Boala Alzheimer

Definitie: Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie

generala difuza permanenta, durabila si ireversibila. Determina tulburari de memorie,
gindire si comportament. Este cea mai frecventa cauza a dementei in rindul persoanelor
cu virsta de 65 de ani si mai mult. Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer
reprezinta 50% din totalul dementelor.

Incidenta:

Potrivit statisticilor,in Romania, incidenta tulburarilor mintala a crescut

de la 605,2, in 1975, la 883,3 persoane la 100.000 locuitori, in 1993. In cadrul

mortalitatii generale, decesele cauzate de tulburari mintale, boli ale sistemului nervos si
organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5, inregistind o crestere
semnificativa, de la 11,7, in 1975, la 17,9, in 1994, si la 18,3, in 1997 (proportie la 100.000
locuitori). In aceasta perioada, mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ
crescute, de la 928,8 la 1170, 7 decese la 100.000 persoane.

Cauze:

Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. Cercetatorii au

descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. O forma extrem de rara cu
simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi.

Factori de risc: Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de
dementa in familie), virsta inaintata si prezenta sindromului Down. Singurul factor de
risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. Se apreciaza ca persoanele avind
o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26%
pina la 45%.

Simptomele

initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a

desfasura activitati obisnuite. In plus, pacientul poate fi confuz, sa aiba tulburari de
comportament, personalitate si gindire, este incapabil de a pronunta corect cuvintele si
de a se exprima coerent, este dezorientat atit in timpul noptii, cit si al zilei, sufera
depresii, halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie
de persoana. In cele din urma, insa, boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa
se ingrijeasca singura deloc. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce
(usor), intermediar (moderat), tardiv (sever). Fiecare din aceste stadii are modalitati
comune si diferite de tratament si ingrijire, fiind extrem de important sa fie cunoscute
de ingrijitori si familie. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului. Aceste
canale sint esentiale pentru gindire, invatare si memorare. Astfel, se produce o
degradare a celulelor cerebrale. Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai
mic decit majoritatea populatiei. In cazul acestor persoane, cantitatea de
1

neurotransmitatori, si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept

mesageri intre celulele nervoase), este mai mica. Aceste substante sint esentiale in
procesul gindirii si al memoriei.

Diagnostic: Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a

pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. Schimbarile de
comportament, de personalitate si de gindire, pot fi observate, de asemenea.
Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%, pe baza
acestor simptome si a rezultatului citorva teste.

Tratament:

Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a

imbunatati memoria pacientului, prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism,
altele ca sa amelioreze problemele de comportament, cum ar fi halucinatiile, agitatia).
Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie, anxietate (stare
emotionala caracterizata prin frica, teama) si insomnii. Consilierea bolnavului si a
familiei este benefica. Anumite medicamente pot afecta ficatul, deci, inainte de a fi
administrate, se recomanda sa se faca un test. Alte medicamente produc greata, diaree,
varsaturi, insomnii, oboseala sau crampe musculare. Bolnavii trebuie sa fie sub
observatia unui medic. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera
de boala Alzheimer. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. Boala are o evolutie
progresiva, simptomele agravindu-se cu timpul.

Preventie: Nu se cunosc deocamdata metode pentru prevenirea bolii.

Statistici: Potrivit unor studii recente, maladia Alzheimer si celelalte demente se
manifesta la 6 pina la 8% la persoanele de 65 de ani si peste si la 30% pina la 40% la cele
peste 85 de ani. Dupa datele statistice furnizate de ONU, numarul absolut al populatiei
de varsta a treia a ajuns la 500 milioane, comparativ cu 200 milioane in 1950 si se
preconizeaza ca la nivelul anului 2025 numarul persoanelor virstnice pe glob va fi de 1
miliard, ceea ce inseamna mai mult de 14% din totalul populatiei mondiale.

Boala Alzheimer
Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afeciune degenerativ progresiv a
creierului care apare mai ales la persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare
din ce n ce mai accentuat a funciilor de cunoatere ale creierului, cu pierderea
capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale a personalitii sale, asociat
cu tulburri de comportament, ceea ce realizeaz starea cunoscut sub numele de
demen (din latin: demens). Boala i modificrile organice din creier care o nsoesc
au fost descrise pentru prima dat de Alois Alzheimer, psihiatru i neuropatolog
2

german. Denumirea de boal Alzheimer a fost utilizat pentru prima dat de psihiatrul
german Emil Kraepelin n manualul su de psihiatrie ("Lehrbuch der Psychiatrie", 1911).
Aceast boal reprezint forma cea mai comun de declin mintal la persoanele n vrst
i a devenit tot mai frecvent o dat cu creterea longevitii.
La 25 noiembrie 1901, psihiatrul german Alois Alzheimer examineaz pentru
prima dat o pacient, Auguste D., n vrst de 51 de ani, internat n "Spitalul pentru
Bolnavi psihici i Epileptici" din Frankfurt pentru tulburri cognitive progresive,
halucinaii, idei delirante i degradare a personalitii sociale. Alzheimer noteaz la
nceput un diagnostic vag: "Boal a uitrii" (Krankheit des Vergessens). Evoluia bolii
este urmrit timp de cinci ani i, dup moartea pacientei n urma unei infecii, creierul
obinut n urma autopsiei este examinat cu amnunime de Alzheimer, descoperind
modificri caracteristice necunoscute pn atunci. Cazul este prezentat pe 3 noiembrie
1906 la a 37-a Conferin a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest inut la Tbingen i
publicat n revista de specialitate "Allgemeine Zeitschrift fr Psychiatrie und PsychischGerichtliche Medizin" (1907, vol. 64, pp. 146-48) sub titlul Eine eigenartige Erkrankung
der Hirnrinde ("O mbolnvire particular a scoarei creierului").
Boala Alzheimer este cea mai frecvent form de demen la persoanele n vrst
i reprezint jumtate din totalitatea cazurilor de demen. Pentru rile europene se
estimeaz c la persoanele n vrst de 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de ca. 23%, la vrsta de 70 de ani 3%, la 75 de ani 6%, iar peste 85 de ani 25-40%. ntr-un
studiu recent denumit "PAQUID" efectuat n Frana, s-a constatat c 17,8% din
persoanele trecute de 75 de ani sunt atinse de boala Alzheimer sau de o form nrudit
de demen. Potrivit statisticilor din Romnia, incidena tulburrilor mintale a crescut
de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori n 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de
locuitori n 1993, fr a avea date asupra cazurilor de demen.n cazul unui debut
precoce, nainte de vrsta de 65 de ani - ca n cazul princeps al lui Alzheimer - se
folosete termenul de "demen presenil", cazurile aprute tardiv, la persoane n vrst
de peste 70 de ani, corespund noiunii mai vechi de "demen senil". Manifestarea cea
mai caracteristic a bolii este demena cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de
cele mai multe ori primul semn ngrijortor al bolii Alzheimer.