Referat la Geografie

Tema : Structura intern a Pmntului

Elevi : Creu Adrian
Tudor Vlad- Cosmin
Profesor : Nicolae Dan
Instituia de nvmnt : Colegiul Naional Vladimir Streinu

Cuprins

1.
2.
3.
4.

S privim in adncul lumii ascunse sub tlpile noastre 3/

Straturile Pmntului 4/
Structura intern a Pmntului 5/ 6/ 7
Ce se afl n interioriul Pmntului? 8/ 9/ 10

1.S privim n adncul lumii ascunse sub tlpile

noastre
Avem impresia c lumea din jurul nostru este aa uor de neles. ns planeta pe care
pim este un amestec complex de straturi care, mpreun, dau natere mediului pe care l
2

tim. Datorit cercetrilor ndelungate, cunoatem, acum alctuirea intern a Pmntului,

dimensiunile sale i putem chiar s facem comparaii cu alte planete din Sistemul nostru
Solar.
n esen, Pmntul este alctuit din trei nveliuri-cheie: scoara, mantaua i nucleul.
Scoara este crusta exterioar dur pe care trim; este de tip oceanic sau continental i este
destul de subire. Scoara oceanic are ntre 6 i 10 km grosime i este alctuit din roci mai
dense, spre deosebire de cea continental, care este mai uoar i mai groas, ajungnd pn
la 30 km.
Dedesubtul scoarei se afl mantaua, la rndul ei mprit n dou straturi : mantaua
intern (inferioar) i cea extern (superioar). Mantaua extern este mai subire i se
desfoar de sub scoar i pn la adncimi de circa 300 km, fiind un strat de roc lichid,
cu temperaturi de la 400-3 000 C.
n final, nucleul Pmntului ncepe la o adncime de 3 000 km sub tlpile noastre. i el
are dou straturi, unul extern, lichid, gros de 2 000 km, care nvluie nucleul intern, solid,
unde temperaturile ajung la 6 000 C. Acesta este alctuit din fier, nichel i alte elemente i
este responsabil de magnetismul terestru.

2. Straturile Pmntului
Forma globului terestru este aproape sferic, deformarea datorndu-se forei centrifuge
rezultate prin micarea de rotaie, Pmntul avnd o form de "teroid", adic mai bombat la
ecuator i mai turtit la cei doi poli.
3

Astfel raza Pmntului variaz ntre 6357 i 6378 km, fiind alctuit spre adncime din mai
multe straturi
Structura Pmntului pe straturi:
In centrul Pmntului se afl "miezul" sau "nucleul Pmntului" (cu grosimea de 3.471 km),
de consisten fluid, alctuit din elemente grele (metale grele mai ales fier), unde au loc
reacii atomice de fuziune n condiiile unor temperaturi i presiuni ridicate.
Stratul urmtor este "mantaua Pmntului" cu grosimea de 2.900 km. Mantaua este alctuit
din roci plastice, predominnd silicaii i oxizii.
Stratul de la suprafa numit "scoara" sau "crusta Pmntului" este o crust solid, este stratul
cel mai subire (40 km grosime) unde domin oxizii i silicaii, fiind ns mbogit cu unele
elemente care nu se pot ntlni n mantaua Pmntului.
Aceast structur stratificat a Pmntului st model i pentru celelalte planete din sistemul
solar.

3. Structura intern a Pmntului

*astenosfera=manta superioar

Structura intern a Pmntului este:

nucleul : intern si extern,de natur metalic,din micarea crora rezult campul geomagnetic;
mantaua ,care este constituita din magma incandescenta,in cuprinsul careia,catre partea
superioara,se formeaza curenti magmatici verticali care se numesc curenti de
convectie .Acestia se datoreaza distribuirii diferite a elementelor radioactive din manta.Partea
superioara a mantalei este fluida,mai putin vascoasa si se numeste astenosfera.
scoarta terestra,invelisul extern de natura solida ce se afla
astenosferei.Aceasta,impreuna cu stratul extern al astenosferei, formeaza litosfera.

deasupra

Scoarta pluteste pe astenosfera datorita diferentelor de densitate,asemeni cuburilor de gheata

intr-un pahar cu apa.
Fragmentele litosferice se numesc placi litosferice / placi tectonice .
Placile tectonice sunt de doua feluri:-oceanice,subtiri si relativ tinere;
-continentale,groase si vechi.
Ambele tipuri de placi sunt impinse din astenosfera de catre curentii de convectie verticali.
Relatia dintre doua placi tectonice poate fi urmatoarea:
*pasiva-placile se misca concomitent;
*activa-placile se incaleca(regim colizional) si se departeaza una de cealalta (regim
extensional).
Placile continentale au trei invelisuri:
-bazaltic;
-granitic(cel mai gros,mai ales la radacina catenelor muntoase);
-sedimentar.
Placile oceanice au doua invelisuri:
-bazaltic;
-sedimentar.
Exemple de placi: Africana,Araba,Indiana,Eurasiatica,Pacifica.

Dpdv structural,nucleele cele mai vechi ale placilor continentale poarta numele de scuturi.
Pentru Placa Eurasiatica avem scutul Baltic si scutul Silurian-partile cele mai vechi ale
placilor continentale.Restul placii dispus in jurul scutului poarta numele de platforma.
Expansiunea fundurilor oceanice se face de-a lungul unei fracturi in mijlocul placii oceanice
care se numeste dorsala medie oceanica.De-a lungul ei se injecteaza lava bazaltica,astfel
incat se produce generarea de placa oceanica noua de-o parte si de alta a dorsalei.
Placa oceanica este mai tanara in apropierea dorsale si mai veche spre marginile placii.Acest
fenomen produce expansiunea fundurilor oceanice.Daca placile invechite sunt mai
rigide,atunci se produce decuparea placii oceanice de placile vecine si scufundarea placii
oceanice in astenosfera sub placile invecinate.Acest fenomen se numeste subductie.
Subductia,prin topirea placii subduse,produce deasupra liniei de subductie formarea unei linii
de vulcani care pe placile vulcanice se numesc arc insular si pe placile continantale se
numesc vulcani de back arc.
Acumularea de magma sub placile litosferice produce incalzirea lor punctuala si formarea
unei placi magmatice din astenosfera care se numeste panas de mant a.Aceste procese pot
fractura placa litosferica si pot duce la aparitia vulcanilor bazaltici(ex: arhipelagul Hawaian).
Oamenii au fost fascinai din cele mai vechi timpuri cu privire la ce se poate afla n interiorul
planetei noastre. Mitologii ntregi, ba chiar unele religii s-au centrat pe acest aspect. De la
lumi subterane fanteziste i locuri de pedeaps a sufletelor pctoilor pn la sediul al unor
populaii extraterestre, interiorul Terrei a fascinat timp de milenii imaginaia tuturor
oamenilor. Descoperirile tiinifice, precum i avntul luat de tiine de specialitate precum
geografia, geologia i mineralogia au dezlegat n ultimul secol misterele legate de interiorul i
partea central a Terrei.
Astfel, geologii afirm c la o seciune transversal, planeta noastr estecompus dintr-o
structur stratificat, alctuit din patru mari componente, anume scoara terestr, mantaua
exterioar, mantaua interioar i nucleul Pmntului.
Stratul exterior, adic scoara sau crusta terestr este stratul cel mai subire, cu o grosime de
circa 40 de kilometri, dar el conine toat suprafaa lumii aa cum o tim, cu muni, ape,
cmpii, insule i oceane. Stratul urmtor este mantaua Pmntului compus la rndul lui din
dou straturi succesive. Mantaua Pmntului acioneaz ca un strat tampon, extrem de
necesar, care protejeaz scoara terestr de nucleul Pmntului. Mantaua Pmntului are o
grosime medie de 2.900 kilometri i este alctuit predominant din roci plastice precum
silicaii i oxizii.
Centrul Pmntului este alctuit din nucleul plantei noastre, o uria sfer incandescent cu
diametrul de circa 2.400 kilometri. Nucleul Pmntului are o consisten fluid, fiind alctuit
n principal din fier cu prezene de sulf, nichel i alte elemente rare. Acolo au loc reacii
atomice de fuziune n condiiile unor temperaturi i presiuni extrem de ridicate.
6

Nucleul Pmntului este o sfer de metal topit care fierbe la temperaturi care rivalizeaz cu
cele nregistrate la suprafaa Soarelui. Cercettorii au descoperit c n interiorul nucleului
Terrei temperaturile variaz ntre 5.000-7.000 grade Celsius.

4. Ce se afl n interiorul Pmntului?

Planeta Pamant, numita si Terra sau Planeta Albastra, este a cincea ca marime
din sistemul nostru solar si este a treia planeta ca distanta fata de Soare.
Pamantul este cea mai mare planeta telurica din sistemul nostru solar si este
singura din Univers cunoscuta ca adapostind viata.
Insa ce se afla in interiorul Pamantului?
Desi pare ciudat, este mai usor sa ajungem pe planeta Pluton decat sa
patrundem in interiorul Pamantului. Chiar si cele mai adanci gropi realizate de
oameni nu depasesc cativa kilometri, iar centrul Pamantului se afla la o distanta
de 6375 de km.
Dar de ce am vrea sa patrundem mai adanc? Chiar la o adancime de 12
kilometri, presiunea si temperaturile ridicate ar provoca defectiuni masinilor de
sapat realizate din metal. La o adancime de 100 kilometri pietrele curg precum
untul si orice groapa am sapa s-ar astupa la loc.
planeta-pamantInsa am invatat cate ceva despre interiorul Pamantului printr-o
alta metoda, indirecta. Cutremurele si exploziile nucleare genereaza unde
seismice care calatoresc prin volumul Pamantului. Masurand intensitatea si
timpul parcurs al unei unde seismice in multe locatii de pe suprafata
Pamantului, putem determina densitatea materialului la diferite nivele aflate in
interior.
Mesajele primite din adancuri, concretizate fie prin fenomene magnetice,
termice, electrice sau fenomene seismice, am putut aduna mai multe informatii.
Din toate aceste masurari, am aflat ca interiorul Pamantului este format din 3
mari nivele: scoarta (crusta), mantaua si nucleul.
Scoarta se gaseste intre 0 si 40 km, urmata de mantaua superioara incepand de
la o adancime de 40 si pana la 400 km. Mantaua superioara se compune din roci
dure, bogate in silicat de fier si magneziu.
Coborand mai adanc, urmeaza Regiunea de tranzitie, de la 400 si pana la 650
km. Urmeaza mantaua inferioara pornind de la km 650 si pana la 2700 km.
Ajungem la adancimea de 2700 kilometri, loc de unde incepe miezul exterior
si se termina la o adancime de 5150 km. Miezul exterior, cel de tranzitie si
miezul interior formeaza nucleul Pamantului.
sectiune-pamantMiezul exterior este compus din metale topite si sunt la
originea campului magnetic terestru.
La adancimea de 5150 de kilometri gasim miezul interior. Desi miezul
exterior este compus din metale topite cel interior este compus din metale in
stare solida, desi temperatura depaseste de 6000 de grade Celsius. Acest
fenomen este probabil cauzat de presiunea din interior foarte mare.

Dupa aceasta incursiune spre interiorul Pamantului, ajungem la o adancime de

6375, centrul Pamantului.
Nucleul a fost primul element intern identificat. A fost descoperit in anul 1906
de catre R.D. Oldham, dupa un studiu al cutremurelor si a ajutat in explicarea
densitatii Pamantului, dupa calculele lui Newton.
Cu cat patrundem mai adanc in interiorul Terrei, temperatura creste. Materia din
interior este mai calda decat cea de la suprafata. Fiind mai calda, aceasta se
dilata si are o densitate mai mica. Asadar, materia calda si usoara din adancuri
intra in miscare ascendenta, iar cea rece si grea din partea superioara coboara,
ocupand locul lasat liber de materia calda ce urca. Pamantul este intr-o continua
schimbare si nu este surprinzator faptul ca structura interna a Pamantului
influenteaza placile tectonice.
De exemplu vulcanii sunt formati prin eruptia lavelor, cenuselor si a gazelor
dintr-un focar cu topituri magmatice situate in adancime. Profunzimea fiecarui
strat al Pamantului este determinata de greutatea specifica a rocilor
componente. Astfel, in centrul Terrei se gasesc cele mai grele elemente care,
prin procese fizico-chimice exoterme ajung la temperaturi foarte ridicate, fapt
ce determina topirea rocilor cu formare de gaze.
Fenomenul acesta cauzeaza presiuni deosebit de mari, iar gazele cauta sa
strapunga straturile de la suprafata.
Rocile vecine magmei sufera si ele procese de transformare, fiind numite roci
metamorfice. Materiile incandescente ce ies din interiorul Pamantului isi fac loc
spre suprafata prin niste cratere, deschideri cu forme si diametre diferite.
Atunci cand magma iese la suprafata, fenomenul este numit eruptie. Magma
iese la suprafata acolo unde scoarta terestra opune cea mai mica rezistenta.
Rezistenta este redusa de crapaturile din scoarta terestra sau de limitele dintre
placile tectonice continentala. Eruptia unui vulcan mai este insotita si de
cutremure de pamant, eruptii de gaze, cenusa si lava.
Datele colectate de undele provocate de cutremure, de inertia de rotatie a
Pamantului si de experimentele din laborator au dus la presupunerea ca miezul
Pamantului este format din fier, oxigen, sulfur sau nichel, sau probabil
combinatii ale acestora.

Bibliografie

10

1. Revista Terra Magazin

2. https://www.google.ro/url?
sa=t&source=web&rct=j&url=https://ro.m.wikipedia.org/
wiki/Straturile_P%25C4%2583m
%25C3%25A2ntului&ved=0ahUKEwiJ4bLkh8fRAhUE
KpoKHTP_A2YQFggYMAA&usg=AFQjCNGSZW08v
EjZdK3Hyv-hUE-cIU58Fg
3. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/geologie/Str
uctura-interna-a-Pamantului58.php
4. http://www.descopera.org/ce-se-afla-in-interiorulpamantului/
5. http://www.descopera.ro/mari-intrebari/13107385-ceeste-in-interiorul-pamantului

11