UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE INDUSTRIALE SI AGRICOLE

MASTER INGINERIA CLADIRILOR

ACUSTICA CLADIRILOR

SISTEME DE IMBUNATATIRE A CONFORTULUI

ACUSTIC AL CONSTRUCTIILOR

Masterand : Petcu Ovidiu - Ioan

Master : Ingineria Cladirilor, anul II

Controlul si combaterea vibratiilor si zgomotelor

Recomandarea internationala I.S.O.-26-31/1974 stabileste curbele limita pentru
expunerea corpului omonesc la actiunea vibratiilor cu frecventa cuprinsa intre 1Hz si 80 Hz ,ce
actioneaza ca durata variind intre 1 minut si 12 ore.
La stabilirea unor valori limita pentru nivelurile zgomotului ar trebui sa se tina seama
de caracteristicile lor obiective si subiective, de actiunea lor nociva asupra urechii, in special si
asupra organismului uman ,in general ,precum si de gradul de perturbare a diverselor activitati,
inclusiv a odihnei nocturne.
Posibilitati de reducere a zgomotelor si vibratiilor
Cea mai importanta si cea mai sigura cale pentru obtinerea reducerii zgomotelor si
vibratiilor o constituie abordarea acestei probleme inca din faza de proiectare. Atentia trebuie
concentrata in special asupra problemei stapanirii vibratiilor si zgomotelor in legatura cu
celelalte activitati de proiectare si inginerie tehnologica.
Un prim element il contituie stabilirea unor criterii de proiectare in vederea controlului
zgomotului. Este necesar sa se faca masuratorile zgomotului ambient. Tot in aceasta faza este
necesar sa se intrerupa totul pentru predeterminarea zgomotelor si vibratiilor ,pe baza de calcule
sau prin asimilare cu alte cazuri.
De asemenea, a doua faza presupune masurarea zgomotului de functionare si a
vibratiilor ,stabilirea influentelor diferitilor parametri ,revizuirea costurilor ,a performantelor
tehnice.
O cale de reducere a zgomotului industrial consta in utilizarea unor masini
silentioase ,instalate pe fundatii izolate impotriva vibratiilor ,in folosirea amortizoarelor de
zgomot si a carcaselor fonoizolante. O a doua cale consta in amplasarea rational ape teren a
cladirilor ,in folosirea unor constructii speciale de izolare si absorbtie fonica.
Se mai recomanda ca, in structura masinilor ,sa se inlocuiasca sistemele de lucru cu
socuri prin actionari hidraulice. Acolo unde este posibil ,este indicat sa se inlocuiasca miscarea
de translatie alternativa cu miscari de rotatie.
Transmisiile prin roti dintate sau lanturi trebuie inlocuite cu transmisii cu curele.
Piesele cu miscare rotativa trebuie riguros echilibrate dinamic.
In lanturile cinematice ale masinilor este bine sa se prevada piese din materiale plastice
care au rolul de amortizari in vibratii.
In scopul reducerii zgomotului radiat de suprafetele exterioare ale masinilor ,este bine
sa se acopere acestea cu materiale absorbante de vibratii. Subansamblarile zgomotoase se pot
acoperi cu mantale fonoizolante.

Dintre masurile de reducere a zgomotului in halele zgomotoase se pot mentiona :

Tavan fonoabsorbant format din saltele de vata minerala acoperita cu placi perforate din
PFL;

Tavan fonoabsorbant din casete de aluminiu perforat si placi de silan de 50 mm grosime;

Montarea elastica, pe locul de lucru ,a utilajelor .prin folosirea amortizoarelor de vibratii.

Tratamente fonoabsorbante sunt obligatorii in toate cazurile in care zgomotele nu pot fi
reduse la sursa pana la valorile admisibile.
O alta posibilitate de reducere a zgomotelor consta in izolarea acustica prin ecrane.
Ecranele acustice sunt placi sau pereti fonoizolanti montati intre sursa de zgomot si zona care
trebuie protejata. Atenuarea zgomotului A, in dB, prin ecrane, este data de relatia:
A= 20 * log ( * f * m/p * C) 5 ,
In care :
F= frecventa undei acustice
M= masa unitatii de suprafata a ecranului
P * C= impedimenta acustica specfica a ecranului in conditiile standard.
De exemplu ,un ecran de sticla trasnparenta ,avand grosimea de 5 mm ,ofera o atenuare
de transmisie de aproximativ 26 dB, in zona mijlocie a domeniului audibil.
Carcasa acustica este o constructie rigida in forma de cutie care inconjoara complet sau
partial sursa de zgomot.
Protectia contra vibratiilor ,in special in cazul masinilor unelte, sau a altor tipuri de
masini mijlocii si mari consta in izolarea la fundatii.Fundatiile se construiesc sub forma de
blocuri sau placi in functie de suprafetele de baza ale masinilor.
Pentru sustinerea fundatiilor se folosesc izolatori din pluta, cauciuc, arcuri din otel sau
alte materiale elastice.
In concluzie ,principalele mijloace de combatere a zgomotului pot fi clasificate in:

Reducerea nivelului de zgomot la sursa;

Masuri urbanistice;

Masuri de protectie a constructiilor si cladirilor;

Protectia directa a omului expus in mediu zgomotos.

Reducerea zgomotului la sursa este masura cea mai eficienta si economica.Astfel, in
cazul transportului orasenesc, datorita tramvaiului ,masurile de protectie vizeaza imbunatatiri
constructive ale acestuia si ale caii de rulare .

In cazul masurarilor urbanistice, un oras poate fi impartit in trei zone:


Zone zgomotoase ce cuprind unitati industriale cu nivel de zgomot peste 90 dB si
strazi cu trafic intens.Constructia de locuinte ,scoli si spitale, in aceste zone ,trebuie conditionata
de asigurarea unei protectii corespunzatoare la actiunea zgomotului;

Zonele mixte cuprind locuinte, unitati social-culturale, spitale, iar nivelul de

zgomot nu depaseste 65 dB;

Zonele linistite cuprind numai locuinte si strazi cu trafic limitat.

Protectia cladirilor si constructiilor se realizeaza prin stavilirea zgomotului la marginea

unei liziere verzi(plantatie).Pentru a obtine o eficienta corespunzatoare a reducerii nivelului
zgomotului se recomanda perdele dese si plantati complexe de diferite marimi.Prezenta apei in
atmosfera micsoreaza distanta de propagare si atenueaza intensitatea zgomotului.
Protectia directa a omului consta in folosirea unor sisteme specil construite denumite
antifoane ce pot fi:
o

De tip intern(realizeaza atenuari de 30 dB)

De tip extern(realizeaza atenuari de 45 dB)

Materiale fonoabsorbante

Materialele absorbante acustic se clasifica in:

Absorbanti porosi cu schelet rigid sau flexibil;

Absorbanti de tipul rezonatorilor simpli si grupati;

Membrane vibrante;

Structuri compuse.
1. Absorbantii porosi sunt constituiti din materiale cum sunt:

Tencuielile poroase;

Placile din vata minerala;

Fibre vegetale rigidizate cu liant;

Fibre minerale rigidizate cu liant.

Acesti absorbanti necesita acoperirea cu mareriale de protectie cum ar fi:materiale
textile ,plase de sarma sau impaslituri din sticla permeabile la aer.
Absorbantii porosi cu schelet flexibil sunt alcatuiti din materiale moi ca:

Vata de sticla;

Vata de zgura;

Pasla;

Materiale poroase(placi de fibrociment)

Saltele;

Draperii;

Covoare.
2. Absorbantii de tipul rezonatorilor simpli constau dintr-o cavitate ,situate intr-un
perete rigid ,legata cu exteriorul printr-un canal sau cheson acustic de lemn rigid.Volumul de aer
din cavitatea rezonatorului lucreaza ca un resort ,si o parte din energia Sonora se disipeaza in
resonator.In acest caz, tavanul fonoabsorbant se poate realize din cavitati prevazute in beton sau
din blocuri cu gauri perforate.
3. Membranele vibrante sunt constituite din placi subtiri si elastice ,aplicate la cativa
cm de perete si se folosesc la frecvente joase.Se pot realize din PFL dur, materiale plastice.
4. Structuri compuse folosite pentru a mari capacitatea de izolare acustica se pot
folosi, adica structuri la care planseul asigura functia de portanta, iar structura fonoabsorbanta
,fixate elastic de prima ,functia de ecranare si absorbtie acustica.
Captusirea peretilor cu materiale izolante uscate reprezinta cea mai buna solutie in
atingerea de performante maxime pentru constructii deja existente. In loc de a creste masa
acestor pereti masivi o solutie excelenta pentru izolare fonica si termica este de a ii captusi cu
materiale izolante ce introduc o atenuare de pana la 10 dB.

Sistemele captusire uscata - pentru claduri noi si renovate

NU trebuie sa mai suporti mediile zgomotoase din jurul tau. Visul tau de a avea o casa
ferita de zgomote nedorite poate deveni realitate. Sistemle de captusire a peretilor cu materiale
izolante uscate ofera solutia perfecta pentru controlul zgomotelor in cladirile noi sau renovate. In
loc sa adaugi pereti din beton masiv mult mai convenabil este montarea sistemelor cu materiale
izolatoare pentru a imbunatati atenuarile cu pana la 10 dB. Asta inseamna ca mai mult din
jumatatea volumului de zgomot nu va mai fii auzit.

Perete pe structura metalica - captusiti cu materiale izolante

Un astfel de sistem flexibil se fixeaza direct pe perete. Un perete secundar se poate atasa
la o distanta anume de primul perete. O atenuare de inca 10 dB se poate obtine daca se captusesc
peretii cu materiale izolante, in functie de tipul constructiei si grosimea materialului izolant.
Aceste sisteme se pot monta si pe pereti cu structuri din lemn. Deoarece structurile metralice sunt
rigide trebuie avut grija sa nu apara contacte directe intre ele pentru a nu amplifica propagarea
undelor sonore.

Captusirea peretilor cu vata de sticla pereti de gips-carton

Aceste elemente imbunatatesc performantele acustice si termice (CALIBEL este brand-ul
folosit in Franta). O imbunatatire de aproximativ 10 dB va fi atinsa in functie de tipul de perete si
grosimea materialului izolator.
Pentru cladiri noi si renovate
Sistemele OPTIMA ofere protectie tripla impotriva zgomotelor, caldurii din zilele
fierbinti de vara, frigului din timpul iernii si focului. Sistemul cu structura metalica, placi de
gips-carton si material izolant poate fi instalat atat pe pereti noi cat si pe pereti ce pot fi renovati.
Datorita sistemul special de prindere sistemele de izolare sunt deosebit de performante.

- metode de instalare facile si rapide

- o solutie estetica pentru acoperirea cablurilor si tevilor
- toate facilitatile pentru vopsit pereti si tepetat sunt posibile
- sisteme eficiente din materiale usoare pentru toate tipurile si felurile de incapere.

Inchidere si izolatie pe structura metalica independenta

Un sistem eficient deoarece creaza un fel de perete usor in fata peretelui propriu-zos
utilizand o structura metalica proprie.

Pentru cladiri noi sau renovate acest sistem pe structura metalica, placi de gips-carton si material
izolant functioneaza ca si un sistem de tip sandwich imbunatatind astfel indicele de atenuare
sonora.

- sisteme din materiale usoare pentru toate tipurile de icaperi si pereti.

- sisteme facile de instalat
- o solutie estetica pentru acoperirea cablurilor si tevilor
- toate facilitatile pentru vopsit pereti si tepetat sunt posibile
- sisteme eficiente din materiale usoare pentru toate tipurile si felurile de incapere

Fatade flexibile cu bara elastica

Sistemele usoare cu structuri metalice, placi si materiale izolante formeaza sisteme de tip
sandwich ce imbunatatesc indicele de atenuare fonica fara sa ingreuneze peretele cu mult
material de constructie. Structurile metalice sunt fixate pe perete cu niste prinderi elastice pentru
a minimaliza propagarea zgomotelor.
- sisteme eficiente din materiale usoare
- performantele acustice pot fii inbunatatite
- aceste sisteme nu ocupa mult spatiu in incapere
- montare facila si rapida
Instalatiile din incaper ca si tevile si cablurile pot fii usor integrate in sistem pentru o mai buna
estetica.

Criterii privind absorbtia zgomotelor

Materialele de constructii in general au capacitate absorbanta mica. Perdele si alte textile,

mobila si chiar oamenii contribuie la cantitatea totala de absorbitie. Acestea formeaza Absorbtia
Naturala. Absorbtia Naturala nu este insa suficienta. Asftel apare nevoia de a folosi absorbanti
performanti special conceputi.
Mecanisme de absorbtie
Absorbtia zgomotelor reprezinta transformarea energiei cinetice a undelor sonore in
energie termica. Capacitatea absorbanta a unui material este exprimata de catre Coeficientul de
Absorbtie.
Intr-o incapere are loc si o absorbtie naturala de o anumita valoare realizata de catre obiectele si
materialele obsinuite aflate in incapere. Perdelele si textilele, mobila si chiar si oamenii
contribuie ca absorbtia zgomotelor. Se numeste Absorbtie Naturala. O mica parte dintr-o unda
sonora de frecventa ridicata este absorbita de catre aer.
Absorbtia naturala nu este suficienta pentru inalutarea definitiva a zgomotelor. Exista mai multe
tipuri de absorbanti comerciali. Exista doua tipuri importante de absorbanti : Absorbtie poroasa si
rezonanta.
Absorbtie pe baza de pori
Absorbtia poroasa se obtine utilizand materiale poroase. Ca exemple putem aminti
materiale precum vata minerala, textile, mobila, unele materiale de imbracaminte.
Coeficientul de absorbtie creste odata cu cresterea frecventei. Acest tip de absorbant este cel mai
important atunci cand este vorba de absorbtia totala a zgomotelor.
Transformarea energiei cinetice a undelor sonore in energie termica apare datorita ciocnirii
acestor unde de fibrele materialului poros. Daca nu avem un material cu pori deschisi ca de
exemplu plasticul, undele sonore nu vor penetra materialul si astfel nu va aparea absorbtie.
Absorbtie rezonanta
Absorbtia rezonanta nu depinde de proprietatile materialului in acelasi fel ca si absorbtia
poroasa. Absorbtia se obtine datorita pierderilor de energie dintr-un sistem oscilant.
Coeficientul de absorbtie nu creste odata cu cresterea frecventei, ca si in cazul absorbtiei
poroase, dar isi atinge maximul de absorbtie este in jurul unei anumite frecvente, numita
frecventa de rezonanta.
Exista doua tipuri de rezonatori : Membrane si Camere Rezonante.
Camere Rezonante (Helmholtz)
O camera rezonanta consta dintr-o zona de aer inchisa conectata la incapere printr-o fanta
ingusta. O sticla reprezinta o cavitate rezonanta. In acest caz suprafata inchisa o reprezinat scticla
propriu-zisa iar deschizatura este chiar gurasticlei.

Unda sonora care ajunge in deschizatura unei cavitati rezonante va pune aerul in miscare .
Functia e la fel ca si in cazul membrenei rezonante, doar ca in acest caz avem de-a face cu un
volum de aer redus care oscileaza deasuprea unui volum de aer mai mare. Sistemul oscilant are o
frecventa de rezonanta determinata de relatia geometrica dintre cele doua volume de aer.
Absorbtia realizata de o astfel de cavitate se realizeaza in mare masura intr-o banda de frecventa
ingusta in jurul frecventei de rezonanta.

O camera rezonanta nu este neaparat o unitate individuala. Panouri perforate si absorbante cu

fante de diferite marimi pot fi folosite ca si camere rezonatoare. Calcularea frecventei de
rezonanta este un proces mai complicat.
Absorbtia realizata de un panou perforat aflat la o anumita distanta fata de perete si avand intre ei
vata minerala va varia in functie de suprafata din incapere.

In figura de mai sus curbele de absorbtie sunt prezentate pentru diferite grade de perforare a
unui panou rigid. Panoul este de 3.2mm grosime si cu o fante de 5 mm. Este plasat la 50 mm
fata de peretele rigid si are 12mm grosime vata minerala intre ei.
Absorbantul lucreaza mai mult sau mai putin ca si o membrana poroasa absorbanta in functie de
unghiul de perforare.
25 % : curba de absorbtie aproape ca va coincide cu absorbtia realizata de catre vata minerala
fara panou.
0,8%: absorbantul lucreaza ca si o membrana absorbanta.
Membrane rezonatoare
O membrana rezonatoare este un panou subtire, dispus la o anumita distanta fata de un perete
rigid cu o despartitura intre ei. Tipul de absorbant este de obicei eficient pentru absorbtia
sunetelor de joasa frecventa. Este de obicei folosit in incaperi proiectate pentru ascultarea
muzicii pentru a balansa absorbtia naturala a sunetelor de frecventa inalta, sau in incaperi in care
exista probleme generate de zgomote de frecventa mica.
Atunci cand o unda sonora loveste un sistem rezonant, membrana se va pune in miscare.
Volumul de aer de dupa membrana va opune rezistenta acestei miscari. Atat amplitudinea
oscilatiei membrenei cat si rezistenta aerului sunt dependente de frecventa. La o anumita
frecventa, frecventa de rezonanta, relatia intre amplitudinea de oscilatie a membranei si
rezistenta aerului ajunge la o valoare maxima.
Amplitudine mare si rezistenta mica a miscarii inseamna pierderi mari de energie in sistemul
oscilant.Coeficientul de absorbtie pentru o membrana absorbanta ajunge la o valoare maxima la
frecventa de rezonanta.

Coeficientul de absorbtie atinge maximul la frecventa de rezonanta, f0.

Anumite combinatii dintre masa si distanta de la perete pot da aceeasi frecventa de rezonanta.
Inaltimea si latimea lobului maxim al curbei de absorbtiei va varia.O membrana usoara la o
distanta mare de perete va produce o curba de absorbtie mai ingusta si inalta decat membrana
mai grea si aflata la o distanta mai mica de perete, avand aceeasi frecventa de rezonanta.

O membrana rezonanta avand spatiul dintre ea si perete neumplut cu nimic va produce un lob
maxim de absorbtie inalt si ingust. Daca spatiul este umplut cu vata minerala, lobul maximul nu
va mai fi mare dar va fi latit. In cele mai multe aplicatii acustice se prefera un lob de absorbtie
mai lat.
Coeficient de absorbtie Definitie teoretica
Este folosit pentru a exprima capacitatea unui material de a absorbi undele sonore de a
transforma energia cinetica a undelor sonore in energie termica. Aceasta este o caracteristica
importanta in acustica incaperilor, in special pentru calcularea Timpului de Reverberatie.
Coeficientul de absorbtie se exprima in procente si reprezinta raportul dintre suma totala a
energie transmise si absorbite de catre material si energia totala incidenta a undelor sonore.
O parte din energie este de asemenea reflectata.

Undele sonore sunt absorbite la impactul cu suprafata absorbanta.

Coeficientul de absorbtie va fi de 0% daca toata energia undelor sonore este reflectata la
impactul cu o suprafata.Daca energia este absorbita sau transmisa mai departe, coeficientul de
absorbtie va fii de 100%.
Coeficientul de absorbtie variaza in functie de frecventa si de unghiul de incidenta. Aceasta
trebuie luata in considerare la masurarea absorbtiei sonore si la exprimarea ei cu o singura
valoare.

Difuzie
O suprafata difuza reflecta undele sonore in multe directii.

Suprafetele difuze sunt folosite pentru evitarea formarii ecoului. Este importanta in incaperile
proiectate pentru ascultarea muzicii. Exista mai multe moduri de a construi suprafete difuze. Un
perete sau tavan poate fi aranjat in asa fel incat sa nu aiba unghiuri drepte intre ele, acelasi lucru
se poate face si cu obiectele din incapere.
Dimensiunea unui panou trebuie comparata cu lungimea de unda a sunetului care trebuie sa
sufere reflexie.(cel putin 1/7 din ea).
Reflectia

O mare parte din undele sonore incidente sunt reflecatate atunci cand intalnesc o
suprafata dura. Unghiul de incidenta, a, va fi egal cu cel de reflexie, b, pentru o suprafata plana.
Daca suprafata nu este plana reflexia va fi difuza.

In general nu are loc o reflexie totala. Un perete din beton, de exemplu, are un coeficient de
absorbtie de 1% pentru unde de frecvente joase si 3% pentru frecvente inalte.
Reflexia unei unde sonore la impactul cu o suprafata se datoreaza unei proprietati acustice care
se numeste rezistenta acustica (impedanta acustica). Toate materiale au impedanta acustica
proprie. Reflexiile puternice care apar la impactul unei unde sonore cu un perete de beton se
datoreaza faptului ca resistenta acustica a aerului si betonului difera foarte mult.
Daca s-ar putea crea un material cu o rezistenta acustica care sa varieze progresiv de la valoarea
rezistentei aerului la cea a betonului, atunci nu ar mai fi reflexii.
Absorbanti
Toate materialele si obiectele care au o anumita capacitate absorbanta pot fi numite
aborbanti. Vom prezenta mai jos cateva tipuri de absorbanti:
Materialele de constructii
Sunt de obicei dure si reflecta undele sonore. Capacitatea lor absorbanta trebuie luata in
considerare deoarece suprafetele pe care le ocupa sunt de obicei foarte mari.
Absorbantii comerciali
Sunt proiectati special pentru absorbtia sunetelor. Capacitatea lor absorbanta este specifica pentru
anumite conditii.
Absorbanti naturali
Materiale folosite pentru decoratiuni interioare si mobila sunt exemple de absorbanti naturali de
unde sonore. Toate materialele si obiectele care contribuie semnificativ la absorbtia zgomotelor
intr-o incapere, dar care nu au fost alese special pentru capacitatea lor absorbanta se numeste
absorbanti naturali. Chiar si aerul este un absorbant al undelor cu frecventa inalta.

Absorbanti naturali
Mobila, matrialele folosite pentru decoratiunile incaperilor, dar si prezenta oamenilor si a
altor obiecte contribuie considerabil la absorbtia undelor sonore. Acesti absorbanti naturali sunt
de obicei absorbanti porosi, care absorb unde cu frecvente inalte.
La calcularea timpului de reverberatie se tine cont de absorbtia diferitelor materiale prin
inmultirea suprafetei pe care o ocupa cu coeficientul lor de absorbtie. Rezultatul va fii
echivalentul suprafetei absorbante. Suprafetele obiectelor nu poate fii masurata in metrii patrati.
Capacitate lor de absorbtie se masoara si se exprima direct ca si un echivalent a suprafetei
absorbante.
Absorbtia aerului
Absorbtia aerului trebuie luata in considerare pentru sunetele de frecventa inalta la
calcularea timpului de reverberatie a unei incaperi. Se datoreaza frecarii intre particulele de aer si
undele sonore care se propaga prin mediu.
Timpul de reverberatie a unei incaperi cu un camp sonor difuz poate fi calculat cu formula lui
Sabine:

Factorul 4mv reprezinta contributia aerului la absorbtia totala intr-o incapere. Atenuarea energiei
in aer este o functie de frecventa, temperatura mediului si de umiditatea aerului.

Exemplu :

Pentru o incapere cu dimensiunile (lungime x latime x inaltime) = 20m x 15m x 5m volumul este
1500 m3.
4mv = 37 m2 la 4000 Hz (20 grade C, 50% RH)
Aceasta suprafata de absorbtie echivalenta corespunde unei suprafete mari cat cel mai mic perete
(15 x 5m) avand un coeficient de absorbtie de 48 % la 4000 Hz.
Materiale de constructii
Toate materialele de constructii au capacitati absorbante.
Imaginea de mai jos prezinta coeficienti de absorbtie pentru cateva materiale de constructii:

Materiale dure ca si betonul sau caramida aproape ca nu prezinta capaciatate de absorbtie ale
undelor sonore.Totusi absorbtia trebuie luata in considerare la calcularea timpului de
reverberatie.
Materialele de constructie pot fi considerate membrane rezonante (pereti de material usor
tencuiti, ferestre, acoperisuri) si contribuie semnificativ la absorbtia frecventelor joase.
Materiale
In imaginea de mai jos sunt prezentate cateva materiale obisnuite folosite pentru
decoratiuni ale incaperilor.

Obiecte
Mai jos sunt prezentate capacitatea de absorbtie a unor obiecte care pot fi prezente intr-o
incapere. Capacitatea de absorbtie este exprimata in suprafata echivalenta de absorbtie
(m2formula Sabine) . Coeficientul de absorbtie corespuinzator va fi mai mic la un obiect cu o
suprafata mai mare in realitate de 1m2 si mai mare pentru un obiect a carui suprafata este mai
mica decat 1m2.

Absorbanti comercializati
Sunt materiale sau constructii care au fost special create pentru a oferi absorbtie eficienta
a zgomotelor in anumite benzi de frecventa. Asemenea materiale prezinta o garantie reala privind

capacitate lor de absorbtie.Comun tuturor tipurilor de astfel de absorbanti este faptul ca instalarea
si tratarea lor incorecta afecteaza considerabil capacitatea lor de absorbtie.
Absorbanti comercializati porosi
Exista cateva categorii de astfel de absorbanti:
Tavan fals
Vata minerala bazaltica sau de sticla, vopsite sau captusite cu diferite materiale textile. Absorbtia
tiglelor depinde in mare masura de densitatea si grosimea lor, suprafata lor si de metodele de
montare. Prezinta garantii reale privind capacitatea lor de absorbtie, iar instalarea si mentenanta
lor este relativ usoara. Instalarea sistemelor de curent electric, ventilatie, incalzire se face relativ
usor in acest tip de tigla. Grosimea tipica a acestui tip de tigla este in jurul 20-40mm si tiglele
sunt de cele mai multe ori montate la o distanta anume fata de tavan.

Wetfeld Mineral Fibre or Cellulose Tiles

Acest tip de tigle sunt de trei ori mai grele decat cele descrise mai sus, dar grosimea lor nu difera
mult fiind de 12-15mm. Fatada lor este vopsita, fisurata, sau perforata. Acest tip de absorbant
este mai putin eficient pentru frecvente inalte decat primul tip descris, dar avantajele privind
instalarea si integrarea raman aceleasi.
Lana de lemn.
Lana de lemn: vata de lemn este fixata cu ciment iar tiglele se monteaza prin procedee normale
nedepartate de tavan.Grosimea variaza intre 25mm-100mm. Montarea tiglelor la o anumita
distanta fata de tavan cu un material izolant acustic intre tavan si tigla va creste capacitatea de
absorbtie.
Sprayed on Mineral or Cellulose Fibre.
Materialul se pulverizeaza direct pe tavan si pereti. Este deseori folosit pentru protectie.
Strat izolator fonic. straturi de vata de sticla sau bazaltica cu o suprafata protectoare de otel
perforat sau material textil.

Cei mai eficienti pentru absorbtie sunt tavanele fine si peretii panou. Absorbtia lor depinde de
nenumarati factori:
Rezistenta si masa aerului = capacitatea de absorbtie a tiglei cu vata minerala este determinata
de rezistenta aerului, care la randul ei depinde de masa sa. Capacitatea de absorbtie va creste
odata cu cresterea volumului de aer pana la o anumita limita. La cresterea volumului peste
aceasta limita va duce la cresterea absorbtiei frecventelor joase si descresterea absorbtiei celor
inalte. Apoi ambele tipuri de absorbtie vor scadea. Greutatea optima pentru vata minerala de
sticla este aproape jumatate din greutatea optima pentru vata bazaltica.
The plenum between the tile and the rigid wall
Despartitura dintre acoperis si perete: O crestere a spatiului dintre acestea vor duce la efecte
diferite asupra Soft Tiles si Wetfeld Tiles. In cazul tiglelor fara vata minerala, are loc o crestere a
absorbtiei pentru frecvente medii si joase odata cu cresterea spatiului despartitor.
Aceasta se datoreaza principiului lungimii de unda 1/4: la o distanta fata de un perete solid de
din lungimea de unda sonora incidenta, miscarea particulelor de aer al undei sonore atinge
maximul. Cu cat este mai mare miscarea cu atat frecarea dintre particulele de aer si materialele
inconjuratoare cu atat absorbtia este mai mare.
Pentru tiglele Wetfeld cresterea capacitatii de absorbtie a frecventelor joase odata cu cresterea
despartiturii dintre ele si tavan se datoreaza absorbtiei membranei. Imagine ce prezinta
schimbarile capacitatii de absorbtie cu cresterea despartiturilor pentru soft ceillings si Wetfeld.
Tratarea suprafetelor
Tratarea suprafetelor trebuie sa se faca intr-un mod deschis pentru a permite penetrarea undelor
sonore. Aceasta se realizeaza usor cu, materiale poroase, si este mai dificil in cazul celor rigide
ca plasticul sau metalele. O tratarea ideala a acestor suprafete produce o schimbare usoara intre
conditiile de propagare a undelor sonore in aer si in vata minerala.
Imagine ce prezinta schimbarile capacitatii de absorbtie pentru tratamente ale suprafetelor.