Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
GEOGRAFIE ECONOMIC
CIOBOAT RODICA-GEORGIANA
METEOROLOGIE-HIDROLOGIE
1.HARTA POLITIC
A LUMII
GRUPA 118
crea premisele constituirii Imperiului Bizantin, important centru politic, economic, si cultural, prin
care se va mentine romanitatea in rasaritul Europei.
Prin descoperirea si colonizarea acestor noi teritorii se pun bazele viitoarelor imperii
colonial, care vor influienta redesenarea continua a hartii politice a lumii in urmatoa- rele doua
secole.
La sfarsitul perioadei medieval (1648 Pacea de la Westfalia), harta politica a lumii se
prezinta astfel: in Europa erau deja constituite si organizate ca unitati politico-terito- riale circa 30
entitati statale, dintre care se remarca o serie de state si imperii mai intinse (Imperiul RomanoGerman, Regatul Frantei, Regatul Angliei, Regatul Spaniei,Imperiul Otoman partea europeana),
restul continentului fiind fragmentat in numeroase nici regate, principate si republici; spatiu Asiei
era dominat de Imperiul Otoman, Imperiul Chinez (cu state vasale:Coreea, MAnciuria, Tibet,
Anam), ImperiulMArilor Moguli, oserie de mici state indiene si Japonia; in Africa se remarca o
serie de formatiuni statale (Ghana, Mali, Sonrhai, Congo, Baluba, Monomotapa, Bakuba, Bomu); in
America nu se cunoaste, pentru aceasta perioada, nicio formatiune statala independenta, fostele
state precolumbiene (astec, mayas, incas) fiind integrate in imperiul colonial spaniel (Giurcaneanu
C., 1983).
II. EVOLUTIA HARTII POLITICE A LUMII IN PERIOADA MODERNA(16421917):
Perioada moderna ,caracterizata prin numeroase modificari de ordin politic, economic,
social si cultural, determina numeroase schimbari structural si de fond ale hartii politice a lumii.
Principalele procese care influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt:
revolutiile politice moderne (engleza, americana, franceza etc.), revolutia industriala, apogeul
imperiilor coloniale, aparitia statelor nationale.
a) Revoluiile burghezo-democratice:
Perioada de inceput a epocii modern este marcata de numeroase tensiuni si transformari social-politice, care vor avea ca expresie imediata revolutiile politice.
Revolutiile politice se caracterizeaza prin inlaturarea absolutismului monarchic si
construirea unor noi forme de stat, intemeiate pe legea naturala si pe ratiunea laica de a asigura libertatea personala si egalitatea politica.Ele inlocuiesc statul feudal cu un stat modern si
declanseaza aparitia constiintei nationale.
Prima revolutie are loc in Anglia intre 1640 si 1660, considerate revolutia originala a
Europei.Tot ca o revolutie poate fi considerat si, cel putin potrivit modului in care s-a autoperceput,
Razboiul american de independent (1775-1783), care va duce la fondarea Statelor Unite ale
Americii (1787).
Intre 1789 si 1792 in Franta, ca si in Anglia, are loc o lupta a cetatenilor contra propriului
stat. Revolutia franceza s-a desfasurat in trei etape consecutive, in urma carora monarhia a fost
inlaturata, fiind inlocuita cu republica (1792), care a durat pana in 1804.
Procesul revolutionar, incepe in Anglia secolului al XVIII-lea, imbracand diverse forme.
Avantul nestavilit al acestui proces va continua in Spania, Italia, Franta; de asemenea, mentionam
lupta de eliberare a sarbilor si grecilor din Balcani, revolutia din Tara Romaneasca (1821/1848), miscarea decembristilor din Rusia sau luptele de eliberare ale polonezilor.
b) Apariia i dezvoltarea industriei:
Urmand revolutiilor social-politice, perioada moderna consemneaza si o revolutie industriala. Anglia este considerate patria-mama a revolutiei industriale, dezvoltarea ei
capata, in acest sens valoarea de model, incepand din secolul al XVII-lea.
Revolutia industriala inlocuieste metodele de productie utilizate pana atunci (mestesugurile
si manufacturile), impunand productia de masa prin utilizarea masinilor Pornind din Anglia,
principiile industrialismului vor cuprinde la inceputul marilor regiuni carbonifere Belgia, Olanda, nordul Frantei, bazinele Ruhr/Saar (Germania), Boemia
(Cehia), Silezia superioara (Polonia), bazinele Donului si Uralului (Rusia).
5
Drumul spre Indii, prin cautarea unu culoar vestic, a determinat si in cazut Marii Britanii
alegerea Americii ca prima destinatie colonial.
In anul 1614, ajung in India unde ocupa orasele Bombay, Madras si Calcutta.Ocuparea totala
a Indiei se realizeaza prin inlaturarea dominatiei franceze, in urma razboiului de 7 ani (1756-1753),
insa, abia in anul 1858 India este declarata colonie britanica. In anul 1770, Australia devine colonie
britanica, iar in 1901 este declarat dominion britanic. In Asia de sud-vest Marea Britanie detinea
numeroase regiuni ca si in Africa.
d) Primul Rzboi Mondial i urmrile acestuia:
Reconfigurarea economica si politica a sistemului mondial in secolul XIX impune aparitia
pe scena relatiilor international a unei noi serii de puteri in expansiune. Astfel, Rusia, Belgia, Italia,
Germania, Japonia, si SUS formeaza imperiile colonial din generatia a doua. Pe fondul noilor
ambitii hegemonic, imposibilitatea crearii unor imperii similar celor din prima generatie va conduce
la acutizarea relatiilor international. Aceste tensiuni, deseori transformate in conflicte deschise
locale, vor culmina cu prima conflagratie mondiala, Marele Razboi din 1914-1918.
La sfarsitul secolului XX, Harta politica a lumii inregistreaza 67 de teritorii dependente si
cu statut special.
Cea mai importanta caracteristica a perioadei modern este formarea primelor state
nationale.
La inceputul secolului XX existau cinci state-natiune: Marea Britanie, Franta, Germania,
Italia si Japonia.Fiecare dintre ele actionau pe plan cultural si economic sip e cel al securitatii
nationale, bazandu-se pe cele trei puncte de sprijin, care erau invatamantul, birocratia si industria.
Numeroasele schimbari politice, economice si sociale ce au avut loc in perioada moderna a
istoriei umanitatii isi gasesc expresia in restructurarea Hartii politice a lumii. Astfel, la sfarsitul
perioadei modern existau 55 de state independente, repartizate pe cinci continete: in Europa 23, in
America 22, in Asia 5, in Africa4, in Oceania 1.
III. HARTA POLITIC A LUMII NTRE CELE DOU RZBOIE MONDIALE:
Transformarile petrecute un Europa dupa Primul Razboi Mondial se vor constitui ca baza a
schimbarii ulterioare a intregului sistem mondial si a ordinii ce a guvernat relatiile internationale
pana la acel moment.
Destrmarea Imperiului Austro-Ungar:
Printre evenimentele ce au avut loc in aceasta perioada un interes aparte pentru tema analizata
prezinta: dezmenbrarea Germaniei, dezintegrarea Imperiilor Austro-Ungar si Otoman, disparitia
Imperiului Tarist.
Formarea statelor nationale unitare: (Romania, Austria, Ungaria) sau federale (Iugoslavia
si Cehoslovacia).
Aparitia comunismului in Rusia: (1917) si continuarea expansiunii rusesti spre Europa de
Est si Asia Centrala si de Est, alaturi de cresterea rolului si influientei, in planul relatiilor
international, s SUA, a;aturi de cresterea rolului si influientei, in planul relatiilor
international, a SUA care devine una din marile puteri ale lumii.
Conferinat de pace de la Paris (1919) si semnarea celor cinci tratate de pace: la Versailles cu
Germania (1919), La St, Germain cu Austria (1919), la Trianon cu Ungaria (1920), la Neuilly cu
Bulgaria (1920) si la Sevres cu Turcia (1920), carora li se va adauga Pacea de la Lausanne (1923),
marcheaza incheierea oficiala a ostilitatilor primei conflagratii mondiale, impunand o noua ordine
international si redesenarea hartii politice a lumii.
Romnia sufer de amputri teritiriale:
Deceniul trei al secolului XX este marcat de acutizarea tendintelor hegemonic ale
Germaniei si expansiunea fascismului care va declansa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in
care Germania anexeaza Austria si Cehia, invadeaza Polonia, incepe razboiul cu Franta si
Anglia in 1940. Romania, in aceasta perioada, sufera amputari teritoriale serioase prin
7
ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutul Hertei (iunie 1940), de catre URSS,
cedarea Ardealului de Nord-Est Ungariei horthistesi pierderea judetelor din Dobrogea de
Sud (Durostor si Caliacra) in favoarea Bulgariei.Astfel, se declanseaza cea de-a doua
conflagratie mondiala din acest secol cu sonsecinte majore asupra hartii politice atat a
Europei, cat si a lumii.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe Harta politica a lumii s-au produs o serie de
modificari ce au dus la aparitia a inca 96 de state, in 1989, fiind 167 de state.
Aceste modificari se explica astfel:
destramarea vechiilor imperii coloniale apartinand statelor europene, ce a dus la obtinerea
independentei politice a, majoritatii statelor din Africa, Asia de Est, Sud-Vest, din Caraibe
si Oceania; (la 14 dec. 19560, O.N.U. adopta Declaratia cu privire la acordarea
independentei tarilor si popoarelor coloniale);
aparitia unor noi forme de dominare economica, financiara, politica;
aparitia sistemului communist euroasiatic (13 state) si a Cubei;
impartirea Germaniei intre puterile invingatoare in cel de-al Doilea Razboi Mondial (intre
1949 si 1990);
cresterea influientei URSS si Asia de Est si de Sud-Est, Africa, America Latina;
cresterea influientei SUA in Europa de Vest (planul Marshall) si in America Centrala si
de Sud, Asia de Est;
ciocniri de interese determina raboaie locale (ex. Peninsula Indochina, Vietnam, Coreea,
Afganistan etc.);
dezvoltarea economica fara precedent a unor state invecinate in cel de-al Doilea Razboi
Mondial: Germania in Europa si Japonia in Asia;
razboiul rece intre blocurile ideologice, economice si militare ( NATO, Pactul de la
Varsovia) si bipolaritatea mondiala.
IV. HARTA POLITIC A LUMII NTRE 1945-1989:
Harta politica a continentului Europa inregistra la nivelul anului 1945 un numar de 31 de
state independente, pentru ca pana in 1989 numarul lor sa creasca. Prin declararea independentei
Maltei in 1964, la 32 de state. In present, numarul statelor Europei este de 44. Dupa 1989 au aparut
12 noi state: Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Croatia, Ucraina, Belarus, Moldova, Macedonia,
Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Slovacia.
Daca la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial pe harta politica a Asiei existau 12 state
independente, situatia a evoluat astfel:
o in perioada 1945 1960 au aparut 17 noi state (Indonezia, Iordania, Siria, Filipine, Pakistan,
India, Myanmar, Sri Lanka, Israel, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Bhutan, Vietnam, Laos,
Cambodgia, Malaysia, Cipru);
o in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Kuwait, Maldive, Singapore, Oman);
o in perioada 1971 1990 au aparut 5 noi state (Bahrein, Qatar, Emiratele Arabe Unite,
Bangladesh, Brunei);
o in perioada de dupa 1991 inca 8 foste republici unionale sevietice se alatura ca republici
autonome statale asiatice (Georgia Azerbaidjan, Kirgistan, Uzbekistan, Tadjikistan,
Armenia, Turkmenistan, Kazahstan);
o ultimul stat aparut pe harta politica a Asiei, dar si a lumii este Timorul de Est a carui
independent declarata in 1998 a fost recunoscuta in 2002.
Astfel, in present numarul statelor independente pe harta politica a Asiei este de 48.
Harta politica a continentului Africa numara in 1945 doar patru state (Africa de Sud, Egipt,
Etiopia, Liberia); perioada ulterioara este marcata de o crestere exploziva a numarului de state, in
present numarul acestora fiind de 53.
Evolutia politica de state pe harta politica a Africii s-a desfasurat astfel:
8
in perioada 1945 1960 au aparut 22 de noi state, din care 17 numai in anul 1960, numit
astfel, anul independentei africane (Libia, Sudan, Tunisia, Maroc, Ghana, Guineea, Togo,
Madagascar, Congo/Zair, Somalia, Benin, Niger, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Republica
Centrafricana, Congo, Gabon, Ciad, Senegal, Mali, Nigeria, Mauritania);
in perioada 1961 1970 au aparut 15 noi state (Sierra Leone, Tanzania, Rwanda, Burundi,
Algeria, Uganda, Benya, Malawi, Zambia, Gambia, Botswana, Lesotho, Mauritius,
Swaziland, Guineea Ecuatoriala);
in perioada 1971 1990 au aparut 11 noi state (Guineea Bissau, Mozambic, Capul Verde,
Comore, Sao Tome si Principe, Angola, Seychelles, Zimbabwe, Namibia);
cel mai nou stat al Africii este Eritreea 24 mai 1993.
Harta politica a celor doua continente americane a inregistrat de asemenea modificari dupa
1945. La sfarsitul razboiului, in afara celor trei tari mari ale Americii de Nord, mai existau 19 state
independente in America Centrala si de Sud.
in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Jamaica, Trinidad si Tobago, Guyana,
Barbados);
in perioada 1971 1990 au aparut 9 noi state (Bahamas, Grenada, Surinam, Dominica, St.
Lucia, St. Vincent, Belize, Antigua, St. Kitts).
Pe continental American sunt in present 35 de state (3 in America de Hord, 20 in America
Centrala, 12 in America de Sud).
Pentru Oceania, daca in 1945 existau doar doua state (Australia si Noua Zeelanda), in present
numarul lor a crescut la 14.
in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Samoa, Nauru, Tonga,Fiji);
in perioada 1971 1990 au aparut 7 noi state (Papua Noua Guinee, Solomon, Kiribati,
Tuvalu, Vanuatu, Marshall, Micronezia);
cel mai nou stat al Oceaniei este Palau (1994).
V. EVOLUTIA HARTII POLITICE A LUMII DUPA 1989:
O serie de modificari au suvenit pe harta politica a lumii si in special a Europei, pleca-cand
de la dezintegrarea sistemului communist. Astfel, mentionam, dezintegrarea URSS si transformarea
acesteia in Comunitatea Statelor Independente, ce a dus in 1991 la declararea independentei politice
a statelor baltice, precum si la miscari centrifuge a statelor din Caucaz si din Asia Centrala;
reunificarea pasnica a Germaniei (1990) si sfarsitul Razboiului Rece; dezintegrarea Iugoslaviei
(incepand cu 1991, cu consecinte, de asemenea, imprevizibile in Peninsula Balcanica) si aparitia de
noi state balcanice: Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Muntenegru si
redinemsionarea Iugoslavia (Serbia); desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia (incepand cu 1
ianuarie 1993); cresterea influientei SUA ca singura superputere mondiala si rolul acsteia de
arbitru mondial (rezolvarea unor conflicte: Golf, Haiti etc.); influienta sporita a lumii
musulmanice in Asia Centralasi de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei;
conflicte regionale si locale in fosta URSS (Caucaz. Asia Centrala, Transnistria); Cresterea rolului si
a influientei Germaniei si Japoniei la nivel mondial si dorinta lor de a devein membri in Consiliul
de Securitate.
Sfarsitul anului 2006 consemneaza o situatie sinoptica complexa a entitatilor politicoteritoriale. Astfel, Harta politica a lumii cuprinde 261 de state si teritorii neautonome (194 state
suverane si 67 teritorii dependente si cu statut special).
o formatiune supranationala: Uniunea Europeana;
194 state suverane: (193 state member ONU si Vaticanul, care nu este membru ONU);
67 teritorii dependente si cu statut special.
In 1997, Hong Kong s-a reunite cu China, avand un statut special, pentru ca in anul 1999 sa-I
urmeze Macao. Tot in 1999, Zona Canalului Panama a fost retrocedata statutului Panama de catre
SUA.
9
O alta problema o constituie statul Antarcticii, desi acest imens spatiu a fost impartit intre
diferite state: Marea Britanie, Australia, Franta, Norvegia s.a.; totusi, continental alb reprezinta
patrimoniul comun al umanitatii, impunadu-se sa fie folosit doar in scopuri pur stiintifice, stiut fiind
faptul ca mediul geographic Antarctic are un echilibru deosebit de fragil.
Un alt eveniment consemnat de Harta politica este cel al modificarii denumirilor de state.
Astfel, state cu denumiri schimbate sunt: Bangladesh (fost Pakistanul de Est), Sri Lanka (fost
Ceylon), Myanmar (fost Uniunea Birmana) in Asia, Burrkina Faso (fost Volta Superioara),
Republica Democrata Congo (fost Zair) in Africa, ori Belarus (fost Bielorusia) si Georgia (fost
Gruzia) in spatial ex sovietic. Aceste schimbari au motivatii istorice, traditionale sau entice.
In viitor, procesul de formare a noi state poate continua datorita neintelegerilor entice sau
religioase, dar si datorita cauzelor economice si politico-ideologice.
PNB
Foarte ridicat
Ridicat
Mediu
Scazut
Indicele Dezvoltrii Umane contureaz dezvoltarea populaie fiecruistat din
lume n ceea ce privete:
1.viaa lung i sntoas;
10
3
IDU= Isv Ied Iv
Iv -Indicele de Venit
termen lung. Acest lucru a fost posibil prin solidaritatea poprului i a guvernului coreean, care a
investit mult n nvtmnt, susinnd orice afacere care ajut economia, o piata liber a cereri i
ofertei, innd tinerii n ara lor, fr s fie nevoii s plece n alte ri. Viitorul va fi unul cu o
industrializare i mai pronunat, cu apariia unor noi branduri coreene care vor ptrunde n viaa
noastr de zi cu zi. Dupa 60 de ani de cretere economic i dezvoltare nentrerupt, Coreea de Sud
nu se oprete aici, ea are o dorin mai puternic de continuare a acestei dezvoltri fata de rile
dezvoltate din Europa sau America de Nord.
ECONOMIA MALAGA
Madagascar este una dintre cele mai srace ri din lume.Madagascar este clasat pe locul
154 n clasamentul dezvoltrii umane cu 0.510.
Economia rii se bazeaz n mare parte pe agricultur, minerit, pescuit, precum i producia
de haine. Unul dintre cele mai cunoscute produse din Madagascar este vanilie, care vine de la o
orhidee si este folosit pentru aroma ei. Creterea boabelor de vanilie iau un minim de doi ani,
astfel, acestea sunt destul de scumpe.
n ciuda preurilor relativ mari de vanilie, un malaga mediu face n jur de 1 dolar SUA pe
zi, n timp ce 70% dintre malagai, triesc sub pragul srciei n lume. Aproape jumtate din copiii
din Madagascar sub vrsta de cinci ani sunt subnutrii.
De ce este att de srac Madagascar? Exist o serie de motive. n conformitate cu dictatorul
trecut, Didier Ratsiraka, guvernul a fost corupt si a furat o mare parte de bani, din ajutorul acordat
de alte ri. Colonialismul economic al francezizol a nsemnat o economie strns legat de extracia
resurselor (exploatarea forestier, mineritul, pescuitul), care de multe ori, nu promoveaz creterea
pe termen lung, al economiei, deoarece resursele eliminate sunt epuizate. Lipsa infrastructurii, n
special a drumurilor, face mai greu pentru agricultori s duc produsele lor la piee, n timp ce
izolarea geografic a Madagascarului, de la restul lumii, duce la creterea costurilor comerciale. Tot
ce Madagascar produce, sau vrea s cumpere din alte ri, trebuie s fie expediat cu avion sau vapor.
Sistemul slab de nvmnt face dificil pentru malagaii tineri s gseasc locuri de munc n afara
sectorului agricol i foarte puini oameni n Madagascar au acces la tehnologie sau la Internet. n
cele din urm, daunele aduse mediului, au redus capacitatea fermierilor din Madagascar, producerea
cantitilor mari de alimente. Toi aceti factori contribuie la srcia Madagascarului.
Cu toate acestea, nu totul este pierdut. n 2005, Madagascar a anunat c a gsit cantiti
mari de ulei. Uleiul va fi, probabil, o parte esenial a viitorului economic al Madagascarului,
mpreun cu mineritul, producia de piatr preioas (Madagascar are o mulime de safire), i
turismul. Exist sperana c ecoturismul, o form de turism care minimizeaz impactul asupra
mediului, poate ajuta creterea economic a Madagascarului, protejnd n acelai timp, zonele sale
naturale i fauna slbatic.
12
INTEGRAREA ECONOMIC
Integrarea economic poate fi definit drept procesul de dezvoltare a interdependenelor
dintre state, prin forme i metode care asigur, pe de o parte continuitatea i aprofundarea
schimburilor economice, iar pe de alt parte,creterea gradului de ntreptrundere a economiilor
naionale ntr-un organism divers n prezentare, dar unitar iomogen n funcionalitatea sa.
Tendina spre integrare este rezultatul aciunii unor factori multipli, de ordin economic,
politic i social-istoric, ncondiiile adncirii interdependenelor economice dintre state.n primul
rnd, printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numr
aplicareainterdependenelor economice dintre statele lumii n perioada postbelic, pe fundalul
condiiilor specifice zonelor geografice i economiilor naionale. Ele au impus cutarea unor soluii
adecvate de colaborare, potrivit realitilor ndinamica lor, dintr-o zon sau alta i care s permit
fiecrei ri participarea la acele forme de conlucrare care simpulsioneze progresul sau economic
n aceste condiii.n al doilea rnd, evoluia progresului integrrii europene internaionale se afl
ntr-o strns legtur cu dezvoltarea puternic a tiinei, tehnicii i tehnologiilor moderne, care
impune transformri structurale de profunzime i rapide, trepte i forme noi ale diviziunii mondiale
a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare alor. Folosirea eficient a potenialului
material, tehnic, tiinific, uman, financiar al fiecrei ri impune lrgireaspaiului activitii
productive, a schimburilor, a circulaiei bunurilor materiale, a serviciilor, rezultatelor
cercetriitiinifice, persoanelor i capitalurilor. Are loc o cretere a gradului de complementaritate a
economiilor naionale, iar varietatea modalitilor de realizare a integrrii economice este urmarea
unor evaluri mai aproape de realitate a acesteicomplementariti.n al treilea rnd, o seam de
organizaii economice aprute n procesul integrrii sunt i consecina preocupriirilor n curs de
dezvoltare de a rezolva, pe calea extinderii conlucrrii economice, probleme comune cu carese
confrunt i datorit unor disfuncii din economia mondial. Formele pe care le mbrac
organizaiileintegraioniste ale acestor state urmresc nu numai obinerea unor resurse deficitare de
ctre participani, ci, ndeosebi,mrirea capacitii pieei care se creeaz n acest mod.n al patrulea
rnd, se manifest i factori specifici unor grupe de state i unor perioade. Astfel, n cazul rilor
vest-europene i-au exercitat influena i muli factori de ordin economic i politic specifici situaiei
internaionale dedup cel de-al doilea rzboi mondial. Reconstrucia economiilor vest-europene s-a
fcut n condiiile divizrii Europei.Procesul integrrii europene a permis acestor state s
nfptuiasc obiective de importan vital pentru progresul lor economic i s se afle astzi printre
rile cu nivel ridicat de dezvoltare. De asemenea, prbuirea regimurilor totalitaredin centrul i
estul Europei au determinat apariia unor noi relaii ntre economiile rilor din cele dou pri
alecontinentului.n al cincilea rnd, tendina puternic spre integrare are la baz i alte motivaii,
cum ar fi: convergena intereselor economice i vecintatea rilor, complementaritatea lor
economic, presiunile concureniale ce vin din afara zoneigeografice respective, tendinele
hegemoniste intraregionale, comerul intraregional, efectuarea preferenial de ctre parteneri a
investiiilor din zon.Integrarea economic mbrac forme diferite, care sunt clasificate, n general,
13
pe baza unui criteriu esenial: modulcum sunt realizate relaiile economice dintre rile participante
i gradul de ntreptrundere a economiilor acestora. Pe baza acestui criteriu, formele de realizare
reprezint i etape ale adncirii i maturizrii procesului de integrare. Estelarg acceptat ideea
existenei unui numr de cinci asemenea forme i etape.
1)Zona de comer liber , care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: rile participante la
aceast formhotrsc desfiinarea barierelor comerciale de ordin tarifar i netarifar n schimburile
dintre ele prin acordarea reciprocde preferine; fa de rile din afara zonei respective de comer
liber, fiecare adopt o politic comercial proprie; lagrania rilor respective funcioneaz
inspectori vamali.n aceast categorie intr Asociaia European a Liberului Schimb (AELS);
Acordul Nord-American de ComerLiber; Acordul Central European de Comer Liber (CEFTA) din
care face parte i Romnia; Asociaia Latino-American de Integrare .a.
2)Uniunea Vamal , are la baz principiul nlturrii tuturor barierelor comerciale dintre rile
membre i practicarea unui tarif vamal comun, de ctre rile participante la uniune n raporturile cu
rile nu care fac parte; seelimin, treptat, inspecia vamal la frontier. Prin aceast faz a trecut i
Uniunea European. Alte uniuni vamale:Pactul Andin ( n America Latin), Uniunea Vamal a
rilor Baltice .a.
3) Zon de cooperare economic , activitile convenite pentru cooperare sunt mult mai
diversificate, cuprinznd:libera circulaie a bunurilor i serviciilor, cooperare n transporturi,
telecomunicaii, mediu, crearea de bnci comunede investiii etc. Edificatoare n aceast privin
este Cooperarea Economic n zona Mrii Negre
.4) Piaa comun . Este o form avansat de integrare, n care pe lng uniunea vamal se
liberalizeaz i circulaiafactorilor de producie, astfel nct libertatea deplin privete cele patru
fluxuri de baz: mrfuri, servicii, persoane icapitaluri. Comunitatea European a trecut printr-o
asemenea form (etap) n perioada de formare a CEE, prinunificarea regimurilor vamale, ct i
dup aceea, cnd s-a constituit o pia unic.Sub aceast denumire funcioneaz de asemenea, "Piaa
comun a Conului de Sud" (Mercosur), constituit n1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion
(Paraguay)de ctre Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay; n 1996au aderat Chile i Bolivia. Alte
exemple : "Piaa Comun a Americii Centrale", "Piaa Comun Arab" .a.
5)Uniunea economic i monetar , este forma cea mai avansat de integrare economic. Ea se
caracterizeaz prinfaptul c rile membre i unific toate politicile economice n domeniile:
comer, migraie, monetar, fiscal, bunstare.De asemenea, se instituie o moned unic i se
nfiineaz o banc central comun, precum i un sistem de instituiide conducere i mecanisme de
coordonare a activitii.Sub influena integrrii economice se formeaz mai multe categorii de
raporturi ntre rile participante, precum intre acestea i restul lumii:- raporturi prefereniale, ntre
rile membre ale unei grupri sau organizaii economice, care practic, ns,raporturi protecioniste
fa de rile neparticipante;- n situaia rilor care nu sunt membre ale gruprii economice, dar care
au solicitat aceast calitate i au ncheiatacorduri n acest sens, se constituie raporturi de asociere a
acestor ri la grupare, situaie care creeaz unele avantaje icondiii de pregtire;- raporturi de
conlucrare sau de competiie ntre diferite grupri economice;- raporturi specifice ntre gruprile
integraioniste, pe de o parte, i organizaiile cu caracter global, care pot fi iele de conlucrare, dar i
tensionate.
14