Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

GEOGRAFIE ECONOMIC

CIOBOAT RODICA-GEORGIANA
METEOROLOGIE-HIDROLOGIE

1.HARTA POLITIC
A LUMII
GRUPA 118

Harta politic a lumii este o reprezentare cartografic a tuturor sratelor


lumii la un moment dat.In afara de reprezentarea cartografica a acestor entitati
terotoriale,harta politica are si sensul de stat politic al unei tari, grup de tari, sau al intregii lumi. Ea
se modifica permanent avand asadar, un caracter istoric. Daca intelegem statul ca o entitate
administrativ-politica limitata de granite bine definite si recunoscute international, cu statut
independent, guvernata de o institutie politica ce isi exercita suveranitatea asupra propriului
teritoriu, atunci harta politica a lumii cuprinde tocmai dimensiunea geografica a statului, adica
teritoriul.
Schimbarile pe harta politica sunt determinate de anumiti factori: economic, politic, istoric
etc. Insa acestia nu pot fi disociati. Exista o stransa legatura intre factorii politic si economic, iar
acestia pot constitui impreuna un factor istoric. Statul reprezint un teritoriu independent i suveran,
n care triete o populaie care, ncazul statelor moderne, formeaz o naiune (statul naional).
Statele sunt delimitate prin frontiere sau granie, care pot fi naturale, de-a lungul unor ruri
(Dunrea, ntre Romnia i Bulgaria), pe creste muntoase (creasta Anzilor dintre Chile iArgentina)
sau convenionale (artificiale), unde elementele naturale lipsesc (granielerectilinii din Sahara ale
statelor Mali, Algeria, Libia, Egipt etc), sau exist considerentesocial-istorice (graniele multor
statefederale ale S.U.A. i Australiei).Graniele de stat pot fimodificate n urma unor conflicte
armate (dup Primul Rzboi Mondial), sau prin nelegere(reapariia graniei dintre Republica Ceh
i Slovacia, respectiv, dispariia ei dintre RepublicaFederal German i Republica Democrat
German, dup 1989).Dup modul de exercitare a puterii de stat, exist republici i monarhii.
Republicile potfi prezideniale (preedintele statului este i eful executivului, ex. S.U.A.) sau
parlamentare(parlamentul deine puterea suprem n stat, ex. Germania, Grecia).Monarhiile pot fi
absolute (ex: Arabia Saudit, unde monarhul este suveran); parlamentare (ex: Belgia, Marea
Britanie i Irlanda de Nord, Japonia, unde monarhul estedoar o figur de reprezentare) i
constituionale (ex: Bhutan, cu participarea reprezentanilor populaiei la votarea legislaiei).Statele
se pot asocia n uniuni i organisme, n funcie de interesele lor politice,economice, tradiiile
istorice. Una dintre aceste forme este statul federal. Acesta rezult dinasocierea mai multor state,
care i pstreaz o parte din prerogative, altele ca politica externi aprarea fiind exercitate de
statul federal (Elveia, Germania, Federaia Rus, Statele Uniteale Americii, Brazilia, India).Harta
politic a lumii reprezint statele independente, teritoriile dependente sau gruprile destate (vezi
harta anexat). Cum acestea s-au modificat n permanen de-a lungul istoriei, iharta politic s-a
schimbat mereu.
I. HARTA POLITIC PN LA NCEPUTUL PERIOADEI MODERNE(1642):
1. Harta politica a lumii in perioada antica:
Primele civilizatii umane creatoare de entitati politico-teritoriale s-au dezvoltat in nord-estul
Africii pana in Extremul Orient asiatic.
Primele formatiuni teritoriale organizate politic (orasele state-Ur, Uruk, Kis, Eridu, Lagas,
Nipur - transformate ulterior in regate) au aparut la sfarsitul mileniului IV i.d.Hr. in sudul
Mesopotamiei (aproximativ pe teritoriul actualului Irak), pe vaile raului Eufrat si Tigru, in cadrul
civilizatiei sumeriene (3200-2800 i.d.Hr.), continuand apoi, cu mici variatii spatiale, in cadrul
civilizatiilor akkadiena (2350-2100 i.d.Hr.), asiriana(1800-612 i.d.Hr.), babiloniana (1738-539
i.d.Hr.) s.a.
2

2. Harta politic a lumii n perioada imperiilor:


O caracteristica a Imperiului Egiptean este prezenta, pentru prima dat in istorie, a regionalizarii
administrative ateritoriului (circa 40 de regiuni administrative-nome).
Mult mai spre Est, dar tot pe vailor unor mari fruluvii (Indus, Gange, Huang He-Fluviul
Galben), la jumatatea mileniului II i.d Hr., doua dintre cele mai spectaculoase civilizatii ale
antichitatii - indiana si chineza- pun bazele unor importante stricture imperial. Fiind relative isolate
de zona nord-africana si mesopotamiana, aceste doua state s-au dezvoltat autonom, ajungand in
perioada lor de maxima inflorire la o mare extensiune teritoriala si la un nivel general de
dezvolatare ce le-a asigurat o lunga existent.
In Asia de Sud se remarca statul indian, dezvoltat inca de la jumatatea mileniului III i.d.Hr., in
cadrul civilizatie Indus. Apogeul organizarii politicii si al civilizatiei indiene antice se realizeaza
prin constituirea a doua mari imprii Maurya , in sec. IV-III i.d.Hr., o data cu care are loc
raspandirea budismului si Gupta, in sec. IV-V d. Hr., in care se remarca genera-lizarea
brahmanismului.
In Asia de Est se afirma, cu stravechi origini , statul chinez, adapostit din mileniul III i.d.Hr.
una dintre cele mai stralucite civilizatii antice, comparabila cu civilizatiile greaca si romana. In
secolul III i.d.Hr. are loc procesul de unificare a unui imens teritoriu in jurul sta- tului Chin, tot
atunci avand loc si ristalizarea limbii chineze.Unificarea politico-teritoriala si lingvistica a facilitat
constituirea si consolidarea natiunii chineze, care a stat la baz formarii unuia dintre cele mai vechi
state nationale unitare, cu o vechime de peste 2000 de ani, trasa- tura predominanta fiind,
intotdeauna, elementul de unitate.
Pe teritoriul actualului Iran se constiutuie , incepand cu sfarsitul mileniului III i.d.Hr., unul
dintre cele mai mari imperii ale Antichitatii, Imperiul Persan.Cea mai mare intindere a cunoscut-o
Imperiul Persan in timpul imparatului Darius I (521-486 i.d Hr.),cand se intindea din Egipt pana la
valea Indului.
Pentru continetul american, specific perioadei antice sunt civilizatiile precolumbiene. Dintre
acestea, trei se remarca in mod deosebit:civilizatia asteca, incasa si mayasa, atat la nivelul cultural
ridicat, cat si sprin rolul economic si politic jucat in regiune.
Un moment important in evolutia umanitatii a fost impus de civilizatia greaca.Prin
contributiile aduse la dezvoltarea stiintei, culturii, comertului, politicii, fenomenului urban etc., ea a
reprezentat in bazinul mediteraneean matricea pe care au aparut si s-au dezvoltat atat civilizatia
romana, cat si numeroase alte civilizatii europene.
In a doua jumatate a mileniului Ii.d.Hr., starea generala a societatii grecestu se agraveaza in
urma unui lung razboi.Dupa moartea lui Filip, conducerea Regatului Macedonian este preluat de
fiul acestuia, Alexandru.Pentru o scurta perioada(336-323 id.Hr.), Alexandru cel Mare, cucereste
Imperiu Persan, Fenicia, Palestina, Egiptul si alte teritorii asiatice, creeaza imensul Imperiu
Macedonian.
Imperiu Roman (cu apogeul in secolele I, II d.Hr.)era intins din Asia de Sud (India) pana in
nordul Africii, din Vestul Europei pana la Marea Neagra, fiind centrat pe bazinul Marii
Mediteranane.In anul 395, imperiul nu-si mai poate mentine unitatea politica si este impartit in
Imperiul Roman de Apus (cu capitala la Roma) si Imperiul Roman de rasarit (cu capital la
Constantinopole).
Incepand cu secolul al VI-lea, un nou imperiu se afirma pe harta politica a lumii Imperiul
Bizantin. Mostenirea Imperiului Roman de Rasarit, la care se adauga numeroasele refeorme
economice, administrative, militare, realizate in primul rand de imparatul Iustinian(527-565), vor
3

crea premisele constituirii Imperiului Bizantin, important centru politic, economic, si cultural, prin
care se va mentine romanitatea in rasaritul Europei.

3. Harta politica a lumii in perioada popoarelor migratoare:


In secolele V-XI, asistam la patrunderea in Europa romanica a numeroase popoare
migratoare (vizigoti, ostrogoti, vandalii, burgunzii, longobarzii etc.) si la constituirea regatelor
barbare(regatul vizigot in Spania 507-711; regatul ostrogot in Italia 493-554; regatul
longobarzilor in Italia 568-774; regatul franc in Franta 558-843).Regatele barbare nu rezista
mult timp (cu exceptia celui franc, transfosrmat de Carol cel Mare 768-814 in imperiu).Ele sunt
prea putin organizate si nu pot face fata noilor cuceritori, bizantinii si arabii.Incepand cu secolul al
IX-lea, un nou val de populatii migratoare(ungurii sec. IX, pecenegii sec. X, cumanii sec. XI,
tatarii sec. XIII) vor patrunde in Europa, pana in Peninsula Scandinava.
4.Harta politica a lumii in perioada expansiunii lumii arabe:
Lumea araba incepe sa fie cunoscuta dupa secolul al VIII-lea, cand ea se revarsa peste
Asia de sud-Vest si Africa de Nord pana in Peninsula Iberica (in sudul Spaniei).Expansiunea araba
determina formarea a numeroase state arabe situate in Asia Centrala, Asia de Sud-Vest si in Africa
de Nord (arabo-berbera).
La inceputul Evului Mediu,arabii traiau impartiti in numeroase triburi nomade, conduse de
seici si emiri.Un rol determinat in unificarea triburilor arabe l-ajucat islamismul.Dupa moartea
profetului Mahomed (570-632), fondatorul religiei islamice si al statutului inificat arab, conducera a
fost preluata de califi(discipoli si loctiitori ai profetului), care prin ocuparea siriei, Mesopotamiei,
Egiptului si Persiei au constituit Marele calif arab.
Dupa primii califi, tronul este preluat de dinastia Omeiazilor(661-750).
In Europa de Vest, in secolele V-X, se pun bazele teritoriale ale Frantei, Germaniei, Italiei
si Anglei(prin unirea in secolul X a tuturor statelor anglo-saxone intr-un regat), pentru ca mai tarziu,
in secolele XII si XIII, sa se formeze primele state centralizate din Europa (Franta si Anglia).
De asemenea, si in Europa Centrala, de Est si Sud-est, in secolele VII-XIV se pun bazele
a numeroase state independente (Cehia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria).
Primele formatiuni statale romanesti sunt mentionate de diverse surse istorice inca de la
sfarsitul secolului al IX-lea. Pentru Transilvania cronicarul anonim al regelui Bela aminteste
prezenta unor mici state, formate din mai multe obsti satesti, pe care le numeste voievodate
(voievodatul lui Glad, Menumorut, Gelu). In afara arcului carpatic, sursele istori- ce mentioneaza,
pentru aceeasi perioada, existenta unor formatiuni politice romanestu in Dobrogea, Oltenia si in
Muntenia. Mai tarziu, in cursul secolului al XIV-lea, Tara Romaneas- ca si Moldova se constituie ca
state independente.
5. Harta politica a lumii in perioada marilor descoperiri geografie:
Doua aspecte retin in mod deosebit atentia in ultima parte a Evului Mediu (secolul XV
prima jumatate a secolului XVII). In primul rand, organizarea de expeditii care au dus la
secoperirea unor teritori pana atunci necunoscute si, in al doilea rand, crearea marilor imperii
colonial.
In 1488, Bartolomeu diaz a deposit Capul Bunei Sperante, in 1492, Cristofor Columb
ajunge in Insulele Antile, in 1497, Vasco Da Gama a ajuns in Indii ocolind Africa, intre 1519 si
1522, Fernando Magellan efectueaza prima calatorie in jurul lumii.Dupa 1600, olandezii si-au
concentrat atentia asupara sudului Pacificului, ajungand sa descopere Austra- lia.
In felul acesta, in aproximativ doua secole, orizontul geografic al europenilor a reusit sa
se extinda pe intreg globul, necunoscut ramanand doar continentul antarctic.

Prin descoperirea si colonizarea acestor noi teritorii se pun bazele viitoarelor imperii
colonial, care vor influienta redesenarea continua a hartii politice a lumii in urmatoa- rele doua
secole.
La sfarsitul perioadei medieval (1648 Pacea de la Westfalia), harta politica a lumii se
prezinta astfel: in Europa erau deja constituite si organizate ca unitati politico-terito- riale circa 30
entitati statale, dintre care se remarca o serie de state si imperii mai intinse (Imperiul RomanoGerman, Regatul Frantei, Regatul Angliei, Regatul Spaniei,Imperiul Otoman partea europeana),
restul continentului fiind fragmentat in numeroase nici regate, principate si republici; spatiu Asiei
era dominat de Imperiul Otoman, Imperiul Chinez (cu state vasale:Coreea, MAnciuria, Tibet,
Anam), ImperiulMArilor Moguli, oserie de mici state indiene si Japonia; in Africa se remarca o
serie de formatiuni statale (Ghana, Mali, Sonrhai, Congo, Baluba, Monomotapa, Bakuba, Bomu); in
America nu se cunoaste, pentru aceasta perioada, nicio formatiune statala independenta, fostele
state precolumbiene (astec, mayas, incas) fiind integrate in imperiul colonial spaniel (Giurcaneanu
C., 1983).
II. EVOLUTIA HARTII POLITICE A LUMII IN PERIOADA MODERNA(16421917):
Perioada moderna ,caracterizata prin numeroase modificari de ordin politic, economic,
social si cultural, determina numeroase schimbari structural si de fond ale hartii politice a lumii.
Principalele procese care influenteaza harta politica a lumii in aceasta perioada sunt:
revolutiile politice moderne (engleza, americana, franceza etc.), revolutia industriala, apogeul
imperiilor coloniale, aparitia statelor nationale.
a) Revoluiile burghezo-democratice:
Perioada de inceput a epocii modern este marcata de numeroase tensiuni si transformari social-politice, care vor avea ca expresie imediata revolutiile politice.
Revolutiile politice se caracterizeaza prin inlaturarea absolutismului monarchic si
construirea unor noi forme de stat, intemeiate pe legea naturala si pe ratiunea laica de a asigura libertatea personala si egalitatea politica.Ele inlocuiesc statul feudal cu un stat modern si
declanseaza aparitia constiintei nationale.
Prima revolutie are loc in Anglia intre 1640 si 1660, considerate revolutia originala a
Europei.Tot ca o revolutie poate fi considerat si, cel putin potrivit modului in care s-a autoperceput,
Razboiul american de independent (1775-1783), care va duce la fondarea Statelor Unite ale
Americii (1787).
Intre 1789 si 1792 in Franta, ca si in Anglia, are loc o lupta a cetatenilor contra propriului
stat. Revolutia franceza s-a desfasurat in trei etape consecutive, in urma carora monarhia a fost
inlaturata, fiind inlocuita cu republica (1792), care a durat pana in 1804.
Procesul revolutionar, incepe in Anglia secolului al XVIII-lea, imbracand diverse forme.
Avantul nestavilit al acestui proces va continua in Spania, Italia, Franta; de asemenea, mentionam
lupta de eliberare a sarbilor si grecilor din Balcani, revolutia din Tara Romaneasca (1821/1848), miscarea decembristilor din Rusia sau luptele de eliberare ale polonezilor.
b) Apariia i dezvoltarea industriei:
Urmand revolutiilor social-politice, perioada moderna consemneaza si o revolutie industriala. Anglia este considerate patria-mama a revolutiei industriale, dezvoltarea ei
capata, in acest sens valoarea de model, incepand din secolul al XVII-lea.
Revolutia industriala inlocuieste metodele de productie utilizate pana atunci (mestesugurile
si manufacturile), impunand productia de masa prin utilizarea masinilor Pornind din Anglia,
principiile industrialismului vor cuprinde la inceputul marilor regiuni carbonifere Belgia, Olanda, nordul Frantei, bazinele Ruhr/Saar (Germania), Boemia
(Cehia), Silezia superioara (Polonia), bazinele Donului si Uralului (Rusia).
5

Diferentele de potential se vor accentua in aceasta perioada, ascensiuna Anglie va capata


un fundament material prin avansul sau de peste un secol in procesul industrializarii. Din motive
politice, Rusia si Franta vor ramane in urma. In urma constituirii Uniunii vamale germane in 1834 si
dupa fondarea Imperiului (1871), Germania ca cunoaste un avant urias, ea devenint o mare putere
politica si economica, fenomen cu urmari importante pe plan european si mondial. Tot acum, SUA
si Japonia, puteri regionale, plasate in extremitatile noului sistem mondial, care se va extinde treptat,
isi vor incepe escensiunea catre statutul de Mari Puteri, pornind de la procesul industrializarii.
c) Raportul dintre colonii i metropole:
Un alt proces specific perioadei modern, cu reverberatii continue in planul structura- rii
Hartii politice, il reprezinta lupta pentru impartirea si reimpartirea lumii in contextul apogeului
sistemul colonial.
Politica de expansiune si colonizata inceputa de Portugalia si Spaniain secolul al XV-lea si
continuata de Olanda, Franta si Anglia in secolele XVI-XVII, carora li se alatura Belgia, Italia,
Germania, Japonia si SUA la inceputul secolului XIX reprezentand elementalul-cheie in organizarea unui nou sistem de raporturi intre state.
Imperiul colonial portughez isi va avea baza in Oceanul Indian, punctele forte fiind
considerate coastele Africii. Portugalia isi constituie imperiul colonial prin cuceriri successive,
incepute cu Insulele Canare(1341) si continuate spre Oceanul Indian. Imperiul colonial portughez
era format indesebi din insule si zone de costa. Cea mai importanta colonie portugheza a fost
Brazilia. Instituirea unui sistem special de relatii cu Spania, sub a carei dominatie intra impreuna cu
toate posesiunile (1580-1640), va duce Portugaliei inceputul decaderii ca putere coloniala.
Imperiul colonial spaniol va avea punctual de plecare si nucleul in Insulele Canare, Santo
Domingo (1493) si Cuba (1511). Principala sa zona de dominatie a fost America Latina, la care
Mexicul si Peru vor fi atasate dupa cucerirea Imperiului aztec de catre Cortez (1519-1521) si a celui
incas de catre Pizarro (1531-1533).Filipinele vor intra si ele in posesiunea spaniola in 1529.Mult mai tarziu, li se alatura Sahara spaniola (1884) si Marocul spaniol
(1912).
Imperiul colonial spaniol s-a naruit sub loviturile miscarilor de eliberare de la inceputul
secolului XIX. Intre 1810 si 1826 coloniile spaniole din America Latina isi dobandesc independent.
Spania pierde apoi, in 1898, Cuba, Porto Rico, Guam si Filipine in favoarea SUA, iar in 1899 vinde
Germaniei Insulele Caroline si Mariane din Oceanul Pacific.
Imperiul colonial olandez. In secolul XVII, Olanda devine prima putere comerciala a
Europei si pune bazele unui vast imperiu colonial in America de Nord si de Sud, in Africa de vest si
de sud si Asia sudica.
In secolul XVIII, in urma mai multor razboiae cu Anglia (pentru hegemonia maritima) si cu
Franta, Olanda pierde pozitia de mare putere maritime si comerciala, fiind cucerita in 1974 de
Franta.In 1815 isi dobandeste independent si formeaza impreuna cu Belgia si Luxemburg, Regatul
Tarilor de Jos Unite. Doar o parte din coloniile olandeze ocupate de Marea Britanie si Franta (17951814) sunt retrocedate Olandei.
Imperiul colonial francez ocupa locul al doilea in ierarhia imperiilor coloniale (la inceputul
secolului XX), dupa Marea Britanie. La inceputul secolului XVII, Franta cucereste cateva insule de
mici dimensiuni din Marea Caraibilor.Cea mai importanta colonie franceza din centrul Caraibilor
este Saint Domingue (Haiti, care devine independent in 1804). La inceputul secolului XIX, baza imperiului francez este Africa. Aici francezii domina multe regiuni
africane, insa ei nu se multumesc doar cu atat, de aceea o a doua regiune colonial franceza se gasea
in Asia de sud-est.
Imperiul colonial britanic in secolul al XIX-lea avea colonii formate din teritorii raspandite
pe intreaga intindere a globului.
6

Drumul spre Indii, prin cautarea unu culoar vestic, a determinat si in cazut Marii Britanii
alegerea Americii ca prima destinatie colonial.
In anul 1614, ajung in India unde ocupa orasele Bombay, Madras si Calcutta.Ocuparea totala
a Indiei se realizeaza prin inlaturarea dominatiei franceze, in urma razboiului de 7 ani (1756-1753),
insa, abia in anul 1858 India este declarata colonie britanica. In anul 1770, Australia devine colonie
britanica, iar in 1901 este declarat dominion britanic. In Asia de sud-vest Marea Britanie detinea
numeroase regiuni ca si in Africa.
d) Primul Rzboi Mondial i urmrile acestuia:
Reconfigurarea economica si politica a sistemului mondial in secolul XIX impune aparitia
pe scena relatiilor international a unei noi serii de puteri in expansiune. Astfel, Rusia, Belgia, Italia,
Germania, Japonia, si SUS formeaza imperiile colonial din generatia a doua. Pe fondul noilor
ambitii hegemonic, imposibilitatea crearii unor imperii similar celor din prima generatie va conduce
la acutizarea relatiilor international. Aceste tensiuni, deseori transformate in conflicte deschise
locale, vor culmina cu prima conflagratie mondiala, Marele Razboi din 1914-1918.
La sfarsitul secolului XX, Harta politica a lumii inregistreaza 67 de teritorii dependente si
cu statut special.
Cea mai importanta caracteristica a perioadei modern este formarea primelor state
nationale.
La inceputul secolului XX existau cinci state-natiune: Marea Britanie, Franta, Germania,
Italia si Japonia.Fiecare dintre ele actionau pe plan cultural si economic sip e cel al securitatii
nationale, bazandu-se pe cele trei puncte de sprijin, care erau invatamantul, birocratia si industria.
Numeroasele schimbari politice, economice si sociale ce au avut loc in perioada moderna a
istoriei umanitatii isi gasesc expresia in restructurarea Hartii politice a lumii. Astfel, la sfarsitul
perioadei modern existau 55 de state independente, repartizate pe cinci continete: in Europa 23, in
America 22, in Asia 5, in Africa4, in Oceania 1.
III. HARTA POLITIC A LUMII NTRE CELE DOU RZBOIE MONDIALE:
Transformarile petrecute un Europa dupa Primul Razboi Mondial se vor constitui ca baza a
schimbarii ulterioare a intregului sistem mondial si a ordinii ce a guvernat relatiile internationale
pana la acel moment.
Destrmarea Imperiului Austro-Ungar:
Printre evenimentele ce au avut loc in aceasta perioada un interes aparte pentru tema analizata
prezinta: dezmenbrarea Germaniei, dezintegrarea Imperiilor Austro-Ungar si Otoman, disparitia
Imperiului Tarist.
Formarea statelor nationale unitare: (Romania, Austria, Ungaria) sau federale (Iugoslavia
si Cehoslovacia).
Aparitia comunismului in Rusia: (1917) si continuarea expansiunii rusesti spre Europa de
Est si Asia Centrala si de Est, alaturi de cresterea rolului si influientei, in planul relatiilor
international, s SUA, a;aturi de cresterea rolului si influientei, in planul relatiilor
international, a SUA care devine una din marile puteri ale lumii.
Conferinat de pace de la Paris (1919) si semnarea celor cinci tratate de pace: la Versailles cu
Germania (1919), La St, Germain cu Austria (1919), la Trianon cu Ungaria (1920), la Neuilly cu
Bulgaria (1920) si la Sevres cu Turcia (1920), carora li se va adauga Pacea de la Lausanne (1923),
marcheaza incheierea oficiala a ostilitatilor primei conflagratii mondiale, impunand o noua ordine
international si redesenarea hartii politice a lumii.
Romnia sufer de amputri teritiriale:
Deceniul trei al secolului XX este marcat de acutizarea tendintelor hegemonic ale
Germaniei si expansiunea fascismului care va declansa cel de-al Doilea Razboi Mondial, in
care Germania anexeaza Austria si Cehia, invadeaza Polonia, incepe razboiul cu Franta si
Anglia in 1940. Romania, in aceasta perioada, sufera amputari teritoriale serioase prin
7

ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord si tinutul Hertei (iunie 1940), de catre URSS,
cedarea Ardealului de Nord-Est Ungariei horthistesi pierderea judetelor din Dobrogea de
Sud (Durostor si Caliacra) in favoarea Bulgariei.Astfel, se declanseaza cea de-a doua
conflagratie mondiala din acest secol cu sonsecinte majore asupra hartii politice atat a
Europei, cat si a lumii.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe Harta politica a lumii s-au produs o serie de
modificari ce au dus la aparitia a inca 96 de state, in 1989, fiind 167 de state.
Aceste modificari se explica astfel:
destramarea vechiilor imperii coloniale apartinand statelor europene, ce a dus la obtinerea
independentei politice a, majoritatii statelor din Africa, Asia de Est, Sud-Vest, din Caraibe
si Oceania; (la 14 dec. 19560, O.N.U. adopta Declaratia cu privire la acordarea
independentei tarilor si popoarelor coloniale);
aparitia unor noi forme de dominare economica, financiara, politica;
aparitia sistemului communist euroasiatic (13 state) si a Cubei;
impartirea Germaniei intre puterile invingatoare in cel de-al Doilea Razboi Mondial (intre
1949 si 1990);
cresterea influientei URSS si Asia de Est si de Sud-Est, Africa, America Latina;
cresterea influientei SUA in Europa de Vest (planul Marshall) si in America Centrala si
de Sud, Asia de Est;
ciocniri de interese determina raboaie locale (ex. Peninsula Indochina, Vietnam, Coreea,
Afganistan etc.);
dezvoltarea economica fara precedent a unor state invecinate in cel de-al Doilea Razboi
Mondial: Germania in Europa si Japonia in Asia;
razboiul rece intre blocurile ideologice, economice si militare ( NATO, Pactul de la
Varsovia) si bipolaritatea mondiala.
IV. HARTA POLITIC A LUMII NTRE 1945-1989:
Harta politica a continentului Europa inregistra la nivelul anului 1945 un numar de 31 de
state independente, pentru ca pana in 1989 numarul lor sa creasca. Prin declararea independentei
Maltei in 1964, la 32 de state. In present, numarul statelor Europei este de 44. Dupa 1989 au aparut
12 noi state: Lituania, Letonia, Estonia, Slovenia, Croatia, Ucraina, Belarus, Moldova, Macedonia,
Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Slovacia.
Daca la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial pe harta politica a Asiei existau 12 state
independente, situatia a evoluat astfel:
o in perioada 1945 1960 au aparut 17 noi state (Indonezia, Iordania, Siria, Filipine, Pakistan,
India, Myanmar, Sri Lanka, Israel, Coreea de Sud, Coreea de Nord, Bhutan, Vietnam, Laos,
Cambodgia, Malaysia, Cipru);
o in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Kuwait, Maldive, Singapore, Oman);
o in perioada 1971 1990 au aparut 5 noi state (Bahrein, Qatar, Emiratele Arabe Unite,
Bangladesh, Brunei);
o in perioada de dupa 1991 inca 8 foste republici unionale sevietice se alatura ca republici
autonome statale asiatice (Georgia Azerbaidjan, Kirgistan, Uzbekistan, Tadjikistan,
Armenia, Turkmenistan, Kazahstan);
o ultimul stat aparut pe harta politica a Asiei, dar si a lumii este Timorul de Est a carui
independent declarata in 1998 a fost recunoscuta in 2002.
Astfel, in present numarul statelor independente pe harta politica a Asiei este de 48.
Harta politica a continentului Africa numara in 1945 doar patru state (Africa de Sud, Egipt,
Etiopia, Liberia); perioada ulterioara este marcata de o crestere exploziva a numarului de state, in
present numarul acestora fiind de 53.
Evolutia politica de state pe harta politica a Africii s-a desfasurat astfel:
8

in perioada 1945 1960 au aparut 22 de noi state, din care 17 numai in anul 1960, numit
astfel, anul independentei africane (Libia, Sudan, Tunisia, Maroc, Ghana, Guineea, Togo,
Madagascar, Congo/Zair, Somalia, Benin, Niger, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Republica
Centrafricana, Congo, Gabon, Ciad, Senegal, Mali, Nigeria, Mauritania);
in perioada 1961 1970 au aparut 15 noi state (Sierra Leone, Tanzania, Rwanda, Burundi,
Algeria, Uganda, Benya, Malawi, Zambia, Gambia, Botswana, Lesotho, Mauritius,
Swaziland, Guineea Ecuatoriala);
in perioada 1971 1990 au aparut 11 noi state (Guineea Bissau, Mozambic, Capul Verde,
Comore, Sao Tome si Principe, Angola, Seychelles, Zimbabwe, Namibia);
cel mai nou stat al Africii este Eritreea 24 mai 1993.
Harta politica a celor doua continente americane a inregistrat de asemenea modificari dupa
1945. La sfarsitul razboiului, in afara celor trei tari mari ale Americii de Nord, mai existau 19 state
independente in America Centrala si de Sud.
in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Jamaica, Trinidad si Tobago, Guyana,
Barbados);
in perioada 1971 1990 au aparut 9 noi state (Bahamas, Grenada, Surinam, Dominica, St.
Lucia, St. Vincent, Belize, Antigua, St. Kitts).
Pe continental American sunt in present 35 de state (3 in America de Hord, 20 in America
Centrala, 12 in America de Sud).
Pentru Oceania, daca in 1945 existau doar doua state (Australia si Noua Zeelanda), in present
numarul lor a crescut la 14.
in perioada 1961 1970 au aparut 4 noi state (Samoa, Nauru, Tonga,Fiji);
in perioada 1971 1990 au aparut 7 noi state (Papua Noua Guinee, Solomon, Kiribati,
Tuvalu, Vanuatu, Marshall, Micronezia);
cel mai nou stat al Oceaniei este Palau (1994).
V. EVOLUTIA HARTII POLITICE A LUMII DUPA 1989:
O serie de modificari au suvenit pe harta politica a lumii si in special a Europei, pleca-cand
de la dezintegrarea sistemului communist. Astfel, mentionam, dezintegrarea URSS si transformarea
acesteia in Comunitatea Statelor Independente, ce a dus in 1991 la declararea independentei politice
a statelor baltice, precum si la miscari centrifuge a statelor din Caucaz si din Asia Centrala;
reunificarea pasnica a Germaniei (1990) si sfarsitul Razboiului Rece; dezintegrarea Iugoslaviei
(incepand cu 1991, cu consecinte, de asemenea, imprevizibile in Peninsula Balcanica) si aparitia de
noi state balcanice: Slovenia, Croatia, Bosnia-Hertegovina, Macedonia, Muntenegru si
redinemsionarea Iugoslavia (Serbia); desprinderea pasnica a Cehiei de Slovacia (incepand cu 1
ianuarie 1993); cresterea influientei SUA ca singura superputere mondiala si rolul acsteia de
arbitru mondial (rezolvarea unor conflicte: Golf, Haiti etc.); influienta sporita a lumii
musulmanice in Asia Centralasi de Sud-Vest datorita importantei economice si militare a Turciei;
conflicte regionale si locale in fosta URSS (Caucaz. Asia Centrala, Transnistria); Cresterea rolului si
a influientei Germaniei si Japoniei la nivel mondial si dorinta lor de a devein membri in Consiliul
de Securitate.
Sfarsitul anului 2006 consemneaza o situatie sinoptica complexa a entitatilor politicoteritoriale. Astfel, Harta politica a lumii cuprinde 261 de state si teritorii neautonome (194 state
suverane si 67 teritorii dependente si cu statut special).
o formatiune supranationala: Uniunea Europeana;
194 state suverane: (193 state member ONU si Vaticanul, care nu este membru ONU);
67 teritorii dependente si cu statut special.
In 1997, Hong Kong s-a reunite cu China, avand un statut special, pentru ca in anul 1999 sa-I
urmeze Macao. Tot in 1999, Zona Canalului Panama a fost retrocedata statutului Panama de catre
SUA.
9

O alta problema o constituie statul Antarcticii, desi acest imens spatiu a fost impartit intre
diferite state: Marea Britanie, Australia, Franta, Norvegia s.a.; totusi, continental alb reprezinta
patrimoniul comun al umanitatii, impunadu-se sa fie folosit doar in scopuri pur stiintifice, stiut fiind
faptul ca mediul geographic Antarctic are un echilibru deosebit de fragil.
Un alt eveniment consemnat de Harta politica este cel al modificarii denumirilor de state.
Astfel, state cu denumiri schimbate sunt: Bangladesh (fost Pakistanul de Est), Sri Lanka (fost
Ceylon), Myanmar (fost Uniunea Birmana) in Asia, Burrkina Faso (fost Volta Superioara),
Republica Democrata Congo (fost Zair) in Africa, ori Belarus (fost Bielorusia) si Georgia (fost
Gruzia) in spatial ex sovietic. Aceste schimbari au motivatii istorice, traditionale sau entice.
In viitor, procesul de formare a noi state poate continua datorita neintelegerilor entice sau
religioase, dar si datorita cauzelor economice si politico-ideologice.

PIB (Produsul Intern Brut)

reprezint valoarea adugat brut realizat de companiile


autohtone i cele straine ale unui stat la un moment dat. Poate fi exprimat la nivel global , de
naiune , pe cap de locuitor.
PIB indica puterea unei economii prin afisarea valorii de piata a bunurilor si serviciilor
produse in cadrul unei economii intr-un anumit an. Principalele componente ale PIB sunt consumul,
investitiile, exporturile nete, cheltuielile si bunurile guvernamentale, din care consumul individual
reprezinta circa doua treimi din PIB. Indicele deflator PIB este folosit adesea in legatura cu PIB-ul
pentru a masura modificarile in costul nominal al bunurilor si serviciilor dintr-o tara.
O cresterea a PIB reflecta o expansiune economica. Cresterile PIB al unei tari fata de o alta
tara, o face pe prima mai atragatoare pentru investitori. PIB are rolul intaririi monedei nationale.

PNB

(produsul naional brut) reprezint valoarea bunurilor economice realizate de


companiile autohtone i cele strine la nivelul unui stat, la care se adaug valoarea adugat
realizat de companiile autohtone n strintate.
Produsul naional brut este un indicator al valorii de pia a tuturor bunurilor i serviciilor produse
de fora de munc i activele naionalilor unei ri. Cuprinde ncasrile rezultate din operaiunile
pe care firmele i cetenii unei ri l-au efectuat att n ara respectiv, ct i n alte ri, precum i
ctigurile reinvestite n filiale din strintate ale firmelor autohtone.

INDICELE DEZVOLTARII UMANE (IDU) reprezinta masura sintetica, relativa,


rezultata dintr-un set de norme alese pentru valorile maxime si minime, pentru fiecare componenta:
speranta de viata, educatia si instruirea, nivelul de trai.

Foarte ridicat
Ridicat
Mediu
Scazut
Indicele Dezvoltrii Umane contureaz dezvoltarea populaie fiecruistat din
lume n ceea ce privete:
1.viaa lung i sntoas;
10

2.educaia corespunztoare cerinelor actuale;


3. nivelul de via decent, corelat necesitilor reale de calitate a vieii.
V nomV min
Isv= V maxV min

3
IDU= Isv Ied Iv

Isv -Indicele Sperantei de Viata

V nom- valoarea nominala

Ied - Indicele Educatiei

V min- valoarea minima

Iv -Indicele de Venit

V max- valoarea maxima

MODELUL DE DEZVOLTARE ECONOMIC A COREEI DE SUD


O ar precum este Coreea de Sud, o ar mic dar ambiioas, cu un istoric destul de dur,
plecnd de la o srcie cumplit, reuete s se dezvolte i s se ridice la un nivel nalt clasndu-se
printre cele mai dezvoltate tri ale lumii. Este o performan reuit si meninut muli ani la rnd,
chiar dac era nevoie de sacrifici i susinerea ntregului popor.
Coreea de Sud este clasat pe locul 17 n clasamentul dezvoltrii umane cu IDU=0.898 .
Coreea de Sud a investit n fabricile Samsung in China, n fabrica Hyundai n Cehia, Turcia, Rusia
i dorete s investeasc in ri precum Canbogia sau Indonezia.[4] Coreea de Sud este o ar care
este capabil s fac fa oricrei concurene, revenind pe pia cu noi produse de tehnologie nalt
i nu numai. n ultimi ani, Corea de Sud s-a facut remarcat i pe plan cultural i continua s aib o
extindere ct mai larg. n viitor, dorete s se relanseze mai puternic i n turism, avnd
infrastructura bine dezvoltat i orae metropole. n momentul de fa se practic mai mult turismul
de afaceri (mai ales n capitala rii, Seoul), din cauza tensiunii cu Coreea de Nord, care nu
reprezint siguran pentru muli turiti. n iana anului 2018 va gzdui Jocurile Olimpice de iarna la
Pyeongchang, cea ce nseamn o mare responsabilitate, avnd n vedere sigurana desfurrii
acestui eveniment sportiv i totodat i un venit la bugetul trii, n urma numrul turitilor care intr
n ar. Coreea de Sud a mai gazduit in 1988 Jocurile Olimpice de Var, unde a fost gazda alturi de
Japonia.
n cea ce privete sigurana rii putem spune: Coreea de Sud are cea mai securizat grani
din lume pe partea cu Coreea de Nord, din motive c vecini nord coreeni de numeroase ori au
inclcat armistiul. Zilnic 2 milioane de soldai pzesc grania din partea Coreei de Sud tocmai ca s
asigure sigurana rii [4]. Zona demilitarizat de 4 de km lime si de 250 km lungime, la sud de
grania cu Coreea de Nord este un loc periculos pentru om, dar 61 de ani fr activitile umane n
zon, au creat un adevarat rai pentru animale n acest areal [16]. n particular, aceast zona
demilitarizat este locuit de 30 de animale rare, care traiesc alturi de cele 100 de specii de peti i
aproximativ 45 de specii de reptile i amfibieni. Datorit refaceri faunei i a vegetaiei odat
distruse de razboiul nociv, Ministrerul Mediului din Corea de Sud dorete ca aceasta zon sa devin
o zon protejat UNESCO .
Corea de Sud a reuit sa treaca i peste srcie i s ajung una dintre marile puteri
ecomomice ale lumii. Este un exemplu pentru multe ri care sunt n curs de dezvoltare sau nc
nedezvoltate. O ar care a dat dovad c se poate reveni din situaii mai grele, chiar dac este
nevoie de sacrificii. n primul rnd sacrificii din partea poporului care trimind copii la coal i
prin investiii n copii lor n educaie, au investit n generaiile viitoare. Astfel fora de munca este
bine pregatit, capabil sa produc nu numai tehnologii de vrf ci i de proiecte de dezvoltare pe
11

termen lung. Acest lucru a fost posibil prin solidaritatea poprului i a guvernului coreean, care a
investit mult n nvtmnt, susinnd orice afacere care ajut economia, o piata liber a cereri i
ofertei, innd tinerii n ara lor, fr s fie nevoii s plece n alte ri. Viitorul va fi unul cu o
industrializare i mai pronunat, cu apariia unor noi branduri coreene care vor ptrunde n viaa
noastr de zi cu zi. Dupa 60 de ani de cretere economic i dezvoltare nentrerupt, Coreea de Sud
nu se oprete aici, ea are o dorin mai puternic de continuare a acestei dezvoltri fata de rile
dezvoltate din Europa sau America de Nord.

ECONOMIA MALAGA
Madagascar este una dintre cele mai srace ri din lume.Madagascar este clasat pe locul
154 n clasamentul dezvoltrii umane cu 0.510.
Economia rii se bazeaz n mare parte pe agricultur, minerit, pescuit, precum i producia
de haine. Unul dintre cele mai cunoscute produse din Madagascar este vanilie, care vine de la o
orhidee si este folosit pentru aroma ei. Creterea boabelor de vanilie iau un minim de doi ani,
astfel, acestea sunt destul de scumpe.
n ciuda preurilor relativ mari de vanilie, un malaga mediu face n jur de 1 dolar SUA pe
zi, n timp ce 70% dintre malagai, triesc sub pragul srciei n lume. Aproape jumtate din copiii
din Madagascar sub vrsta de cinci ani sunt subnutrii.
De ce este att de srac Madagascar? Exist o serie de motive. n conformitate cu dictatorul
trecut, Didier Ratsiraka, guvernul a fost corupt si a furat o mare parte de bani, din ajutorul acordat
de alte ri. Colonialismul economic al francezizol a nsemnat o economie strns legat de extracia
resurselor (exploatarea forestier, mineritul, pescuitul), care de multe ori, nu promoveaz creterea
pe termen lung, al economiei, deoarece resursele eliminate sunt epuizate. Lipsa infrastructurii, n
special a drumurilor, face mai greu pentru agricultori s duc produsele lor la piee, n timp ce
izolarea geografic a Madagascarului, de la restul lumii, duce la creterea costurilor comerciale. Tot
ce Madagascar produce, sau vrea s cumpere din alte ri, trebuie s fie expediat cu avion sau vapor.
Sistemul slab de nvmnt face dificil pentru malagaii tineri s gseasc locuri de munc n afara
sectorului agricol i foarte puini oameni n Madagascar au acces la tehnologie sau la Internet. n
cele din urm, daunele aduse mediului, au redus capacitatea fermierilor din Madagascar, producerea
cantitilor mari de alimente. Toi aceti factori contribuie la srcia Madagascarului.
Cu toate acestea, nu totul este pierdut. n 2005, Madagascar a anunat c a gsit cantiti
mari de ulei. Uleiul va fi, probabil, o parte esenial a viitorului economic al Madagascarului,
mpreun cu mineritul, producia de piatr preioas (Madagascar are o mulime de safire), i
turismul. Exist sperana c ecoturismul, o form de turism care minimizeaz impactul asupra
mediului, poate ajuta creterea economic a Madagascarului, protejnd n acelai timp, zonele sale
naturale i fauna slbatic.

12

INTEGRAREA ECONOMIC
Integrarea economic poate fi definit drept procesul de dezvoltare a interdependenelor
dintre state, prin forme i metode care asigur, pe de o parte continuitatea i aprofundarea
schimburilor economice, iar pe de alt parte,creterea gradului de ntreptrundere a economiilor
naionale ntr-un organism divers n prezentare, dar unitar iomogen n funcionalitatea sa.
Tendina spre integrare este rezultatul aciunii unor factori multipli, de ordin economic,
politic i social-istoric, ncondiiile adncirii interdependenelor economice dintre state.n primul
rnd, printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numr
aplicareainterdependenelor economice dintre statele lumii n perioada postbelic, pe fundalul
condiiilor specifice zonelor geografice i economiilor naionale. Ele au impus cutarea unor soluii
adecvate de colaborare, potrivit realitilor ndinamica lor, dintr-o zon sau alta i care s permit
fiecrei ri participarea la acele forme de conlucrare care simpulsioneze progresul sau economic
n aceste condiii.n al doilea rnd, evoluia progresului integrrii europene internaionale se afl
ntr-o strns legtur cu dezvoltarea puternic a tiinei, tehnicii i tehnologiilor moderne, care
impune transformri structurale de profunzime i rapide, trepte i forme noi ale diviziunii mondiale
a muncii, precum i modaliti adecvate de realizare alor. Folosirea eficient a potenialului
material, tehnic, tiinific, uman, financiar al fiecrei ri impune lrgireaspaiului activitii
productive, a schimburilor, a circulaiei bunurilor materiale, a serviciilor, rezultatelor
cercetriitiinifice, persoanelor i capitalurilor. Are loc o cretere a gradului de complementaritate a
economiilor naionale, iar varietatea modalitilor de realizare a integrrii economice este urmarea
unor evaluri mai aproape de realitate a acesteicomplementariti.n al treilea rnd, o seam de
organizaii economice aprute n procesul integrrii sunt i consecina preocupriirilor n curs de
dezvoltare de a rezolva, pe calea extinderii conlucrrii economice, probleme comune cu carese
confrunt i datorit unor disfuncii din economia mondial. Formele pe care le mbrac
organizaiileintegraioniste ale acestor state urmresc nu numai obinerea unor resurse deficitare de
ctre participani, ci, ndeosebi,mrirea capacitii pieei care se creeaz n acest mod.n al patrulea
rnd, se manifest i factori specifici unor grupe de state i unor perioade. Astfel, n cazul rilor
vest-europene i-au exercitat influena i muli factori de ordin economic i politic specifici situaiei
internaionale dedup cel de-al doilea rzboi mondial. Reconstrucia economiilor vest-europene s-a
fcut n condiiile divizrii Europei.Procesul integrrii europene a permis acestor state s
nfptuiasc obiective de importan vital pentru progresul lor economic i s se afle astzi printre
rile cu nivel ridicat de dezvoltare. De asemenea, prbuirea regimurilor totalitaredin centrul i
estul Europei au determinat apariia unor noi relaii ntre economiile rilor din cele dou pri
alecontinentului.n al cincilea rnd, tendina puternic spre integrare are la baz i alte motivaii,
cum ar fi: convergena intereselor economice i vecintatea rilor, complementaritatea lor
economic, presiunile concureniale ce vin din afara zoneigeografice respective, tendinele
hegemoniste intraregionale, comerul intraregional, efectuarea preferenial de ctre parteneri a
investiiilor din zon.Integrarea economic mbrac forme diferite, care sunt clasificate, n general,
13

pe baza unui criteriu esenial: modulcum sunt realizate relaiile economice dintre rile participante
i gradul de ntreptrundere a economiilor acestora. Pe baza acestui criteriu, formele de realizare
reprezint i etape ale adncirii i maturizrii procesului de integrare. Estelarg acceptat ideea
existenei unui numr de cinci asemenea forme i etape.
1)Zona de comer liber , care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: rile participante la
aceast formhotrsc desfiinarea barierelor comerciale de ordin tarifar i netarifar n schimburile
dintre ele prin acordarea reciprocde preferine; fa de rile din afara zonei respective de comer
liber, fiecare adopt o politic comercial proprie; lagrania rilor respective funcioneaz
inspectori vamali.n aceast categorie intr Asociaia European a Liberului Schimb (AELS);
Acordul Nord-American de ComerLiber; Acordul Central European de Comer Liber (CEFTA) din
care face parte i Romnia; Asociaia Latino-American de Integrare .a.
2)Uniunea Vamal , are la baz principiul nlturrii tuturor barierelor comerciale dintre rile
membre i practicarea unui tarif vamal comun, de ctre rile participante la uniune n raporturile cu
rile nu care fac parte; seelimin, treptat, inspecia vamal la frontier. Prin aceast faz a trecut i
Uniunea European. Alte uniuni vamale:Pactul Andin ( n America Latin), Uniunea Vamal a
rilor Baltice .a.
3) Zon de cooperare economic , activitile convenite pentru cooperare sunt mult mai
diversificate, cuprinznd:libera circulaie a bunurilor i serviciilor, cooperare n transporturi,
telecomunicaii, mediu, crearea de bnci comunede investiii etc. Edificatoare n aceast privin
este Cooperarea Economic n zona Mrii Negre
.4) Piaa comun . Este o form avansat de integrare, n care pe lng uniunea vamal se
liberalizeaz i circulaiafactorilor de producie, astfel nct libertatea deplin privete cele patru
fluxuri de baz: mrfuri, servicii, persoane icapitaluri. Comunitatea European a trecut printr-o
asemenea form (etap) n perioada de formare a CEE, prinunificarea regimurilor vamale, ct i
dup aceea, cnd s-a constituit o pia unic.Sub aceast denumire funcioneaz de asemenea, "Piaa
comun a Conului de Sud" (Mercosur), constituit n1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion
(Paraguay)de ctre Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay; n 1996au aderat Chile i Bolivia. Alte
exemple : "Piaa Comun a Americii Centrale", "Piaa Comun Arab" .a.
5)Uniunea economic i monetar , este forma cea mai avansat de integrare economic. Ea se
caracterizeaz prinfaptul c rile membre i unific toate politicile economice n domeniile:
comer, migraie, monetar, fiscal, bunstare.De asemenea, se instituie o moned unic i se
nfiineaz o banc central comun, precum i un sistem de instituiide conducere i mecanisme de
coordonare a activitii.Sub influena integrrii economice se formeaz mai multe categorii de
raporturi ntre rile participante, precum intre acestea i restul lumii:- raporturi prefereniale, ntre
rile membre ale unei grupri sau organizaii economice, care practic, ns,raporturi protecioniste
fa de rile neparticipante;- n situaia rilor care nu sunt membre ale gruprii economice, dar care
au solicitat aceast calitate i au ncheiatacorduri n acest sens, se constituie raporturi de asociere a
acestor ri la grupare, situaie care creeaz unele avantaje icondiii de pregtire;- raporturi de
conlucrare sau de competiie ntre diferite grupri economice;- raporturi specifice ntre gruprile
integraioniste, pe de o parte, i organizaiile cu caracter global, care pot fi iele de conlucrare, dar i
tensionate.

14

S-ar putea să vă placă și