Sunteți pe pagina 1din 5

Studiu de caz 1

Femeie (F.A.), 57 ani, căsătorită, chimist. Eveniment traumatic: moartea fiicei într-un accident de mașină, cu 1 an și 3 luni înainte de data evaluării clinice.

Evaluarea clinică s-a realizat cu ajutorului interviului clinic în care s-a urmărit simptomatologia Tulburării de stres posttraumatic, Testul Millon, Testul Rorschach și T.A.T.

Rezultatele evaluării psihologice:

Observaţii semnificative în timpul evaluării: persoană coerentă, se prezintă ca anxioasă, uşor iritabilă, exprimând un sentiment de disperare în legătură cu incapacitatea de a-şi depăşi problemele legate de pierderea fiicei. Se autoculpabilizează, nu-şi dă voie să se bucure fără să se simtă vinovată faţă de aceasta: “nu îndrăznesc să mă bucur pentru că m-aş simţi vinovată faţă de ea, mi-e greu să scot un zâmbet şi-mi impun să nu-mi permit să râd“.

Se descrie ca perfecţionistă, hiperexactă: “fire foarte corectă, nu-mi place să se strecoare nimic în viaţa mea“. Verifică permanent exactitatea lucrurilor din jur: numără la desen (BGT), urmăreşte concordanţa dintre numărul întrebărilor din chestionar şi foaia de răspuns (MCMI-III).

Rezultate Inventar Clinic Multiaxial Millon III (MCMI-III)

Patternul compulsiv (Scala 7 T 86) de pe scalelele personalităţii de bază sugerează că în comportament prezintă un conformism anxios cu privire la aşteptările celorlalţi, notabilă fiind compulsivitatea, frica de a-şi pierde controlul, tendinţa de autoânvinuire, frica de a greşi şi o preferinţă pentru comportamente repetitive, de rutină şi familiare, dar şi cu notă autoagresivă. Există tendințe narcisiste (Scala 5 - T 77) cu note histrionice (Scala 4 - T 73) și agresive (Scala 6B - T 71). Mecanismul de proiecţie (Scala P - T 71) arată că neagă în mod activ trăsăturile personale indezirabile şi le atribuie altora, dar este şi critică la trăsăturile similare ale celorlalţi. Apar ca atribute structurale organizarea inflexibilă şi dispoziţie irascibilă.

În codul de sindrom se remarcă Anxietate (Scala A - T 75), sugestiv Tulburare de stres post- traumatic (Scala R - T 66) și Depresie majoră (Scala CC - T 63).

Rezultate Test Rorschach

Stilul general de raportare la realitate este cel Extratensiv (EB=2:5,5), ceea ce arată că emoțiilor să-i influențeze luarea deciziilor și rezolvarea de probleme. Are o capacitate de control la stes şi o toleranţă la stres sub nivel mediu (D= -2). Se dezorganizează, se pierde uşor la un stres moderat sau mic. Se simte suprasolicitată, poate deveni impulsivă în comportament şi gândire şi poate lua decizii insuficient elaborate. Principalele surse ale stresului sunt: ideaţia periferică (FM+m= 7) - de aici dificultatea de concentrare a atenţiei şi tulburările de somn - şi tendinţa de a-şi reprima emoţiilor (C`=5) - de aici rezultă stări de anxietate, tristeţe, deprimare. Are un control scăzut asupra exprimării

emoţiilor (FC< CF+C).

tensiune interioară, tristeţe, deznădejde. Are un stil negativist şi opoziţionist faţă de mediu (S=3). De

asemenea apare şi tendinţa de izolare şi retragere socială (Isolate Index = 0,26). În analiza calitativă a conținutului răspunsurilor apar simboluri agresive, amenințătoare (vulcan, clești) și conținuturi depresive (oase, fosilă). Apare ipoteză că pacienta resimte o puternică pulsiune agresivă care o sperie

și în consecință, o reprimă și o întoarce împotriva propriei persoane. Apar de câteva ori conținuturi precum: copil, fetiță, care conduc la ipoteza că imaginea de sine este dominată de rolul matern.

În prezent are o stare de deprimare moderată (DEPI=4). Are puternice stări de

Interpretare TAT

Emoțiile ce apar cel mai des sunt: deprimare, deznădejde, tensiune interioară. Apare o atitudinte dubitativă sau pasivă în fața problemelor.

Apar două teme conflictuale:

Tema conflictul matern: între indisponibiliatatea de a fi mamă și suprainvestirea în rolul matern. Pe de o parte, se investește foarte mult în rolul de mamă care își apără și își protejează copiii și pe de altă parte, apare culpabiliatea că nu a fost suficient de bună ca mamă.

O altă temă este aceea a ideației suicidare pe care încearcă să o nege. În acest sens, sunt

reprezentative răspunsurile la plansa 3BM și la planșa 14.

3BM. ”O încăpere cu un pat. E vorba de o femeie foarte deprimată, stă cu capul pe pat. Probabil e într-o depresie foarte puternică. Se observă un revolver. Fie e o depresie a ei sau o suferinţă legată de ceea ce s-a întâmplat în încăperea aceea. Cineva ar fi atacat-o sau cineva ar fi vrut să folosească revolverul. Nu se ştie ce o fi fost în mintea ei.”

14. ”Varianta A: Întuneric în încăpere unde e întuneric e suferinţă, deznădejde, deprimare, nu mai e nimeni în jurul persoanei respective. Dar dincolo de întunericul din încăpere e lumină. El (sau ea) a deschis geamul. Poate fi speranţa de viaţă. Lumina de afară poate da un alt sens vieţii.

Varianta B: Poate fi şi un gest necugetat. În interior suferinţa. În exterior sfârşitul. (începe să plângă.)”

Pacienta este în faza de negare a morții fiicei. Reprezentativ este răspunsul la planșa 16: ” Eu cu fiica mea. Să ne îmbrăţişăm. Să-i ofer flori, să ne pupăm şi să ne povestim şi să-mi spună tot ce a văzut ea acolo sus. Să mă trezească din coşmarul pe care l-am avut atâta timp. Să nu ne deranjeze nimeni. Să ne pupăm şi să ne gângurim amândouă. Atât.” (Pacienta începe să plângă Spune că nu poate şi nu vrea să accepte moartea fiicei ei. O enervează cei ce îşi dau uşor cu părerea, care dau sfaturi.)

Concluzii:

Din corelarea rezultatelor la toate probele psihologice aplicate şi interviul clinic se extrag următoarele:

- Din anamneză reiese un istoric de tensiune permanentă şi tulburări somatice.

Anxietatea este prezentă ca sindrom clinic şi sugestiv Tulburarea de stress posttraumatică şi Depresia de intensitate moderată în momentul evaluării, prototipul de personalitate este de tip compulsiv.

Comportamentul este reprezentat de un grad înalt de labilitate emoţională, perioade scurte de reacţii impulsive, perioade depresive şi schimbări de dispoziţie. Sunt de luat în considerare

hipersensibilitatea la critică şi toleranţa la frustrare foarte redusă. Stările tind să fie fragile şi

variabile, alternând cu perioade de apatie, izolare şi posibile tendinţe abuz

imprevizibilă din punct de vedere emoţional şi cu dificultăţi în relaţiile sociale şi de familie.

Putem remarca o stabilitate fragilă în condiţiile unui stres subiectiv şi vulnerabilitate la evenimente care reactivează trecutul, având în vedere inflexibilitatea şi insuficienţa mecanismelor efective de relaţionare, ceea ce creează susceptibilitate la noi dificultăţi şi dezorganizări. Inflexibilitatea adaptativă şi rigiditatea personalităţii poate pune în mişcare episoade ego-distonice (auto- distructive) faţă de cei din jur, făcând astfel ca problemele deja existente să persiste şi chiar să se agraveze.

Pacienta nu şi-a finalizat doliul faţă de fiica sa. Este preocupată în mod obsesiv de fiica decedată, neglijându-şi celelalte relaţii din familie.

de alcool. Poate fi

Studiu de caz 2

Bărbat (M.B.), 57 ani, studii superioare, facultate tehnică, căsătorit. Eveniment traumatic: moartea fiicei într-un accident de mașină, înainte cu 1 an și 3 luni de data evaluării clinice.

Evaluarea clinică s-a realizat cu ajutorului interviului clinic în care s-a urmărit simptomatologia Tulburării de stres posttraumatic, Testul Millon, Testul Rorschach și T.A.T.

Rezultatele evaluării psihologice:

Observaţii semnificative în timpul evaluării: atitudine cooperantă, deschisă, persoană coerentă, exprimând un sentiment de disperare în legătură cu incapacitatea de a-şi depăşi problemele legate de pierderea fiicei: “nu mai e nimic, cum să-mi mai adun eu viaţa, e teribil de mare dezordine”.

Rezultate Inventar Clinic Multiaxial Millon III (MCMI-III)

Apar tendințe histrionice de personalitate (Scala 4 -T 79) cu proces funcțional de tip expresiv- dramatic.

În codul de sindrom apar sugestiv Tulburare de stres post traumatic (Scala R - T 71) și

Anxietate (Scala A - T 70).

Rezultate Test Rorschach

Stilul general de raportare la realitate este cel Ambitendent (EB=3:3) ceea ce arată că trece de la un stil axat pe exprimarea emoțiilor la unul mai rațional, ceea ce îl face ineficient în luarea deciziilor. Capacitatea de control și toleranță la stres este sub medie (D= -1). Aceasta îl face să se dezorganizeze ușor la un stres moderat sau mic. Natura stresului este un cognitivă. (FM+ m= 9), ideație periferică, de aici posibile dificultăți de concentrare a atenției și tulburări de somn. Are un control mai redus al exprimării emoțiilor (FC=CF), fără a avae reacții emoționale impulsive.

La nivel interpersonal percepe relații de competiție între oameni (AG=0, COP=0), este mai puțin interesat de oameni (H sub medie), dar nu are tendința de izolare socială. (Intel Index =0,12)

La nivel imaginii de sine apar indicatori de imaturitate afectivă. Scorul Fd=2 arată tendința de a fi încurajat, susținut afectiv, ghidat și uneori revendică în mod semnificativ aceste lucruri ca un copil dependent de mamă. Acest aspect interpretativ este susținut de analiza de simbol al conținutului răspunsurilor: ”cuib de pasăre”, ”animal cu puiul lui”.

Semnificativ simbolic este răspunsul la plansa VI ( numită plașa sexualității): ”O insectă. O fosilă” (timp latență mare). Anchetă: ”O insectă fosilizată pe o piatră, păstrată ca o capsulă. E aplatizată toată și nu se văd prea multe. Se păstrează ceva din schelet”. (Ce o face să pară piatră?) ”Ceva urme, nu se văd. E prea seacă, ca și piatra.” Acest răspuns sugerează inhibarea impulsului sexual și o suferință la nivelul masculinității.

Rezultate test TAT

Din interpretare reiese că pacientul are o atitudine activă, centrată pe soluții atunci când întâlnește probleme. Apare ideea acceptării dificultăților, adaptarea la evenimente traumatice.

Semnificative în acest sens, sunt răspunsurile la planșele 3 BM și 14.

3BM. ”Un copil, adolescent molestat, supărat, frustrat şi fără nici un ajutor lângă el, nici un sprijin. Nu e cineva să-l ajute. Vede şi el din ce e făcută lumea, din dreptate şi nedreptate. Mănâncă bucăţica asta din viaţă. Mai târziu o să realizeze”.

14. ”E o imagine urâtă. Cred că e o tentativă de eşec, să se arunce pe geam (asta a vrut să arate cel ce a făcut fotografia). Imaginea e neagră şi sunt gânduri negre pentru acea persoană. Aici e ca în viaţă:

dâre de lumină şi snopuri de întuneric”.

Apare valorizarea imaginii feminine, care e reprezentată ca fiind puternică, dominatoare. Față de ea, bărbatul apare într-o relație de dependență.

Semnificativ pentru nevoia cea mai puternică din prezent este răspunsul la planșa 16:

”O imagine dintr-o reclamă care mi-a plăcut foarte mult. Doi tineri pe o bancă. Ea îşi ţine mâna deasupra mâinilor lui. Ea e foarte zâmbăreaţă, foarte optimistă, hotărâtă. El zâmbeşte mai tâmp. El stă cu picioarele pe pământ. Ea stă cu vârfurile picioarelor pe pământ. El este îndrăgostit, dar nu ştie ce e cu el. Ea este foarte hotărâtă, îl place şi deja ştie ce se va întâmpla. Acesta e miracolul iubirii,

unde fata deja hotărăşte ce va fi cu ea. Ea este cea care conduce şi e sigură că merge pe drumul bun. El e bucuros, dar nu prea ştie ce e cu el.”

Concluzii:

Ca sindroame clinice de intensitate moderată apar sugestiv tulburarea de stres posttraumatică şi anxietatea în momentul evaluării.

Imaginile şi emoţiile asociate cu pierderea suferită au ca rezultat sentimente de neputinţă, amintiri dureroase care reactivează emoţiile generate de evenimentul primar. Notabilă apare compulsivitatea - preferinţa pentru comportamente repetitive, de rutină şi familiare, „merge la două zile la cimitir”. Are o capacitate de control şi de toleranţă la stres sub nivel mediu. Principala sursă de stres este ideaţia periferică.

În plan cognitiv subiectul M.B. este uşor rigid, ceea ce arată că ar putea fi tulburat de lucruri neaşteptate. Apare nevoia de a se centra pe rezolvarea problemelor într-un mod logic, raţional, eficient. La nivel afectiv, pacientul are adesea stări de tristeţe, frustrare, supărare pe care încearcă să le controleze printr-o gândire logică şi analitică. Are uneori momente în care se simte o puternică tensiune psihică şi descurajare. Este foarte marcat de moartea fiicei sale, dar şi de lipsa de disponbilitate a soţiei pentru viaţa de cuplu. Are nevoie ca soţia sa să redevină hotărâtă, să iasă din starea de depresie.

Ca mecanism defensiv folosit de M.B. apare disocierea: afectele neplăcute fiind reprimate sau înlocuite cu unele plăcute.