FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

Sectia AUTOVEHICULE RUTIERE

PROIECT
CCMAI II

Student: Lemnaru Andrei-Dan

Secia AR
Anul IV, grupa 1123
ndrumtor: prof.dr.ing. Cristian Leahu

Anul universitar 2015-2016

Semestrul I

Date de proiectare

Motor cu aprindere prin scanteie

Putere nominala P = 85 kW
Turatia nominala n = 5600 rot/min
Numar cilindrii i = 4
Dispunerea cilidrilor: liniar
Cilindreea totala Vt = 1600cm3
Cursa pistonului S = 84 mm
Alezajul D = 78 mm
Presiunea maxima a gazelor 71.7*105 N/m2

Blocul Motor

Bloc motor racit cu lichid, cilindrii sunt grupai n blocul cilindrilor care mpreun cu carterul se
constituie ntr-o singur pies; Blocul motorului cu cilindri nedemontabili are costul de fabricaie i de
montaj mai redus, n schimb este mai complicat constructiv; Material: fonta; Se alege pentru blocurile
din font grosimea de perete de 4[mm]; Nervurile prevzute pentru mrirea rigiditii blocului vor avea
grosimi cu 1 [mm] mai mari dect grosimea pereilor exteriori. Pentru rcirea cilindrilor se prevede o
camer de rcire cu grosime a stratului de lichid de 5[mm].

La proiectarea plcii superioare se va avea n vedere ca bosajele pentru uruburile

chiulasei i uruburile pentru capacele lagrelor paliere s fie ct posibil colineare.
Diametrul uruburilor pentru chiulas este de 8 [mm], iar adncimea de nurubare este
(1,6)durub pentru bloc din font.Capacele lagrelor se centreaz lateral n bloc, nlimea
de centrare fiind de 11 [mm]

Chiulasa
Chiulasa monobloc; Camera de ardere amplasata in chiulasa cu forma tip "acoperis";

PROIECTAREA CILINDRULUI
Calculul cilindrului
Se adopta ca solutie constructiva camasa de cilindru umeda cu perete
de sprijin la partea superioara
Din calculul termic a rezulatat:
valoarea alezajului:
D=

79 mm

presiunea la sfarsitul arderii pg

pg=

5
2
71.7 *10 N/m

7.17 N/mm2

Grosimea peretilor se adopta din conditii de rigiditate:

pentru MAS d= 0,06D+2 mm
d = 0.06D+2=

6.7 mm

Dimensionarea peretelui cilindrului se poate realiza si din relatia

tensiunilor in plan longitudinal.

Pentru constructia cilindrului se alege fonta cu l = 3859 [N/mm2]

Se adopta l =

40

N/mm2

0,5 D pg

l
7

mm

Camasa umeda a cilindrului se verifica ca tensiunile sumare sa nu

depaseasca valorile admisibile.
Tensiunea de intindere in sectiunea transversala

Dmed
t 0,25 p g

D med

D D1
2

2
unde: pg - presiunea maxima a gazelor [N/mm ]

D1=2d+D=

92 mm

Dmed=

86 mm

t=

21.7 N/mm2

Tensiunea de incovoiere este data de relatia

(N h )max
W
D14 - D4
W =
32
D1

i =

W= 36301.77 mm3
i=

2.2 N/mm2

unde: h - distanta din P.M.I pana la axa boltului [mm]

se adopta h=
40 mm
N - forta normala pe peretele cilindrului [Nm]
Din calculul dinamic:
forta normala maxima pe peretele cilindrului Nmax este
Nmax=

1985 N

Tensiunea totala are urmatoarea expresie:

= t + i
=

24 N/mm2

La proiectarea cilindrilor care se sprijina pe un guler la partea

superioara, inaltimea H a gulerului camasii se considera desfasurata
Pe unitatea de lungime actioneaza forta:

Fs 1.3

Dm2 Pgnax
4

Fs 1.3

Dm2 Pgnax

60276.77 N/mm

unde: F - forta de strangere a camasii pe

s
bloc si este egala cu forta ce
actioneaza asupra suruburilor de
chiulasa ale unui cilindru
Dm diametrul mediu de etansare
Alte dimnesiuni adoptate:
De - diametrul de etansare

De D1 3... 5mm

96 mm

Dg - diametrul gulerului

D g De 6mm

102 mm

Ds - diametrul zonei de centrare

Ds D e 1mm

97 mm

Dm diametrul mediu de etansare

Dm

Dg D
2

91 mm

Momentul incovoietor care actioneaza in gulerul camasii este dat de relatia:

Mi

Fs y
976.8846 Nmm
Dm

unde : y - reprezinta bratul dintre cele doua

forte Fs care actioneaza asupra
gulerului cilindrului:

D g Ds
y

Dm

Inaltimea gulerului cilindrului Hg:

Hg 6

Mi

1.5 ai

7 mm

5 mm

unde :

ai=

80 Mpa

Tensiunea egala pentru o portiune egala cu unitatea este:

6 Fs y

2
Dm H g

120 Mpa

PROIECTAREA PISTONULUI
Dimensiunile principale ale pistonului
Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele elemente
functionale:
1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere prin scanteie
D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului
HN - distana de la generatoarea alezajului
pentru bol la fundul pistonului
SB - grosimea capului pistonului
HM - nlimea camerei de ardere din capul
pistonului

H= 63 mm
L=48 mm
Ll=48 mm
h=5,53 mm
hc= 4 mm
= 6.5 mm
b=32 mm

Calculul pistonului
Se alege piston cu cap plat datorita simplitatii constructive si suprafetei minime
de schimb de caldura.
Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor eutectice.Marca
aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]

30...40 HB la 523 [K]

Rezistenta de rupere la tractiune: la 293 K: 20...25 [daN/cm2] la 293 [K]
la 423 K: 18...23 [daN/cm2] la 423[K]
la 523 K: 10...15 [daN/cm2] la 523 [K]
Rezistenta de rupere la oboseala: la 293 K: 8...12 [daN/cm2] la 293 [K]
la 573 K: 5 [daN/cm2] la 523 [K]
Densitatea = 2,682,70 [kg/dm3]

Calculul pistonului la solicitari mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile alese se
adopta pe baza datelor statistice:
Lungimea pistonului H
H = 0,800...1.100D =
se adopta :
H=

63.2 mm
63 mm

Lungimea mantalei L
L = 0,5000,800D =
se adopta :
L=

47.4 mm
48 mm

Inaltimea de compresie ll
ll = 0,5000,700D =

47.4 mm

ll =

se adopta:

48 mm

Inaltimea de protectie a segmentului de foc h

h = 0,0600,120D
se adopta:
h=

5.53 mm
5.53 mm

Grosimea flancului hc
hc = 0,0350,450D=
hc =
se adopta:

3.16 mm
3.2 mm

Grosimea capului
= 0,0800,100D
se adopta:
=

6.32 mm
6.5 mm

Distanta dintre bosajele alezajului boltului b

b = 0,2500,400D =
se adopta:
b=

31.6 mm
32 mm

Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata pe contur,
de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data de presiunea maxima
a gazelor din cilindru:

di
rl 0,1875 p gmax 1 2

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];

rl - unitar(a=200300 105 [N/m2] pentru aluminiu);
pgmax - presiunea maxim a gazelor din cilindrul motorului [N/m2].
se adopta di=

64 mm
5
2
1303.328 10 N/m

rl= 130332763 N/mm2

Diametrul fundului segmentului d:
d = D - 2 ( jr + t ) =

68 mm

t = grosimea radiala a segmentului 24mm

t=
4 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr =

1.3 mm

Calculul profilului pistonului:

 temperatura cilindrului :150350 oC

Tc =

200 oC
473.2 K
o
temperatura capului pistonului : 200.. 300 C
Tp =

250 oC

523.2 K

temperatura mediului ambiant (motor rece):

To =

288 K

coeficient de dilatare termica al materialului:

Camasii (fonta): c = (1012) 10-6 1/K
c =

10.7 10-6 1/K

Pistonului (Aluminiu): p = (20,521,5) 10-6 1/K

p =

20 10-6 1/K

Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul relativ in
stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:
's = 0,0020,003 n zona superioar a pistonului
's =

0.0025 mm

'i = 0,0010,002 n zona inferioar a mantalei

'i =

0.0015 mm

Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara

s s D

i i D

0.20 mm
0.12 mm

Diametrul pistonului la cald la partea superioara:

Dp = D - 's =

78.80 mm

Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea inferioara

D ps

D [1 c (Tc T0 )] ' s

1 p (T p T0 )

78.59 mm

D pi

D [1 c (Tc T0 )] ' i

1 p (T p T0 )

78.67 mm

Jocurile diametrale n stare rece n zona superioar i inferioar

s D D ps

i D D pi

0.41 mm
0.33 mm

Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si forecare
de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston si camasa
cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli
Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:
la incovoiere

Rp r
M i 2,28

p gm ax
i
Wz
hc

43 Mpa

unde: Rp raza pistonului [mm]

r raza fundului pistonului [mm]
Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
Wz modulul de rezistenta la incovoiere
la forfecare

0,76 p g R p2 r 2

R p2 r 2

unde:

0,76 p g

5 Mpa

pg - presiunea maxima
pg =
7.17 N/mm2

efortul unitar echivalent:

ech

i2 4 2

45 Mpa
ech = 14.4 Mpa < echa=45 Mpa

In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de ungere este

redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.
Ea se verifica la compresie:

c p gmax

D 2p

4 AA

288 105 N/m2

 c p gmax

D 2p

4 AA
AA - aria sectiunii reduse

unde :

AA =

1214 mm2

c = 427105 [N/m2] < ac = 200450105 [N/m2]

Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului pistonului, modulul

de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea peretelui pistonului in zona
port-segment, respectiv diametrele.
d1

Dp
0,02135
p m e
l

68.298287 mm

unde : l = distanta de la fundul pistonului la

generatoarea alezajului boltului [mm].
l=
32 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

0.9 N/mm2

Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti

d2

Dp
2
p me
d 0,0513
l

66.011063 mm

unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona

port-segment si generatoarea alezajului pentru
bolt [mm].
l' =
16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

0.9 N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea pelicului
de ulei, nu trebuie s depaseasca o anumita valoare determinata conventional:

p sm

N max

D p L N Aev

0.245043 N/mm2

unde: Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan

perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax =
1985 N
LN - lungimea mantalei [m]

LN =

48 mm

Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa

boltului [m2]

Aev 2

Dp
2

LN

11883.14 mm2

Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se determina cu

urmatoarele relatii:
- in planul axei boltului

Dp
p me
d 0,02135
l1

d3

68.358357 mm

unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la

axa boltului [mm];
l1 =
50 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

0.9 N/mm2

- la partea de jos a mantalei

d4

Dp
p m e
d 0,00772
l1

68.3718786 mm

unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului

la axa boltului [mm];
l1' =
22 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =

0.9 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b:

p gmax
1
Dp
K

2
100
a

3.7

unde: K - constanta
K=
0.08
pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]
a - efortul unitar admisibil, a = 5,56,5 [daN/mm2]

a =

6.5 [daN/mm2]

Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

t
j a f T D p
b
ja1 =

0.081 mm

ja2 =

0.025 mm

ja3 =

0.038 mm

unde : f-constanta
f1 =

0.075 [mm] pt segmentul de foc

f2 =

0.028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie

f3 =

0.046 [mm] pentru segemtii de ungere

t - grosimea radiala a segmentului [mm]

t=
4 mm
b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b=
3 mm
Al - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]
T temperatura segmentului de foc [K]
T=
240 C

513.2 K

T temperatura segmentului de compresie [K]

T=
155 C

428.2 K

T temperatura segmentului de ungere [K]

T=
120 C

393.2 K

Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :

jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr =

1.3 mm

Proiectarea segmentilor
Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a uniformiza
pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului o parte din
caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru n carterul motorului se numesc segmenti de compresie iar
segmentii care distribuie uniform si elimina excesul de ulei de pe suprafata
cilindrului se numesc segmenti de ungere.
Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de cerintele
impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta etansarii si pretul
Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:
duritatea 340 HB
r > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere) deoarece

asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului

dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)

tc - dimensiunea radiala a canalului

Calculul segmentilor
Calculul segmentului urmrete urmtoarele obiective:
Sa se stabileasca forma n stare libera si marimea fantei astfel incat
prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata

Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului, t si b

Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea lui

pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila
Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in timpul
functionarii

S0
0.425
t
E

pe
D
3
3 D
( 1)
t
t

4.890 N/mm2

coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului :

=

0.196

modulul de elasticitate
E=

1.2 106 N/mm2

deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medii

S0=
14 mm
grosimea segmentului t,
t=
4 mm
t
1
1
1
( ......
)
D
20
30
23

D
3.434783
23

sau

0.5 0.815

a
K m pe

10.934

unde:
tensiunea admisibila a,
2
a =
580 N/mm
coeficient Km,
Km =

1.742

inaltimea radiala a segmentului:

pentru segmentii de etansare:
b=
3 mm

 pentru segmentii de ungere:

b=
5 mm
Calculul tensiunilor in segment la montaj

s0

t
1 2E
1

2
m
3
D

' max

135.6185

unde:
m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m=
2 pt montaj cu ajutorul clestelui
Calculul tensiunii maxime in segment

max

S
t

2 Km
E
472.4948
D
(3 )
2
( 1)
t

Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la montaj 3
in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea, sau a unui rost
prea mare care ar periclita etansarea
primul segment de compresie
1 = (0,110,20) =
2 = (0,30,7) =
al 2-lea segment de compresie
1 = (0,0090,15)=

0.15 mm
0.5 mm

0.1 mm

2 = (0,30,7) =

0.5 mm

segmentul de ungere
1 = (0,030,8) =

0.5 mm

2 = (0,51,5) =

0.9 mm

Jocul la capetele segmentului

3 ' 3 D ( s t s c t c ) 0.01068 mm
unde:
coeficientul de dilatare al segmentului
s =
12 10-6 1/K
coeficientul de dilatare al cilindrului
c =
12 10-6 1/K

 s = c =

12 10-6 1/K

incalzirea segmentului
ts = (ts -tc) = (150..200) K
ts =

150 K

incalzirea cilindrului
tc = (tc -t0) = (80..150) K
ts =

100 K

primul segment de compresie

3 = 0,004D =

0.316 mm

al 2-lea segment de compresie

3 = 0,003D =

0.237 mm

segmentul de ungere
3 = (0,0010,002) D =

Jocul la capetele segmentului in stare calda

'3 = (0,00150,0030) D =

0.1185 mm

0.158 mm

PROIECTAREA BOLTULUI
Proiectarea boltului trebuie s satisfaca cerintele privind obtinerea unei mase cat mai
reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului motor.
Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston
Boltul este confectionat din otel aliat 41MoCrNi13

Calculul boltului
Dimensionarea
Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza calcule de
verificare a rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a deformatiilor
precum si precizarea prin calcul a jocurilor de montaj
Diametrul exterior de [mm]
de= (0,240,28)D =0,26D =

20.54 mm

Diametrul interior di [mm]

di = (0,650,75)de= 0,68de =

14 mm

Lungimea bolului l [mm]

l = (0,880,93)D = 0,88D =

70 mm

Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]

lb = (0,260,30)D = 0,28D =

22 mm

Verificarea la uzura
Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor specifice n
piciorul bielei (pb) i n umerii pistonului (pp).
Schema de calcul este aratata n fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera c forta care solicita boltul este:

D2
F F g max F j p
p g max m p r 2 1
4
mp=
mb=
m1b=
m2b=
mcb=
R=
=
=1/3.6=

Fg m ax

32192.9 N

0.85 kg
0.72 kg
0.2338 kg
0.6163 kg
0.3 kg
0.034 m
282.74 rad/sec
0.278

D2
p g m ax 35144.9735 N
4

F jp m p R 2 (1 )

-2952.077 N

Presiunea n locasurile din piston

pp

2d lp
lp =

< Ppa =15.35Mpa

35 Mpa

22 mm

Presiunea n piciorul bielei

pb

d lb

77.35 Mpa

Verificarea la ncovoiere
Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

i
unde:

F l 0,5 lb 4 j)

2
4
1,2 d e 1

di

2
700.277336432 < i = 500 N/mm

0.68

de

Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul boltului

Fg m in

D2
p g m in 318.871931 N
4

Pgmin = 65053.73 N/m2

0.065054 N/mm2

Fjpmin= 9336.4532 N
Fmin = 9655.32513 N

i min

F l 0,5 lb 4 j)

1,2 d e2 1 4

210.027866603 N/mm2

Efortul unitar mediu (m) i amplitudinea eforturilor unitare (a) se determin cu

imax imin
2
imax imin
a
2
m

455.1526 N/mm2

245.1247 N/mm5

Pentru parametrii care intra n relatiile de calcul ale coeficientului de siguranta se pot folosi
urmatoarele valori:
rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
-1 = 340380 N/mm2 pentru otel aliat
-1 =

360 N/mm2

rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

0 1,4 1,6 -1

540 N/mm2

coeficientul tensiunilor

2 -1 0

0.333333

coeficientul efectiv de concentrare la solicitri variabile: k

k =

factorul dimensional: = 0,8...0,9

=
0.85
coeficientul de calitate al suprafeei
bol cementat cu suprafaa lustruit: = 1,52,5
=
2
Pentru boltul fix n biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta se calculeaza cu
ecuatia:

c2

k
a m

1.216592

c2

k
a m

Valoarea admisibil a coeficientului de siguran la ncovoiere pentru bolul fix n piciorul

bielei este cuprins ntre 24

Verificarea la forfecare
Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale ale bosajelor si
piciorul bielei.
Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

0,85 F 1 2

4
2
de 1

176.7475 N/mm2

Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150220)N/mm2 pentru otel aliat

a =

180 N/mm2

Calculul la ovalizare
Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin din conditiile
= 00 i = 900

( i ) 0

F
1 383.264656162 N/mm2
l de

1 =

( i ) 90
2 =

( e ) 0

F
2 236.722287629

N/mm2
l de
10.5

F

l de 3

3 =

( e ) 90

17

F
4
l de

1 =

157.81485842 N/mm2

12

270.539757291 N/mm2

Valorile marimilor: K, 1,
2, 3, 4,

repartitia sarcinii
Deformatia maxima de ovalizare
3

max

F 1
0,09

K
l E 1
unde:

E=
K=

0.031589598 mm

210000
1.1

Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul radial la cald
' = (0,00050,002)deb =

0.04108 mm

Calculul jocului la montaj

Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston

d e 0 l t b t 0 A l t p t 0
1 A l t p t 0

-0.0045017833

unde: coeficientul de dilatare al materialului boltului

ol =
12 10-6 1/K
coeficientul de dilatare al materialului pistonului
al =
21 10-6 1/K
tb temperatura boltului, K
tb =

423 K

tp temperatura pistonului, K
tp =

473 K

t0 tempratura mediului ambiant, K

t0 =

293 K

Deoarece tp > tb i AL >ol este posibil apariia de jocuri negative

In cazul in care boltul este fix n piciorul bielei functionarea la pornire este posibila numai
dac boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc care in timpul functionarii se
poate mari.

Calculul bielei
Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite, prin intermediul
boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit. Ea este compusa din trei
parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.
Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la comprimare si flambaj.
La comprimare pot aparea deformatii remanente, care scurteaza biela. Flambajul corpului
bielei determina o perturbare a paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a
uzurii lagarelor.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun gasirea
acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o rigiditate maxima in
conditiile unei mase cat mai mici.

Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile boltului si de tipul
imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.

Diametrul exterior al piciorului bielei d e,

de = (1,251,65) d =
se adopta :

de =

26.702 mm

27 mm

Diametrul interior al piciorului bielei d i,

di = d + 2 hb =

25 mm

Grosimea radiala a piciorului bielei hp,

hp = (0,160,20) d =

3.4918 mm

se adopta :

hp

3 mm

Grosimea radiala a bucsei hb,

hb = (0,0800,085) d =
1.6432 mm
se adopta :
hb
2 mm
Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,
a=
22 mm

Solicitarea de intindere
Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii gazelor este
minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de admisie. In aceste conditii
forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

F F j p m p r 2 1 2952.077 N
unde:
mp - masa pistonului
mp =

0.85 kg
r - raza arborelui cotit
r=
0.034 m
- viteza unghiulara a arborelui cotit
=
282.74 rad/sec
=
0.27777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in urmatoarele ipoteze:
piciorul bielei reprezinta o grind curba incastrata in zona de racordare a piciorului cu
corpul bielei
forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului
In cazul in care unghiul de incastrare i >90o, momentul incovoietor si forta normala in
sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:

M M 0 N 0 rm 1 cos 0,5 F rm sin cos 7733.99 Nmm

N N 0 cos 0,5 F sin cos 997.5312 N

unde:
Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

M 0 F rm 0,00033 0,0297 -1101.23 Nmm

No - forta normala n sectiunea B-B determinata de forta de intindere

N 0 F 0,572 0,0008 1683.23 N

i se introduce n radiani
se adopta i =

130 o

i = 2.26892803 rad
rm - raza medie

rm

de di

12.885 mm

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita atat piciorul

bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza un coeficient de
proportionalitate care are expresia:

unde:

1
0.67741935
Ab E BZ
1

Ap Ea
Ab - aria seciunii bucsei
Ab =

Ap=2*hb*a

88.48 mm

Ap- aria seciunii piciorului

Ap =

Ab=2*hp*a

132.72 mm2

EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat

EBZ =

1.5 105 N/mm2

EOL- modul de elasticitate al materialului bielei

EOL =

2.1 105 N/mm2

Tensiunile n sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (i ), respectiv exterioar

(e) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

6 rm h p

1
k N

i 2 M

h
a

p
m
p
p

6 rm h p

1
k N

i 2 M

h
a

p
m
p
p

-243.382 N/mm2

6 rm h p
1
k N
227.0712 N/mm
e 2 M
h p 2 rm h p

a h p

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru are valoarea
maxima

D2
Fc
p g max m p r 2 1
4

32192.9 N

Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de compresiune se

efectueaza n urmatoarele ipoteze:
Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de racordare cu corpul
bielei
Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea inferioara a piciorului.
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A, determinate de
forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

1
sin c

sin c cos c -1347.61 Nmm

M c M 0 N 0 rm 1 cos c Fc rm

1
sin c

sin c cos c 133.6096 N

N c N 0 cos c Fc
unde:

c se msoar n radiani
c =

110 o

c = 1.919862 rad
Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B - B

Mo' / Fc rm 103 =

0.25 N/mm2

Mo' = 0.62461964 N/mm2

No' - forta normala in sectiunea B - B
No' / Fc 103 =

0.9

No' = 28.9736068 N
Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de compresiune se
calculeaza cu urmatoarele expresii:
pentru fibra interioara

1
6 rm h p

ci
c
c
h p 2 rm h p

a h p

45.5465 N/mm2

pentru fibra exterioara

6 rm h p

1
k Nc
-36.4278 N/mm
ce 2 M c
h p 2 rm h p

a h p

Solicitarea datorata presarii bucsei

In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (m) se adauga o solicitare
suplimentara de compresiune (t ) datorata dilatarii bucsei de bronz.
strangerea de montaj
se adopta m =
0.007 mm
Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie

t d i BZ OL t t m 0.019632 mm
unde:

di- diametrul interior al piciorului bielei

coeficientul de dilatare al bucsei
BZ =
18 10-6 1/K
coeficientul de dilatare al materialului bielei
OL =
10 10-6 1/K
temperatura piciorului bielei t = 373423 K
t=
373 K
temperatura mediului ambiant tm = 273 K

tm =

273 K

Presiunea datorata strangerii poate fi obtinut cu expresia:

pf

m t
9.087466 N/mm2
2
2
2
2

de di
di d

2
2
2
2

de di

di d
E BZ

E OL

d i

unde:

-coeficientul lui Poisson

=
0.3

Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:

in fibra interioara
2
2
de di
95.4136235 N/mm2
i pf 2
2
de di

in fibra exterioara

2 d i2
86.3261571 N/mm
e pf 2
2
de - di

Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei solicitari de

oboseala dup un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru fibra exterioara n
sectiunea de incastrare
Valorile maxime i minime ale tensiunilor ciclului sunt:

max e 313.39731 N/mm2

e

min e c e 122.753952 N/mm2

Amplitudinea a i tensiunea medie m a ciclului:

max min 95.3216788 N/mm

2
max min 218.075631 N/mm
m
2
a

In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub forma urmatoare:

-1

k
a m

1.952105

unde:

-1

k
a m

rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere - compresiune

-1t= 340400 =
360 N/mm2
coeficient de concentrare k
k =

factorul dimensional
= (0,80,9) =

0.85

coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului

= 0,120,20 =
0.16
coeficientul de calitate al suprafetei
= 0,700,80 =
0.75
Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse n intervalul 25
Deformaia produs piciorului bielei sub aciunea forei de inerie se determin cu relaia

p
unde:

8 F jp rm3 c 90

10 EOL I
6

0.0058 mm

I - momentul de inerie al suprafeei seciunii piciorului bielei

a hp
12

16.59 mm3

Calculul corpului bielei

Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul n dublu T al corpului bielei sunt
determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor existente.
Dimensiunile corpului bielei :
Hp = (0,0481,0) de = 0,7de
Hp =

19 mm
Hc = (1,101,35) Hp = 1,20 Hp
Hc =

23 mm

hi = 0,666 Hp
hi =

13 mm

H =l(de+dm)2
H=
90.01 mm
B = 0,75 Hp
B=
14 mm
a = 0,167 Hp

Dimensiunile corpului bielei

a=
3 mm
l - lungimea bilelei
se adopta l =
122 mm
l1 - lungimea incastarta a bielei

l1=

l (

dl dm

)
2
2

se adopta l1 =
90 mm
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate n miscare de translatie
la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie
Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul bielei la
intindere este:

F (m p m1b ) r 2 1 3764.07183 N
Tensiunile la intindere sunt:

F
29.13127 N/mm

A
unde:

A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

B ( H h) a h 129.210716 mm2

Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu relatia:

D2
Fc
p g max m1b m p r 2 1
4

31380.9 N

Tensiunea de compresiune este data de relatia:

F c 242.8661 N/mm
c
A

Tensiunile de flambaj sunt:

in planul de oscilatie:
2

f 2 e l Fc C l Fc
Ix
E Ix
0

unde:

272.01 N/mm2

e - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

e 0,00015 0,00050
2 E
C=

0.0003

in planul de incastrare

ft

l12

e
2
Fc 272.010024 N/mm
E Iy

 ft

l12

e
2
Fc
E Iy
e - limita de elasticitate

unde:

Iy - moment de inertie in planul de incastrare

l1 - lungimea barei cu capete incastrate

Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata dupa urmatoarele

relatii:
in planul de oscilatie:
2
F c 1 C l A
2

t0 c f 0
514.8761 N/mm
A
Ix

in planul de incastrare
2
F c 1 C l1 A

t c f
514.8761 N/mm2
A
I y

unde:

l12 A

1,10 1,15
1 C
I y

l2 A

Ix

1 C

1.12

Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune dupa un ciclu
simetric. Coeficientul de sigurant se determina cu relatia:

unde:

1t

k
a m

1.87938

max tensiunea maxima:

max = to = 514.8761 N/mm2
min tensiunea minima:
min = c = 242.8661 N/mm2
a amplitudinea ciclului

max min 136.005 N/mm2

a
2

m tensiunea medie

max min 378.8711 N/mm

2

Calculul capului bielei

Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face neinsemnata
solicitarea de compresiune a acestuia

Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata de forta de

inertie a pieselor aflate in miscare de translatie i de forta centrifuga a masei bielei care
efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului bielei.

F r 2 m p m1b 1 m 2b mcb 2948.664 N

Calculul tensiunilor se realizeaz admind urmtoarele ipoteze
Capul bielei este o bara curba continua
Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu distanta dintre
axele suruburilor
Fora de ntindere este distribuit pe jumtatea inferioar a capacului dup o lege
sinusoidal
Cuzinetul se deformeaz impreuna cu capacul si preia o parte din tensiuni proportionala
cu momentul de inertie al sectiunii transversale
Tensiunea n fibra interioara n sectiunea de calcul este data de relatia:

0,023 d c
0,4 120N/mm^2

A
A
cp
cuz

1 I cuz W cp

I cp

unde:

Icp- momentul de inertie ale capacului

Icp =
Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului
Icuz =
Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii
capacului
Wcp =
a - Rezistenta admisibil este de 100150 N/mm2

Calculul suruburilor de biela

Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea capacului
spre capul bielei
spre
capul bielei
Utilizarea
unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea dimensiunilor capului de
biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se fileteaza gaura din partea
superioara a capului bielei
superioara a capului bielei

Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive in functie de
solutia adoptata pentru capul bielei
solutia
adoptata
pentru
capul
bielei impuse bielei sunt: otelurile de imbunatatire cu
Materialele
care
raspund
cerintelor
continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X, OLC 50 si otelurile aliate
marcile 40C 10, 41 MoC 11
marcile 40C 10, 41 MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp si de forta de inertie a
maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de rotatie care se afla deasupra
planului de separare dintre corp i capac.
Forta de inertie care solicita un surub
F 1474.332 N
F
1474.33 N

unde :

z - numarul de suruburi de pe o biela

z=
2
Forta de strangere initiala a surubului

Fsp 2 3 F1 2.5 F1 3685.83046 N

In timpul functionarii, asupra surubului de biela actioneaz forta:

Fs Fsp F1
unde :

3980.6969 N

- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului

= 0,150,25
=
0.2

Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se dimensioneaz

tinand seama de solicitarea la intindere si se verific la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

Diametrul fundului filetului

ds

cc

4 c1 F s

c2 c

unde:

7.1783476 mm

cc - coeficient de siguranta, cc= 1,253,00

cc =

2.5

c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de

torsiune care apar la strangerea piuliei
c1 =
1.3
c2 - factor care tine seama de curgerea materialului n zona
filetata
c2 =
1.2
c - limita de curgere a materialului surubului
c =

1000 N/mm2

Diametrul partii nefiletate

d s

cc

Fs

7.7579883 mm

Verificarea la oboseal
Tensiunile maxime

Fs
98.36039402 N/mm
max =
As

max = F s
A s

84.2114195 N/mm2

Tensiunile minime

min =
min =
unde:

F sp
91.0744389 N/mm2
As
F sp
77.9735366 N/mm2
A s

As - aria sectiunii surubului in partea filetata

d s2 40.47053 mm
As =

As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

d s' 2
A =
47.27027 mm
4
'
s

a =
m =

max min
3.64297756 N/mm
2
max min
94.7174165 N/mm

Coeficientul de siguranta:

k
a m

3.008372

unde:

k
a m

-1= 300700 N/mm2

-1=

400 N/mm2
k= 3,04,5 pentru oel carbon
k =

3.5

= 0,81,0
=
0.9
= 1,01,5
=
1.2

=
0.2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie s se incadreze in intervalul 2,5...4,0

Arborele cotit
In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate fortei de presiune a
gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie si de rotatie, solicitari care
au un caracter de soc.
Aceste forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,
incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni suplimentare
cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.
La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o rigiditat maxima.
Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe constructii fusurile paliere se
amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se maresc, iar lungimile acestora se
micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac posibila marirea dimensiunilor bratelor.
Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la oboseala, rigiditate, o
calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se executa din fonta sau otel

Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se verifica la

presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibrati de torsiune
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui adoptandu-se prin
prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti
Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia
contragreutatilor. (masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul dinamic al
motorului).
Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:
lungimea cotului l = (0.90...1.20)D
l=
95 mm
Diametrul fusului palier dp = (0,600,80) D
dp =

47 mm

lungimea fusului palier lp

paliere intermediare : lpi = (0,3 0,5) dp
lpi =

19 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,50,7) dp
lpe =

28 mm

Diametrul fusului maneton dm = (0,550,70) D

dm =

43 mm

 Lungimea fusului maneton: lm = (0,450,6) dm

lm =

26 mm

diametrul interior dmi = (0,60,80) dm

dmi =

30 mm

Grosimea bratului: h = (0,150,36) dm

h=

16 mm

Latimea bratului b = (1,171,90) dm

b=

65 mm

Raza de racordare: (0,060,1) dm

R rac =

3 mm

Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie s le limiteze
presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si paliere se
calculeaza cu relatiile:

R m max 35.09185 MPa

d m lm
R p max

32.23642 MPa

dp lp

p m max
p p max
unde:

Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton

Rmmax =

39750 N

Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier

Rpmax =

28971 N

ppmax.a = 7.15 Mpa = 15MPa

ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa
pmmax.a = 4,5.15 Mpa = 15MPa
pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa
Presiunea specifica medie conventional pe fusurile manetoane si paliere se determina
cu relatiile:

pm

R m 13.18836 MPa
d m lm

pm

Rm
d m lm

pp=
unde:

Rp
6.802017 MPa
d plp

Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile

manetoane
Rm =
14939 N

Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere

Rp =

6113 N

ppmed.a = 3.10 Mpa = 10MPa

ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa
pmmed.a = 2.7,5 Mpa = 7,5 MPa
pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul simplificat si
aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura
3

dm n
K m pm pm
41.88923
60

3
dp n

3
30.08333
K p p p p p
60

unde :

- coeficientul de corectare a vitezei relative

=
1.054
nn=

2.129

Verificarea la incalzire prin aceast metoda nu ia in considerare factorii caracteristici ai

regimului hidrodinamic de ungere.

Verificarea la oboseala
Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De aceea
calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si deformare care
considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un numar de parti egal cu
numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare cot in parte in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
fiecare cot reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme

 reazemele sunt rigide si coaxiale

momentele incovoietoare n reazeme se neglijeaza
fiecare cot lucreaza n conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn
In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune Mpj egal cu
suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la reazemul din
dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier

Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu asimetric. Deoarece
lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au valori mici si n aceste
conditii se renunt la verificarea la incovoiere. Fusurile paliere dinspre partea anterioara
a arborelui cotit sunt solicitate la momente de rasucire mai mici decat acelea care
actioneaza in fusurile dinspre partea posterioara a arborelui si mai ales n fusul final,
deoarece in aceasta se insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul
trebuie dezvoltat pentru fiecare fus n parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.

Momentele maxime si minime incarca fusul palier:

Mpmin =

-227932 Nmm

Mpmax =

299202 Nmm

Eforturile unitare :

min

max

p min

W pp
M p max

W pp

-21.8007 MPa

28.61736 MPa

max

Wp

p max

W pp

dp 3 10455.26 mm
32

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

p min
2

p
m

max

p p
2
max

min

25.20903 N/mm^2
3.408332 N/mm^2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

Cp

unde:

-1 =
=

6.559306

pa pm
320 N/mm2
1.3

k
2.5

2 1 0

0.09

Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie superioare valorilor de

34 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se efectueaza pentru un
cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu forte concentrate. Deoarece
sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari nu coincide in timp, coeficientul de
siguranta se determina separat pentru incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de
siguranta.
Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale fortelor si
momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului sa se descompuna
dupa doua directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala la fusul maneton

Schema de calcul a reactiunilor n reazeme

Verificarea la torsiune
Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton
MTmax =

761100 Nmm

MTmin =

-512800 Nmm

Eforturile unitare

max

M T max
175.0164 N/mm^2
W pm

min

M T min -117.919 N/mm^2

W pm

W pm
unde :

d m3 1 mi 4348.736 mm
16
dm

- coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

2
0.153433
d m d mi
=

0.9

Coeficientul de corectie pentru calculul

modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric

Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu relatiile:

ma

m max m min 146.4679 N/mm^2

2
m m

m
m

max

min

max

m min
2

28.54853 N/mm^2

Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

unde:

0.972243

a m
k =

1.9

0.75

0.09

1.3

-1=

280 N/mm2

Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea

momentului n planul orificiului de
ungere
Fortele radiale:
Z=
Z1 =

28524 N

Z2 =

-6399 N

47295 N

Ax [ Z ( Z 1 Z )
Fortele tangentiale

b
] (0.5 Z 1 Z 2 )
lm

58203 N

T1 =
T2 =

8380 N
7568 N

Ay T1 (T2 T1 )

lm

6350 N

Fortele axiale

Fbr mb r 2 1956.978 N

Fcb mcb r 2 815.4075 N

Momentele de incovoiere

lm h

2
2

21 mm

M x 0.5 l Ax 2758822 Nmm

M y 0.5 l Ay ( Fbr Fcg ) (0.5 l a ) 331292 Nmm
2

M i max M x M y

2778643 Nmm

Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima se

obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a tensiunilor
Momentul de incovoiere in acest plan:
=

45 o

M u M y cos M x sin 2185041 Nmm

Eforturile unitare

max

M i max
40.88184 MPa
Wm

M u 32.14824 MPa
min
Wm

dm
d
[1 ( mi ) 4 ] -67967.6 mm
12
dm
3

Wm

Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere, compresiune,

incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste solicitari se determina in
mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier unde apar cele mai mari eforturi
unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.
Tensiunea totala are expresia:
Bzmax =

35000 N

Bzmin =

-15000 N

1
6a

308.9849 MPa
2
bh
bh

max BZ max

1
6a

2
bh
bh

min BZ min

-132.422 MPa

max min
88.2814 MPa
2
min 220.7035 MPa
a max

Coeficientul de siguran pentru solicitarea de ncovoiere

a m

0.50535

0.884954

In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de siguranta se au in

vedere urmatoarele valori:

1... 1.15

0.1... 0.2

0.15

2.5

500 MPa

Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:

Tmax =

7179 N

Tmin =

-5469 N

max
min

0,5 a T max 15.64869 MPa

2
k bh
0,5 a Tmin
-11.9213 Mpa
2
k b h
unde:

k=

0.3

max min
1.863718 MPa
2
min
a max
13.78498 MPa
2

Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:

10.08779

a m

unde:

1... 1.15

0.1

Coeficientul de siguran global

C br

C C
C C
2

0.881569

280 MPa

Mecanismul de distributie

79

Mecanismul de distributie este un subsistem al motorului cu ardere interna care asigura

realizarea schimbului de gaze dintre cilindrul motor si mediul exterior, respectiv umplerea
cilindrului cu incarcatura proaspata si evacuarea produselor de ardere. Aceasta functie este
realizata prin deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisie si evacuare.
Sistemul de distributie trebuie:
sa asigure un grad de umplere v si de evacuare ev ridicat;
sa asigure o distributie uniforma a fluidului proaspat in cilindri
sa asigure o functionare silentioasa la schimbul de gaze (sa reduca zgomotul
produs la curgerea gazelor si de piesele mecanismului in miscare prin reglajul
jocurilor functionale)
sa fie simplu in fabricatie si intretinere, ieftin si sa asiigure o fiabilitate inalta in
functionare
Partile componente ale mecanismului de distributie se pot organiza in doua grupe:
grupa supapei: alcatuita din supapa, ghidul supapei scaunul supapei arcurile si
piesele de fixare;
organele de actionare a supapelor: arborele de distributie, tachetul.
Supapele
Sunt supuse unor sarcini dinamice si temperaturi
ridicate, aceste conditii necesitand un material
foarte rezistent. Pentru acestea se folosesc oteluri
aliate cu Cr (9%) si Si (3,5%).

Elementele dimensionale ale supapei:

Unghiul = 45o
dc -diametrul canalului de admisie sau evacuare n poarta supapei
d ca (0,42 0,50 ) D

d ce (0,40 0,45 ) D

34 mm
32 mm

di - diametrul canalului
d ia 0.865 d ca

d ie 0.865 d ce

29 mm
28 mm

b - latimea suprafetei de etansare

b (0,05 0,12 ) d ca

b (0,05 0,12 ) d ce

2 mm

b (0,05 0,12 ) d ce

2 mm

rc - raza de racordare a capului supapei cu tija

rca (0,16 0, 25 ) d ca

rce (0,16 0,25 ) d ce

7 mm
6 mm

d - diametrul tijei
d a (0,30 .. 0, 40 ) d ca

d e (0,30 .. 0,40 ) d ce

mm
10 mm

l - lungimea tijei
l a ( 2,5 3,5) d ca

l e ( 2,5 3,5) d ce

102 mm
100 mm

a - grosimea talerului
a a (0,08 0,12 ) d ca

a e (0,08 0,12 ) d ce

3 mm
3 mm

scaunul supapei:
grosime radiala de:
a a (0,08 0,12 ) d ca

a e (0,08 0,12 ) d ce

3 mm
3 mm

inaltime de:
S a (0,18 0,25 ) d ca

S e (0,18 0,25 ) d ce

7 mm
6 mm

inaltimea de ridicare
hs max

hs max

(0.18 ... 0.30 ) d ca

(0.18 ... 0.30 ) d ce

8 mm
8 mm

Bucsele de ghidare
Au grosimi de perete intre (2,54,0)mm
se adopta grosimea:

3 mm

Lungimea bucsei intre: (1,752,50)dc

se adopta : pentru supapa de admisie:
pentru supapa de evacuare:

59 mm
57 mm

Arcurile
Se fac din sarma de otel pentru arcuri, Arc4, Arc5, de (35)mm diametru si se monteaza
uneori cate doua pentru a reduce inltimea chiulasei.
Tachetii
Razele de curbura ale suprafetei de lucru:

R (700 ... 1000 ) mm

850 mm

Camele au in acest caz generatoarea inclinata fata de axa arborelui cu unghiul:

(7... 15 )'

10 '

Alegerea fazelor de distributie

Realizarea unei bune evacuari a gazelor arse si a unei umpleri cat mai bune a cilindrului cu
gaze proaspete, respectiv obtinerea unei diagrame de pompaj cat mai favorabile, sunt direct
dependente de fazele de distributie.
deschiderea supapei de evacuare trebuie sa se faca cu un avans optim pentru a se
consuma un lucru mecanic minim la evacuarea gazelor arse si a se pierde cat mai putin lucru
mecanic de destindere a gazelor.
=

50 oRAC

inchiderea supapei de evacuare trebuie sa se realizeze cu o intarziere optima pentru a se

fructifica la maxim efectul inertiei coloanei de gaze pana ce acesta este anulat de
depresiunea formata in cilindru
=

20 oRAC

deschiderea supapei de admisie necesita un avans optim la care se asigura trecerea unei
cantitati cat mai mici de gaze arse din cilindru n conducta de admisie, pierderi gazodinamice
cat mai mici la trecerea gazelor proaspete pe sub supapa de admisie si in final o umplere cat
mai completa a cilindrului cu gaze
=

20 oRAC

inchiderea supapei de admisie trebuie realizata cu o astfel de intarziere incat sa se

utilizeze la maxim, in folosul umplerii, efectul inertional al coloanei de gaze proaspete
=

50 oRAC

Parametri principali ai distributiei

Admisie
Viteza de curgere a gazelor prin canal

Wca Wm

(d ia

D2

2
d a ) ia

71.29185 m/s

Wca Wm
unde:

D2
2

(d ia d a ) i a

ia - numarul de supape de admisie

ia =

Wm - viteza medie a pistonului

Wm =

9.863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

Aca

2
2
(d ia d a ) 678.1304 mm
4

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxa

As max a hs max a (d ia cos hs max a sin cos 2 ) 575.6385 mm2

Wsa

D2
Wm

4 As max a

83.9853 m/s

Evacuare
Viteza de curgere a gazelor prin canal

Wce Wm
unde:

(d ie

D2
89.97264 m/s
2
d e ) ie

ie - numarul de supape de evacuare

ie =

Wm - viteza medie a pistonului

Wm =

9.863 m/s

Aria sectiunii efective de trecere

Ace

( d ie

d e ) 537.3319 mm2

Viteza de curgere a gazelor pentru hsmaxe

As max e hs max e (d ie cos hs max e sin cos 2 ) 523.336 mm2

Wse

D2
Wm
92.37884 m/s
4 As max e

Calculul cinematic i dinamic al mecanismului de distribuie

Calculul cinematic al mecanismului de distribuie presupune determinarea profilului camei
folosit pentru comada deschiderii supapelor, trasarea curbelor de variaie a ridicrii, vitezei
i acceleraiei tachetului care vor fi apoi folosite n calculul dinamic i de rezisten al pieselor
ce compun mecanismul de distribuie.
Datele iniiale de proiectare pentru profilarea camei sunt nlimea maxim de deschidere a
supapei hmax, n mm, i durata deschiderii supapei , n 0RAC

hTmax a hmax a

8 mm

hTmax e hmax e

8 mm

a=
e=

250 oRAC
250 oRAC

a=

125

e=

125

Profilul din arce de cerc

Construirea profilului camei din arce de cerc

r0 - raza cercului de baza al camei

r0 a (1,5 2,0) hTmax a

r0 e (1,5 2,0) hTmax e

15 mm
15 mm

r1 - raza cercului lateral

r1a (10 18 ) hTmax

r1e (10 18 ) hTmax

85 mm
85 mm

r2 - raza cercului mic

r2 a

(r02a hTm a xa ) 2 (r1a r0 a ) 2 r12a 2 ( r0 a hTm a xa ) (r1a r0 a ) cos( a )

2

a
2 [ r0 a hTm a xa ( r1a r0 a ) cos( ) r1a ]
2


(r02a hTm a xa ) 2 (r1a r0 a ) 2 r12a 2 ( r0 a hTm a xa ) (r1a r0 a ) cos( a )
2
r2 a
a
2 [ r0 a hTm a xa ( r1a r0 a ) cos( ) r1a ]
2

(r02e hTm a xe ) 2 (r1e r0 e ) 2 r12e 2 (r0 e hTm a xe ) (r1e r0 e ) cos( e )

2
r2 e

2 [r0 e hTm a xe (r1e r0 e ) cos( e ) r1e ]

2

5 mm

5 mm

Profilul camei fara soc polinomial

Metoda polinomial W. Dulley consider pentru fiecare poriune a camei o variaie a
acceleraiei de tip polinomial avnd termenii polinomului de grade corespunztoare unei
progresii aritmetice

h hTmax 1 Ci

i 2 , p , q ,r , s
i

V hTmax k

i Ci

i 2 , p ,q ,r , s

j hTmax
unde:

i 2 , p ,q ,r , s

i 1

i ( i 1) Ci

i2

p,q,r,s sunt exponenti succesivi determinati in progresie aritmetica de

ratie p-2;
p = 10
q = 18
r = 26
s = 34
este unghiul curent al camei considerat de la varful acesteia
- unghiul total al profilului camei
=
125 oRAD
C2, Cp, Cq, Cr, Cs, sunt constante ce se determin din condiiile iniiale

C2
Cp

pqr s
-1.61865
( p 2) ( q 2) (r 2) ( s 2)

2qr s
1.294922
( p 2) (q p ) (r p) ( s p)

Cq

2 pr s
-1.0791
( q 2) (q p ) ( r q ) ( s q )

Cr

2 pqs
0.498047
( r 2) ( r p ) (r q ) ( s r )

Cs

2 pqr
-0.09521
( s 2) ( s p ) ( s q ) ( s r )

Calculul maselor reduse ale elementelor mecanismului de distribuie.

La calcule prealabile cand masa elementelor distributiei nu se cunoaste, masa

redusa se alege in raport cu sectiunea de trecere a canalului in care se monteaza
supapa AC.
AC
md md

m da m d ACa 169.5326 g
m de m d ACe 134.333 g
unde:
m'd - masa constructiva redusa a mecanismului de distributie
m'd=(2030)g/cm2, pentru mecanisme cu actionare directa
m'd =

25 g/cm2

AC - aria sectiunii de trecere a canalului in care se monteaza

supapa
Calculul arcurilor de supapa
Arcul trebuie s menin supapa nchis i s asigure legtura cinematic ntre ea i cam
cnd forele de inerie tind s desprind tachetul sau supapa de cam. Pentru a face fa
acestor cerine trebuie ca fora arcului Fr s fie mai mare dect fora de inerie Fj a
mecanismului dat de acceleraiile negative
Forta minima a arcurilor se determina din conditia nedeschiderii supapei la depresiunea din
cilindru

F j md j 1523.005 N

Fr K F j 2589.109 N
unde:

K - coeficient de rezerva K=1,6..2,0

K = 1.7
j - acceleratia supapei
j = 8.983554 m/s2

Forta a gazelor care tinde sa deschida supapa de evacuare:

Fg ev

d ce2 0.09 74.15736 N

Forta care tinde s dschida supapa de admisie

Fga

d ca2 0.12

 d ca2 0.12

108.7583 N
4

Fga

Calculul dimensiunilor arcului

Dr - diametrul mediu al arcului
Dr (0,8 0,9) d ca 0,85 d ca 28 mm

Forta Fr solicita spirele la torsiune cu momentul:

M Fr

Dr
35620.57 Nmm
2

Efortul unitar de torsiune este:

8 Fr Dr
5528.673 N/mm2
3
d

- coeficient ce depinde de raportul diametrelor Dr/d

unde:

1.24

d - diametrul sarmei

Dr
3.439463 mm
8

Diametrul sarmei arcului:

8 Frmax Dr

d 3

Se adopta :

3.439463 mm
d=

3 mm

Sageata la montaj:
fo =

5 mm

Sageata maxima:

f max f 0 hsa max

13 mm

Numarul de spire active:

ir

G d f max 8.032149

Dr max

se adopta ir =

9 spire

unde:

G -modulul de elasticitate transversal

G =0,83104=

8300 N/mm2

max =rezistenta admisibila maxima

max =

600 N/mm2

Numarul total de spire:

i i r ( 2... 3)

9 spire

Pasul spirelor se alege astfel ca la deschiderea complet a supapei ntre spirele arcului s
rmn un joc min

min (0,5 0,9)

0.5 mm

Pasul spirelor pentru arcul in starea libera

td

f max
min
ir

5 mm

Lungimea arcului la deschiderea complet a supapei

l min i d i r min

31.5 mm

Lungimea arcului la nchiderea supapei

l 0 l min hmax

40 mm

Lungimea arcului n stare liber

l l l min f max l 0 f 0

45 mm

C2

Cp

-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922

Cq

Cr

-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047

Cs
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521

-62.5
-59.375
-56.25
-53.125
-50
-46.875
-43.75
-40.625
-37.5
-34.375
-31.25
-28.125
-25
-21.875

62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5

/
-1
-0.95
-0.9
-0.85
-0.8
-0.75
-0.7
-0.65
-0.6
-0.55
-0.5
-0.45
-0.4
-0.35

hTmax
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01

hs

vs

as

0.000000
0
0
0.000004 0.003454 2.325562
0.000068 0.026826 7.121556
0.000293 0.067455 8.983554
0.000723 0.108718 7.633301
0.001330 0.139334 4.900738
0.002053 0.156384 2.204436
0.002829 0.161771 0.136495
0.003609 0.158843 -1.2367
0.004362 0.15066 -2.05995
0.005067 0.139448 -2.51323
0.005713 0.126629 -2.74335
0.006294 0.113022 -2.85047
0.006809 0.099065 -2.89557

-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922
-1.61865 1.294922

-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047
-1.0791 0.498047

p=
q=
r=
s=

-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521
-0.09521

10
18
26
34

-18.75
-15.625
-12.5
-9.375
-6.25
-3.125
0
3.125
6.25
9.375
12.5
15.625
18.75
21.875
25
28.125
31.25
34.375
37.5
40.625
43.75
46.875
50
53.125
56.25
59.375
62.5

62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5

-0.3
-0.25
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0.4
0.45
0.5
0.55
0.6
0.65
0.7
0.75
0.8
0.85
0.9
0.95
1

0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01
0.01

0.007255 0.084967 -2.91232

0.007633 0.07082 -2.91761
0.007943 0.056659 -2.91895
0.008183 0.042495 -2.91919
0.008355 0.02833 -2.91922
0.008458 0.014165 -2.91922
0.008493
0 -2.91922
0.008458 -0.01416 -2.91922
0.008355 -0.02833 -2.91922
0.008183 -0.04249 -2.91919
0.007943 -0.05666 -2.91895
0.007633 -0.07082 -2.91761
0.007255 -0.08497 -2.91232
0.006809 -0.09906 -2.89557
0.006294 -0.11302 -2.85047
0.005713 -0.12663 -2.74335
0.005067 -0.13945 -2.51323
0.004362 -0.15066 -2.05995
0.003609 -0.15884 -1.2367
0.002829 -0.16177 0.136495
0.002053 -0.15638 2.204436
0.001330 -0.13933 4.900738
0.000723 -0.10872 7.633301
0.000293 -0.06746 8.983554
0.000068 -0.02683 7.121556
0.000004 -0.00345 2.325562
0.000000
0
0

k=

644.0265 rad/sec

hs[m]
0.0090
0.0080
0.0070
0.0060
0.0050
0.0040
0.0030
0.0020
0.0010
-62.5

-50

-37.5

-25

0.0000
-12.5
0

12.5

25

37.5

50

62.5

50

62.5

vs[m/s]
0.2
0.15
0.1
0.05
0
-62.5

-50

-37.5

-25

-12.5

-0.05

-0.1
-0.15
-0.2

12.5

25

37.5

0
-62.5

-50

-37.5

-25

-12.5

-0.05

12.5

25

37.5

50

62.5

37.5

50

62.5

-0.1
-0.15
-0.2

as[m/s^2]
10
8
6
4
2
0
-62.5

-50

-37.5

-25

-12.5

-2
-4

12.5

25

-62.5
-59.375
-56.25
-53.125
-50
-46.875
-43.75
-40.625
-37.5
-34.375
-31.25
-28.125
-25
-21.875
-18.75
-15.625
-12.5
-9.375
-6.25
-3.125
0
3.125
6.25
9.375
12.5
15.625
18.75
21.875
25
28.125
31.25

/
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
62.5
90
90
90
90
90
90
90
90

-1.00
-0.95
-0.90
-0.85
-0.80
-0.75
-0.70
-0.65
-0.60
-0.55
-0.50
-0.45
-0.40
-0.35
-0.30
-0.25
-0.20
-0.15
-0.10
-0.05
0.00
0.05
0.10
0.10
0.14
0.17
0.21
0.24
0.28
0.31
0.35

hsmax
hs
vs
as
0.009406
0
0
0
0.009406 0.000422 0.003825 2.575713
0.009406 0.007493 0.029712 7.88759
0.009406 0.032424 0.074711 9.949874
0.009406 0.080065 0.120412 8.454381
0.009406 0.147318 0.154321 5.427888
0.009406 0.227369 0.173206 2.441558
0.009406 0.313311 0.179172 0.151177
0.009406 0.399761 0.175929 -1.369731
0.009406 0.483106 0.166866 -2.281528
0.009406 0.561159 0.154448 -2.783566
0.009406 0.632707 0.140249 -3.038435
0.009406 0.697127 0.12518 -3.157086
0.009406 0.754127 0.109721 -3.207031
0.009406 0.803582 0.094106 -3.22559
0.009406 0.845445 0.078438 -3.231449
0.009406
0.8797 0.062753 -3.232927
0.009406 0.906344 0.047066 -3.233196
0.009406 0.925375 0.031377 -3.233224
0.009406 0.936794 0.015689 -3.233225
0.009406
0.9406
0 -3.233225
0.009406 0.936794 -0.015689 -3.233225
0.009406 0.925375 -0.031377 -3.233224
0.009406 0.92408 -0.022698 -1.559232
0.009406 0.911231 -0.030263 -1.559225
0.009406 0.894711 -0.037829 -1.559187
0.009406 0.874519 -0.045394 -1.559034
0.009406 0.850657 -0.052958 -1.558549
0.009406 0.823126 -0.060518 -1.557243
0.009406 0.791929 -0.068068 -1.554129
0.009406 0.757073 -0.075595 -1.54738

as[m/s2]

-80

-60

-40

12
10
8
6
4
2
0
-20 -2 0
-4

20

0.2

0.15
0.1
0.05
-60

-40

0
-20
0
-0.05

20

40

20

40

-0.1

hs[m]
1

0.8
0.6
0.4
0.2
0
-80

-60

-40

-20

9.949874 [m/s2]
-3.233225 [m/s2]

vsmax=
vsmin=

0.179172 [m/s]
-0.075595 [m/s]

40

vs[m/s]

-80

asmax=
asmin=

0.4
0.2
0
-80

-60

-40

-20

20

40