umezeala humusului si de
plante.
Lucrrile de spturi presupun construirea terasamentului si lucrrile de fundatie, pe parcursul
crora ne putem astepta la ncrcarea atmosferei cu praf.
Tinnd cont de faptul c vnturile din zon au directia spre sud-sudvest, este mic probabilitatea
ca materialele poluante produse pe parcursul constructiei s se extind dincolo de granit.Astfel c
lucrrile de constructie a autostrzii nu au efecte poluante din punct de vedere al protectiei purittii
aerului, nu provoac poluare peste valoarea limit admis.

Protectia faunei
Constructia nu are niciun efect asupra faunei deoarece lucrrile nu sunt nsotite de ocupri de
teritoriu si desfiintarea spatiului de trai pentru unele animale.
Efectele lucrrilor de constructie din punct de vedere al ocrotirii naturii, n general, provoac
modificri temporare, dar efectele pot fi si permanente.
Constructia autostrzii este nsotit si de modificarea suprafetei terenului, cu formarea unor
debleuri, terasamente si taluzuri, cu distrugeri ale suprafetei pe durata lucrrilor n cazul n care sunt
solicitate teritorii n afara celor expropriate.

Protectia mpotriva zgomotelor si vibratiilor

La lucrrile de constructie urmtoarele surse provoac poluare sonor:
-Tehnologia de constructie
-Utilajele
-Operatiunile de ncrcare-descrcare-manipulare.
-Activittile de transport.

Poluarea sonor provine din miscarea utilajelor de constructie, transport si de manipulare.

Zgomotele produse de utilaje pot constitui o problem doar n cazul cldirilor care se afl n apropierea
santierului, dar si acest lucru doar temporar.

Capitolul 2. Prezentarea proiectului (construcia propriu-zis i

funcionarea soluiei propuse.

Dat de nceput: 01.01.2016

Dat de sfrit: 01.01.2018
Manager Proiect: Andrei Cosmin
1.

Denumirea Proiectului

Construcia unei linii de centura a Tg Muresului

2.

Scopul Proiectului

Pentru a reduce volumul traficului ce traverseaz oraul n direcia

sud - nord, de la drumul naional DN 13 la drumul naional DN 15 spre Reghin este necesar
construirea unei linii de centur.
Drumul de ocolire, la est de Trgu Mure, va realiza legtura dintre drumul naional DN 13, km
164+992 i drumul naional DN 15, km 83+900, intrarea n localitatea Ernei, la nord de Trgu
Mure, la aproximativ 4 km de ora.

Principalele caracteristici tehnice ale traseului sunt:

Lungimea: aprox. 11,65 km

Limea propus pentru drumul cu dou benzi de circulaie este de 10 m. Limea
propus pentru seciunile cu trei benzi de circulaie este de 13,50 m pe aproximativ 3,6
km.

Pe traseul drumului sunt prevzute 5 poduri:

Km 0+270 pod peste prul Poclo
Km 2+145 pod peste prul aivari
Km 9+014 pod peste prul Houba
Km 10+180 pod peste prul Houba
Km 10+487 pod peste prul Tofalu

Pasaje
Km 2+415 pasaj peste DJ 135
Km 9+602 pasaj peste DC 20

Viaduct Km 4+960 km 5+240 (lungime 280m)

Interseciile centurii ocolitoare cu drumul naional DN 13 i drumul naional DN 15 se

vor amenaja cu sens giratoriu

3.

Analiza SWOT
Puncte Tari

Puncte slabe

-eliminarea ambuteiajelor

-o durat destul de lung

-reduce volumul traficului ce traverseaz

-defrisarea unei suprafete de padure

oraul n direcia sud - nord;

-drum liber pentru cei care doresc s plece din

localitate fara a intra in Tg Mures
Oportuniti
- mulumirea locuitorilor din Tg Mures

Ameninri
-vremea nefavorabil.

-multumirea transportatorilor de marfuri

4.

Obiective generale

obinerea autorizailor de construcie a centurii;

stabilirea firmei constructoare i semnarea contractelor;
achiziionarea de materie prim i de utilaje;

Buget Estimat: 50 000 000

Non Obiective
construirea unor noi centre comerciale
5.

Obiectivele Bussines
satisfacerea tuturor transportatorilor de marfuri
6.

Fazele Proiectelor
studiu de fezabilitate;
7.

obinerea avizelor;
punerea n funiune a podului.
8.

Descompunerea livrabilelor

9.

Structura defalcat a lucrrii (WBS)

1.3.1

Construcie

Legend RACI
R Responsabil
E - Execut
C Colaborator
A Aprob
I Informat

R
R
R

C
C

C
C

C
C

C
C

C
C

Firm constructoare

Expert GDF-Suez

A
A

Expert Apa Braov

Iniiere
Planificare
Contractare
M&C
ncheiere

Expert Electrica

1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4
1.1.5

Manager Proiect

Denumire
Pachet de lucru

Proiect

Roluri

Proprietar

Organizaia De Proiect

1.3.1 Etapele realizrii construciei.

O construcie este un produs foarte complex care nglobeaz un volum foarte de mare de
resurse. Exist anse foarte mari de eec n realizarea unei lucrri de construcie dac proprietarul
sau beneficiarul nu expun de la nceput clar i fr echivoc condiiile cerute pentru viitoarea
construcie i dac nu urmresc pe parcurs ndeplinirea acestora. Este unul din motivele
principale pentru care realizarea unei lucrri de construcie este mprit n etape. Existena
acestor etape permite ca procesul de realizare a unei lucrri de construcie s fie monitorizat i
controlat, oferind proprietarului/beneficiarului oportunitatea de a evalua rezultatele intermediare
n realizarea lucrrilor de construcie i de a face ajustrile necesare.
n general etapele de realizare a unei lucrri de construcie urmresc procesul de edificare
a respective construcii i cuprind urmtoarele:
- Etapa de pregtire a lucrrilor de construcie;
- Etapa de proiectare a lucrrilor de construcie;
- Etapa de execuie a lucrrilor de construcie;
- Etapa de recepie i punere n funciune a construciei.

1.3.1.1 . Pregtirea lucrrilor de construcie

Etapa de pregtire a lucrrilor de construcie are drept scop evidenierea tuturor
condiiilor de natur tehnic, economic, comercial, financiar, de marketing etc. care trebuie
ndeplinite pentru ca viitoarea construcie s asigure o eficien ct mai mare n exploatare n
conformitate cu destinaia acesteia.

a. Studiul de pia
Studiul de pia evideniaz cerinele pe care trebuie s le ndeplineasc viitoarea
construcie, funcie de nevoile de exploatare ale proprietarului/beneficiarului sau funcie de
condiiile de pia aa cum rezult ele dintr-un studiu de marketing.

Fig.1 Etapele de realizare ale unei lucrri de construcie

b. Studiul de prefezabilitate
Studiu de prefezabilitate este definit ca fiind documentaia tehnico-economic prin care
se fundamenteaz necesitatea i oportunitatea realizrii unei lucrri de construcie-investiie, pe
baz de date tehnice i economice.
c. Studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este definit ca fiind documentaia tehnico-economic prin care se
stabilesc principalii indicatori tehnico-economici afereni obiectivului de investiii, pe baza
necesitii i oportunitii realizrii acestuia, i care cuprinde soluiile funcionale, tehnologice,
constructive i economice ce urmeaz a fi supuse aprobrii.

Capitolul 3.Identificarea impactului de mediu

Solul, apele subterane
Constructia liniei de centura, executia suprafetei asfaltate reduce doar aparent valoarea
infiltratiilor apelor n sol, pentru c apele pluviale de var sunt colectate si ajung n sol crescnd astfel
rezerva de ap freatic.
Evaporrile apei freatice vara nceteaz ns pe suprafata acoperit de autostrad, astfel c
infiltrrile suplimentare vara se reduc, dup evaluarea noastr nivelul ar creste ctiva centimetri sub
autostrad si n zona adiacent.
n perioada iernii nu se produc ns nici infiltratii, nici evaporri, deci ne putem astepta la
scderea apei freatice. n zonele de sub autostrad si cele nvecinate ns are loc un proces de infiltrare
lateral, adic un proces de egalizare a nivelurilor.
Sub suprafetele asfaltate poate avea local o tendint de scdere a nivelului apei freatice, dar procesul
egalizrii este autoregulator, deoarece o scdere mai masiv duce la cresterea debitului reumplerii.
Efectele negative scontate sunt n primul rnd emisiile circulatiei rutiere, materialele poluante
prinse de firele de praf, si particulele de praf cu ulei care polueaz de-a lungul autostrzii. Astfel de
substante poluante sunt picturile de benzin, motorin, lichid srat de la dezghetarea autostrzii,
materiale de uzur, lubrifianti, praf depus.
Alti poluanti probabili mai sunt derivati de CH si metale grele, care pot fi fixati de vegetatie,
respectiv derivatii de CH n cantitate mic se infiltreaz n sol.
Substantele poluante se leag de particulele de sol odat cu ploile si se depun sub form de strat subtire de
nmol.

Actiunea solutiilor srate folosite la dezghetarea autostrzii: conform studiilor precedente, sarea
aruncat pe autostrad poate produce poluare sit n perioade critice, doar la o distant de 1 m msurat de
la marginea platformei.

Ape de suprafat
Din exploatarea autostrzii, uleiurile si derivatii petrolieri sunt elemente care au efecte asupra
cursurilor de ap, pot polua n primul rnd, dar si acestea doar n caz de dezastru. Din acest motiv conditia
deversrii n ap curgtoare n cazul apelor cu faun, este ca n prealabil s fie curtat si degresat.
Pe parcursul exploatrii trebuie asigurat ca dezastrele s nu polueze apele de suprafat.
Exploatatorul autostrzii trebuie s dispun de un scenariu pregtit pentru un eventual dezastru, care s
asigure c, n caz de dezastru, poluarea nu se deverseaz n unitatea de colectare.
Cursurile de ap si canalele se pot utiliza ca unitti de colectare pentru autostrada proiectat, cu
exceptia aluviunilor si cu respectarea normelor de calitate a apei.
Efectele produse de sare n perioada iernii pot afecta n mic msur si calitatea apelor din
canalele de fund, dar efectele dilurii corespunztoare au efecte la deversare, din acest motiv n aceste ape
nu ne putem as tepta la depsirea limitelor maxime ale srii.
n baza studiilor de impact efectuate se poate constata c, n general, valorile privind calitatea
aerului la nicio component poluant nu ating valorile limit impuse de normele de sntate.
Concentraia de Nox la o distan mai mic de 10m atinge aceast valoare. n interiorul acestor
distane nu este niciun obiectiv care s necesite msuri de protecie mpotriva polurii atmosferice.
Pe parcursul exploatrii se pot ntmpla dezastre si poluri din pricina acesteia, n cazul
transportrii rutiere a unor substante volatile, lichide sau gazoase.
Din punct de vedere al consecintelor, are important deosebit efectul dezastrelor care au loc n
zone locuite. n aceste cazuri ntr-o zon relativ restrns, valoarea msurat a substantelor nocive si
poluante poate depsi de mai multe ori valoarea limit admis, care poate afecta puternic si elementele
indirecte care suport poluarea (solul, apa, lumea vie, omul).

Protectia florei si a faunei

Pe parcursul exploatrii, circulatia rutier proportional cu mrimea circulatiei polueaz flora si
fauna doar local prin emisia substantelor poluante. Efectele polurii chimice asupra florei si faunei nu este
semnificativ, conform experientelor noastre de pn acum .

Zone locuite
Dup realizarea investitiei datorit rearanjrii circulatiei rutiere n zonele de pe lng localitti,
circulatia rutier se reduce, reducndu-se proportional si poluarea sonic si atmosferic. Asupra cldirilor
din zona soselei conditiile de mediu schimbate vor avea efect pozitiv.

Protectia solului
Deoarece n imediata apropiere a granitei sunt n principal suprafete agricole, sensibilitatea
ecologiei peisajului este redus, efectele autostrzii sunt neglijabile. Traseul a fost proiectat cu mpdurire
orespunztoare, cu amplasare de zon verde, care ar mbogti imaginea agricol, srac n elemente de
peisaj, dealtfel omogen a zonei.
Efectele functionrii linie de centura prin modificarea diferitelor elemente de mediu are efecte
complexe asupra peisajului. Efectele functionrii autostrzii au fost prezentate la celelalte elemente ale
mediului. Aici subliniem doar efectele cu care acestea nu se ocup.
Unul dintre cele mai importante efecte probabil va fi o revigorare a investitiilor n zona de lng
autostrad. Conditiile bune de circulatie rutier vor favoriza investitiile n capacitti de productie si
servicii n zon. Acest efect se va simti cel mai mult n zona intersectiilor.

Impact demografic
Cu referire la impactul demografic din punctul meu de vedere se va inregistra o crestere
demografica considerabila pe perioada constructiei acetui tronson.
Dup finalizarea proiectului acest impact demografic se va resimti din faptul ca se vor crea
posibilitati de transport rapid si conexiune cu celelalte care va lega cele mai importante trasee ale tarii.

Impactul socio-economic
Din punct de vedere al impactului socio-economic acesta ar putea fi unul favorabil deoarece ar
putea determina companii mari din multe domenii de activitate sa isi dezvolte sedii in regiunea Tg muresReghin.

Capitolul 4. Participarea publicului: validare, definirea

proiectului
Protecia mediului nconjurtor constituie un proces de colaborare care necesit eforturi
susinute dinpartea organelor guvernamentale, ONG-urilor, persoanelor particulare i
ntreprinztorilor. n virtutea acestui fapt, participarea la procesul de adoptare a deciziilor are
importan deosebit. Antrenarea publicului la acest proces poate aduce avantaje fiecrei din
aceste grupe i societii n ansamblu.
Participarea publicului la procesul de adoptare a deciziilor este un proces bilateral. Pe de
o parte, aceasta este o obligaie moral, deoarece autoritile de stat funcioneaz n interesele
societii. Pe de alt parte, datorit participrii publicului, persoanele cu funcii de rspundere
care iau decizii primesc de la el informaii privitoare la doleane i ateptri, precum i la
corespunderea aciunilor i deciziilor lor ateptrilor societii.

Pentru evaluarea opiniei publice in legatura cu construirea liniei de centura, s-a creat un
chestionar. Evaluarea s-a facut cu ajutorul aprox. 2500 de persoane. Intrebarile au fost
urmatoarele:

Construirea podului va avea un efect negativ asupra Tg Muresului?

Ce efecte pozitive credeti ca va avea centura in zona respectiva ?
Credeti ca centura va fluidiza traficul pe zona respectiva ?
Credeti ca vor scadea numarul accidentelor ?
Ce probleme credeti ca apar la construirea centurii?

Raspunsurile primite au fost centralizate si din analiza lor putem trage urmatoarele concluzii:

Construirea liniei de centura nu va avea nici un efect negativ

Dintre efectele pozitive putem vorbi despre fluidizarea traficului in orele de varf, sau la

sarbatori
Vor scadea numarul accidentelor
Problema care poate aparea este aglomeratia traficului in timpul constructiei.

Pentru autoritile publice avantajele pot fi urmtoarele:

devin mai clare preferinele generale ale publicului;
publicul face cunotin cu caracterul planurilor de dezvoltare i problemele procesului de
adoptare a deciziilor;
publicul capt cunotine privitor la faptul, cum serealizeaz elaborarea, implementarea
planurilor i monitorizarea proiectelor;
publicul capt deprinderi pentru soluionarea problemelor;
se mbuntesc capacitile reprezentanilor publicului care particip la viaa politic a
comunitii locale;
crete gradul de satisfacie fa de deciziile adoptate de autoritile de stat i gradul de
ncredere n ele.

Capitolul 5. Previziune, prognoz, metodele utilizate

Metoda cartografic pe teren i laborator

n cazul de fa tehnica folosit a fost, n prima faz, una iterativ prin care s-a fcut o
monitorizare n teren a proceselor de micare n mas ce pot afecta construcia podului . Monitorizarea sa fcut la un pas de timp prestabilit. Dintre arealele nregistrate, unul este reprezentativ prezentnd interes
deosebit prin volum, suprafa i localizare.
Urmtoarea faz metodologic a fost cartografierea suprafeei afectat de alunecarea de teren, la o
scar care s permit nregistrarea formelor i elementelor morfologice caracteristice. Pentru o localizare
strict a elementelor alunecrii de teren s-a folosit ridicarea topografic.
Tehnica topografic permite geolocalizarea exact a acestor elemente dar i caracteristicile
morfometrice, ntr-un sistem de coordonate i unitti de masur stabilite de operator.
Iniial s-au ridicat topografic elementele morfologice de suprafa: linia de desprindere,
perimetrul corpului alunecrii, liniile hidrografice, artefacte antropice (stlpii de nalt tensiune, prisma
construit a autostrzii).
GPS-ul diferenial s-a folosit pentru legarea masurtorilor topografice la sistemul national de
referin i stabilirea cotelor absolute

Analiza statistic a seriilor de timp i datelor de laborator

Investigarea fenomenelor naturale nu se poate face fr a analiza seturile de parametri definitorii

pentru fenomen. n aceast categorie intr serii de date temporale (date de precipita ii) sau serii de date
spaiale. Modul de colectare a datelor uneori implic erori involuntare sau zgomote datorate aparaturii cu
care se realizeaz colectarea datelor. n limbaj matematic acestea se numesc zgomote sau trenduri
(tendine) i trebuie ndeprtate din seriile de date pentru c uneori sunt att de pronun ate nct interfer
sau chiar acoper valorile reale care descriu fenomenul investigat.

Analiza stratigrafic i geotehnic a depozitelor deluviale

S-au folosit deschiderile naturale din perimetrul arealului studiat i din afara lui. Din aceste
aflorimente s-au nregistrat succesiunile stratelor litologice, grosimile unitilor litostratigrafice i cota
absolut unde aflorez acestea.
n corpul de alunecare s-a executat un foraj cu o forez manual pentru prelevarea probelor de sol
i substrat. Aceste dou metode vizeaz caracterizarea orizonturilor din depozitul deluvial, detectarea unui
eventual strat cu saturaie maxim, calibrarea variabilelor de la metoda GPR (Ground Penetrating Radar)
i validarea acesteia.

Forajul
Forajul a fost executat cu ajutorul unei truse de foraj manual. Pentru avansare n adncime s-au
folosit dou sape special concepute pentru argil i nisip ud. Aceste dou sape extrag probe litologice
tulburate. Pentru extragerea probelor netulburate s-a folosit o sap tubular cu piston sau tu cu piston.
Probele netulburate au fost extrase la o adncime echidistant de 1m i sigilate. Trebuie subliniat faptul c
in practica probele nu rmn perfect intacte datorit procedeului de prelevare

Metoda geofizic de investigare cu unde electromagnetice

Descrierea metodei GPR
n aceasta seciune este prezentat succint baza teoretic a msurtorilor cu GPR.
n cazul studiului de fa s-au folosit un set de antene cu frecvena de 50 MHz. Cu aceast frecven i n
condiii litologice lipsite de strate cu atenuare mare se pot detecta obiecte de minim 0,5 m la oadcime
maxim aproximativ de 20 m. Adncimi extreme pna la 40 de m s-au raportat n literatur,ns n
condiii litologice excelente cum este nisipul i pietriul curat i uscat

sau gresie Antenele sunt

poziionate ntr-o configuraie de tip paralel endfire .

Aplicarea n teren a metodei GPR

Pentru nceput s-a fcut o evaluare a mediului nconjurtor din arealul studiat pentru a verifica
fezabilitatea aplicrii acestei metode. n urma analizelor morfologice privind alunecarea de teren s-au
stabilit liniile de profil supuse investigaiilor geofizice. n procesul de analiz s-au luat n considerare i

amplasarea liniilor de nalta tensiune, care reprezint un generator important de zgomot electromagnetic.
Pentru detectarea unei suprafee de alunecare i a nivelului piezometric s-au propus patru profile de cte
600 m.

Modelul de evoluie a reliefului

n acest capitol s-au prezentat principale motive care au condus la alegerea acestui model n
concordan cu obiectivele studiului, asa cum sunt descrise de dezvoltatorul codului.

Arealul studiat

Modelul CAESAR a fost dezvoltat pe baza studiilor fcute n zona temperat. Bazinele
hidrografice studiate sunt incluse n clase de mrime mic i medie. Modelul este adecvat simulrilor pe
albii simple meandrate.

Capitolul 6. Evaluarea: economic, social i tehnicotiinific

Mecanismul de plat

Mecanismul de plata guverneaza modul in care Autoritatea contractanta va plati concesionarul

pentru constructia, operarea si intretinerea autostrazii. Principiul il constituie o singura plata anuala in
favoarea concesionarului, cu mentiunea ca plata va fi strict legata de performantele pe care le va indeplini
concesionarul pe baza unor criterii pre-definite.
In dezvoltarea mecanismului de plata este esential sa se asigure ca transferul riscurilor catre
concesionar sa mentina proiectul bancabil. Mecanismul de plata este inca in constructie si el va fi revizuit
pe parcursul procedurii de selectie.

Structura plilor
Mecanismul de plata se va baza pe 2 elemente individuale :
Plata de disponibilitate
Disponibilitatea va fi definita in termenii cerintelor tehnice ale Autoritatii contractante pentru
Proiect i va include, printre altele: indeplinirea cerintelor Autoritatii contractante referitoare la proiectare
si constructie (de exemplu, geometrie, proiectarea structurilor suspendate, etc.); respectarea cerintelor de
mediu;respectarea cerintelor referitoare la problemele de securitate a traficului;
Plata de disponibilitate este o masura a disponibilitatii drumului pentru transportul public.
O asemenea masura va recompensa sectorul privat pentru proiectarea drumului la standarde inalte
de calitate, care vor impune activitati de intretinere reduse si pentru a asigura faptul ca intretinerea este
programata sa evite congestiile in trafic, care conduc la cresterea timpilor de deplasare. Plata de
disponibilitate este legata de standardele de performanta impuse prin contract. Plati pe baza standardelor
de performanta. Platile pe baza performantei pentru operare si intretinere fuctioneaza pe baza respectarii
unor standarde specifice. De exemplu, ele vor acoperi operarea si intretinerea unui tunel, intretinerea de
iarna, semnalizarea traficului si marcajul, etc. Performanta pe care o poate atinge concesionarul privat in
operarea unui drum poate fi masurata in mai multe moduri.
Astfel, poate fi masurat timpul in care este inlocuit un mijloc fix avariat ( de ex. un semnalizator
de trafic ), poate testa suprafata drumului, poate masura timpul de indepartare a zapezii de pe carosabil si
acoperirea acestuia cu material antiderapant, etc.
Autoritatea contractanta va dezvolta sisteme generale de masurare a performantei, care vor
analiza performantele companiei de proiect in legatura cu operarea si intretinerea autostrazii.

Durata contractului

Autoritatea contractant intenioneaz s ncheie un contract de concesiune pentru Proiect pe o

perioada de 1-2 ani, n care este inclus att etapa de construcie, ct i etapa de operare i ntreinere.
Perioada final va fi stabilit n urma negocierilor.

Recuperarea investiiei
Autoritatea publica recunoate candidatului dreptul de a-i recupera investiia i de a obine un
profit rezonabil. Modalitatile efective i durata acestui proces vor fi cuprinse n contractul de concesiune.
Ele presupun o evaluare a surselor potentiale de venit i a costurilor contractului.

Regimul juridic al bunului

Terenurile necesare realizrii Proiectului, aflate n proprietatea persoanelor fizice i/sau juridice,
se expropriaz (conform legislaiei n vigoare) prin grija Autoritii contractante i vor trece n
administrarea Companiei de proiect la data constituirii legale a acesteia.
Autostrada rezultat prin executarea Proiectului este proprietate publica, Compania de Proiect
beneficiind de un drept de administrare. Proprietile rezultate prin implementarea Proiectului i terenurile
aferente nu pot fi nstrinate, ipotecate, gajate sau constituite n garanii pentru teri.

Bibliografie : www.primariatargumures.ro
www.wikipedia.ro
www.stiritargumures.ro