Hidrocentrala

Hidrocentrala este o centrala electrica folosita pentru a transforma energia mecanica

produsa de apa in energie electrica.
Functionarea
Printr-un lac de acumulare a apei pe cursul unei ape curgatoare se realizeaza
acumularea de energie potentiala care se trasforma in energie cinetica prin rotirea
turbinei hidrocentralei.Aceasta miscare de rotatie este transmisa generatorului care
transforma energia mecanica in energie electrica.
Puterea
Puterea unei hidrocentrale este determinata de debitul de apa, de diferenta de nivel
si de randamentul hidraulic si al echipamentului. Hidrocentralele moderne au un
randament ridicat datorita turbinelor si generatoarelor care pot realiza un randament
de pana la 90 %.
Tipuri de hidrocentrale
Folosirea caderii de apa ca parametru, este determinata de diferenta de nivel dintre
oglinda apei din lacul de
acumulare(in spatele
barajului) si oglinda apei
de jos dupa trecerea
acesteia prin turbina.
Astfel hidrocentralele pot
fi:

cu o cadere mica
de apa - < 15 m,
debit mare;

cu o cadere mijlocie
- 1550 m, cu debit
mijlociu;

cu o cadere mare 502.000 m, cu un debit mic de apa.

Deasemenea hidrocentralele mai pot fi clasificate dupa capacitate, sau dupa tipul
constructiei, astfel:

asezate pe firul apei, care produc curent in functie de debit;

cu un lac de acumulare;

CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;

cu caverne, pentru acumularea apei.

Functionare
Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui rau unde poate fi prezenta si o cascada se realizeaza
acumularea unei energii potentiale, trasformata in energie cinetica prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceasta
miscare de rotatie va fi transmisa mai departe printr-un angrenaj de roti dintate generatorului de curent electric,
care prin rotirea rotorului generatorului intr-un camp magnetic, va transforma energia mecanica in energie
electrica.

Putere
Puterea unei hidrocentrale este determinata de debitul de apa, de diferenta de nivel si de randamentul hidraulic
si cel al echipamentului.
Hidrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul turbinelor si generatoarelor ce pot realiza un
randament de pana la 90 %.
Portile de Fier 1 si 2, Tarnia, lacul Vidra

Avantaje si dezavantaje

Avantajul economic, randament ridicat, pret de cost redus, avand o viata lunga

Avantajul ecologic, nu polueaza mediul inconjurator

Uneori pot genera conflicte cand sunt amplasate in parcuri nationale sau cand nivelul apei barajului
acopera localitati.

Energia solara
Energia solara este energia radianta produsa in Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune nucleara. Ea este
transmisa pe Pamant prin spatiu in cuante de energie numite fotoni, care interactioneaza cu atmosfera si
suprafata Pamantului.
Energia solara a fost folosita inca din antichitate prin diferite tehnologii.
In zilele noastre energia solara este exploatata in mai multe moduri si din ce in ce mai des.

Metode de utilizare a energiei solare

Principalele metode de utilizare sunt: celula solara si concentratoare solare parabolice.
In curs de dezvoltare sunt mai multe metode de utilizare a energiei solare: colectoare solare, turn solar, alte
tipuri de centrale solare

Celule solare
O celula solara, sau celula fotovoltaica, este un dispozitiv ce converteste lumina in curent electric folosind
efectul fotoelectric.

Aceasta celula consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai intlnit fiind siliciul.
Aceste straturi au o grosime cuprinsa intre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a
forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a unei diode. Cnd stratul de siliciu este expus la lumina
se va produce o agitatie a electronilor din material si va fi generat un curent electric.
Celulele au de obicei o suprafata foarte mica si curentul generat de o singura celula este mic dar combinatii
serie, paralel ale acestor celule pot produce curenti suficient de mari pentru a putea fi utilizati in practica. Pentru
aceasta, celulele sunt incapsulate in panouri.
Prima celula solara a fost contruita de Charles Fritts in ani 1880. Desi prototipul convertea mai putin de 1% din
limina incidenta in electricitate, acesta descoperire este considerata una foarte importanta.
In timpul crizei petrolului dezvolatarea celulelor solare a cunoscut o crestere semnificativa.

Celulele solare pot fi clasificate dupa mai multe criterii, dar sunt trei tipuri principale de celule solare.
Celulele monocristaline fabricate din pastile de siliciu monocristalin, celulele policristaline fabricate din mai
multe cristale mici, si al treilea tip fiind celulel dolare amorfe.
Clasificarea celulelor solare dupa materialele folosite
Celule pe baza de siliciu
Strat gros:

Celule monocristaline (c-Si): randament mare - in productia in serie se pot atinge pana la peste 20 %
randament energetic, tehnica de fabricatie pusa la punct; totusi procesul de fabricatie este energofag,
ceea ce are o influenta negativa asupra periodei de recuperare (timp in care echivalentul energiei
consumate in procesul de fabricare devine egal cantitatea de energia generata).

Celule policristaline (mc-Si): la productia in serie s-a atins deja un randament energetic de peste la 16
%, cosum relativ mic de energie in procesul de fabricatie, si pana acum cu cel mai bun raport pret
performanta.

Strat subtire:

Celule cu siliciu amorf (a-Si): cel mai mare segment de piata la celule cu strat subtire; randament
energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu exista strangulari in aprovizionare chiar si la o productie de
ordinul TeraWatt

Celule pe baza de siliciu cristalin, ex. microcristale (c-Si): in combinatie cu siliciul amorf randament
mare; tehnologia aceeasi ca la siliciul amorf

Semiconductoare pe baza de elemente din grupa III-V

Celule cu GaAs: randament mare, foarte stabil la schimbarile de temperatura, la incalzire o pierdere de putere
mai mica decat la celulele cristaline pe baza de siliciu, robust vizavi de radiatia ultravioleta, tehnologie scumpa,
se utilizeaza de obicei in industria spatiala (GaInP/GaAs, GaAs/Ge).
Semiconductoare pe baza de elemente din grupa II-VI
Celule cu CdTe: utilizeaza o tehnologie foarte avantajoasa CBD (depunere de staturi subtiri pe suprafete mari in
mediu cu pH , temperatura si concentratie de reagent controlate); in laborator s-a atins un randament de 16 %,
dar modulele fabricate pana acum au atins un randament sub 10 %, nu se cunoaste fiabilitatea. Din motive de
protectia mediului este improbabila utilizarea pe scara larga.
Celule CIS, CIGS
CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs la firma Wrth Solar in Marbach am Neckar,
respectiv Cupru-Indiu-Disulfat la firma Sulfurcell in Berlin, iar CIGS pentru Cupru-Indiu-Galiu-Diselenat produs in
statie pilot in Uppsala/Suedia.
Celule solare pe baza de compusi organici
Tehnologia bazata pe chimia organica furnizeaza compusi care pot permite fabricarea de celule solare mai
ieftine. Prezinta, totusi, un impediment faptul ca aceste celule au un randament redus si o durata de viata redusa.
Celule pe baza de pigmenti
Numite si celule Grtzel utilizeaza pigmenti naturali pentru transformarea luminii in energie electrica; o
procedura ce se bazeaza pe efectul de fotosinteza.
Celule cu electrolit semiconductor
De exemplu solutia: oxid de cupru/NaCl. Sunt celule foarte usor de fabrict dar puterea si siguranta in utilizare
sunt limitate.
Celule pe baza de polimeri
Deocamdata se afla doar in faza de cercetare.

Eficenta celulelor solare

Eficenta celulelor solare variaza de la 6% pentru celulele cu siliciu amorf pana la 40.7%, la celulele cu jonctiu
multiple (inca in dezvoltare), si la 42.8% pentru cele asamblate int-un pachet hibrid.
Pentru celulele pe baza de siliciu policristaline ce se afla in comert, eficenta este intre 14%-19%.

Celulele cu cea nai nare eficenta nu sunt tot timpul si cele mai economice. De ex., o celula multijonctiune pe
baza de materiale exotice (galiu sau indiu-diselenid) care are o eficenta de 30%, poate costa de 100 de ori mai
mult ca o celula de siliciu amorf de eficenta 8%, pe cand eficenta fiind doar de aprox. 4 ori mai mare.
Cresterea eficentei poate fi realizata crescand intensitatea luminii. Cu ajutorul opticii se poate concentra o
cantitate mai mare de lumina si astfel eficenta creste cu pana la 15%.
O metoda comuna prin care se exprima costurile econimice a sistemelor generatoare de energie electrica, este
de a calcula pretul pe kilowatt-ora livrat (kWh).

Colectoare solare

Cu ajutorul colectoarelor solare se realizeaza o economie semnificativa a consumului de energie utilizata

pentru prepararea apei calde menajere, incalzirea apei din piscine, incalzirea spatiilor din cladiri dar se contribuie
si la reducerea emisiilor toxice in atmosfera.
Colectorul solar sub presiune este realizat din tuburi vidate de sticla borosilicata, rezistenta la socuri mecanice
(grindina de pana la 25mm diametru) si sunt concepute sa functioneze toata perioada anului, chiar daca
temperatura exterioara este sub 0C. Sistemul de constructie din tuburi individuale confera colectorului o
stabilitate ridicata (permite functionarea si in cazul in care unul din tuburi se deterioreaza). Vidul din tuburile de
sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile fiind eliminate aproape in totalitate. Colectorul solar asigura
producerea de apa calda chiar si in conditiile unei radiatii solare difuze (innorat).
In interiorul tubului de sticla exista un tub termic din cupru ce contine un agent termic cu punct de fierbere scazut
utilizat la tranferul energiei calorice. Tubul termic este legat de un condensator introdus prin contact direct intr-un
schimbator de caldura. Utilizarea panourilor de calitate este o conditie necesara, nu insa si suficienta pentru
exploatarea optima a instalatiei solare. Un rol deosebit il are configurarea sistemulul astfel incat sa se poata
retine cu eficienta marita energia solara.

Turnul solar cu curenti de aer

Tehnologia turnului solar combina principiile de a concentra puterea solara si puterea vantului.
Aerul de sub un acoperis circular translucid (numit colector) deschis la periferie este incalzit de radiatia solara si
dirijat prin tiraj fortat spre baza unui turn foarte inalt, localizat in centru colectorului.
La baza turnului se amplaseaza una sau mai multe turbine de mare randament care vor functiona datorita
curentului de aer fierbinte, care trece cu mare viteza pentru a iesi prin cosul turnului.
O prima realizare practica de prototip s-a pus in functiune in 1981/1982 la Manzanares (150 km de Madrid),
Spania si a dus la rezultate uluitoare.
Sistemul necesita o investitie destul de mare, dar care ulterior se amortizeaza prin costurile mici de exploatare si
a randamentului ridicat, turnul functionind atit ziua cit si noaptea.
Pentru marirea randamentului cu aproximativ 25%, sub acoperisul circular s-au montat serpentine din conducte
care sunt umplute cu apa, inmagazinind ziua caldura , pe care o cedeaza aerului noaptea, turnul functionand 24
din 24 ore.

Centrale solare
O centrala solara este o centrala electrica functionand pe baza energiei termice rezultata din absorbtia energiei
radiatiei solare. Centralele solare termice, in functie de modul de constructie pot atinge randamente mai mari la
costuri de investitii mai reduse decat instalatiile pe baza de panouri solare fotovoltaice, necesita in schimb
cheltuieli de intretinere mai mari. Totodatata sunt exploatabile economic doar in zone cu foarte multe zile insorite
pe an.
Exista mai multe metode pentru utilizarea energiei continute in radiatia solara in scopul producerii de energie
electrica.
Auguste Mouchout a folosit o parabolica pentru a produce abur pentru primul motor solar cu aburi in 1866.
Aceste centrale utilizeaza oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafata absorbanta. Oglinda sau
suprafata absorbanta isi vor modifica orientarea in functie de pozitia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi
parabolice colecteaza energia cu oglinzi distribuite pe suprafete mari ce concentreaza radiatia pe suprafete

absorbante situate in centrul focal al fiecarei oglinzi, pe cand cele cu turn, toate oglinzile au acelasi punct focal
situat in turn.
Centrale solare cu campuri de colectoare
Campul de colectoare ale centralei este compus din mai multe jgheburi parabolice sau colectoare Fresnel legate
in paralel si numite concentratoare liniare. Construirea de campuri de colectoare paraboloide este de asemenea
posibila, dar vizavi de concentratoarele liniare sunt foarte costisitoare.
In campul de colectoare se produce incalzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur
supraincalzit.La instalatiile cu ulei se poate atinge o temperatura de pana la 390C care intr-un schimbator de
caldura va genera aburi. Daca agentul termic este abur atunci nu este nevoie de schimbator de caldura, aburul
fiind generat direct in conductele de absorbtie.
Avantajul acestui tip de centrale consta in faptul ca utilizeaza in parte tehnologie conventionala disponibila.
Centrale solare cu jgheaburi parabolice
Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabola
concentrand fluxul radiatiei solare pe un tub absorbant situat in linia focala. Tubul absorbant este constituit dintr-o
teava de metal acoperita in exterior cu un strat absorbant si prin care curge agentul termic si care este in
interiorul unui alt tub, de asta data de sticla de borosilicat rezistent la actiuni mecanice si chimice fiind acoperit de
un strat antireflectorizant. Intre cele doua tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convectie. Energia
radiatiei solare este transformata in energie calorica si cedata agentului termic. Oglinzile parabolice sunt asezate
de regula in randuri una dupa alta pe directia N-S. Avand un singur grad de libertate, rotatia in jurul axei focale.
Instalatii solare de tip Fresnel
in locul unei oglinzi parabolice se utilizeaza mai multe fasii de oglinzi plane situate toate la nivelul solului si care
se pot roti in jurul azei longitudinale pentru a putea fi orientate cate una astfel ca sa relecte radiatia solara in
directia tubului absorbant, in spatele caruia se afla o alta oglida liniara cu rol de concentrare a fascicolelor primite
de la oglinzi intr-o linie cat mai subtire. Acest concept este in faza de testare.
Acest mod de constructie imbina principiul de functionare al colectoarelor cu jgheaburi parabolice cu cu cel al
centralelor cu turn, dar renuntand atat la oglinzile curbate cat si la dispozitivele de orientare cu mai multe grade
de libertate ramanand doar constructia modulara. Utilizand oglinzi plate usor de construit se sconteaza pe un
pret scazut. Utilizarea conductei absorbante este necesara in continuare. Rezulta posibilitatea utilizarii de
conducte mai lungi , fara coturi, ceea ce reduce pierderile datorita rezistentei hidraulice, in schimb apar pierderi
de radiatie solara datorita umbririi reciproce a oglinzilor.
Centrale cu turn solar
In cazul centralelor cu turn solar este vorba de obicei de centrale pe baza de aburi generati cu ajutorul energiei
solare. Focarul (camera de combustie) incalzit pana acum cu pacura, gaz natural sau carbune, este inlocuit de
un focar solar asezat in varful unui turn. Radiatia solara, a sute, chiar mii de oglinzi cu orientare automata dupa
pozitia soarelui este reflectata catre o suprafata absorbanta centrala numita receiver. Datorita puternicei
concentrari de radiatie, in turn apar temperaturi de ordinul a mii de grade.
Agentul termic utilizat este nitrati fluizi, aburi sau aer cald. In acest mod se pot genera temperaturi cu valori
adapate necesitatilor proceselor tehnologice, sau ceerintelor accelerarii proceselor chimice. De regula insa,
caldura generata este utilizata totusi prim intermediul unei turbine de gaz sau de aburi la generarea de curent
electric.In receiver agentul termic este incalzit, si in final utilizat la generarea de aburi.

Centrale cu oglinzi parabolice

Oglinzile parabolice sunt construite cu doua grade de libertate putand urmari pozitia soarelui pe cer. Ele sunt
montate pe un stativ si concentreaza razele solare intr-un punct focal propriu fiecarei oglinzi unde este montat un
receptor de energie termica. Acest mod de constructie este foarte compact.La instalatiile de acest tip receptorul
este conectat la un motor Stirling care transforma energia termica direct in emergie mecanica putand actiona un
generator electric. Aceste instalatii ating un randament inalt in transformarea energiei solare in energie electrica.
Modularitatea acestor instalatii permite atat utilizarea lor in locuri izolate sau independente cat si conectarea mai
multora in formtnd o centrala virtuala in cadrul generarii distribuite a energiei electrice. O solutie mai rara o
constituie parcurile(fermele) de oglinzi parabolice. In punctual focal comun tuturor oglinzilor se afla o suprafata
absorbanta cu ajutorul careia este incalzit un agent termic utilizat in continuare pentru generare de aburi.
Conectarea in grup a mai multor oglinzi parabolice constituie o abordare mai putin economica decat centralele cu
jgheaburi parabolice sau cele cu turn solar.
nergia solara nu e accesibila noaptea, astfel inmagazinarea energiei este o chestiune importanta. Puterea
vantului si cea a soarelui sunt surse de energie intermitente, ceea ce inseamna ca trebuie folosite atunci cand
sunt accesibile si eventual stocate pentru o folosire ulterioara sau transportate in locuri unde pot fi folosite.
Puterea vantului si a soarelui sunt oarecum complementare, cu tendinta de mai mult vant iarna si mai mult soare
vara, dar in ziele fara vant si fara soare necesarul de energie trebuie obtinut intr-un fel sau altul.
Energia solara poate fi stocata la temperaturi inalte folosind saruri lichide. Sarurile sunt un mediu eficace de
inmagazinare deoarece sunt ieftine, au o capacitate specifica de caldura si pot transmite caldura la temperaturi
compatibile cu sistemele energetice conventionale. Solar Two a folosit aceasta metoda de inmagazinare de
energie, care i-a permis sa stocheze destula caldura in cei 68 m3 ai rezervorului pentru a furniza o productie de
10 Mw pt aproximativ 40 minute, cu o eficienta de 99%.
Sistemele FotoVoltaice "off-grid" (ne conectate la reteaua electrica) au baterii reincarcabile traditionale pentru
stocarea electricitatii in exces. Cu sisteme "grid-tied" (conectate la reteaua electrica), energia in exces poate fi
trimisa la reteaua electrica. Pentru energia furnizata retelei se acorda credite de catre compania ce detine
reteaua. Aceste credite compenseaza energia necesara cand sistemul nu poate indeplini cererea, folosind efectiv
reteaua ca mecanism de stocare.
O alta metoda de stacare este folosirea apei. Cand exista un surplus de energie, apa se pompeaza dintr'un
rezervor aflat la un nivel mai mic intr'un rezervor aflat la un nivel (altitudine) mai mare. Cand cererea de energie
este mai mare, apa din rezervorul de la nivelul ridicat este eliberata, pompa devenind turbina si motor pentru un
generator hidroelectric.

Energia solar este energia emis de Soare, fiind o surs de energie regenerabil.
Energia solar poate fi folosit s:

genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)

genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)

nclzeasc cldiri, direct

nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur

nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice

Instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.

Energia eoliana
Istorie
Puterea vantului a fost folosita pentru prima data in jurul anului 5000 i.e.n, pentru propulsarea barcilor cu panza.
Exista referinte istorice despre o moara de vant rudimentarafolosita in primul secol e.n dar prima moara de vant
practica a aparut in sec. al VII-lea in Afganistan. Aceste mori de vant erau folosite pentru macinarea porumbului
si a graului si pentru a trage apa. In Europa, morile de vant au aparut ceva mai tarziu in sec. al XI-lea.

Turbinele eoliene curente functioneaza pe acelasi principiu ca si morile de vant din antichitate: palele unei elice
aduna energia kinetica a vantului pe care o transforma in electricitate prin intermediul unui generator.
Valorificarea energie eoliene a crescut in anii 70, odata cu primacriza mondiala a petrolului si apoi in anii 90
din cauza ingrijorarilor generate de impactul asupra mediului a poluarii generate de combustibilii fosili.

Tipuri de turbine eoliene

Turbine cu axa verticala

La acest tip de turbine axa este verticala, generatorul si toate componentele mai sofisticate find plasate la baza,
usurand astfel instalarea si mentenanta. In loc de turn acest tip de turbine folosesc fire de sustinere, rotorul find
pozitionat aproape de pamant.
Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este necesara nici o adjustare in cazul in care
vantul isi schimba directia; dar pozitionarea lor aproape de sol unde viteza vantului este mai redusa, le scade
eficenta. Deasemenea un dezavantaj este si faptul ca acest tip de turbine nu pornesc singure, majoritatea
folosind generatorul pe post de motor pentru a porni.
In prezent sunt in dezvoltare cateva tipuri de turbine verticale care sunt mult mai eficente.
Principalele tipuri sunt: Darrieus, Turby, Giromill, Quietrevolution si Savonius.

Turbine cu axa orizontala

Rotorul si generatorul de curent sunt pozitionate in varful turnului si trebuie aliniate pe directia vantului. Pentru
acesta majoritatea folosesc senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului. Cele mai multe
turbinelor cu axa orizontala au si o cutie de viteze care transforma miscarea de rotatie lenta a palelor intr-una
mai rapida, necesara pentru a creste eficienta generatorului de curent.
Rotorul turbinei poate fi plasat in fata sau spatele turnului. La turbinele cu rotorul in fata palele sunt departate de
turn si usor inclinate. Deasemele palele sunt si rezistente pentru a nu fi indoite si impinse in turn. Turbinele cu
rotorul in spatele turnului au avantajul ca palele elicei se pot indoi, reducand suprafata ce se opune vantului la
viteze mari, iar datorita contructiei, orientarea pe directia vantului se face automat.
Datorita turbulente aerodinamice din spatele turnului la majoritatea turbinelor cu axa orizontala rotorul turbinei
este pozitionat in fata.

Componentele unei turbine

Cea mai simpla turbina eoliana consta in trei parti importante:

Palele rotorului - Palele capteaza energia vantului si si o transmit rotorului.

Axa rotorului - Axa face legatura dintre rotor si generator, astfel transmitand energia mecanica rotativa
de la rotor la generatorul electric.

Generator - Un generator este un dispozitiv simplu care foloseste proprietatile inductiei

electromagnetice pentru a produce curent electric.

Majoritatea turbinelor eoliene sunt insa mai complexe.

Pe langa cele trei parti importante, o turbina mai are urmatoarele componente:

Nacela - Carcasa care tine:

o

cutie de viteze - creste viteza de rotatie dintre rotor si generator

generator - genereaza energia electrica

mecanism de ajustare a pozitiei - turbinele cu axa orizontala au nevoie de a fi aliniate cu

directia vantului, din acest motiv au nevoie de un mecanism automat de ajustare a pozitiei.
Acest mecanism este in general alcatuit din motoare electrice care rotesc intregul rotor spre
stanga sau spre dreapta.

senzori si controalare electronice - sisteme de control ale mecanismului de ajustare a

pozitie, senzori de viteza, sisteme de siguranta si de monotorizare

frana mecanica - in momentele cand vantul are viteza foarte mare, se poate defecta
generatorul sau energia produsa poate supraincarca echipamentele, din acest motiv se
foloseste un sistem de franare, pentru mentinerea rotorului la viteza sigura. Frana mai este
folosita si in cazul defectarii unui echipament.

Turn - Cu ajutorul unui turn, componentele turbinei sunt pozitionate la o inaltime optima pentru viteza
vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz, majoritatea componentelor find asezate deasupra
turnului.

La multe turbine cu axa orizontala moderne, palele rotorului pot fi rotite in functie de viteza vantului pentru a se
mentine viteza rotorului optima.

Efectelor asupra mediului

Producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene nu produce poluarea aerului deoarece acestea nu
consuma combustibil. Singurul consum de combustibil se face la procesul de productie, transport si instalare al
echipamentelor turbinei.
Principala obiectie impotriva instalarii turbinelor eoliene este pericolul ce il reprezinta acestea asupra pasarilor si
liliecilor. Cu toate acestea studiile arata ca numarul pasarilor omorate de turbinele eoliene este neglijabil in
comparatie cu numarul pasarilor omorate de masini, de liniile de inalta tensiune sau din pricina altor activitati ale
omului. Pericolul ce-l mai mare il reprezinta pentru liliecii migratori in timpul perioadelor de migrare. Dar in
general fermele eoliene nu sunt asezate pe rutelele de migrare ale acestora.
Zgomotul facut de turbinele eoliene este adeseori considerat o problema desi, zgomotul turbinelor mari este mai
slab decat cel al turbinelor mici.

O problema este uneori si estetica, unele proiecte fiind amanate din acesta cauza.