Modulul 29.

Otorinolaringologie si nursing specific

16.Masurarea si notarea pulsului
Pulsul poate fi luat la nivelul gtului (arterei carotide), ncheieturii minii, coapselor (artera
femural), plicii cotului sau n spatele genunchiului. Cel mai comod de msurat este ns la
nivelul ncheieturii minii
pasii :
1. aaz-te comod pe un scaun sau pe un fotoliu;
2. sprijin un antebra pe o suprafa cum ar fi o mas;
3. cu vrful degetelor arttor, mijlociu i inelar de la mna cealalt repereaz pulsaia arterei care
trece pe marginea antebraului, la baza degetului mare;
4. apsnd pe zona respectiv, dar nu prea tare (pentru c riti s nu mai simi pulsul), ncepe s
numeri pulsaiile pe parcursul unui minut;
5. poi numra btile i pentru numai 10 sau 30 de secunde. n aceste cazuri, trebuie s nmuleti
btile cu
6 (dac ai cronometrat doar 10 secunde) sau cu 2 (dac ai cronometrat 30 de secunde). De exemplu:
12 bti n 10 secunde x 6= 72 de bti pe minut.
Notarea pulsului :
-In foaia de temeperatura, consemnarea valorii obtinute se face printr un punct, tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii, dupa care se uneste valoarea prezenta cu cea
anterioara pentru obtinerea curbei.
Consemnarea valorii se poate face si cifric, notandu-se si caracteristicile pulsului :
Interpretare :
-Normal : puls regulat,bine batut, ritmic, sincron, celeric.
-Patologic: puls slab, imperceptibil, aritmic, asincron
-Frecventa normal : (in functie de varsta )
Nou nascut 130/140 pulsatii /m
La copil mic 100/120 pulsatii/m
La 10 ani 90/100 pulsatii/m
La adult 60/80 pulsatii/m
La varstnic peste 80/90 pulsatii/m

17.Masurarea si notarea respiratiei

Scop:
evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei unor
complicaii i al prognosticului.

Elementele de apreciat :
-Tipul respiraiei
-Amplitudinea micrilor respiratorii
-Ritmul
-Frecven
Materiale necesare:
-Ceas cu secundar
-Creion de culoare verde / pix cu past verde
-Se va aseza pacientul n decubit dorsal , fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata
-Plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui
-Numararea inspiratiilor timp de un minut
-Consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie orizontala a foii
reprezint o respiraie)
-Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei in alte documente
medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat i caracteristicile respiratiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
- Aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a miscrilor
respiratorii
Notarea respiratiei :
In foaia de temperatura consemnarea valorii obtinute se face printrun punct tinand cont ca
fiecare linie orizontala a foii reprezinta o respiratie, apoi se uneste valoarea prezenta cu cea
anterioara pentru obtinerea curbei.
In alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile
respiratiei.

Interpretare :
-Respiratie normala :supla, ampla, regulata, profunda
-Respiratie patologica : dispnee, ritm neregulat, superficiala
-Frecventa normal : in functie de varsta
nou nascut: 30-50 r /m;
la 2 ani: 25 35 r /m
la 12 ani:15-25r/m
adult : 16- 18 r /m
varstnic : 15-25 r/m

18.Masurarea si notarea tensiunii arteriale

T.A presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Materiale necesare :
1.Tava medicala
2.Stetoscop biauricular
3.Pix rosu, foaie de observatie
4.Tampon de vata cu alcool
Etapele masurarii tensiunii arteriale :
1.pregatirea instrumentelor si materialelor
2. pregatirea psihica si fizica a pacientului
Bolnavul trebuie sa stea 15 minute in repaus si se efectueaza dupa 3 ore de la servirea mesei.
Tehnica :
A-se aseaza ceasul tensiometrului intr o pozitie fara vizibilitate pentru bolnav
B-se aplica strans manseta pe bratul bolnavului sprijinit pe ceva si in extensie

C-cu mana stanga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub marginea inferioara a
mansetei si se pun olivele in urechi.
D- cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica cu para de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile
E- privind manometrul se decomprima aerul progresiv din manseta cu ajutorul ventilului pompei de
aer a parei, pana cand se aude zgomotul pulsului,urmarind gradatiile manometrului pana la disparitia
ultimei unde pulsatile
F- se memoreaza T.A si se indeparteaza manseta de pe bratul pacientului
Se reorganizeaza locul de munca.

19.Masurarea si notarea temperaturii

Scop:
-evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare
-axila,
-plica inghinala,
-cavitatea bucala,
-rect, vagin
Materialele necesare :
-termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
-tampoane de vata si comprese sterile
-tava medicala
-lubrefiant
-alcool medicinal
-ceas
Interventiile asistentei:
-pregatirea materialelor langa pacient
-pregatirea psihica a pacientului
-spalarea pe maini
-se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

-se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
-se ridica bratul pacientului
-se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
-se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
-daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
-termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
-temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai
joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
-se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare
-pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
-se mentine termometrul timp de 5 min
-masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei cu
afectiuni in cavitatea bucala;
-pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de
determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
-se lubrefiaza termometrul
-se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea
-se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
-termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

-se mentine termometrul 3 min

-copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
-temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
-masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale
pentru masurarea in vagin
-se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin
-este contraindicata in bolile aparatului genital
-valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa
sterila
-se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
-se spala termometrul, se scutura
-se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
-notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie
orizontala a foii, 2 diviziuni de grad
-se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
-in alte documente medicale se noteaza cifric
-interpretarea curbei termice
-in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele
18-19
-pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre
electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele 9-10 a.m. si seara 1620
la tineri seara este mai ridicata
6

in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura

in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. i copil mic

36,1-37,8 C

adult

36-37 C n axil

vrstnic

35-36 C

temp. < 36 C : hipotermie

37-38 C : subfebrilitate
38-39 C : febr moderat
39-40 C : febr ridicat
Peste 40 C : hiperpirexie
Notarea :
Pe foaia de temperatura se noteaza valoarea obtinuta printr-un punct pe verticala, corespunzator datei
si timpului zilei,socotind pentru fiecare linie orizontala a foii, doua diviziuni de grad.Se uneste
valoarea prezenta cu cea interioara, pentru obtinerea curbei termice.
20.Injectia i .m
Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca
accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
7

-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea
superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara pe
mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este
situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea
treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu
extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de
sprijin;
Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea:
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind
fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.
-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o
intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica

-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea
de fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
21.Injectia i.v
Injectia intravenoasa consta in introducerea solutiilor cristaline, izotonice sau hipertonice in
circulatia venoasa.
Scop
-terapeutic
-explorator -se administreaza substante de contrast de contrast radiologic
Solutii administrate
- sol izotone;
-sol hipertone.
Loc de electie
-pentru administrarea anumitor medicamente al caror efect trebuie obtinut rapid ca si pentru
corectarea unei hipovalemii, anemii, abordul venos capata o importanta deosebita in cadrul
diverselor conduite terapeutice;
-abordul venos poate fi efectuat periferic sau central;
abordul venos periferic este realizat de catre asistenta medicala, iar cel central numai de catre medic;
alegerea tipului de abord venos si a locului de electie depind de:
- starea clinica a pacientului si criteriul de urgenta in administrare sau nu;
- tipul medicamentului ce trebuie administrat si efectul scontat;
- cantitatea de administrat, durata tratamentului.
-pentru alegerea locului in efectuarea punctiei venoase examinam atent ambele brate ale pacientului
pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor;
-evitam regiunile care prezinta ;
-procese recuperative;
-piadermite;
-eczeme;
-nevralgii;
-traumatism,etc.
-examinarea o efectuam in urmatoarea ordine:
9

-plica cotului;
- antebrat;
- fata dorsala a mainilor;
- vena maleolara interna;
- venele epicraniene la sugari si copii;
-la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere
venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
Manevre pentru facilitarea palparii si functionarii venelor
-aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima;
-solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe
ori consecutiv, pentru reliefare venoasa;
-masam bratul pacientului dinspre pumn catre plica cotului;
-tapotam locul pentru punctie cu doua degete;
-incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat cu apa calda sau prin introducere in apa calda;
-efectuam miscari de flexie si extensie a antebratului;
Utilizarea garoului
-garoul elastic se aplica la aproximativ 10 cm deasupra locului punctiei,pentru plica cotului la
nivelul unirii treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie;
-strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial
care trebuie sa ramana perceptibil, astfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea
arterei;
Efectuarea injectiei
injectia intravenoasa consta in
-punctia venoasa si
-injectarea medicamentului;
-injectia i.v. nu se efectueaza in pozitia sezand.
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului
-se spala mainile, se pun manusile
-in timpul lucrului ne pozitionam vis-a-vis de pacient;
-aspiram medicamentul din fiola dupa care schimbam acul cu unul de lumen mai mic si aplicam
garoul;
-alegem locul punctiei si il dezinfectam;
-interzis a palpa vena dupa dezinfectare;
-mentinem bratul pacientului inclinat in jos;
-intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor
in mana stanga in asa fel ca policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand miscarea de
tractiune si compresiune in jos asupra tesuturilor vecine;
-patrundem cu acul montat la seringa in lujmenul vasului;
-dupa ce am patruns cu acul in lumenul vasului, schitam o usoara miscare de aspirare pentru a
verifica pozitia acului;
-desfacem garoul cu mana stanga.

10

Injectarea substantei medicamentoase

-mentinem seringa cu mana dreapta fixand indexul si medianul pe aripioarele seringii, iar cu policele
apasam pistonul, introducand solutia lent si verificand pentru control la nevoie cateterizarea corecta
a venei prin aspirare;
-se retrage brusc acul ,cand injectarea s-a terminat
-la locul punctiei se aplica tamponul imbibat in alcool
Ingrijirea ulterioara
-se mentine compresiune la locul injectiei cateva minute-se supravegheaza in continuare starea
generala
22.Injectia s.c
Scop
-terapeutic
Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.
Injectiile subcutanate sunt contraindicate in
zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea,
contraindicate persoanelor cu tulbrari de coagulare.
Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei, locurile de
adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta
administrata
Pregatirea echipamentului:
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un
aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
11

-se verifica inca o data medicatia

-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul
flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile
-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre
exterior prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul
injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita
fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la
heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita
absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze

23.Injectia i.d
Scop
12

-terapeutic- anestezie locala;

-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de
expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea
pacientului la medicamentul respectiv)
Administrare
-se confirma identitatea pacientului
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de
portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica
marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta
injectata

13

-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei

24.Perfuzia i.v
Definiie: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor substane
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Scop:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
14

-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)

-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi
introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat
si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic
pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai
este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga.
Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la
ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie.
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere
a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la
temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea
aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza
de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu
un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se
extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

15

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)

- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml
Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore
Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
25.Interventiile asitentei medicale in cazul pacientului cu otita
Interventiile a. medicale :
1. Copilul( respectiv adultul) va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;
pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o
inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaia
medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml
i m . la internare) si prin impachetari toracice.
3. Asigura copilului(sau adultului) o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de
modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4. Asigura copilului(sau adultului) un mediu ambiant linistit, cu o temperatura
ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si
hipnotic).
6. Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
64
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si
al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei

16

26.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu amigdalita

Amigdalita reprezinta inflamatia amigdalelor.Poate fi acuta sau cronica fiind determinata in mod
deosebit de streptococul hemolitic.
Circumstante de aparitie:
-anotimpul rece
-schimbari bruste de temperatura,mai frecvente la copii,persoane astenice,covalescente cu rezistenta
scazuta.
Semne si simptome:
-dureri la deglutitie
-usoara senzatie de sufocare
-febra 39-40 grade
-frison
Probleme:
-alterarea respiratiei si circulatieie
-hipertermie
-incapacitatea de a se alimenta
-risc de complicatii(flegmon amigdalian)
Interventiile asistentei :
-asigura repausul la pat in camera calda cu umiditate corespunzatoare
-aplica comprese alcoolizate pe fata anterioara a gatului
-asiguara alimentatie lichida in perioada febrila.Imbogateste alimantatia cu alimente semiconsistente
in fct. de reducerea durerilor la deglutitie
-masoara T.A, P ,R ;administreaza tratamentul prescris (antibiotice,antitermice),recolteaza exudatul
faringian;recolteaza sange pentru determinarea VSH, ASLO, hemoleucograma.
-pregateste pacientul cu flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si evacuarea puroiului.
-invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pt. a se scurge puroiul in
tavita renala si periodic sa faca gargara cu apa oxigenta.
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei chirurgicale pt. a preveni
reumatismul articular acut (RAA) si glomerulonefrita acuta (GNA).
-pregateste pacientul pentru amigdalectomie.
-masoara T.A , P ,R.
-recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramei, T.S , T.C
-recolteaza urina pentru examenele de laborator.
Ingrijirea postoperatorie:
-supraveghere permanenta 6-8 ore,internare 24h.
-asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau sezand cu capul
17

aplecat in fata cu tavita renala pe coapse.

-educa pacientul sa nu inghita saliva,sa nu faca miscari de deglutitie;copii sa nu planga pt. a nu se
accentua sangerarea
-examineaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul hemoragiilor mari
pt, a se reintervenii chirurgical.
-alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si oprirea hemoragiei cu lichide reci.
-invata pacientul sa nu suga cu paiul lichidele;sa nu faca gargara,sa evite sa tuseasca,sa stranute,sa
vorbeasca tare (acestea putand accentua hemoragia).
-educa pacientul ca timp de sapte zile sa stea in casa si-l informeaza ca in a 6-a sau a 8-a zi este
posibila o hemoragie datorita desprinderii membranelor albicioase formate in lojile amigdaliene.
27.Recoltarea sangelui pentru determinarea: VSH ului, ASLO, valori normale
Recoltarea sangelui venos pentru determinarea VSH-ului
Vsh= viteza de sedimentarea a hematiilor
Sedimentare: asezarea progresiva a hematiilor pe fundul eprubetei
Pregatirea materialelor necesare
1.Sterile
-seringa2 ml
-citrat de sodiu 3, 8%
-ace pentru punctia venoasa
-manusi de cauciuc
2.Nesterile
-stativ si pipete Westergreen
-pernita, musama
-eprubete
-tavita medicala, renala
-garou
-tampoane
3.Dezinfectant
-Alcool 70%
18

Executia punctiei:
-Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
-Imbraca manusi de cauciuc sterile
-Aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na3, 8%
-Punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2 ml (1,6ml)
-Retrage acul si aplica tampon cu alcool
-Scurge amestecul sange citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
-Aseaza eprubeta in stativ
-Ingrijeste pacinetul
-Se completeaza buletinul
-Se eticheteaza produsul
-Se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 sis es aseaza pipeta in stativ pe dopul de
cauciuc in pozitie strict verticala, notandu-se acest moment(cand examenul se face la patul
bolnavului)
-Se lasa la sediment 1h-2h
-Se citeste rezultatul
Valori normale ales VSH-ului
Timp de sedimentare

La barbati

La femei

Dupa 1 h

1-10mm

2-13 mm

Dupa 2h

7-15mm

12-17 mm

Testul ASLO este recomandat a fi efectuat pentru a afla dac un pacient a suferit recent o infecie
provocat de un streptococ, precum n cazul unei faringite, amigdalite, scarlatinei.
Valori normale ale ASLO sunt n funcie de vrst. Astfel, pentru copiii de 0-2 ani <160 U/ml,
pentru copiii de 2-4 ani <120 U/ml. Pentru copiii cu vrsta ntre 4-5 ani <160 U/ml, 6-9 ani
<240 U/ml, 9-12 ani <320 U/ml, iar pentru persoanele cu vrsta ntre 12 i 100 ani <200 U/ml.
28.Recoltarea sangelui pentru determinarea: leucocitelor, eritrocitelor, valori normale.

19

Hemoleucograma ofera informatii privind numarul si caracteristicile principale ale celulelor din
sange - hematii, leucocite si trombocite. Se determina: numarul de hematii, indicii eritrocitari,
numarul de leucocite si formula leucocitara, numarul de trombocite si indicii trombocitari,
hemoglobina si hematocritul.
Hematii- valori normale : 4,5-5,8 milioane/mmc la barbati, 4-5 milioane/mmc la femei, 3,8-6
milioane/mmc la copii si 4-6 milioane/mmc la nou-nascuti.
Hemoglobina valori normale : 12-16 gr/dL la femei si 14-18 gr/dL la barbati
Leucocite valori normale : 4.000-10.000/mmc
Trombocite valori normale: 150.000-400.000/mmc.
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma se face de preferat dimineata pe nemancate
Asistenta va imbraca manusile sterile si se va aseza vizavi de pacient.
-se fixeaza cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand o usoara compresiuen
si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta intre police si
restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul
-in directie oblica (unghi de 30 de grade), apoi peretele venos
-infingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol
- se schimba pozitia acului 1, 2cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie, cu seringa
-se continua tehnica
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului
- se aplica tampon imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc
acul.
-se comprima locul punctiei 1- 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- se face toaleta locala a tegumentului
-se schimba lenjeria daca aeste murdara
20

- se supravegheaza pacientul
Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator :
- se face imediat
-reorganizarea spatiului de munca

29.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu vegetatii adenoide

Vegetatiile adenoide reprezinta hipertrofia tesutului limfatic de la nivelul rinofaringelui.Se
intalnesc mai frecvent intre 3- 10 ani.
Circumstante de aparitie :
-copii cu infectii repetate (rinite)
-anotimpul rece
-alimentatie deficitara
Semne :
-Astenie
-Somn agitat
-Apatie
-Intelect redus
-Respiratie pe gura
-Apetit diminuat
Interventiile a. medicale :
-asistenta din ambulatoriu (dispensar,cresa ,camin ,scoala) informeaza famili,educatorii,invatatorii
privind consecintele negative ale vegetatiilor adenoide asupra dezvoltarii copilului.
-indruma parintii copiilor catre medicul specialist ORL.
-asistenta din serviciul ORL pregateste copilul pentru interventia chirurgicala(ca si pentru
amigdalectomie).
-Supravegheaza postoperator copilul 3-4 ore pentru ca secretiile bucale sa se scurga in tavita renala.
-linisteste copilul sa nu planga,sa nu se agite pentru a prevenii hemoragiile.
-timp de 24h recomanda regim hidric rece.daca intervin hemoragii,administreaza hemostatice la
indicatia medicului.
21

-asistenta din ambulatoriu va ingriji copilul in continuare pentru combaterea

sechelelor(anemia,rahitismul)si reeducarea respiratiei.

30.Interventiile asistentei medicale in cazul pacientului cu epistaxis

Termenul de epistaxis defineste din punct de vedere etimologic o scurgere picatura cu
picatura.Medical el defineste toate formele de hemoragie endonazala, pentru formele cele mai grave
folosindu se termenul de rinoragie.
Interventiile a. medicale :
-aplica masurile de prim ajutor prin compresie digitala asupra narinei care sangereaza, cel putin 10
minute prin tampon compresiv imbibat in solutie hemostatica
- ajuta medicul la aplicarea tamponetului anterior sau dupa caz posterior in vederea hemostazei.
-evaleaza gravitatea hemoragiei prin gravitatea pulsului si a tensiunii arteriale
-recolteaza sange pentru determinarea hemoglobinei, hematocritului la indicatia medicului
-asigura repausul la pat pe partea care sangereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii
-administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si inlocuieste si inlocuieste pierderile
de sange cu sange integral sau masa eritrocitara
-aplica ingrijiri specifice in cazul epistaxiului cauzat de boli generale: HTA, hemofilie,avitaminoze

22